You are on page 1of 189

1

Mihai Gribincea







Basarabia n primii ani de ocupaie sovietic
1944-1950.

2

Colecia ISTORIE RECUPERAT

























Toate drepturile asupra acestei editii apartin
Editurii Dacia
Lucrare aprut cu sprijinul oferit
de MINISTERUL CULTURII
3

MIHAI GRIBINCEA





BASARABIA
N PRIMII ANI DE
OCUPATIE
SOVIETIC
(1944 1950)


Prefat
de
Prof. univ. DINU C. GIURESCU



EDITURA DACIA
CLUJ-NAPOCA
1995


4

Coperta de CLIN STEGEREAN




























ISBN 973-35-0483-1
5

PREFA]


nghitirea n colhozuri a satelor romneti de la est de Prut
s-a aezat, cronologic, ntre 1944 i 1950. Realittile satului
moldovean, rezultate dintr-o evolutie de multe secole, au fost total
rsturnate. Colhozul sovietic a confiscat i eliminat proprietatea
individual a pmntului, atelajele, vitele i uneltele steanului. Din
proprietar, tranul a devenit un proletar.
Acest rezultat a fost obtinut de aparatul de partid i de stat
sovietic, prin constrngere, silnicie, prin nchisoare i deportare,
printr-o fiscalitate distrugtoare, printr-un climat permanent de
team, individual i colectiv, prin activitti de partid.
Pn n 1989, istoriografia sovietic a prezentat
colectivizarea ca o transformare "revolutionar a trnimii
muncitoare", ca o realizare "remarcabil", care a contribuit la
"consolidarea i nflorirea natiei socialiste moldoveneti". Lichdarea
i deportarea tranilor nstriti (culacii, chiaburii) erau socotite un
"fenomen firesc al procesului de constructie socialist n satul
moldovenesc". Aezarea a mii de ucraineni i rui n R.S.S.
Moldoveneasc era prezentat drept o "dovad" a grijii guvernului
central sovietic pentru aducerea de cadre calificate. Obligativitatea
limbii ruse i a alfabetului rus se ncadrau n msurile de lichidare a
analfabetismului!
Nicieri istoria nu a cunoscut o mai cinic falsificare.
Din cercetarea documentelor rezult o realitate diametral
opus afirmatiilor oficiale de pn n 1989.
Istoricul Mihai Gribincea din Chiinu, Republica Moldova, a
ntreprins cercetarea temei pornind de la analiza a peste 200 dosare
din Arhiva National a Republicii Moldova. A mai parcurs fondurile
Arhivei organizatiilor social-politice ale republicii, arhiva raional de
stat din Hnceti, ct i documentele din Arhiva Ministerului
Afacerilor Externe al Romniei.
Volumul ce apare acum prin grija i strdania Editurii Dacia
din Cluj-Napoca, se ntemeiaz pe material inedit de arhiv n
6

proportie de 90%. Aceast informatie este sintetizat de autor ti n 9
tabele ce redau direct, n cifre, msurile i constrngerile care au silit
pe trani s-i cedeze pmnturile, vitele, i inventarul propriu n
folosul colhozurilor.
Un exemplu. n 1948, cnd presiunea statului i partidului
comunist este n cretere, o gospodrie "colhoznic" pltea impozite pe
an, n medie, 29 ruble;
una de tran individual 169 ruble, adic de 5,8 ori mai mult;
una de "chiabur" (culac) 1284 ruble, deci de 44,2 ori mai
mult dect tranul "colhoznic".
Cu asemenea mijloace am reprodus numai un exemplu
reyistenta tranilor proprietari individuali a fost repede curmat.
Cititorii vor urmri principalele cuprinderi ale volumului.
Fie ngduit a sublinia cteva din ncheierile autorului:
1. Politica fiscal. Impozitul agricol i cotele obligatorii din
produsele cmpului au avut dou consecinte directe:
ruinarea gospodriilor individuale;
intrarea silit a tranului n colhoz.
De reamintit politica similar impozite mari i cote sporite
impus ani de-a rndul de partidul comunist romn i regimul
"democrat-popular" din Romnia, pn cnd, sub presiunea continu a
activitilor de partid, a administratiei i la nevoie a militiei,
trnimea a semnat "de bun voie" intrarea n colhozuri, rebotezate ad-
hoc gospodrii agricole colective (GAP), ulterior cooperative agricole
de productie (CAP).
Foametea din 1946 i 1947 care a avut loc n R.S.S.
Moldoveneasc, pe fundalul unor cunoscute realitti: distrugerile i
dezorganizrile provocate de rzboi i seceta prelungit timp de doi ani
(1945 i 1946) una din cele mai dure, asemntoare numai cu aceea
din 1891-1892.
Autorul volumului demonstreaz c urmrile tragice ale
secetei au fost mult agravate i amplificate de politica fiscal i
jefuirea sistematic a gospodriilor steti, practicat de autorittile
sovietice.
Politica statului sovietic nu a tinut de fel seama nici de seceta
doi ani la rnd, nici de recolta efectiv care, n R.S.S. Moldoveneasc
7

a fost, n 1946, de 2,5 ori mai mic dect n 1945 i numai 20% (1/5)
fat de acea din 1940, anul anexrii Basarabiei i a Bucovinei de
nord de ctre URSS.
Aceeai administratie sovietic a ignorat scderea
catastrofal a eptelului n 1946:
35,1%, la vite cornute;
80,9%, la porci;
34,2%, la oi;
43,8%, la cai!
n schimb, impozitele au fost sporite n 1946 cu 48,6% fat de
anul precedent; cotele au cunoscut, de asemenea, creteri.
Peste toate, o dat cu instaurarea regimului sovietic, au fost
distruse i mecanismele traditionale de lupt contra foametei, prin
desfiintarea "gropilor", n care stenii depozitau cereale de rezerv,
tocmai pentru asemenea calamitti.
Rezultatul? Numrul distroficilor adic a celor ce
prezentau leziuni ale tesuturilor sau organelor provocate de foamete
acest numr, oficial nregistrat n lunile februarie-martie 1947,
oscileaz ntre 201.807 i 240-537. Abia la 15 aprilie 1947 cifra
scade la 190.364, iar la 1 iulie 1947 la 91.287. Acestea sunt cifrele
oficiale; numrul real al distroficilor nu va putea fi, probabil,
cunoscut.
Volumul face i o sugestiv analiz a felului cum autorittile
sovietice au ncercat s atenueze efectele foametei. 106.300 persoane
la 1 februarie 1947 i 181.075 la 1 aprilie 1947 au primit
mncare la cantinele special nfiintate. Actiunea de ajutorare, oficial
organizat, s-a lovit de inertia, coruptia, lipsa de eficient i
birocratia proprii regimului sovietic stalinist.
ntre decembrie 1946 i august 1947 au murit de foame circa
115.000 persoane n medie 12.777 pe lun sau cca. 425 morti pe
fiecare zi calendaristic! Foametea a fost att de slbatic nct,
numai n intervalul ianuarie 15 februarie 1947 sunt atestate
documentar 39 cazuri de canibalism, cu relatri pe care cu greu
gndul le poate cuprinde.
Volumul lui Mihai Gribincea face o sugestiv paralel cu
iarna 1935-1936, cnd o parte din sudul Moldovei, pe ambele maluri
8

ale Prutului, a fost amenintat de foamete. Msurile rapid adoptate de
Crucea Roie din Romnia i sprijinul efectiv al populatiei din alte
judete, au fcut ca foametea propriu-zis s fie evitat.
De retinut un amnunt cu totul gritor. Documentele sovietice
din 1946-1947 evit n mod absolut cuvntul "foamete", ori de cte
ori se refer la situatia din R.S.S. Moldoveneasc. O atare omisiune,
esential, se nscrie n politica de deformare, ascundere sau ignorare
voit a realittii, constant practicat de regimurile de tip sovietic.
3. Colectivizarea propriu-zis s-a efectuat n R.S.S.
Moldoveneasc "prin dictat". Au fost folosite dou tipuri principale de
constrngere: direct cnd se aplicau metode "fizice" de
"convingere" a tranilor s intre n colhozuri; indirecte cnd
tranii se vedeau nevoiti s fac acest pas n urma metodelor
"economice", impozite, cote, prestatii. Li se adugau sentimentul de
team, o fric permanent ntretinut de arestri, deportri, disparitii.
4. Deportarea din anul 1949 a fost nceput la 6 iulie orele 2
noaptea i ncheiat la 7 iulie, orele 20. Au fost trimise fortat spre
Asia Central 11.293 familii nsumnd 35.050 persoane, ngrmdite
n 1573 vagoane pentru vite. Volumul istoricului Mihai Gribincea
examineaz multiplele aspecte ale acestei strmutri silnice:
pregtirile autorittilor, inclusiv aducerea de unitti NKVD
specializate n atari operatiuni, repartizarea activitilor de partid,
ntocmirea listelor strict secrete aprobate n prealabil de Consiliul
de Minitri al R.S.S. Moldoveneti la 28 iunie 1949; reactiile celor
astfel loviti, feluritele i dramaticele lor ncercri de a scpa de
soarta lor; confiscarea integral a caselor i bunurilor celor
strmutati; abuzurile autorittilor locale; deportarea, ca sistem
propriu i caracteristic regimului stalinist.
Rezultatul direct al acestor deplasri fortate a zeci de mii de
persoane a fost grabnica ncheiere a colectivizrii rurale. Dac la 1
iulie 1949 fiintau 965 colhozuri n R.S.S. Moldoveneasc, dou luni
mai trziu numrul lor ajunge la 1715 (o cretere de 77,7%) pentru a
atinge 1763 la 1 martie 1950, nghitiind cca. 85% din gospodriile
individuale.
9

Volumul lui Mihai Gribincea analizeaz i documenteaz
atari realitti pe care o minte omeneasc normal cu greu le
cuprinde.
Multumiri Editurii Dacia din Cluj-Napoca pentru publicarea
acestui capitol de istorie contemporan, att de putin cunoscut,
privind viata satului romnesc din stnga Prutului ntre 1944 i 1950.

DINU C. GIURESCU
1 august 1995











10

11

I N T R O D U C E R E



Cunoscutul istoric Ion Pelivan, referindu-se la Basarabia
aflat sub ocupatie ruseasc n anii 1812-1918, scrie: "n patru secole,
turcii pgni nu au putut svri n Moldova i Valahia attea mielii
cte au fcut pravoslavnicii rui n Basarabia, timp de 106 ani.
Dac turcii ne-au prdat rodul muncii noastre, dac ei ne-au
impus birul sngelui nostru, ruii nu s-au multumit numai cu aceasta,
ci au cutat s ne pngreasc sufletul, s ne batjocoreasc limba i
s ne omoare nsi fiinta noastr etnic.
Pentru a-i atinge scopul, ei n-au crutat absolut nici un
mijloc, nici o msur".
1
Aceast afirmatie, foarte plastic si prin care
sunt formulate trsturile definitorii ale regimului tarist n Basarabia,
poate fi extins si asupra perioadei 1940-1941 si a celei de la 1944
ncoace. Urmrind desfsurarea evenimentelor din anii de putere
sovietic n teritoriul dintre Prut si nistru, constatm o continuitate
ntre cele dou regimuri. Cel sovietic a promovat acceasi politic de
subjugare economic si politic a Basarabiei, dar cu metode mai
rafinate, si mai brutale n acelasi timp, dect cele practicate de regimul
tarist. n perioada sovietic politica de deznationalizare a fost cu mult
mai violent si aplicat n practic cu mijloace mult mai perfide dect
cele de pn la 1918: romnii basarabeni au fost exterminati prin
foame, mnati cu de-a sila n colhozuri, deportati n vagoane de vite n
Siberia ti Extremul Orient, constrnsi s-si uite limba matern, istoria
si credinta; Basarabia a fost populat cu elemente alogene prin
aplicarea unei politici diabolice de stimulare a migratiei si prin
ncurajarea tendintei de statornicire n tinut a unui numr mare de
reprezentanti ai altor etnii, n special slave, iar teritoriul actualei
Republici Moldova a fost transformat ntr-un laborator de experimente
comuniste.
Totusi, din ntreaga istorie a Basarabiei sub ocupatie sovietic,
cei mai grei ani pentru basarabeni am putea spune c au fost anii
1940-1941 si 1944-1950. n acesti ani romnii din teritoriile ocupate
12

de rusi au fost nevoiti s-si schimbe radical modul de viat si de
gospodrire (munca n colhozuri), s se mpace cu faptul c sunt
maltratati, c rodul muncii lor le este furat; n acesti ani au avut loc
dou deportri masive, a bntuit foametea, care a cosit peste 150 mii
de vieti omenesti; s-a nfptuit colectivizarea fortat a agriculturii etc.
Multi din locuitorii de astzi ai Basarabiei au trecut ei nsisi prin
tragedia zilelor de atunci si si amintesc cu lacrimi n ochi de printi,
frati si surori nghititi de "demonul rosu". Este explicabil deci interesul
opiniei publice, al cercettorilor (inclusiv al autorului acestor rnduri)
fat de evenimentele de atunci.
Problemetica transformrilor care au avut loc n Basarabia n
anii '40 si a impactului acestora asupra populatiei din teritoriul cercetat
este foarte complex si credem c va rmne si n continuare n atentia
cercettorilor. n prezenta lucrare ne-am propus s elucidm numai
unele transformri din mediul rural. Mai mentionm si faptul c
arealul geografic al fenomenului studiat se limiteaz doar la acea parte
a Basarabiei care a fost inclus n componenta R.S.S. Moldovenesti la
2 august 1940. Cronologic, lucrarea cuprinde anii 1944-1950. Am
nceput studiul nostru cu evenimentele din primvara anului 1944,
pentru c de atunci teritoriul R.S.S. Moldovenesti este ocupat din nou
de Armata sovietic, iar transformrile nfptuite n anii 1941-1944,
ani de administratie romneasc n Basarabia, lichidate.
Considerentele care ne-au fcut s fixm drept limit cronologic a
cercetrilor noastre anul 1950 constau n faptul c, de fapt cele mai
importante evenimente din istoria satului romnesc din stnga Prutului
se epuizeaz ctre aceast perioad si c scopul politicii staliniste fat
de satul basarabean fusese atins: la data de 1 ianuarie 1951 n
Moldova erau colectivizate 97% din numrul total al gospodriilor
trnesti. Totusi pentru a ntelege mai bine procesele care au avut loc
n satul basarabean n anii postbelici, primul capitol este dedicat
procesului de instaurare a regimului sovietic n Basarabia n anii 1940-
1941. Despre unele fapte din anul de ocupatie sovietic din ajunul
rzboiului se aminteste si pe parcursul celorlalte capitole ale lucrrii,
dar procesele care au avut loc n satul basarabean n anii 1940-1941 nu
constituie obiectul nostru de studiu.
13

Viata satului basarabean n anii postbelici a fcut obiectul de
cercetare al mai multor lucrri, care tinnd cont de evolutia stiintei
istorice n Republica Moldova, ar putea fi clasificate n dou categorii:
lucrri aprute pn la asa-numita "restructurare" sau "dezghet"
gorbaciovist si lucrri de dup "restructurare". Cele din prima
categorie, avnd drept obiect de studiu multiplele transformri din
viata satului basarabean postbelic, i au ca autori pe S.I. Afteniuk,
N.G. Brnzil, S.K. Brseakin, I.E. Legasi, I.T. Smetanin, M.V.
Novitki, M.K. Stnic, V.I.Taranov s.a.
2
Lucrrile lor ns, fiind scrise
n conditiile totalitarismului sovietic, cnd stiinta istoric era extrem
de ideologizat si politizat, nu ofer cititorului o imagine ampl si
obiectiv a proceselor si evenimentelor care au avut loc n satul
basarabean n anii de dup rzboi, mai mult chiar, am spune c sunt
niste mostre de denaturare si de falsificare a faptului istoric. Pornind
de la teza c la 28 iunie 1940 Basarabia a fost nu ocupat, ci eliberat
de ctre Armata sovietic de sub "jugul cotropitorilor romni", autorii
amintiti, dar mai ales M.K. Stnic si V.I. Taranov, au excelat n
tratarea denaturat a evenimentelor. "Transformarea revolutionar a
trnimii muncitoare din clas de mici proprietari n clas de trani
colhoznici" si "stabilirea relatiilor de productie socialiste n satul
moldovenesc..." erau prezentate de istoricii amintiti drept remarcabile
realizri ale socialismului n Moldova si ca factori ce au contribuit la
"consolidarea si nflorirea natiei socialiste moldovenesti"
3
; "lichidarea
culcimii" (alias deportarea chiaburilor n anul 1949) era aprobat si
considerat ca un "fenomen firesc al procesului de constructie
socialist n satul moldovenesc"; alogenizarea teritoriului republiciiera
prezentat ca o grij a Moscovei de a asigura republica cu cadre
calificate; rusificarea Moldovei prin introducerea alfabetului chirilic si
a limbii ruse n sistemul de nvtmnt din republic, inclusiv n
scolile stesti, ca lichidare a analfabetismului etc.
4
n lucrrile
cercettorilor amintiti denaturarea istoriei satului basarabean este att
de evident, nct n lucrarea noastr am considerat c e zadarnic s
mai intrm n discutie cu ei. N-am ncercat s contestm dogmele
vehiculate n lucrrile lor si din motivul c ele au fost deja contestate
prin dezagregarea si falimentarea sistemului socialist si prin
reorientarea natiunilor din fostul bloc comunist spre revenirea la
14

proprietatea privat si la valorile economiei de piat. Si schimbrile
actuale din Republica Moldova vin s infirme teza despre "marile
realizri socialiste" si consecintele lor benefice elogiate odinioar de
istoriografia sovietic.
n ultimii ani n Republica Moldova si n Romania s-au scris
mai multe articole stiintifice si au iesit de sub tipar cteva lucrri, ale
cror autori si-au propus s studieze si s prezinte opiniei publice
romnesti vicistitudinile prin care au trecut romnii dintre Prut si
Nistru n anii de ocupatie sovietic. Cea mai mare parte a lor ns
reflect mprejurrile rpirii Basarabiei si Bucovinei de Nord de ctre
URSS n iunie 1940 si anul de ocupatie sovietic din ajunul
rzboiului. n acest context amintim lucrarea istoricilor bucuresteni
Ioan Scurtu si Constantin Hlihor Anul 1940, Drama romnilor dintre
Prut i Nistru (Bucuresti, 1992) si lucrarea istoricului de la Chisinu,
Ion Siscanu, Raptul Basarabiei, 1940 (Chisinu, 1993), care cuprind
cte un capitol consacrat regimului sovietic de ocupatie n Basarabia si
Bucovina de Nord, perioada 28 iunie 1940 22 iunie 1941.
n ceea ce priveste istoria postbelic a Basarabiei, n perioada
de dup "dezghetul" gorbaciovist, n-au aprut lucrri de sintez nici la
Chisinu, nici la Bucuresti. Deocamdat istoricii abordeaz anumite
evenimente din istoria postbelic, n special foametea din anii 1946-
1947 (Tran A.M. Anii 1946-1947: nvtmintele foametei n Moldova
(material pentru lectori), Chisinu, 1989; Bomesco B.G. Seceta i
foametea n Moldova n anii 1946-1947, Chisinu, 1990
5
(n l.rus);
Ion Turcanu, Foametea din Basarabia n anii 1946-1947, Chisinu,
1993), colectivizarea gospodriilor trnesti (Anii grei ai
colectivizrii, Chisinu, 1990) si deportarea din anul 1949 (mai multe
articole stiintifice si publicistice ale mai multor autori
6
). Se acord o
atentie deosebit depistrii si publicrii documentelor de arhiv. Drept
exemplu poate servi culegerea de documente Foametea n Moldova
(1946-1947) (767 pagini, n l.rus), care a aprut la sfrsitul anului
1993 la editura "Stiinta" din Chisinu. Documentele din culegere
ilustreaz cauzele obiective si subiective ale foametei, statistica
bolnavilor de distrofie si a mortalittii, actiunile ntreprinse de
autoritti pentru a salva populatia de la foame si cauzele ineficientei
ajutorului acordat de stat nfometatilor etc. Din cele 330 de documente
15

culese din Arhiva organizatiilor social-politice din Moldova (AOSP)
si Arhiva National a Republicii Moldova (ANRM) si incluse n
lucrare, circa 90 la sut sunt date publicittii pentru prima oar,
inclusiv cele peste 25 de documente care atest cazuri de canibalism n
anii de foamete.
n lucrare ne-am propus s tratm despre transformrile care
s-au produs n mediul rural n R.S.S. Moldoveneasc n anii 1944-
1950, intentionnd s scoatem n evident legtura dintre evenimente,
adic am ncercat o abordare complex a faptelor. Lucrarea este scris
n cea mai mare parte pe baza documentelor de arhiv. Suportul
documentar al lucrrii l constituie cele peste 200 de dosare din 4
arhive (AOSP, ANRM, Arhiva raional de stat Hncesti din Republica
Moldova si Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al Romniei),
studiate de autor, precum si culegerea de documente Foametea n
Moldova (1946-1947) . Tot pe baza documentelor de arhiv au fost
alctuite cele 9 tabele inedite, care ilustreaz unele aspecte ale
fenomenelor abordate n lucrare.
n lucrare se analizeaz fenomenul transformrii Basarabiei
din provincie romneasc ntr-o colonie a Rusiei sovietice, precum si
sistemul de jefuire a trnimii din R.S.S. Moldoveneasc prin
intermediul fiscului, sunt artate msurile de constrngere aplicate fat
de tranii care nu-si achitau datoriile fiscale fat de stat.
n conditiile secetei din anii 1945-1946 politica fiscal
stalinist a provocat n Moldova sovietic o foamete fr precedent n
istoria tinutului.Un capitol din prezenta lucrare ("Foametea din anii
1946-1947 n RSS Moldoveneasc") este dedicat acestei calamitti. n
capitol sunt artate conditiile n care s-a declansat foametea, actiunile
ntreprinse de autoritti pentru a o depsi, ineficienta ajutorului
acordat de ctre stat populatiei; se constat numrul victimelor cauzate
de foamete etc.
Lucrarea mai contine si ncercri de a elucida procesul de
cooperativizare a gospodriilor trnesti, caracterul fortat al
cooperativizrii, atitudinea tranilor fat de colhozuri, precum si starea
economic a acestora, se urmreste nceputul constituirii unei noi
pturi sociale n satul romnesc din stnga Prutului "aristocratia
colhoznic".
16

La 6 iulie 1949, pentru a accelera procesul cooperativizrii
gospodriilor trnesti, au fost deportate din Moldova n Siberia si
Extremul Orient peste 11 mii de familii trnesti si de intelectuali de
la sate. Modul n care au fost ridicati deportatii din casele lor, impactul
deportrii asupra satului basarabean si alte aspecte ale acestui
eveniment tragic din istoria Basarabiei si gsesc tratarea n ultimul
capitol al lucrrii (Operatiunea "Sud").
ncheierea contine principalele concluzii care se impun dup
analiza materialului factologic expus n cele cinci capitole ale lucrrii.
Autorul multumeste directiilor Arhivei Nationale a Republicii
Moldova si Arhivei Ministerului Afacerilor Externe al Romniei
pentru bunvointa cu care i s-au pus la dispozitie fondurile arhivistice,
fr de care scrierea acestei lucrri nu ar fi fost posibil.
17

C A P I T O L U L I

INSTAURAREA REGIMULUI SOVIETIC DE OCUPAIE N
BASARABIA



Aplicnd n practic prevederile protocolului aditional secret
al tratatului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939, la 28
iunie 1940, Uniunea Sovietic a ocupat prin forta armelor Basarabia si
Bucovina de Nord. n teritoriul ocupat au fost dislocate 15 diviziii de
trgtori, motorizate si de cavalerie, 7 brigzi de tancuri si trupe
aeropurtate.
1
URSS a anexat un teritoriu de 44,422 km
2
(circa 15%
din suprafata teritorial a Romniei Mari
2
) cu 3 mil. 200 mii locuitori
n Basarabia si 6 mii km
2
cu peste 500 mii locuitori n partea de nord
a Bucovinei.
3

n urma cedrii Basarabiei si Bucovinei de Nord, Romnia a
avut ns nu numai pierderi teritoriale si umane, ci si nsemnate
pierderi economice. Conform datelor Directiei economice a
Ministerului Afacerilor Strine, Romnia cednd Basarabia a suportat
urmtoarele daune: la orz, cartofi si sfecl a pierdut aproape o treime
din productie, la gru si porumb aproape o cincime, la secar circa
40%. Suprafetele nsemntate cu floarea soarelui s-au redus cu 54,1%,
cele cu rapit de primvar cu 71,1%, cu soia 82,4%, cu ricin si
mustar cu 82,6 si respectiv 82,9%. S-au mai pierdut "50% din
disponibilul de export pentru psri tiate si ou", "aproape ntreaga
productie de piei de Caracul" (anual Romnia exporta piei de Caracul
de circa 300 mil. lei), a sasea parte din productia viilor altoite si
nealtoite ale trii,
4
precum si 452 mii cai (21% din numrul total al
cailor din tar) 2001 mii oi (15,6%) si 428 mii vite mari cornute
(10,2%), 280 mii porci (8,8%)
5
etc. Bogtia national a Romniei s-a
redus n urma cedrii Basarabiei si Bucovinei de Nord de la 8717
milioane la 6220 milioane de dolari.
6

n literatura sovietic, vorbindu-se despre "realipirea"
Basarabiei la URSS n 1940, nu se amintea nimic despre importanta
economic si strategic a tinutului pentru imperiul sovietic. Se
18

accentua cu insistent asupra "misiei eliberatoare" a Armatei
Sovietice, lsndu-se parc s se nteleag c "eliberarea populatiei
Basarabiei si a Bucovinei de Nord de sub jugul Romniei burghezo-
mosieresti" a fost unicul motiv al ultimatului sovietic din iunie 1940.
De fapt n toat perioada interbelic URSS nu s-a mpcat cu unirea
legitim a Basarabiei cu Romnia, nu pentru c din teritoriul fostului
imperiu tarist s-a desprins 0,2% din teritoriu, ci pentru c liderii de la
Kremlin nu se puteau mpca cu gndul c au pierdut Gurile Dunrii,
pentru care tarii rusi au purtat mai multe rzboaie, si importanta
strategic a crora n-a sczut nici ntre cele dou rzboaie mondiale.
n august 1940 la Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS,
V.Molotov sublinia c n urma "alipirii" Basarabiei si Bucovinei de
Nord "Frontiera Uniunii Sovietice s-a deplasat spre apus si a ajuns la
Dunre, care este cel mai puternic fluviu din Europa dup Volga si
constituie pentru un sir de tri europene una din cele mai importante
ci pentru schimbul de mrfuri".
7
La Kremlin se stia foarte bine si despre fertilitatea solului
Basarabiei. n 1940 ocupnd Basarabia, URSS si-a sporit suprafetele
arabile cu 1,4%, inclusiv cele ocupate de gru cu 2,3%, orz cu 5,1%.
n Basarabia n anul 1939 erau 2,8% din numrul total al cailor din
URSS, oi si porci respectiv 2,9 si 1,8%.
8

Dac tinem cont de faptul c Basarabia reprezenta numai
0,2% din suprafata teritorial a imperiului sovietic, iar populatia ei
doar circa 1,6% din populatia URSS,
9
apoi ne dm bine seama c la
28 iunie 1940 stalinistii au fcut o achizitie destul de pretioas si din
punct de vedere economic.
Ocuparea Basarabiei i a Bucovinei de Nord n iunie 1940 s-a
nfptuit contrar vointei populatiei acestor provincii romneti.
Basarabenii si bucovinenii nici pe departe nu i-au asteptat pe sovietici
"cu bucurie", asa cum scriau ziarele sovietice atunci si cum a declarat
V.Molotov la Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS n luna
august 1940.
10

n presa basarabean si din Bucovina n anii 1918-1940
absurditatea ideilor comuniste era demonstrat aproape zilnic. De
asemenea si pericolul lor pentru o societate democratic. De aceea nu
numai romnii dar si rusii, ucrainenii, gguzii, bulgarii se gndeau cu
19

groaz la o eventual reocupare a Basarabiei. Si apoi dac rusii erau
asteptati cu bucurie, atunci de ce la invazia lor, mii de basarabeni si
bucovineni s-au refugiat n interiorul Romniei, prsindu-si
locuintele si averea? Or, n anul 1940, dup datele Ministerului de
Interne al Romniei, "n legtur cu tristul eveniment al pierderii
Basarabiei si Bucovinei, s-au refugiat n tar peste 23.000 capi de
familii, care n-au vrut s ncerce rigorile regimului bolsevic, strin de
neam si de mentalitatea noastr romneasc".
11
Conform
recensmntului populatiei din 6 aprilie 1941, "pe teritoriul diminuat
al Romniei" au fost nregistrati 68.953 refugiati din teritoriile ocupate
de rusi.
12

Adevrat c n acelasi timp din ntreaga tar si de peste
hotarele ei au nceput s se ntoarc n Basarabia si Bucovina de Nord
basarabenii si bucovinenii plecati de acas n cutare de lucru, la studii
si cu alte scopuri. Conform datelor publicate de ziarul de la Moscova
"Pravda", n preajma lui 26 iulie 1940 din Romnia s-au ntors n
Basarabia 149.974 oameni.
13
Academicianul de la Chisinu A.
Lazarev, n lucrarea sa Anul 1940 continuarea revolutiei socialiste
n Basarabia (n l. rus), scrie c "spre 16 decembrie 1940, adic n
preajma ncheierii repatrierii de peste hotare, s-au ntors n URSS circa
300.000 basarabeni, inclusiv peste 220 mii din Romnia fascist.
Astfel, n timp de cinci luni si jumtate numai n urma repatrierii
bstinasilor, populatia Basarabiei a crescut cu 9,5%".
14
Credem c
cifrele de mai sus sunt exagerate. Motivul pentru care s-a recurs la
exagerri este limpede numrul ct mai mare al celor ce s-au ntors
din Romnia n Basarabia trebuia s constituie o dovad
convingtoare c basarabenii asteptau "eliberarea", c ei preferau
regimul sovietic celui romn.
Dar att Pravda, ct si A. Lazarev, vorbind despre repatrierea
basarabenilor si bucovinenilor, trec cu vederea nationalitatea acestora.
Or, majoritatea lor erau evrei. Mai mult dect att, datorit faptului ca
la acea or n Romnia era puternic propaganda antisemit, profitnd
de ocazie, n teritoriile cedate rusilor au trecut multi evrei care pn
atunci nu au avut nimic cu aceste provincii romnesti.
Pn n prezent nu am gsit o statistic romneasc care s
arate numrul total al celor ce au plecat n teritoriile cedate URSS-
20

ului. Stim doar c pn la 4 august 1940 au trecut din Romnia n
Basarabia si Bucovina 112 mii persoane, "printre care erau foarte
multi evrei".
15
Deci, cu mult mai putine persoane dect scria "Pravda"
n luna iulie 1940.
Mai trebuie spus c ocuparea Basarabiei i a Bucovinei de
Nord s-a nfptuit n conditii care n-au dat posibilitate cettenilor s
fac alegerea ntre cele dou regimuri. Dac la tratativele de la
Varsovia n 1920 si de la Viena n 1924, URSS cerea efectuarea unui
plebiscit n Basarabia, n 1940 nici n-a dat termen de optiune si de
evacuare pentru populatia din teritoriile cucerite. n consecint, multi
locuitori din teritoriile ocupate care au dorit s se evacueze peste Prut
n-au avut posibilitatea s-o fac. Dovad n acest sens sunt si cele peste
70.000 de cereri de repatriere adresate comisiilor de repatriere romn
si sovietic n anii 1940-1941.
16

n anii mentionati autorittile sovietice cutau s mpiedice
repatrierea locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord prin diferite
mijloace. "Persoanele care cer repatrierea si n special cele pentru care
s-au produs interventiuni din partea Guvernului Romn, - citim ntr-un
raport despre starea de lucruri n teritoriile ocupate de URSS, de la 5
octombrie 1940, - sunt supuse la nesfrsite formalitti, amnri si
vexatiuni. Cei respinsi de la repatriere sunt adesea arestati dac
protesteaz, de aceea multi din ei se dedau la acte de disperare
(sinucideri ca acelea ale avocatului Bodnrescu, preotilor Rezus, Rusu
si Brbier). n Bucovina de Nord, n satele de-a lungul liniei de
demarcatie, au fost alctuite, de ctre autorittile civile, echipe de cte
60-80 de oameni cu misiunea de a descoperi pe cei care ncearc s
treac n mod clandestin pe teritoriul romn: cnd sunt prinsi, acestia
sunt internati n lagre..."
17

Desi autorittile sovietice cutau s mpiedice trecerea
clandestin a frontierei, lund msuri drastice mpotriva celor care
ncercau s treac n Romnia, multi basarabeni si bucovineni ajunsi la
disperare din cauza fiscului, prigonirilor religioase, a fricii de a fi
trimisi la munc n Donbas ori Siberia, cu riscul de a-si pierde viata,
ncercau totusi s treac n Romania. Asa, "un grup de locuitori din
comuna Suceveni jud. Storojinet, condusi de locuitorul Suceveanu
Ion, a trecut n noaptea de 14-15 noiembrie a.c. (1940 aut.) frontiera
21

prin pdure ntre Fntna Alb si Corbesti. Grupul compus din 84 de
persoane era narmat cu 13 arme militare, un revolver, precum si 1000
cartuse. Acestora li s-au alturat si ctiva locuitori din comuna
Priscreni. n total au fost 97 de persoane, dintre care 9 femei si 19
copii de pn la 17 ani. Unul dintre ei purta un steag tricolor. La orele
3 dimineata au fost descoperiti de grnicerii sovietici care au deschis
foc asupra lor, fcnd uz de grenade. Vzndu-se atacati din 2 prti,
tranii au tras si ei asupra grnicerilor sovietici si au continuat drumul
pn au reusit s ajung pe teritoriul romnesc. Pe cmpul de lupt au
rmas 9 insi, majoritatea femei si copii. Dintre cei care au trecut
frontiera 4 au fost rniti".
18
La 7 februarie 1941 mai multi bucovineni
ce au ncercat s treac frontiera n Romnia au fost omorti de
grnicerii sovietici n sectorul de frontier Storojinet, iar ceva mai
nainte, la 1 ianuarie, n regiunea Branistea-Stefnesti trei refugiati au
fost rniti si un grnicer romn omort.
19

La sfrsitul lunii martie 1941 n toate satele din raionul Adncata
din regiunea Cernuti s-a zvonit c se primesc cereri de repatriere n
Romnia. Ca urmare, locuitorii din satele Ptrutii de Jos, Ptrutii de
Sus, Carapciu pe Siret, Petriceni si Priscreni au plecat la Adncata si
au cerut autorittilor locale s le primeasc cererile de repatriere n
Romnia. "Autorittile locale au refuzat ns s le primeasc aceste
cereri, indicnd urmtoarele motive:
- n Romnia este foamete, deoarece trupele germane de pe
teritoriul romnesc au acaparat toate alimentele;
- Autorittile romne nu primesc repatrieri;
- Cereri de repatriere nu se accept, pn ce autorittile nu
primesc ordin de la organele centrale;
- Dac solicitantii renunt la repatriere, vor fi micsorate
impozitele si vor fi acordate numeroase alte avantaje, care nu vor fi
dobndite n Romnia.
Fat de acest refuz categoric, la nceputul lunii aprilie a.c.
(1941 aut.) locuitorii din comunele artate mai sus, mpreun cu cei
din satele Cupca, Corcesti si Suceveni, au hotrt s se duc din nou
la Adncata spre a depune cereri de repatriere. n drum, ntreaga
multime a fcut o manifestare de simpatie la adresa Romniei,
strignd "Triasc M.S.Regele Mihai" si "Triasc Romnia Mare".
22

Armata sovietic a ncercat s opreasc acest mars, ns fr rezultat,
si ntregul grup, de circa 7.000 -10.000 au ajuns la Adncata, unde au
ncercat s depun cererile.
Seful militiei locale a refuzat ns primirea lor, invocnd
aceleasi argumente ca si mai sus.
Vznd repetarea refuzului, ntrega multime s-a ndreptat spre
frontier. Parte din locuitori au plecat n satele de origine spre a-si lua
familiile si arme. Restul manifestantilor si-au continuat drumul spre
frontier unde au fost ntmpinati de armat, care a deschis focul
asupra lor. Numrul mortilor a fost foarte mare, iar cei care au scpat
au fost arestati.
... Al doilea grup de steni, dup ce si-au luat familiile si
arme, n drum spre frontier, au fost atacati de soldati rusi, ceea ce a
dat loc unei adevrate lupte. n urma acestei lupte, au czut ctiva
steni si numerosi soldati sovietici, printre care seful militiei din
comuna Carapciu pe Siret".
20

n anul 1944, la apropierea Armatei Sovietice, zeci de mii de
basarabeni si bucovineni au luat din nou drumul amar al refugiului,
spernd c statul romn i va ocroti si i va ajuta s-si gseasc o
slujb, un acoperis deasupra capului asa cum a fcut-o n anii 1940-
1941. Dar situatia social-economic si politic a Romniei dup 23
august 1944 era alta dect n anii 1940-1941. Conform articolului 5 al
Conventiei de armistitiu, Romnia era obligat s-i predea URSS-ului
pe toti cettenii sovietici luati cu sila ori evacuati. Prin termenul de
"cettean sovietic" autorittile de ocupatie sovietice i aveau n vedere
"pe acei romni basarabeni, care n 1940 au rmas sub stpnirea lor,
au acceptat functii la Statul sovietic si ar fi votat la alegerile pentru
Sovietul Suprem si pentru sovietele locale".
21
Refugiul n Romnia,
pentru basarabeni si bucovineni, sustineau autorittile militare
sovietice, nu a nsemnat dect retragerea lor din zona de operatii
militare, sub imperiul panicii care cuprinde n asemenea cazuri
populatia civil, si nu dorinta de a rmne cetteni romni.
Argumentele sovietice erau "extrem de vulnerabile" si nu rezist
la o analiz mai atent. Problema predrii basarabenilor de ctre
autorittile romne celor sovietice putnd fi tema unui studiu special, nu
ne vom opri asupra tuturor probelor aduse de partea romn pentru a
23

demonstra absurditatea punctului de vedere sovietic, ci vom spune doar
c suntem ntrutotul de acord cu expertii romni ce activau n cadrul
Serviciului special pentru repatriatii aliati, c "a fi locuitor ntr-un stat nu
nseamn a fi si cettean.
22
n 1940, deoarece n-a fost acordat un termen
de optiune, n ce priveste cettenia, locuitorii din Basarabia si Bucovina
de Nord au devenit fr voie locuitori sovietici, "dar constiinta lor nu era
de acord si cu situatia de cetteni sovietici. Dovad a fost numrul mare
de cereri de repatriere". n ce priveste exercitarea dreptului de vot pentru
Sovietul Suprem si pentru organele locale, expertii romni din Serviciul
special pentru repatriatii aliati ntr-un memoriu adresat Ministerului de
Externe al Romniei, n care solicitau ca guvernul romn s ia sub
ocrotire pe refugiati, artau c aceasta s-a fcut "din teama sanctiunilor n
caz de nereprezentare la urna de vot", iar populatia din teritoriile cedate
la 28 iunie a acceptat s primeasc posturi la stat pentru c "sub soviete
toat viata social este nu numai ditijat, ci direct organizat de ctre stat
si ei nu puteau s devin dect slujbasii statului... Pe cnd n alte state un
locuitor si poate cstiga mijloacele de existent, fr a fi functionar de
stat, n Rusia Sovietic, n ultim analiz, orice cettean are situatia de
functionar de stat".
23
"Refugiul n Romnia citim mai departe n
documentul amintit nu s-a produs numai ca o urmare a unei panici fat
de apropierea frontului, ci ca o manifestare a dorintei de a se afla n dosul
fronului sub protectia Statului Romn, avnd situatia de cetteni romni.
Cci dac refugiatii bucovineni si basarabeni ar fi dorit s devin
cetteni sovietici, ar fi nfruntat trecerea frontului prin localittile unde
erau stabiliti, tot asa cum au nfruntat-o n 1941. Mai mult, dac s-ar fi
simtit legati de Statul Sovietic s-ar fi evacuat n 1941, la nceputul
rzboiului, n interiorul teritoriului sovietic. Dar n-au fcut-o aceasta
atunci. Dimpotriv, s-au evacuat acuma, ceea ce e o dovad c se
consider cetteni romni".
24

Faptul c basarabenii si bucovinenii n anul 1944 s-au refugiat
benevol si nu constrnsi de autorittile romne sau "sub imperiul panicii"
a fost o realitate, sustinut de un sir de memorii ale refugiatilor, adresate
regelui sau primului ministru al Romniei, cu rugmintea s fie lsati s
triasc n tara pentru care au luptat si ai crei cetteni se considerau.
Asa, nvttorii refugiati din judetul Soroca pe teritoriul judetului
Romanati, adunati n orasul Caracal din ordinul autorittilor politienesti
24

pentru a fi dusi cu forta n Basarabia, ntr-un memoriu adresat primului
ministru al Romniei, scriau: "Faptul c ne-am refugiat din Basarabia n
interiorul Trii, nu constituie un delict pentru ca sefii de post s ne
culeag ca pe niste borfasi si s ne duc la Caracal, pentru a ne nscrie
fortat pentru plecarea n Basarabia, obligndu-ne s semnm declaratii c
plecm de bunvoie...
Faptul c ne simtim romni, ne-am nscut din printi romni, am
crescut romneste, am nvtat romneste, am luptat pentru tara
romneasc, si ne-am dedat cauzei romnesti si ieri si azi, nu constituie
un delict pentru sefii de post de a ne aduna ca pe niste criminali.
Faptul c n anul 1940 am locuit n Basarabia, nu constituie un
certificat de proprietate asupra noastr din partea sovieticilor...
Noi, nvttorii soroceni, refugiati pe teritoriul judetului
Romanati, protestm vehement si vestejim msurile brutale luate de cei
n drept, pentru a ne trece n Basarabia si aceasta cu copii, femei si
btrni.
n numele umanittii, n numele democratiei, n numele lui
Dumnezeu, protestm contra acestui procedeu terorist de a ne trece n
Basarabia. Cerem cu hotrre s ni se dea libertate de a ne alege patria.
Hotrrea noastr de a rmne pe meleagurile acestei tri este att de
mare, nct suntem decisi cu totii s murim imediat aici pe loc, dect s
plecm n Basarabia".
25
Functionarii Camerei de agricultur din jud.
Hotin care s-au evacuat n jud. Teleorman cereau autorittilor romnesti
"protectia Constitutiei Trii", dreptul "la viat liber n Tara
Romneasc" si s fie lsati n pace pentru a-si continua n liniste
activitatea lor dup specialitatea fiecruia spre binele si folosul Trii
Romnesti.
26

Pot fi aduse si alte dovezi care ilustreaz c populatia Basarabiei,
att n 1940, ct si n 1944, nu i-a asteptat pe sovietici "cu bucurie". Dup
datele procuraturii judetului Blti, n primele 9 luni dup "eliberarea"
judetului, pentru eschivarea de la mobilizarea n Armata Sovietic au fost
trasi la rspundere penal 54 de persoane. n lunile noiembrie-decembrie
1944 n raioanele Sngereni, Sculeni, Edinet eschivarea de la nrolarea n
Armata Sovietic cptase un caracter de mas. Eschivarea avea loc sub
diferite motive. Unii trani, pentru a nu fi nrolati, si provocau arsuri, se
25

autoschilodeau. Pentru asemenea fapte, la sfrsitul anului 1944 numai n
raionul Sngereni au fost privati de libertate 5 oameni.
27

Tranii cutau s se fereasc pe diferite ci si de la
mobilizarea la lucru, n industria militar. n ultimile luni ale anului
1944, n judetul Bender organele de militie erau n cutarea a 482
dezertori ai industriei de rzboi, n orasul Bender a 55. n luna
decembrie 1944, procuratura judetului Soroca a condamnat la diferite
termene de nchisoare pentru eschvarea de la munc n constructiile
militare 9 persoane.
28

Ocupnd Basarabia la 28 iunie 1940, autorittile sovietice au
purces imediat la crearea organelor puterii de stat. n multe localitti
comitetele executive erau organizate cu concursul nemijlocit al
militarilor.
29
Ctre mijlocul lunii iulie 1940 n cele 6 judete ale
Basarabiei, care au intrat mai trziu n RSS Moldoveneasc, au fost
organizate 1048 comitete executive stesti, 11 de orsele, 52 de plas,
6 orsenesti si 6 de judet. n ele au intrat circa 10 mii de persoane.
30

Paralel cu crearea organelor puterii de stat, n Basarabia si
Bucovina de Nord au fost create si comitete ale PC(b) din Ucraina: de
judet, de plas si orsenesti. La 4 iulie 1940 componenta comitetelor
judetene de partid a fost aprobat de ctre CC al PC(b) din Ucraina,
iar cea a comitetelor de partid de plas si orsenesti de ctre Comitetul
regional din Moldova al PC(b) din Ucraina. n judetele, plasele si
orasele care au intrat ulterior n RSS Moldoveneasc au fost create 61
comitete de partid 6 de judet, 52 de plas si 3 orsenesti.
31

Asa cum era de asteptat, n fruntea comitetelor executive si de
partid au fost "alesi" simpatizantii sovieticilor, comunistii iesiti din
ilegalitate (n prejma lui 28 iunie 1940 n Basarabia erau 375
comunisti), tranii cei mai sraci. Toti acestia trebuiau s constituie
sprijinul de ndejde al regimului la fata locului.
Activitatea comitetelor executive si de partid, pn la crearea
RSSM, a fost dirijat de ctre Comitetul regional din Moldova al
PC(b) din Ucraina si Sovietul Suprem al Republicii Autonome
Sovietice Socialiste Moldovenesti, competentele crora au fost
extinse, printr-o hotrre a CC al PC(b) din toat Uniunea, si pe
teritoriul Basarabiei. Aceast stare de lucruri a durat pn la crearea
Comitetului Central al PC(b) din Moldova si a Guvernului RSSM.
32

26

Imediat dup 28 iunie 1940, conform planurilor autorittilor
sovietice, Basarabia trebuia s fie inclus n componenta Republicii
Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti. ns, n timpul
mitingurilor organizate de autorittile sovietice cu prilejul ocuprii
Basarabiei si n timpul adunrilor convocate cu ocazia alegerii organelor
locale ale puterii, iese le suprafat o alt idee alturi de cea a unirii
Basarabiei cu RASSM, ceea ce ar fi nsemnat de fapt alipirea Basarabiei
la Ucraina: cea a unirii RASSM cu Basarabia si crearea pe baza lor a
unei republici unionale.
Aceast, "doleant a populatiei din Basarabia" a fost adus la
cunostint conducerii de la Kremlin de ctre liderii Comitetului regional
din Moldova al PC(b) din Ucraina si ai Sovietului Comisarilor Poporului
al RASSM. n consecint, la 10 iulie 1940 aceast chestiune a fost
discutat la sedinta comun a Biroului Politic al CC al PC(b) din toat
Rusia si a Sovietului Comisarilor Poporului al URSS. La sedint au
participat I. V. Stalin, V. Molotov, K. Vorosilov, M. Kalinin, L.
Kaganovici, G. Malencov, A. Andreev, A. Micoian, L. Beria, N. Svernic
s.a. Din ziarul ,Pravda" de la 11 iulie 1940 aflm c SCP al URSS si BP
al PC(b) din toat Rusia au sustinut cererea Organizatiei de partid din
Moldova si a Guvernului RASSM cu privire la "reunirea populatiei
moldovenesti a Basarabiei cu populatia moldoveneasc din RASSM" si a
hotrt s intervin pe lng Sovietul Suprem al URSS cu propunerea
corespunztoare.
33
Citind cu atentie rndurile de mai sus, vedem c n realitate
"cererea" populatiei dintre Prut si Nistru cu privire la statutul juridic al
Basarabiei n componenta Uniunii Sovietice nu numai c nu a fost
sustinut, dar chiar respins. Or, unirea n ntregime a Basarabiei cu
RASSM si formarea unei republici unionale si unirea n acelasi scop
numai a "populatiei moldovenesti" din aceste teritorii nu era acelasi
lucru. O astfel de formulare mai permite a recroi (delimita) att teritoriul
Basarabiei, ct si al RASSM.
Pn n prezent nu dispunem de stenograma sedintei de la 10
iulie 1940, dar credem c hotrrea luat la sedint a fost adoptat la
insistenta liderilor Guvernului de la Kiev si ai PC(b) din Ucraina, precum
si ai ukrainenilor din Biroul Politic al PC(b) din toat Rusia si din SCP al
URSS. Despre acest fapt ne vorbesc mai ales documentele cu privire la
27

delimitarea teritorial ntre RSSM si RSS Ukrainean, care au fost
pregtite la Kiev pentru a fi prezentate prezidiului Sovietului Suprem al
URSS. Ele abund n falsificri, ce aveau menirea s justifice pretentiile
Ukrainei asupra teritoriilor care au fost rupte ulterior din Basarabia.
Astzi, aceste documente sunt cunoscute opiniei publice,
34
din care motiv
nu mai facem referire la ele. Dorim doar s mentionm niste fapte mai
putin cunoscute, care demonstreaz c de fapt n anul 1940 Ucraina,
rpind (cu acordul Moscovei) de la Basarabia judetele Hotin, Akkerman
i Ismail, i-a satisfcut nite pretentiuni teritoriale mai vechi.
Un sir de documente mrturisesc c, nc n 1917, Ucraina dorea
s anexeze Basarabia, ori mcar o parte din ea.
35
Este destul de
convingtoare n acest sens corespondenta dintre sefii delegatiilor
ukrainean si german, la tratativele de la sfrsitul anului 1917 de la
Brest Litovsc. n acel moment punctul de vedere german n ce priveste
Basarabia era urmtorul: "Basarabia trebuie mprtit n trei prti: partea
moldoveneasc trebuie s fie sub oblduirea Romniei, prtile Ucrainene
v apartin D-voastr (Ukrainei - aut.) iar n mijloc trebuie format o zon
neutr din cei 70.000 nemti, care locuiesc o suprafat de 400.000
desetine pmnt: eu (Khulman - aut.) cred c nemtii din Romnia
(romnesti) se vor alipi la aceast zon si astfel se va forma un stat aparte
sub protectoratul nostru". Seful delegatiei Ucrainene, Servine, n
scrisoarea de rspuns adresat lui Khulman mprtsea punctul de vedere
german, dar considera c "partea moldoveneasc a Basarabiei ar trebui s
fie scoas ntr-o unitate separat, fr a o alipi la Romnia". Acest fapt,
scria n continuare Servine "ar slbi pe viitor Romnia, care n genere se
afl sub influenta Frantei si a Angliei".
36

Peste cteva zile, dup ce "Sfatul Trii" de la Chisinu voteaz la
28 martie/9 aprilie 1918 unirea Basarabiei cu Romnia, Rada Central
Ukrainean declar c "ea nu recunoaste hotrrea "Sfatului Trii" cu
privire la unirea Basarabiei cu Regatul Romn ca act de liber exprimare
a vointei tuturor popoarelor ce locuiesc pe teritoriul Basarabiei" si si
exprim ndejdea c "Guvernul Romn va gsi o baz solid n
chestiunea Basarabiei pentru o ntelegere care ar putea s multumeasc
ambele prti".
37
Prin "ntelegere care ar putea s multumeasc ambele
prti" liderii Radei de la Kiev aveau n vedere mprtirea Basarabiei ntre
Romnia si Ucraina. Pozitia ferm a Romniei de a nu ceda Ukrainei nici
28

o palm de pmnt din Basarabia face ca la sfrsitul anului 1918, cu
concursul Kievului, la Odesa s apar 2 organizatii care aveau drept scop
ruperea Basarabiei de Romnia si anexarea ei la Ucraina, ori la Rusia, n
cazul restabilirii fostului imperiu tarist.
Una dintre organizatii (Societatea pentru salvarea Basarabiei)
avea caracter politic, iar a doua (Comitetul Militar de Salvare a
Basarabiei) - caracter militar.
Activitatea acestor organizatii n perioada anilor 1918-1920
poate fi tema unui studiu special, de aceea nu ne vom opri asupra ei. Ne
vom limita s spunem c, pe lng alte sarcini, organizatiile amintite
aveau si scopul de a face propagand antiromneasc n Basarabia, de a-i
convinge pe tinerii, si mai ales pe ofiterii basarabeni, s treac n Ucraina
ca s se nscrie n detasamente ce ar ataca mai trziu Basarabia, s
nfiinteze puncte de agitatie n Basarabia, care la momentul oportun ar
porni rscoal n spatele frontului romn s.a. Totodat Comitetul Militar
nregistra prin agentii si la Jmerinca, Razdelnaia si Tiraspol pe
prizonierii basarabeni ce se ntorceau din Austria si Germania, lundu-le
angajamentul c la momentul oportun se vor aduna sub ordinele unor co-
mandanti trimisi de ei, spre a forma unitti de partizani n spatele
frontului romn. Orasul Tiraspol urma s fie centrul formrii primelor
unitti de atac contra Basarabiei; ele erau comandate de colonelul Juriari
si ncadrate cu un efectiv de 1000 ofiteri ... Familiile ofiterilor nrolati
erau ntretinute de Comitetul Militar din Odesa".
38

Am considerat necesar s facem aceast digresiune n relatiile
Basarabiei si Radei Centrale si romno-Ucrainene din anii 1917-1919 nu
numai pentru c acestea sunt putin reflectate n literatura istoric, dar si
pentru a arta c actul dezmembrrii Basarabiei n 1940, care are pn n
prezent consecinte nefaste pentru Basarabia, a fost rezultatul firesc al
politicii duse de "nationalistii ukrainieni, indiferent unde au activat, la
Kiev ori la Moscova.
La nceputul lunii august 1940 la Moscova a avut loc Sesiunea a
VII-a a Sovietului Suprem al URSS, legislatura nti, pe a crei ordine de
zi a figurat chestiunea: "Cu privire la formarea Republicii Sovietice
Socialiste Moldovenesti si includerea prtii de nord a Bucovinei si a
judetelor Hotin, Akkerman si Ismail ale Basarabiei n componenta
Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene".
39
La sesiune a participat si o
29

delegatie comun din Basarabia si RASSM. n cuvntarea sa la sesiune,
T. A. Constantinov, Presedintele Sovietului Comisarilor Poporului al
RASSM, a cerut "formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti
Unionale din numrul de raioane cu populatie predominant
moldoveneasc ce intr actualmente n componenta RASS Moldovenesti
si din 6 judete ale Basarabiei: Blti, Bender, Cahul, Chisinu, Orhei si
Soroca".
40
Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS a satisfcut
cererea lui Constantinov, cuvntarea cruia parc ar fi fost pregtit la
Kiev. n Legea cu privire la formarea RSS Moldovenesti unionale si
primirea ei n componenta URSS, adoptat la 2 august 1940, se
mentiona: "Satisfcnd dorinta oamenilor muncii din Basarabia si din
Republica Autonom Sovietic Socialist Moldoveneasc cu privire la
reunirea populatiei moldovenesti din Basarabia cu populatia
moldoveneasc din RASS Moldoveneasc si cluzindu-se de principiul
sovietic al dezvoltrii libere a nationalittilor Sovietul Suprem al Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste hotrste:
1. A forma Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc
unional."
41
n articolul 2 al Legii se spunea: A include n componenta
Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti unionale orasul Tiraspol si
raioanele Grigoriopol, Dubsari, Camenca, Slobozia si Tiraspol ale
Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti, orasul Chisinu si
judetele Blti, Bender, Chisinu, Cahul, Orhei, Soroca ale Basarabiei."
42
La 4 noiembrie 1940 a fost fixat definitiv hotarul administrativ
dintre RSSM si Ucraina: Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis
decretul "Cu privire la stabilirea frontierei ntre Republica Sovietic
Socialist Ukrainean si Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc".
"Frontierele" stabilite atunci pentru RSS Moldoveneasc corespund cu
frontierele actuale ale Republicii Moldova.
Dup precizarea "frontierelor" RSSM, a avut loc reforma teritorial-
administrativ. n luna noiembrie 1940 prezidiul Sovietului Suprem al
RSSM, prin 2 decrete a stabilit frontierele judetelor si raioanelor (raioanele
au fost organizate n locul plaselor). La data de 1 decembrie 1940 n
Moldova erau 6 judete, 58 raioane, 14 orase, inclusiv 4 de subordonare
republican, 11 orsele muncitoresti si peste 1100 sate.
43
30

La 15 august 1940 Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis 2
decrete care au pus nceputul organizrii economiei RSS Moldovenesti pe
baze socialiste. n conformitate cu decretul "Cu privire la nationalizarea
bncilor, ntreprinderilor industriale si comerciale, transportului feroviar si
fluvial si mijloacelor de telecomunicatii, din Basarabia", Prezidiul
Sovietului Suprem al URSS a nationalizat cu ncepere din 28 iunie toate
mijloacele si uneltele de productie fixe n ramurile mentionate. Au fost
nationalizate bncile si institutiile de credit, casele de mprumuturi si
economii, transportul feroviar si fluvial, mijloacele de telecomunicatii;
principalele ntreprinderi industriale, precum si ntreprinderile industriei
poligrafice, uzinele electrice, tramvaiele si autobuzele; spitalele,
sanatoriile, institutiile de nvtmnt, cinematografele, teatrele, stadioanele,
muzeele, galeriile de tablouri, hotelurile si imobilele mari etc. n raioanele
dintre Prut si Nistru ale Moldovei au fost nationalizate circa 500 de
ntreprinderi industriale.
44

Al doilea decret ("Cu privire la restabilirea pe teritoriul
Basarabiei a legilor sovietice referitoare la nationalizarea pmntului") a
fost emis n scopul confiscrii pmntului marilor proprietari funciari si a
distribuirii lor la tranii lipsiti de pmnt ori cu putin pmnt. n
conformitate cu acest decret, n Basarabia au intrat n vigoare legile
sovietice despre pmnt adoptate de bolsevici ncepnd cu anul 1917.
ntregul pmnt cu bogtiile subsolului, pdurile si apele lui a fost
declarat proprietate de stat. Proprietatea mosiereasc si capitalist asupra
pmntului a fost lichidat.
n conformitate cu decretul "Cu privire la restabilirea pe
teritoriul Basarabiei a legilor sovietice referitoare la nationalizarea
pmntului" si cu hotrrile CC al PC(b)M si SCP al RSSM din 20
septembrie" 1940 ("Cu privire la confiscarea surplusurilor de pmnt si
nzestrarea gospodriilor trnesti fr pmnt si cu putin pmnt n ju-
detele RSS Moldovenesti") si din 14 octombrie 1940 ("Cu privire la
stabilirea unei norme maxime de vii si livezi n gospodriile trnesti din
judetele RSS Moldovenesti") au fost expropriate 271,4 mii ha pmnt de
la marii proprietari de pmnturi, mnstiri, biserici si de la chiaburii din
RSSM. 242,6 mii ha de pmnt din totalul pmntului expropriat,
inclusiv 71 mii ha cu semnturi cu tot si 3,3 mii ha de vii si livezi a fost
mprtit ulterior la 186,4 mii de gospodrii trnesti fr pmnt sau cu
31

putin pmnt. Pe lng aceasta, gospodriile trnesti care nu aveau vite
si inventar au primit, fr plat, peste 64 mii capete de vite de tractiune si
vite productive, precum si o parte din masinile si inventarul agricol,
confiscate de la marii proprietari funciari.
45
Actul crerii republicii i transformrile care au nceput n
Basarabia dup 28 iunie 1940 au fost legiferate n Constitutia RSSM
care a fost adoptat n februarie 1941 n sesiunea nti a Sovietului
Suprem al RSSM.
Constitutia RSSM, care cu unele modificri a fost n vigoare
pn n anul 1978, a fost alctuit n conformitate cu principiile de baz
ale constitutiei URSS din anul 1936. Articolul 1 proclama RSS
Moldoveneasc stat "sotialist a munsitorilor si tranilor", baza politic a
cruia o alctuiau "Sovietele deputatilor truditorilor" (art. 2), iar cea
economic "sistema sotialist a gospodriei si proprietatea sotialist
asupra uneltelor si nijloaselor de produsere" (art. 4).
Cettenilor RSSM, indiferent de apartenenta lor national si de
ras, li se asigura si garanta dreptul la munc, odihn, nvttur,
asigurarea material la btrnete (art. 96-99). Articolul 100 acorda femeii
drepturi egale cu ale brbatului. Cettenilor republicii li se garanta liber-
tatea cuvntului, presei, adunrilor si mitingurilor, manifestatiilor si
demonsrtratiilor, "neatingerea persoanei si locuintei" etc.
Articolele 108-111 contineau obligatiile cettenilor RSSM: "s
ndeplineasc legile, s pstreze distiplina munsii, s se poarte sinstit fat
de datoria obsteasc, s stimeze regulile convetuirii sotialiste", "s
pzasc si s ntreasc proprietatea obsteasc", etc.; "Persoanele care
atenteaz asupra propriettii obstesti sotialiste - se stipula n art. 109 -
snt dusmanii norodului" (poporului - aut.).
Ca si Constitutia URSS din anul 1936, Constitutia RSSM era
bazat pe teoria separatiei puterilor n stat - legislativ, executiv si
judectoreasc. Conform articolului 23 al Constitutiei, unicul organ
legislativ n republic era Sovietul Suprem al RSSM, ales de ctre
cettenii republicii pe termen de 4 ani si care exercita toate atributiile si
competentele RSS Moldovenesti ca organizatie statal care nu
contraveneau Constitutiei URSS. Organul superior executiv al RSSM a
fost declarat Sovietul Comisarilor Poporului, iar cel judectoresc - Jude-
ctoria Suprem a RSSM.
46
32

n anii puterii sovietice, inclusiv n anii 1941-1950, ntre cadrul
constitutional si practica social-politic din RSS Moldoveneasc a existat
o distant foarte mare. Drepturile si liberttile cettenesti proclamate n
Constitutie au avut un caracter doar declarativ. Cettenii se puteau
bucura de liberttile proclamate n Constitutie numai dac ele nu
contraveneau intereselor Partidului Comunist si imperiului sovietic.
Libertatea cuvntului nsemna de fapt libertatea de a proslvi
comunismul, imperiul si pe "fratele mai mare"; libertatea manifestatiilor
si demonstratiilor consta, n realitate, n defilarea prin fata liderilor PC
aflati la tribune si crora asemenea manifestatii si demonstratii le creau
iluzia sustinerii lor din partea poporului si a legitimittii puterii lor.
Sovietul Suprem al RSSM, declarat de constitutie organ superior
al Puterii de stat, a avut un caracter decorativ n structura sistemului
politic al republicii. Sesiunile Sovietului Suprem, care durau doar 2-3
zile, aveau loc totdeauna dup sesiunile Sovietului Suprem al URSS si,
de cele mai multe ori, la ele se discutau chestiuni deja hotrte la
Moscova.
47
Detintorul real al puterii politice n republic era CC al PCUS,
care a cedat o parte din atributiile sale CC al PC(b) din Moldova. Putem
spune cu certitudine c n Moldova, din iunie 1940 si pn la sfrsitul
anilor 80, nici o lege, nici o hotrre important pentru republic nu s-a
adoptat fr aprobarea Moscovei.
Mai mult dect att, Moscova, neavnd ncredere n conducerea
Moldovei, a creat n republic, ncepnd cu aprilie 1941, institutia
mputernicitilor CC al PC(b) al Uniunii Sovietice si al Sovietului
Comisarilor Poporului al URSS pentru RSS Moldoveneasc, care,
practic, guvernau republica din culise. Din aceleasi ratiuni, n martie
1945, CC al PC(b) din Uniunea Sovietic a creat un Birou special pentru
Moldova al CC al PC(b) din Uniunea Sovietic. n anii 1947-1949 Biroul
era format din 8 sectii (care dublau functiile majorittii ministerelor din
republic): a organelor de partid, comsomoliste si sindicale, de
planificare si finante, administrativ, industrie, transporturi, agricol,
munc in rndul femeilor. Biroul se compunea din 16 persoane, aflate, pe
linie de partid, n subordinea nemijlocit a C.C. al PC(b) din Uniunea
Sovietic. n afar de acei 16, n Birou au fost inclusi secretarii CC al
PC(b) din Moldova - N.L. Salogor si N.G. Coval, presedintele
33

Consiliului de Ministri - G.I. Rudi, presedintele Prezidiului Sovietului
Suprem al RSSM - F. B. Brovco.
Hotrrile Biroului pentru Moldova al CC al PC(b) din Uniunea
Sovietic erau obligatorii pentru toate organele de partid, sovietice si
obstesti din Moldova. Credem c acest fapt, precum si acela c
presedintele Biroului pentru Moldova al CC al PC(b) din Uniunea So-
vietic putea obliga Biroul CC al PC(b) din Moldova s discute anumite
chestiuni la sedinte, vorbesc destul de convingtor, argumentnd c
organele constitutionale ale Moldovei si cele superioare ale PC(b) din
Moldova, n anii postbelici, erau departe de a conduce ele republica asa
cum considerau de cuviint.
Credem c nu se poate vorbi despre instaurarea Puterii Sovietice
n Basarabia fr a strui asupra unuia dintre mijloacele cele mai drastice
de implantare a regimului comunist n teritoriile strine si de convertire a
"noilor veniti" n "raiul socialist" la ideologia comunist. Este vorba de
politica de deznationalizare.
48
Urmrind promovarea acestei politici de ctre autorittile
sovietice, devine de neocolit concluzia c acestea, n problema national,
au fost niste continuatoare fidele ale tarismului. Din 1812 pn n anul
1917, imperiul tarist, n Basarabia, ca si n celelalte colonii ruse, a dus cu
mult perseverent o politic orientat spre deznationalizarea populatiei
autohtone.
49
Scoaterea n anul 1833 a limbii moldovenesti" din
administratie (cu exceptia bisericii), interzicerea, n anul 1842, a predrii
n limba "moldoveneasc" n scoala primar si medie, suspendarea, n
1865, a predrii limbii "moldovenesti" n liceul din Chisinu, iar mai
trziu si n celelalte scoli din tinut sunt doar cteva actiuni ale tarismului
care vorbesc despre politica sa de deznationalizare dus n Basarabia
pn la 1917.
50
Politica tarist de deznationalizare a popoarelor a fost nu numai
preluat de bolsevici, dar si dezvoltat, aplicat n practic prin mijloace
cu mult mai violente.
n anul 1940, deznationalizarea romnilor s-a nceput prin
crearea n Basarabia si Bucovina de Nord a unei stri de spirit ostil
romnismului. Radioul si presa se ntreceau n a zugrvi n culori negre
Romnia. Despre anii 1918-1940 din istoria Basarabiei a nceput s se
vorbeasc si s se scrie ca despre un regim de ocupatie dintre cele mai
34

crunte. n acest scop se folosea pe larg calomnia. Asa, postul de radio
Moscova (care si transmitea emisiunile n limbile rus, german,
francez, italian, ungar, iar mai trziu si n romn) chiar n ziua de 28
iunie 1940, ntr-o emisiune n limba rus de la orele 22.30, transmitea:
"... Triasc Armata Rosie! Triasc tovarsul Stalin! Acestea erau
strigtele populatiei basarabene care a vzut - n sfrsit - libertatea
Basarabiei de sub jugul asupritor al boierilor romni ...Noaptea
ntunecat s-a ridicat de deasupra Basarabiei care a stat 22 de ani sub
asuprirea capitalistilor si latifundiarilor romni".
51
La 1 iulie acelasi an,
acelasi post, la aceeasi or, transmitea urmtoarea mrturisire a unui
pescar din Basarabia: "N-am avut viat pn acum, ci ntunericul noptii.
Noi pescarii prindeam peste mult si gustos, prindeam zi si noapte, ns nu
aveam voie s-l mncm pentru c era rezervat boierilor romni,
proprietarilor, functionarilor si autorittilor care ne sugeau sngele".
52
Se
falsifica si trecutul Basarabiei. Asa, n articolul Istoria Basarabiei si a
Moldovei, publicat la 3 iulie 1940 n ziarul de la Moscova Izvestia",
citim c "Din vecii vecilor Basarabia este populat de slavi". Mai mult
dect att, ziarul stipula c n sec. 2 al erei noastre "triburile slave
populau nu numai Basarabia, dar si teritoriile principatelor Dunrene."
53
Pentru a crea o idee fals n opinia public intern si extern
asupra componentei etnice a Basarabiei, precum si pentru a contesta
Romniei orice drept asupra provinciei sale, care i-a fost rpit,
autorittile de ocupatie mai vorbeau despre un "popor moldovenesc" n
Basarabia, deosebit de cel din dreapta Prutului, si cutau argumente
pentru a dovedi deosebirea etnic ntre romni si moldoveni si nrudirea
ultimilor cu slavii.
Dar cu toat falsificarea istoriei si propaganda antiromneasc
dus n tinut, atta timp ct n Basarabia se vorbea si se scria la fel ca n
dreapta Prutului, toate argumentele invocate de autorittile de ocupatie
pentru a demonstra deosebirile dintre romni si moldoveni erau subrede.
De aceea urmtorii pasi pe calea deznationalizrii romnilor din
Basarabia au fost extinderea n tinut a dialectului transnistrean si
nlocuirea alfabetului latin cu cel chirilic. "Lund n sam sererea
organizatiilor Sovetise Sotialiste Moldovenesti, precum si a settenilor
Respublisii Sovetise Sotialiste Moldovenesti despre treserea scrierii
moldovenesti la alfavitul rus, - citim n stenograma Sesiunii ntia a
35

Sovietului Suprem al RSSM din februarie 1941, - Sovietul Suprem a
Republicii Sovetise Sotialiste Moldovenesti hotrste: 1. A trese scrierea
moldoveneasc de la alfavitu latin la alfavitul rus pe teritoria ntregii
Respublisi Sovetise Sotialiste Moldovenesti dela 1 mart anu 1941 ..."
54
Pentru a facilita opera de captare a basarabenilor la ideologia
comunist, n teritoriul ocupat s-a recurs si la "nlturarea din constiinta
oamenilor a prejudectilor religioase". Dar acest lucru se nfptuia nu
numai prin educatia ateist n rndul populatiei, ci si prin aplicarea larg
a violentei. Se nchid bisericile, sunt prigoniti credinciosii, interzise
obiceiurile si traditiile vechi ca fiind contaminate de religiozitate. n
consecint, n anii 1940 - 1941 n Basarabia 13 biserici au fost distruse,
27 transformate n cluburi, depozite, sli de gimnastic etc., iar 48 de
preoti au fost ucisi sau deportati.
55

Nici n anii postbelici atitudinea regimului stalinist fat de
religie, biseric si credinciosi nu s-a schimbat. Religia continu s fie
considerat un fenomen care nu numai c compromite (asemeni
alcoolismului, criminalittii, coruptiei) socialismul ce se construieste n
republic, dar i impune ultimului valori si idealuri de alternativ. Ca
urmare, att fetele bisericesti, ct si credinciosii continu s fie represati;
cu si fr pretext se desfiinteaz comunittile religioase, se drm si se
nchid biserici si case de rugciuni. Astfel, la 1 ianuarie 1948, din 943 bi-
serici, cte erau n republic, functionau doar 603, n care oficiau
serviciul divin doar 376 preoti.
56
n ziua de 1 aprilie 1951 o parte dintre
sectantii din republic si anume iehovistii sunt deportati peste hotarele
Moldovei
*
, iar averea lor confiscat si transmis colhozurilor.
57


*
Hotrrea "Cu privire la confiscarea si comercializarea averii persoanelor deportate
de pe teritoriul RSS Moldovenesti" (a iehovistilor) a fost adoptat de ctre Consiliul
de Ministri al RSSM la 24 martie 1951. Ea a avut la baz hotrrea Nr. 667-339 ss a
Consiliului de Ministri al URSS de la 3 martie a aceluiasi an, precum si ordinul Nr.
00193 emis la 5 martie 1951 de ctre Ministrul Securittii de Stat al URSS. n
conformitate cu hotrrea nominalizat mai sus, din Moldova au fost deportate 723 de
familii sau 2617 persoane, dintre care 808 brbati, 967 temei si 842 copii pn la
vrsta de 15 ani. Deportatii au fost transportati n regiunea Tomsk n 2 esaloane a cte
60 de vagoane fiecare.
Operatia de deportare "Sever" (n traducere ,Nord"), nceput la 4 dimineata
si ncheiat la orele 20 seara, a avut loc la 1 aprilie 1951. La operatie au participat 546
"lucrtori operativi" ai Ministerului Securittii al RSSM, 1127 militari din unittile
36

Cu toate msurile de prigonire a credinciosilor si bisericii n anii
1940-1941 si postbelici, religiozitatea n rndul populatiei era foarte
nalt. n ianuarie 1948 mputernicitul Consiliului pentru afacerile
bisericii ortodoxe de pe lng Consiliul de Ministri al URSS pentru
Moldova, Romenschi, ntr-un raport ctre guvernul republicii, scria
referitor la aceasta: n urma supravegherii personale si studierii
permanente a activittii bisericesti si a preotimii, precum si a strii
religiozittii, se vede c aceasta este nalt n mijlocul populatiei
moldovenesti bstinase." n continuare arta c n zilele de duminic si
alte srbtori religioase, bisericile din localittile stesti erau frecventate
de 150-200 oameni. Pretutindeni se ndeplineau si serviciile religioase.
Asa, de la 1 ianuarie pn la 1 octombrie 1947, n timp ce bntuia
foametea n republic, n 86 biserici din blagocinul Chisinu au avut loc
2932 botezuri si 464 cununii, iar n 22 biserici din blagocinul Bender -
1163 botezuri si 180 cununii.
58
Preotimea se bucura de o autoritate
deosebit n rndul ppopulatiei credinciosii aduceau preotilor ofrande
pentru ndeplinirea serviciilor religioase, n multe localitti plteau
pentru ei impozitele, apelau la ei pentru sfaturi etc.
Reprezentantii regimului aveau o atitudine diametral opus fat
de preoti si credinciosi. De pild n anul 1947 n satul Caracui, raionul
Kotovski (astzi Hncesti), presedintele Sovietului stesc din localitate l-
a dat afar din cas pe preotul Burianov N. D., instalndu-se el si cu
familia sa n casa preotului. n satul Batr, raionul Cinari, casa preotului
Condiu P. a fost transformat n resedint de colhoz, iar stpnul lsat pe
drumuri, fr acoperis.
59
"Duminic 10 iulie 1955, citim ntr-un do-
cument de arhiv la mnstirea Suruceni au aprut directorul fabricei
de vin din Ialoveni, r. Chisinu, Carataev A. G., membru al PCUS,
presedintele colhozului ,,Vorosilov" din r. Chiperceni, Vidis, membru al
PCUS si cu alti trei brbati si dou femei pn n prezent neidentificati,
toti n stare de ebrietate. Au nceput a se purta ca niste huligani, fugrind

subordonate MS al RSSM (89 ofiteri, 139 sergenti si 899 ostasi), 275 persoane din
cadrul MAI al RSSM si 750 persoane din organele de partid si sovietice ale RSSM. n
luna aprilie 1951, alturi de iehovistii din Moldova, au mai fost deportati n regiunile
Tomsk si Irkutsk 3035 familii din Ucraina, 1008 familii din RSS Bielorus, 757
persoane din Republicile Baltice (Vezi: B. Haccar, Tpynte crpannnt ncropnn
Monont.1940-1950, Mocxna, 1994, crp. 583-640).
37

clugrii, strignd pentru c acestia mai triesc nc la mnstire, dar nu
se mprstie de acolo. S-a manifestat prin purtarea sa mai ales Vidis, care
alerga cu cutitul n mn. I. N. Vidis a vrut s-i taie barba unui clugr
btrn, iar pe staretul mnstirii, Cargalc, a ncercat s-l loveasc cu
cutitul n biseric, unde a dat busna n timpul slujbei. Clugrii i-au venit
n ajutor staretului, i-au luat lui Vidis cutitul si l-au dat afr din biseric.
Slujba n biseric s-a ntrerupt pentru c enoriasii s-au mprstiat. Dup
aceasta, Vidis si ceilalti scandalagii beti n-au ncetat actiunile lor huliga-
nice si au continuat s alerge prin curtea mnstirii strignd: dati mcar
un clugr s-l omor".
60
n locul valorilor crestine si nationale erau impuse "valori" noi.
n locul credintei n Dumnezeu se propovduia doctrina comunist si
credinta fat de idolii ei. Dragostea fat de origini, de traditii, de valorile
nationale n general era substituit cu dragostea pentru "primul stat
socialist din lume", cu dragostea pentru o istorie revizuit de pe pozitii de
clas, pentru cultura poporului rus, cultur apreciat si ea de pe pozitiile
marxism-leninismului. Au fost schimbate denumirile unor strzi si
localitti. Monumentele lui Lenin, Stalin, ale lupttorilor pentru puterea
sovietic s.a. au mpnzit satele si orasele. Operele clasicilor literaturii
romne au fost interzise. La fel si lucrrile istoricilor romni "burghezi".
Despre atitudinea oamenilor fat de noile valori comuniste ni se
pare semnificativ urmtorul exemplu. n comuna Hncesti din fostul judet
Lpusna, n anul 1940 sovieticii au ridicat o statuie a lui G. Kotovski, un
hot pn la revolutia rus din anul 1917, care a svrsit mai multe furturi,
inclusiv la Hncesti, dar care n anii puterii sovietice a ajuns "erou
legendar al rzboiului civil". La dezvelirea statuii a vorbit si cntretul
bisericii din localitate, care a spus: "Ne pare si nou ghine c avem si noi
un monument in trgul ista, dar nu trebuiea s-l puneti pe tlharul ista
chiar lng biseric".
61
Pentru aceste cuvinte cntretul bisericii a fost
imediat arestat.
Stim c n anii 1812-1917, pentru a slbi elementul autohton,
tarismul colonizeaz Basarabia cu rusi, ukraineni, bulgari, gguzi,
germani etc. acordndu-le privilegii foarte mari, crendu-le o situatie
social-economic mai favorabil dect cea a moldovenilor.
62
n anul
1940, pentru a schimba aspectul etnic al teritoriului dintre Prut si Nistru,
politica de alogenizare a Basarabiei promovat de tarism este
38

reactualizat de ctre stalinisti. Deja n august 1940, organele partidului
bolsevic si ale puterii sovietice au mobilizat si au trimis din Basarabia n
regiunile ndeprtate ale imperiului la munc fortat 53356 de tineri.
63
La
data de 4 octombrie 1940, pentru Comisariatele poporului ale crbunelui,
constructiilor si centralelor electrice ale URSS, din Moldova, din planul
de recrutate de 57 mii persoane fuseser recrutate 29,5 mii.
64
n anii
1948-1960 numai muncitorii (fr membrii familiei) recrutati pentru
munci la "marile santiere comuniste" au depsit cifra de 196 mii
persoane.
65
n acelasi timp, din Ucraina si Rusia n republic erau adusi zeci
de mii de rusi si ukraineni. Asa, n primele luni de ocupatie pentru a
"acorda ajutor truditorilor din raioanele eliberate n constructia
socialist" numai din RSFSR si Ucraina sosesc n Moldova peste 5000 de
activisti de partid si sovietici, precum si alti cuttori de pine
nemuncit.
66
n toamna anului 1940 dup ce din sudul Basarabiei s-au
repatriat circa 85 mii de germani,
67
pmnturile lor n-au fost date n
folosint tranilor basarabeni fr pmnt, asa cum ar fi fost firesc, ci la
10 mii de familii colhoznice, aduse din Ucraina.
68
Rusii, ukrainenii, bielorusii si mai putin reprezentantii altor
nationalitti care soseau n republic, ca si colonistii din Basarabia
secolului XIX, se bucurau de anumite privilegii n comparatie cu
romnii. Strinii veniti n republic avansau mai usor n post, primeau
locuinte mai repede, aveau acces la clinici si spitale de calitate, be-
neficiau de facilitti pentru a pleca peste hotare etc. C n anii de
ocupatie sovietic romnii din Moldova nici pe departe nu erau pe picior
de egalitate cu rusii si cu venitii de pe aiurea, ne vorbeste si procentajul
lor n organele de stat si de partid din republic. n anul 1949, n 38 de
ministere si departamente din republic, inclusiv n aparatul lor central,
din 1970 de persoane, romnii constituiau numai 8,4% (166). La
Ministerul agriculturii al RSSM, din 138 de lucrtori, - romni erau
numai 6.
69
(O asemenea politic de cadre, ironizat de ntelepciunea
popular, a dat nastere proverbului cu o foarte larg rspndire: "Dac
vrei s fii ministru, trebuie s fii de peste Nistru".) Romnilor le era
ngrdit si accesul n PCUS. n primii 4 ani de dup rzboi, din rndurile
39

populatiei bstinase au fost primiti, n calitate de candidati n partid, doar
1213 persoane, adic 27,4 % din numrul total al celor promovati.
70

Pentru a se impune n Moldova, sovieticii au aplicat pe larg, n
anii stalinismului, si teroarea rosie. Deja la 9 iulie 1940 Sovietul
Comisarilor Poporului al URSS emite hotrrea Nr. 1201-471 "s": "Cu
privire la activitatea tribunalelor militare pe teritoriul Basarabiei si
Bucovinei de Nord". Conform acestei hotrri, tribunalele militare aveau
dreptul s "ia spre cercetare dosarele viznd infractiunile
contrarevolutionare si banditismul locuitorilor din Basarabia si Bucovina
de Nord, infractiunile urmnd s fie calificate conform articolelor
corespunztoare ale Codului penal al RSS Ucrainene."
71
Conform datelor
publicate de Ministerul Securittii Nationale al Republicii Moldova, n
anii stalinismului au fost condamnati la moarte de ctre aceste tribunale
militare si Judectoria Suprem a RSSM 5.485 persoane.
72
Pentru a
nimeri la nchisoare "nu era nevoie de dovezi, nu era nevoie de mrturii
si de aprare: functiunea ndeplinit sub regimul romnesc, atitudinea
avut cndva sub acea stpnire, calomnia unui ruvoitor sau numai
simpla bnuial, era de ajuns pentru ca individul s fie ridicat de acas,
judecat sumar si aruncat n ntunericul temnitei..."
73

Scopul urmrit de regim prin aplicarea terorii era de a inocula n
societate frica la nivelul colectivittii, pentru ca omul s triasc
permanent cu teama de autoritati, s se "mbolnveasc de fric", ceea ce
l-ar fi fcut mai dirijabil, mai incapabil de a se mpotrivi autorittilor.
Pe lng organele represive ale statului, colportor al fricii n
societate era orice reprezentant al puterii de stat. Pentru a ndeplini
planurile, directivele de sus" reprezentantii puterii de stat erau nevoiti s
recurg la violent si, constient sau nu, rspndeau frica n societate.
74

Cazurile de abuz de putere comise de reprezentantii regimului cu diferite
ocazii, care vor fi aduse drept exemple pe parcursul ntregii lucrri,
credem c vor fi destul de convingtoare n acest sens. De aceea nu vom
argumenta aici aceast idee. Vrem doar s subliniem faptul c n anii
puterii sovietice, dar mai ales n anii stalinismului, nomenclatura
lucrtorilor de partid si sovietici era dominat de cadre venite din alte
prti ale imperiului, ceea ce agrava cu mult situatia bstinasilor. Marea
majoritate a celor investiti cu puterea de a decide soarta oamenilor nu
cunosteau limba, cultura, obiceiurile si traditiile autohtonilor, fapt ce-i
40

fcea s actioneze cu snge rece si fr remuscri mpotriva localnicilor.
Afar de aceasta, dup rzboi, populatia Moldovei era privit cu
suspiciune, considerndu-se c acel an cuprins ntre 1940 si 1941 de ocu-
patie sovietic n-a fost un interval de timp suficient pentru ca romnii din
Basarabia s se debaraseze de "psihologia mic-burghez".
75

Dac analizm situatia de astzi din Republica Moldova,
Bucovina de Nord si regiunea Ismail, vedem c politica sovietic de
deznationalizare, de teroare i alogenizare, n mare msur si-a atins
obiectivul. n anul 1941 rusii si ukrainenii constituiau 6,6 si respectiv 11
procente. n acelasi timp cota moldovenilor din populatia republicii s-a
redus de la 68,7 la 65,4%.
76
Conform recensmntului populatiei din anul
1989, fiecare al zecelea romn din URSS (n materialele recensmntului
romnii apar sub doi termeni: moldoveni si romni) s-a dezis de limba
matern. Iat datele: din 3.352.352 moldoveni, cti erau n URSS,
3.070.389 (91,6% din numrul lor total) au declarat limba
"moldoveneasc" drept limb matern, 249.262 (7,4%) au declarat drept
limb matern rusa, iar 27.695 (0,3%) au declarat drept limb matern
limba republicii n care locuiesc, si 5.006 (0,1%) alte limbi. La rubrica
romni (este vorba n primul rnd de populatia din Bucovina de Nord si
din actuala regiune Ismail [Ucraina] care este nregistrat ca fiind de
nationalitate romn, desi n scoal se preda nu romna ca limb
matern, ci... "moldoveneasca", dup manuale tiprite la Chisinu);
gsim cifre si mai putin mbucurtoare: din 146.071, cti sunt n total,
88.900 (60,9%) au declarat drept limb matern romna, 8.142 (5,6%)
rusa, 47.791 (32,7%) limba republicii n care locuiesc (deci ukraineana)
si 1.228 (0,8%) alte limbi. Pentru comparatie credem c este necesar
s spunem c, conform aceluiasi recensmnt al populatiei, din numrul
total al rusilor din URSS, se deziser de limba matern doar 0,2%.
77
Transformrile socialiste ncepute n Moldova n iunie 1940 au
fost ntrerupte la 22 iunie 1941 cnd Romnia, aliat a Germaniei,
ptrunde cu armatele sale n Basarabia si Bucovina de Nord pentru a
spla rusinea din vara anului 1940. n luptele pentru eliberarea
provinciilor sale, Romnia a avut "morti, rniti si dispruti, urmtoarele
efective: 1268 ofiteri, 566 subofiteri si 29.471 trup, deci 20% din
efectivele angajate".
78
41

n rzboiul mpotriva URSS, alturi de romnii din ntreaga tar
au luptat si basarabenii. Numrul lor pn n prezent nu ne este cunoscut.
Stim doar c n anul 1942 Maresalul Ion Antonescu a dat ordin s se bat
o medalie special pentru basarabenii "ce au luptat mpotriva
bolsevismului" si c pn la nceputul lunii decembrie 1942 au fost
trecuti n listele oficiale pentru a fi distinsi, peste 10 mii de persoane.
79
E
limpede c pn n august 1944 numrul basarabenilor care au luptat m-
potriva sovieticilor a depsit cu mult aceast cifr. Dar operatiile militare
n rsrit, dup cum se stie, au fost pn la urm nefavorabile Germaniei
si aliatilor ei, si in 1944 Basarabia si Bucovina de Nord cad din nou sub
stpnire ruseasc.
n anul 1944 RSS Moldoveneasc a fost ocupat de armata
sovietic n dou etape. Raioanele din stnga Nistrului si cea mai mare
parte a judetelor Soroca si Blti au fost ocupate primvara, iar restul
teritoriului n a doua jumtate a lunii august, ca rezultat al operatiei Iasi-
Chisinu.
Despre situatia RSS Moldovenesti n anii 1944-1950 n cadrul
Imperiului sovietic vom vorbi n capitolele urmtoare. n concluzia
acestui capitol constatm ns c dup 28 iunie 1940 romnii din
Basarabia si Bucovina de Nord au cptat trsturile unui popor aflat sub
dominatie colonial. Ei nu mai detin controlul asupra propriului destin.
Hotrrile importante sunt luate de slavii de la conducere, ce se afl fie la
Moscova, fie n CC al PC(b) din Moldova, sau n ministerele si
departamentele republicii. RSS Moldoveneasc este transformat ntr-o
surs de materii prime si de brate de munc. Cultura romnilor precum si
a minorittilor nationale din republic este dispretuit si considerat
retrograd. Istoria Basararbiei si a Bucovinei este falsificat. Limba
administratiei devine cea rus, care este totodat obligatorie n scoala
medie si n institutiile de nvtmnt de toate tipurile. Politica de
deznationalizare dus de tarism n Basarabia n anii 1812-1917 este
reactualizat de ctre bolsevici si aplicat n practic prin metode mult
mai inumane si violente.




42



43

CAPITOLUL II

POLITICA FISCAL STALINIST N SATUL
ROMNESC DIN STNGA PRUTULUI


Sistemul fiscal sovietic a fost introdus n satele din RSS
Moldoveneasc la 15 august 1940 prin hotrrea CCP al URSS "Cu
privire la impozitele de pe gospodriile trnesti din Basarabia si
Bucovina de Nord".
1
n conformitate cu aceast hotrre, n locul
impozitelor "burgheze", gospodriile individuale ale tranilor,
muncitorilor si slujbasilor "din localittile stesti si altele", care aveau
venit de la sursele agricole au fost supuse unui singur impozit
impozitul agricol unic. Dup organizarea colhozurilor, si acestea au
fost supuse la acelasi impozit. Brbatii n vrst de 20 50 de ani si
femeile n vrst de 20 45 de ani, fr copii sau cu 1 2 copii, mai
plteau, pe lng impozitul agricol, si un impozit special "pentru
celibatari, persoane singuratice si persoane cu familii mici".
2

Impozitul agricol era perceput n bani n raport cu mrimea
venitului de la principalele surse de venit agricol tarin, vie, livad,
vite de munc si productive, albinrit si de cstiguri de provenient
neagricol.
Calcularea impozitului avea loc, n aparent, n dou etape:
nti se constata suma venitului gospodriei supuse la impozit, apoi,
pornind de la aceast sum, se calcula impozitul. Deoarece a calcula
venitul real de la fiecare surs de venit pentru sute de mii de
gospodrii era complicat, venitul impozabil de la sursele agricole se
calcula dup norme de venit stabilite anual de guvern. n anii 1944
1950 Guvernul RSS Moldovenesti a stabilit normele de venit pentru
principalele surse agricole din gospodriile trnesti cum rezult din
tabelul Nr. 1 (pag. 44) .
Stabilirea normelor de venit de ctre guvern simplifica n mod
considerabil calcularea venitului impozabil: rmnea s se constate
doar sursele de venit n gospodrie. Apoi normele erau nmultite cu
cifra ce indica suprafata ocupat de sursa agricol respectiv sau cu
44

Tabelul nr. 1
Normele de venit stabilite de Guvernul RSS Moldoveneti n anii 1944-
1950 pentru sursele agricole din gospodriile rneti*

Surse de venit agricole Normele stabilite de guvern (ruble)

19451946 1947 1948 1949 1950
Pentru fiecare hectar de:
- artur 300 400 600 1000
- livad ori arbusti fructiferi 1500 1500 2000 2500
- vie de sorturi europene 2000 2000 3000 3000
- vie de sorturi hibride 600 800 1000 1000
- ftneat 100 150 150 300
Pentru fiecare cap de:
- vac 300 600 800 1000
- oaie sau capr - 100 100 100
- porc - 300 300 300
- cal 250 500 500 800
- bou sau taur 180 300 300 400
Pentru fiecare stup:
- cu rame - 100 100 100
- buduroi - 50 50 50
*Tabelul este alctuit de autor. Izvoare: ANRM, Fond. 2845, inv. 1, d.2132, f. 31 57; d.
2070, f. 80; Fond. 2848, inv. 11, d.157, f. 116; inv. 22, d. 5, f. 16; d.6, f.302; d.23, f. 255;
Konnexrnnnsannx xpecrtxncxnx xosxcrn n npanoepexntx paonax Monancxo CCP.
Copnnx oxymenron. Knmnnen, 1969, crp. 485.

numrul de surse (dac era vorba de norme de venit provenit de la vite).
Rezultatul obtinut se considera venit impozabil provenit de la o surs.
Venitul impozabil total al unei gospodrii se calcula prin nsumarea
venitului impozabil de la toate sursele de venit agricole si neagricole. De
exemplu, conform normelor stabilite de guvern (vezi tabelul nr. 1), o
gospodrie cu 1 ha de artur, 0,5 ha de livad, 2 vaci, 2 cai si un porc, n
anii 1944 1946, ar fi avut venit impozabil anual 2150 ruble.
Impozitul agricol din suma total de venit a gospodriei se
calcula pe scar progresiv: cu ct venitul gospodriei era mai mare, cu
att crestea si suma impozitului, fapt ilustrat n tabelul Nr.2 (pag. 45).

45

Tabelul nr. 2
Calcularea impozitului agricol pe scar progresiv n RSS Moldoveneasc
n anii 1944-1950*


Impozitul stabilit pe scar progresiv

venitul anual al
gospodriei
(ruble)
1944-
1945
1946 1947 1948
1949
1950

1 600
- -

601 1000
- 40 + 5
4 cop. din
fiecare
rubl venit

5 cop. din
fiecare
rubl venit

11 cop. din
fie-care rubl
venit
1001 2000 60+7** 60+7** 80+5 100+7 220+13
2001 3000 130+8 130+8 210+10 260+13 510+24
3001 5000 310+13 310+13 300+1 390+18 750+30
5001 6000 440+17 440+17 440+19 570+25 1050+37
6001 7000 610+22 610+22 630+25 820+33 1050+37
7001 8000 830+28 830+28 880+32 1150+42 1790+45
8001 10000 1110+35 1110+35 1520+40 1990+52 1790+45
10001 15000 1840+45 1840+45 3520+50 4590+65 1790+45
15001 20000 1840+45 1840+45 3520+50 4590+65 1790+45
peste 20000 6310+55 6310+55

**Tabelul este alctuit de autor. Izvoare: ANRM, Fond. 2848, inv. 22, d. 5, f. 16; d. 23, f. 255;
inv. 11, d. 157, f. 116; Fond. 2845, inv. 1, d. 2070, f. 98; d. 2132, f. 114.
** Formulele de tip 60+7 din tabel trebuie ntelese n modul urmtor: gospodriile cu venit peste
1000 ruble pn la 2000 ruble plteau impozit 60 ruble plus 7 copeici din fiecare rubl venit ce
depsea suma de 1000 ruble.
Din tabelul nr. 2 vedem c n anii 1944 1946 gospodriile cu
venit de 2001 3000 ruble plteau impozit 130 ruble, plus 8 copeici din
fiecare rubl venit ce depsea suma de 2000 ruble. Gospodria
exemplificat mai sus, avnd un venit anual de 2150 ruble ar fi pltit,
deci, un impozit de 142 ruble.
Achitarea impozitului agricol avea loc n termene stabilite de
guvern. Astfel, n anul 1947 Consiliul de Ministri al RSSM a stabilit 3
termene de achitare a impozitului agricol: primul ctre 1 octombrie, al
doilea ctre 1 noiembrie, al treilea ctre 1 decembrie.
3
n anii 1948 si
1950 guvernul a stabilit doar primul termen de plat a impozitului agricol
respectiv 15 si 10 septembrie.
4

46

Modul descris de supunere a tranilor la impozitul agricol unic a
fost n vigoare n RSS Moldoveneasc pn la 8 august 1953, cnd a fost
adoptat o nou lege cu privire la acest impozit.
5

Mecanismul de calculare a impozitului agricol unic descris mai
sus era defectuos conceput. Suma total a veniturilor unei gospodrii
trnesti obtinut conform normelor stabilite de guvern era departe de
realitate. Tranul putea s aib cal, dar un cal istovit, putea s aib vac,
dar o vac stearp etc., adic existnd sursa de venit, venitul s nu
corespund normativelor. Stabilind mormele, guvernul nu lua n
considerare nici calitatea solului, care e un factor important n rentabilitatea
gospodriei trnesti. Partea cea mai proast a mecanismului de calculare a
impozitului agricol unic era faptul c el permitea s se majoreze orict de
mult att normele de venit, ct si impozitul. Din tabelele nr. 1 si 2 se vede
c n anii postbelici guvernul republicii a recurs n repetate rnduri la o
majorare nejustificat a normativelor si a impozitului agricol. Gospodria
care n anii 1944-1945 ar fi avut 2150 ruble venit si ar fi pltit142 ruble
impozit, conform normelor stabilite de guvern, n 1947 ar fi trebuit s aib
un venit de 3650 ruble, n anii 1948-1949 4500 ruble, iar n 1950 6150
ruble, si s plteasc impozit 175,5 respectiv 325 si 1205,5 ruble.
Concomitent cu impozitul agricol, n raioanele din dreapta
Nistrului a fost introdus nc o lege special, care prevedea livrarea
obligatorie la stat a unor cote din productia agricol. n raioanele de nord
ale republicii legea mentionat a fost introdus n primvara lui 1944, iar n
restul raioanelor n septembrie al aceluiasi an.
6

Sistemul de livrare obligatorie a produselor agricole la stat consta
n diferentierea tranilor n categorii dup mrimea tarinei sau a lotului de
pmnt posedat si obligativitatea la livrri n functie de apartenenta la o
categorie sau alta. n anul 1944 gospodriile trnesti din judetul Soroca,
Blti si Orhei au fost mprtite dup mrimea lotului de pmnt n trei
categorii: 1 gospodriile cu lot de pmnt de pn la 5 ha inclusiv; 2
gospodriile cu lot de 5-10 ha inclusiv, 3 cele cu lot mai mare de 10 ha.
n judetele Chisinu si Bender gospodriile trnesti au fost mprtite n 4
categorii, categoria a patra constituind-o gospodriile cu un lot de pmnt
mai mare de 15 ha.
7
n anii 1945-1946 n toate judetele republicii s-a
procedat la o mprtire a gospodriilor trnesti conform unui principiu
unic. n functie de suprafata loturilor de pmnt, pentru a fi impuse la cote
47

obligatorii de produse, acestea au fost mprtite n 5 categorii. n prima
categorie intrau gospodriile cu un lot de pmnt de pn la 2 ha inclusiv,
n categoria a doua cele cu un lot de 2-5 ha inclusiv, n categoria a treia
cele cu un lot de 5-10 ha inclusiv, n categoriile 4 si 5 respectiv
gospodriile cu loturi de 10-15 ha si mai mari de 15 ha.
8

Supunerea la cote obligatorii se fcea pe scar progresiv
mrimea cotelor crestea odat cu suprafata tarinei ori a loturilor de pmnt
a gospodriilor trnesti. Asa, n anul 1944 gospodriile trnesti din
categoria nti din judetul Soroca trebuiau s livreze statului de pe fiecare
hectar de artur cte 110 kg cereale, 30 kg floarea soarelui, 10 kg cartofi
si cte 30 kg de carne, 120 ou per gospodrie, 100 litri de lapte de la
fiecare vac, iar cele din grupa a treia respectiv 210 kg cereale, 60 kg
floarea-soarelui, 20 kg cartofi, 100 kg carne, 250 ou si 180 litri de lapte.
n anul 1945 gospodriile trnesti din grupa a doua n toate judetele,
conform normelor stabilite, trebuiau s livreze statului cte 40 kg carne si
120 de ou per gospodrie si 100 litri de lapte de la fiecare vac, iar cele
din grupa a cincea cte 100 kg carne si 250 ou per gospodrie si 200 litri
de lapte de la fiecare vac.
Ca si la achitarea cu impozitul agricol unic, tranii trebuiau s
livreze statului produsele agricole la anumite termene. De exemplu, n anul
1945 tranii cu gospodrii individuale trebuiau s livreze statului 10% din
cota obligatorie de cereale n iulie, 35% n august, 40 % n septembrie si
15% n octombrie.
9

Sistemul livrrilor obligatorii la stat era tot att de ru ntocmit ca
si mecanismul de formare a impozitului agricol. Hotrrea Consiliului
Comisarilor Poporului al RSSM de la 7 iunie 1944 "Cu privire la livrarea
obligatorie a crnii, laptelui, oulor si lnii ctre stat n raioanele eliberate
ale RSS Moldovenesti", prevedea ca tranii si colhoznicii s livreze statului
carne si ou pornind de la suprafata pmntului posedat, nu de la numrul
de vite si psri ce le aveau n gospodrii.
10
n anul urmtor statul a obligat
tranii s livreze cereale, floarea-soarelui si cartofi reiesind din suprafata
terenului arabil, fr a lua n considerare dac n gospodrii s-au semnat
culturile amintite.
11

n anii postbelici politica agrar a PCUS era orientat n primul
rnd spre stoarcerea din agricultura trii, inclusiv a RSS Moldovenesti, a
ct mai multor mijloace materiale si bnesti. O dovad elocvent n acest
48

sens o constituie faptul c n anii 1946-1953, agricultura imperiului
sovietic a produs un venit national de 298 miliarde ruble (lundu-se n
considerare acea parte a lui care a fost realizat si n alte ramuri), dar din
aceast sum doar 193 miliarde ruble au fost folosite n agricultur
(lundu-se n considerare ponderea agriculturii n cheltuielile generale ale
statului), restul adic 105 miliarde ruble s-au transferat de la sat n alte
sfere ale economiei.
12

La ora actual noi nu dispunem de date cu privire la RSS
Moldoveneasc. Documentele de arhiv ne mrturisesc ns c si fat de
satul moldovenesc postbelic regimul stalinist ducea o politic de stoarcere
a resurselor materiale si bnesti. E destul s spunem c n anii 1944-1952
populatia steasc din RSS Moldoveneasc a pltit statului circa 400
milioane ruble impozit agricol.
13
n aceeasi perioad de timp, din
agricultura republicii, dup unele date, au fost colectate 2181,2 mii tone de
cereale, 449 mii tone de floarea-soarelui, 1841,3 mii tone sfecl de zahr,
97,4 mii tone de soia, 152,4 mii tone de carne de pasre si de vit (n mas
vie), 212,6 mii tone de lapte, 172,1 milioane ou, 8911 tone de ln etc.
14

Din anul 1947 pn n anul 1952 impozitul agricol unic pltit de o
gospodrie colhoznic a crescut de 9,5 ori, a muncitorilor si slujbasilor cu
venit din sursele agricole de 2,4 ori, a tranilor cu gospodrii individuale de
7,2 ori. Din anul 1947 pn n anul 1950 impozitul agricol unic pltit de o
gospodrie "chiabureasc" a crescut de 7,1 ori (vezi tabelul nr.3 de la
pagina 49). Din anul 1948 pn n anul 1952 cota extras ca impozit din
venitul anual al gospodriilor colhoznice a crescut de 4,1 ori, a
muncitorilor si slujbasilor cu venit din surse agricole de 3,9 ori si a
tranilor cu gospodrii individuale de 4,5 ori (vezi tabelul nr. 4).
Despre intensificarea permanent a presiunii fiscale asupra satului
moldovenesc postbelic ne vorbeste si cresterea din an n an a volumului

49

Tabelul nr. 3
Supunerea la impozitul agricol unic a contribuabililor din
RSS Moldoveneasc n anii 1947-1952*
gospodrii supuse la
impozit

Anii
cifre abs. %
venitul total
supus la
impozit (mii
rub.)
venitul mediu
impozabil al unei
gospod. (rub.)
s-a
prezentat
pentru
plat (mii
rub.)
a pltit n medie o
gospod. (rub.)
Toate categoriile de contribuabili
1947
1948
1949
1950
1951
1952
463241
462518
459776
471121
480646
479627
100
100
100
100
100
100
901253,8
1131986,2
854357,0
487739,6
443351,1
617785,7
1945,5
2447,4
1858,2
1035,2
922,4
1288,0
34974,2
73791,2
20222,3
38637,4
37265,5
72683,6
75,4
159,5
43,9
82,0
77,5
151,5
Inclusiv:
gospodriile colhoznice
1947
1948
1949
1950
1951
1952
30647
64505
320509
410392
426674
428516
6,8
13,9
69,7
87,1
88,8
89,3
28523,2
69150,6
548530,1
390232,6
402551,8
583936,4
931
1072
1711
950
947
1370
491,2
1898,2
14691,7
17192,5
29990,9
65644,4
16
29
46
42
71
153
gospodriile muncitorilor i slujbailor cu venit de la surse agricole
1947
1948
1949
1950
1951
1952
14197
27134
25779
34770
40955
40100
3,1
5,9
5,6
7,4
8,5
8,4
14362,0
41153,4
19844,1
12997,3
14063,1
14364,1
1426
1905
1225
657
601
765
306,1
1021,4
393,4
312,7
542,9
1347,8
30
47
24
16
23
72
gospodriile ranilor individuali
1947
1948
1949
408243
363541
111244
88,0
78,6
24,2
805700,5
970017,2
268874,9
1974
2668
2417
28563,2
61452,5
1645,2
70
169
148
50

1950
1951
1952
24449
11962
10260
5,2
2,5
2,1
71303,5
24137,7
18129,1
2916
2018
1767
15197,7
5864,1
5184,0
621
489
505
gospodriile "chiaburilor"
1947
1948
1949
1950
1951
1952
10154
7338
2244
1510
1055
751
2,1
1,6
0,5
0,3
0,2
0,2
52668,1
51665,0
17107,9
13206,2
2598,5
1356,1
5187
7039
7623
8745
2463
1805
5613,7
9419,2
3492,0
5934,5
885,6
507,4
553
1284
1556
3930
839
676
*Tabelul e alctuit de autor. Izvoare: ANRM, Fond. 2845, inv. 1, d. 2093, f. 59-75; d.2123,
f. 30-47; d. 2179, f. 48-63, d. 2205, f. 49-64.

livrrilor de produse agricole statului sovietic de ctre republic. Asa, n
anul 1944 republica a livrat statului sovietic 268 mii tone de cereale, 27,6
mii tone de floarea-soarelui, 12,2 mii tone sfecl de zahr, 3,9 mii tone de
lapte, iar n 1948 295 mii tone de cereale, 44,6 mii tone floarea-soarelui,
107 mii tone sfecl de zahr si 16,3 mii tone de lapte. n anul 1952 au fost
livrate statului respectiv 399, 84,5, 741 si 61,2 mii tone.
15
n anii 1945-
1947 republica a livrat statului sovietic cantitti de produse agricole putin
mai reduse dect cele amintite mai sus, dar nu pentru c regimul stalinist
s-ar fi dezis de politica de stoarcere a resurselor materiale si bnesti din
agricultura republicii, ci pentru c statul moldovenesc nu era, pur si simplu,
n stare s livreze mai multe produse agricole; n anii 1945-1946 republica
a fost bntuit de secet, iar n anii 1946-1947 de foamete.
n anii postbelici a crescut permanent si impozitul pltit de
celibatari, de persoanele singure si cu familii mici. n anul 1946, dup cum
vedem din tabelul nr. 5 (pag. 52), suma impozitului pe celibat, pe
persoanele singure si cu familii mici, prezentat pentru plat
contribuabililor din republic a constituit 18.939 mii ruble, n anul 1947
24.750 mii ruble, 1948 29.757 mii ruble si n anii 1949-1950 respectiv
32.984 mii si 31.731 mii ruble. n medie, un contribuabil a pltit impozit n
anul 1946 70,9 ruble, n anul 1947 74,2 ruble, 1948 77,9 ruble si n anii
1949-1950 respectiv cte 76,8 si 73,3 ruble.

51

Tabelul nr. 4
Cota-parte din venit extras ca impozit din venitul impozabil al unui
contribuabil pe categorii n anii 1948-1952*

Categoriile de contribuabili Cota-parte din venit extras drept impozit
1948 1949 1950 1951 1952
- colhoznicii 2,7 2,6 4,4 7,5 11,2
- muncitorii si slujbasii cu venit
de la surse agricole

2,4

1,9

2,4

3,8

9,4
- tranii individuali 6,3 6,1 21,2 24,2 28,6
- "chiaburii" 18,2 20,4 44,9 34,1 37,5
* Tabelul e alctuit de autor. Izvor: ANRM. Fond 2845, inv. 1, d.2093, f. 59-75; d. 2123,
f. 30-47; d. 2179, f. 48-63; d.2205, f. 49-64.

Dac am scdea din sumele totale anuale ale impozitului,
prezentate pentru plat contribuabililor din ntreaga republic sumele
anuale respective, prezentate pentru plat contribuabililor din localittile
stesti, vedem c cea mai mare parte a impozitului trebuia s fie achitat
de ultimii. (Aceasta se explic ni numai prin faptul c majoritatea
contribuabililor locuiau n localittile stesti, dar si c impozitul pltit de
un contribuabil din localittile stesti era mai mare dect cel pltit de un
contribuabil de la oras: n anul 1946 un contribuabil din localittile
stesti a pltit n mediu impozit 71,9 ruble, iar un contribuabil orsean
58,5 ruble, n anul 1947 respectiv 76,7 si 46,9 ruble). n anul 1946
contribuabilii din localittile stesti trebuiau s achite statului, din suma
total a impozitului prezentat pentru plat, 93,7%, n anul 1947
94,7%, 1948 95,2% si n anii 1949-1950 respectiv 94,4% si 94,5%.
Astfel acest impozit era o povar grea n primul rnd pentru
contribuabilii din localittile stesti si mai ales pentru tranii cu
gospodrii individuale si cei din listele "chiaburilor". Comparnd
impozitul pe celibat, a persoanelor singure si cu familii mici, cu
impozitul agricol pltit de tranii individuali vedem c n anul 1947
primul a fost mai mare dect al doilea, iar n anii 1948-1950 al doilea a
constituit respectiv 47,9, 54,1 si 52,3 procente din primul.
52

Tabelul nr. 5.
Supunerea la impozit a celibatarilor, persoanelor singure i cu familiii mici n RSS Moldoveneasc n anii 1946-1950*

1946

1947 1948 1949 1950
n total local.
steti
n total local.
steti
n total local.
steti
n total local.
steti
n total local.
steti
Numrul total al
contribuabilor


389855

364610

405142

372716

440275

403259

490337

444585

519585

467252
- dintre ei au fost
scutiti de impozit
conform legilor despre
privilegii

122801

117669

71763

67245

58488

53613

61071

55784

86978

76563

- au fost supusi la impozit


267054

246941

333379

305471

381787

349646

429266

388801

432607

390689
- suma impoz. prezentat
pentru plat (mii ruble)


18939,3


17761,7


24750


23441


29757,8


28339,9


32984


51156


31731,9


29989,8

- impozitul mediu
pltit de un con-
tribuabil (ruble)

70,9

71,9

74,2

76,7

77,9

81,0

76,8

80,1

73,3

76,7
* Tabelul e alctuit de autor. Izvor: ANRM. Fond. 2845, inv. 1, d. 2016, f23; d. 2047, f.2; d.2085, f. 8, 142; d. 2118, f. 2-3, 139-140; d. 2147, f. 6.
53

Dac admitem c posesorul gospodriei dat ca exemplu pn acum pe
lng impozitul agricol mai trebuia s plteasc si impozitul pe celibat )
persoanele singure si cu familii mici), reiese c n anul 1946 ar fi pltit n total
statului 213,9 ruble, n anul 1947 252,2 ruble, ceea ce ar fi constituit respectiv
9,9, 6,9 si 20,8 procente din venitul normativ al gospodriei lui.
Politica fiscal stalinist avea caracter diferentiat. Dovada cea mai
elocvent a acestui fapt se oglindeste n politica fiscal a regimului fat de
"chiaburime". Ca s ntelegem mai bine cum se rsfrngea impozitul asupra
gospodriilor din aceast categorie s vedem mai nti cine era considerat
chiabur n Moldova.
Pn la 30 august 1947, gospodriile chiaburesti nu au fost ncadrate
ntr-o categorie socio-economic aparte, ntrnd n numrul general al
gospodriilor individuale. Ele livrau statului produse agricole, provenite din
sursele agricole ce le posedau n gospodrie, iar imozit, din venitul lor total.
Din august 1947, n conformitate cu hotrrile Consiliului de Ministri
al republicii ("Cu privire la impunerea la impozite a gospodriilor trnesti pe
teritoriul RSS Moldovenesti") si a Biroului CC al PC(b) din Moldova ("Cu
privire la clasarea gospodriilor chiaburesti n judetele RSS Moldovenesti"),
gospodriile chiaburesti au nceput s fie clasate ntr-o categorie aparte
Conform hotrrilor adoptate, n RSSM au fost calificate drept
chiaburesti acele gospodrii care n perioada ocupatiei germane sau dup
eliberarea teritoriului judetelor RSSM:
a) au folosit n agricultur sau n mestesuguri salariati permanenti, cu
exceptia angajri unui singur muncitor auxiliar n fierrii si n productia
mestesugreasc a rotilor;
b) au folosit sistematic n agricultur sau n mestesuguri munca
lucrtorilor salariati sezonieri; angajarea unui cioban, dac n satul respectiv nu
e organizat psunatul vitelor, angajarea unui muncitor cu ziua la recoltat atunci
cnd n familie nu exist membri apti de munc, precum si utilizarea muncii
altor gospodrii n form de supreag nu sunt criterii pentru a considera c
aceste gospodrii sunt chiabure;
c) au folosit sistematic munca altor trani ca dijm pentru c s-au
mprumutat n conditii nrobitoare cu vite de munc, seminte, produse sau masini
agricole;
d) sistematic au obtinut venituri de pe urma folosirii n alte gspodrii a
masinilor agricole complexe n schimbul unei plti n bani sau n natur;
54

e) sistematic au avut venit de la oloinite, mori, rsnite, usctorii de fructe
si legume, de la ntreprinderile de decorticat si de la alte ntreprinderi, precum si de
la darea acestora n arend;
f) au avut venit de la arendarea pe ascuns a pmntului n conditii
nrobitoare;
g) au avut venit de la cumprarea roadei neculese a livezilor,

viilor cu scopul de a face comert sau de a o prelucra pe cale industrial;
h) s-au ocupat cu achizitionarea pentru specul, cu comertul sau
cmtria."
16
Aici e cazul s spunem c aceste criterii au lrgit cu mult sensul
traditional de chiabur, denaturnd chiar doctrina leninist privind structura social
de clas a trnimii. Amintim c V.I. Lenin caracteriza tranul mijlocas si
chiaburul astfel: "Tranul mijlocas este un astfel de tran, care nu exploateaz
munca altuia, nu trieste din munca altuia, nu se foloseste nici n cea mai mic
msur, nici ntr-un fel de roadele muncii altuia, ci munceste el nsusi, trieste din
munca proprie",
17
"Tranii cu gospodrie mare (Grosbauerh) sunt n agricultur
ntreprinztori capitalisti, care gospodresc, de regul, folosind ctiva muncitori
salariati, si care sunt legati cu "trnimea" numai prin nivelul de cultur redus, prin
modul de trai, prin munca fizic, depus de ei personal n gospodria lor."
18
Lrgirea diapazonului criteriilor de desemnare a chiaburilor ddea
posibilitatea ca acestea s fie extinse asupra majorittii gospodriilor trnesti.
Situatie, de altfel, caracteristic nu numai pentru Moldova, dar si pentru Trile
Baltice.
19
Orice tran putea fi inclus n rndul chiaburilor si pentru faptul c
hotrrile nu tineau cont de situatia social-economic a gospodriilor la momentul
alctuirii listelor: hotrrile stipulau c n categoria gospodriilor chiaburesti intrau
gospodriile care au dispus de criteriile enumerate mai sus "n perioada ocupatiei
germane sau dup eliberarea teritoriului judetelor RSSM". Iar dup cum a artat
practica de mai trziu de evidentiere a gospodriilor chiaburesti, peste 1/3 din ele
erau incluse n liste pentru starea economic de pn la luna august 1944 si chiar
din anul 1941. De exemplu, n prima jumtate a anului 1949 Consiliul de Ministri
al republicii, examinnd 1445 de cereri ale tranilor de a fi exclusi din listele
chiaburilor, la 494 le refuz prin motiv c au folosit munc nimit pn la 1944,
iar la altii 100 c au avut pn la anul mentionat magazine, crciumi, dughene.
20
n conformitate cu hotrrile de la 30 august 1947 listele chiaburilor
trebuiau s fie discutate n cadrul sedintelor sovietelor stesti si aprobate de
comitetele executive raionale. n fiecare sat trebuiau s aib loc adunri generale
55

ale tranilor la care s se explice criteriul impunerii la impozit a tuturor
categoriilor de trani. Tranii calificati chiaburi aveau dreptul s se adreseze cu
contestatii comitetelor executive raionale si judetene, precum si Consiliului de
Ministri al RSSM. n toate instantele termenul de examinare a fost stabilit la o
lun.
Dac familiile ce urmau s fie introduse n listele chiaburilor includeau
persoane decorate cu ordine, ofiteri ai Armatei Sovietice, invalizi ai rzoiului
pensionati, fosti partizani, sau dac gospodria chiabureasc apartinea vduvelor
si orfanilor de rzboi, chestiunea cu privire la includerea acestor gospodrii n
categoria celor chiaburesti urma s fie rezolvat (fiecare caz n parte) de Consiliul
de Ministri (n noiembrie decembrie 1947 Consiliul de Ministri a sanctionat
drept chiaburesti, n 14 raioane din republic, 50 de astfel de gospodrii).
21

Pentru achitarea impozitului agricol au fost stabilite trei termene: la 1
octombrie, 1 noiembrie si 1 decembrie. Listele chiaburilor urmau s fie alctuite
pn la 10 septembrie, iar la 15 septembrie ei trebuiau de acum s primeasc
avizele de plat.
22
Deoarece termenele au fost foarte apropiate, nominalizarea gospodriilor
chiaburesti a avut loc n grab, sub form de campanie. Drept urmare, acest
demers s-a desfsurat, ntr-un sir de soviete stesti, fr participarea obstei si a
activului sovietelor, unde listele cu caracteristicile gospodriilor s-au alctuit
superficial si abuziv. Ele erau prezentate comitetelor executive raionale lipsite de o
expunere motivat a caracteristicilor pe baza crora gospodriile erau trecute n
rndul celor chiaburesti. Toate acestea au avut drept consecint faptul c n listele
chiaburilor au fost incluse gospodrii de trani mijlocasi si sraci. Multi trani au
nimerit n liste si din motive subiective. Intrigile, invidia, conflictele personale cu
reprezentantii puterii locale au hotrt atunci soarta a mii de familii.
23
n mai 1948 Consiliul de Ministri al republicii, lund cunostint de
metodele de identificare a gospodriilor chaburesti, a cerut comitetelor executive
raionale si orsenesti, ca toate gospodriile evidentiate si sanctionate anterior, s fie
verificate, ntocmindu-se asupra lor noi materiale.
24
n urma verificrii listelor,
numrul celor 10.154 gospodrii "chiaburesti" (2,1% din numrul total al
gospodriilor trnesti din stnga Prutului), nregistrate n anul 1947, s-a redus n
1948 la 7.338 (1,6%).
25
Deoarece n multe raioane conductorii sovietelor stesti si ai comitetelor
executive raionale au avut o atitudine formal fat de verificare, dup controlul
listelor n categoria chiaburilor au rmas nc multe gospodrii care nu corespundeau
criteriilor cuprinse n hotrrile din august 1947 si cu att mai mult sensului
traditional al termenului de "chiabur". n octombrie 1948 o comisie a Consiliului de
56

Ministri al RSSM, controlnd lucrul de verificare a listelor n r. Strseni, constat c
"n procesul de evidentiere si raportare a gospodriilor, la categoria celor chiaburesti
au fost comise greseli grave. Listele gospodriilor chiaburesti au fost sanctionate
fr discutarea n parte a fiecrei gospodrii, limitndu-se doar la faptul c
interimarul secretarului comitetului executiv raional a dat citire listelor Sovietelor
stesti n parte si toate cele 302 gospodrii chiaburesti din raion au fost aprobate.
Presedintii Sovietelor stesti n-au asistat la sedinta comitetului executiv raional. La
sedintele comitetelor executive stesti listele gospodriilor chiaburesti au fost de
asemenea aprobate fr nici o discutare si chiar fr participarea activului si tranilor
sraci".
26

C verificarea n-a exclus din liste toate gospodriile trnesti care nu
corespundeau criteriilor din hotrrile de la 30 august 1947 ne vorbeste si faptul c n
anii 1948-1949 Consiliul de ministri al RSSM a primit pe adresa sa plngeri de la
4787 trani despre includerea nelegitim a gospodriilor lor n categoria celor
chiaburesti.
27
Din august 1947 statul, conform hotrrilor, a nceput s aplice majorri
pentru venituri de la toate sursele agricole ale gospodriilor de "chiaburi". n anul
1947 mrimea majorrilor a conbstituit pentru gospodriile cu venit de pn la 10
mii de ruble 10%, de la 10 pn la 15 mii de ruble 15%, si cele cu venit de peste
15 mii ruble 25%.
28
n anii 1948-1949 majorrile au constituit 20, respectiv 30 si
50%,
29
iar din august 1950 pn n august 1953 100% pentru toate gospodriile de
"chiaburi".
30
n conformitate cu Legea privind impozitul agricol de la 8 august 1953,
n ce priveste obligatiile la impozitul agricol ctre stat, gospodriile de "chiaburi" din
republic au fost egalate n ndatoriri cu gospodriile individuale care nc nu
intraser n colhozuri. Pentru ele impozitul agricol se calcula dup taxele prevzute
de lege cu majorarea de 100% a sumei impozitului. n anul 1953 n raioanele din
stnga Nistrului, taxa medie de pe fiecare arie de pmnt a constituit 8 ruble, iar n
cele dintre Prut si Nistru 4 ruble.
31
n anul 1947 pentru gospodriile de "chiaburi" au fost stabilite si norme
deosebite de cote obligatorii a produselor agricole. Astfel, n anul 1948 "chiaburii"
erau obligati s livreze grne si floarea-soarelui cu 50%, iar n anul 1949 cu 100%
mai mult dect tranii sraci si mijlocasi.
32
n urma unei asemenea politici fiscale drastice fat de "chiaburi", acestia
plteau un impozit agricol cu mult mai mare dect celelalte categorii de
contribuabili. Din tabelele 3 (pag. 49) si 4 (pag. 50) vedem c n anul 1947 o
gospodrie de "chiaburi" a avut un venit normativ de 5,5 ori mai mare dect o
gospodrie colhoznic, n anul 1948 de 6,5 ori, 1949 4,4 ori si n anul 1950 de
9,2 ori, pltind si impozit agricol mai mare dect o gospodrie colhoznic de 34,5
57

respectiv, 44,2, 38,8 si 93,5 ori. Venitul anual normativ al unei gospodrii de
"chiaburi" a fost mai mare dect al unei gospodrii individuale trnesti n anul 1948
de 2,6 ori, n 1949 de 3,1 ori si n 1950 de 2,9 ori, n timp ce impozitul agricol
era si el mai mare de 7,5 respectiv, 10,5 si 6,3 ori. Cota-parte de venit extras n
impozit din venitul total al unei gospodrii de "chiaburi" a fost mai mare dect a unei
gospodrii colhoznice n anul 1948 de 6,7 ori, n anul 1949 de 7,8 si n anul 1950
de 10,2 ori, iar fat de o gospodrie trneasc individual de 2,8, respectiv, 3,3 ori
si 2,1 ori.
Pentru a urmri mai bine cum se rsfrngeau majorrile asupra imozitului
agricol pltit de gospodriile de "chiaburi", s admitem cazul c gospodria model,
luat de noi ca exemplu, a nimerit n listele "chiaburesti". Deoarece venitul ei de la
toate sursele agricole n anii 1947 1950 n-a depsit suma de 10 mii ruble, n anul
1947 majorarea venitului ar fi constituit 10%, n anii 1948 1949- 20% si n anul
1950 100%. Ca rezultat, n anul 1947 impozitul s-ar fi calculat din suma de 4.015
ruble, n anii 1948 1949 din suma de 5.400 ruble si n anul 1950 din suma de
12.300 ruble. n consecint impozitul ar ar fi constituit 201,5 respectiv, 462 si 3.725
ruble, ori 5,5, 10,2 si 61% din venitul anual normat al gospodriei. Dac gospodarul
ar fi fost celibatar, persoan singur ori dac avea familie mic, atunci n anul 1947
din venitul gospodriei ar fi vrsat n visteria statului 7,6%, n anii 1948 1949
respectiv 12 si 61,8%.
Caracterul diferentiat al politicii fiscale staliniste poate fi urmrit si dup
acordarea de nlesniri contribuabililor impozitului agricol. Din tabelul nr. 6 (pag. 58)
vedem c categoria "chiaburilor" lipseste. Cauza e c ei nu aveau dreptul la nlesniri.
n schimb, gospodriile membre ale uniunilor cooperatiste si ale artelurilor agricole
se bucurau de mari privilegii. De regul, pentru gospodriile membre ale uniunilor
cooperatiste statul reducea suma impozitelor cu 25%, iar pentru cele ale artelurilor
agricole cu 25-50%. n ce priveste gospodriile colhoznice exista scutire si de la
impozitul de pe vitele mici. Pe lng aceasta, colhoznicii se bucuraude toate
nlesnirile acordate sracilor si nevoiasilor.
33
Ca rezultat, dup cum vedem din
tabelul nr. 6, cota-parte din numrul total al gospodriilor colhoznice care aveau
privilegii la impozitul agricol era cu mult mai mare dect n celelalte dou categorii
de contribuabili. Tranii individuali aveau nlesniri mai ales datorit faptului c
venitul lor nu depsea nivelul (stabilit anual de guvernul republicii) de la care
gospodriile trnesti ncepeau s fie supuse impozitului asa-numitul "minimum de
venit neimpozabil". n anii 1944-1945 minimul de venit neimpozabil a constituit
1000 ruble, n anul 1946 600 ruble si n anii 1947 1950 1200 ruble.
34

58


Tabelul nr. 6
nlesniri acordate contribuabililor din RSS Moldoveneasc la impozitul agricol n anii 1946 1950*

1946 1947 1948 1949 1950 Categoriile de
contribuabili cifre
absolute
%% cifre
absolute
%% cifre
absolute
%% cifre
absolute
%% cifre
absolute
%%
- colhoznici

753

75,2

24189

78,9

52168

80,8

152629

47,6

237343

57,9

- muncitori si
slujbasi cu venit de
la surse agricole


2439



26,2



5221



51,8



8202



37,9



10004



61,7



16718



84,5


- trani individuali

186404 40,1 186738 45,7 65484 8,0 6170 5,5 1772 ,2
* Tabelul e alctuit de autor. Izvor: ANRM, Fond. 2845, inv. 1, d. 2062, f. 123-124; d. 2093, f.72-73; d. 2123, f.
45-46; d. 2159, f. 27-28.


59

n literatura istoric scutirea de impozite si acordarea de
nlesniri gospodriilor srace, nevoiase si celor din uniunile
cooperatiste si din artelurile agricole era prezentat ca o grij a statului
fat de ele.
35
Dup prerea noastr, pe lng grij, regimul urmrea
scopuri cu mult mai importante scutind de impozite si acordnd
nlesniri sracilor si nevoiasilor, cuta s-si creeze n persoana lor o
baz social la sat, si acorda nlesniri uniunilor cooperatiste si
artelurilor agricole pentru a le ajuta s-si mbuntteasc situatia
economic, pentru a nu se discredita n ochii tranilor si a-i ademeni
pe acestia n ele. Din tabelul nr. 4 (pag. 51) vedem c n anii 1948
1949 cota-parte de venit extras n impozit din venitul anual al
gospodriilor colhoznice s-a mentinut constant, dar n anul 1950 a
crescut brusc. Aceasta ne sugereaz concluzia c statul le-a acordat
nlesniri gospodriilor colective exact atta timp ct avea nevoie s-i
atrag pe trani n ele. Dup ce n anul 1949 acestia s-au nscris n
colhozuri, statul a nceput s stoarc veniturile si din colhozuri.
Aceast politic a statului fat de contribuabili se poate urmri si pe
baza tabelului nr. 6. (pag. 58): n anii 1946 1948 cota-parte a
gospodriilor colhoznice ce primeau nlesniri creste, iar a tranilor
individuali se reduce. Anularea nlesnirilor trebuia s duc la ruinarea
mai rapid a gospodriilor individuale trnesti si s-i fac pe trani s
aleag calea colhozului.
Mai trebuie mentionat si faptul c n anii postbelici nlesnirile
la impozite se acordau adesea n mod arbitrar. Regimul stalinist
proclama ca si alte multe drepturi, dreptul la nlesniri pentru anumite
categorii de contribuabili, dar nici pe departe nu asigura realizarea lor
n viat. Formalismul si birocratismul regimului, conformismul
cadrelor au determinat ca multor gospodrii trnesti s nu li se acorde
privilegiile ce li se cuvenea conform legii. n hotrrea sa de la 16
iulie 1945, "Cu privire la lucrul organelor financiare din RSS
Moldoveneasc", Guvernul republicii mentiona: "La strngerea
impozitelor de stat i locale pentru anii 1944 1945 au fost comise
nclcri grave ale legislatiei fiscale, constnd n nesocotirea
gospodriilor i obiectelor fiscale, comiterea greelilor la calcularea
60

veniturilor i a impozitelor, precum i acordarea incorect a
nlesnirilor... Controlul efectuat de Procuratura republicii a constatat
ndeplinirea nesatisfctoare a decretului prezidiului Sovietului
Suprem al URSS de la 26 iulie 1941 "Cu privire la acordarea
nlesnirilor fiscale familiilor militarilor i invalizilor Marelui Rzboi
pentru Aprarea Patriei".
36
n anul 1944, se sublinia mai departe n
hotrre, numai n raionul Dubsari au fost supuse n mod nelegitim la
impozitul agricol 216 familii ale militarilor si 130 ale invalizilor de
rzboi, iar la impozitul militar 785 persoane.
37
n anul 1945 n raionul
Blti, dup nmnarea obligatiilor de predare a produselor agricole la
stat s-a descoperit c au fost supuse nelegitim la predri 753
gospodrii trnesti.
38
V. Diordiac, unul din membrii brigzii CC al
PC(b)M, instituit n anul 1945 pentru cercetarea respectrii legalittii
socialiste n judetul Chisinu, dup inspectarea raionului Clrasi,
raporta: "agentii de pe loc fac perchezitii i confisc cereale contrar
legii. La confiscarea cerealelor nu ntocmesc documentele necesare.
Admit serchestrarea averii i confiscarea cerealelor de la
gospodriile trneti srace i a demobilizatilor din Armata
Sovietic. n satul Sadova loctiitorul mputernicitului Comisarului
Norodnic pentru colectri, Gruchin, la 29 octombrie 1945 i-a
nmnat demobilizatului Ionel F. obligatie pentru 495 kg cereale, 40
kg carne, 130 de ou, dei aceast gospodrie urma s fie scutit de
impozitele de stat".
39
Subliniem si faptul c acordarea de nlesniri unor gospodrii
trnesti la predarea de produse agricole conducea concomitent la
sporirea normelor de predri pentru altele, deoarece scutirile si
nlesnirile se fceau, de regul, n cadrul raioanelor, fr reducerea
indicilor generali de plan pe raion. De exemplu, hotrrea comun a
CCP al RSSM si a Biroului CC al PC(b)M de la 13 septembrie 1945
("Despre instituirea fondului de pine al Armatei Rosii din roada
anului 1945 n RSS Moldoveneasc") prevedea: "A acorda
comitetelor executive raionale dreptul de a permite abateri de la
normele stabilite de livrare a grului n fondul de pine al Armatei
Roii pentru unele soviete steti, iar gospodriile care au suferit de
61

pe urma ocupatiei germano-romne i a operatiilor militare, s fie
scutite n ntregime sau partial de la predarea n fondul de pine al
Armatei Roii, cu conditia ns ca norma stabilit pentru ntregul
raion s fie mplinit, iar majorarea normelor ntr-un soviet stesc
luat aparte s nu depeasc 30%".
40
n consecint, o parte din
gospodriile crora li se sporeau normele de predri nu erau capabile
s se achite fat de stat si nimereau n rndul sabotorilor de impozite.
Nimereau n rndul acestora si trani dintre cei care nu beneficiau de
nlesnirile ce li se cuvineau conform legilor.
O consecint a politicii staliniste de stoarcere a resurselor
materiale si bnesti din agricultura republicii era faptul c fat de
trani, pentru a-i obliga s-si achite obligatiile fat de stat, se aplica pe
larg constrngerea. n literatura istoric aprut n ultimul timp acest
adevr este recunoscut tot mai frecvent. Unii istorici ns prezint
lucrurile astfel, nct reiese c fat de trani constrngerea s-a aplicat
doar n vara si toamna anului 1946.
41
O asemenea abordare a faptelor
vine ns n contradictie cu adevrul istoric. Documentele mrturisesc
alt stare de lucruri: n satele Moldovei n toti anii regimului stalinist,
fat de trani s-a aplicat constrngerea la perceperea impozitelor si
produselor agricole. La 28 august 1944 n judetul Blti se nregistreaz
22 nclcri ale legislatiei socialiste, nclcri, dintre care majoritatea
erau legate de fisc. De pild, la 17 august 1944 loctiitorul presedintelui
Sovietului orsenesc Edinet, un oarecare Svet, fiind mputernicit al
Comitetului raional de partid pentru colectri n satul Viisoara, a ntrat
n magazinul din sat si a arestat 8 femei. "Le-a condus la sovietul
stesc. Acolo Svet (pe femeile arestate) le-a nchis n beci, dnd ordin
omului de serviciu s aduc n beci spini, pentru ca arestatele s stea
desculte pe ele. Peste cteva ore Svet, le chema, pe rnd, n cabinetul
Sovietului stesc, unde lua de la ele obligatii n scris c vor preda
cerealele la stat n termen de 24 de ore".
42
"n satul Sadova raionul
Clrai, citim ntr-un alt document de atunci, n lipsa beciului,
preedintele Sovietului stesc practic arestarea i tinerea sub paz a
cettenilor pentru cteva ore ntr-o odaie special din localul
Sovietului stesc, pentru c nu s-au prezentat la chemare la Soviet s
62

dea lmuriri privind colectrile. Peste cteva ore acetia sunt
eliberati de sub paz cu conditia c vor livra cerealele la stat. n
acelai fel, n octombrie 1945 au fost arestati i tinuti sub paz ...
circa 25 de oameni, inclusiv familii ale militarilor i femei cu
prunci."
43
n vara anului 1945 directorul combinatului industrial din
raionul Sculeni, Emilianov, "fiind mputernicit a face colectrile de
cereale n satul Goreti, fcea perchezitii i arestri masive ale
tranilor, i speria cu deportarea n Siberia; folosind antajul,
intimidarea i amenintrile a violat 4 femei."
44
Agentul de colectri
Sevcenko P. Din raionul Floresti, jud. Soroca, "organiza perchezitii
ilegale sistematice n satele din r. Floreti n timpul crora confisca
de la trani pinea i obiecte de uz casnic, o parte din ele i le
nsuea. n ziua de 26 noiembrie 1945 Sevcenko, n timpul perchezitiei
la cetteanca Revenco A. din s. Varvarovca, i-a confiscat vacile i
hainele..., din care motiv Revenco s-a sinucis".
45
Nici dup foametea din anii 1946 1947 nu s-a renuntat la
constrngere. La 11 decembrie 1947 ntr-un raport ctre CC al PC(b)
din Moldova despre frdelegile nfptuite n timpul colectrilor din
anul 1947 procurorul republicii, Colesnikov, scria: "ntr-un ir de
raioane, n timpul colectrilor au avut loc un ir de cazuri cnd unii
reprezentanti ai sovietelor steti, mputerniciti ai CR a PC(b)M i ai
comitetelor executive raionale au comis nclcri grave ale legilor
sovietice, perchezitionnd ilegal i serchestrnd averea tranilor, au
luat cerealele de la persoane scutite de colectri, au arestat i au
btut tranii" .
46
La una din sedintele Biroului Consiliului de Ministri
al RSSM din decembrie 1949 seful sectiei financiare raionale din
Sngerei relata: "Noi lucrm rupti de mase. N-a fost nc nici un caz
ca un careva activ s ne fi ajutat n munca noastr. Impozitul agricol
l-am realizat fr adunri, nimeni nu ne-a ajutat. Doar administrare
i mai mult nimic. Noi am ndrjit poporul mpotriva noastr.
Oamenii nu ne ddeau bani, dar noi i luam de la ei. Nu ducem munc
[de lmurire] n rndul poporului, nimeni nu ne ajut".
47
n ce priveste aplicarea constrngerii n timpul campaniilor de
colectri si strngerii impozitelor, aceasta a avut o intensitate mai
63

mare n anul 1946. Dac n prima jumatate a anului 1945 au fost trase
la rspundere penal pentru abuz de putere (aplicarea btilor si
perchetitii nelegitime) 66 persoane cu functii de rspundere,
48
n anul
1946 numrul lor creste la 639, "pentru abuz de functia ocupat si
putere", dintre care 43 lucrtori ai comitetelor executive raionale si de
partid, 68 presedinti ai sovietelor stesti si loctiitori ai lor, 156 de
activisti stesti, 62 lucrtori ai organelor financiare.
49
n anul 1946 a
crescut si numrul persoanelor judecate ca "sabotori" ai colectrilor de
cereale. Dac n ultimile trei luni ale anului 1944 (n republic) au fost
trase la rspundere penal, pentru neachitarea obligatiilor fat de stat,
n ianuarie-august 1945 211,
50
apoi n anul 1946 1097 persoane,
dintre care 816 considerate drept "chiaburi".
51
Cauza ntetirii
constrngerii n anul 1946 a fost faptul c n acel an planul de colectri
a fost cel mai ireal din toti anii postbelici. Reducerea planului de
livrare a cerealelor n luna august de la 205 mii tone la 72.727 tone n-a
putut pune capt constrngerii, deoarece si dup micsorarea planului
colectrilor, acestea se fceau din cereale, absolut necesare populatiei.
Despre aceasta vom vorbi ns n capitolul urmtor.
Vorbind despre constrngerea aplicat de mputernicitii
raionali si activistii sovietelor stesti la perceperea impozitelor si
strngerea produselor agricole de la trani n anii postbelici, trebuie s
mentionm si faptul c vina pentru abuzurile svrsite nu o purtau
numai ei. Acestia erau nevoiti s recurg la constrngere datorit
presiunii permanente ce o suportau din partea organelor superioare si
care n conditiile de atunci, n fond, se realiza pe vertical, de sus n
jos (organele unionale apsau asupra celor republicane, acestea din
urm asupra celor judetene si raionale, iar ultimele asupra celor
locale) si cu ct te aflai pe o treapt mai joas a sistemului totalitar, cu
att presiunea crestea. Acesta avea loc astfel: Consiliul de Ministri al
URSS adopta hotrri despre ndeplinirea nesatisfctoare a planurilor
de livrri de ctre republic, Guvernul republicii hotrri despre
achitarea nesatisfctoare fat de stat a judetelor si raioanelor, iar
comitetele executive judetene si raionale ale Sovietelor de deputati ai
poporului presau asupra sovietelor stesti. De exemplu, la 13
64

noiembrie 1946 Consiliul de Ministri al RSSM, examinnd
desfsurarea campaniei de predare a cerealelor la stat n raionul
Bulboaca, pentru c "zdrnicete colectrile, nu ia msuri pentru a
lichida rmnerea n urm a raionului la livrarea cerealelor la stat"
i-a aplicat presedintelui Comitetului Executiv raional, Cuzenco, o
mustrare aspr si l-a amenintat c dac "nu va pune capt atitudinii
sale indiferente fat de interesele trii, nu va lichida greelile n
lucrul livrrilor i nu va asigura ndeplinirea planului de livrri de
ctre raion pn la 20 noiembrie, va fi scos din functie i tras la
rspundere de stat".
52
Ce-i mai rmnea unui asemenea presedinte de
fcut dect s cear de la subalterni intensificarea colectrilor, mai
ales dac era acuzat c nu cere sovietelor stesti s-si ndeplineasc cu
responsabilitate obligatiile fat de stat la colectri.
Ierarhic se nfptuia presiunea si pe linia organelor de partid.
Adevrat c n cazuri exceptionale "ordinea" de presiune se nclca,
din ministerele si departamentele republicane trimitndu-se n raioane
si sate lucrtori de rspundere pentru "a ajuta" functionarilor de la fata
locului s realizeze planul. Astfel, n scopul desfsurrii cu succes a
campaniei de mobilizare a mijloacelor bnesti de la populatie, de la
data de 27 noiembrie (pn la 18 decembrie 1946) n localittile din
republic au fost trimisi 22 functionari ai Ministerului de finante,
Directiilor Asigurrii Sociale si Caselor de economii, iar de la 24
aprilie pn la 20 mai 1947 "pentru acordarea de ajutor practic
judetelor si raioanelor n lucrul de pregtire si desfsurare a nscrierii
la mprumutul de stat de restabilire si dezvoltare a economiei nationale
a URSS" 42 functionari
53
[activisti].
n aceast campanie, antitrneasc prin esenta sa, se miza
foarte mult si pe concursul organelor de procuratur. n hotrrile
Guvernului republicii si Biroului CC al PC(b)M ce vizau colectrile si
impozitele se cerea insistent de la Procuratura republicii s intensifice
lupta mpotriva "sabotorilor de impozite si colectri". n timpul
campaniilor de colectri n sate erau trimisi ca mputerniciti nsisi
procurorii raioanelor.
54
n octombrie 1944 procurorul judetului Bender
raporta Procurorului republicii: "Toti procurorii raionali se afl n
65

sate n calitate de mputerniciti pentru colectri, fr dreptul de a se
ntoarce n centrul raional. n consecint, procurorii raioanelor
Romanovca, Cimilia, Cinari, Volontirovca, Bender i Cueni n
fond nu se ocup de lucrul lor, iar procuraturile, fr nici o
exagerare, se afl sub lact".
55
Statul recurgea la msuri drastice pentru a ncasa impozitele si
a colecta produsele agricole de la trani. Prin interventia instantelor
judectoresti, restantierilor li se sechestra si confisca averea, erau trasi
la rspundere penal. Confiscarea averii se fcea n conformitate cu
hotrrea Consiliului Comisarilor Poporului al RSSM de la 24
noiembrie 1945 ("Cu privire la aprobarea tipurilor de proprietate a
cettenilor, care pot fi supuse confiscrii pentru amortizarea
restantelor de plat fiscal").
56
n anii 1949-1951 de exemplu, pentru
neachitarea impozitului agricol fat de stat, a fost sechestrat averea la
79.448 restantieri, si confiscat la altii 2.536 trani. n aceeasi
perioad de timp au fost trasi la rspundere penal pentru neachitarea
impozitului agricol 611 trani.
57
Erau frecvente cazurile cnd tranilor
li se confiscau vitele, constructiile, cerealele, erau trasi la rspundere
penal pentru c nu livrau statului pn la norma stabilit cteva
kilograme de carne ori lapte, fructe, etc. Colegiul Ministerului de
justitie al RSS Moldovenesti ntr-o hotrre de la 23 iunie 1947
constata: "n unele raioane se observ un aflux mare de dosare,
inclusiv pentru restante nesemnificative 3 5 litri de lapte, cteva
ou... Au loc cazuri cnd tranilor li se confisc boii si vacile pentru
cteva kilograme de carne restant (raioanele Rspopeni, Orhei,
Lipcani, Rscani)".
58
Deseori tranii erau amendati, amenda depsind
de cteva ori valoarea averii lor.
n literatura istoric sunt enumerate mai multe cazuri de
sabotare a impozitelor si colectrilor,
59
de aceea n-o s le mai amintim
aici. Faptul c existau trani capabili s se achite fat de stat, dar se
eschivau de la aceasta e clar. Dar nu ei constituiau majoritatea celor
judecati. Ar fi nefiresc s credem c tranii preferau nchisoarea n loc
s se lipseasc de bunurile lor. Nu eschivarea de la plata impozitelor si
de la livrarea produselor agricole la stat i aducea pe trani pe banca
66

acuzatilor ca sabotori ai fiscului, ci lipsa de putere economic a
gospodriei lor. A. Diordita, Ministrul de finante al RSSM, n
"Raportul Ministerului de finante cu privire la lucrul fiscal n
trimestrul trei al anului 1946", vorbind despre restantele impozitare ale
tranilor din anii trecuti, sublinia c acestea "n majoritate sunt
nereale: multi contribuabili restantieri au prsit republica, altii (n
special din rndul tranilor sraci), n urma secetei din anii 1945
1946, nu sunt n stare s se achite fat de stat si restanta impozitar va
trebui s fie anulat".
60
La 25 august 1946, seful sectiei financiare din
raionul Rbnita scria pe adresa Ministerului de finante al RSSM: "La
data de 1 august 1946 restantele tranilor din raion au constituit 393
mii ruble. n pofida msurilor de constrngere ntreprinse, ncasrile
sunt slabe (n total s-au ncasat 92 mii ruble); circa 40% din restanta
amintit este nereal, deoarece restantierii nu au bunuri care ar
putea fi confiscate n contul datoriilor. De la 1 ianuarie 1946 au fost
fcute 425 sechestrri de avere. 266 din ele au fost transmise
judectii, iar ceilalti restantieri s-au achitat de obligatii pn la
transmiterea dosarelor n judecat".
61
Reprezentantii sistemului totalitar stalinist nu simteau povara
impozitelor, dus de ctre trani. Aceasta, deoarece n anii
stalinismului birocratismul era un sistem bine pus la punct, iar
reprezentantii si se bucurau de mari drepturi si nlesniri, inclusiv n
ce priveste plata impozitelor si colectrile. Consiliul de Ministri al
RSSM, n ajunul campaniilor de colectare si de livrare a produselor
agricole la stat, adopta anual hotrri n conformitate cu care 25 30
de conductori raionali ai organelor de partid, sovietice, financiare, de
drept s.a. erau scutiti, ori aveau nlesniri la achitarea obligatiilor fat
de stat. n martie 1945 CCP al RSSM a adoptat hotrrea "Cu privire
la scutirea conductorilor de rang raional de la livrarea obligatorie a
crnii ctre stat pentru anul 1945",
62
iar n luna iunie a aceluiasi an
hotrrea "Cu privire la scutirea de la impozitul agricol pentru anul
1945 pe teritoriul RSS Moldoveneti a conductorilor de rang
raional".
63
Hotrri similare au fost adoptate de guvernul republicii si
n anii urmtori.
64
Conform acestor hotrri, erau scutiti de la plata
67

impozitelor presedintii Comitetelor executive raionale ale Sovietelor
de deputati ai poporului, sefii sectiilor raionale ale NKVD-ului,
procurorii si judectorii raionali, sefii sectiilor raionale de agricultur,
planificare, finante, comert, ocrotirea snttii s.a.
Reprezentantii castei birocratice la nivelul organelor locale nu
erau scutiti n mod legal de la impozite si colectri, dar de acesta nici
nu era nevoie. n conditiile regimului stalinist detinerea celui mai mic
post permitea reprezentantului regimului s profite de situatia sa, s
trag foloase. Presedintii, secretarii si membrii sovietelor stesti,
mputernicitii agricoli, de pild, strngeau impozitele si cotele de
produse agricole ce trebuiau s le livreze statului, din alte gospodrii.
Iat cum se explic faptul c acestia erau att de credinciosi regimului.
Dac n-ar fi mturat podurile constenilor, ar fi pierdut postul ocupat
si, odat cu el, un mijloc eficient de a-si asigura existenta prin munca
altora.
Lucrtorii financiari, mputernicitii agricoli, lucrtorii cu
functii ai organelor locale care manifestau compasiune si bunvoint
fat de contribuabili erau nlocuiti de regim n mod prompt, iar de
multe ori chiar judecati pentru "zdrnicirea colectrilor". De
exemplu, n primele opt luni ale anului 1945, pentru zdrnicirea
campaniei de recoltare si a colectrilor, au fost trasi la rspundere
penal 7 presedinti ai sovietelor stesti, 8 presedinti de colhozuri si 8
conductori de brigad din colhozuri.
65
Dar pentru a evita
complicatiile de acest gen, agentii de colectri, presedintii si activistii
sovietelor stesti erau selectati riguros de regim de la bun nceput. Se
recomanda ca ei s fie "verificati", "statornici", "din rndul sracilor si
mijlocasilor", "predispusi s participe personal n mod activ la
colectri" si, n special la demascarea sabotajului chiaburesc si a
persoanelor ce contribuiau la tinuirea cerealelor.
66

O atentie deosebit se acorda devotamentului cadrelor
financiare fat de regim si politica sa. Diordita A. a devenit ministru
de finante al RSS Moldovenesti la 1 iulie 1946,
67
iar la 28 august,
acelasi an, ordona deja sefului sectiei judetene Orhei s "curete
aparatul de persoane ce nu inspir ncredere politic".
68
La 8 februarie
68

1947 "pentru ignorarea ordinului ministrului de finante al RSSM nr.
70 ("Cu privire la curtirea aparatului de persoane ce nu inspir
ncredere politic"), a primit mustrare aspr seful sectiei financiare din
raionul Strseni, Azarov.
69
A. Diordita, ntr-un ordin al su de la 19
aprilie 1949 ( "Cu privire la msurile de mbunttire a lucrului cu
cadrele n organele financiare ale RSSM"), constata: "n ordinul
ministrului de finante al URSS nr. 170 de la 8 februarie 1949 au fost
mentionate lipsuri mari n lucrul cu cadrele n organele financiare ale
RSS Moldoveneti. Un ir de efi ai organelor financiare ncalc
principiile de selectare a cadrelor dup calittile necesare n munca
practic i politic, n urma crui fapt unele organe financiare ale
republicii sunt completate cu cadre de calificare joas, iar ntr-un ir
de cazuri cu persoane ce nu inspir ncredere (sectiile financiare ale
raioanelor Lipcani, Crpineni, Otaci, Congaz .a.)".
70
Pentru a ncuraja munca lucrtorilor financiari, se aplica pe
larg premierea lor cu sume bnesti, ridicarea calificrii, care conducea
la majorarea concomitent a salariului. Asa, n anul 1946, pentru
succesele obtinute la organizarea si desfsurarea lucrului de
mobilizare a mijloacelor bnesti de la populatie, au fost premiati la 16
iunie 12 persoane, la 18 iulie 36 si 5 noiembrie 30.
71
La 28
noiembrie acelasi an, sectiile financiare ale raioanelor Bender si
Bravicea au primit de la Ministerul de finante cte 5 mii ruble pentru a
premia lucrtorii financiari pentru succesele obtinute la mobilizarea
mijloacelor bnesti de la populatie n trimestrul trei al anului 1946.
72

n anul 1947 pentru activitatea depus n vederea ncasrii banilor de
la locuitorii republicii n trimestrul IV al anului 1946, din Ministerul
finantelor, Directiile Caselor de economii si a Asigurrii sociale, au
fost premiate 33 persoane, iar pentru acelasi lucru desfsurat n
primele trei luni ale anului 1947 23.
73

Premii primeau lucrtorii financiari de toate rangurile de la
ministru si pn la agentul fiscal. Deosebirea consta doar n suma
ncasat cu ct era functia mai mare, cu att era mai substantial si
premiul primit. n unele cazuri, premiile depseau suma de 1500 ruble.
Asa la 12 iunie 1946, ministrul de finante al RSSM, Mozoleski, pentru
69

plasarea cu succes a mprumutului de stat de restabilire si dezvoltare a
Economiei nationale a URSS n RSS Moldoveneasc, si-a premiat 75
persoane din aparat cu 80 mii de ruble, printre care: loctiitorii Diordita
A. si Tkacev E. cu premii n sum de dou salarii lunare, pe seful
Crmuirii veniturilor de Stat a Ministerului de finante al RSSM,
Marcoschi, si pe seful Directiei asigurri sociale a RSSM, Mincenco
cu cte 1500 ruble s.a.
74
Din cele expuse conchidem c politica fiscal stalinist n anii
postbelici, fat de satul moldovenesc (si fat de sat n general) era de
fapt un jaf legalizat si s-a soldat cu consecinte dezastruoase pentru
populatia din RSS Moldoveneasc. n aparent impozitele nu erau
prea mpovrtoare pentru trani. Din tabelul nr. 4 (pag.50) am vzut
c pn n 1950 chiar pentru gospodriile de "chiaburi" cota-parte de
venit, extras n impozitul agricol din venitul impozabil anual (n
mediu pe gospodrie) a depsit cu putin 20%. n realitate, fiscul i-a
adus n anii de dup rzboi la srcie si ruinare pe multi trani.
Amintim c impozitul agricol se calcula nu din venitul real, ci din cel
normat. Pe lng aceasta, n acelasi timp cu impozitele n bani,
amintite, tranii trebuiau s predea statului produse agricole, erau pusi
s cumpere diverse obligatii a mprumuturilor de stat,
75
erau mobilizati
la diferite munci. n anul 1944, de pild, colhoznicii si tranii cu
gospodrii individuale, pe lng faptul c au ndeplinit planul
republicii de predare a cerealelor la stat cu 107,4% si a crnii cu
120,4%, au mai livrat supraplan, n Fondul Armatei Sovietice 19,793
tone de grne si alte produse alimentare, "au donat" pentru constructia
coloanei de tancuri "Pentru Moldova Sovietic" peste 30 mln de ruble
si au "cumprat" obligatii a mprumutului "de rzboi" si bilete ale
loteriei n bani si obiecte pentru suma total de peste 170 mln. ruble.
76
Obligativitatea la impozite neechilibrate i convingea pe trani
de nerentabilitatea extinderii productiei gospodriei lor, de
absurditatea acumulrii de avere, mai ales dup catalogarea
"chiaburilor" ntr-o categorie social aparte si etichetarea ei drept
criminal. Din august 1947 a tinde la o gospodrie nstrit nsemna a
aspira s nimeresti n categoria "chiaburilor". Si dimpotriv, cu ct
70

erai mai srac, cu att triai mai linistit, simteai mai puternic presiunea
fiscului. Astfel, politica fiscal, nimicind cointeresarea tranilor n
roadele muncii lor, contribuia la nstrinarea tranilor de pmnt.
Aplicarea constrngerii pentru a stoarce din gospodriile
contribuabilor impozite si produse agricole, mpreun cu alti factori, a
avut drept consecint instaurarea n satul moldovenesc a unui
"subsistem al fricii". Frica implantat n mod constient de ctre
reprezentantii regimului stalinist le reteza tranilor curajul civic, i
impiedica s se mobilizeze pentru a opune rezistent atunci cnd erau
maltratati, btuti, dusi n Siberia. Cu alte cuvinte, politica fiscal
stalinist l srcea pe tran nu numai material, ci l demoraliza,
subminndu-i si forta spiritual care veacuri de-a rndul l-a ajutat s
reziste intemperiilor si vicisitudinilor vietii, s nu-si piard identitatea.



71

CAPITOLUL III

FOAMETEAA DIN ANII 1946 1947
N RSS MOLDOVENEASC

n anii 1946-1947 RSS Moldoveneasc a fost bntuit de o foamete
fr precedent n istoria tinutului. Astzi ne vine greu s ne imaginm c au
trecut doar cteva decenii de cnd n orasele si satele din stnga Prutului
mureau oamenii cu miile de foame. Dar att memoria oamenilor, ct si
documentele de arhiv pstreaz un sir de mrturii n aceast privint. n
continuare vom ncerca s reconstituim tragedia acelor zile pe baza
materialelor de arhiv, unele dintre ele fiind puse pentru prima oar n
circuitul stiintific.
Pn nu de mult evenimele legate de foametea postbelic din
Moldova erau tratate unilateral, tendentios, se nega nssi existenta ei ca
fenomen.
1
Istoriografia oficial, tratnd despre aceast calamitate, a
formulat, n esent, dou teze principale. Prima: foametea a fost
provocat de starea de ruin si seceta din anii 1945-1946. A doua: gratie
ajutorului acordat de Guvernul sovietic, foametea a fost nvins.
2
n
ultimii ani ns au aprut mai multe articole, studii, care vars lumin si
asupra acelor evenimente de calvar pentru poporul romn. n mare, sunt
constatate cauzele obiective si subiective ale foametei, actiunile
ntreprinse de Guvernul sovietic si conducerea republicii pentru a salva
populatia de la foamete, volumul ajutorului acordat acesteia, rolul
sistemului totalitar comunist n dezlntuirea foametei si lupta acestuia
mpotriva pierderilor umane si alte aspecte ale calamittii.
3

n prezentul capitol ne propunem s argumentm mai profund
unele concluzii sau opinii, enuntate deja n literatura de specialitate
(inclusiv de subsemnatul), generalizarea lor, precum si elucidarea unor
aspecte noi ale calamittii.
Timp ndelungat n istoriografia oficial se sublinia c foametea
n Moldova a fost provocat exclusiv de urmrile rzboiului si ale secetei
din anii 1945-1946. A se vorbi despre rolul cauzelor subiective la
declansarea foametei era interzis. Investigatiile din ultimii ani
72

demonstreaz ns c atunci, ele au determinat n bun msur
desfsurarea evenimentelor.
Urmrile rzboiului si ale secetei, evident, au fost foarte grele
pentru agricultura republicii. n anii rzboiului, conform datelor Directiei
Centrale de Statistic, n gospodriile trnesti din Moldova numrul
cailor s-a redus cu 47,9%, al porcilor cu 48,4%, al oilor si caprelor cu
27,7%. n consecint a crescut brusc numrul gospodriilor fr vite:
ctre 1 ianuarie 1945 nu aveau cai 74,4% din gospodrii, la 86,1% din
ele le lipseau boii de tractiune, 78,4% din gospodrii nu aveau porci, la
57,4% le lipseau oile si caprele, iar 23,8% gospodrii nu aveau nici o
vit. Din Moldova au fost jefuite si distruse 51,3 mii unitti de inventar
agricol. Peste 65% din gospodrii au rmas fr pluguri, 75% fr
boroane; un cultivator revenea la 56 gospodrii trnesti.
4

Si seceta a fost foarte crunt. Dup proportii ea a fost
asemntoare cu cea din anul 1891. Pentru Moldova norma anual de
precipitatii satisfctoare pentru a obtine o recolt bogat, este de la 350
mm n raioanele de sud si pn la 500 mm la metru ptrat n raioanele de
nord.
5
n anul 1945 ns la Chisinu precipitatiile n-au depsit 70% fat
de normal, iar la Blti si Slobozia 83 si respectiv 40%.
6
n anul 1946
conditiile climaterice au fost si mai nefavorabile pentru agricultur. Vara
temperatura aerului n republic a atins +45 +50
o
C, iar la suprafata
solului +65
o
C.
7
Dup datele Serviciului agrometeorologic, de la 20
martie pn la 10 iulie 1946 au czut urmtoarele precipitatii: la Blti
101 mm, Chisinu 116 mm, Comrat 82 mm.
8
Din cauza secetei circa
320 mii ha de culturi cerealiere si leguminoase pentru boabe s-au
compromis integral. Dup datele DCS, pe celelalte suprafete productia
medie la hectar n gospodriile individuale trnesti a constituit 2,2
tentnere, iar n colhozuri 3,8. De fapt s-a treierat cu 30 40% mai
putin.
9
Ca urmare, recolta global de cereale n republic a constituit n
1946 doar 365 mii tone.
10
Aceasta era de 2,5 ori mai putin dect n anul
1945 si de circa 5 ori mai putin dect n 1940 (n anii 1940 si 1945 n
republic s-au recoltat 1810 mii si respectiv 926 mii tone cereale).
11

Datorit secetei si sectorul zootehnic al republicii a ajuns ntr-o
situatie catastrofal. n decursul anului 1946, n RSSM a sporit doar
73

numrul caprelor (cu 8,6%). n rest, de la 1 ianuarie 1946 pn la 1
ianuarie 1947, n republic s-a redus cu 175 mii capete, (adic 35,1%),
numrul vitelor mari cornute (inclusiv al vacilor cu 35,6 mii capete),
numrul porcilor s-a redus cu 134 mii capete (80,9%), al oilor cu 354,3
mii (34,2%) si al cailor cu 81,1 mii capete (43,8%).
12
n consecint,
asigurarea gospodriilor trnesti cu vite s-a nruttit si mai mult. Asa
de exemplu, de la 1 ianuarie 1946 pn la 1 ianuarie 1947 n republic
numrul gospodriilor trnesti fr nici o vit a crescut la 73,9 mii, al
gospodriilor fr vaci 24,4 mii, fr porci la 82,9 mii, fr oi la
46,3 mii si fr vite de munc la 64,3 mii.
13
n lunile mai-septembrie
ale anului 1946 n majoritatea raioanelor din republic preturile de piat
a crnii erau de 2-3 ori mai reduse dect ale legumelor si fructelor. De
pild, n luna septembrie la pietele din r. Bolotino un kilogram de carne
de vit costa 10 ruble, un kilogram de cartofi 15, iar de ceap 25
ruble; n raionul Floresti 15, respectiv 10 si 35 ruble.
14

Cu toate c urmrile rzboiului si ale secetei au fost dezastruoase
pentru agricultura republicii si pentru economia gospodriilor trnesti, a
considera c ele au fost singurele cauze ale foametei si mortalittii
masive a populatiei ar fi gresit. n momentul dezlntuirii foametei, pe
ansamblu, urmrile rzboiului n agricultura republicii fuseser lichidate.
n anul 1946 au fost nsmntate 94,3% terenuri din suprafetele
nsmntate nainte de rzboi (n anul 1941 au fost nsmntate cu
diferite culturi 2057,1 mii ha terenuri, iar n anul 1946 1941,7 mii ha
15
),
iar numrul vitelor mari cornute n anul 1946 a constituit 97% fat de cel
din anul 1941 (la 1 ianuarie 1941 n republic erau 514,5 mii vite cornute
mari, iar la aceeasi dat n anul 1946 499,2 mii
16
).
n ce priveste seceta, nici ea n-a fost un fenomen ieit din comun
pentru Basarabia. O secet asemntoare a avut loc n anii 1891 1892.
Atunci ns nu s-a ajuns la mortalitate masiv n rndul populatiei. Mai
mult dect att, n judetul Bender, care a suferit atunci cel mai mult de pe
urma secetei, s-a observat un spor de 1,5% al populatiei.
17
Deci, cauzele
foametei au fost generate nu numai de ruina adus de rzboi si secet ci
si de alti factori. Dup prerea noastr, foametea postbelic n Moldova a
74

fost provocat de cauze subiective, dintre care, principal a fost politica
fiscal, politic de jefuire a satului.
n capitolul precedent am conchis c politica fiscal stalinist n
anii postbelici era orientat n primul rnd spre stoarcerea din agricultura
trii, inclusiv a Moldovei, a ct mai multor mijloace materiale si bnesti.
Aceast conceptie n politica economic promovat de regimul stalinist a
mpiedicat aplicarea unor msuri realiste fat de trnimea republicii n
anii de foamete. De vreme ce n anul 1945 a nceput seceta, rational ar fi
fost s se reduc obligatiile fat de fisc. S-a procedat ns cu totul invers:
impozitele s-au intensificat. Astfel, dac n anul 1945 planul general de
mobilizare a mijloacelor bnesti de la populatia republicii a fost de
147340 mii ruble, apoi n anul 1946 el a constituit 219050 mii ruble; ceea
ce a nsemnat un spor de 48,6%.
18
Regimul n-a crutat pe nimeni:
impozitul a fost majorat chiar pentru cele mai srace gospodrii trnesti.
n capitolul precedent am artat c statul scutea de impozitul agricol cele
mai srace gospodrii trnesti, stabilind un minimum de venit
neimpozabil si c acesta n anii 1944-1945 era de 1000 ruble, iar n anul
1946 de 600 ruble. Reducerea minimului de venit neimpozabil n
conditiile nefaste pentru agricultura anului 1946 a fost o intensificare
evident a fiscului, deoarece gospodriile individuale trnesti cu venit n
limitele a 600-1000 ruble, n-au mai fost scutite de impozitul agricol.
n comparatie cu anii 1944-1945, n anul 1946 a fost majorat si
planul de predare a cerealelor ctre stat. n anul 1944 planul republicii de
livrare a cerealelor la stat a fost de 201.214 tone,
19
n anul 1945 252
mii,
20
iar n anul 1946 265 mii tone.
21
n august 1946 planul initial (de
265 mii tone) a fost redus pn la 72.727 tone,
22
dar si acest volum
depsea posibilittile de plat ale Moldovei. Drept dovad este faptul c
oamenii ndurau foame chiar n timpul recoltrii cerealelor. Deja n luna
august n judetul Chisinu, organele ocrotirii snttii au nregistrat
5.200 cazuri de distrofie, dintre care 3.600 erau copii pn la vrsta de 14
ani.
23
n judetul Bender, "dup date nici pe de parte complete", n
septembrie muriser de distrofie 41 de oameni, n octombrie 425,
noiembrie 410. La 31 iulie 1946 se atest documentar si primul caz de
canibalism n republic n satul Milesti, raionul Nisporeni.
24
Faptul c
75

tranii duceau lips de produse alimentare chiar n timpul recoltei
grnelor s-a subliniat si n scrisoarea adresat lui I. V. Stalin la 21
decembrie 1946 de ctre presedintele Biroului CC al PC(b) din toat
Uniunea pentru Moldova, Butov F. M., secretarul CC al PC(b)M, N.
Covali, si presedintele Consiliului de Ministri al RSSM, C. Rudi, n care
se solicita ajutor alimentar republicii: "Anul trecut, - se mentiona n
scrisoare, - gospodriile trnesti au avut careva rezerve de cereale vechi,
dar n anul acesta n multe gospodrii trnesti, chiar n perioada de
recoltare se crease o situatie grea cu alimentele".
25

Despre faptul c si planul de 72727 tone era peste puterile de
plat ale republicii ne vorbesc convingtor si urmtoarele calcule. Dup
cum am mentionat deja, n anul 1946 recolta global de cereale a
constituit 365 mii tone. La 1 ianuarie, acelasi an, populatia republicii
numra 2 mln. 183 mii locuitori.
26


Din unele documente din acel timp
aflm c n conditiile de atunci, unui om i era suficient pentru a
supravietui 300 grame de pine, zilnic. Corespunztor cu aceast norm
reiese c, de la recoltarea din anul 1946 pn la cea din anul urmtor un
om ar fi avut nevoie, pentru o alimentatie limitat, de 109,5 kg cereale,
iar ntreaga populatie a republicii de circa 239 mii tone.
Pe lng cereale pentru hran, tranii mai aveau nevoie ns si de
cereale pentru furaj, de cereale seminte pentru semnturile de toamn si
primvar.
n judetul Blti din cerealele strnse n anul 1946 (62551 tone)
toamna s-au folosit drept hran pentru vite 11973 tone, norma minim
zilnic pentru un cal fiind de 0,5 kg cereale, iar pentru un porc de 1
kg.
27
Dac generalizm aceste norme zilnice pentru toate raioanele
republicii, efectund calculele respective, constatm c tranii din
RSSM, pentru a-si salva vitele de la pieire, n lunile noiembrie 1946
aprilie 1947 (timp n care nu se putea conta pe psuni) ar fi avut nevoie
de peste 44200 tone cereale furaj (la 1 ianuarie 1947 n RSSM erau 324,2
mii vite cornute mari, 104,3 mii cai, 31,5 mii porci
28
n perioada
amintit normele pentru un cal si o vit cornut mare au fost de cte 90
kg cereale, iar pentru un porc de 180 kg).
76

Si aceast cantitate de cereale-furaj pentru vite ar fi fost doar un
minimum de care ar fi avut nevoie republica, pentru c n primul rnd, n
ajunul foametei numrul vitelor n RSSM era cu mult mai mare dect la
1 ianuarie 1947, iar n al doilea rnd pe lng vitele amintite tranii mai
aveau oi si capre, psri (la 1 ianuarie 1946 n republic erau nregistrate
1045,4 mii oi si 10,6 mii capre; n septembrie 1946 numai n 198
localitti din judetul Orhei erau 182.370 psri
29
), pentru ntretinerea
crora de asemenea ar fi fost nevoie de cereale.
n a doua jumtate a anului 1946 si n prima jumtate a anului
1947 RSSM a primit seminte de la stat n cantitate de 94,1 mii tone.
30
Cu
ele au fost nsmntate peste 70% din totalul suprafetelor arabile ale
republicii.
31
Deci, pentru asigurarea recoltei anului 1947 Moldova ar fi
avut nevoie de peste 130 mii tone cereale.
Totaliznd cantittile minime necesare populatiei pentru hran,
ntretinerea vitelor si seminte, constatm deci c republica n ajunul
foametei avea nevoie stringent de cel putin 410 mii tone cereale, adic
de mai multe cereale dect a fost productia global de cereale n acel an.
Iar aceasta nsemn c ar fi trebuit ca ntregul teritoriu s fi fost scutit de
colectrile de grne si alte produse agricole si, mai mult, ajutat n aceast
privint. Se ntelege c n cazul scutirii de rechizitii nu s-ar fi evitat
foametea, dar aceasta n-ar fi condus la mortalitatea masiv a populatiei,
cum s-a ntmplat de fapt.
ncercarea de a justifica rechizitiile prin afirmatia c acestea au
permis redistribuirea produselor agricole de la tranii nstriti la cei
sraci
32
este lipsit de temei. n anul 1946, ca si n anii precedenti, agentii
de colectri, ngrijorati mai mult ca de obicei c nu vor ndeplini planul
evident exagerat, au "mturat podurile nu numai la tranii nstriti, dar
si la cei sraci. Pe lng aceasta, n anul 1946, de la trani s-au
rechizitionat produse agricole care n-au fost "redistribuite". La data de 1
ianuarie 1947 de la trani s-au colectat 25659 mii ou, 419,9 tone de
brnz, 12792 tone lapte, 8607 tone fructe, 4477 tone legume, 10082
tone sfecl de zahr si alte produse,
33
pe care tranii nu le-au primit
napoi sub form de ajutor.
77

Un factor care a contribuit la complicarea situatiei alimentare n
republic n anii foametei a fost si distrugerea, odat cu instaurarea n
tinut a regimului sovietic, a mecanismelor de lupt contra foametei,
mecanisme constituite de veacuri si foarte efective.
n Moldova, care este un tinut cu agricultur negarantat, de-a
lungul secolelor s-a acumulat o experient bogat de lupt contra
secetelor. Tranii ntotdeauna pstrau rezerve de produse alimentare, iar
o dat cu primele semne ale calamittii treceau la un consum extrem de
limitat al produselor de hran; suportau lipsuri extraordinare
asemntoare cu foamea, dar consumau cu parcimonie rezervele
disponibile pn la recolta urmtoare. n situatii fr iesire tranii se
puteau adresa pentru mprumuturi la stat, bncilor particulare, mosierilor,
chiaburilor. O asemenea practic deseori i ngloda pe trani n datorii,
dar foametea rar depsea limita fatal. Asa, de pild, din cauza secetei
din primvara si vara anului 1935, populatia din sudul Basarabiei si din
unele judete ale Moldovei (Tutova, Vaslui, Flciu, Tulcea, Putna) n
cursul iernii 1935-1936 era amenintat s ndure foame. Datorit
ajutorului acordat de guvern ns, de Societatea National de Cruce
Rosie a Romniei, precum si de populatia din judetele neatinse de secet,
foametea a fost evitat.
Guvernul de la Bucuresti a primit primele semnale despre
apropierea foametei de la organele administrative locale, nc de la
nceputul verii. n luna septembrie Guvernul a fost nstiintat de acest fapt
si de ctre Dl. Costinescu, presedintele Societtii Nationale de Cruce
Rosie a Romniei.
34
Ca urmare, la 4 octombrie 1935 ministrul de interne
al Romniei, Ion Inculet, n numele Guvernului, se adreseaz Crucii
Rosii Romne cu rugmintea ca ajutorarea populatiei care va avea nevoie
de alimente s fie condus si organizat de aceast organizatie. n
conformitate cu art. 4 aliniatul 6 din statutul su, care, printre alte
activitti, prevedea si ajutorarea populatiei n caz de foamete, Crucea
Rosie accept propunerea Guvernului.
35

Deja la 9 octombrie Comitetul Central al Crucii Rosii ia msuri
concrete cu privire la ajutorarea populatiei nfometate, printre care si
subscrierea din fondurile Crucii Rosii a 1 mil. lei pentru ajutorarea
78

proiectat. Pentru a se cpta mijloacele necesare, s-a fcut un apel ctre
tar n care se solicitau ajutoare pentru populatia suferind, si altul ctre
ministerele si institutiile de stat, ca s organizeze n toate localittile din
tar strngerea de alimente, bani, haine si lemne pentru nfometati. "n
scopul de a duce la cunostinta public nevoile populatiei si a ndemna
lumea s dea ajutoare se tineau conferinte la radio si se publicau apeluri
n ziare. n judetele lovite de secet au fost create comitete de ajutorare
de nivel judetean si comunal. n comitetele judetene intrau prefectul
judetului (ca presedinte de onoare), presedintele sau vice-presedintele
filialei Crucii Rosii din judetul respectiv (ca presedinte activ),
comandantul garnizoanei, sefii autorittilor judetene si alte persoane cu
dorint de a contribui la ajutorarea populatiei czute la nevoie.
Comitetele comunale erau compuse din autorittile de comun si aveau
menirea s organizeze cantine. La cantine trebuiau s se hrneasc
numai acei copii ai cror printi nu aveau nimic si nu puteau sau nu
gseau unde s munceasc si numai btrnii lipsiti de orice posibilitti de
ntretinere si nepunticiosi.
Comitetele locale urmau s se ocupe de tot ce privea organizarea si
functionarea cantinei, adic: alegerea localului si personalului, ngrijirea de
uneltele trebuincioase (buctrie, magazie pentru pstrarea lor, vesel; n
principiu fiecare copil a venit cu propria-i strachin, can si lingur),
pregtitul hranei (care urma a se face mai cu seam pe rnd, de femeile din
sat care aveau copii hrniti la cantine), precum si grija nencetat pentru
curtenia localului, buna alegere a alimentelor etc.
Personalul care se afla n serviciul cantinelor trebuia s poarte un
brasard alb cu cruce rosie, pe a crui parte s fie pus sigiliul filialei.
Deasupra localurilor n care erau cantinele trebuia s se aseze un
steag al Crucii Rosii.
36

n urma msurilor luate de Crucea Rosie si de autoritti, din
decembrie 1935 pn n mai 1936, au fost deschise si au functionat, n
anumite intervale de timp, 731 cantine si 40 ceainrii, la care s-au alimentat
circa 125 mii oameni. Costul total al hranei a constituit 46.921.855 lei. 61.761
persoane dintre cei care s-au alimentat la cantine au fost si mbrcati, pentru
c nu puteau veni la cantine goi. Costul total al mbrcmintei,
79

ncltmintei si rufriei primite de populatia din judete care au suferit din
cauza secetei a fost evaluat de Crucea Rosie la 5.785.801 lei. n total Crucea
Rosie Romn a primit, din diferite surse, n vederea ajutorrii populatiei
nfometate, mijloace bnesti si materiale n valoare de 82.013.631 lei. A
cheltuit n acest scop 55.158.709 lei, iar banii rmasi au constituit un fond
"pentru ajutorare atunci cnd s-ar simti nevoie.
37

De subliniat c opera de salvare a populatiei de la foamete,
ntreprins de Crucea Rosie Romn n anii 1935-1936, nu ar fi reusit att de
bine, dac nu era cunoscut n ntreaga tar; cci din suma total de
82.013.631 lei adunati de Crucea Rosie pentru a ajuta pe nfometati,
50.236.917 lei au fost donatii ale populatiei ce nu a avut de suferit n urma
secetei. Destul de semnificativ vorbeste despre ajutorul acordat basarabenilor
nfometati de populatia din restul Romniei Mari, luarea de copii basarabeni
pentru a-i hrni si ngriji n regat de ctre anumite persoane si institutii. n
total au fost luati si ngrijiti n regat 2245 copii din Basarabia. Dintre ei 434 au
fost hrniti si ngrijiti de Societatea Leagnul Sf. Ecaterina, 174 de
Pretura plasei Gherla-Somes, 114 de prefectura judetului Brasov, 10 copii
de Batalionul 2 Vntori de Munte Brasov, 36 de Comandamentul
Pompierilor Bucuresti.
38

Desi popoarele din imperiul sovietic au iesit din rzboiul antihitlerist
srcite, credem c, dac n anii 1946-1947 Guvernul sovietic s-ar fi adresat
cu un apel ctre ele pentru a veni n ajutor cu alimente populatiei din regiunile
lovite de secet, destinul miilor de moldoveni, rusi, ukrainieni, gguzi etc.
care au pierit de foame, ar fi fost altul. ns regimul stalinist totalitar nu putea
s fac cunoscut opiniei publice din tar si de peste hotare tragedia Moldovei.
Aceasta ar fi discreditat, conform conceptiei diriguitorilor de la Kremlin,
URSS-ul si socialismul. Mai mult dect att, se fcea tot posibilul pentru a
ascunde adevrul despre situatia din Moldova chiar de cei ce ndurau foame
n nici un ziar de atunci nu ntlnim cuvntul foamete. n anii postbelici, nici
bisericii, printre misiunile de caritate ale creia este si cea de a-i hrni pe cei
flmnzi, nu i s-a permis s acorde ajutor oamenilor ce mureau de foame.
Populatia republicii, dup cum am mentionat deja, a nceput s
ndure foame din vara anului 1946. Tot atunci a nceput s primeasc si
80

ajutor alimentar, ajutor ce trebuie ns nteles n contextul evenimentelor
descrise.
n literatura istoric, vorbindu-se despre ajutorul acordat tranilor
n timpul foametei, se subliniaz c statul le acorda acestora ajutor
alimentar si mai nainte, ncepnd cu anul 1944.
39
Acest fapt este calificat
drept o grij a statului fat de trnime. Dup prerea noastr, pe lng
grij existau cauze de alt natur. Pur si simplu n urma restabilirii
politicii fiscale de pn la rzboi acordarea de ajutor alimentar unor
gospodrii trnesti devenise inevitabil. Statul, lundu-le ultimile rezerve
de grne pentru a ndeplini planurile exagerate de livrare a cerealelor la
stat, era nevoit apoi s le ntoarc acestora o parte din cereale sub form de
ajutor alimentar. Altfel tranii ar fi murit de foame si atunci nu ar mai fi
fost cine s lucreze pmntul si s le plteasc impozitele. n satul
moldovenesc se crease o situatie paradoxal: tranilor cu o mn li se luau
grnele, iar cu alta li se napoiau aceleasi grne sub form de ajutor.
ntoarcerea unei prti din grne tranilor sub form de ajutor avea
loc aproape imediat dup ndeplinirea planurilor de livrare a cerealelor la
statul sovietic de ctre republic, ori chiar si mai devreme. Asa, de
exemplu, acordarea de "ajutor" alimentar tranilor din recolta anului 1944
s-a nceput la mijlocul lunii decembrie acelasi an,
40
din roadele anului 1945
n ianuarie 1946
41
, din recolta anului 1946 n august al aceluiasi an.
42

Tranilor din judetul Bender, din decembrie 1944 pn n martie 1945
statul le-a furnizat 135 tone cereale, tranilor din judetul Chisinu si Orhei,
din ianuarie pn n mai 1945 respectiv 80 si 60 tone de cereale. n
ianuarie 1946 judetelor nominalizate, precum si judetului Blti, li s-a
distribuit 150 tone cereale.
43

Fapte de acestea au avut un caracter sistematic, dar n-a fost o
practic de redistribuire a produselor agricole, ori o grij a statului fat de
sat. Drept dovad este faptul c ntr-o atare situatie se aflau si colhoznicii
din raioanele din stnga Nistrului. De pild, acestea n ianuarie-februarie
1945 au primit drept ajutor alimentar 110 tone de cereale, iar n aceleasi
luni ale anului 1946 60 tone.
44

Este clar c dac tranii erau lipsiti de strictul necesar pentru hran,
rmneau si fr cereale de smnt, care tot de la stat le primeau ca
81

mprumut. n anul 1944 tranii au primit ca mprumut de la stat peste 114
mii puduri de seminte, iar n anul 1945 peste un milion. La 2 februarie
1946 Consiliul Comisarilor Poporului al URSS a adoptat o hotrre
conform creia colhozurilor si gospodriilor trnesti individuale din
RSSM li s-au furnizat sub form de mprumut 2 mii tone de cereale, iar
conform unei hotrri de la 11 martie acelasi an colhozurile, sovhozurile,
punctele de nchiriere a cailor si gospodriile trnesti au primit n anul
1946, din fondul statului, 11.440 tone de cereale seminte pentru semnatul
de primvar.
45
n aprilie tranii au mai primit 3.720 tentnere de floarea-
soarelui si 19.500 tentnere de soia.
n timpul foametei din anii 1946-1947 republica a nceput s
primeasc ajutor alimentar din luna august 1946, cnd a fost adoptat
hotrrea Consiliului de Ministri al URSS Cu privire la msurile de
ajutorare a colhozurilor, gospodriilor trnesti si sovhozurilor din RSSM
n legtur cu recolta slab din anul 1946.
46
Conform hotrrii, republicii
i-au fost livrate 1,5 mln. puduri de cereale (750 mii puduri de gru si tot
attea de porumb), cu conditia de a fi restituite statului din recolta anilor
1947-1948 fr dobnd. Din aceast cantitate, locuitorilor raioanelor din
stnga Nistrului li s-au livrat 265 mii de puduri, iar restul populatiei
raioanelor necolectivizate din stnga Prutului, care avea cea mai mare
nevoie de ele. Prin aceeasi hotrre statul a mai furnizat republicii: 410 mii
tentnere de pine comecial pentru a fi vndut tranilor, 28 tone cereale
pentru lucrtorii statiilor de masini si tractoare si 49 mii tone secar si gru
mprumut tranilor, pentru semnatul de toamn, care trebuiau s fie
restituite din recolta anilor viitori cu dobnd de 10%.
47

Corespunztor cu hotrrea adoptat, cerealele livrate tranilor ca
mprumut au fost distribuite ntre colhozurile si sovhozurile din stnga
Nistrului de Consiliul de Ministri al RSSM, iar ntre colhoznici de ctre
crmuirile colhozurilor. n raioanele din stnga Prutului Consiliul de
Ministri al RSSM a distribuit cerealele judetelor si raioanelor, iar
comitetele executive ale acestora, lund n considerare necesittile
populatiei n alimente, sovietelor stesti. Norma de cereale distribuit unei
gospodrii a fost fixat de Guvernul republicii n limitele a 4-10 kg. n
82

cazuri deosebite, cu aprobarea comitetelor executive raionale, familiilor cu
multi copii li se putea acorda un mprumut ce depsea 10 kg.
Hotrrea mai prevedea ca distribuirea cerealelor eliberate de
guvern tranilor s fie ncheiat pn la 15 octombrie.
48
n realitate
mprtirea lor s-a finalizat tocmai n luna noiembrie. Pe lng aceasta, n
timpul distribuirii cerealelor s-au comis multe greseli si abuzuri, care au
diminuat substantial ajutorul. Bunoar n satul Baurci Moldoveni din r.
Cahul activul sovietului stesc si rezervase n toamna lui 46 cte 200 kg
de grne, iar celorlalti trani li s-a repartizat numai cte 50 kg. O parte din
trani, crora li se cuvenea ajutorul alimentar, n-a fost introdus la timp n
liste. n acelasi sat familia din cinci persoane a lui Ion Nebunu s-a pomenit
ntr-o situatie critic nc n toamna lui 1946, ns n-a fost introdus n liste
pn n februarie 1947, ceea ce a dus la moartea, din cauza distrofiei, a
patru membri ai familiei.
49
O asemenea practic avea o circulatie larg n
Moldova. n una din hotrrile Guvernului republicii de la nceputul lui
ianuarie 1947 se mentiona: "n timpul distribuirii si acordrii de mprumut
alimentar gospodriilor trnesti n august 1946 ntr-un sir de raioane au
fost comise grseli si denaturri grave, ce au constat n faptul c
mprumutul s-a acordat gospodriilor ce nu aveau nevoie de el, pe legturi
de rudenie, falsificarea listelor dup aprobarea lor de ctre comitetele
executive raionale s.a."
50

Ajutorul acordat tranilor conform hotrrii din august 1946 n-a
mbunttit prea mult situatia alimentar din republic. n luna noiembrie
numrul bolnavilor de distrofie a atins cifra de 30 mii (vezi tabelul nr. 7,
pag. 83), iar n luna decembrie, numrul celor decedati n urma distrofiei
era peste patru mii. Ctre sfrsitul anului 1946 foametea atrna asupra
republicii ca sabia lui Damokles. La nceputul lunii ianuarie 1947, n
judetele Cahul si Bender, 80% din populatie avea nevoie de ajutor
alimentar; n judetele Orhei si Chisinu 70%, Soroca si Blti 43%. n
raioanele din stnga Nistrului: Slobozia si Tiraspol 50%, Dubsari

83

Tabelul nr. 7
Date cu privire la numrul distrofieilor i deschiderea cantinelor n
timpul foametei din anii 1946-1947 n RSS
Moldoveneasc

Numrul distroficilor
internati n spitale


Data
Numrul
distroficilor
nregistrati
Cifre
abs.
%%
Numrul
cantinelor
deschise
Numrul
persoanelor
ce se alim. la
cantinele
deschise
noiem. 46
01-12-1946
01-01-1947
10-01-1947
20-01-1947
01-02-1947
15-02-1947
16-02-1947
17-02-1947
18-02-1947
19-02-1947
20-02-1947
21-02-1947
22-02-1947
24-02-1947
25-02-1947
26-02-1947
01-03-1947
15-03-1947
20-03-1947
01-04-1947
15-04-1947
25-04-1947
01-05-1947
15-05-1947
01-06-1947
01-07-1947
10-07-1947
20-07-1947
29915
53210
71506
82603
116965
169924
201807
204393
202629
200611
201705
206144
208941
208308
213084
216848
222300
235699
240537
238914
220682
190364
*
152424
123763
91490
90287
68943
46827
-
-
8698
10169
11667
19798
22366
22565
22659
24135
24176
24750
25205
25592
26143
27088
27678
28557
45469
*
47616
39311
36497
34138
27744
19967
12980
5647
4277
-
-
12,10
12,31
9,97
11,65
11,08
11,04
11,18
12,03
11,98
12,00
12,06
12,28
12,26
12,40
12,45
12,10
18,00
*
21,57
20,65
*
22,39
22,41
21,82
14,37
8,1
9,13
-
-
-
-
307
604
606
609
606
609
609
609
627
635
644
657
658
682
1012
*
1023
1012
1011
1006
897
765
-
-
-
-
-
-
-
41400
106300
114057
113957
113822
114872
115097
116804
122279
123172
122500
123752
123937
123240
185292
*
185724
181075
174675
175188
140658
124047
-
-
-

*
Tabelul e alctuit de autor. Izvor: "Iono n Monone (1946-1947)". Copnnx oxymenron,
Knmnnen,"Brnnnna", 1993, crp. 351, 385, 524, 545.
*
-- lipsesc date


84


si Grigoriopol 40%, Rbnita si Camenca - 25 si respectiv 20%.
51
Era
aproape imposibil s faci rost de o bucat de pine. Comertul cu pine era
interzis, iar n magazinul de stat pinea se vindea rar. n raioanele din
centrul si sudul republicii ncep s fie nregistrate cazuri de canibalism si
de folosire a cadavrelor ca hran. Printii si mncau copiii, copiii si
mncau printii. Se mnca frate pe sor si sor pe frate. n satul Cazaclia r.
Taraclia, de exemplu, tranca C.

la 1 decembrie si-a tiat fiica de 6 luni


si a mncat-o, iar la 21 decembrie, n acelasi scop, a tiat un biat al
vecinului n vrst de 8 ani.
52
La 23 decembrie n Taraclia cetteanca I. si-
a mncat fiica nscut cu 2 zile n urm.
53
n hutorul Taraclia Sovietul
stesc Sadc, - citim ntr-un document de la sfrsitul lunii ianuarie 1947, -
a murit din cauza distrofiei cetteanca Cagurluianu si fratele su. Sovietul
stesc i-a obligat pe cetteanca I. si feciorii ei s-i ngroape pe decedati, n
cimitir. Ultimii au crat cadavrele n cimitir, pe unul l-au ngropat, iar pe
altul l-au acoperit cu zpad, tind din el n prealabil o bucat de carne pe
care au adus-o acas, au fiert-o si mpreun cu mama lor au mncat-o.
Dup aceasta, feciorii, la insistenta mamei, au adus de la cimitir tot
cadavrul si l-au ntrebuintat ca hran. n timpul perchezitiei la tranca I. a
fost gsit pe plit un ceaun n care fierbea un cap de om. Iat cum
povestea anchetatorului despre faptele sale un om adus la starea de
canibalism de regimul eliberator de la rsrit: La interogatoriile initiale
am depus mrturii imprecise si incorecte. Nu-mi amintesc exact pe ce
dat, n luna ianuarie 1947, dup serviciul la calea ferat, aveam liber si
eram acas, acas mai erau sotia, tata si mama. Tata, exprimndu-si
nemultumirea fat de presedintele Sovietului stesc, cerea de la mine
alimente si pine. Eu i-am rspuns: ratia care mi se d o aduc acas si o
mncm mpreun, tatl ns, obijduit, mi-a rspuns c ratia mea nu ajunge
la toat familia. Cnd sotia mea a iesit n strad, mai exact n odaia vecin,
tata a nceput s m nduplece ca s-l tai pe feciorul Nicolae si carnea s o
mncm; eu la nceput nu eram de acord, dar cnd sotia s-a ntors n odaie
i-am povestit, n prezenta mamei, convorbirea cu tata, si ele au fost de

Din considerente morale aici si mai departe se indic numai initialele


numelor de familie.

85

acord cu propunerea lui. Atunci tata a luat cutitul, iar eu un castron, si l-
am pus la gt copilului, pentru ca sngele s nu cad pe pat; tata a tiat
gtul copilului, iar pe urm l-am despicat n mai multe bucti, l-am fiert si
l-am mncat cu totii n familie.
Au trecut 4 zile, n lipsa mamei, eu cu sotia si tata ne-am nteles
s o tiem pe mama si cnd ea s-a ntors n cas si s-a asezat pe pat, sotia a
nhtat-o n mini si a dobort-o, iar eu i-am tiat mamei gtul cu cutitul.
nainte de moarte mama a vzut n minile mele cutitul si m-a rugat s nu
o tai, si a tipat putin. Carnea mamei de asemenea am mncat-o.
La omorrea mamei tatl n-a participat, dar cnd noi am omort-o,
el se afla n cas si se uita la noi. Dup moartea mamei au trecut 7 zile. Eu
m-am nteles cu sotia s-l omorm si pe tata. n acest scop eu si sotia am
iesit n strad s ne ntelegem, iar cum numai am intrat n cas, l-am
nhtat pe tata, l-am pus pe pat, iar sotia i s-a urcat pe picioare, tatl a
nceput s tipe si s m roage s nu-l tai. Eu, nelund n seam rugmintile
lui, i-am tiat gtul, n acelasi mod, folosind o parte din carne, iar restul
am ascuns-o n zpad, unde aceasta a si fost gsit...
54
Credem c a
nmulti exemplele este de prisos. E destul s spunem c n judetul Cahul,
din decembrie 1946 pn la 24 februarie 1947 au avut loc 15 cazuri
nregistrate de canibalism si 10 cazuri de folosire n hran a cadavrelor.
55

n ansamblu, n republic, din ianuarie pn la 15 februarie 1947, au fost
nregistrate 39 cazuri de canibalism, cu 40 de jertfe.
56
Rmne de presupus
doar cte cazuri n-au fost nregistrate si n-au ncput n nici un document
mrturie!
Ca urmare a situatiei alimentare complicate, n republic, crescuse
si criminalitatea. Secretarul Comitetului judetean Blti al PC(b), M. V.
Goloschinov, la 28 februarie 1947 scria la Chisinu c n judet sunt
nregistrate cazuri de canibalism. Crimele sunt comise completamente
constient... Multi delicventi si motiveaz delictele svrsite prin faptul c
pentru crime oamenii sunt nchisi n nchisori, unde li se d pine si hran,
si ei nu mor de foame. De aceea e mai bine s comiti o crim si s
nimeresti n puscrie, si s-ti pstrezi viata, dect s mori de foame.
57
n
lunile decembrie 1946 ianuarie 1947, numai n raionul Baimaclia au fost
distruse 4 bande de jaf narmate, care ntruneau 44 de membri.
58

Dac n anii '30 o parte din populatia RASS Moldovenesti cuta
s se salveze de la moarte prin foame, trecnd Nistrul n Basarabia, apoi n
86

anii 1946-1947 o parte din populatia din raioanele de frontier ale
republicii cutau s treac Prutul. Astfel, n anul 1946 pe portiunea
detasamentului de frontier nr.22 au fost retinuti 400 oameni care au
ncercat s treac Prutul, iar n ianuarie 1947 101.
59

Situatia alimentar grav la sfrsitul anului 1946 determin
Guvernul URSS s ntreprind msuri suplimentare pentru a salva
populatia Basarabiei de la foamete. La 29 decembrie 1946 Consiliul de
Ministri al URSS adopt hotrrea Cu privire la acordarea de ajutor
suplimentar colhozurilor, sovhozurilor si gospodriilor trnesti din RSS
Moldoveneasc n legtur cu recolta slab din anul 1946.
60

Ca si n august 1946, conform hotrrii din decembrie, republicii i
s-au furnizat 1,5 mln. puduri de cereale, care trebuiau s fie distribuite n
lunile ianuarie-mai 1947 n cote egale cu cte 300 mii puduri lunar. Pn
la 10 ianuarie 1947 se prevedea a se deschide 500 cantine subventionate
de stat, pentru deservirea, o dat pe zi, a 100 mii oameni. Se mai prevedea
s se furnizeze cantinelor 500 tone carne-peste, 370 tone crupe, 130 tone
zahr si 65 tone grsimi.
Hotrrea obliga "Moldavpotrebsoiuz"-ul, presedintii comitetelor
executive judetene si raionale, sovietele stesti ca deschiderea acestor
cantine s se nfptuiasc pe contul resurselor locale. Cantinele trebuiau s
fie asigurate cu ncperi si lemne pentru nclzire, iar pentru deservirea lor
s fie angajate activistele Sovietelor stesti, cu prioritate femeile delegate.
n astfel de cantine urmau s se alimenteze persoanele care sufereau de
subnutritie, n primul rnd copiii. Listele lor urmau s fie alctuite n
cadrul unor comisii speciale ale sovietelor locale si aprobate la sedintele
lor.
Lund n considerare greselile si abuzurile care s-au comis n
timpul distribuirii cerealelor n vara si toamna anului 1946, Guvernul
republicii si Biroul CC al PC(b)M a obligat presedintii comitetelor
executive judetene si raionale ale Sovietelor de deputati ai poporului,
secretarii comitetelor de partid din judete si raioane, s asigure distribuirea
echitabil a produselor alimentare. n acest scop au fost trimisi n sate
activisti de partid si sovietici din centrele judetene si raionale.
61

Msurile luate n vederea distribuirii juste a alimentelor
nfometatilor n-au putut ns depsi trsturile proprii sistemului totalitar
de tip stalinist. Birocratismul si formalismul sistemului paraliza nu numai
87

functiile vitale ale oamenilor, ci si multe organizatii de stat, care trebuiau
"s traduc n viat" hotrrea din decembrie.
"Trgnri deosebite la eliberarea alimentelor au loc la punctele
Zagotzerno, unde pe lng listele tranilor cu semnturile lor se cer si
procuri, - scria loctiitorul presedintelui Comitetului Executiv judetean
Blti pe adresa lui Rudi, presedintele Consiliului de Ministri al RSSM, la
nceputul lui februarie 1947. Multi trani sunt necrturari si n liste s-au
isclit unele persoane, iar n procuri altele. Drept rezultat, punctele
Zagotzerno nu primesc asemenea documente, iar reprezentantii unor
soviete stesti au fost nevoiti s fac drum dus-ntors de 3-4 ori pn au
primit cerealele". n continuare, n scrisoare se cerea ca formalittile
necesare pentru eliberarea alimentelor de ctre punctele Zagotzerno s
fie simplificate.
62
Am fost n raionul Strseni n ziua de 25 ianuarie, -
aducea la cunostinta Biroului Consiliului de Ministri al RSSM Cvasov, - si
pentru un sir de sate lista de distribuire a alimentelor nu era aprobat, desi
grnele erau n cantitate destul. Aceasta e o mare crim din partea sefului
Comitetului executiv raional Murahovschi. n acea perioad de timp
distrofia n raion crestea din zi n zi, si nedistribuirea produselor
alimentare a dus la o mortalitate nalt.
63

n literatura istoric dificulttile ntlnite la transportarea
produselor alimentare n sate sunt prezentate ca fiind legate, n primul
rnd, de conditiile meteo nefavorabile si starea proast a drumurilor. Iarna
anului 1947 ntr-adevr a fost nu numai geroas, dar si bogat n zpad,
troienele pe unele drumuri atingnd nltimea de 2 metri. n urma
nzepezirii drumurilor ntre 28 ianuarie si 4 februarie, cea mai mare parte a
transportului a stagnat n ntreaga republic.
64
O asemenea situatie a fost
si la nceputul lunii martie cauzat de desfundarea drumurilor. Totusi
cauzele legate de conditiile meteo erau secundare. Cu att mai mult, c
oamenii, desi ndurau foame, participau activ la curtirea drumurilor de
zpad (de exemplu, n ziua de 28 ianuarie 1947 la aceast munc n
judetul Soroca au participat 2200 oameni si 11 autovehicule, n judetul
Blti 2500 oameni, judetul Cahul 2400 oameni dintre care 700
militari)
65
, iar Guvernul republicii, prevznd desfundarea drumurilor, a
adoptat la 26 februarie o hotrre conform creia urma ca localittile s fie
asigurate din timp cu produse alimentare.
66
E altceva c n conditiile de
88

atunci hotrrile adoptate de guvern se realizau doar partial, cu ntrziere,
iar n unele cazuri erau chiar sabotate.
Conform hotrrii din ianuarie (la 2 ianuarie 1947 CM al RSSM a
dublat hotrrea CM al URSS de la 29 decembrie 1946), mijloacele de
transport din republic urmau s fie mobilizate, n primul rnd la
transportarea ncrcturilor alimentare.
67
Aceast obligatie ns a fost
ignorat de foarte multi functionari. Interesele lor personale si
departamentale nu coincideau cu cele ale miilor de oameni ce mureau de
foame.
Asigurarea transportrii produselor alimentare, pe tot parcursul
lunilor de foamete, de ctre conductorii de ministere, departamente si
unele organizatii a fost att de nesatisfctoare, nct CC al PC(b)M si CM
al RSSM au considerat necesar s adopte cteva hotrri cu privire la
mbunttirea strii de lucruri. La 27 februarie 1947 aceast chestiune a
fost discutat la sedinta Biroului CM, la care sedint loctiitorul
presedintelui Consiliului de Ministri, Troian, relata: Multe ministere n-au
nteles importanta hotrrilor adoptate anterior. Inspectia Auto de stat
controleaz zilnic iesirea masinilor (angajate n transportarea
ncrcturilor alimentare aut.) si raporteaz c au loc abuzuri si acte de
sabotaj. Au loc cazuri cnd masinile sunt descompletate, pentru a nu fi
trimise n judete si raioane. Sunt emise certificate despre defectarea
masinilor, pentru a fi folosite pe loc.
68
n aceeasi zi loctiitorul Inspectiei
Auto de stat cerea permisiunea lui Rudi de a sechestra autovehicolele din
organizatiile auto care sabotau hotrrile Guvernului cu privire la
transportarea alimentelor, motivnd c nu vede alte metode pentru a-i face
pe conductorii ministerelor si departamentelor s asigure transportarea
grnelor menite celor ce sufereau de foame.
69
Au fost nregistrate cazuri
cnd conductorii unor organizatii, pentru a nu trimite masinile la
transportarea alimentelor, eliberau soferii de la lucru. Despre faptul c
transportarea ncrcturilor alimentare la nfometati stagna catastrofal, ne
vorbesc si urmtoarele date: pe data de 16 februarie 1947 n judetul
Chisinu, din 207 masini mobilizate la transportarea alimentelor n sate,
lucrau doar 78, la 27 februarie, din 1056 camioane mobilizate n ntreaga
republic, lucrau doar 287.
70
n una din hotrrile sale CM al RSSM
constata: Multe ministere si departamente au subapreciat importanta
deosebit a mobilizrii transportului auto n republic pentru acordarea de
89

ajutor colhozurilor si gospodriilor trnesti la transportarea ncrcturilor
alimentare si pentru semnturi, manifest iresponsabilitate fat de lucrul
de acordare a ajutorului populatiei la pregtirea semnatului de primvar
si la lichidarea dificulttilor alimentare, opunnd acestei importante sarcini
interesele lor departamentale nguste... Unii conductori de ministere si
departamente, care n-au ndeplinit nc sarcinile privind mobilizarea
autovehicolelor... n unele cazuri merg pe calea nselrii si sabotrii directe
a hotrrilor CM al RSSM.
71

Desi la sfrsitul lunii februarie CM al RSSM a pedepsit unele
persoane cu functii de rspundere pentru nendeplinirea hotrrilor
Guvernului cu privire la mobilizarea mijloacelor auto pentru transportarea
alimentelor, situatia nu s-a ameliorat nici n lunile urmtoare. De pild, la
17 martie, din 198 autovehicole mobilizate n acelasi scop n judetul
Chisinu, doar 131 lucrau la transportarea ncrcturilor alimentare, iar la
1 aprilie din 94 autovehicole si fceau datoria doar 59.
72
Nici nu se putea
altfel: practicile birocratice deveniser stereotipuri, si dac n conditii
obisnuite de existent a regimului stalinist ele mai fceau fat unor
necesitti elementare, apoi n situatii extreme, dup cum a dovedit-o si
foametea din Moldova, ele deveneau total ineficiente. E cazul s mai
amintim c majoritatea activistilor din ministere, departamente etc. la acel
moment erau dezinteresati, fcnd parte dintre cadrele de nalt
calificare venite s construiasc socialismul n republic, si pe care putin
i durea inima pentru moldovenii care mureau cu miile. Atunci cnd
vorbim despre ajutorul acordat Moldovei n acei ani, credem c trebuie
mentionat si acest aspect. Totodat, trebuie mentionat faptul c au fost
conductori, soferi, care-si ddeau seama de importanta transportrii la
timp a produselor alimentare pentru nfometati si fceau tot posibilul
pentru a asigura la timp localittile cu pine. n luna martie 1947 10 soferi,
care n luna februarie si ndepliniser planurile de lucru cu 115-150% au
fost premiati cu lucruri de pret de ctre CM al RSSM, iar 45 au primit
premii de la comitetele executive ale sovietelor de deputati ai poporului
judetene si raionale.
73

E necesar de remarcat si faptul c o bun parte din produsele
alimentare eliberate de la punctele Zagotzerno nu ajungeau la punctele
de destinatie, deoarece se furau chiar de cei ce le transportau. Conform
datelor lucrtorilor din Controlul de Stat, numai n 7 raioane din republic
90

n lunile ianuarie februarie 1947 au fost furate si irosite 1128 puduri de
grne. n raionul Comrat, n timpul transportrii grnelor de la punctele
Zagotzerno la depozitele Raipotresbsoiuz-ului, au fost furate 12077
kg produse alimentare, ceea ce constituia 12% din mprumutul acordat de
stat tranilor din raion pentru luna ianuarie. n raionul Kotovschi, n
timpul transportrii produselor din Chisinu n raion au fost furate 1154 kg
cereale si irosite peste 450 kg.
74

n urma manifestrilor de birocratism si formalism din partea
reprezentantilor regimului stalinist, a "dificulttilor" legate de
transportarea pinii sufereau, n primul rnd, nfometatii. Numrul lor
crestea din lun n lun: de la 30 mii n noiembrie numrul distroficilor a
crescut pn la peste 70 mii la sfrsitul lunii decembrie si la 222.300 la
data de 26 februarie 1947
75
(vezi tabelul nr. 7). Excesul de formalism la
alctuirea listelor conducea la eliberarea cu ntrziere a produselor
alimentare sovietelor stesti si orsnesti, iar de aici, din aceleasi cauze, se
trgna distribuirea de alimente consumatorilor. Consecintele acestei
practici criminale, precum si ale sabotrii transportrii alimentelor de la
punctele Zagotzerno n localitti pot fi si ele aflate din documentele de
arhiv, alctuind mrturii autentice despre acei ani. Din 300 mii puduri
distribuite cu titlu de mprumut sovhozurilor, colhozurilor si tranilor
individuali pentru luna ianuarie, la data de 1 februarie au fost luate de la
punctele Zagotzerno doar 240 mii, adic 80%.
76
n raionul Leova,
sovietele stesti au nceput s primeasc alimente numai ncepnd cu 30
ianuarie, deoarece listele tranilor ce trebuiau s primeasc ajutor au fost
schimbate de cteva ori. n satele Iargora si Filipeni, acelasi raion, din
mprumutul alimentar ce li se cuvenea n prima lun a anului 1947, tranii
au primit doar 18 si respectiv 47%. Din 1435 tentnere de produse
alimentare cuvenite sovietelor stesti din raionul Kotovski pentru luna
ianuarie, acestea (la data de 1 februarie) luaser de la punctele
Zagotzerno 1250 tentnere, iar tranilor li s-a distribuit doar 72%. n
sovietele stesti Goresti si Zmbreni, din acelasi raion, n luna ianuarie
tranii n-au primit din mprumutul acordat nici un grunte.
O situatie asemntoare era si n raioanele colectivizate din stnga
Nistrului. n raionul Slobozia, din 74,8 tone cereale, ce reveneau
colhozurilor pentru luna ianuarie, la nceputul lunii februarie sovietele
stesti luaser de la punctele Zagotzerno doar 67,3 tone. Colhozurile
91

Molotov si Crasni partizan (Partizanul rosu) din acest raion au
nceput s primeasc produse numai de la 30 ianuarie, iar colhozul
Moldova socialist ncepnd cu 5 februarie 1947. Sovietele stesti din
raionul Tiraspol au luat n luna ianuarie de la punctele Zagotzerno doar
78% din cantitatea de 72 tone produse ce li se cuvenea. Colhozul Crasni
Octeabri (Octombrie rosu) din r. Tiraspol, din 29 tentnere de produse,
ce i se cuveneau pentru luna ianuarie, a adus din centrul raional doar 14,5
tentnere, iar colhozurile Crasni sadovod (Pomicultorul rosu) si
Luceafrul rosu, crora li s-a distribuit cte 32 tentnere de cereale au
luat cte 16 respectiv si 15 tentnere. Unul dintre colhozurile raionului n-a
reusit s ridice nimic din mprumutul acordat de stat, n luna ianuarie de la
punctele Zagotzerno.
77

Aducerea n sat a pinii, distribuit tranilor de ctre stat ca
mprumut, nu nsemna ns c aceasta ajungea negresit la destinatar. Pn
s ajung la nfometati, trecnd prin mrejele aparatului administrativ de
comand inferior, suvita de alimente se subtia si mai mult. Presedintii,
secretarii si activistii sovietelor stesti, precum si sefii cantinelor, barcilor
de dezinfectie, lucrtorii acestora, profitnd de functiile lor, recurgeau la
mari abuzuri n distribuirea alimentelor pentru nfometati. La sfrsitul lunii
ianuarie 1947 controlorul principal al Directiei de control si revizie al
RSSM, G. Panfilov, constata: Dup cum se vede din materialele ce ne vin
de pe teren, n ce priveste primirea mprumutului si ntocmirea obligatiilor
la el, lucrurile nu stau tocmai bine. Asa de exemplu, n sovietul orsenesc
Cahul obligatiile cu privire la restituirea mprumuturilor de alimente si
seminte se ncaseaz ilegal cte o rubl de la fiecare kilogram eliberat. Se
ncaseaz de la populatie si o plat deosebit pentru cntar..., pentru
cheltuielile legate de transport, fr a se elibera chitante ori a se ntocmi
liste pentru sumele ncasate. Evidenta banilor strnsi astfel nu se duce n
nici un mod.
78
Practica ncasrii banilor de la trani pentru cerealele
mprumutate era rspndit n majoritatea raioanelor republicii. n 4
soviete stesti din raionul Chisinu, inspectate de lucrtorii Controlului de
stat, s-au gsit n luna februarie 9708 ruble ncasate de la trani, destinate,
chipurile, pentru acoperirea cheltuielilor legate de transportarea
alimentelor, iar n februarie 6628 ruble. n sovietul stesc Comratul-
Nou, n lunile ianuarie-februarie 1947 au fost strnse si nsusite de la
trani, pentru alimentele date lor ca mprumut, 13.571 ruble.
79

92

n raioanele din stnga Nistrului cele mai frecvente abuzuri la
distribuirea alimentelor pentru nfometati se observau la diferenta dintre
ratiile colhoznhicilor de rnd si cele ale personalului administrativ al
colhozurilor, ultimii bucurndu-se de mari privilegii, precum si n
acordarea de ajutor tranilor n mod arbitrar, si nu n functie de necesitate.
De exemplu, n sovietul stesc Crasnogorca r. Tiraspol, membrilor de rnd
din colhozul Sevcenco li se ddea lunar cte 1-2 kg cereale pentru
fiecare membru al familiei, iar functionarilor colhozului cte 8 kg pentru
fiecare membru din familie. n colhozul Congresul VII al Sovietelor,
raionul Slobozia, mprumutul acordat de stat se distribuia astfel:
colhoznicilor simpli cte 500 gr porumb n stiulet, pentru fiecare iesire la
lucru n luna ianuarie, iar cadrelor de conducere cte 20 kg cereale la
familie, indiferent de necesitate si numrul membrilor familiei.
80

Lista abuzurilor reprezentantilor din veriga inferioar a regimului
totalitar stalinist la distribuirea produselor alimentare este fr capt, si am
putea enumera aici sute de exemple. Exemplul care urmeaz este unul
dintre cele mai tipice si vine s argumenteze concluzia c n anii foametei
tranii s-au pomenit fr aprare n fata celor mai mrunti reprezentanti ai
regimului comunist, care le hotrau soarta: "Presedintele Sovietului stesc
Cuhnesti, Juc, - raporta n martie 1947 procurorul din r. Bolotino
procurorului judetean Blti, - n timpul ct a lucrat ca presedinte, a abuzat
de functia sa de serviciu la distribuirea produselor alimentare, incluznd n
liste pe cei ce nu aveau nevoie de pine, nu reactiona la reclamatii.
Oamenii mureau, iar el nu le acorda ajutor alimentar. Asa de exemplu,
Galbici Eugenia Gerasimovna de nenumrate ori s-a adresat presedintelui
Juc dup ajutor, care refuzndu-i-l a declarat: Aveti 4 cadavre, faceti din
ele sunc si mncati, iar de ngropat nu le ngropati.
81

Am spus c hotrrea din ianuarie 1947 prevedea acordarea de
ajutor alimentar populatiei republicii si prin intermediul cantinelor. Pn
nu demult istoricii, descriind aceast form de ajutor, vorbeau doar despre
numrul cantinelor deschise si volumul produselor alocate lor. Dar pentru
a ntelege efectul real al ajutorului primit de trani la cantine, este necesar
o abordare mai complex a acestui aspect. Alimentatia la cantine a salvat
de la moarte sigur multe mii de oameni, dar n conditiile regimului
stalinist eficienta ei a fost minim. Deschiderea cantinelor n sate s-a
dovedit a fi un lucru cu mult mai complicat dect se credea: nu se gseau
93

ncperi, lemne pentru foc, inventar de buctrie, vesel s.a. n consecint,
n majoritatea raioanelor cantinele au fost deschise cu ntrziere. Ctre 20
ianuarie fuseser deschise n republic 307 cantine, iar la 1 februarie
604.
82
(vezi tabelul nr. 7, pag. 83) n hotrrea sa de la 14 februarie 1947,
Cu privire la lucrul cantinelor n republic, CM al RSSM mentiona: n
activitatea cantinelor au loc un sir de lacune, care sunt rezultatul
subestimrii importantei politice a acestei msuri din partea comitetelor
executive judetene si raionale, organelor ocrotirii snttii, cooperatiei de
consum si furnizorilor de produse alimentare.
Comitetele executive judetene si raionale n-au luat msurile
necesare cu privire la organizarea cantinelor si n consecint acestea si-au
nceput activitatea cu 5-10 zile mai trziu de termenul stabilit. Multe
cantine se asigur cu combustibil pentru foc si transport pentru
transportarea produselor, cu mari ntreruperi, majoritatea localurilor nu fac
fat destinatiei lor.
Furnizorii produselor alimentare nc n-au luat msurile necesare
pentru a asigura livrarea la timp a produselor conform ordinelor.
Iugozagotzerno a nfptuit distribuirea crupei pentru cantinele din
judetul Orhei pentru luna ianuarie tocmai la sfrsitul lunii, iar pentru
judetul Cahul a nfptuit distribuirea crupei dintr-un singur punct
Zagotzerno (Vulcnesti), fapt prin care a complicat transportarea crupei
n celelalte raioane din judet. Miasomolsbt (tov. Grinberg),
Miasotrest (tov. Hmelinin) n-au asigurat cantinele cu carne proaspt. n
consecint, combinatul de carne din Tiraspol livra carne srat de calitate
proast n loc de carne proaspt. Zagotscot Iuga (tov. Sevcenco) n-a
organizat colectarea crnii n conformitate cu ordinea de colectri
obligatorii pentru asigurarea cu carne a cantinelor (raioaneleVulcnesti,
Kotovski, Bulboaca, Leova).
n raionul Kotovski nu s-a livrat carne pentru bolnavii de distrofie,
aflati la tratament, de la 16 ianuarie pn la 7 februarie a.c. (1947 aut.)...
Rbsbt-ul (tov. Beli) a ndeplinit norma de livrare a pestelui,
prevzut pentru luna ianuarie, cu o ntrziere inadmisibil si ntr-un
sortiment nepotrivit pentru preparare.
Moldavpotrebsoiuz-ul (tov. Kraiusin) n-a asigurat pregtirea
ceaiului, n-a organizat coacerea pinii din costul mprumutului alimentar si
distribuirea ei la consumatori, personalul cantinelor nu-i asigurat cu
94

mbrcminte special si cu spun.
Ministerul ocrotirii snttii al RSSM (tov. Suharev) ndeplineste
nesatisfctor supravegherea sanitar a activittii cantinelor, precum si cea
medical a oamenilor ce se alimenteaz la ele (raionul Kotovski).
83

Acest extras este edificator nu numai n ce priveste starea
deplorabil a cantinelor si lucrul lor, ci scoaterea din anonimat si numele
unor demnitari de atunci, persoane de la crma republicii, mai mult sau mai
putin vinovate de situatia nefast ce se mentinea n Moldova si dup data
cnd Moscova s-a ndurat s acorde ajutor alimentar republicii. i considerm
vinovati, fiindc pe lng trsturile proprii regimului ce-i fceau inapti n
lupta contra foametei, multi dintre conductorii anumitor ministere,
departamente, organizatii erau inactivi, indeferenti sau chiar sabotau actiunile
de salvare a populatiei de la foame. Dar probabil c altfel nici nu putea fi.
Acestia, fcnd parte din esalonul de sus al piramidei birocratice, nu simtea
mna osoas a foamei pe grumazul lor. Normele de produse eliberate lor ca
ajutor alimentar erau cu mult mai mari dect cele ale tranilor, slujbasilor si
muncitorilor. Reprezentantii regimului se bucurau de nlesniri si la
procurarea pinii din comert repartizat raioanelor. n februarie 1947, de
pild, raionul Vertiujeni a primit pine comercial n cantitate de 4930 kg.
Din care, 1200 kg (24,3%) au fost nsusite de activul sovetic si cel de partid.
n aceiasi lun raioanele Cotiujeni si Floresti au primit pine comercial n
cantitate de 249 si 406 kg. Activul de partid din raionul Cotiujeni si-a luat 70
kg (28,1%) din cantitatea primit de raion, iar cel din raionul Floresti 81 kg
(19,9%).
84

Despre faptul c starea ngrozitoare si activitatea cantinelor au rmas
neschimbate si dup hotrrea de la 14 februarie, citat mai sus, mrturisesc
un sir de documente ntocmite mai trziu. Cantinele lucreaz cu ntreruperi,
citim ntr-un raport alctuit de lucrtorii Ministerului Controlului norodnic al
URSS, din luna martie 1947, hrana ce se prepar nu este gustoas, nu
ajunge inventarul si echipamentul, n ncperi e murdar, controlul medical e
insuficient. Calitatea produselor furnizate cantinelor e proast, n loc de carne
se d peste ori semifabricate, fr a se aplica echivalentul de schimb, iar un
sir de cantine n-au primit carne ori peste, cu lunile.
85

Pretutindeni la cantine aveau loc cele mai diverse abuzuri:
personalul de serviciu fura din produse, reducea ratiile, nsela la cntar,
amesteca produsele alimentare cu diferite surogate etc. La 7 martie 1947
95

Comitetul raional de partid Comrat, n una din hotrrile sale, constata:
Desi Sovietul stesc Dizghinje primeste ajutor alimentar, numrul
bolnavilor de distrofie nu se reduce. Produsele destinate bolnavilor se fur
de ctre buctari, felceri, sefi de depozite si alte persoane strecurate la
centrele de alimentare...
86

Seful cantinei din s. Mrndeni, r. Blti, Ivasciuc D. S., pe lng
faptul c-i nsela la cntar pe cei ce se alimentau la cantine, le ddea pine
cu tescovin, ciocleji si alte impuritti.
87
Au fost nregistrate numeroase
cazuri cnd nfometatilor li se ddea pine cu nisip.
88

O practic destul de rspndit era excluderea din liste a
persoanelor aprobate de comitetele executive raionale s se alimenteze la
cantine si nlocuirea lor cu altele din rndul familiilor activistilor stesti,
ori a rudelor acestora. De pild, presedintele Sovietului stesc Buteni, r.
Kotovski, Postolachi si secretarul Mocanu, n loc s nscrie la cantin
bolnavii distrofici, au nscris oameni completamente sntosi si n primul
rnd pe ei nsisi si familiile lor, precum si ntregul activ stesc. Tov.
Postolachi, de la nfiintarea cantinei, s-a introdus n liste pe sine si familia
sa, sntoas, care, chipurile, este din 8 persoane (de fapt familia sa
numra 7 suflete). Familia secretarului Mocanu e introdus n listele de la
cantin n numr de 6 persoane, dar de fapt numr 4. Au fost incluse n
liste si alte familii. De exemplu, familia infirmierei Croitor de la punctul
medical (3 persoane sntoase), 15 mputerniciti agricoli, infirmieri si
comsomolisti.
89

Deoarece, cu tot ajutorul acordat de stat, situatia alimentar din
republic continua s fie critic, iar mortalitatea continua s creasc, pentru a
ajuta Guvernul si organizatiile de partid republicane s gseasc cile si
mijloacele eficiente de lupt contra foametei, n februarie 1947 CC al PC(b)
din toat Uniunea si Consiliul de Ministri al URSS l-a trimis n Moldova pe
A. N. Kosghin, membru al Biroului Politic al CC al PCUS, adjunct al
Presedintelui Consiliului de Ministri al URSS. mpreun cu el au sosit si alti
lucrtori cu functii de rspundere ai CM al URSS A. C. Gorciacov, Carpov
A. G. si A. I. Cuznetov adjunctul ministrului ocrotirii snttii al URSS,
reprezentanti ai altor ministere si departamente.
Acestia, mpreun cu ctiva conductori ai organizatiei de partid
republicane si ai Guvernului republicii, au vizitat mai multe soviete stesti, n
care au descoperit un sir de lipsuri si greseli n activitatea dus mpotriva
96

foametei. La 24 si 27 februarie A. N. Kosghin si colaboratorii si au
participat la sedintele Biroului CC al PC(b)M. n cadrul sedintelor, precum
si n documentele de partid, adoptate ulterior, a fost criticat activitatea
organelor de partid si sovietice n conditiile secetei si foametei. Biroul
Comitetului Central al PC(b) al Moldovei citim n procesul verbal nr. 156
al sedintei Biroului Comitetului Central al PC(b) al Moldovei din 24
februarie 1947, - consider just critica pe care a fcut-o adjunctul
Presedintelui Consiliului de Ministri al URSS tov. Kosghin A. N. cu privire
la conducerea nesatisfctoare, lipsurile mari si greselile grave comise de CC
si Consiliul de Ministri al RSS Moldovenesti n activitatea de organizare a
unui ajutor cu produse alimentare populatiei sinistrate si a pregtirii pentru
semnatul de primvar n republic.
Biroul CC al PC(b) al Moldovei si recunoaste greseala c,
dispunnd nc din noiembrie 1946 de mai multe semnale cu privire la
mortalitatea populatiei din cauza distrofiei, nu a pus n centrul atentiei
organizatiei de partid din republic acordarea unui ajutor cu produse
alimentare populatiei ce ducea o lips acut. Chiar si dup ce distrofia a luat
proportii mari n mediul populatiei republicii, Biroul CC al PC(b) al
Moldovei si consiliul de Ministri al Moldovei, n loc s ia n minile lor
conducerea actiunii de lupt pentru combaterea mortalittii de distrofie, au
pornit pe o cale gresit, de a crea o comisie republican si comisii similare n
comitetele judetene, comitetele raionale de partid si Sovietele stesti, n care
primii secretari ai CC, ai comitetelor de judet si comitetelor raionale ale
PC(b) al Moldovei nu participau direct. Aceast hotrre a orientat gresit
organele de partid, iar conductorii organizatiilor de partid si sovietice de
fapt s-au ferit de participarea lor la actiunile de lupt pentru lichidarea
distrofiei si acordarea de ajutor populatiei.
Biroul CC al PC(b) al Moldovei recunoaste c creditul n produse
alimentare, acordat de partid si guvern populatiei sinistrate nc din
decembrie anul trecut n mrime de 1.500.000 puduri, pn n momentul
de fat s-a repartizat gresit. CC si Consiliul de Ministri au admis nivelarea,
stabilind repartizarea a cte 4 kg cereale de persoan n fiecare lun, n
timp ce Consiliul de Ministri al URSS la momentul oportun a subliniat
necesitatea de a elibera acest credit n functie de necesittile fiecrei
gospodrii.
97

Nivelarea la repartizarea creditelor s-a produs din cauz c CC,
Consiliul de Ministri al republicii si organele locale de partid si sovietice
nu s-au ocupat de verificarea strii de lucruri n sate si n unele gospodrii,
nu cunosteau numrul real al bolnavilor si gradul de mortalitate. n aceste
conditii multe familii, czute la grea nevoie, nu au primit ajutorul necesar
si oportun.
De rnd cu aceasta, n unele raioane n listele de distrofici deseori
erau incluse si persoane sntoase.
Biroul CC al PC(b) al Moldovei nu a luat msuri de repartizare
oportun si aducere la fata locului a produselor alimentare, de organizare a
cantinelor si de transportare a nutreturilor combinate si fnului n raioanele
republicii....
90

Au urmat actiuni urgente ntru combaterea urmrilor secetei si
foametei. La 27 februarie CM al URSS, suplimentar mprumutului acordat
n august si decembrie 1946, mai furnizeaz republicii 6000 tone cereale.
S-a hotrt a se deschide cantine pentru nc 100 mii oameni, case de copii
pentru 10 mii locuri si a se dubla numrul locurilor din spital pentru
bolnavii de distrofie, pentru ca numrul celor care beneficiaz de
tratament s ating cifra de 40 mii. Pentru asigurarea lor cu hran s-au
furnizat 3000 tone fin, 340 tone zahr, 890 tone de crupe si 1000 tone
cartofi. Pentru cheltuielile legate de ajutorul acordat distroficilor republica
a primit si 30 mil. ruble.
91

n literatura istoric venirea n Moldova a Comisiei n frunte cu
Kosghin si msurile ntreprinse de ea sunt considerate drept moment de
cotitur n lupta mpotriva foametei.
92
Noi suntem departe de gndul de a
minimaliza rezultatele activittii comisiei moscovite, dar adevrul e c nici
comisia n cauz n-a fost n stare s depseasc trsturile proprii
regimului stalinist. Chiar dac Kosghin ar fi avut drepturi si mputerniciri
mult mai mari, n-ar fi izbutit s anuleze consecintele dezastruoase ale
colectrilor pentru satul moldovenesc. Nici cele mai aspre pedepse nu
puteau scuti nfometatii de numeroasele cazuri de furt si abuzuri la
distribuirea mprumutului alimentar, ce se afla la cheremul sovietelor
stesti. Nici o comisie nu era capabil s fac ordine n chestiunea
ntocmirii corecte si echitabile a listelor celor ce aveau nevoie de ajutor,
nici s pun capt rechizitiilor de produse animaliere, care se nfptuiau n
republic chiar si n lunile flmnde ale anului 1947.
98

Cel mai elocvent ne vorbeste despre activitatea comisiei
moscovite curba cresterii mortalittii populatiei din cauza distrofiei
alimentare. Mai jos reproducem un tabel, care indic nivelul lunar al
mortalittii oamenilor n republic n anii 1946-1947. El e ntocmit pe
baza datelor furnizate de Birourile orsenesti si raionale de nregistrare a
actelor strii civile, care au fixat documentar cazurile de deces al
oamenilor (tabelul nr. 8).

Tabelul nr. 8
Mortalitatea populaiei RSS Moldoveneti n anii 1946-1947
*


Lunile 1946 1947 Diferena
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
4466
4347
5633
4588
3782
3676
5235
5313
4544
5799
5753
9650
19133
23791
25953
15034
14938
24701
16418
8346
5248
--
--
--
14667
19444
20320
10446
10616
21085
11183
3033
--
--
--
--
*
Tabelul a fost alctuit de M. Gribincea si A. Tranu si este reluat
din revista Tribuna, 1989, Nr. 24, p. 35.

Din tabel vedem c luna martie a adus cele mai mari pierderi
umane. n lunile urmtoare mortalitatea a sczut ntr-o oarecare
msur, depsind totusi de trei ori nivelul lunar al reducerii normale a
populatiei. O atare situatie nu poate fi considerat drept moment de
cotitur n lupta contra foametei.
Odat cu venirea primverii ajutorul alimentar se acorda n
primul rnd tranilor care participau la lucrrile de primvar. S fie
nstiintati toti tranii, - citim n una din hotrrile adunrii activului de
99

partid din raionul Comrat din februarie 1947, - c gospodriile ce nu
si-au ndeplinit planul la semnat al culturilor pioase timpurii n
primele 6-7 zile lucrtoare, al culturilor trzii n 10 zile lucrtoare, nu
pot conta pe ajutor alimentar, pinea comercial, alimentatie la cantine
si alt ajutor acordat de guvern....
93
Aceasta nsemna de fapt c
oamenii, istoviti si demoralizati, erau lsati s moar. Cu alte cuvinte,
regimul stalinist nimicea pur si simplu populatia Moldovei care
devenise inapt de munc. Regimul era cointeresat n supravietuirea
doar a acelor trani care erau n stare s suporte fiscul. Si copii au
trebuit s simt pe propria lor piele atitudinea discriminatorie a
autorittilor fat de populatie. La scoala moldoveneasc din Comrat a
fost emis un ordin conform cruia elevii care nu-si nsuseau materiile
la scoal urmau s fie lipsiti de ratia de pine. Exist, ns, si corelatia
invers: de vreme ce nu li se ddea pine, tranii erau flmnzi,
istoviti, si de aceea nu puteau lucra, nici elevii nu puteau face fat
programelor de studiu.
Deoarece hotrrea din decembrie 1946 prevedea acordarea
de ajutor alimentar republicii doar n lunile ianuarie mai 1947,
Guvernul republicii, fiind constient de faptul c n luna iunie populatia
republicii nc nu va putea supravietui fr ajutorul statului, a propus
CM al URSS ca, pe baza fondurilor de produse rezervate pentru luna
mai, s creeze alte rezerve pentru luna iunie. Printre altele, se
propunea ca n luna mai s fie redus cu 50 mii numrul celor ce se
alimentau la cantine, a paturilor de spital cu 10 mii, s fie redus
numrul zilelor n care se vor elibera alimente populatiei n luna mai,
de la 31 la 27 de zile (nfometatii s primeasc alimente doar n zilele
lucrtoare) etc.
La mijlocul lunii aprilie 1947 Rudi G. cere aprobarea acestor
msuri lui A. N. Kosghin.
94
Pn n prezent nu cunoastem rspunsul
Moscovei la telegrama lui Rudi, dar ne dm seama care a fost el,
urmrind msurile ntreprinse n continuare de CM al RSSM. La 16
mai, acesta adopt o hotrre prin care prevedea ca de la 1 iunie 1947
cantinele si spitalele speciale pentru distrofici s fie nchise. Bolnavii
din spitalele speciale au fost transferati n spitale obisnuite. Rmsitele
100

de produse alimentare acumulate la cantine n urma reducerii normelor
n lunile trecute au fost vndute nfometatilor, iar acelea acumulate la
spitalele speciale transmise spitalelor obisnuite.
95

Cu toate neajunsurile din activitatea cantinelor n timpul
foametei, ele au salvat, totusi, multe mii de oameni de la moarte
sigur. nchiderea lor n iunie a fost o nou greseal comis de
conducerea republicii (ori poate a Moscovei) n lupta contra foametei.
Tranii, desi ctre luna iunie situatia alimentar n republic s-a
mbunttit putin, erau nc dependenti de mprumutul acordat de stat.
A fost destul s se nceteze acordarea de mprumut alimentar, si
numrul mortilor de distrofie a nceput s creasc (vezi tabelul nr. 8).
Despre o anume corespondent ntre ncetarea ajutorului acordat
tranilor si cresterea numrului mortilor de distrofie ne vorbeste si
scrisoarea de la 11 iunie 1947 adresat de sefii organizatiei de partid
din raionul Ocnita secretarului CC al PC(b)M, Covali N. G., si
adjunctului presedintelui CM al RSSM, G.C. Cvasov: n legtur cu
faptul c din luna iunie si-au ncetat activitatea cantinele si nu se
nfptuieste distribuirea mprumutului alimentar, precum si pentru c
sunt nchise barcile pentru spitalizarea distroficilor, n raion s-a creat
o situatie extrem de grea, care a adus la cresterea mortalittii si la
sporirea brusc a numrului tranilor extenuati. La data de 10 iunie au
fost nregistrati 648 trani ajunsi la starea de distrofie, alti 5450
oameni extenuati se afl n pragul distrofiei. n satul Ruseni din 2766
locuitori au nevoie de a fi spitalizati 310 oameni, iar altor 386 e
necesar s li se acorde ajutor, de asemenea 45 de copii din acelasi sat,
se afl n pragul distrofiei. O situatie similar exist si n celelalte sate
din raion: Hodruti, Grinuti Moldova, Paladia, n care 5-6 oameni
mor zilnic din cauza extenurii.
96

Pentru a stopa cresterea mortalittii n republic, dezlntuit n
urma ncetrii acordrii de ajutor populatiei, la 16 iunie 1947 CM al
RSSM si Biroul CC al PC(b)M adopt hotrrea Cu privire la
acordarea de mprumut alimentar suplimentar colhozurilor si
gospodriilor trnesti din RSSM.
101

Conform acestei hotrri, colhozurile si gospodriile trnesti
individuale din Moldova au primit fin de ovz si orz n cantitate de
5500 tone, fin de porumb 500 tone, cu conditia de a fi restituite (n
cereale) din recolta anului 1947, conform echivalentului de recalculare
a finii de grne cu dobnda de 10% la fiecare 100 tentnere de
mprumut acordat.
97
Norma lunar de produse pentru fiecare membru
al familiei ce avea nevoie acut de hran s-a stabilit n limitele la 3-5
kg fin ori porumb.
mprumutul acordat republicii conform acestei hotrri a oprit,
iar apoi a dus si la reducerea numrului mortilor de foame si din cauza
bolilor epidemice ce nsoteau foametea, iar mortalitatea populatiei n
republic revine n albia ei normal tocmai n luna septembrie, adic
dup recoltarea produselor noi. Cu alte cuvinte, foametea si
mortalitatea n Moldova au fost depsite pe cale natural. Ajutorul
acordat de stat n-a fost n stare s pun capt foametei si mortalittii
oamenilor, ci doar a limitat proportiile lor.
Si nc un aspect al problemei n ce priveste ajutorul primit
de republic n anii foametei. Care a fost raportul dintre volumul
colectrilor de grne nfptuite n republic n anul 1946 si cel al
mprumutului primit de populatie n anii foametei? Rspunsul la
aceast ntrebare ne d posibilitatea s clarificm mai bine cauzele
foametei dezlntuite n republic. Conform ultimelor date de arhiv, n
a doua jumtate a anului 1946 si n prima jumtate a anului 1947,
Moldova a primit ca mprumut alimentar si ajutor, furaje si seminte
155,3 mii tone cereale si 14 mii tone fin: n total 169.3 mii tone
(10,2 mil. puduri).
98
Din aceast cantitate ns, acordat ca mprumut
alimentar, populatia a primit doar 63, 2 mii tone, adic mai putin dect
s-a colectat n republic n anul 1946 (la data de 1 ianuarie 1947
planul colectrilor de grne n volum de 72.727 tone a fost ndeplinit
cu 101%). Din aceasta rezult c, n cazul c s-ar fi renuntat la
rechizitiile de cereale n 1946, mortalitatea populatiei n republic n-ar
fi luat proportii de mas. Binenteles c n timpul foametei popolatiei
Moldovei i-au fost acordate nu numai cereale ca mprumut, dar si
ajutor gratuit prin intermediul cantinelor si spitalelor specializate, n
102

care au fost internati distroficii. Asa e, dar s nu uitm c n 1946, pe
lng grne, n republic au mai fost colectate 1190,4 mii puduri
floarea-soarelui, 296,1 mii puduri cartofi, 249,1 mii puduri legume,
793,8 mii puduri carne, 766,6 mii puduri lapte, 20.074 mii ou, 26,3
mii puduri brnz etc.
99
Foametea a adus pierderi foarte mari
republicii, dar cele mai grele si irecuperabile au fost cele umane.
Timp ndelungat n literatura istoric s-a evitat a se scrie
despre pierderile omenesti de pe urma foametei. Elucidarea obiectiv
a pierderilor omenesti ar fi pus la ndoial capacitatea sistemului
administrativ sovietic de a controla situatiile de criz n societate. ntr-
o alt lumin ar fi aprut si ajutorul acordat de stat populatiei n timpul
foametei. Scriitorul Vladimir Besleag a fost cel care a dat publicittii
o prim presupunere n ce priveste numrul victimelor foametei. n
raportul su prezentat la Plenara Uniunii Scriitorilor din Moldova
(anul 1988), fcnd referinte la mrturisirile poetului Emilian Bucov
care n anii 1947-1950 a fost Adjunct al Presedintelui Consiliului de
Ministri al RSSM, a dat publicittii cifra de 350 mii de oameni morti
de foame.
100
Aproximativ n acelasi timp, la Institutul de istorie al
Academiei de Stiinte a RSSM, B. Bomesco, candidat n stiinte
istorice, a prezentat un raport stiintific, a crui teze fundamentale au
fost publicate ntr-un articol n revista Comunistul Moldovei.
Referindu-se la pierderile umane cauzate de foamete, autorul scrie:
"Potrivit datelor oficiale ale Ministerului ocrotirii snttii al RSSM,
de distrofie au murit n total 17466 de oameni. Dar analiza unui mare
numr de surse documentare si aplicarea diferitelor metode de calcul
arat c cifra obiectiv ar fi de 40-50 de mii, ceea ce reprezint
aproximativ dou procente din populatia republicii.
101
Peste cteva
luni ntr-un alt articol, iar apoi n brosura sa nchinat secetei si
foametei din Moldova, B. Bomesco a apreciat numrul populatiei din
republic ce a decedat de foame la 70-80 mii de oameni.
102

Conform calculelor efectuate de autorul acestor rnduri
mpreun cu istoricul Anatol Tranu, numrul celor morti de foame n
Moldova n anii 1946-1947 depseste cu mult cifra de 70-80 mii, dar e
mai mic dect presupunea V. Besleag. Concluzia noastr se bazeaz pe
103

analiza datelor cu privire la mortalitatea populatiei pe fiecare lun din
anii 1946-1947. Dup cum se vede din datele tabelului nr. 8 (pag. 98),
mortalitatea populatiei RSSM din decembrie 1946 pn n august 1947 a
depsit indicele mediu anual al mortalittii din anul 1946 cu circa 115
mii de oameni. Datele tabelului, dup cum am mentionat deja, sunt
informatii oficiale ale Birourilor strii civile orsenesti si raionale, de
aceea cifra de 115 mii poate fi considerat drept cifra minimal,
documentar stabilit, a numrului victimelor foametei. Minim, deoarece
oficiile strii civile atunci n-au reusit nici pe departe s nregistreze toti
decedatii din cauza insuficientei alimentare (mai ales e vorba de iarna
1946-1947). n satele republicii, mai cu seam la sud, sunt multe
morminte comune ale jertfelor foametei, memoria multora dintre ele
nefiind nvesnicit de nici un fel de documente. Iat, de exemplu, ce
raporta Chisinului presedintele Comitetului Executiv raional Comrat n
februarie 1947: n raion mortalitatea continu a fi extraordinar de mare,
n luna ianuarie constituind 2,3% din populatia raionului. Chiar conform
unor date incomplete, n ianuarie au decedat 680 oameni, inclusiv din
cauza distrofiei 508 oameni. n afar de aceste cazuri nregistrate, eu
personal am descoperit la cimitir 40 de cadavre n diferite locuri. Dispar
zeci de familii, despre care nu se stie nimic. Au iesit la iveal multe
cazuri cnd decedatii sunt ascunsi, pentru ca membrii familiei s
primeasc n contul lor ajutor alimentar.
103

Pentru stabilirea numrului total al victimelor foametei se cer a
fi numrati si cei pe care moartea i-a rpus dincolo de hotarele republicii.
n conformitate cu unele documente oficiale, n fiecare 24 de ore circa 5-
6 mii de locuitori ai republicii se aflau pe drumuri n cutarea alimentelor
n regiunile nvecinate ale Ukrainei, si o parte din ei mureau acolo.
104

E greu de crezut c vom reusi cndva s fixm documentar cu
exactitate, cifra definitiv a jertfelor foametei din republic, dar
analiza si comparatia datelor de mai sus, precum si a unui sir de alte
date de arhiv, ne permite s afirmm c cel mai probabil numr de
victime de pe urma foametei si a epidemiilor ce au nsotit-o n
Moldova de dup rzboi oscileaz ntre 150-200 mii de oameni.
Totodat, nu excludem nici faptul c odat cu introducerea n circuitul
104

stiintific a unor documente noi, pot interveni corectri n cifrele
privind proportiile pierderilor umane.
n ncheiere, conchidem c la dezlntuirea foametei n RSS
Moldoveneasc rolul determinant l-au jucat nu factorii obiectivi, ci
mai ales, cei subiectivi, si n primul rnd sistemul de impozite
exagerat n mod nepermis. Proportiile foametei ar fi fost minime, dac
n anul 1946 rechizitiile de cereale ar fi fost anulate. Ajutorul
alimentar, despre care s-a trmbitat att de mult pn nu demult n
literatura istoric, n volumul care s-a acordat nfometatilor a putut
numai s reduc proportiile mortalittii, dar nici pe departe s o
exclud. Pe lng aceasta, ajutorul acordat n conditiile sistemului
administrativ de comand (totalitar) a fost distribuit foarte ineficient,
ceea ce i-a redus si mai mult efectul. Alturi de sistemul totalitar, care
a dat dovad de o incapacitate criminal n prevenirea foametei, vina
pentru dezlntuirea acesteia n republic o poart si conducerea de
atunci a Moldovei, care a fost de fapt o unealt docil a regimului
stalinist, un guvern marionet.
105

CAPITOLUL IV

COLECTIVIZAREA GOSPODRIILOR TRNESTI N
RSS MOLDOVENEASC

Organizarea colhozurilor n satul romnesc din stnga Prutului a
nceput n lunile noiembrie-decembrie anul 1940. Ctre jumtatea lunii
iunie a anului 1941 n raioanele dintre Prut si Nistru erau deja 120 de
colhozuri, n care se uniser 17.059 gospodrii trnesti, adic 3,4% din
numrul lor total. 18 mii de cereri de intrare n colhoz se aflau n stadiu
de examinare. Colhozurile stpneau 78.388 ha de pmnt arabil, 3.376
ha de livad si vie, peste 10 mii perechi de cai si boi. Pmntul
colhozurilor (circa 82 mii ha) constituia 4,2% din suprafata total a
sectorului individual trnesc.
1

ntrerupt de rzboi, colectivizarea a fost reluat n anul 1946.
Ritmurile de crestere a numrului colhozurilor n Moldova si a
colectivizrii gospodriilor trnesti individuale n anii 1944-1950 sunt
prezentate n tabelul nr. 9 (pag. 106) Din tabel vedem c n anii 1944-
1945 n Moldova n-au fost organizate colhozuri. n acesti ani conducerea
republicii si organele puterii locale, fiind preocupate de problemele de
restabilire a economiei Moldovei, inclusiv de reglementarea folosirii
pmntului si ndeplinirea planurilor de colectri, au lsat procesul de
colectivizare s se desfsoare de la sine. Mai mult dect att, conducerea
republicii a cutat s mpiedice aparitia permanent a colhozurilor.
Aceasta era o continuare a liniei politice din anii antebelici n anii
1940-1941 CC al PC(b)M concepuse astfel organizarea colhozurilor,
nct acestea s produc n dependent de posibilitatea de deservire
tehnic a lor de ctre SMT (Statiile de masini si tractoare). De exemplu,
la adunarea activului republican de partid din ianuarie 1941 Secretarul
CC al PC(b) M. Borodin n cuvntarea sa, printre altele, mentiona c n
raioanele dintre Prut si Nistru colhozurile vor fi organizate aproximativ
cte trei n raport cu SMT. Aceeasi idee o ntlnim si n Raportul CC al
PC(b)M Congresului I al Partidului Comunist al Moldovei si n alte
materiale din perioada antebelic.
2

106

Tabelul nr. 9
Ritmurile de cretere a numrului colhozurilor n RSS Moldoveneasc i
a colectivizrii gospodriilor individuale rneti n anii 1944-1950'

Bunuri socializate Data, luna
si anul
Numrul
colhozurilor
Numrul
gospod.
colectivizate
% colectiv.
gospod.
trnesti
Pmnt
arabil
(ha)
Cai Boi
1944
1945
1-7-1946
1-1-1947
1-7-1947
1-1-1948
1-1-1949
1-7-1949
1-9-1949
1-3-1950
1-1-1951
--
--
2
93
156
361
587
965
1715
1763
1471++
--
--
283
11837
21239
46958
89791
147156
330489
378917
420755
--
--
0,05
2,3
--
10,3
19,5
32,2
71,7
85,0
97,0
--
--
1387
54476
104651
247611
470270
715551
1342815
1526438
--
--
82
2516
6117
8433
16773
23858+
58543
67657+
--
--
10
1265
2259
3396
5738+
8793+
17345
24517+
'Tabelul este alctuit de autor. Izvor: Kollectivizatia krestianskikh hozeaistv v
pravoberezhnzkh raionakh Moldavskoi SSR, Sbornik dokumentov. Kishinev, 1969, tr.
193-194, 196-197, 228-229, 333-334, 367-368, 378-379, 420-425, 451-452, 514-515,
530-531.
+ - Indic doar numrul vitelor de munc
++ - n anul 1951 n RSS Moldoveneasc numrul colhozurilor s-a redus fat de anul
1950 n urma comasrii acestora n conformitate cu Hotrrea Consiliului de Ministri
al URSS, de la 7 iunie 1950 (Cu privire la comasarea colhozurilor mici).

n primii ani de dup rzboi conductorii republicii vedeau n
acelasi mod problema colectivizrii gospodriilor trnesti. La plenara a 7-
a a CC al PC(b)M, din 28 februarie 2 martie 1946, vice-presedintele SCP
al RSSM G. V. Kvasov, vorbind despre necesitatea restabilirii colhozurilor
organizate pn la rzboi, arat c n acest scop trebuie s fie ntrit baza
SMT-urilor, astfel ca spre jumtatea lunii martie s fie terminate 50 de
puncte de nchiriere a masinilor, tractoarelor si cailor, care s deserveasc
colhozurile.
3
Presedintele Biroului CC al PC(b) din toat Uniunea pentru
Moldova, Bulatov E., i-a atentionat pe unii secretari ai comitetelor raionale
de partid, care invocau necesitatea restabilirii imediate a colhozurilor n
Moldova, s nu fac mare zarv n jurul acestora. El a adus la cunostinta
asistentei c, n scopul restabilirii colhozurilor existente pn la rzboi.
107

Conducerea Moldovei a cerut Moscovei circa 300 de tractoare si un numr
corespunztor de inventar agricol, dar s-a dovedit c cererile republicii erau
departe de posibilittile de satisfacere ale centrului. De aceea, - spunea
Butov, - eu personal privesc aceast hotrre (hotrrea Sovietului
Comisarilor Poporului al URSS Cu privire la acordarea de ajutor SMT-
urilor si colhozurilor restabilite n Moldova dintre Prut si Nistru de la 2
februarie 1946 - aut.) drept o msur ce ne permite s ducem o munc doar
de pregtire a restabilirii colhozurilor. Pot admite c n unele locuri exist
posibilitatea restabilirii gospodriei colective, dar aceasta se poate ntmpla
doar n cazuri singulare si eu consider c problema restabilirii colhozurilor
pn la nceputul semnatului de primvar, dac ea va apare, trebuie n
mod special examinat la Comitetul Central al PC(b)M.
4

n ziua de 2 martie 1946 la CC al PC(b)M a avut loc o consftuire
a secretarilor comitetelor raionale de partid din judetele republicii. La
aceast consftuire s-a hotrt ca n raioanele dintre Prut si Nistru s se
nceap a se organiza colhozurile doar cu autorizatia CC al PC(b)M
5
.
Aceast hotrre trebuie si ea privit ca o actiune de prentmpinare a
aparitiei colhozurilor n conditii premature.
Principala cauz care i fcea pe conductorii republicii, n anii
1944-1945, s nu forteze procesul colectivizrii era teama lor c,
organizndu-se colhozuri n lipsa unei baze tehnice satisfctoare, ele n-ar
fi fost viabile si nici exemplu de urmat pentru tranii rmasi n afara
colhozurilor. Se avea n vedere si starea de lucruri care s-a creat n
Moldova n anii 1940-1941 si conducerea republicii, n primii ani
postbelici, ncerca s tin cont de ea. Astfel, n cadrul consftuirii de la CC
al PC(b)M de la 2 martie 1946 mai multi secretari ai comitetelor raionale
de partid au remarcat c ntr-un sir de sate, n care pn la rzboi au existat
colhozuri, nu putea fi vorba despre restabilirea lor. n anii 1940-1941,
spuneau secretarii comitetelor raionale de partid, colhozurile s-au
discreditat, fie din cauz c nu au fost alese just satele, fie din cauza
atitudinii inechitabile a conductorilor de arteluri agricole. O alt cauz se
consider a fi influenta mare a elementelor chiaburesti n aceste sate. De
aceea conductorii organelor locale ale Partidului Comunist, propuneau
colhozurile s fie organizate n alte sate, acolo unde ele nu au existat pn
108

la rzboi. Se mai impunea sarcina studierii componentei sociale a satelor,
evidentierii mijloacelor de munc de care dispuneau tranii n satul n care
urma s fie organizat colhozul, precum si studierea influentei pe care au
avut-o aici partidele politice pn la 1940 si n ce msur se mai pstra n
sat aceast influent.
6


La consftuire, Secretarul CC al PC(b)M a mai dat indicatie ca
artelurile agricole s fie organizate toamna, dup semnatul de toamn, si
n cursul iernii, pentru ca spre primvar hotarele colhozului s fie deja
conturate.
7


La aceste fapte, care ne explic de ce pn la 1 iulie 1946 n
Moldova au fost organizate doar 2 colhozuri, mai trebuie adugat si faptul
c pn n toamna anului 1946 n raioanele dintre Prut si Nistru erau foarte
putini trani doritori s intre n colhozuri. Din toamna anului 1946, cnd n
republic foametea ia amploare, numrul tranilor care doresc s intre n
colhozuri sporeste tranii lipsiti de orice mijloace de existent ncep s
spere c intrnd n colhozuri vor beneficia n timpul foametei de un ajutor
mai substantial din partea statului dect rmnnd trani individuali.
Tranii mai vedeau n intrarea n colhozuri si singura cale de a scpa de
fiscul exagerat care le-a adus gospodriile la pauperizare si pe ei la situatia
de a ndura foame. Ca urmare, n timpul foametei (1 iulie 1946 1 iulie
1947) n satele Moldovei au fost create 154 colhozuri, care au ntrunit
20.156 gospodrii trnesti, n majoritatea lor srace.
La 17 septembrie 1946, Biroul CC al PC(b)M a aprobat Instructia
Ministerelor agriculturii, Zootehniei si culturilor tehnice din RSS
Moldoveneasc cu privire la ordinea restabilirii si organizrii colhozurilor
n raioanele RSSM din dreapta Nistrului.
8
n timpul foametei si n anii
urmtori, pn la colectivizarea complet a agriculturii, colhozurile din
republic s-au organizat conform acestei instructiuni.
n prima sectiune a Instructiei..., (Legalizarea organizrii
colhozurilor nou-nfiintate) se arta c pentru crearea unui colhoz era
necesar de a se alctui o grup de initiativ a tranilor, n numr de 5-10
persoane, care s se adreseze cu o cerere sovietului stesc. Dup aprobarea
cererii, grupa de initiativ putea desfsura munc de lmurire printre trani
cu scopul de a-i atrage n colhoz cu ajutorul organizatiilor de partid
109

sovietice si comsomoliste. Tot ea primeste si cererile de la tranii dornici
s intre n colhoz. Cnd numrul doritorilor atingea cifra de 20-30
gospodrii, grupa de initiativ mpreun cu sovietul stesc convoca
adunarea general de constituire a colhozului, la care se adopta hotrrea
despre nfiintarea colhozului si adoptarea statutului. n Instructie... se
mentionau si denumirile mijloacelor si uneltelor de productie supuse
socializrii: toate vitele de munc, inventarul agricol de tractiune animal,
semintele, furajele, pentru a se ntretine vitele socializate, si toate
ntreprinderile pentru prelucrarea produselor agricole. Gospodria
colhoznic avea dreptul s aib n posesie locuinte, animale productive n
numr prevzut de Statutul artelului agricol, un lot pe lng cas de la 0,25
la 0,5 ha. Tinnd cont de conditiile Moldovei, se admitea ca gospodriile
colhoznice s aib n posesie o vac, 2 vitei, 1-2 scroafe cu purcei, pn la
10 oi si capre, un numr nelimitat de psri si pn la 20 de stupi.
9

Conform sectiunii a 2-a a Instructiei... (Despre folosirea pmntului
colhozurilor restabilite si nou nfiintate), n cazul intrrii n colhoz doar a
unei prti din gospodriile trnesti ale satului, repartizarea pmntului
pentru colhozuri trebuia s se fac din contul celor mai fertile si mai
apropiate de sat pmnturi.
10

De la aprobarea Instructiei... pn la 1 ianuarie 1951, deci n
patru ani, n Moldova, dup cum vedem din tabelul nr.9, au fost
colectivizate 97% din numrul total al gospodriilor trnesti. n literatura
istoric, ani n sir colectivizarea att de rapid a agriculturii republicii era
explicat prin crearea premiselor social-economice necesare acestui proces,
prin faptul c tranii si-au dat seama de avantajele muncii n colectiv, prin
conducerea nteleapt a acestui proces de ctre PC(b)M etc.
11

Analiza obiectiv a materialelor de arhiv si a celor publicate
vorbeste ns c, colectivizarea n RSS Moldoveneasc ca si restul URSS,
s-a nfptuit prin dictat, si nu la initiativa tranilor. La desfsurarea ei s-a
recurs la fortarea ritmurilor, aplicarea msurilor administrative, ignorarea
intereselor materiale ale tranilor, lezarea demnittii lor etc.
n literatura amintit, vorbindu-se despre constrngerea ce a avut
loc n activitatea de organizare a colhozurilor n anii postbelici, se fac
referiri, de obicei, la anul 1949. n realitate ns, tranii au nceput s fie
110

constrnsi s intre n colhozuri din primele zile de ocupatie sovietic prin
dou tipuri de constrngere: direct cnd se aplicau metode violente de
unire a tranilor n colhozuri, si indirect tranii erau constrnsi s se
nscrie n colhozuri prin prghii economice, cu ajutorul fricii si prin alte
metode. Pn n toamna anului 1947 a predominat constrngerea indirect.
Pn la aceast dat, tranii intrau n colhozuri, deoarece rzboiul, apoi
seceta din anii 1945-1946, politica fiscal stalinist si foametea le-a adus
gospodriile la ruin, si unica posibilitate de a scpa de fiscul exagerat, ce
le rmnea, era intrarea n colhozuri. Tranii si ddeau seama c fiind
colhoznici, nu le va cotrobi nimeni prin poduri s le mture ultimele
grunte, deoarece cerealele produse de colhoznici, de regul se crau la
punctele Zagotzerno, din cmp. Iar aceasta nsemna c, dac colhoznicul
a reusit s strng ceva grne de pe lotul de lng cas, ori a furat ceva de
pe lanurile colhoznice, fr a fi prins, el si familia lui erau salvati. Pe lng
aceasta, dup cum am mai mentionat, tranii mai sperau c, fiind
colhoznici, vor beneficia n caz de foamete si de un ajutor mai substantial
din partea statului.
Dup foametea din anii 1946-1947 n activitatea de organizare a
colhozurilor se nteteste att constrngerea indirect, ct si cea direct la
nceputul anului 1948. Procurorul republicii S. Kolesnik l informa pe
Procurorul General al URSS, G. N. Safonov, c n lunile octombrie-
decembrie 1947 n procesul desfsurrii msurilor de unire a tranilor
individuali n arteluri agricole, au avut loc cazuri de nclcare a principiului
benevol de nscriere n colhoz din vina unor activisti cu posturi de
conducere.
12

n documentele de arhiv au rmas nregistrate numeroase cazuri
cnd tranii, pentru c nu se nscriu n colhozuri, erau amenintati cu
deportarea n Siberia, btuti, arestati, li se confisc averea etc. n a doua
jumtate a anului 1947 si n primvara anului 1948 lucrtorii Procuraturii
republicii, Consiliului de Ministri, CC al PC(b)M si Ministerul agriculturii
republicii au descoperit cazuri de nclcare a principiului benevol de intrare
n colhoz n unele sate din raioanele Criuleni, Leova, Chisinu,
Chiperceni, Sculeni,Ungheni, Beavicea, Floresti, Sngereni s.a.
13
Asa, n s.
Tomai r. Leova, mputernicitul Comitetului Raional al PC(b)M si al
111

Comitetului executiv raional, Rusnac A., cu o grup de activisti, chemnd
la 26 si 27 ianuarie 1948, o parte din trani la sovetul stesc, "i constrngea
s intre n colhoz, i aresta, si au speriat cu deportarea peste 20 de trani."
14

n satul Niscani, r. Clrasi, Ghilevschii, Seful sectiei de propagand a CR
de partid, si Vieru, secretarul CR al comsomolului, n locul desfsurrii
muncii de lmurire printre trani cu privire la intrarea n colhoz, au adoptat
metode administrative, de intimidare si maltratare a unor trani.
15

Din a doua jumtate a anului 1947 si pn la deportarea din iulie
1949 nclcarea principiului benevol de unire a tranilor n colhozuri a avut
loc aproape n toate satele republicii. Cea mai mare parte a colhozurilor
organizate n aceast perioad de timp au avut n linii mari scenariul
descris de urmtorul document: n luna iunie, anul 1949, din ordinul CR
Kotovski al PC(b) din Moldova, seful sectiei raionale Kotovski a
Ministerului Afacerilor Interne, tov. Zagnoico, a fost trimis n satul
Stolcieni... pentru problema organizrii colhozului. Tovarsul Zagnoico si-
a luat ca ajutor pe militianul narmat Levinschi. Pentru a-i atrage pe trani
n colhozul nou creat, seful sectiei raionale Kotovski a MAI, Zagnoico, zi
si noapte i chema pe trani la convorbiri la Sovietul stesc, iar dup, cei ce
nu se prezentau la Soviet la chemare, erau trimisi Levinschi si alti membri
ai grupei de mentinere a ordinii publice. Militianul Levinschi aducea
tranii la Sovietul stesc amenintndu-i cu arma (cu pistolul scos din toc)...
si-i preda pentru convorbiri sefului sectiei raionale a MAI. n timpul
adunrii de constituire a colhozului, pentru ca tranii adunati s nu
prseasc ncperea clubului unde se desfsura adunarea, la usa de la
iesire a fost pus militianul Levinschi...
16
Au fost nregistrate cazuri cnd
ntre mputernicitii trimisi n sate s organizeze colhozuri si trani s-a ajuns
la ncierri.
17

n unele sate tranilor, pentru ca s intre n colhozuri, li se
promiteau tractoare, credite din partea statului,
18
li se spunea c nu li se va
socializa averea. n raionul Rezina, de exemplu, presedintele colhozului
Stalin, Lepota, n goan dup colectivizare integral promitea tranilor
ce intrau n colhoz c-i va scuti de socializarea vitelor, inventarului,
semintelor si furajului.
19
Presedintele Consiliului de Ministri, Rudi G.,
ntr-o cuvntare n fata presedintilor comitetelor executive raionale ale
112

sovietelor de deputati ai poporului constata: Noi inoculm tranilor starea
de spirit de a tri pe socoteala cuiva, c totul va da statul numai intrati n
colhoz.
20

Pe lng faptul c tranii erau constrnsi s intre n colhozuri, lor li
se socializa cu forta si o parte a averii ce nu era supus socializrii conform
Instructiei... din septembrie 1946. Astfel, secretarul CR Ciadr-Lunga al
PC(b)M, Potapov, si presedintele CE raional, Loscinin, prin dispozitiile
lor, ilegale n esent, au socializat cu forta vitele colhoznicilor si chiar ale
persoanelor ce nu erau membre ale colhozului. La 19 martie 1948, la
indicatia lui Potapov, membrii Comisiei de revizuire a colhozului Lenin,
Zubcov I. si Boicov I., au luat n mod samovolnic din ogrzile a 2 trani 9
oi si le-au mnat n turma de oi a colhozului. Dup aceasta tranii au fost
chemati la crmuirea colhozului, unde li s-a propus s contracteze oile
confiscate. n colhozul Zavet Ilicea (Testamentul lui Ilici), nclcndu-
se prevederile Statutului artelului agricol, crmuirea colhozului i-a
confiscat si socializat cetteanului Patrei A. N. o vac din dou cte avea n
gospodrie.
21
n primvara anului 1949 seful sectiei agricole din r.
Floresti, Cazantev, a dat o directiv tuturor crmuirilor colhozurilor din
raion ca acestea s ntreprind msuri pentru socializarea din fiecare
gospodrie trneasc a cte un iepure si o gin.
22

Un alt factor ce i-a fcut pe trani s intre n colhozuri dup
foametea din anii 1946-1947 a fost teama de a nu fi categorisiti drept
chiaburi, categorie social aparte, aprut dup 30 august 1947. Dup
cum am vzut (n capitolul nr.2), diapazonul criteriilor de desemnare a
chiaburilor era att de larg, nct permitea ca ele s fie extinse asupra
oricrui tran, inclusiv asupra celor care nu doreau s intre n colhozuri. Cu
alte cuvinte, adoptarea la 30 august a hotrrilor CM al RSSM (Cu privire
la impunerea la impozite a gospodriilor trnesti pe teritoriul RSS
Moldovenesti) si a Birorului CC al PC(b) din Moldova (Cu privire la
depistarea gospodriilor chiaburesti n judetele RSS Moldovenesti si
supunerea lor la impozite)
23
, au condus la fortarea ritmului colectivizrii.
Dovad n acest sens serveste faptul c de la 1 pn la 20 septembrie 1947,
adic aproximativ atta timp ct a durat alctuirea listelor chiaburesti, n
satele romnesti din stnga Prutului au fost organizate 73 colhozuri, adic
113

61,8% din numrul total al colhozurilor organizate n ultimele 4 luni ale
anului 1947.
24

Cea mai eficace metod de constrngere a tranilor n vederea
ncorporrii lor n colhozuri a fost ns deportarea din 1949. Dup
deportare, restul trnimii din republic, din team c va fi si ea
expropriat si deportat dac nu va intra n colhozuri, s-a grbit s scrie
cereri pentru a li se socializa averea. Ca rezultat, dac la 1 iulie 1949 n
raioanele din republic erau 965 colhozuri, ce ntruneau 32,2% din numrul
total al gospodriilor trnesti, apoi n urma deschiaburirii, numai n timp
de dou luni, numrul colhozurilor a crescut pn la 1705, iar procentul
gospodriilor trnesti colectivizate a atins cifra de 71,7% (vezi tabelul
nr.9).
Dovezi elocvente ale faptului c tranii n anii postbelici nu intrau
cu dragoste n colhozuri avem cu prisosint. n primul rnd, tranii nainte
de a se nscrie n colhozuri cutau s-si vnd vitele, inventarul, semintele,
pentru a nu fi supuse colectivizrii, ori se eschivau de la plata cotizatiilor
de intrare n colhoz. De exemplu, n anii 1946-1947 n r. Romanovo 35 de
gospodrii si-au vndut vitele de munc nainte de a se nscrie n
colhozurile Molotov si Vorosilov, iar 105 gospodrii n-au pltit
cotizatiile de intrare n colhozurile Calinin, Vorosilov si Moldova
socialist.
25
La data de 1 septembrie 1948 n r. Cinari erau 13 colhozuri
care ntruneau 1718 gospodrii trnesti. Dintre ele, 420 gospodrii intrnd
n colhozuri n-au parte la socializarea averii, iar 684, la data amintit, nu
achitaser plata pentru cotizatia de intrare n colhoz. 19 trani, nainte de a
intra n colhozul Viata nou, si vnduser vitele de munc.
26

n al doilea rnd, tranii cutau n fel si chip s tinuiasc o parte
de pmnt, ca s-l fereasc de socializare, se strduiau s-si pstreze ct
mai mare suprafata locului de pmnt de pe lng cas, ori s si-o mreasc
n continuare pe seama pmnturilor colhoznice. Presedintele Sovietului
pentru afacerile colhozurilor de pe lng Consiliul de Ministri al URSS
pentru Moldova, Nichitin P., ntr-un raport Despre nclcarea Statutului
artelului agricol n colhozurile din r. Criuleni, RSS Moldoveneasc, de la
19 iunie 1948, mentiona: n colhozurile din r. Criuleni au loc cazuri cnd
un numr mare de trani nu socializeaz pmntul n ntregime, la intrarea
114

n colhozuri. Si desi snt colhoznici, continu s foloseasc pmntul
nesocializat. Asa, n colhozul Stalinskii puti (Calea stalinist aut.)
colhoznica Duca, pn la intrarea n colhoz avea 8,5 ha pmnt. A socializat
5,5 ha, iar celelalte 3 ha care n-au intrat n perimetrul colhoznic le-a
semnat cu culturi de toamn. Colhoznici de acest fel, n acest artel snt 5.
n colhozul Puti k kammunizmu (Calea spre comunism aut.) 13
gospodrii trnesti, sau 37% din numrul total al colhoznicilor, continu
s se foloseasc de pmnt nesocializat.
27


Desi organele de resort luptau contra colhoznicilor care tinuiau
din pmntul lor pentru a nu fi socializat, ori si nsuseau n mod arbitrar
pmnt din lanurile colhozurilor (de la sfrsitul lunii iunie pn la 1
septembrie 1948, pentru nclcarea legilor cu privire la folosirea
pmntului colhoznic, au fost condamnate 102 persoane, iar n ianuarie
octombrie 1949, dup date incomplete, au fost deferite judectii 59
persoane
28
) aceste fenomene erau destul de rspndite n republic: n anul
1946 au fost atestate surplusuri de pmnt la 3201 gospodrii colhoznice,
n anul 1947 la 949, n anul 1948 la 2239 gospodrii si n prima
jumtate a anului 1949 la 1874 gospodrii.
29

O alt metod la care tranii recurgeau, pentru a tinui o parte din
avere si a nu o socializa sau pentru a nu intra n categoria chiaburilor, era
mprtirea fictiv a gospodriilor lor n colhoznice si individuale: membrii
apti de munc cu o parte infirm de avere intrau n colhoz, iar cei de vrst
naintat, inapti de munc, rmneau n categoria tranilor individuali,
pstrnd restul averii. Gospodriile individuale ale ultimilor erau lucrate
apoi de copii ori rudele colhoznice. Ctre jumtatea anului 1948 adjunctul
presedintelui pentru afacerile colhozurilor de pe lng CM al URSS, V.
Andrianov, ntr-un raport ctre forurile superioare ale republicii, printre
alte lacune atestate n organizarea colhoznic din Moldova sublinia si
faptul c n colhozuri snt multi pseudocolhoznici care si-au mprtit fictiv
gospodriile, nscriind cu aceast ocazie pmntul, vitele si alt avere pe
numele rudelor rmase n afara colhozului si se bucur de nlesniri la
impozite pentru btrnete si incapacitate de munc, iar de ochii lumii au
intrat n colhozuri.
30
Astfel, n perioada amintit, numai n colhozurile
115

Kotovski, Stalinski Puti, Puti k kommunizmu si Molotov din
raionul Criuleni erau 84 de acestia.
31

Aplicarea larg a constrngerii directe fat de trani pentru a-i face
s intre n colhozuri, ncepnd cu primele luni dup foamete si pn la
ncheierea procesului de colectivizare, nu a fost altceva dect rspunsul
direct al organelor raionale si locale la politica de intensificare a
colectivizrii, dictat de sus. La 4 octombrie 1948, n fata CC al PC(b)
din toat Uniunea s-a prezentat darea de seam a Biroului CC al PC(b)U
pentru Moldova si n hotrrea adoptat cu aceast ocazie s-a subliniat
necesitatea de a intensifica activitatea n directia colectivizrii
gospodriilor trnesti din RSSM, iar Congresul II al PC(b)M (februarie
1949), cluzindu-se de aceast hotrre, a pus sarcina n fata comunistilor
ca n viitorul apropiat n republic s fie obtinut biruinta deplin a
ornduirii colhoznice.
32

Trebuie mentionat si faptul c organele superioare de conducere a
trii si republicii nu o dat s-au pronuntat, n acei ani, mpotriva aplicrii
constrngerii la organizarea colhozurilor. nclcarea principiului benevol
de unire a tranilor n colhozuri a fost condamnat n hotrrile Biroului
CC al PC(b)U (Cu privire la neajunsurile si denaturrile n constructia
colhoznic din raioanele din dreapta Nistrului) din 30 martie 1948 si (Cu
privire la neajunsuri grave si denaturrile din constructia colhoznic n RSS
Moldoveneasc) din 28 septembrie 1948, precum si Plenara a XVII a CC
a PC(b) din Moldova s.a.
33
Dar toat vina pentru aplicarea constrngerii si
a altor lacune din constructia colhoznic era pus pe seama organizatiilor
de partid si sovietice locale, pe seama activului stesc; se justifica prin
indiferensa lor politic, prin manifestarea fat de colhozuri a miopiei
politice, spontaneitatea n constructia colhoznic s.a. Nu se vedea, sau se
fcea a nu se vedea c exagerrile din organizarea colhoznic n
desfsurare erau rezultatul chemrilor forurilor superioare de partid de a
intensifica constructia colhoznic, care erau cuprinse n aceleasi hotrri ce
condamnau aplicarea constrngerii.
Sustinnd c colhozurile n anii postbelici s-au organizat n marea
lor majoritate n urma constrngerii, nu negm faptul c n satele Moldovei
erau pe atunci si unii entuziasti ai ornduirii colhoznice. Dar si ei, intrnd n
116

colhozuri, degrab se dezamgeau de ele si le abandonau, ori lucrau n ele
ca ceilalti toti, atentia principal acordnd-o apoi loturilor de pe lng
cas.
Tranii aveau o asemenea atitudine fat de colhozuri din mai multe
cauze. n primul rnd, ei erau deprinsi cu forma traditional individual de
gospodrie si nu-si puteau nchipui cum s lucreze pmntul cu hurta, s
le fie luate si folosite n comun pmntul, inventarul si vitele procurate cu
mult trud ori mostenite din mosi-strmosi. Pe lng aceasta, initiatori ai
organizrii colhozurilor erau, de regul, tranii cei mai sraci din sat, care
n intrarea n colhoz vedeau o izbvire de srcia lor. Dar n psihologia
tranului de atunci era imprimat adnc convingerea c-s sraci doar cei
lenesi, nedescurcreti pe care adesea i numeau vntur lume, betivi. De
aceea unui tran nstrit si mndru de situatia sa, si stimat pentru aceasta de
consteni, i era greu s se egaleze cu golanii satului. Era vorba, deci, nu
numai de o stirbire a intereselor materiale ale tranului, nu numai de avutul
care urma s fie socializat, ci si de demnitatea tranului.
O alt cauz a faptului c tranii nu se lsau atrasi n colhozuri era
si starea economic grea a colhozurilor existente, care nici pe departe nu
corespundeau etalonului de adevrate cetti bolsevice. Foarte multe
colhozuri nu aveau inventar agricol, vite de munc si de tractiune, era prost
organizat munca. De pild, ctre jumtatea anului 1948, n 308 colhozuri
din spatiul dintre Prut si Nistru nu erau ferme de lapte-marf, n 291
colhozuri nu erau ferme pentru oi, n 285 colhozuri nu erau ferme de porci.
n medie, la un colhoz efectivul zootehnic se rezuma la o vac, 3 porci, 13
oi si 10 gini.
34
Fireste c n conditiile acestea tranii nu se lsau convinsi
de ctre agitatori pentru ornduirea colhoznic ce propovduiau c munca
n colectiv e mai avantajoas. Ba dimpotriv, starea de srcie n care se
aflau colhoznicii discredita, la fel ca si n anii 1940-1941, ideea
colectivizrii. O asemenea stare de lucruri n colhozurile din raion, - citim
n una din hotrrile Sovietului raional Kotovski de deputati ai poporului, -
discrediteaz ideea constructiei colhoznice n rndul trnimii, a creat
dificultti n desfsurarea dezvoltrii colectivizrii, dat fiind faptul c
colhozurile existente nu pot servi drept exemplu
35
La consftuirea
Consiliului de Ministri de la 25 septembrie 1948, amintit deja de noi,
117

Secretarul CC al PC(b)M Kasnikov, subliniind necesitatea ca colhozurile
recent organizate s serveasc exemplu convingtor, pe baza cruia
gospodriile individuale trnesti s-ar convinge de priorittile ornduirii
colhoznice, constata cu regret c pn n prezent nu putem spune c,
colhozul este exemplu convingtor si propagator al ornduirii
colhoznice.
36

Nici traiul colhoznicilor nu era mai ndestulat dect al tranilor
individuali. n anul 1946 18% din numrul total al colhozurilor din
republic n-au pltit colhoznicilor nici un grunte la ziua lucrtoare, iar
15,5% colhozuri au pltit mai putin de 100 grame de grunte. n mediu, o
gospodrie colhoznic a primit n anul 1946 124 kg cereale, 5,5 kg floarea-
soarelui si un venit bnesc de 1423 ruble. n anul 1947, desi colhozuri care
s plteasc colhoznicilor mai putin de 100 grame cereale la ziua lucrtoare
n-au fost, totusi venitul gospodriilor colhoznice, cu toate c colhozurile s-
au bucurat de o recolt bogat, a fost mic: n mediu venitul unei gospodrii
colhoznice era de 691 kg cereale, 88,4 kg floarea-soarelui si 2316 ruble. n
unele colhozuri tranii au mai primit legume si fructe.
37

Colhozurile se aflau ntr-o situatie economic grea datorit
atitudinii pe care o avea regimul stalinist fat de ele, pentru c statul n
general, dar mai ales colhozurile, erau privite doar ca furnizori de materie
prim si uman pentru societate. Chiar de la nfiintare colhozurile erau
lipsite de initiativ proprie, erau n dependent total de sistemul
administrativ de conducere a agriculturii. Acesta s-a constituit n tar la
sfrsitul anilor 20, odat cu crearea Comisariatului Norodnic unit al
agriculturii din URSS, care a nceput s determine directia politicii agrare
n tot imperiul, inclusiv n RASS Moldoveneasc. Dup ocuparea
Basarabiei de ctre URSS la 28 iunie 1940, sistemul administrativ de
conducere a agriculturii a fost extins si n spatiul dintre Prut si Nistru.
Organele de conducere unionale au nceput s le dicteze celor republicane
modul si termenele de desfsurare a aratului, semnatului, recoltrii etc.,
iar ultimele celor locale. mputerniciti veniti de peste Nistru, de regul de
la orase, care nu numai c nu cunosteau cultura, limba, traditiile si
obiceiurile poporului bstinas, dar adesea erau si oameni incompetenti,
care nu stiau a deosebi grul de secar ori a nhma un cal, erau cei care
118

dictau colhoznicilor, ba si tranilor individuali. n colhoz dictau lucrtorii
comitetelor raionale de partid si executive ale sovietelor raionale de
deputati ai poporului, mputerniciti ai Comisariatului norodnic al
colectrilor, NKVD-ului, procuraturii, Ministerului de finante s.a.
Crmuirile colhozurilor erau inundate cu directive si instructiuni.
Venind n sate, tutorii raionali, de rang superior se amestecau n
treburile interne ale colhozurilor: redistribuiau colhoznicii la sectoarele de
munc, organizau adunri ale colhoznicilor, redistribuiau colhoznicii n
brigzi si zvenouri (grupe, echipe) s.a.m.d. La 8 martie 1948 procurorul
RSS Moldovenesti S. Kolesnic, dup inspectarea de ctre lucrtorii
Procuraturii republicii a strii de lucruri n colhozul 7 let MSSR (7 ani
RSSM) din raionul Strseni, l informa pe Presedintele Consiliului de
Ministri, Rudi G., urmtoarele: n urma controlului s-au constatat
frecvente cazuri cnd anumiti reprezentanti veneau n colhoz si, n loc s
acorde ajutor practic, se strduiau s dicteze colhozului ignornd pe
presedinte si crmuirea colhozului. Mai cu seam s-a remarcat seful sectiei
raionale Suklin, care, fr a consulta directia colhozului si presedintele
acestuia, a convocat adunarea general a colhozului. Zootehnicianul sectiei
agricole, Artamoskin, fr a nstiinta directia colhozului si pe presedinte, n
mod arbitrar, a intrat n contabilitate, a rscolit toate documentele, apoi a
arestat-o pe contabila Sutcovici, a trimis-o la sectia MAI si a plecat.
Instructorul comitetului raional de partid, Perevalov, la 16 februarie 1949,
la sedinta factorilor de conducere ai colhozului, ignorndu-i, a scris
personal ordinea de zi a sedintei si chiar a ncercat s o conduc.
38

O practic destul de rspndit n republic era scoaterea si
numirea n functie a membrilor conducerilor si a presedintilor de colhozuri
de ctre organele raionale. La Consftuirea Consiliului de Ministri a
RSSM, cu participarea presedintilor comitetelor executive raionale, de la
25 septembrie 1948, primul secretar al CC al PC(b)M, Covali N.G.,
mentiona: n gospodria colhoznic are o important mare, important
exceptional conducerea just a gospodriei colhoznice pe principii prin
excelent democratice. Dar noi avem foarte multe dovezi ale faptului c
aceste principii democratice se ncalc la nivel local, n special cnd noi
plasm presedintii de colhoz.
39
Secretarul CC al PC(b)M, Kasnikov, la
119

aceeasi consftuire remarca: Este un fenomen obisnuit, ca presedintele
comitetului executiv raional, secretarul comitetului raional de partid ori
seful sectiei agricole raionale s numeasc presedintele de colhoz.
40

Numirea presedintilor de colhozuri se fcea de foarte multe ori
contrar vointei colhoznicilor, fapt care, de asemenea, se rsfrngea negativ
asupra situatiei economice si climatului psihologic din colhozuri. De
exemplu, n colhozul Novaia jizni (Viat nou) din raionul
Romanovo, - citim ntr-un document de arhiv, - organele raionale de
conducere intentionau s-l fac presedinte de colhoz pe tov. Zadr.
Colhoznicii ns au naintat candidatura tov. Casu n locul lui Zadr, dar
aceast candidatur nici nu a fost pus la votare la adunarea general a
colhoznicilor. Candidatura tov. Zadr a fost votat de trei ori, dar
colhoznicii n-au sustinut-o. Au fost ridicate doar cteva mini, si atunci
voturile n-au fost numrate, dar s-a spus c Zadr a trecut cu majoritate.
Iesind de la adunare, unii trani strigau acum las s lucreze Zadr. n
consecint n brigzi lucreaz cte 3-4 oameni, curtirea semintelor se
zdrniceste, nu se ndeplinesc un sir de alte lucrri cu privire la semnatul
de primvar.
41
n colhozul Molotov r. Vertiujeni, n iunie 1948, desi
colhoznicii au naintat candidaturi din rndul lor, presedintele adunrii tov.
Mogldea (directorul SMT din Telenesti aut.) a condus adunarea astfel,
ca s nu poat fi puse n dezbatere alte candidaturi. Astfel a rmas n
discutie doar candidatura tov. Okean (candidatura CR de partid aut.) care
a fost votat trecndu-se peste prerea colhoznicilor. n semn de protest
colhoznicii au prsit adunarea.
42

Numirea si scoaterea din functie a presedintilor si specialistilor din
colhozuri la judecata sefilor raionali aducea la fluctuatia intens a cadrelor,
care de asemenea se rsfrngea negativ asupra strii economice si
organizationale a colhozurilor. Presedintele de colhoz, agronomul ori
contabilul nu reusea s ptrund n miezul lucrurilor cci era nlocuit. Asa,
n anul 1947 n colhozul Kotovski r. Criuleni au fost schimbati 4
presedinti de colhoz,
43
n colhozurile Bolsevik si Ilici r. Rezina
respectiv 3 presedinti si 8 contabili,
44
n colhozul Lenin r. Cinari, n
decursul anului 1948, 3 presedinti si 3 contabili, n colhozul Pobeda
(Biruinta) acelasi raion, n 8 luni ale anului 1948 3 presedinti
45

120

s.a.m.d. n lunile februarie-martie 1948, n urma adunrilor de dare de
seam si alegeri, n 587 colhozuri din republic au fost nlocuiti 127
presedinti de colhoz, dintre care 114 pentru lucru nesatisfctor si nclcri
ale Statutului artelului agricol.
46

E limpede c organele superioare de conducere schimbau cadrele
colhoznice n primul rnd cu scopul mbunttirii strii de lucruri n
colhozuri, deoarece nomenclaturistii colhozurilor aveau o calificare foarte
joas (ctre jumtatea anului 1948 n 200 colhozuri din republic lucrau ca
presedinti de colhozuri oameni complet nestiutori n ce priveste
conducerea gospodriei colhoznice si pe lng aceasta analfabeti
47
), dar
de multe ori pentru a justifica si a gsi tapul ispsitor al strii grele n care
se aflau colhozurile. Majoritatea celor scosi din functie, de regul, erau
calificati drept dusmani ai constructiei colhoznice si judecati. Foarte rar se
ncerca a se clarifica care din neajunsurile activittii lor era rezultatul unor
actiuni premeditate si care al lipsei de experient, competent etc. Si
aceasta era firesc, de vreme ce Stalin arta c dusmanii ornduirii
colhoznice nu trebuie cutati departe de colhoz, ei sed chiar n colhoz si
ocup acolo functii de magazineri, intendenti, contabili, secretari
s.a.m.d.
48

Desi n actele de stat date colhozurilor pentru folosirea vesnic a
pmntului se indica suprafata, hotarele, precum si faptul c reducerea
pmntului colhoznic se interzicea, irosirea si folosirea lui nelegitim de
ctre organizatiile de stat si reprezentantii regimului de rang raional era
foarte frecvent. Comitetele executive raionale uneori nici nu puneau la
curent crmuirile colhozurilor atunci cnd tiau pmnt din cmpurile
colhoznice si l ddeau n folosint organizatiilor de stat. Procurorul RSS
Moldovenesti, Osipov, ntr-un aviz de la 27 septembrie 1950 (Cu privire
la starea legalittii socialiste n RSS Moldoveneasc), mentiona:
nerespectnd hotrrea Consiliului de Ministri al URSS si a CC al PC(b)
din toat Uniunea de la 19 septembrie 1946 Cu privire la msurile de
lichidare a nclcrilor Statutului artelului agricol n colhozuri comitetele
executive ale raioanelor Cuseni, Trnovo, Bender, Congaz, Brtuseni,
Zgurita, Telenesti s.a. dispun arbitrar de pmnturile colhozurilor, le
confisc si le predau altor organizatii.
49
De exemplu, n aprilie 1950
121

Comitetul executiv al Sovietului raional Romanovo de deputati ai
poporului a dat la 2 organizatii de stat din lanurile colhozurilor Viata
nou si Calinin cte 5 ha de pmnt pentru constructia unui spital si a
unui punct medical, iar n luna mai a aceluiasi an Comitetul executiv al
Sovietului raional Telenesti de deputati ai poporului a dat 31 ha de pmnt
colhoznic unei organizatii de stat pentru a construi n raion 2 centrale
electrice.
50
De fapt, pmntul care a fost nstrinat de la trani de ctre
colhozuri era acum luat de la ultimele de ctre stat.
n capitolul I am vzut c pn la organizarea colhozurilor
comitetele executive raionale erau acelea care mobilizau tranii individuali
la diferite lucrri. Dup organizarea colhozurilor, la munci obstesti erau
mobilizati colhoznicii, inclusiv specialistii colhozurilor. Asa, la 10 martie
1950, CE al Sovietului raional Zgurita de deputati ai poporului a obligat
presedintii a 21 colhozuri din raion s pun la dispozitia directorului SMT-
ului raional colhoznici pentru a construi un atelier, iar la 27 februarie
acelasi an CE al Sovietului raional Cornesti de deputati ai poporului a dat
ordin tuturor presedintilor de colhoz din raion s elibereze pe termen de 2
zile toti contabilii din colhozuri si s-i trimit la dispozitia uniunii raionale
de consum pentru a face inventariere n reteaua cooperatiei.
51

Colhozurilor deseori li se ordona, pe lng brate de munc, s pun
la dispozitia anumitor organizatii raionale vite de munc si de tractiune,
transport etc. Si ordinele, directivele emise de sus se ndeplineau, pentru
c n caz contrar fat de colhozuri si fat de conductorii acestora, ca si fat
de colhoznici, se aplicau msuri administrative si disciplinare. De pild,
CE al Sovietului raional Orhei de deputati ai poporului, la 20 iunie 1950,
pentru nendeplinirea planului de reparare a drumurilor, a amendat
colhozurile 8 Martie cu 2734 ruble, Stalin cu 1075 ruble, 28 iunie
cu 6300 ruble si Congresul II al PC(b) din Moldova cu 3296 ruble.
Tot atunci presedintii a dou colhozuri din raion au fost amendati cu cte
100 ruble, iar a unui alt colhoz cu 200 ruble.
52

Multi functionari raionali, pe lng faptul c se amestecau n
treburile interne ale colhozurilor, mai priveau averea lor si ca o surs de
mbogtire. n colhozurile republicii era foarte rspndit practica, ca
activistii comitetelor raionale de partid si executive, ale sectiilor agricole
122

raionale, NKVD-ului s.a. s-si nsuseasc la pret redus ori gratuit, produse
agricole, vite, sau s detin ilegal loturi de pmnt n lanurile colhoznice
s.a.m.d. ntr-un raport de la 1 martie 1949 (Cu privire la ndeplinirea
nesatisfctoare a hotrrlor Consiliului de Ministri al URSS si a CC al
PC(b) din toat Uniunea de la 19 septembrie 1946 ...n raionul
Romanovo) se mentiona: n colhozurile din raion au loc multe cazuri de
vindere a grului la pret redus lucrtorilor sectiei agricole raionale,
militarilor, precum si altor persoane, prin relatii: n colhozul Pravda s-au
vndut astfel 100 kg gru, Sevcenco 800 si Vorosilov 250 kg.
53
n
anul 1948 n raionul Flesti lucrtorul CE raional, Goldenberg, a luat gratis
din colhozul 28 iunie 30 kg de fin si 60 kg legume; n raionul Blti
instructorul sectiei agricole raionale Serdiuc a luat din Colhozul Jdanov
si Stalin 200 kg cartofi si 10 kg ceap, mai mult de 30 kg de brnz si alte
produse agricole. n noiembrie-decembrie 1948 directorul SMT-ului din
Blti Barsucov a luat fr a plti din colhozul Jdanov o ton de gru, 1,5
tone cartofi si 215 kg de ceap pe care le-a mptit cu alti doi lucrtori ai
SMT.
54
n septembrie 1949 seful sectiei agricole a CE orsenesc Chisinu,
Chilimciuc, a luat gratis din colhozul Kotovski 300 kg de rosii si alte
legume n valoare de 550 ruble, iar crmuirea colhozului Congresul II al
PC(b)M le-a eliberat lucrtorilor CR de partid Crasnoarmeisc din or.
Chisinu 400 kg de prune la pret redus.
55

Multi lucrtori din aparatul administrativ raional, ca si cei din al
colhozurilor, detineau nelegitim n colhozuri loturi de pmnt, pe care le
lucrau personal sau cu ajutorul colhoznicilor, iar veniturile de pe ele si le
nsuseau. De pild, n anul 1950 n colhozul Moldova Socialist din
raionul Vadul-lui-Vod seful Biroului raional de comunicatii, Mescov,
detinea nelegitim 0,4 ha de pmnt colhoznic, iar presedintele Uniunii
raionale de consum Cojocari 0,9 ha.
56

n acei ani se nclca pretutindeni si democratia intern n
colhozuri. De regul, chestiunile legate de activitatea de producere n
colhozuri, reparatia bunurilor si alte probleme, care conform Statutului
artelului agricol, trebuiau s fie discutate si rezolvate la adunrile generale
ale colhoznicilor, se rezolvau de presedinti ori de ctre crmuirile
colhozurilor. Cu alte cuvinte, colhoznicii erau nlturati de la conducerea
123

gospodriilor n care fuseser nscrisi n mod fortat. Dintr-un raport de la
11 septembrie 1948 (Cu privire la starea economic-organizatoric a
colhozurilor din raionul Vertiujeni) citim: O nclcare grosolan n
colhozurile din raion este violarea si ignorarea democratiei colhoznice
interne, att din partea presedintilor de colhozuri, ct si din partea
lucrtorilor organelor raionale, care conduc colhozurile n mod superficial.
Masele largi de colhoznici sunt nlturate de la conducerea artelelor.
Adunrile generale ale colhoznicilor au loc rar, cu prezent mic si cu o
implicare sczut a colhoznicilor. Un sir de ntrebri importante ale
activittii colhoznice care conform Statutului artelului agricol necesit a fi
rezolvate la adunrile generale ale colhoznicilor, se discut si se hotrsc
doar la sedintele crmuirii ori numai de presedinti.
57
Multe hotrri ale
presedintilor si ale crmuirilor colhozurilor deseori intrau n contradictie nu
numai cu Statutul artelului agricol, dar si cu interesele materiale ale
colhoznicilor. De pild, n anul 1948 crmuirile colhozurilor Kotovski si
Viat nou, r. Romanovo, fr a se consulta cu colhoznicii, au cheltuit
58300 ruble destinate colhoznicilor ca plat, pentru cheltuielile de
productie,
58
iar crmuirea colhozului Pobeda, acelasi raion, ignornd
prerea tranilor, a dat n anul 1948 n folosint pmnt colhoznic
procuraturii raionale 5 ha, unei mori ale statului 6 ha, Zagotjivcontorei
10 ha pmnt.
59
Mai mult dect att, unii presedinti ori membri ai
crmuirii colhozurilor, pentru a ndeplini planurile de productie ale
colhozurilor ori anumite directive, recurgeau la violent fat de colhoznici.
Astfel, dac pn a intra n colhozuri tranii erau deseori insultati sau btuti
de ctre presedintii ori membrii Sovietelor stesti, acum erau btuti de ctre
reprezentantii aparatului administrativ colhoznic.
Rezultatul direct al politicii de administrare fat de colhozuri si
colhoznici a fost transformarea n ultim instant a colhozurilor n niste
institutii de stat birocratice, iar a colhoznicilor n muncitori salarizati, pe
care putin i interesa soarta colhozului. Rapoartele de atunci ale
colhozurilor contin un sir de formulri de tipul colhoznicii nu se
intereseaz de starea lucrurilor din colhozuri, colhoznicii sunt pasivi,
colhoznicii atentia principal o acord loturilor de lng cas, nu
particip la adunrile generale ale colhoznicilor si nu iau cuvntul n
124

dezbateri s.a. Exist date referitoare la disciplina muncii n colhozuri, care
ne vorbesc destul de elocvent despre nedorinta lor de a lucra n ele. n anul
1947 n colhozurile din raioanele dintre Prut si Nistru nu si-au ndeplinit
minimumul de iesiri la lucru 37,5% din numrul total al colhoznicilor apti
de munc, iar 19,4% n-au lucrat nici o zi n colhoz.
60
n prima jumtate a
anului 1948 n 390 colhozuri, din acelasi spatiu teritorial, din numrul total
al colhoznicilor apti de munc nu si-au ndeplinit minimumul de iesiri la
lucru 35% colhoznici, dintre care 7,2% n-au iesit deloc la lucru n
colhozuri.
61
n anul 1949 n primul trimestru al muncilor agricole din
240.400 colhoznici apti de munc nu si-au ndeplinit minimumul de iesiri
la lucru 66 mii colhoznici; n trimestrele 2 si 3 din 318500 respectiv
74400 colhoznici si din 375700 80800 colhoznici.
62
n lunile ianuarie-
martie ale anului 1950 din numrul total al colhoznicilor din republic nu
si-au ndeplinit minimumul de iesiri la lucru n colhozuri 31,4% colhoznici,
n lunile aprilie-iunie 19,8%. n unele raioane cota-parte a tranilor ce nu
participau la munca n colhozuri era cu mult mai ridicat dect media pe
republic. Asa, n primul trimestru al anului 1950 n raionul Edinet, din
numrul total al colhoznicilor din raion, nu-si ndepliniser minimumul de
iesiri la lucru 53% din colhoznici, n raionul Rscani 49,4%, raionul
Lipcani 47,5%, raionul Crpineni 46,4%.
63

Disciplina muncii lsa mult de dorit, ndeosebi n colhozurile n
care tranii fuseser nscrisi n urma constrngerii directe. De pild, n
septembrie 1947 n satul Boscana r. Criuleni, nclcndu-se legalitatea
socialist, admitndu-se samovolnicii, amenintri, arestri si confiscarea
averii tranilor care nu doreau s intre n colhoz, precum si aplicarea fortei
fizice fat de unii dintre ei, a fost organizat colhozul Calea spre
comunism. n rezultatul unei asemenea organizri peste 80% din
membrii colhozului nu ieseau la lucru n colhoz si acesta n-a ndeplinit mai
multe lucrri privind aratul si semnatul de toamn.
64
Colhozul Stalin
din r. Chisinu a fost organizat nclcndu-se principiul benevol, tranii
care nu doreau s se nscrie n colhoz fiind numiti dusmani ai poporului.
Dup o astfel de organizare, colhoznicii n acest colhoz n-au lucrat nici o
zi.
65

125

O parte din colhoznici, fiind nemultumiti de remunerarea muncii
lor n colhozuri, se angajau la tranii individuali, care i plteau mai bine.
Printre acestia deseori erau chiar initiatori ai organizrii colhozurilor.
66

Mai mult dect att, au fost nregistrate cazuri cnd colhoznicii, nedorind
s lucreze n colhoz, angajau ca s lucreze n colhoz pentru ei trani
individuali iar ei si prelucrau lotul de lng cas ori se angajau la trani
nstriti.
67

Sistemul stalinist totalitar ns avea nevoie nu de dragostea
tranilor fat de colhozuri, ci de bratele lor de munc. n conformitate cu
articolul 17 al Statutului artelului agricol si hotrrea comun a SCN al
URSS si a CC al PC(b) din toat Uniunea de la 13 aprilie 1942 (Cu privire
la majorarea minimului obligatoriu de zile-munc pentru colhoznici),
colhoznicii care nu-si ndeplineau minimumul de zile-munc n colhozuri
erau trasi la rspundere penal. n anul 1946, de exemplu, n republic au
fost condamnati la diferite termene 698 colhoznici
68
, n ultimele 3 luni ale
anului 1947 148 colhoznici, n ianuarie-august 1948 circa 200,
69
n
ianuarie-septembrie 1949 3315 colhoznici, iar 7215 au fost supusi la
sanctiuni disciplinare. Dup date incomplete, n primul trimestru al anului
1950 pentru nendeplinirea minimumului de zile-munc n colhozuri au
fost intentate actiuni judiciare la 2320 colhoznici, dintre care 576 au fost
condamnati la diferite termene de privatiune, iar pentru nclcarea
disciplinei muncii au fost pedepsiti si condamnati 5728 oameni.
70
Din
cifrele citate mai sus vedem c din numrul colhoznicilor care nu
ndeplineau minimumul de zile-munc n colhozuri erau trasi la rspundere
penal doar o mic parte din ei. Aceasta se lmureste n primul rnd prin
faptul c conductorii colhozurilor nu erau cointeresati n faptul de a-i
deferi pe asemenea trani judectii, cci, n cazul condamnrii lor, aceasta
nsemna a-i pierde ca brate de munc, ceea ce ar fi complicat ndeplinirea
sarcinilor de plan. De regul, oamenii se trimiteau n judecat n cazurile
cnd colhoznicii nu ndeplineau normele de zile-munc cteva trimestre la
rnd, ori cnd refuzau s mai lucreze n colhozuri.
De obicei, pentru a mentine la nivel nalt, a mbuntti disciplina
muncii n colhozuri, fat de colhoznicii care nu ndeplineau norma minim
de zile-munc n colhozuri, crmuirile si presedintii colhozurilor aplicau
126

sanctiuni disciplinare si de lezare a intereselor lor materiale: amenda n
bani si n zile-munc, confiscarea recoltei de pe lotul de lng cas,
confiscarea unei prti a averii etc. De pild, n prima jumtate a anului
1949 crmuirea colhozului Dimitrov din raionul Cimislia a amendat
pentru absenta la lucru 15 colhoznici cu cte 25 zile lucrtoare; crmuirea
colhozului Pravda, r. Baimaclia 20 colhoznici cu cte 5 zile-munc si
200 ruble,
71
iar crmuirea colhozului Stalin, r. Congaz, la 30 mai 1950,
printr-o hotrre, a amendat 63 colhoznici cu cte 3-5 zile-munc pe
fiecare. La 5 iunie 1950 conducerea colhozului Malencov, acelasi raion,
a adoptat o hotrre care prevedea confiscarea loturilor de pe lng cas la
104 colhoznici care nu-si ndeplineau minimumul de iesiri la lucru n
colhoz n primul trimestru al anului n desfsurare.
72

Starea social si material a celor ce lucrau n colhozuri nu era
uniform. Odat cu aparitia colhozurilor n satul romnesc din stnga
Prutului apare o ptur social nou aristocratia colhoznic. Aceasta
era reprezentat prin aparatul administrativ colhoznic, care, datorit locului
pe care l ocupa n ierarhia birocratic stalinist, se bucura de anumite
drepturi si privilegii. O mare parte din veniturile colhozurilor se cheltuiau
anume pentru ntretinerea ei. De exemplu, n anul 1948 n colhozurile
Lenin, Stalin, Svernic, Molotov si Kotovski din raionul Rezina
s-au cheltuit pentru ntretinerea aparatului administrativ colhoznic din
numrul total al zilelor-munc, de la 11 la 13%, fat de 7% ct prevedea
Statutul artelului agricol; n colhozurile 30 ani ai lui Octombrie raionul
Nisporeni si colhozul Kotovski raionul Glodeni 11 si respectiv 15%.
73

n unele colhozuri aparatul administrativ era att de umflat, nct la 3
septembrie 1948 Consiliul de Ministri al URSS a adoptat o hotrre
special pentru reducerea lui: Cu privire la reducerea cheltuielilor
administrative si de conducere n colhozurile din RSS Moldoveneasc. n
conformitate cu aceast hotrre, pn la 20 noiembrie 1948, din cele 227
colhozuri din raioanele din stnga Nistrului au fost licentiate 1072
persoane, iar din 428 colhozuri dintre Prut si Nistru 978 persoane.
Reducerea statelor de plat din colhozurile din stnga Nistrului le-a dat
economie lunar acestora 22.700 zile-munc.
74

127

Aristocratia colhoznic din punct de vedere legal nu se bucura de
privilegii fat de restul colhoznicilor, dar de aceasta nici nu era nevoie
privilegiile n timpul regimului stalinist se obtineau odat cu functia.
Conductorul de echip, brigad sau colhoz privea pmntul acestora
respectiv ca pe o votcin proprie, de pe care se aproviziona cu toate cele
necesare. n rapoartele Procuraturii RSS Moldovenesti despre starea de
lucruri n colhozurile republicii au rmas nregistrate sute de cazuri de furt
din proprietatea colhoznic; furturi svrsite de ctre aristocrati. Asa, de
pild, n martie 1948 presedintele colhozului Basarabia rosie din raionul
Blti, comunistul Velicko, si-a nsusit din colhoz un porc si 200 kg de
cartofi,
75
presedintele colhozului Kotovski din r. Flesti, Napolionov
un sac de fasole, 294 kg de vin si 1540 de ruble, n raionul Romanov din
colhozul Basarabia sovietic presedintele si secretarul sovietului stesc
din localitate au luat fr plat cte 100 kg de vin si 500 kg porumb, iar
presedintele colhozului 100 kg vin. n colhozul Lenin r. Floresti, 270
kg de zahr primit de la fabrica de zahr din Blti ca plat suplimentar
pentru colhoznicii ce au cultivat sfecl de zahr, au fost mprtite ntre
conductorii de echip, presedintele de colhoz, contabil si magaziner.
76


n
total n anul 1948 delapidrile si furturile nregistrate din averea colhoznic
au constituit 320 mii ruble, n 1949 423.700 ruble si n prima jumtate a
anului 1950 285.993 ruble.
77
Cea mai mare parte din furturi erau
svrsite de ctre aristocratia colhoznic.
De rnd cu membrii aparatului administrativ al colhozurilor o
situatie deosebit n colhozuri si societate ncep s ocupe si membrii
acestora. Trebuie mentionat, - citim ntr-un document de arhiv din anul
1948 cu privire la starea colhozurilor din r. Blti, - c sotiile si alti membri
ai familiilor unor conductori de colhozuri si soviete stesti nu particip,
ori aproape nu particip la munca colhoznic.
78
Crmuirea colhozului
Lenin r. Sculeni fr a pune la curent adunarea general a colhoznicilor
a premiat colhoznici nedemni, colhoznici ce au nclcat disciplina de
munc si hoti ai averii colhoznice, doar pentru faptul c erau n relatii de
rudenie cu membrii crmuirii.
79


n ncheiere mai mentionm c colectivizarea fortat a
gospodriilor trnesti n Moldova nu avea alt alternativ n conditiile
128

regimului stalinist. Colectivizarea era dictat de necesitatea de a adapta
agricultura republicii la legile functionrii regimului stalinist totalitar.
Ultimului fiindu-i caracteristic unilateralitatea n actiuni, ideologie,
politic etc., i venea greu s se acomodeze la realitatea postbelic a
Moldovei, realitate deosebit de cea din restul imperiului sovietic. Pe lng
aceasta, unirea tranilor n colhozuri permitea o mai efectiv si mai
comod exploatare a satului nu fiecare tran n parte urma s se achite
fat de stat la colectri, ci cteva sute de colhozuri, iar aceasta nsemna si o
asigurare mai eficient a orasului cu produse agricole.
Regimul stalinist totalitar mai avea nevoie de a lichida sectorul
individual trnesc si pentru relativa lui independent economic, deoarece
ea presupunea si pe cea politic. Aceasta din urm, ns, nu o putea accepta
ea era privit de sistem ca un pericol, un atentat la temeliile lui. Conform
naturii sale violente si totalitare, regimul avea nevoie de supunere oarb si
credint. Si pentru atingerea acestui scop n-ar fi ezitat, chiar dac ar fi
trebuit nimicit fizic toat populatia republicii. Si nc ceva. Conform
ideologiei staliniste, pentru biruinta socialismului la sat, era nevoie,
chipurile, doar de a distruge prin toate mijloacele proprietatea privat, care
trgea tranul individual spre capitalism, si a socializa la maximum averea
tranilor individuali. Iar aceasta practic fcea imposibil la sat o alt form
de proprietate dect cea colhoznic.




129

CAPITOLUL V

OPERAIUNEA SUD
*



Dup foametea din anii 1946-1947, cel mai tragic eveniment din
istoria postbelic a Moldovei sovietice a fost deportarea de la 6 iulie
1949.
Aceasta s-a nfptuit conform hotrrii Consiliului de Ministri al
RSSM nr. 509 ss (strict-secret) din 28 iunie 1949 (Cu privire la
deportarea din RSS Moldoveneasc a familiilor de chiaburi, a fostilor
mosieri si a marilor comercianti
1
), care, ca si cele adoptate n trile
baltice n primvara anului 1949, a avut la baz o hotrre a Consiliului
de Ministri al URSS.
2

Hotrrea de la 28 iunie continea 5 puncte. Primul dintre ele
prevedea confirmarea listelor de chiaburi, fosti mosieri si a marilor
comercianti care trebuiau s fie deportati, liste prezentate de comitetele
executive ale sovietelor orsenesti si raionale de deputati ai poporului din
RSS Moldoveneasc, n numr total de 11.342 familii. Conform
punctului 2, listele ntocmite pe raioane urmau s fie transmise
Ministerului Securittii de Stat al RSSM, pentru a se verifica toate datele
referitoare la persoanele incluse n liste si a li se preciza domiciliul.
Familiile introduse n liste, dar care contineau persoane ce si fceau
serviciul n Armata Sovietic, care erau decorate cu ordine si medalii de
lupt si de munc ale URSS, care aveau merite deosebite fat de statul
sovietic, urmau s fie excluse din liste. Restul familiilor urmau s fie
deportate pe viat n regiuni ndeprtate ale URSS.
Punctul 3 permitea celor deportati s ia cu sine valori, bani,
mbrcminte, ncltminte, vesel si alte obiecte casnice, inventar

*
Operatiunea de deportare din 6 iulie 1949 a purtat dnumirea conspirativ Sud. n
documentele oficiale pentru prima oar operatiunea apare cu aceast denumire la 8
iunie 1949. Ceva mai nainte, la 10 mai 1949, I. Mordovet, Comisarul Poporului
pentru Securitatea Statului (CPSS) al RSSM a propus Conducerii CPSS al URSS ca
operatiunea s poarte denumirea Zapad (Vest), dar din motive care deocamdat
ne rmn necunoscute, propunerea lui n-a fost acceptat.
130

agricol, mestesugresc si casnic precum si o rezerv de produse
alimentare n volum total de 1500 kg (1,5 tone) de fiecare familie.
Penultimul si ultimul punct al hotrrii respective au ncredintat
operatiunea de ridicare a deportrilor Ministerului Securittii de Stat al
RSSM si au prevzut adoptarea unei hotrri suplimentare care ar fi
stabilit ordinea de confiscare si folosire a averii deportatilor.
3

Timpul operatiunii nu a fost indicat n hotrrea de la 28 iunie
1949. Acesta se fixare n hotrrea Consiliului de Ministri al URSS de la
6 aprilie 1949: nceputul operatiunii a fost stabilit pentru 6 iulie 1949, ora
2, ncheierea ei pentru 7 iulie 1949, ora 20.
4

Pe data de 6 iulie n republic au fost aduse trupe cu experienta
corespunztoare, acumulat anterior n alte regiuni ale URSS, inclusiv n
trile baltice (n primvara anului 1949 din Lituania au fost deportate
9633 de familii, din Letonia 10 mii de familii si din Estonia 21 mii de
oameni
5
) fuseser pregtite 30 de esaloane (1573 de vagoane pentru
vite), n care deportatii trebuiau s apuce calea Siberiei.
6

n scopul acordrii ajutorului necesar organelor sovietice de pe
teren n actiunile ce tineau de deportare, Biroul CC al PC(b) al Moldovei
a delegat n raioanele si orasele republicii dou grupuri de mputerniciti
ai Comitetului Central al Partidului si Consiliul de Ministri al republicii.
Primul grup era alctuit din sapte persoane: Terescenko P. F., trimis la
Blti; Casnicio F.I. la Soroca; Corneev N.G. la Chisinu; Kvasov
G.V. la Cahul; Troian T.I. la Orhei; Ilinschii F.G. la Bender;
Kozrev A.V. la Rbnita. Al doilea grup, compus din 60 de
mputerniciti, a fost delegat n raioanele republicii.
7

Deoarece pregtirea deportrii s-a efectuat n secret n unele
raioane timpul nceperii n-a fost cunoscut pn n seara de 5 spre 6 iulie,
nici chiar de ctre secretarii organizatiilor raionale de partid.
8
Activistii
raionali si stesti care au participat la ridicarea deportrilor au aflat
despre deportare si c vor participa la ea, cu putin timp nainte de
nceputul operatiunii. Au fost adunati la Sovietele raionale si stesti sub
diferite pretexte: pentru a discuta desfsurarea colectivizrii n raion sau
localitate, pentru a discuta pregtirea colhoznicilor si a tranilor
individuali pentru recoltarea si livrarea cerealelor la stat, pentru a discuta
131

respectarea legalittii socialiste n raion, etc. Spre miezul noptii au fost
nstiintati despre adevratul scop al adunrii lor si au nceput s fie
instruiti. n literatura istoric sovietic, ani la rnd s-a subliniat c
ridicarea a fost nfptuit cu sustinerea larg a populatiei de la sate. Drept
dovad se aducea numrul de activisti stesti ce au participat la deportare
n anumite localitti ale republicii.
9
Dar materialele de arhiv, precum si
mrturiile participantilor la deportare, publicate n ultimul timp n presa
din Republica Moldova, dezmint aceast afirmatie. Activistii raionali si
stesti au aflat c vor participa la deportare nemijlocit nainte de
operatiune, iar pe parcursul desfsurrii ei au servit, n fond, drept
cluze pentru oamenii legii, artndu-le acestora doar domiciliul celor
ce urmau s fie deportati.
10

Am mentionat deja c hotrrea Consiliului de Ministri al RSS
Moldovenesti de la 28 iunie 1949 a aprobat listele a 11.342 familii care
urmau s fie deportate din Moldova. De fapt, conform datelor date
publicittii de Ministerul Securittii de Stat al Republicii Moldova, au
fost deportate din republic 11.293 familii, cuprinznd 35.050 persoane.
Din numrul total al familiilor deportate 7.628 familii (23.056 persoane,
dintre care 6854 brbati, 8986 femei si 7216 copii) au fost ale
chiaburilor, celelalte 3665 familii (11.994 persoane: 2900 brbati,
4914 femei, 4175 copii) au fost deportate sub acuzatia de colaborare cu
autorittile fasciste, ca familii ale unor membri ai partidelor burgheze
care si-au desfsurat activitatea n Basarabia pn la ocupatia sovietic,
ca familii ale unor gardisti albi sau ale unor membri ai sectelor religioase
ilegale din republic.
Din numrul total de 12.860 al familiilor asupra crora Ministerul
Securittii de Stat al RSSM a ntocmit dosare pentru a fi deportate, 1567
familii n-au fost ridicate din diferite motive (ctre ziua deportrii
intraser n colhozuri (247 familii); n timpul operatiei au prezentat
dovezi documentare precum c unii membri ai familiei si satisfceau
serviciul militar n Armata Sovietic (240 familii); n alte cazuri unii
membri ai familiilor aveau ordine si medalii ale URSS (35 familii), sau
pur si simplu n momentul operatiei si schimbaser domiciliul (508
familii) ori se ascunseser pentru a nu fi deportati (105 familii) etc.)
132

La desfsurarea Operatiei Sud au participat 4.496 lucrtori
operativi ai Ministerului Securittii de Stat al URSS (484 lucrtori
operativi ai MSS al RSSM si 4.012 lucrtori operativi sositi din
celelate republici surori) si 13.774 ofiteri si ostasi din unittile militare
subordonate aceluiasi minister. La desfsurarea operatiei au fost antrenati
si 24.705 activisti ai organelor de partid si sovietice din Moldova.
Pentru a asigura operatia de transport, au fost mobilizate 4069
autovehicole, inclusiv: 1506 automobile din organizatiile de transport
locale si 2563 din unittile militare din districtele militare Odesa si
Prikarpatie (Subcarpati).
11

Conform materialelor Ministerului de finante al RSSM rezult c
n anul 1949, din numrul total al deportrilor, 5094 (si nu 7628) erau
familii de chiaburi: pn la deportare plteau impozit majorat 7338
gospodrii, dup 2244.
12
Credem c diferenta dintre numrul de familii
de chiaburi publicat de Ministerul securittii de stat si cel care rezult
din drile de seam ale Ministerului de finante ar putea fi explicat prin
dou posibile mprejurri. Prima chiaburii izgoniti din colhozuri ntre
luna mai 1948 si ziua operatiunii, si care au fost apoi deportati n-au fost
introdusi n listele Ministerului de finante pentru a fi supuse la impozit
majorat, pentru c la intrarea n colhoz le-a fost socializat averea, si a
doua situatie posibil listele deportrilor au fost ntocmite nainte de a
intra chiaburii n colhozuri.
A doua ipotez ne pare a fi mai aproape de adevr, fiind sustinut
si de unele documente de arhiv. Astfel, din stenograma consftuirii de la
N. G. Coval, din iulie 1949, aflm c mputernicitul CC al PC(b)M si
Consiliului de Ministri al RSSM, A. Kozrev, vizitnd aproape toate
subunittile militare din Transnistria, care trebuiau s participe la
deportare, le-a atras atentia executantilor c documentele au fost
ntocmite relativ demult si n ele au putut surveni unele schimbri
au putut s se strecoare unele imprecizii .
13

Mai mult chiar, s-ar putea presupune c n documentele celor ce
urmau s fie strmutati, nicieri nu figura mentiunea dac cutare sau
cutare a fcut serviciul militar n Armata Sovietic, dac a fost decorat,
precum si faptul c n listele operative de ridicare au nimerit oameni
133

decorati cu ordine, cei mai veritabili - participanti la Rzboiul pentru
Aprarea Patriei, totodat au fost ncurcati anii de nastere, (deportatii
aut.) sunt trecuti ca avnd 50 de ani iar n realitate unii au 60, ba chiar
si peste 70 de ani,
14
din cauz c o parte din listele familiilor deportate
n 1949 au fost alctuite nc din 1940-1941, iar n Transnistria chiar si
mai devreme, iar ulterior n dosarele deportatilor nu s-au mai fcut
nsemnrile corespunztoare.
Hotrrea de la 28 iunie 1949 prevedea deportarea familiilor n
ntregime, dar nu excludea si deportarea numai a unor membri ai
acestora. Drept urmare, pe data de 6 iulie, cnd s-a desfsurat
operatiunea , au fost ridicati numai acei membri ai familiilor ce se gseau
n acel moment acas. Asa se face c au existat sute de cazuri cnd au
fost deportati n Siberia cu confiscarea averii numai printii ori copiii,
mama ori tatl cu o parte din copii. Aceasta s-a ntmplat n mare msur
din cauz c, desi operatiunea a fost pregtit n tain, populatia din
unele localitti ale republicii, pe diferite ci (n cele mai dese cazuri de la
ostasii veniti n republic s nfptuiasc deportarea si de la grnicerii
antrenati n operatiune), a aflat totusi de ea din timp. n consecint, multi
dintre printi (cu, ori fr copii) s-au ascuns pe la vecini, prin pduri,
dormeau n cmp, ndjduind c n acest mod familiile lor nu vor fi
ridicate. Dar acestea s-au dovedit a fi iluzorii: A. Ceban din satul
Frumoasa, raionul Bravicea, ascuzndu-se cu doi copii a rmas n sat, iar
sotia cu alti trei a fost deportat.
15
A. Prepelit din satul Tomai, raionul
Leova, cu dou fiice a fost deportat, iar doi fii i-au rmas n sat, fr nici
un sprijin.
16
M Zastavnitchii, student la Facultatea de istorie a Institutului
pedagogic din Blti (fost secretar al organizatiei comsomoliste de la
scoala medie nr. 2 din Lipcani), venind la 6 iulie acas s-si vad printii,
noaptea a fost ridicat si, mpreun cu ei, dus n regiunile ndeprtate ale
URSS.
17
Mai trebuie spus c o parte din cei care s-au ascuns,
ntorcndu-se acas si gsind casele pustii si confiscate, si-au ajuns
familiile din urm n gri, ori mai trziu s-au adresat organelor de resort
pentru a fi trimisi si ei n locurile de deportare unde se aflau cei dragi lor.
Am mentionat deja c punctul 5 al hotrrii de la 28 iunie 1949
prevedea ca ordinea de confiscare si folosire a averii rmase a
134

persoanelor deportate s se stabileasc printr-o hotrre suplimentar.
O asemenea hotrre a fost adoptat de Consiliul de Ministri al republicii
peste o zi, la 30 iunie 1949: Cu privire la confiscarea si comercializarea
averii deportatilor de pe teritoriul RSS Moldovenesti.
n conformitate cu aceast hotrre, familia deportat (a
chiaburilor, a fostilor mosieri, a marilor proprietari, a complicilor
cotropitorilor germani, a persoanelor care au colaborat cu organele
politiei romno-germane, a membrilor organizatiilor si partidelor
profasciste, alb-gardiste, a membrilor sectelor ilegale)
18
avea dreptul s
ia cu sine o avere ce nu trebuia s depseasc greutatea de 1500 kg.
19

Restul averii plantatiile de vii, livezile, vitele, inventarul, constructiile
locative, ntreprinderile de productie urma s fie confiscat. Averea
confiscat a celor deportati trebuia s fie utilizat pentru acoperirea
datoriilor si angajamentelor fat de stat. Locuintele si cldirile
administrative, ntreprinderile de productie (inclusiv morile, fabricile de
ulei), inventarul agricol si mestesugresc, precum si plantatiile de vii,
livezile si animalele domestice rmase de la deportati dup achitarea
datoriilor erau puse n mod gratuit la dispozitia colhozurilor si incluse n
fondul indivizibil. Cerealele alimentare, cele furajere si culturile tehnice
urmau s fie predate SMT-urilor. Batozele si motoarele trebuiau s fie
predate statului. Hotrrea mai prevedea ca imobilele si constructiile
agroindustriale confiscate s fie utilizate cu precdere pentru amenajarea
spitalelor, scolilor, caselor de copii, bibliotecilor. Pstrarea si gestionarea
averii era pus pe seama presedintilor sovietelor raionale de deputati ai
poporului si a sefilor sectiilor raionale financiare. Ultimul punct al
hotrrii avertiza asupra inadmisibilittii cazurilor de delapidare a averii
confiscate.
La 14 iulie 1949, n legtur cu interpelrile primite cu privire la
ordinea de ntocmire a documentelor, evalurii si nregistrrii la venituri
a averii confiscate de la chiaburi si transmise gratuit spre folosirea
colhozurilor, Ministerul Agriculturii al RSSM a adoptat instructiunea
Cu privire la ordinea de legalizare si evident a averii chiaburilor,
transmis gratuit colhozurilor. Instructiunea explic modul de
transmitere a averii confiscate, continutul actelor ntocmite n acest scop,
135

precum si faptul c evaluarea averii era necesar s se efectueze de o
comisie special, iar actul evalurii s fie aprobat de adunarea general a
colhoznicilor.
20

Desi hotrrea de la 30 iunie avertiza asupra inadmisibilittii
cazurilor de delapidare a averii, asemenea fapte au avut loc cu prisosint.
n timpul evalurii si comercializrii averii confiscate a deportatilor au
avut loc nclcri ale legii si abuzuri grave, mai ales din partea
conductorilor comitetelor raionale de partid si executive ale sovietelor
de deputati ai poporului si activistilor stesti. Drept urmare, o parte a
averii n raioanele Trnova, Chisinu, Blti, Vadul-lui-Vod, Rscani,
Edinet s.a. a fost furat ori vndut la pret redus. La una din sedintele
Biroului Consiliului de Ministri al RSSM, din decembrie 1949, seful
sectiei financiare din r. Sngereni relata: Cnd a nceput deportarea, am
ncercat s respectm legea, dar secretarul comitetului raional de partid a
declarat categoric:Nu-i treaba voastr si nu v bgati nasul unde nu v
fierbe oala. Fcnd sechestrarea averii, am sigilat locuintele, ns
sigiliile au fost smulse, iar averea prdat. Nu pot s afirm c acest act a
fost comis anume de Prideichin (secretarul comitetului raional de partid
n. aut.) ns ordinul, sunt sigur, porneste de acolo. n raion au fost comise
furturi n mas si multi din lucrtorii comitetului raional de partid sunt
implicati n aceasta.
21
n raionul Vadul lui Vod, bunoar, din avutia
sechestrat au fost furate lucruri n valoare de 47 mii ruble.
22
Pentru
furtul si irosirea averii confiscate de la deportati, organele procuraturii au
tras la rspundere judiciar n raionul Chisinu 5 persoane, n raioanele
Blti si Rscani cte 7, n raionul Trnova 8 persoane, ntre care
numitii Cazmin fost propagandist al comitetului raional de partid,
Sabatin fost sef al sectiei agricole a comitetului raional de partid,
Lucosnicov fost sef al sectiei controlului de partid a comitetului raional
de partid, Martiuc revizor la Ministerul de Finante al RSSM, Mojaev
presedintele sovietului stesc Corbu etc.
23

Acum, dup ce am vzut cum s-a ntmplat deportarea, s vedem
care au fost cauzele si consecintele ei. Mai nti ns, tinem s subliniem
faptul c deportrile din Moldova pot fi privite sub mai multe aspecte: ca
elemente ale subsistemului fricii, instituit n anii stalinismului n
136

URSS, ca si componente ale politicii de deznationalizare a romnilor de
la est de Prut, ca metod de depopulare a Basarabiei, ca metod de lupt
mpotriva dusmanilor poporului etc.
24
Aici nu vom ilustra deportarea
din iulie 1949, cu toat gama de aspecte mentionate (aceasta ar putea fi
tema unui studiu special), ci vom vorbi despre ea doar ca element al
planului stalinist de colectivizare a agriculturii, plan care avea la baz
teoria luptei de clas si a fost aplicat, n mod sablonar, si n Moldova.
Numai privind deportarea sub acest aspect putem s-i ntelegem cauza
principal.
n capitolul 2 al prezentei lucrri am vzut c plasarea
gospodriilor chiaburesti ntr-o categorie socio-economic aparte s-a
fcut cu scopul de a le supune la impozit majorat. Am mai subliniat c
prin hotrrile de la 30 august 1947 sensul traditional al termenului de
chiabur, n Basarabia, precum n anii 20-30 n restul imperiului
sovietic, a fost extins. Aici mai adugm c anii stalinismului, termenului
i-a fost atribuit si o anumit nuant politic. n conformitate cu teoria
marxist-leninist, n orice tar care construieste socialismul,
colectivizarea agriculturii are loc n conditiile luptei de clas cu
chiaburimea, care n ultim instant este lichidat. A fi chiabur, deci,
nsemna s fii trecut n categoria dusmanilor regimului.
Din anul 1940 n Moldova au nceput transformri socialiste.
Conform ideologiei staliniste, la sat, acestea puteau s aib loc doar n
conditiile luptei de clas. n anii 1940-1941 ns principalele actiuni de
teroare ale regimului au fost ndreptate nu mpotriva chiaburilor (desi
erau considerati dusmani ai transformrilor socialiste din agricultura
republicii
25
), ci mpotriva fostilor mosieri, proprietari de ntreprinderi,
ofiteri, mpotriva fostilor membri activi ai partidelor politice, clerului si
intelectualilor rmasi n tinut dup 28 iunie 1940. Reprimarea acestora
nu era ntmpltoare: ei erau purttorii celor mai democratice traditii
constituite n Basarabia si, deci, si solul cel mai fertil pentru o rezistent
pe care, binenteles, regimul stalinist totalitar nu o putea admite. La 13
iunie 1941 cea mai mare parte a persoanelor din categoriile mentionate
au fost deportate din republic.
137

Dup rzboi regimul stalinist nu a abandonat teoria luptei de clas,
si pe msura amplificrii procesului de colectivizare chiaburimea era
considerat tot mai dusmnoas (fapt aflat n deplin concordant cu teza
stalinist, enuntat n anul 1928, despre nsprirea luptei de clas pe
msura constructiei socialismului). n consecint, nendeplinirea oricror
planuri, reducerea numrului, vitelor n gospodriile trnesti, stricarea
masinilor si uneltelor agricole, ritmurile joase ale colectivizrii, starea
proast a lucrurilor n colhozuri s.a. toate erau puse pe seama
chiaburilor. De pild, ntr-o dare de seam a Procuraturii republicii
ctre Procurorul General al URSS citim: Ca rezultat al pasivittii
politice din partea sectiilor agricole raionale, elementele chiabure-
dusmnoase, ptrunse n colhozuri cu scopul de a le descompune,
organizau betii, bti (raionul Leova), ncurcau evidenta n colhozuri (r.
Bolotino), mpiedicau desfsurarea la timp a semnatului de toamn n
colhozuri (r. Telenesti), cu scopul de a mpiedica dezvoltarea vitritului
socializat, caliceau caii si alte vite (r. Chisinu, Telenesti, Bolotino).
26

Regimul stalinist avea nevoie de teoria nspririi luptei de clas pe
msura constructiei socialismului, din dou motive principale: primul
pentru a avea posibilitatea de a gsi n tar, n orice moment, anumite
persoane, grupuri sociale, clase si chiar popoare care s fie nvinuite de
esecurile politicii sale, al doilea pentru a justifica oprimarea rezistentei
opus regimului.
Privit din acest punct de vedere (al luptei de clas), delimitarea si
nregistrarea chiaburilor n 1947 apare, deci, ca o actiune a regimului
realizat cu scopul de a defini, n satul romnesc din stnga Prutului,
dusmanul care urma s fi lichidat, iar deportarea din iulie 1949
mijlocul prin care s-a nfptuit aceasta.
27

Dar, conform doctrinei staliniste, lichidarea chiaburimii ca si clas,
ntr-un anumit spatiu geografic are loc nu n oricare mprejurri, ci n
conditii speciale, si anume cnd miscarea colhoznic tinde spre
colectivizare compact.
28
Acest postulat era invocat si n Moldova
postbelic. Asa, la Plenara a XXII-a a CC al PC(b)M, Presedintele
Biroului CC al PC(b) din toat Uniunea pentru Moldova, V. A. Ivanov,
mentiona: Noi acum nu ne aflam n stadiul cnd se poate lichida
138

chiaburul. Deocamdat nfptuim politica limitrii elementelor chiabure
pe calea politicii fiscale, pe calea majorrii livrrilor s.a.m.d. Trebuie s
actioneze constngerea economic si fiscal. n republic 20% din
gospodriile trnesti sunt colectivizate. Deci, acum noi nu nfptuim
colectivizarea compact. Dar chiaburimea se lichideaz, dup cum stim
cu totii, pe baza colectivizrii compacte.
29

n realitate lucrurile se prezentau cu totul altfel. Lichidarea
chiaburimii prin expropriere si deportarea lor avea scopul de a accelera
ritmurile colectivizrii si a transforma acest proces ntr-o actiune de
mas. Se miza pe frica de deportare, care era implantat tot mai adnc n
rndul tranilor.
n Moldova, ca si n restul imperiului sovietic, deportarea a avut
efectul scontat: timp de cteva zile populatia republicii a trit ntr-o stare
de fric imens, c va fi deportat n Siberia dac nu va intra n
colhozuri. A. Korneev, la consftuirea de la N. G. Coval, de la 9 iulie
1949, vorbind despre starea de spirit dup deportare relata: n linii mari,
e bun, dar am auzit si zvonuri c va fi rzboi, iar n unele raioane, n
special n raioanele Strseni si Chisinu s-a zvonit c acum este strmutat
numai primul lot, va urma al doilea, al treilea, din aceast cauz si-au
prsit vetrele multe familii care nu urmau s fie strmutate. Bunoar,
din Horodiste, (r. Clrasi) au plecat 80 de oameni care, cu prere de ru,
nu s-au napoiat pn n ziua de ieri. Asemenea cazuri au mai avut loc la
Dubsari, n raionul Vadul lui Vod; acolo un sat ntreg n-a mers acas
dou nopti, de team s nu fie ridicati.
30
n raionul Leova, si partial n
raioanele Baimaclia si Vulcnesti, oamenii care s-au simtit cu vre-un
pcat pe suflet s-au pregtit de drum, au tiat cte dou oi, cte un
purcel.
31
n satul Recea, de lng Blti, cnd militarii si-au fcut aici
aparitia si a nceput operatia, toti tranii au fugit din sat.
32

Dup deportare numrul de cereri de nscriere n colhoz a crescut
brusc, de asemenea numrul colhozurilor si procentul gospodriilor
colectivizate. n zilele de 6-8 iulie n raionul Clrasi au fost depuse 700
cereri, n raionul Vadul lui Vod 600, la Jelenesti aproape un sat
ntreg s-a nscris n colhoz o sut de gospodrii. n grupul de raioane
Blti cererile se depuneau n mod masiv.
33
De la 6 iulie pn la 1
139

septembrie 1949, n RSS Moldoveaneasc au fost organizate 750 de
colhozuri n care au intrat 183.333 gospodrii trnesti.
nc ceva privind deportarea din iulie anul 1949.
Publicistul Ilie Lupan din Republica Moldova, n unul din
articolele sale, tratnd problematica deportrii din anul 1949 presupune
c basarabenilor le-a fost hrzit soarta asemenea ttarilor din
Crimeea, asemenea calmucilor, tavlarilor, adic deportarea lor n
ntregime din Basarabia.
Ipoteza nu este nou. nc din anii 1941-1944 un sir de
personalitti din Basarabia erau ferm convinse c n anul 1941 a existat
un plan de strmutare a tuturor romnilor din Basarabia n Siberia si c
nceputul realizrii acestui plan a fost deportarea din 13 iunie 1941.
Dac n literatura istoric de pn la restructurarea gorbaciovist
despre deportarea din 13 iunie 1941 nu s-a scris nici un rnd, n presa
basarabean din anii 1941-1944 si n unele studii cu caracter istorico-
publicistic, aprute n acel timp, teama deportrii a fost tratat frecvent.
S-a remarcat n acest sens ndeosebi ziarul Raza, condus de V.
Tepordei, iar aceasta nu dintr-un calcul negustoresc, anume pentru
mentinerea unui tiraj al gazetei, ci pentru c toti colaboratorii si doreau
ca toti romnii moldoveni, indiferent dac au fost deportati, arestati sau
mobilizati, trimisi la lucru, indiferent cnd s-a fcut aceasta, la 13 iunie
1941 sau mai nainte ori mai trziu acestei date, s revin la vatr.
34

Ziarul avea o rubric special nchinat deportrilor din Basarabia
Posta durerilor si a bucuriilor prin intermediul creia cititorii
ziarului ncercau s afle date de la cei ntorsi din iadul rosu, despre
apropiatii lor deportati. Rubrica era redactat de Sergiu Matei Nica, care,
pe drept cuvnt poate fi considerat si primul specialist n istoria deportrii
din anul 1941 din Moldova. Drept dovad este si faptul c la sfrsitul
anului 1942 Ministerul Afacerilor Strine al Romniei i comand un
studiu despre Tentativa Sovietelor de a disloca populatia romneasc a
Basarabiei si invazia elementelor rusesti n aceast provincie n 1940-
1941. Tot atunci acelasi minister i solicita lui V. Tepordei ntocmirea
unui studiu despre Lupta romnilor basarabeni pentru desrobire de sub
jugul rusesc si despre Ocuparea Basarabiei de ctre Rusia Sovietic n
140

anul 1940 (de la acceptarea ultimatumului si pn la instaurarea
administratiei bolsevice).
35

Nu stim dac Sergiu Matei Nica a scris studiul care i s-a cerut de
ctre ministerul amintit mai sus, dar problema deportrilor l-a preocupat
si n anii 1943-1944. Despre acest fapt ne vorbesc articolele publicate de
el n aceast perioad n paginile ziarului Raza. Atta timp ct nu
dispunem de suficiente materiale documentare din arhivele moscovite
referitoare la deportri, concluziile sale rmn pentru noi importante,
fiindc presupunem c n urma apelului su publicat n Raza, Sergiu
Matei Nica a folosit, pentru a-si scrie articolele, documente, date, fapte,
fotografii, sentinte de condamnare date de ctre organele NKVD-ului,
cazuri speciale de deportare, mrturii oculare despre modul cum au fost
ridicati, mbarcati n crute, vagoane sau trimisi pe jos n convoiuri cei
deportati la 13 iunie 1941, precum si mai nainte, primite la redactie,
de la toti cei care le posedau.
36
Deja n octombrie 1942 Posta durerilor
si a bucuriilor primise din toate prtile Basarabiei mii de scrisori, ba
chiar tabele ntregi nominale, certificate de primire, odat cu care se
cereau vesti despre deportati.
37
Iar n ceea ce priveste deportrile, Sergiu
Matei Nica era convins c ele urmau s continuie si dup 13 iunie 1941:
Ceea ce este sigur, - scria el n articolul Sistemul de deportare al
bolsevicilor, - e c dac n-ar fi nceput la 22 iunie rzboiul sfnt de
alungare a hoardelor pngtoare, o alt noapte, poate mai groaznic ca
cea dinti, ar fi decapitat ultimele elemente de rezistent romneasc n
Basarabia.
38
Au fost deportati din Basarabia, dup prerea lui, 250 mii
de oameni

. n acest articol autorul a mai ncercat s defineasc


deportarea ca fenomen: Ctiva dintre exponentii vietii noastre publiciste
s-au exprimat c deportarea este egal cu exilul. Este aceeasi pedeaps de
izolare au sustinut ei, - de nstrinare si opresiune a inimii omenesti.
Asemenea conceptie e o mare greseal. Cu att mai mare cu ct parc s-ar

Dup date din arhivele rusesti, n noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 au fost arestati
4507 capi de familii si deportati 13.885 membri ai familiilor lor. Din alte date, din
aceleasi arhive, n ziua operatiunii din iunie 1941 au fost arestate si deportate peste 22
mii persoane (Vezi: V. Pasat, Trudne stranit istorii Moldov, 1940-1950, Moskva,
1994, p. 24-28, 146-148, 150-156).
141

intentiona s se mbrace n alt lumin cruzimea cinoseniei bolsevice.
Bine, dar n vreme ce exilul nu era dect o form singular a unei
pedepse maxime, dnd putint celui lovit de ea s-si pstreze legtura cel
putin scris cu cei lsati ai lui, stiindu-se precis locul unde se afl si cum
si petrecea timpul n ispsirea pedepsei de multe ori chiar arbitrare,
deportarea era o ruinare de suflet, o desfiintare a oricrei individualitti
omenesti, prin misterul ce o nconjura ntotdeauna cnd se svrsea, prin
surprinztorul ceas cnd cdea asupra omului, prin definitiva nestiint
asupra celui deportat si dus peste mii de kilometri n locuri aspre si
necunoscute.
39

Vasile Tepordei, care a fost si el preocupat mult timp de istoria
deportrii din 13 iunie 1941, considera c n acea noapte de trist
amintire, din Basarabia au fost deportate 300 mii de suflete si c la 23-
24 iunie trecut (anul 1941 n-a-) urmau s fie ridicate alte sute de mii, ca
n 5 loturi s se lichideze moldovenii din Basarabia. Si dac nu izbucnea
rzboiul sfnt, planul s-ar fi efectuat ntocmai si azi am fi avut o
Basarabie pustiit de tot ce-i suflet romnesc.
40

Ideea c pn la rzboi a existat un plan de deportare n Siberia a
tuturor romnilor moldoveni din Basarabia o ntlnim si la alti publicisti
care au scris despre deportarea din iunie 1941 din Basarabia.
41
Din
articolele lor mai aflm c la unele primrii s-au gsit, dup retragerea
bolsevicilor, liste ntregi, cuprinznd numele locuitorilor propusi pentru
deportare. De asemenea s-au gsit zeci de lacte ce trebuiau s
serveasc la ncuierea caselor moldovenilor ridicati.
42

n anul 1942 Guvernmntul Basarabiei a ordonat ca toate
primriile Basarabiei s primeasc tabele cu cei asasinati, deportati si
arestati de ctre bolsevici, pentru a se cunoaste exact numrul lor.
Datele totalizate au fost publicate n studiul scos de sub tipar de ctre
Guvernmnt Basarabia desrobit. n lucrare se constata: numai n
primul an de stpnire (bolsevicii n.a.) au izbutit s smulg si s fac s
dispar din Basarabia circa 100.000 de oameni sub diferite forme si
pretexte: represalii administrative (munci silnice dincolo de Nistru),
concentrri de lucrtoi, deportri si asasinate. Romnii reprezentau 97%
din acest total.
43
Si dup opinia autorilor acestui studiu, deportrile
142

trebuiau s urmeze si mai departe, ntr-un ritm si mai accelerat pn la
completa desrdcinare a poporului romnesc din Basarabia.
44

n opinia noastr, ipoteza c stalinismul prevedea deportarea
tuturor romnilor din Basarabia n Siberia merit atentie. Se stie c n
anii stalinismului deportrile n URSS au fost practicate destul de
frecvent. Fr nici o vin au fost strmutate partial sau n ntregime n
Siberia de gheat zeci de popoare.
Deportarea unor popoare de pe teritoriile strmosesti, n anii
stalinismului, a fost politic de stat. n anii 20 pe lng Comitetul
Executiv Central din toat Uniunea a existat un comitet pentru
strmutri. Atunci cnd strmutarea s-a transformat n pedeaps, functiile
comitetului au fost preluate de NKVD. Din iunie 1931 pn n 1940 a
activat o sectie pentru deportri speciale n Gulag. Din 1940 pn n
februarie 1944, a existat o crmuire a coloniilor de corectie prin munc si
deportri la munci din Gulag, iar de la 24 martie 1944 pn la 21
februarie 1948 a existat o sectie a NKVD pentru deportri speciale. Dup
comasarea Ministerului Afacerilor Interne cu Ministerul Securittii
Statului a existat o sectie special P (probabil de la pereselenie, care
n limba rus nseamn strmutare), creia la 30 octombrie 1954 i s-a
schimbat denumirea n sectia a 4-a, iar n martie 1959 a fost lichidat.
45

n august 1937 Stalin a trasat sarcina ca n Extremul Orient si la
frontiera de apus a URSS s se nfptuiasc curtirea zonei de frontier
de elemente care nu inspir ncredere. Ca rezultat, de acum pn la
sfrsitul lunii octombrie acelasi an din RASS Bureato-Mongol,
Tinuturile Habarovsc si Primorie, regiunea Cita au fost deportati n dou
loturi n Cazahstan si Asia Mijlocie peste 190 mii de coreeni si 8000 de
chinezi. Putin mai trziu coreenii au fost nlturati si din regiunile
europene ale URSS. n decembrie 1939 de pe fostele teritorii poloneze
din regiunile de asfintit ale Ukrainei si Belorusiei au fost deportati n
Povolgia, Siberia, RASS Comi etc. circa 400 mii de fosti cetteni
polonezi. n ajunul rzboiului din RSS Carelo-Fin si regiunea Leningrad
au fost deportati finii ingermalandici. Exemplele pot continua.
46

Dac tinem cont de caracterul tensionat al relatiilor romno-
sovietice de pn la 28 iunie 1940 si dup aceast dat, precum si de
143

ascensiunea fortelor fasciste n Romnia n anii din ajunul rzboiului,
credem c elaborarea de ctre autorittile de la Moscova a unui plan de
strmutare a romnilor din Basarabia a fost posibil, cu att mai mult, cu
ct asemena planuri au existat si pe timpul Rusiei tariste
47
, a crei
politic expansionist si metode de realizare au fost preluate de Rusia
Sovietic. Dar n anii postbelici, desi deportrile n URSS au continuat
cu aceeasi intensitate ca si pn la rzboi
48
, ideea aplicrii n practic a
planului mentionat a fost abandonat. Si nu pentru c n aprarea
moldovenilor s-a ridicat maresalul Jucov, argumentnd c moldovenii au
luptat vitejeste mpotriva fascistilor, au czut, pe pmnt strin n numr
de sute de mii
49
, ci pentru c n urma ntelegerilor de la Zalta Romnia a
nimerit n sfera de influent sovietic si Stalin si ddea bine seama c
deportarea tuturor romnilor din Basarabia n Siberia n-ar fi servit
interesele sovietice n Romnia. Dup 23 august 1944 guvernul sovietic a
cerut Romniei s predea Uniunii Sovietice toti cettenii romni care n
1940-1941 au domiciliat n Basarabia si Nordul Bucovinei si s-au
refugiat n Regat, considerndu-i cetteni sovietici. Ca urmare, 62.000 de
cetteni romni refugiati din Basarabia si Nordul Bucovinei au fost
transportati n Uniunea Sovietic.
50
Aceast actiune era dezaprobat
deschis de populatia Romniei; pretutindeni locuitorii din Vechiul Regat,
constienti de nenorocirea ce s-a abtut asupra oamenilor din provinciile
din nou rpite trii, cu riscul de a fi deferiti justitiei, i ascundeau pe
basarabeni si bucovinenii vnati de oamenii legii. Deportarea ntregii
populatii romne din Basarabia ar fi ntrit si mai mult sentimentele
antisovietice n Romnia si asa foarte puternice.
n conformitate cu ordinul MAI al URSS Nr. 00564 de la 11 iunie
1949, deportatii din Moldova urmau s fie distribuiti prin urmtoarele
regiuni ale Siberiei: n regiunea Kurgan 5000 familii (18200 persoane),
n regiunea Tiumeni 328 familii (11800 persoane), n Irkutsk 2000
familii (7200 persoane), n Altai 1000 familii (4000 persoane). Ulterior
deportatii din Moldova au fost trimisi si n regiunile Habarovsk, Cita,
Kemerovo, RSS Kazah, RASS Bureato-Mongol.
Soarta deportatilor n Siberia a fost diferit. Doar o mic parte din
ei au avut conditii satisfctoare de trai, marea majoritate ns au locuit
144

n barci, de regul mai multe familii ntr-o ncpere. De exemplu, n
localitatea Erbas, regiunea Tobolsk, ntr-o barac de 130 m
2
si n localul
scolii de 90 m
2
au fost cazati 197 de oameni, fiecrei persoane
revenindu-i cte 1,1 m
2
de spatiu locativ. n sectorul de pdure Lebedevca
regiunea Tiumeni ntr-o barac de 98 m
2
au fost cazate 28 familii (75
persoane), la fiecare persoan revenind cte 1,3 m
2
de spatiu locativ. n
majoritatea cazurilor n barci nu erau nici paturi, mese sau scaune, si
deportatii dormeau pe podea.
Prima obligatie a deportatilor n Siberia era munca. Ei erau obligati
s lucreze la ntreprinderi forestiere, piscicole, de constructii, miniere etc.
De exemplu 1172 familii (4070 persoane, inclusiv 941 brbati, 1553
femei si 1576 copii) care au sosit n zilele de 23-24 iunie 1949 n
regiunea Altai au fost repartizate la munci n modul urmtor: n colhozuri
596 familii, n sovhozuri 516 familii si n trustul de extractie a
aurului Gornoaltaizoloto 60 familii.
51

Desi locuiau n conditii de lagr, deportatii aveau o atitudine foarte
constiincioas fat de munc si foarte multi dintre ei au fost distinsi si
recompensati de ctre guvernul unional, sindicatele de ramur, directiile
organizatiilor unde au lucrat, cu medalii, diplome, cadouri etc., pentru
rezultate nalte n munc.
Eliberarea deportatilor din asezrile speciale s-a nceput la putin
timp dup deportare. Chiar n anul 1949 Consiliul de Ministri al RSSM a
primit de la deportati 251 de plngeri, n care acestia si dovedeau
nevinovtia si cereau s li se permit a se ntoarce la locul de bastin.
52
O
parte a cererilor au fost examinate, si unor familii (n primul rnd cele ale
cror membri aveau merite deosebite fat de URSS) li s-a permis
ntoarcerea n republic. Pn la 9 iunie 1952 au fost eliberate din
asezrile speciale, ca familii deportate nentemeiat 87 familii (389
persoane) si 108 persoane singure. n anii 1954 1955 pe adresa
Consiliului de Ministri al RSS Moldovenesti au parvenit 8904 cereri. O
parte dintre ele au fost examinate si solutionate pozitiv.
53
Dar eliberarea
masiv a deportatilor din asezrile speciale s-a nceput numai dup
moartea lui Stalin. n perioada 1 ianuarie 1954 31 octombrie 1956 din
asezrile speciale au fost eliberate 3300 familii: ca deportate pe
145

nedrept, ca persoane singure, din motive de vrst naintat sau de
incapacitate de munc. Astfel n anul 1954 au fost eliberate 1000
familii (2057 persoane), n 1955 1459 familii (3070 persoane), n
perioada 1 ianuarie 31 octombrie 1956 831 familii (1823 persoane).
54

Pn la data de 1 martie 1957 din asezrile speciale au fost eliberate
7209 familii (10611 persoane), iar pn la 1 august 1961 14.902 familii
de deportati din Moldova. Or, din numrul total de 15867 familii
deportate din Moldova n timpul operatiunilor din iunie 1941, iulie 1949
si aprilie 1951, la data de 1 august 1961, si mai asteptau eliberarea n
Siberia 965 familii.
55

La 19 mai 1958 si 7 ianuarie 1960 Prezidiumul Sovietului Suprem
al URSS a adoptat 2 decrete cu aceeasi denumire: Cu privire la anularea
restrictiilor pentru unele categorii de deportati. Conform decretului din
anul 1958 se anulau restrictiile privind deportrile speciale si se eliberau
de sub supravecherea MAI complicii ilegalittii nationaliste si membrii
familiilor lor; fostii chiaburi si membrii familiilor lor; membrii familiilor
fostilor mosieri, fabricanti, comercianti, conductori si membrii
partidelor politice burgheze si ai organizatiilor antisovietice, conductorii
fostelor guverne burgheze, iar conform decretului din ianuarie 1960
membrii familiilor conductorilor si membrilor ilegalittii nationaliste si
ai bandelor nationaliste, deportati din regiunile Ucrainei de Apus, din
republicile unionale Moldova, Leton, Lituanian si Eston; fostii
comercianti, mosieri, fabricanti, membri ai guvernelor si partidelor
politice burgheze, deportati din regiunile de Vest ale Ucrainei, din
republicile unionale Moldoveneasc, Leton, Lituanian si Eston.
56

Punctul 2 al decretului din 1958 stabilea c persoanelor eliberate
de sub supravegherea MAI s li se restituie averea confiscat, li se
interzicea rentoarcerea n locurile de unde au fost deportati. Aceasta din
urm putea fi aprobat numai de comitetele executive ale sovietelor
raionale de deputati ai oamenilor muncii sau de Consiliile de Ministri ale
republicilor. n ceea ce priveste persoanele, conform decretului din 1960,
lor nu li se restituia averea confiscat, iar rentoarcerea la bastin era
admis numai cu permisiunea comitetelor executive ale Sovietelor
regionale de deputati ai oamenilor muncii sau a Consiliilor de Ministri
146

ale republicilor (care nu au mprtire regional) de pe teritoriul crora au
fost ridicate persoanele respective.
57

Dup ce erau eliberati din asezrile speciale, majoritatea
deportatilor, indiferent din ce categorie fceau parte, se ntorceau n
republic si ncepeau s bat la usile diferitor organe de stat cu
rugmintea de a li se napoia averea confiscat si s li se permit
ntoarcerea la bastin. n anii 1958-1963 numai la Secretariatul
Consiliului de Ministri al republicii s-au prezentat 1243 persoane,
solicitnd s li se restituie averea.
58
n aceeasi perioad de timp, 4719
fosti deportati au adresat cereri similare Consiliului de Ministri.
59
Dintre
acestea au fost examinate doar 2916 cereri, unui numr infim de familii
(132) fiindu-le satisfcut rugmintea.
60

Unele cereri te cutremur prin continutul lor. Ele constituie o
mrturie despre soarta tragic a celor eliberati din asezrile speciale,
despre frdelegile si indiferenta pe care o manifestau anumiti
reprezentanti ai puterii de stat fat de ei. Filip Timosenco din satul
Tudorova, raionul Olnesti, la 18 august 1956 scria pe adresa lui N. S.
Hrusciov: V rog despre ntoarcerea casei mele si s acordati atentie
vrstei mele naintate. Am rmas n doi cu sotia, care e n vrst de 73 de
ani, si nu avem un coltisor s trim pn la sfrsitul zileleor umblm pe
la case strine ca niste cersetori. V rugm nc o dat s ne acordati
atentie si s permiteti s ni se ntoarc casa, s nu murim pe drumuri.
61

V rog s examinati cererea mea n esent, - scria pe adresa Consiliului
de Ministri al URSS N. I. Crudu din satul Cruzesti, raionul Vadul-lui-
Vod, cruia n anul 1949 i-au fost deportati copiii, iar casa confiscat,
el, nefiind atunci gsit acas, a fost lsat apoi s triasc n Moldova.
La 2 aprilie 1954 copiilor mei li s-a permis s se ntoarc la bastin, din
lista chiaburilor au fost exclusi, devenind membri ai colhozului, unde si
muncim. Acum m-am adresat peste tot unde se poate cu rugmintea mea
de a mi se ntoarce mcar un coltisor de cas, s pot tri cu familia si
peste tot sunt refuzat. Dar unde s triesc cu copiii? Degrab e iarn si
noi trim ntr-un serai. Trebuie s aveti mil, cci si noi suntem oameni
si dorim s trim.
62

147

Cauza principal pentru care nu li se restituia averea si n primul
rnd locuintele celor ce se ntorceau la bastin era faptul c n anul 1949,
conform hotrrii de la 30 iunie 1949, casele au fost, n cea mai mare
parte, transferate colhozurilor. Acestea au transformat casele deportatilor
n grdinite de copii, spitale, farmacii, scoli etc. De exemplu, n raionul
Kotovski, prin hotrrea comitetului executiv al Sovietului raional de
deputati ai poporului, n casele luate de la deportati s-au instalat
crmuirile colhozurilor, grdinite de copii (218 case), spitale, puncte
medicale (10 case), scoli, internate, case de copii (37), cluburi si
biblioteci (11), gospodriei comunale raionale (12), osptrii, magazine
(15); au fost folosite n alte scopuri 16 case.
63
Restituirea averii fostilor
deportati, inclusiv a caselor lor, ar fi dus, deci, la lichidarea multor
institutii de acest fel la sat, ceea ce ar fi provocat un alt ghem de
probleme. Unele case nu erau restituite fostilor deportati si pentru c o
parte din capii satului, care manifestaser exces de zel la ridicarea
deportatilor din 1949, nc se aflau n posturi de conducere si nu vroiau
s convetuiasc ntr-un sat cu dusmanii de clas.
Chiar lipsiti de dreptul de a locui n Moldova si n ciuda
amenintrilor autorittilor, o parte din cei ntorsi la bastin au rmas s
locuiasc n republic. Alt parte, terminndu-se de o repetare a
zguduitoarei tragedii din 6 iulie, s-au stabilit n satele din Ukraina situate
n imediata vecintate a Moldovei.
Numrul familiilor care s-au ntors la locurile de bastin nu ne este
cunoscut. Stim doar faptul c n anii 1960-1965 Consiliul de Ministri al
republicii, examinnd cererile mai multor fosti deportati, a acceptat
ntoarcerea definitiv la vatr a circa 1200 de familii, multora, ns,
interzicndu-le acest lucru.
64

Mai este necesar de mentionat c eliberarea din esezrile speciale,
iar apoi permisiunea de a locui n locurile de bastin nu a nsemnat
reabilitarea deportatilor. Cazurile de reabilitare n acei ani au fost extrem
de rare. Abia n vremea restructurrii gorbacioviste, la 10 aprilie 1989,
Consiliul de mInistri al RSSM a adoptat hotrrea despre anularea
hotrrii Consiliului de Ministri al RSSM de la 28 iunie 1949 Cu privire
la deportarea din RSS Moldoveneasc a familiilor de chiaburi, fosti
148

mosieri si mari comercianti. Prin aceast hotrre toti cettenii
mentionati au fost reabilitati. Aceast regul ns nu s-a extins asupra
persoanelor care au colaborat cu ocupantii fascisti germano-romni.
Pentru asemenea cetteni a rmas n vigoare prevederea anterioar
privind examinarea cererilor despre justetea deportrilor.
65

Pornind de la necesitatea restabilirii depline a drepttii sociale, la
24 mai 1989 guvernul republicii a adoptat hotrrea Cu privire la
ordinea de restituire a averii si a compensrii pagubelor cettenilor
deportati nentemeiat n anul 1949. Hotrrea prevede restituirea sau
compensarea costului averii confiscate tuturor persoanelor reabilitate sau
urmasilor lor, oferirea locuintei preferential, a sectoarelor pentru
constructii individuale si alte nlesniri importante.
66

La 8 decembrie 1992 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat
Legea Republicii Moldova privind reabilitarea victemelor represiunilor
politice svrsite de regimul comunist totaliatar de ocupatie (7 noiembrie
1917 23 iunie 1990).
67
Scopul legii adoptate de Parlament este
reabilitarea victimelor represiunilor politice svrsite pe teritoriul actual
al Republicii Moldova, reintegrarea lor n drepturile politice, sociale si
civile si compensarea, n msura posibilittilor, a daunelor materiale pe
care le-au suferit, precum si lichidarea altor consecinte ale samavolniciei
regimului comunist. n conformitate cu articolele 2 si 3 ale Legii
mentionate persoanele deportate din Moldova precum si membrii
familiilor lor, inclusiv copiii care s-au nscut n locurile de
represiunesau n drum spre ele, persoanele care au fost impuse sau
nevoite s-si urmeze printii, rudele, tutorii n exil ori la locul de detinere
special sau rmase fr ngrijirea acestora, precum si copiii persoanelor
executate n urma represiunilor politice, sunt declarate nevinovate si
urmeaz a fi reabilitate n fata societtii si reintegrate n drepturi.
Articolul 12 al Legii, stipuleaz printre altele, c Cettenilor
Republicii Moldova supusi represiunilor de gradul 1 li se restituie (n
cazul mai multor mostenitori n prti egale) bunurile materiale n
conformitate cu Hotrrea Consiliului de Ministri al RSS Moldova nr.
151 din 24 mai 1989 Cu privire la restituirea bunurilor si compensarea
daunelor cettenilor strmutati n mod nelegitim n anul 1949. Legea
149

mai prevede acordarea de compensatii si nlesniri sociale persoanelor
supuse represiunilor.
68

n ncheiere conchidem c deportarea din 6 iulie anul 1949 a fost o
actiune a regimului comunist efectuat mai nti de toate, cu scopul de a
accelera ritmurile cooperrii gospodriilor trnesti. Ea s-a fcut n
modul cel mai brutal, nclcndu-se legile si constitutia republicii. Nu s-a
tinut cont nici de starea social, nici de starea snttii, nici de vrsta
oamenilor: au fost ridicati si copii sugaci, si oameni foarte btrni, care
nu puteau prezenta vre-un pericol pentru regim si transformrile
socialiste din republic. Basarabenii deportati n Siberia si Extremul
Orient au trit tot timpul cu peranta c vor fi reabilitati si c se vor putea
ntoarce la casele lor, c li se va ntoarce averea confiscat, dac nu lor,
atunci copiilor lor. Reabilitarea ns, chiar dac se face, are doar un
caracter juridic, iar n ce priveste prejudiciile morale si cele materiale
aduse celor deportati, nu exist nici o certitudine c vor putea fi
compensate vreodat.


150

NCHEIERE

Ctre anul 1950 cele mai importante evenimente din istoria
satului romnesc din stnga Prutului se epuizaser, si a fost atins
scopul politicii staliniste fat de satul basarabean: ornduirea
colhoznic a fost instaurat n ntreaga RSS Moldoveneasc.
Analiza ntreprins n prezenta lucrare asupra principalelor
transformri din madiul rural al RSS Moldovenesti n anii 1944-
1950 (anii biruintei ornduirii colhoznice si a relatiilor de
productie socialiste n republic) ne permit s conchidem c n
urma ocuprii Basarabiei si nordului Bucovinei la 28 iunie 1940,
aceste 2 provincii romnesti, ca si celelalte teritorii ocupate de
URSS de-a lungul existentei sale, au fost transformate n colonii
sovietice. Materialul factologic expus n lucrare, analiza lui,
demonstreaz c n anii de ocupatie sovietic romnii din RSS
Moldoveneasc aveau trsturile unui popor aflat sub dominatie
colonial. Ei nu mai detineau controlul asupra propriului destin.
Soarta lor era hotrt ori de Moscova, ori de slavii din Biroul
pentru Moldova al CC al PC(b) din Uniunea Sovietic, CC al
PC(b)M, ministerele si departamentele republicane. Cultura
romnilor, precum si a minorittilor nationale din republic, era
dispretuit si considerat retrograd. Istoria Basarabiei era
falsificat. Limba administratiei a devenit cea rus, care totodat
era obligatorie n scoala medie si n institutiile de nvtmnt de
toate tipurile, politica de deznationalizare dus de tarismul rus n
Basarabia n anii 1812-1917 a fost reactualizat de ctre regimul
comunist si aplicat n practic prin metode mult mai inumane si
mai violente. Pentru a schimba aspectul etnic al teritoriului
dintre Prut si Nistru, politica de alogenizare promovat de tarism
este reactualizat de ctre bolsevici. n RSS Moldoveneasc erau
adusi anual zeci de mii de rusi, ukraineni, bielorusi,
151

reprezentanti ai altor natiuni ale imperiului sovietic, acordndu-
li-se privilegii si o situatie favorizat. n acelasi timp, din RSS
Moldoveneasc erau deportati, trimisi la munci n regiunile
ndeprtate ale imperiului zeci de mii de bstinasi, dintre care
multi au rmas s locuiasc pentru totdeauna departe de cas.
n anii de ocupatie sovietic RSS Moldoveneasc a fost
transformat ntr-o surs de materii prime si brate de munc
ieftine pentru imperiu. Prin intermediul politicii fiscale din
republic erau colectate anual sute de mii de tone de cereale,
floarea-soarelui, carne, vin, lapte etc. n acelasi timp populatia
era nevoit s triasc n mizerie si s ndure foame. Politica
fiscal stalinist a avut consecinte nefaste pentru trnimea din
RSS Moldoveneasc mai ales n anii 1946-1947, provocnd n
republic o foamete fr precedent. Actiunile ntreprinse de
ctre autoritti n vederea salvrii populatiei de la moarte au
redus ntructva proportiile mortalittii, dar nu au stopat-o. n
timpul foametei au murit de foame si din cauza epidemiilor ce
au nsotit-o 150-200 mii de oameni.
Colectivizarea gospodriilor trnesti n RSS
Moldoveneasc, ca si n restul URSS, s-a nfptuit prin dictat, n
procesul ei recurgndu-se la fortarea ritmurilor, aplicarea
msurilor administrative, ignorarea intereselor materiale ale
tranilor. Pentru realizarea ei trnimea din RSS Moldoveneasc
a fost deposedat de pmnt si mijloacele de munc, ceea ce a
dus la nstrinarea ei de pmnt. Colectivizarea a mai adus la
aparitia unei noi pturi sociale n satul romnesc din stnga
Prutului aristocratia colhoznic ptur care n anii de
ocupatie sovietic a constituit sprijinul regimului comunist la
sate, iar astzi reprezint forta conservatoare ce se opune
privatizrii pmntului si reformelor cardinale n economia
republicii.
152

Cu scopul de a nfricosa trnimea din republic si a o
determina s intre n colhoz, la 6 iulie 1949 peste 11 mii de
familii trnesti si ale intelectualilor de la sate au fost deportate
din Moldova n Siberia si Extremul Orient. Deportarea a fost o
actiune inuman, antidemocratic si anticonstitutional, un
atentat la fiinta romnismului n Basarabia. Deportarea n-a tinut
cont nici de starea social, nici de vrsta deportatilor: au fost
deportati din casele lor si copii sugari si oameni btrni care nu
puteau prezenta vreun pericol pentru regimul comunist.
Acestea, precum si alte fapte aduse n prezenta lucrare, vin
s infirme teza cu care se ncepea si se sfrsea mai orice lucrare
istoric din perioada sovietic, precum c biruinta ornduirii
colhoznice a fost cea mai profund transformare de la sate, a
izbvit pentru totdeauna trnimea de exploatarea culceasc
(chiabureasc n.a.) si de mizerie, a creat posibilitti nelimitate
pentru dezvoltarea tuturor ramurilor agriculturii, pentru ridicarea
nivelului agrotehnic al agriculturii. n fata trnimii colhoznice
din Moldova s-a deschis calea spre o viat ndestulat, cult si
fericit.
Perioada analizat n lucrare este una dintre cele mai
interesante nu numai pentru c este putin studiat si nu numai
pentru c este plin de evenimente tragice, ci si pentru c are
prelungire pn n actualitate, astfel nct din momentul n care
ne aflm putem porni ndrt pe acelasi drum al lacrimii
neamului nostru dar privind lucrurile dintr-un alt punct de
vedere, unul sociologic de exemplu, dezvluind aceleasi
evenimente n marea lor complexitate. Binenteles ns c ntr-o
alt lucrare.



153

NOTE

Introducere

1. "Viata Basarabiei", 1941, nr. 1, p. 9.
2. A]renmx C. ., Crparnencxn K. B , Hapanon B.H. Ocvuecme.euue
roonepamueuoeo n.aua e +o.oaecro oepeeue. Knmnnen, 1963; A]renmx C. .
Xaparmepuie :epmi ro..ermueusauu ce.icroeo xoscmea Hpaeooeperi
Mo.oaeuu. Hcmopu coeemcroeo rpecmiucmea u ro.xosuoeo cmpoume.icmea e
CCCP. Mocxna, 1963; Fptnsnna H. I. Leqcra no+oui eopoooe Mo.oaeuu ce.a+
Hpaeooeperi pecnvo.uru e 1944-1945 ee. "V:euuie sanucru KIV" (Ka]epa
ncropnn KHCC), r.IV, 1968; Fptnsnna H. I., Penna H.E. V:acmue paoo:eeo r.acca
e cosoauuu +amepua.iuo-mexuu:ecro oasi ce.icroeo xoscmea Mo.oaecro CCP e
1944-1950 ee. Paseumue npo+iu.euuocmu u paoo:eeo r.acca Mo.oaecro CCP.
Knmnnen, 1970; oporannu u.. Mamepua.iuoe o.aeococmouue mpvouuxc
Mo.oaecro CCP (1946-1958 ee.). Knmnnen, 1974; Heract H.E. V:acmue ro+co+o.a e
coua.ucmu:ecro+ npeoopasoeauuu ce.icroeo xoscmea Mo.oaeuu e 1947-1951 ee.
"V:euuie sanucru KIV", r. XX, 1959; Ctrnnx M.K. Hs ucmopuu coua.iuo-
orouo+u:ecrux omuoueuu e oepeeue npaeooeperuix paouoe Mo.oaecro CCP
uarauvue +accoeo ro..ermueusauu. Bonpoci ucmopuu coua.ucmu:ecroeo
cmpoume.icmea e Mo.oaecro CCP. Knmnnen, 1962; Ko..ermueusau ce.icroeo
xoscmea u qop+upoeauue r.acca ro.xosuoeo rpecmiucmea e Mo.oaeuu. Knmnnen,
1976; Hapanon B.H. Hs ucmopuu ro..ermueusauu ce.icroeo xoscmea sanaouix
paouoe Mo.oaeuu. "Hcropnx CCCP", 1959, N 5; Paseumue caooeo-euuoepaocro
roonepauu e Mo.oaecro CCP (1946-1949 ee.). Bonpoci ucmopuu
coua.ucmu:ecroeo cmpoume.icmea e Mo.oaecro CCP. Knmnnen, 1962;
Boccmauoe.euue u npoeeoeuue e rusui saroua o npeoe.iuix uop+ax
se+.eno.isoeauu e Hpaeooeperuo Mo.oaeuu (1944-1946 ee.). "Hseecmu M4
AH CCCP", 1960, N 6 (60).
3. Vezi: Stnic M.K., Taranov V.I. , Realizarea ideilor Marelui Octombrie n Moldova,
Chisinu, 1987, p. 115; Ctrnnx M.K. Ko..ermueusau ce.icroeo xoscmea..., p.
331.
4. Ctrnnx M.K. Ko..ermueusau ce.icroeo xoscmea..., p. 173-180.
5. Vezi: Fomemxo F. I. 3acvxa u eo.oo e Mo.oaeuu 1946-1947 ee. Knmnnen, 1990.
6. Vezi: Destine n furtuni, Chisinu, 1989; Deportri i neodeportri, Chisinu, 1990;
Bti n u, Chisinu, 1990; Frma cea de pine... Chisinu, 1990; Elena Siupiur,
Siberia dus-ntors, 73 de ruble, Bucuresti, 1991; Stefan Tudor, Satana pe pmnt,
Chisinu, 1992; Basarabia prin vocile ei, Bucuresti, 1992.



154

Capitolul I

1. "Moldova suveran", 27 iunie 1991.
2. Arhiva M.A.E. al Romniei. Fond. Conferinta de pace de la Paris, vol. 125, f. 441.
3. Pactul Molotov-Ribbentropp i consecintele lui pentru Basarabia, Chisinu, 1991, p. 93.
4. Arhiva M.A.E. al Romniei. Fond. 71/1939, E. 9, vol. 103, f. 91-93.
5. Ibidem, Fond. Conferinta de pace de la Paris, vol. 125, f. 443.
6. Valeriu Florin Dobrinescu, Btlia pentru Basarabia (1918-1940), Iasi, 1991, p. 164.
7. Pactul Molotov-Ribbentropp i consecintele lui..., p. 93.
8. Arhiva M.A.E. al Romniei. Fond. Conferinta de pace de la Paris, vol. 125, f. 441-443.
9. La nceputul anului 1941 populatia URSS constituia 199 mln. de oameni.
10. Pactul Molotov-Ribbentropp i consecintele lui..., p. 92.
11. "Viata Basarabiei", 1940, Nr. 7-8, p. 113.
12. Arhiva M.A.E. al Romniei. Fond. Conferinta de pace de la Paris, vol. 126, f. 269-276.
Din acelasi izvor mai aflm c din august 1940 pn n august 1944, n urma arbitrajului de la
Viena, din Transilvania de nord "s-au refugiat, au fost expulzati si s-au repatriat" 225104
persoane. Din Romnia au plecat n teritoriul cedat Ungariei circa 30 mii de persoane. Din
Dobrogea de Sud, cedat de Romnia Bulgariei, s-au repatriat n tar, conform
recensmntului din 6 aprilie 1941, 98934 persoane. Din Romnia au plecat n Dobrogea de
Sud 66939 persoane.
13. "Pravda", 28 iulie 1940.
14. Hasapen A. M. Ioo 1940 npooo.reuue coua.ucmu:ecro peeo.muu e Beccapaouu.
Knmnnen, 1985, crp. 83.
15. "Viata Basarabiei", 1940, Nr. 7-8, p. 113.
16. Arhiva M.A.E. al Romniei. Fond. Conferinta de pace de la Paris, vol. 126, f. 3.
17. Ibidem, Fond. 71/1939, E. 9, vol. 200, f. 12.
18. Ibidem, f. 108.
19. Ibidem, Fond. 71/1939, vol. 94, f. 28.
20. Ibidem, Fond. 71/1939, E. 9, vol. 200, f. 318-320.
21. Ibidem, Fond. Conferinta de pace de la Paris, vol. 126, f.1.
22. Ibidem, f. 2.
23. Ibidem.
24. Ibidem.
25. Ibidem, Fond. 71/1939, E. 9, vol. 185, f. 351-352.
26. Ibidem, f. 366.
27. Arhiva National a Republicii Moldova (ANRM), Fond. 3085, inv. 3, d.21, f. 40 42 .
28. Ibidem, d. 22, f. 58, 88, 128.
29. Fopyr H.I. Coeemi u oouecmeeuuo-no.umu:ecra armueuocmi mpvouuxc MCCP.
Knmnnen, 1988, crp. 23.
30. Ibidem, p. 26.
31. Hasapen A. M. Io 1940 ..., crp. 96.
32. Penna A.B. Oopasoeauue Mo.oaecro CCP. Knmnnen, 1983, crp. 198-190.
155

33. Vezi: "Kommynncr Monannn", 1990, N 9, p. 81.
34. Vezi: "Vocea poporului", 30 aprilie 1999; Pactul Molotov-Ribbentropp i consecintele
lui..., p. 82-116; "Kommynncr Monannn", 1990, N 9, p. 80-88.
35. Vezi: Mitru Ghitiu, Basarabia si pretentiile teritoriale ale Radei Centrale Ucrainene
(1917-1918), - "Cugetul", 1992, nr. 2; Marin C. Stnescu, Basarabia i Rada Ucrainean,
- "Revista de istorie militar", 1992, nr. 5 (16).
36. Arhiva M.A.E. al Romniei. Fond. 71/1914, E.2, partea a 2-a, vol. 47, f.132-133.
37. Ibidem, Fond. 71/URSS, vol. 133, f. 231-232.
38. Ibidem, Fond. 71/1914, E.2, vol. 29, f.145.
39. "Vocea poporului", 30 aprilie 1990.
40. Formarea RSS Moldoveneti i crearea Partidului Comunist al Moldovei, Chisinu,
1984, p. 208.
41. Istoria RSS Moldoveneti, Chisinu, 1984, p. 377.
42. "Vocea poporului", 30 aprilie 1990.
43. Fopyr H.I., Op. cit., p. 27.
44. Istoria RSS Moldoveneti, Chisinu, 1984, p. 380.
45. Ibidem, p. 383.
46. Sesia ntia a Sovietului Suprem a RSS Moldoveneti (8 12 fevrali anu 1941). Chisinu,
1941, p. 89-108.
47. n anii 1941-1951 n republic au activat Sovietele Supreme ale RSSM de legislaturile I
si a 2-a. Deputatii Sovietului Suprem s-au ntrunit n 12 sesiuni, dintre care 3 jubiliare.
Deputatii la sesiuni au discutat n total 46 de chestiuni, ori cte 3,8 chestiuni la o sesiune.
48. Anii grei ai colectivizrii. Chisinu, 1990, p. 142.
49. Ibidem.
50. Vezi: Istoria RSS Moldoveneti, Chisinu, 1967, vol. I, p. 617, 684, 685.
51. Arhiva MAE al Romniei. Fond. Conferinta de Pace de la Paris, vol.124, f. 125.
52. Ibidem.
53. "Izvestia", 3 iulie 1940.
54. Sesia ntia a Sovietului Suprem a RSS Moldoveneti (8 12 fevrali anu 1941). Chisinu,
1941, p. 89-108.
55. Basarabia Desrobit, Bucuresti, 1942, p. 160.
56. "Sociologie Romnesc", Serie nou, Anul 3, 1992, Nr. 3, p. 289.
57. "Coeemcra Mo.oaeu", 23 noxpx 1990 roa.
58. "Sociologie Romnesc", Serie nou, Anul 3, 1992, Nr. 3, p. 289.
59. Ibidem.
60. Ibidem.
61. "Rsritul", Nr. 11-12, 1941, p. 5 - 6.
62. Vezi: Stefan Ciobanu, Basarabia. Populatia, istoria, cultura. Chisinu, 1992, p. 28-40.
63. "Moldova Suveran", 27 iunie 1991.
64. ANRM, Fond. 2848, inv. 11, d. 3, f. 215.
65. Deportri i neodeportri..., p. 39.
66. Fopyr H.I., Op. cit., p. 22.
156

67. "Revista de istorie a Moldovei", 1992, Nr. 2, p. 22.
68. "Moldova Suveran", 27 iunie 1991.
69. "Nistru", 1989, Nr. 7, p. 108.
70. Anii grei ai colectivizrii. Chisinu, 1990, p. 144.
71. "Sfatul ]rii", 22 aprilie 1992.
72. "Coeemcra Mo.oaeu", 23 noxpx 1990 roa.
73. Basarabia desrobit..., p. 87.
74. Vezi: Gribincea M. "Subsistemul stalinist al fricii" n satul moldovenesc din stnga
Prutului, - n "Alternative", 1991, Nr. 7-10.
75. Alte aspecte ale politicii de deznationalizare vezi n: Ioan Scurtu, Constantin Hlihor,
Anul 1940, Drama romnilor dintre Prut i Nistru, Bucuresti, 1992, p. 126-134; Sub
povara granitei imperiale. Bucuresti, 1993, p. 35-43.
76. Zagorodnaza E.M., Zelenciuk V.S., Populatia RSS Moldoveneti, Chisinu, 1983, p. 68
77. "Coms", N 51, exapt 1990 r.
78. Nicolae Ciachir, Basarabia sub stpnire tarist (1812-1917), Bucuresti, 1992, p. 111.
79. "Raza", 29 noiembrie 6 decembrie 1942.

Capitolul 2

1. Istoria RSS Moldovenesti, Chisinu, 1970, vol. 2, p.393.
2. ANRM, Fond. 2845, inv. 1, d.2072, f. 193.
3. Ibidem, inv. 11, d. 157, f. 116.
4. Ibidem, Fond. 2845, inv. 1, d.2070, f. 80; d. 2132, f. 136.
5. "Conercxax Monannx", 11 anrycra 1953 r.
6. ANRM, Fond. 2848, inv. 22, d. 5 si 7. Filele nu sunt numerotate. Vezi hotrrile CCP al
RSSM de la 7 iunie si 21 septembrie 1944.
7. Ibidem.
8. Ibidem, d. 10, f.356, 364.
9. Ibidem.
10. Ibidem, d. 7. Filele nu sunt numerotate. Vezi hotrrile CCP al RSSM din 7 iunie 1944.
11. Ibidem, d. 10, f. 356.
12. Materiale ale Plenarei CC al PCUS. 15 -16 martie 1989. Chisinu, 1989, p. 47.
13. Calculele sunt fcute de autor pe baza drilor de seam ale Ministerului de finante al
RSSM din anii respectivi. Vezi: ANRM. Fond. 2845, inv. 1, d. 2001, 2018, 2062, 2093,,
2123, 2159, 2179, 2205.
14. Ibidem, Fond. 2848, inv. 17, d.55, f. 179-180.
15. Ibidem.
16. Ibidem, inv. 11, d. 157, f. 116 118.
17. Lenin V. I., Opere complete, vol. 38, Chisinu, 1975, p. 275.
18. Ibidem, vol. 41, Chisinu, 1976, p. 198.
19. Vezi: "Sovetskaya Latvia", 2 marta, 1988 g.
20. ANRM. Fond. 2848, inv. 7, d. 37-61.
157

21. Ibidem, inv. 14, d. 118, f. 1, 8.
22. Ibidem, inv. 11, d. 157, f. 116-120.
23. Vezi: "Viata satului", 26 ianuarie 1989.
24. ANRM. Fond. 2848, inv. 14, d. 28, f. 204.
25. Konnexrnnnsannx xpecrtxncxnx xosxcrn n npanoepexntx paonax Monancxo
CCP (Copnnx oxymenron). Knmnnen, 1969, crp. 312.
26. ANRM. Fond. 2848, inv. 14, d. 70, f. 235.
27. Ibidem, inv. 7, d. 36, f. 127; d. 94, f. 334.
28. Ibidem, inv. 11, d. 157, f. 116.
29. oporannu u. . Hanoronax nonnrnxa Conercxoro rocyapcrna n Monannn
(1945.1950). Centcxoe xosxcrno n xpecrtxncrno Conercxo Monannn (1921-1965
rr.). Knmnnen, 1970, crp. 36.
30. ANRM. Fond. 2845, inv. 1, d. 2132, f. 136.
31. Conercxax Monannx", 11 anrycra 1953 roa.
32. Ctrnnx M.K. Konnexrnnnsannx centcxoro xosxcrna, crp. 145.
33. Ibidem, p. 140-143.
34. Gribincea M., Politica fiscal stalinist n RSS Moldova si foametea din anii 1946
1947. "Revista de istorie a Moldovei", 1990, Nr. 3, p. 14.
35. Ctrnnx M.K. Konnexrnnnsannx centcxoro xosxcrna, crp. 140-143.
36. RM, Fond. 2848, inv. 22, d. 13, f. 132
37. Ibidem.
38. Ibidem. Fond. 3085, inv. 3, d. 26, f. 54.
39. Ibidem. d. 28, f. 52-53.
40. Ibidem, Fond. 2848, inv. 22, d. 15, f. 42
41. "Comunistul Moldovei", 1989, Nr. 1, p. 66.
42. ANRM, Fond. 3085, inv. 3, d. 4, f. 77.
43. Ibidem, d. 28, f. 51.
44. Ibidem, d. 32, f. 26.
45. Ibidem, d. 53, f. 4-7
46. Iparnnnu C. A. Macconononnrnuecxax paora xomnaprnn Monannn (19441950).
Knmnnen, 1989, crp. 80.
47. ANRM, Fond. 2848, inv. 11, d. 252, f. 261.
48. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 26, f. 51
49. Ibidem, d. 55, f. 114-116.
50. Ibidem, d. 32, f. 25.
51. Ibidem, d. 55, f. 114-116.
52. Ibidem, Fond. 2848, inv. 5, d. 6, f. 201.
53. Ibidem, Fond. 2845, inv. 1, d. 55, f. 291; d. 87, f. 106.
54. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 21, f. 10.
55. Ibidem, d. 116, f. 118.
56. Ibidem, Fond. 2845, inv. 22, d. 6, f. 299.
158

57. Ibidem, Fond. 2845, inv. 1, d. 2105, f.17, 56, 101, 137; d. 2138, f. 25, 64, 142; d. 2193,
f. 135.
58. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 85. Vezi hotrrea Colegiului Ministerului justitiei al
RSSM din iunie 1947 "Cu privire la practica judiciar viznd dosarele privind ncasarea
rmsitelor la colectri si aplicarea amenzilor".
59. Ctrnnx M.K. Konnexrnnnsannx centcxoro xosxcrna..., crp. 254 255.
60. ANRM, Fond. 2845, inv. 1, d. 2030, f. 247.
61. Ibidem, f. 219.
62. Ibidem, Fond 2848, inv.22, f. 180; d. 9, f. 180.
63. Ibidem, d. 12, f. 535.
64. Ibidem, d. 26 si 40. Filele nu sunt numerotate. Vezi hotrrile Consiliului de ministri al
RSSM de la 10 iulie 1946 si 19 mai 1947; Fond 2845, inv. 1, d. 2132, f. 59.
65. Ibidem, Fond 3085, inv.3, d. 32, f. 26.
66. Arhiva organizatiilor social-politice din Republica Moldova (AOSP), Fond. 254, inv. 1,
d. 56, f.93.
67. ANRM. Fond. 2845, inv. 1, d. 55, f.180.
68. Ibidem, f. 216.
69. Ibidem, d. 87, f.32.
70. Ibidem, d. 138, f. 300.
71. Ibidem, d. 55, f. 152, 184, 268.
72. Ibidem, f. 296.
73. Ibidem, d. 87, f. 52, 112.
74. Ibidem, d. 55, f. 148.
75. Ibidem, Fond 3085, inv.3, d. 32, f. 3.
76. Istoria RSS Moldovenesti, Chisinu, "Stiinta", 1984, p.422; ANRM, Fond 2848, inv.5,
d. 1, f. 1; d. 2, f. 183.

Capitolul 3

1. Istoria RSS Moldovenesti, vol. 2, Chisinau, 1970; Ctrnnx M. K. Homomt Conercxoro
rocyapcrna xpecrtxnam Monannn n nnxnnannn nocnecrnn sacyxa 19451946 rr.
Centcxoe xosxcrno n xpecrtxncrno Conercxo Monannn (1921 1965 rr.).
Knmnnen, 1970 ; Istoria RSS Moldovenesti, Chisnu, 1984 ; Isac V., Semiacov D.
Adevrul despre seceta din anii 19451946 din Moldova, Moldova socialist", 8
august 1987, s.a,
2. Ibidem.
3. Hapan A. Eme pas o ronoe '46 roa. Monoext Monannn", 16 anrycra 1988 r.;
Bomesco O. O pagin tragic a istoriei. "Comunistul Moldovei", 1989, Nr. 1; Iono
"Conercxax Monannx", 15 anpenx 1989 roa; Hon Hypxany. Bcero necxontxo crpannn
ncropnn. Kax ontno... Knmnnen, 1989; Tran A. M., Anii 1946 1947:
nvtmintele foametei n Moldova (material pentru lectori), Chisinu, 1989; Hapan A.,
Ipnnnua M. Hs ncropnn nocnenoennoro ronoa n Monannn. "Kopt", 1990, N I;
159

Fomemxo F. I. 3acyxa n rono n Monannn 19461947 rr., Knmnnen, 1990; Frma cea
de pine... Chisinu, 1990; Gribincea M., Politica fiscal stalinisi n RSS Moldova si
foametea din anii 1946-1947, "Revista, de istorie a Moldovei", 1990, Nr.3, s.a
4. Ctrnnx M. K. Konnexrnnnsannx centcxoro xosxcrna, crp.108.
5. Fomemxo F. I. 3acyxa n rono..., crp. 14
6. Ibidem.
7. ANRM. Fond. 2824, inv. l, d. 225, f, 117
8. Ibidem, Fond. 3021, inv. 5, d. 311, f. 71
9. AOSP. Fond. 51, inv. 4, d. 37, f. 231.
10. "Comunistul Moldovei", 1989, Nr. 1, p. 65.
11. Tran A.M., Anii 1946 1947 ..., p. 8.
12. ANRM. Fond. 3021, inv. 5, d. 476, f. 36, 50.
13. Ibidem, f. 46-47.
14 Ibidem, f. 41.
15. Istoria RSS Moldovenesti, vol. 2, Chisinu, 1970, p. 580.
16. ANRM. Fond. 2848 inv. 17, d. 55, f. 54.
17. Fenepcxoe semcrno. Oruert, oxnat, cmert, pacxnaxn Fenepcxo yesno
semcxo ynpant. Fenept, 1893, crp. 96.
18. ANRM. Fond. 2845, inv. l, d. 2030, f. 272.
19. Ibidem, Fond. 3085; inv. 3, d. 28, f. 54-56.
20. Tran A.M., Anii 19461947.... p. 8.
21. ANRM. Fond. 2848, inv, 22, d. 29, f. 59-64.
22. Ibidem.
23. AOSP. Fond. 51, nv. 4, d. 48, f. 55.
24. Ibidem, f. 23.
25. Ibidem, d. 37, f. 231.
26 ANRM. Fond. 3021, inv. 5, d. 266, f. 4-5.
27. AOSP. Fond. 51, inv. 5, d. 65, f. 36-37.
28. Ibidem.
29. ANRM. Fond. 3824, inv. 1, d. 280, f. 183.
30. "Conercxax Monannx", 23 cenrxpx 1989 roa.
31. Fomemxo F. I. 3acyxa n rono..., crp. 52.
32. Ibidem, p. 23.
33. ANRM. Fond. 2848, inv. 5, d. 31, f. 13.
34. Societatea National de Cruce Rosie a Romniei. Darea de seam asupra ajutorrii
populatiei nfometate n sudul Basarabiei si din Estul Moldovei in toamna 1935 si iarna
primvara 1936, Chisinu, 1937, p. 3.
35. Ibidem, p. 4.
36. Ibidem, p. 6.
37. Ibidem, p. 33, 37.
38. Ibidem, p. 34.
39 Ctrnnx M. K. Homomt Conercxoro rocyapcrna..., crp. 63.
160

40. ANRM. Fond. 2848, inv. 22, d. 7. Filele nu sunt numerotate. Vezi hotrrile CCP al
RSSM de la 19 decembrie 1944.
41. Ibidem, d. 19, f. 59.
42. Ibidem, d. 19, f. 59-64.
43. Ibidem, Fond. 2848, inv. 22, d. 19, f. 59.
44. Ibidem, d. 8, f. 142, 282; d. 19, f. 59.
45. Ibidem, d. 19, f.145; d. 21, f.173-180.
46. Ibidem, d. 29, f. 59.
47. Ibidem, f. 59-64.
48. Ibidem, f. 60.
49. Frma cea de pine..., p, 235.
50. ANRM. Fond. 2848, inv. 5, d. 33, f. 4.
51. Ibidem, d. 28, f. 354.
52. AOSP. Fond. 51, inv. 5, d. 69, f. 110.
53. Ibidem, f. 111.
54. Ibidem.
55. Ibidem, f. 126.
56. Moldova Socialist", 30 iunie 1990.
57. AOSP. Fond. 51, inv. 5, d. 69, f. 155-156.
58. Ibidem, f. 140.
59. Ibidem, f. 112.
60. Ibidem, d. 33, f. 3.
61. ANRM. Fond. 2848, inv. 5, d. 33, f. 3-9.
62. Ibidem, d. 34, f. 73.
63. Ibidem, inv. 11, d. 134, f. 54.
64. Ibidem, inv. 4, d. 13, f. 59.
65. Ibidem, d. 18, f. 44.
66. Ibidem, inv. 22, d. 35. Filele nu snt numerotate. Vezi hotrle CM al RSSM de la 26
februarie 1947.
67. Ibidem, inv 5, d. 33, f. 6 - 7.
68. Ibidem, inv. 11, d. 136, f. 133.
69. Ibidem, inv. 4, d. 10, f. 196.
70. Ibidem, f, 100102; inv. 22, d. 36, f. 2.
71. Ibidem, inv. 22, d. 36, f. 2.
72. Ibidem, inv. 4, d. 10, f. 100-102.
73. Ibidem, inv. 22, d. 36. Filele nu sunt numerotate. Vezi hotrrile CM al RSSM de la 10
martie 1947.
74. Ibidem, inv. 5, d. 27, f. 254, 256-257.
75. "Comunistul Moldovei", 1990, N. 1, p. 68.
76. ANRM. Fond. 2848, inv. 5, d. 27, f. 255.
77. Ibidem, f. 254-256.
78. Ibidem, d. 33, f. 255.
161

79. Ibidem, d. 27, f. 159, 256.
80. Ibidem, f. 258, 260.
82. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 99, f. 29.
82. Ibidem, Fond. 2848, nv. 5, d. 682, f, 166.
83. Ibidem, inv. 22, d. 35. Filele nu sunt numerotate. Vezi hotrrile CM al RSSM de la 14
februarie 1947.
84. AOSP. Fond. 51, inv. 5, d. 68, f. 13-14.
85. ANRM. Fond. 2848, inv. 5, d. 27, f. 260.
86. Frma cea de pine..., p. 236.
87. ANRM. Fond 2848, inv. 5, d. 27, f. 250-262.
88. Ibidem.
89. Arhiva raional de Stat Hncesti, Republica Moldova. Fond. 39, inv. 1, d, 6, f. 37.
90. "Comunistul Moldovei", 1990, Nr. 9, p. 70-71.
91. ANRM. Fond. 2848, inv. 5, d. 682, f. 217.
92. "Comunistul Moldovei", 1989, Nr. 1, p. 69.
93. AOSP. Fond. 18, inv. 1, d. 54, f. 66.
94. ANRM. Fond. 2848, inv. 5, f. 685, f, 174.
95. Ibidem, f. 173.
96. AOSP. Fond 51, inv. 4, d. 69, f. 142.
97. ANRM. Fond. 2848, nv. 22, d. 41. Filele nu snt numerotate. Vezi hotrrile CM al
RSSM din 16 iunie 1947.
98. Conercxax Monannx", 23 cenrxpx 1989 roa.
99.. Vezi: Povar sau tezaur sfint? Chisinau, 1989, p, 468.
100. "Comunistul Moldovei", 1989, Nr.1, p. 68.
101 Conercxax Monannx", 15 anpenx 1989 roa.
102. ANRM. Fond. 2848, nv. 5, d. 682, f. 104.
103. Ibidem.
104. Ibidem.

Capitolul 4

1. Hasapen A. M. Io 1940..., crp. 254.
2. Konnexrnnnsannx xpecrtxncxnx xosxcrn.... crp. 43; AOSP. Fond. 51, inv. 1, d. 48, f.
36.
3. Ibidem, Fond. 51, inv. 4, d. 1, f. 51.
4. Ibidem, f.309.
5. Ibidem, d.35, f. 34.
6. Ibidem, f. 26.
7. Ibidem, f. 29.
8. Konnexrnnnsannx xpecrtxncxnx xosxcrn..., crp. 122-126.
9. Cranonnenne n pasnnrne xonxosnoro crpox n Monancxo CCP. Knmnnen,1971, crp.
146.
162

10. Ibidem.
11. Vezi: Cranonnenne n pasnnrne xonxosnoro crpox..., crp.112-216; Ctrnnx M. K.
Konnexrnnnsannx centcxoro xosxcrna..., crp. 96- 170.
12. ANRM. Fond,3085, inv.3, d.68, f.24
13. Ibidem. Fond. 2848, inv. 6, d. 62, f. 159, 267.
14. Ibidem. Fond, 3085, inv. 3, d. 67, f. 89
15. Ibidem,f.87.
16. Ibidem, d, 104, f. 153.
17. Ibidem, f.78
18. Ibidem, Fond, 2848, inv. 6, d. 64, f. 153
19. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 104, f. 25.
20. Ibidem, Fond. 2848, inv. 6, d. 62, f. 171.
21. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 67, f. 71.
22. Ibidem, d. 104, f. 64.
23. Ibidem, Fond. 2848, nv. 11, d. 157, f. 116-120; Anii grei ai colectivizrii..., p. 216-218.
24. Konnexrnnnsannx xpecrtxncxnx xosxcrn..., crp. 181-183, I86.
25. ANRM. Fond. 2848, nv. 17, d. 12, f, 124.
26. Ibidem, f. 10.
27. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 104, f. 22.
28. Ibidem, f. 34.
29. Konnexrnnnsannx xpecrtxncxnx xosxcrn..., crp. 430
30. ANRM Fond. 2848, inv. 6, d. 62, f. 266.
31. Ibidem.
32. Cranonnenne n pasnnrne xonxosnoro crpox n Monancxo CCP crp. 176.
33. Iparnnnu C. A. Maccono-nonnrnuecxax paora..., crp. 98.
34. ANRM. Fond. 2848, inv. 6, d. 6, f. 267.
35. Vezi: Tinerimea Moldovei", 5 iulie 1989.
36. ANRM. Fond. 2848, inv. 6, d. 62, f. 159.
37. Ibidem, inv. 17, d. 12, f. 257.
38. Ibidem
39. ANRM. Fond 2348, inv. 6, d. 62, f. 153.
40. Ibidem, f, 160.
41. Ibidem, d. 145, f. 67.
42. Ibidem, inv. 17, d. 12, f.103.
43. Ibidem, inv. 6, d. 62, f. 259.
44. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 67, f. 70.
45. Ibidem, Fond. 2848, inv. 6, d, 145, f. 135.
46. Ibidem, d. 62, f. 428; Fond. 3085, inv. 3, d. 67, f. 70.
47. Ibidem, Fond. 2848, inv. 6, d. 62, f. 267.
48. Stalin I.V., Opere comp. vol. 10, Chisinu 1952, p. 35.
49. ANRM. Fond. 3085, inv. 3, d. 172 f. 96.
50. Ibidem, f. 22.
163

51. Ibidem, f. 96.
52. Ibidem
53. Ibidem, Fond. 2848, inv. 6, d. 145, f. 64.
54. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 104, f. 28.
55. Ibidem, f.157
56. Ibidem, d. 172, f, 22
57. Ibidem, Fond. 2848, inv. 17, d. 12, d. 12, f. 101-102.
58. Ibidem,f. 126.
59. Ibidem, d. 62, f. 17.
60. Ibidem, nv. 17, d. 5, f. 142.
61. Ibidem, d. 67, f. 88
62. Ibidem,d. 116,f. 146.
63. Ibidem, d. 172, f. 47, 10.
64. Ibidem, d. 68, f. 24.
65. Ibidem, d. 67, f. 71-72.
66. Ibidem, inv. 6, d. 62, f. 226.
67. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 104, f. 30.
68. Ibidem, d. 73, f, 145.
69. Ibidem, d. 67, f. 88.
70. Ibidem, d. 172, f. 47.
71. Ibidem, d. 104, f. 58-59.
72. Ibidem, d. 172, f. 46.
73. Ibidem, d. 104, f. 37-40.
74. Ibidem.
75. Ibidem, Fond 2848, inv. 17, d. 12, f, 40.
76. Ibidem, inv. 6, d. 62, f. 75.
77. Ibidem, Fond. 3085, inv. 3, d. 172, f. 103.
78. Ibidem, Fond. 2848, nv. 17, d. 12, f. 39
79. Ibidem, inv. 6


Capitolul 5

1. Anii grei ai colectivizrii..., p. 227-229.
2. Este vorba despre hotrrea Consiliului de Ministri al URSS din 6 aprilie 1949 Cu
privire la deportarea din RSS Moldoveneasc a familiilor de chiaburi, fosti mosieri, mari
comercianti si complici ai ocupantilor fascisti. Hotrrea prevedea s fie deportate din
republic 11280 de familii, n total 40850 de oameni. Vezi: Columna, 1990, Nr. 1, p.81.
3. Anii grei ai colectivizrii..., p. 227-229.
4. Columna, 1990, Nr. 1, p.81.
5. Anii grei ai colectivizrii..., p. 126-127.
6. Columna, 1990, Nr. 1, p.80.
164

7. n ziua de 9 iulie 1949 la primul secretar al CC al P.C.(b) din Moldova tov. N.G. Coval a
avut loc o sedint, la care membrii primului grup compus din mputernicitii citati au raportat
despre desfsurarea deportrii n sectoarele care le-au fost ncredintate. Stenograma
sedintei, publicat pentru prima dat de istoricul Ion Siscanu n revista Basarabia (Nr.1,
1991), este cel mai bogat document n amanunte, cu privire la deportare, aflat n prezent la
dispozitia cercettorilor. Din stenogram se vede clar c inspiratorul operatiei a fost P.C.(b)
din Moldova.
8. Basarabia, 1991, Nr.1, p. 99.
9. Ctrnnx M.K., Ko..ermueusau ce.icroeo xoscmea..., crp.271.
10. Vezi, de exemplu, Nistru, 1989, Nr.7, p.100-101.
11. Coeemcra Mo.oaeu", 23 cenrxpx 1989 roa. Analiza unor materiale de arhiv
ne permite s constatm si un alt numr al familiilor deportate n iulie 1949. n anul 1989
istoricul de la Chisinu S.Gratinici a descoperit n Arhiva Institutului de Istorie al PCM un
document care indic c din Moldova in iulie 1949 au fost deportate 10651 de familii
(conform listelor urmau s fie strmutate 13077 familii. Ctre ziua operatiei au fost scoase
din liste 1292 de familii, iar 1134 de familii n noaptea deportrii s-au ascuns si n-au fost
ridicate). n anul 1991 Ion Siscanu, n revista Basarabia (1991, Nr. 1, p. 111) a dat
publicittii numrul familiilor deportate din raionul Ungheni 202 familii. n prezent
cunoastem si numrul familiilor din r. Blti 239, dintre care 99 chiabure (vezi: ANRM,
Fond. 2845, inv. 1, d. 2123, f. 182). n total, deci, 11092 familii.
12. Konnexrnnnsannx xpecrtxncxnx xosxcrn..., crp. 497.
13. Basarabia, 1991, Nr.1, p.99.
14. Ibidem.
15. ANRM, Fond. 2848, inv. 5, d. 46.
16. Ibidem, f. 147.
17. Ibidem, d.123, f. 359.
18. Cugetul, 1991, Nr.5 - 6, p. 61.
19. Axeast dispozitie era formal si avea menirea de a conferi hotrrii o anumit tent
uman. Deportatilor nu li s-a permis s ia cu sine nici strictul necesar, fiind mnati la grile
feroviare pentru a fi ncrcati n vagoane de vite numai cu hainele de pe ei si fr o frm
de paine.
20. Politica, 1991, Nr. 4, p.66-67.
21. ANRM, Fond. 2848, inv. 11 d. 252, f.261.
22. Ibidem, d. 317, f. 65.
23. Politica, 1991, Nr. 4, p. 67.
24. Vezi: Gribincea M., Subsistemul stalinist al fricii..., - Alternative, 1991, Nr. 7-10.
25. Dovad n acest sens serveste, de exemplu, raportul lui Borodin P.G. secretar al CC al
P.C .(b)M, prezentat la adunarea activului de partid din republic la 2 ianuarie 1941. Acesti
dusmani (chiaburii aut.) se sublinia n raport, - ptrunznd n colhozuri, si vor continua
lucrul lor de subminare a ornduirii colhoznice, pe care o vom crea. Trebuie s ducem o
lupt necruttoare si s strpim din rdcin toate canaliile rmase de la romni si care vor
ncerca s se strecoare n ele.
165

26. ANRM. Fond,3085, inv.3, d.104. f.26.
27. Deportarea din Moldova, de rnd cu chiaburii, a peste 3600 de reprezentanti ai altor
categorii sociale nici de cum nu neag caracterul deportrii ca element al planului stalinist
de colectivizare aplicat n Moldova. Deportarea chiaburilor a fost un prilej prielnic de a
deporta din republic si alte persoane ce nu inspirau ncredere regimului. n anii
stalinismului represiunile atingeau nu numai ptura social declarat, la o etap ori alta
dusman al autorittilor comuniste, ci toate pturile sociale ale societtii. Asa cum pn la
1949 oricine putea fi calificat chiabur, nationalist, agent al sigurantei romne, tot asa si dup
anul mentionat, orice surubas al sistemului stalinist putea fi considerat rmsit
chiabureasc sau nationalist si reprimat.
28. n anii 30 n URSS n rezultatul colectivizrii compacte a agriculturii si a deportrii
chiaburilor n regiunile ndeprtate ale trii au fost lichidate peste 1.100.000 de gospodrii
trnesti, iar numrul celor care au avut de suferit n rezultatul lichidrii chiaburimii ca
clas se ridc la 20 mln. de oameni (Vezi: Hpaeoa, 16 cenrxpx 1988 roa;
Peaou.umau. Ho.umu:ecrue npoecci 30 50-x eoooe. Mocxna, 1991, crp. 9).
29. Ctrnnx M.K., Ko..ermueusau ce.icroeo xoscmea..., crp.270.
30. Basarabia, 1991, Nr.1, p.107.
31. Ibidem, p. 106.
32. Ibidem, p.100.
33. Ibidem, 100, 103, 107.
34. Raza, 20-27 septembrie 1942.
35. Ibidem, 1 ianuarie 1943.
36. Ibidem.
37. Ibidem, 4 11 octombrie 1942.
38.Ibidem, 6- 13 iunie 1943.
39. Ibidem.
40. Ibidem, 14 - 21 iunie 1942.
41. Vezi: Amanahul ziarelor Basarabia i Bucovina, 1943, p. 74.
42. Ibidem.
43. Basarabia Desrobit..., p.98.
44. Ibidem, p. 9, 89.
45. Mocroecrue Hoeocmu, 30 nmnx 1991 roa.
46.Ibidem.
47. De exemplu, n sec. 19, dup tratatul de pace de la Kuchuk-Kainargi, contele rus Panin
concepuse un plan de a strmuta toat populatia Moldovei n Rusia.
48. n anii 1943 1944 din Caucazul de Nord au fost strmutati n raioanle de rsrit ale
URSS 608749 ingusi, ceceni, nemti, balcari si reprezentanti ai altor popoare. n luna mai
1944 din Crimea au fost strmutati 191088 ttari, n luna iunie 12040 greci, 12422 bulgari,
9621 armeni. La 31 august Comitetul de Stat al Aprrii al URSS a adoptat hotrrea nr.
6279 cu privire la deportarea din RSS Gruzin a turcilor, curzilor si hemsizilor n urma
creia din republic au fost deportati 46516 turci, 8694 curzi, 1385 hemsizi si 29505
166

reprezentanti ai altor nationalitti. Exemplele pot continua. (Vezi: Hcropnx CCCP, N 6,
1989, crp. 140-141).
49. Columna, 1990, Nr. 1, p.80.
50. Nicolae Ciachir, Basarabia sub stpnire tarist..., p. 114.
51. ANRM. Fond. 2848, nv. , d. 1182, f, 28; d. 1238, f. 45-46; d. 1285, f. 13.
52. Ibidem, inv. 7, d.94, f. 334.
53. Ibidem, d. 421, f. 1 9; d. 538, f. 1-11.
54. Ibidem, d. 541, f.1, 131, 242; d. 543, f. 1; d. 544, f.1; d. 546, f.1; d.547, f.1; d.548, f.1;
d.550, f. 1; d.551, f.1; d. 552, f. 132;
55. Ibidem, d. 829-845.
56. Politica, 1991, Nr.5, p. 57 58.
57. Ibidem.
58. ANRM. Fond. 2848, nv. 7, d. 959, f. 1; d. 1032, f.1; d. 1102, f.1; d. 1176, f. 1; d. 1231,
f. 1; d. 1282, f. 1.
59. Ibidem.
60. Ibidem.
61. Tinerimea Moldovei, 5 iulie 1989.
62. Ibidem.
63. Arhiva raional de stat Hncesti, Republica Moldova. Fond. 39, inv. 1, d. 22, f. 66.
64. ANRM, Fond. 2848, nv. 7, d. 1105 1111, 1179 1187, 1234 1239, 1285 1289.
65. Coeemcra Mo.oaeu", 12 anpenx 1989 roa.
66. Politica, 1991, Nr. 5, p. 54.
67. Sfatul ]rii, 12 ianuarie 1993.
68. Ibidem.




167

BIBLIOGRAFIE


ARHIVE

Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al Romniei:

Fond. Conferinta de Pace de la Paris, vol. 124 126.
Fond. 71/1914, E 2, vol. 29, 47.
Fond. 71/URSS, vol 94, 133.
Fond 71/1939, E 9, vol. 103, 185, 200.

Arhiva Naional a Republicii Moldova:

Fond. 2824, inv. 1, d. 225, 280.
Fond. 2845, inv. 1, d.55, 87, 138, 2001, 2018, 2030, 2062, 2070, 2093, 2105,
2122, 2123, 2132, 2138, 2159, 2179, 2193, 2205.
Fond. 2848, inv. 4, d. 10, 13, 18;
inv. 5, d. 1, 2, 6, 27, 28, 31, 33-35, 46, 123, 682, 685;
inv. 6, d. 6, 62, 145;
inv. 7, d. 36-61, 94, 421, 538, 541, 543, 544, 546-548, 550-552, 829-
845, 959, 1032, 1102, 1105-1111, 1176, 1179-1187, 1231, 1234-
1239, 1282,1285-1289;
inv. 11, d. 3, 134, 136, 157, 252, 317;
inv. 14, d. 28, 70, 118;
inv. 17, d. 5, 12, 55, 62, 67, 68, 116, 172;
inv. 22, d. 5-10, 12, 13, 15, 19, 21, 22, 26, 29, 35, 36, 40, 41.
Fond.3021, inv. 5, d. 266, 311, 376.
Fond. 3085, inv. 3, d. 4, 21, 22, 26, 28, 32, 53, 55, 67, 68, 73, 85, 99, 104, 116,
172.

Arhiva organizaiilor social-politice din Republica Moldova

Fond. 18, inv. 1, d.54;
Fond. 51, inv. 1, d.48;
inv. 4, d. 37, 48;
inv. 5, d. 65, 68, 69.
Fonf. 254, inv. 1, d. 56.
168

Arhiva raional de stat Hnceti din Republica Moldova.

Fond. 39, inv. 1, d. 3, 22.

STUDII:

- Anii grei ai colectivizrii. Chisinu, 1990
- Aspects des relations russo-romaines. I II, Paris, 1967, 1971.
- Basarabia Desrobit. Bucuresti, 1942.
- Bti n u, Chisinu, 1990.
- Ciachir Nnicolae, Basarabia sub stpnire tarist (1812-1917), Bucuresti, 1992.
- Ciobanu Stefan, Basarabia. Populatia, istoria, cultura,. Chisinu, 1992
- Deportri i neodeportri, Chisinu, 1990.
- Dezvoltarea economic a Romniei. 1944 1964, Bucuresti, 1964.
-- Dobrinescu Valeriu Florin, Btlia pentru Basarabia (1918-1940), Iasi, 1991,
- Frma cea de pine..., Chisinu, 1990.
- Formarea RSS Moldoveneti i crearea Partidului Comunist al Moldovei,Chisinu, 1984
- Giorgescu Vlad, Istoria romnilor de la origini pn n zilele noastre, Bucuresti, 1992.
- Istoria RSS Moldoveneti, vol. I-II, Chisinu, 1967, 1970.
- Istoria RSS Moldoveneti, Chisinu, 1984.
- Lenin V.I., Opere complete, vol. 38, 41, Chisinu, 1975, 1976.
- Materiale ale Plenarei CC al PCUS. 15 16 martie 1989. Chisinu, 1989.
- Pactul Molotov-Ribbentropp i consecintele lui pentru Basarabia, Chisinu, 1991
- Povar sau tezaur sfnt?, Chisinu, 1989.
- Scurtu Ioan, Hlihor Constantin, Anul 1940, Drama romnilor dintre Prut i Nistru,
Bucureti, 1992,
- Sesia ntea a Sovietului Suprem a RSS Moldoveneti (8 -12 fevrali anu 1941). Chisinu,
1941.
- Siupiur Elena, Siberia dus-ntors, 73 de ruble, Bucuresti, 1991;
- Societatea National de Cruce Roie a Romniei. Darea de seam asupra ajutorrii
populatiei nfometate n sudul Basarabiei i din Estul Moldovei in toamna 1935 i iarna
primvara 1936, Chisinu, 1937
- Tudor Stefan, Satana pe pmnt, Chisinu, 1992.
- Tran A. M., Anii 1946194 7: nvtmintele foametei n Moldova (material pentru
lectori), Chisinu, 1989
--A]renmx C. ., Crparnencxn K. B, Hapanon B.H. Ocvuecme.euue roonepamueuoeo
n.aua e +o.oaecro oepeeue. Knmnnen, 1963;
--Beuoepcroe se+cmeo. Om:emi, oor.aoi, c+emi, pacr.aoru Beuoepcro vesouo
se+cro vnpaei. Fenept, 1893.
--Fopyr H.I. Coeemi u oouecmeeuuo-no.umu:ecra armueuocmi mpvouuxc
MCCP. Knmnnen, 1988.
169

-- Bonpoci ucmopuu coua.ucmu:ecroeo cmpoume.icmea e Mo.oaecro CCP.
Knmnnen, 1962.
-- Iparnnnu C. A. Maccoeono.umu:ecra paooma ro+napmuu Mo.oaeuu (1944
1950). Knmnnen, 1989.
-- oporannu u.. Mamepua.iuoe o.aeococmouue mpvouuxc Mo.oaecro CCP
(1946-1958 ee.). Knmnnen, 1974.
-- Hcmopu coeemcroeo rpecmiucmea u ro.xosuoeo cmpoume.icmea e CCCP.
Mocxna, 1963.
-- Hcmopu uapoouoeo xoscmea Mo.oaecro CCP (1917-1958), Knmnnen, 1974.
-- Ko..ermueusau rpecmiucrux xoscme e npaeooeperuix paouax Mo.oaecro
CCP (Coopuur oorv+eumoe). Knmnnen, 1969
-- Hasapen A. M. Monancxax conercxax rocyapcrnennocrt n eccapacxn nonpoc.
Knmnnen, 1974;
-- Hasapen A. M. Ioo 1940 npooo.reuue coua.ucmu:ecro peeo.muu e Beccapaouu.
Knmnnen, 1985
-- Paseumue npo+iu.euuocmu u paoo:eeo r.acca Mo.oaecro CCP. Knmnnen, 1970;
--Paseumue ce.icroeo xoscmea CCCP e noc.eeoeuuie eooi (1946 1970 ee.),
Mocxna, 1972.
-- Penna A.B. Oopasoeauue Mo.oaecro CCP. Knmnnen, 1983.
-- Cmauoe.euue u paseumue ro.xosuoeo cmpo e Mo.oaecro CCP. Knmnnen,1971
--Ctrnnx M.K., Ko..ermueusau ce.icroeo xoscmea u qop+upoeauue r.acca
ro.xosuoeo rpecmiucmea e Mo.oaeuu. Knmnnen, 1976.


Periodice:

- Alternative, Nr. 7 10, 1991.
- Basarabia, Nr. 1, 1991.
- Columna, Nr. 1, 1990.
- Comunistul Moldovei, Nr. 1, 1989; Nr.9, 1990.
- Cugetul, Nr. 6 5, 1991; Nr. 2, 1992.
- Moldova socialist, 8 august, 1987; 30 iunie 1990.
- Moldova suveran, 27 iunie 1991.
- Nistru, Nr. 7, 1989.
- Politica, Nr. 4 5, 1991.
- Raza ,20 27 septembrie 1942, 29 6 decembrie 1942.
- Rsritul, Nr. 11 12, 1941.
- Revista de istorie a Moldovei , Nr. 3, 1990; Nr. 2, 1992.
- Revista de istorie militar, Nr.5, 1992.
- Sfatul ]rii, 22 aprilie 1992; 12 ianuarie 1993.
- Sociologie romneasc, Serie nou, Anul 3, Nr. 3, 1992.
- Tinerimea Moldovei, 5 iulie 1989.
170

- Viata Basarabiei, Nr. 7 8, 1940; Nr. 1, 1941.
- Viata satului, 26 ianuarie 1989.
- Vocea poporului, 30 Aprilie 1990.
- Hseecmu M4 AH CCCP, N 6 1960.
- Hcmopu CCCP, N6, 1989m
- Koopi, N 1, 1990.
- Ko++vuucm Mo.oaeuu, N 9, 1990.
- Mo.ooeri Mo.oaeuu, 16 anrycra 1988.
- Mocroecrue uoeocmu, 30 nmnx 1991.
- Hpaeoa, 28 nmnx 1940; 16 cenrxpx 1988.
- Coeemcra Hameu, 2 mapra 1988.
- Coeemcra Mo.oaeu, 11 anrycra 1953; 15 anpenx 1989; 23 cenrxpx
1989; 23 noxpx 1990.
- Coms, N 51, exapt 1990.









171

LA BESSARABIE PENDANT LES PREMIRES ANNES
D'OCCUPATION SOVITIQUE (1944-1950)
(Rsum)

Les processus sociaux et les vnements qui ont lieu actuellement dans la
Rpublique de Moldova, ainsi que ceux des annes de la perestroka" de
Gorbatchev sont une consquence de la priode de la sovitisation de ce territoire et
non seulement sous l'aspect chronologique. Il faut chercher l'explication socio-
psychologique des vnements actuels dans les annes de l'aprs-guerre. Alors, pour
mieux comprendre les vnements d'aujourd'hui, il est ncessaire d'tudier l'histoire
de l'aprs-guerre de la Moldova. L'ouvrage "La Bessarabie dans les premires annes
d'occupation sovitique (1944-1950)" traite les principales transformations dans les
villages moldaves dans les annes 1944-1950 et repose sur des documents indits.
L'area gographique de l'tude est limit une partie de la Bessarabie historique,
celle qui fut incorpore par les autorits sovitiques dans la RSS Moldave, forme le
2 aot 1940.
Le prsent volume comprend 5 chapitres, dont le premire porte sur l'instauration
du rgime sovitique d'occupation dans la Bessarabie et content une ample analyse
du phnomne de la transformation de la Bessarabie, ancienne province roumaine,
dans une colonie de la' Russie sovitique.
L'ouvrage comprend un grand nombre de documents d'archives prouvant que
l'occupation de la Bessarabie et de la Bucovine du Nord au mois de juin 1940 a t
accomplie en dpit de la volont de la population de ces provinces de la Roumanie.
En donnant le nombre de personnes qui se sont rfugies au Royaume de Roumanie
dans les 4 jours (29 juin 3 juillet 1940) stipules dans la Note du Gouvernement
Sovitique, adresse au Gouvernement roumain le 27 juin 1940, ainsi qu'en
dcrivant les tentatives dsespres de la population reste dans le territoire occupe
de traverser clandestinement la nouvelle frontire etc., l'auteur renverse la thse
vhicule longtemps dans l'historiographie sovitique selon laquelle les Bessarabiens
et les Bucoviniens ont ,,salu joyeusement" l'arrive des sovitiques. Dans cet ordre
d'ides il est remarquer aussi qu'en 1944, tandis que l'Arme Sovitique
approchait, d'autres dizaines de milliers de Bessarabiens et de Bucoviniens sont
devenus des refugies, en cherchant l'asile sur la rive droite du Prout.
Sous la pression des prtentions des nationalistes ukrainiens, le 2 aot 1940 la
Bessarabie a t dmembre: les districts Hotin, Akkerman et Ismail ont t
incorpores l'Ukraine, le reste du territoire, ainsi que 6 districts de la rive gauche du
Nistru ont form la RSS Moldave. Suite la constitution de la RSS Moldave ont t
cres des structures de pouvoir d'tat et de transformations socialistes, consacres
172

dans la Constitution de la RSSM, ont dmarr. La Moldova (Moldavie) devient une
des colonies sovitiques, les Roumains bessarabiens accueillent des traits distincts
d'un peuple colonis. Dsormais, jusqu'a la fin des annes 80, aucune lois
importante n'est adopte sans la conformation de Moscou.
Pour sovitiser plus rapidement la BSS Moldave et pour la convertir aux valeurs et
l'idologie communiste, la politique de dnationalisation mene par le tsarisme
russe en Bessarabie dans les annes 1812-1917 a t ractualise. Dans les territoires
occups on cultivait l'esprit anti roumain, on falsifiait l'histoire, on a commence
accrditer l'ide (lance dans les annes 20 en RASS Moldave) de l'existence d'un
peuple moldave" diffrent de celui de la rive droite du Prout, afin de contester
aucun droit de la Roumanie sur ses territoires, annexes l'URSS.
Dans le mme but, selon les directives du parti communiste on a commenc
peupler le territoire de la RSSM avec des lments allognes, jouissant d'une
situation privilgie en comparaison avec les autochtones. Par une habile politique
linguistique, le pouvoir sovitique dcourageait l'utilisation de la langue roumaine
littraire, en cultivant la tendance de la remplacer par le dialecte parl dans les
rgions transnistriennes.
La langue de l'administration devient le russe, enseign comme matire obligatoire
dans l'cole de tous les niveaux. Aussi, les valeurs chrtiennes et nationales taient-
elles remplaces par des valeurs de l'idologie communiste.
Les transformations socialistes commences dans la RSSM en juin 1940 ont t
interrompues le 22 juin 1941, quand la Roumanie, allie de l'Allemagne, est entre
avec ses armes dans la Bessarabie et la Bucovine du Nord pour les librer des
armes russes. Ces transformations ont recommenc en 1944.
Le chapitre 2 contient une analyse du systme fiscal appliqu dans l'agriculture
de la RSS Moldave. Ce systme, introduit dans les villages de RSS Moldave le 15
aot 1940 par dcision du Soviet des Commissaires du Peuple de l'URSS concernant
les impts agricoles, prvoyait un seul impt l'impt agricole unique, peru en
argent et calcul en fonction de la mesure du revenu des principales sources de
bnfice agricole.
Il y avait des normes tablies par l'tat, selon lesquelles on calculait le revenu
imposable.
Sur la rive droite du Nistru une loi spciale a t introduite qui prvoyait la
livraison gratuite l'tat de certaines parties obligatoires des produits agricoles.
Le systme fiscal sovitique tait dfectueusement conu. Trs souvent les
paysans taient obligs payer l'impt sur des sources de revenu qui n'existaient pas
ou qui n'apportaient pas de bnfice. Suite cette politique fiscale l'exploitation
individuelle s'tait ruine, les paysans taient obliges entrer dans les kolkhozes.
173

Dans les annes d'aprs-guerre la politique agraire du PCUS avait le but de
pressurer l'agriculture le plus possible. Depuis 1944 jusqu'en 1952 la population
rurale du territoire entre le Prout et le Nistru a pay l'Etat environ 400 min. roubles
comme impt agricole.
Un autre but de la politique fiscale sovitique tait de faire des pressions sur les
paysans afin de les dterminer entrer dans les kolkhozes, ainsi que d'instaurer une
atmosphre d'angoisse et d'incertitude clans la socit.
L'impossibilit de faire face aux exigences de la politique fiscale amenait la
conclusion sur l'absurdit de l'extension de la proprit individuelle -et de
l'accumulation de sources. Les propritaires, appels koulaks" taient considrs
comme ,,ennemis du peuple" et, par contre, tre pauvre tait quivalent tre loyal
au rgime" et cela mettait le paysan en-dehors de la pression du fisc.
Dans les conditions cres par la scheresse des annes 1945-1946 la politique
fiscale stalinienne a provoque une famine sans prcdent dans l'histoire de la
Bessarabie. Dans le chapitre 3 La famine des annes 1946-1947 dans la RSS
Moldave on estime que, en dpit du fait que les consquences de la guerre et de la
scheresse des annes 1945-1946 ont t dsastreuses pour la rpublique, la famine
de l'aprs-guerre dans le territoire a t provoque par des facteurs subjectifs, parmi
lesquels tait la politique fiscale. Les autorits moscovites voyaient dans le village
une source de matires premires pour l'empire et ce fait a empch le rgime de
ragir d'une manire raliste dans la situation cre clans la RSS Moldave pendant les
annes de la scheresse. Ainsi, en 1946, le fisc a t intensifi, au lieu d'tre diminu.
La famine avait affect la population mme dans la saison de la rcolte des
crales. Par exemple, en aot 1946, dans le district Bender, selon des sources
incompltes, sont mortes 41 personnes.
La situation a t aggrave par la destruction produite d'une manire implicite
par l'instauration du rgime sovitique, des mcanismes de lutte contre la famine,
constitus traditionnellement dans le territoire de la Moldova et qui permettait la
population autochtone de survivre et d'viter la mortalit excessive et le cannibalisme
dans les annes de la famine.
Selon son exprience, accumule le long des sicles, les paysans moldaves
avaient l'habitude de stocker des crales et d'autres produits agricoles, dans le but
d'tre consomms en cas de scheresse et de famine. Il y avait aussi des fonds l'tat
spciaux, des banques prives, des socits de charit au secours desquelles le
paysan pouvait appeler en cas de ncessit. Ainsi, pendant la scheresse de 1935-
1936, grce l'aide du Gouvernement, de la Socit de la Croix Rouge de la
Roumanie et de la population des districts non-affects par la scheresse, la famine a
t vite.
174

Les autorits sovitiques ont compris que la population de la rpublique avait
besoin d'aide alimentaire, mais trop tard. Selon les documents d'archives, dans la
deuxime moiti de l'anne 1946 et dans la premire moiti de 1947 la rpublique a
reu
155,3 milles tonnes de crales et 14 miles tonnes de farine, dont la population a reu
seulement une partie de 63,2 milles tonnes comme aide alimentaire. C'tait moins
que la quantit de crales collectes en 1946 (1-er janvier 1947, 73.887 tonnes de
crales ont t rquisitionnes dans la rpublique). Ce fait est un argument de plus
que s'il n'y avait pas de collections de crales en 1946, la mortalit de la population
n'aurait pas pris des proportions massives.
On constate que l'aide accord par l'Etat a diminue un peu les proportions de la
famine et de la mortalit, mais ceci n'a pas t suffisant pour y mettre fin. D'aprs les
calculs effectues par l'auteur avec A. Tranu, un autre historien de Chisinau, le
nombre de victimes de la famine et des pidmies qui l'avaient accompagne en RSS
Moldave aprs la guerre oscille entre 150 et 200 milles personnes. On parle aussi
dans ce chapitre de certains cas de cannibalisme qui ont eu lieu en RSS Moldave
durant les annes de la famine.
Le chapitre 4 qui se rfre la Collectivisation des mnages paysans en RSS
Moldave" est consacr au processus de la coopration des mnages paysans du pays.
L'organisation des kolkhozes clans les villages roumains de la partie gauche du
Prout a commence en octobre-dcembre 1940. Vers le mi-juin 1941 dans les districts
situs entre le Prout et le Nistru il y avait dj 120 kolkhozes.
Interrompue par la guerre, la collectivisation a t reprise en 1946.
Le processus de la collectivisation des mnages paysans en Moldova a dure 4
annes et quelques mois (au 1 janvier 1951, 97% du total des mnages paysans de la
rpublique taient dj collectiviss). Pendant des annes la littrature historique
sovitique expliquait une collectivisation si rapide de l'agriculture de la rpublique
par la cration des prmisses socio-conomiques ncessaires au droulement de ce
processus, par le fait que les paysans se sont rendus compte des avantages du travail
collectif et de la sage direction de ce processus par le PC(b) de la Moldova.
L'analyse objective des matriaux d'archives et de ceux publies, dmontre,
cependant, que la collectivisation en RSSM, comme dans le reste de l'URSS, fut
effectue par une mesure dictatoriale et non pas l'initiative des paysans. Les
mesures administratives taient celles qui prvalaient, on avait force les rythmes de
la collectivisation, souvent on ignorait les intrts matriaux des paysans, on lsait la
dignit humaine etc.; on utilisait des mthodes violentes pour persuader les paysans
d'entrer dans les kolkhozes, ainsi que des mthodes plus raffines" de persuation",
comme celles conomiques et l'inoculation de la peur dans la socit. Parini les
175

mthodes de persuation" sovitiques on trouve la menace de la dportation en
Sibrie, les arrestations, les squestrations des biens (valeurs) et les tortures
corporelles. L'ouvrage contient des faits provenus des archives, qui tmoignent de
l'utilisation frquente de ces mthodes".
La campagne contre les koulaks (appels par les autochtones kiabours") a fait
entrer dans les kolkhozes plus de paysans moldaves. Ceux-ci prfraient de renoncer
d'tre propritaires pour ne pas tre considrs kiabours", ce qui tait la mme chose
que ennemi du people". Ainsi, du 1 au 20 septembre 1947, pendant la campagne de
dtection des ,,kiabours", dans la rpublique ont t organises 73 kolkhozes..
Cependant, la mthode la plus efficace d'incorporer la population rurale dans
les kolkhozes a t la dportation de 1949.
Les paysans rests leurs places, ayant peur de ne pas tre expropris par force
et dports comme leurs concitoyens, ont dpos des ptitions en vue de la
socialisation" de leurs proprits.
Il suffit de comparer quelques donnes pour en tires la conclusion: si le 1 juillet
1949 clans la RSS Moldave il y a avait 965 kolkhozes (32,2% du nombre total des
mnages paysans), aprs la campagne contre les kiabours" (et la dportation de
ceux-ci le 6 juillet 1949), dans deux mois, le nombre de kolkhozes a augment
jusqu' 1705, le pourcentage des mnages paysans socialises tant devenu de 71,7.
Cependant, l'incorporation des mnages paysans dans les kolkhozes n'tait pas
un processus simple ou lger. Les paysans n'entraient pas volontairement dans le
kolkhozes, c'est pourquoi ils essayaient de vendre les animaux, les instruments
agricoles pour ne pas les faire ,,socialiser". La ralit kolkhozienne" n'tait pas en
mesure de convaincre les paysans des avantages de la collectivisation: les kolkhozes
taient aussi pauvres, non rentable que l'agriculture dans son ensemble. Ainsi, pour le
paysan moldave mme l'ide de la socialisation de son terrain et de sa proprit
n'tait pas du tout attractif. Il est noter que l'ide de la collectivisation tait
soutenue par les plus pauvres paysans, considrs par le reste des villageois comme
paresseux et alcooliques, qui taient souvent des fondateurs des kolkhozes.
Pour le propritaire c'tait, alors, un problme de dignit de s'associer avec les
paresseux".
Les kolkhozes, imposs comme formule de mnage par les autorits
sovitiques ont renvers le rapport social dans le village moldave: au lieu des
paysans riches, des propritaires(dports en majorit en Sibrie) s'est constitue une
nouvelle lite villageoise une aristocratie kolkhozienne" compose des paysans
autrefois pauvres, de leurs parents et de leurs descendants. Cette nouvelle
aristocratie" formait l'appui social du rgime communiste. De nos jours c'est la
principale force dans la socit postsovitique de la Rpublique de Moldova qui
176

s'oppose la privatisation des terrains fonciers. Le caractre conservateur de cette
force est accentu par son adhsion aux autres conceptions d'issues stalinienne, ainsi
que la thorie des deux langues et des deux peuples". Cette thorie, ayant le but de
conserver les territoires roumains annexs par la Russie sovitique l'URSS estimait
que la population de la Bessarabie parlait une autre langue que le roumain et
constitue un autre peuple que le peuple roumain.
Le dernier chapitre L'opration Sud" porte sur les dportations du 6
juillet 1949, comme lments du plan stalinien de collectiviser l'agriculture. Ayant
la basse la thorie marxiste de la lutte de classe, ce plan a t appliqu en RSS
Moldave dans l'ignorance totale de la ralit du village moldave l'poque. Dans les
annes 1940-1941 les rpressions staliniennes ont t appliques contre les
propritaires, contre les anciens
activistes des parties politiques, contre les reprsentants du clerg et les intellectuels
restes dans la rpublique aprs le 28 juin 1940. Ceux-ci constituaient les ,,classes" les
plus hostiles" au rgime car, tant des porteurs des traditions de la socit
dmocratique, ils taient aussi des possibles animateurs d'une rsistance anti-
communiste dans la Bessarabie. Le 13 juin 1941 la plupart de ces catgories (4500
familles) ont t dportes au-dehors de la rpublique.
Aprs la guerre, le principal ennemi du socialisme, le kiabour" fait l'objet des
rpressions staliniennes en RSS Moldave. C'est la campagne dmarre le 30 aot
1947.
Il est noter que le rgime avait besoin des ennemis de classe qu'on pouvait
toujours accuser d'avoir caus des checs de la politique des soviets et qui justifiaient
la ncessit des rpressions qui devaient prvenir une ventuelle rsistance au
rgime.
La dportation du 6 juin 1949 s'tait accomplie en conformit avec la dcision
du Conseil des Ministres de la RSS Moldave, Nr. 509 ss date le 28 juin 1949
Concernat la dportation de la RSS Moldave des familles de 'kiabours', d'anciens
propritaires et de grands commerants". Conformment aux prvisions de la
dcision on devait dporter de Moldova 11.342 familles. En effet, conformment aux
donnes que le Ministre de la Scurit de l'Etat a fait publier, on a embarqu dans
des wagons de marchandises et envoy en Sibrie 11.239 familles comprenant
35.050 personnes. Plus que la moiti des familles dportes c'est a dire 7.628 a
appartenu la catgorie sociale des soit disant kiabours".
La dportation tait extrmement brutale. Tout droit de la personne, toute loi
taient ignors. La proprit des dports tait confisque. Les dports ont t
amens dans les rgions Tiumen, Irkutsk, Kourgan, Aktiubinsk (Sibrie), Karaganda,
Altai, Kazahstan et d'autres rgions loignes de l'URSS.
177

La rhabilitation partielle des dports, conformment aux dcrets du
Prsidium du Soviet Suprme de l'URSS du 19 mai 1958 et du 7 janvier 1960 n'a pas
trouv en vie beaucoup de destinataires. La loi de la Rpublique de Moldova sur la
rhabilitation des victimes des rpressions politiques accomplies par le rgime
communiste totalitaire d'occupation (le 7 novembre 1917 le 23 juin 1990) a t
promulgue le 8 dcembre 1992.
A la fin de l'ouvrage l'auteur dduit les conclusions suivantes: suite
l'occupation de la Bessarabie et de la Bucovine du Nord, le 28 juin 1940, ces deux
provinces roumaines tant transformes en colonies sovitiques, les Roumains de la
rive gauche du Prout ont reu des traits spcifiques d'un peuple colonis; les
territoires occups (la Rpublique Moldova y incluse) ont t transforms dans une
source de matires premires et de main d'uvre bon march pour l'Empire. La
matire premire de la Rpublique tant soustraite par l'intermdiaire de la politique
fiscale. Pour raliser plus rapidement son plan de sovitisation de la RSS Moldave, le
rgime stalinien avait ractualis la politique mene par le tsarisme russe en
Bessarabie depuis 1812 jusqu'en 1917 dans le but d'obtenir la perte de l'identit
nationale des Roumains bessarabiens; en RSS Moldave la famine des annes 1946-
1947 a t provoque par des facteurs subjectifs dont le principal a t la politique
fiscale des Soviets. Pendant, cette priode de 150
200 milles personnes sont mortes de faim et cause des pidmies qui
l'accompagnaient; la collectivisation des mnages paysans dans la RSS Moldave
s'tait accomplie par mesure dictatoriale et non par la volont du peuple (comme
l'estimaient les idologues sovitiques). Afin d'obtenir une collectivisation rapide de
l'agriculture, les autorits en ont forc les rythmes, en s'appuyant d'avantage sur des
mthodes administratives et en ignorant les intrts matriaux des paysans. La
collectivisation de l'agriculture a contribu a l'alination du paysan; la dportation du
6 juin 1949 a t une action antidmocratique et antihumaine du rgime stalinien.
Son principal but a t d'acclrer le processus de collectivisation dans la RSS
Moldave.









178

BESSARABIA IN THE FIRST YEARS UNDER
SOVIET OCCUPATION (1944-1950)
(SUMMARY)

The events and the social processes that are taking place in the Republic of
Moldova, as well as those from the years of the so-called "Gorbachev perestroika"
are a result of a period of Sovietisation of this territory, not only from a
chronological point of view. They find their psychological explanation in that period,
especially in the immediate post-war years, years of essential transformations in the
way of life and in the mentality of the Romanian villagers from Bessarabia. So, for a
better understanding of nowadays events, it is very necessary to study the post-war
history. Starting from this fact, the study Bessarabia in the First Years under Soviet
Occupation (1944-1950) "treats the main transformations which take place in the
countryside of the former Moldavian Socialist Soviet Republic between 1944-1950,
trying a complex approach of the facts. The work is exclusively based on scientific
documents and arguments without using those of a doctrinarian type. The
geographical area of the study is limited only to that part of Bessarabia that was
included by the Soviet authorities in the structure of the Moldavian Socialist Soviet
Republic on the 2
nd
of August 1940. The work covers the years 1944-1950. The
study begins with the events from the spring of 1944, because that time the territory
of the Moldavian Socialist Soviet Republic was again occupied by the Soviet army,
and the transformations carried out by the Romanian administration in Bessarabia in
1941-1944 were abolished. The reasons that determined the author of this work to
trace as a chronological limit of the researches the 1950 year consisted in the fact
that the most important events from the history of the Romanian village from the left
side of the Pruth River, are exhausted towards this period, the goal of the Stalinist
politics towards the Bessarabian village being achieved: collectivization of
agriculture is finished.
However, for a better understanding of the processes which took place in the
Bessarabian village in the post-war years, the first chapter is dedicated to the process
of setting up of the Soviet regime in Bessarabia in 1940-1941. In this chapter is
analyzed the phenomenon of transformation of Bessarabia from a Romanian region
into a colony of Soviet Russia.
Resorting to archives documents, it is shown that the occupation of Bessarabia
and Northern Bucovina in June 1940 was carried out against the population's will of
these Romanian provinces and it is denied the thesis spread for years in the Soviet
historiography, that the Bessarabians and the Bucovinians met the Soviets with
joy".
179

In order to satisfy the demands of Ukrainian nationalists, Bessarabia was
disintegrated on 2
nd
of August 1940; the districts Hotin, Akkerman and Ismail were
included in the structure of Ukraine; the rest of the territory of Bessarabia and 6
districts of the former Moldovan Autonomous Socialist Soviet Republic were
assembled to form the Moldovan Socialist Soviet Republic. After the formation of
the republic, in the districts were created bodies of the state power, and socialist
transformations began. All these were legalised in the Constitution of the Moldavian
Socialist Soviet Republic. Moldova became an ordinary Soviet colony, and the
Romanians from Bessarabia received the features of a colonized people. In Moldova,
no law, no important decision was adopted without the approval of Moscow from
June 1940 and till to the end of '80.
To sovietise the MSSR more rapidly and to convert the population to the
communist values and ideology, the denationalization policy promoted by Russian
regime in Bessarabia in 1912-1917 was revived. The Romanians' denationalization
began by creating in Bessarabia and Northern Bukovine a state of mind hostile to
Romania and its values. To create a false idea in the internal and external public
opinion over the ethnic composition of Bessarabia, as well as to contest to Romania
any right over its province, which was "stolen"; the falsification of Bessarabia's
history went on, and the idea, put forward in the '20 in MSSR, concerning the
existence of a" Moldavian people", different from that form the right side of the
Pruth River was promoted. With the same aim, in the districts of the MSSR between
the Pruth and the Dniester Rivers, the Transnistrian dialect was extended; the Latin
alphabet was replaced by the Cyrillic one, the language of the administration
becomes Russian which was at the same time compulsory in secondary school and in
Education institutions of all types. Bessarabia was colonized with aliens, who
rejoiced at certain privileges in comparison with Romanians. At the same time, the
study shows that instead of Christian and national values, in Bessarabia were
imposed new ones, communist values".
The socialist transformations which began in MSSR in June 1940 were
interrupted on the 22
nd
of June 1941, when Romania, an ally of Germany, got into
Bessarabia and Northern Bukovine with its army to liberate them from Russians.
Those transformations were resumed in 1944.
In the second chapter "The Stalinist Fiscal Policy in the Romanian Village
from the left side of the Pruth River" is presented the robbery system of
Moldavian village with the help of the fisc.
The Soviet fiscal system was introduced in the villages from the MSSR, on the
15
th
of August 1940. In the place of traditional taxes, the individual farms of
180

peasants, workers and officials having an income from agricultural sources had to
pay only a tax unique agricultural tax.
Simultaneously with the agricultural tax, in the districts from the right side of
the Dniester River was introduced a special law, which stipulated the delivery to the
state some compulsory shares of agricultural products for nothing.
The system of compulsory delivering of agricultural products to the state was
based on differentiation of peasants into categories after the size, of their arable plot
or of the possessed plot of land, and its application was made in accordance with the
affiliation to a category or another, the size of the taxes increasing progressively, at
the same time with the surface of the plots of lands of the peasants' farms.
The device of subduing to the unique agricultural tax and the system of
compulsory delivering of agricultural products to the state were defectively
conceived. The peasant was compelled to pay an agricultural tax for income sources
which didn't bring income to the farm, to deliver to the state agricultural products
which were not grown on the farm. That's why, for paying the tax, the peasant was
often compelled to buy some agricultural products from market, a fact that in the end
brought to the ruin of the peasants' farms and compelling them to join kolkhoze.
In the post-war years the agrarian policy of CPUS was directed, first of all, to
extorting out of agriculture of some more material and pecuniary means. In the years
1944-1952 the village population from the area between the Pruth River and the
Dnieper River paid to the Soviet state about 400 million roubles as agricultural tax.
In the same period, after some figures, 2181,2 thousand tons of cereals, 449,4
thousand tons sun-flower, 1841,3 thousand tons sugar beet, 97,4 thousand tons soya,
152,4 thousand tons poultry and cattle, 212,6 thousand tons of milk, 172,1 million
eggs, 8911 tons of wool etc. From 1947 till 1952, a share from the income extracted
as unique agricultural tax paid by a kolkhoznic" farm increased from 2,7 to 11,2%,
that of the workers and officials with an income from agricultural sources from 2,4 to
9,4, that of the individual peasants from 6,3 to 28,6% and for a "kulak" farm, from
18,2 in 1948 to 37,5 in 1952 (see Chart 4).
Besides the aim of extorting from Moldavian village material and pecuniary
resources, the fiscal policy had some more goals: to put pressure on the peasants in
order that these ones join kolkhozes, and create in society an atmosphere of fear and
uncertainty etc.
Imposing taxes impossible to be paid, it had the mission to convince the
peasants about the nonprofitability of production extension of their farms, about the
absurdity of property accumulation. In the Stalinist years, to tend to a rich farm
meant aspiring to find yourself in the category of kulaks", who were considered
enemies of the regime. On the contrary, the poorer you were, the more quiet you
181

were and you felt the fisc pressure less. In "this way, the fiscal policy, annihilating
the peasants' personal interest in their work results, contributed to the peasants'
estrange from their land.
In the conditions of drought from 1945-1946, the Stalinist fiscal policy brought
about an unprecedented starvation in Bessarabia's history. Chapter 3 "Starvation
from 1946-1947 in Moldavian SSR" is dedicated to this calamity. This chapter
demonstrates that, although the consequences of the war and drought from 1945-
1946 were disastrous, the post-war starvation was deteriorated also because of
subjective causes, from which the fiscal policy was the main one. Moldavia's politics
to consider the village as a source of raw materials for the empire prevented the
regime in applying realistic measures towards the Bessarabian peasantry during the
drought years. In 1946, the tax instead of being decreased, it was increased. Thus, if
in 1945 the general plan of raising pecuniary means from the population of the
republic was of 147340 roubles, in 1946 it increased at 219050 roubles, which meant
a profit of 48,6 %. In comparison with the years 1944-1945, in 1946 the republican
plan of delivering cereals to the state was also increased. In 1944 this plan was of
204,000 tons, in 1945 252,000, and in 1946 of 265,000 tons. In August 1946
the initial plan (265,000 tons) was reduced to 72727 tons but even this volume
exceeded the possibilities of payment of the peasants. The proof being the fact that
the people suffered from hunger even during the harvesting time.
A fact that contributed to the complication of food situation in the drought
years was the destruction at the same time with the setting up of the Soviet regime,
of the mechanisms to fight against starvation, mechanisms constituted for years and
very effective.
In Moldova, during the centuries, a rich experience to fight against starvation
was accumulated. The peasants always kept food reserves, and once with the first
signs of calamity they passed to an extremely limited consumption of food products;
they supported extraordinary lacks similarly with starvation, but they redistributed
the available reserves until the next crops. In hopeless situations, the peasants could
make loans from state, from private banks or kulaks. Such a practice often involved
them in debts, and starvation that rarely excelled the fatal limit. But in the post-war
years, the Stalinist regime did its best to hide the truth about the real situation from
Bessarabia; the church was not allowed to lend assistance to the people that died
from hunger.
A special attention is paid in the same chapter to belated actions undertaken by
authorities to save population from death during the starvation. The state began to
allow food assistance under the form of loan only from August 1946. According to
the last archive figures, in the second half of 1946 and in the first half of 1947, the
182

MSSR received as a food loan and assistance, fodders and seeds in quantity of
155.000,3 tons cereals and 14.000 tons flour: totally 169.000,3 tons. But from this
quantity, as a food loan, the population received only 63.009,2 tons, less than was
collected in the republic in 1946 on 1
st
of January 1947, 73887 tons of cereals had
been requisitioned). This is a proof in addition that in the case of annulment of
collecting cereals in 1946, mortality of the people hadn't reached such proportions.
Besides other aspects of starvation, it is stated in the work the fact that the state
allowed assistance to the population behind time and insufficiently. On the other
hand, the food was distributed to the starving people very defectively and many
times not getting to those who were addressed to.
The assistance allowed by the state couldn't put and end to starvation and
mortality, but it only limited their proportions. According to the estimates made by
the author of the work, together with the historian from Kishinev, A. M. Taran, the
number of victims of starvation and epidemics that accompanied it in Moldova after
the war, they oscillate between 150-200,000 people.
Chapter 4 "Collectivization of the Peasants' Farms in MSSR" is
dedicated to the process of co-operativization of the peasants' farms.
The organization of kolkhozes in the Romanian village from the left side of the
Pruth River began in November-December 1940. Towards half of June 1941 in the
districts between the Pruth and the Dnieper there were already 120 kolkhozes.
Interrupted by the war, collectivization was taken again in1956.
The process of collectivization of the peasants' farms lasted four years and
some months (on the 1
st
of January 1951, there were already collectivized 97% from
the total number of peasants' farms). In Soviet literature, years for years, the so-rapid
collectivization of agriculture of MSSR was explained by creating the social-
economic premises necessary to this process, by the fact that the peasants realized
the "advantage of collective work", by "wise leading" of CPUS etc.
The objective analysis of the archive documents and of those published shows
that this process, like in the rest of the Soviet Union, was carried out by dictate and
not at the peasants' initiative .During its progress; they resorted to forcing of rates, to
applying administrative measures, to ignoring peasants' material interests, to injuring
their dignity etc.
The peasants were compelled to join kolkhozes by two types of constraints:
direct when violent methods were applied and indirect by economic factors, by
replacing fear among population and by other methods. Till the autumn of 1947 the
indirect constraint dominated. Till this time peasants join the kolkhozes because the
war, then the drought, from 1945-1946, the fiscal policy and the starvation brought
183

their farms to ruin and the only method to escape from the oppressed fiscal policy,
was to join the kolkhozes.
Besides this, peasants still hoped that being kolkhoznics, they will benefit, in
the case of a drought, by a more substantial assistance from the state, than to remain
individual farmers. During the starvation (July 1946July 1947) in the villages of
Moldova were created 154 kolkhozes, that comprised 20156 peasants' farms, in most
cases poor.
After the starvation from 1946-1947, in the process of organization of
kolkhozes, both indirect constraint and the direct on are intensified. The peasants,
because they hadn't joined the kolkhozes, were threatened with deportation to
Siberia; they were beaten, arrested, their fortune was confiscated etc. A lot of
examples are given in the work to illustrate these facts.
Another fact that determined peasants to join kolkhozes after the starvation
from 1946-1947 was classification of "kulaks" into a special social category on the
30
th
of August 1947. The scale of norms for designation the "kulaks" was so large
that it permitted that they to be extended over any peasant especially over those who
didn't want to join the kolkhozes. As a consequence, for not being inscribed on the
lists of kulaks, many peasants accepted the way of kolkhoze: from 1
st
to 20
th
of
September 1947, time in which were written the lists of "kulaks', in the republic were
organized 73 kolkhozes.
The most efficient constraint method of peasants with the view of their
incorporating in kolkhozes was the deportation from 1949. After deportation, the rest
of peasantry, for fear that they should be expropriated and deported, hurried to sign
petitions for "socializing" of their fortune. As a result, if on the 1
st
of July 1949 in the
districts from MSSR were 965 kolkhozes that comprised 32,2% from the total
number of peasants' farms, as a consequence of "South Operation" (namely of
deportation from the 6
th
of July 1949), only in the two months, the number of
kolkhozes raised to 1705, and the percentage of peasants' farm collectivized reached
71,7%.
In the work some other arguments are brought, which sustain the thesis that the
peasants didn't join voluntarily the kolkhozes: before pointing the kolkhozes, they
tried to sell their cattle, their agricultural implements, seeds in order not to be
socialized; they tried to hide a part of the land in order not to give it to the kolkhozes
etc.
The peasants oppose to the process of collectivization because of more reasons.
First of all, they were used with traditional, individual form of managing; second
in the process of collectivization their material interests and their dignity as
householders were prejudiced; third kolkhozes, as economic institutions didn't
184

have an attractive character (most of the kolkhozes didn't have agricultural
implements, cows for labour and traction, the labour was badly organized; neither
the living standard of the kolkhoznics was higher than that of the individual
peasants).
In the last chapter of the work, "The South Operation", the author makes clear
the deportation from 6
th
of 1949 as an element of the Stalinist plan of collectivization
of agriculture, the plan that had at its basis the theory of class struggle and which was
applied, in a commonplace way, in Bessarabia, too. Only concerning the deportation
from this point of view, its main cause can be understood.
Since 1940 in Moldova began the socialist transformations. According to
Stalinist ideology, in the countryside they could take place only in the conditions of
class struggle, which is intensified during the construction of socialism. In 1940-
1941 the main repressive actions of the Soviet regime in Bessarabia were directed
against the former big agricultural owners and industrial owners, officers, against the
former active members of political parties, the clergy and intellectuals who remained
in the region after 28
th
of June 1940. Their repression was not accidental: they were
the bearers of the most democratic traditions constituted in Bessarabia and, in this
way, virtual opponents of the new regime, a fact that the totalitarian Stalinism
couldn't accept, of course. On the 13th of June 1941 the most part of the mentioned
categories (4500 families) was deported from the republic.
In the post-war years, at the same time with the amplification of the process of
collectivization, the "kulak" is considered the main enemy of the socialist
transformations in the countryside. The uncaring out of any plants, the decreasing of
the number of cows in the peasants' farms, the low rates of collectivization, the bad
state of things in kolkhozes etc. for all these, kulaks were made responsible. On
the 30
th
of August 1947 they are classified in to a special social category.
The Stalinist regime needed the theory of class struggle during the construction
of socialism from two main reasons: first to have the possibility to find in the
country, at any moment, certain persons, social groups, classes and even peoples
which to be accused of the failures of its politics, the second to justify the
oppression of the resistance opposed to the regime.
Concerning the problem from this point of view (of class struggle) the
classification of "kulaks", in 1947, appears as an action of the regime carried out
with the aim to define in the Romanian village from the left side of the Pruth River,
the enemy that was to be liquidated, and the deportation from 6
th
of July 1949 -the
means by which it was carried out.
185

But in accordance with the Stalinist doctrine, the liquidation of "kulaks' as a
class takes place not under any circumstances, but when the kolkhoznic movement
grows during the compact collectivization.
In Soviet historical literature it was considered that in Moldova, the
collectivization increased to a mass level in the summer of 1949 and the "kulaks"
were deported in order to facilitate the process of organizing the kolkhozes. In fact,
the things took place differently. The deportation carried out with the aim to hurry
the pace of collectivization and to change this process into a mass action.
In the MSSR, like in the other part of the Soviet empire, the deportation had the
anticipated effect: for some months the population lived in a state of immense fear
that they would be deported to Siberia and in order to avoid this thing, they hurried
to hand in applications for joining the kolkhoze. From 6
th
of July till 1
st
of September
1949 in the republic were organized 750 kolkhozes to which joined 183333 peasants'
farms.
The deportation from 5
th
of July 1949 was carried out in accordance with the
decision CH of MSSR nr.509 ss from 28
th
of June 1949, "Concerning the deportation
from Moldavian SSR of the kulak families, of the formers landowners and great
merchants". In accordance with the provisions of the decision, 11342 families had to
be deported from Moldova. In fact, in accordance with the figures given to publicity
by the Security Minister of The Republic of Moldova, 11293 families, comprising
35050 persons, were embarked in carriages for cattle and sent to Siberia. More than
half from the deported families 7628 belonged to the so-called kulaks".
The deportation took place in a very savage way, breaking the laws and
Constitution of MSSR. They didn't take into account either the social condition or
the age and health of the people. The fortune of the deported people was confiscated
and sent to the kolkhozes or to some state institutions.
Those who were taken in July 1949 were deported in Tiumeni, Irkutsk, Kurgan,
Karaganda regions, the land of Altai, SSR Kazaha, SSRA Bureato-Mongola and in
other far away regions of the USSR. They began to be set free massively from gulags
after Stalin's death (1953) but they were rehabilitated only on the 8
th
of December
1952 by "Law of the Republic of Moldova concerning the rehabilitation of the
victims of the political repressions made by the totalitarian communist regime of
occupation (7
th
of November 1917 23
rd
of June 1990)".
In "The End" the author draws the following main conclusions:
-as a result of occupation Bessarabia and Northern Bukovine on the 28
th
of June
1940, these two Romanian provinces were changed into Soviet colonies, and the
Romanians from the east side of the Pruth received the features of a colonized
people;
186

-in order to sovietise the MSSR more rapidly, the Soviet regime reactualized the
denationalization policy led by the Russian tsarism in Bessarabia in 1812-1917 and it
applied the "theory: two languages, two peoples";
-in the years of Soviet occupation, MSSR was changed into a source of raw
materials and cheap labour forces for the empire. The raw material from the republic
was taken away with the help of fiscal policy;
- Starvation from 1946-1947 in the MSSR was increased and exacerbated because
of the subjective causes, of which the main one was fiscal policy. During the
starvation 150-200,000 people died from hunger and epidemics that accompanied it;
- Collectivization of the peasants' farms from the MSSR was carried out with the
help of the dictate and not at the peasants' initiative. In the process of collectivization
they resorted to forcing of rates, applying the administrative measures, ignoring the
material interests of the peasants. Collectivization led to peasants' estrange from
land;
- Deportation from 6
th
of July 1949 was an antihuman and antidemocratic action of
the Stalinist regime. Its main goal was the acceleration of the process of
collectivization and colonization in MSSR.




In English by
SORINA BULAT








187

C U P R I N S


Prefat .................................................................................................. 5

Capitolul 1

Instaurarea regimului sovietic de ocupatie n Basarabia ......................17

Capitolul 2

Politica fiscal stalinist n satul romnesc din stnga Prutului ...........43

Capitolul 3

Foametea din anii 1946-1947 n RSS Moldoveneasc ..........................71

Capitolul 4

Colectivizarea gospodriilor trnesti n RSS Moldoveneasc ..............105

Capitolul 5

Operatiunea "Sud" ...................................................................................129

ncheiere ..................................................................................................150

Note ..........................................................................................................153

Bibliografie ...............................................................................................165

La Bessarabie pendant les premires annes d'occupation sovitique
(1944-1950) (Rsum) .........................................................................169

Bassarabia in the first years under Soviet Occupation (1944-1950)
(Summary) 177


188






























Redactor: SERBAN POLVEREJAN
Tehnoredactor: GHEORGHE Sandu
Corector: MARIA BUZURA
Aprut: 1995. Bun de tipar: 27.09.1995 comanda nr.3569
Coli de tipar: 11.75 Hrtie : velin 70/mgp. Format 54x84/16
Tipar executat sub comanda nr.306
la Imprimeria ARDEALUL Cluj, B-dul 21 Decembrie nr. 146
ROMNIA