Calculul arborelui ambreiajului

Schema de calcul a mecanismului de acionare hidraulic este dat n figura

Manechinul bidimensional si postul de conducere Manechinul bidimensional consta din tors si segmentele picioarelor asamblate cu articulatii prevzute cu scri pentru msurarea unghiurilor. Sunt folosite trei manechine diferentiate prin lungimile segmentelor piciorului, ls pentru gamba si lt pentru coapsa, deoarece s-a constatat ca dimensiunile torsului variaz nesemnificativ. Cele trei manechine sunt simbolizate prin procentajele 10,50,90 %. Semnificatia acestui procentaj este urmtoarea: pentru manechinul cu procentaj 90 nseamn ca dintr-un numr de adulti, 90% dintre ei au lungimile segmentelor ls si lt mai mici sau cel mult egale cu lungimile corespunztoare acestei tipodimensiuni de manechin,pentru manechinul cu procentaj 50 nseamn ca dintr-un numr de adulti, 50% dintre ei au lungimile segmentelor ls si lt mai mici sau cel mult egale cu lungimile corespunztoare acestei tipodimensiuni de manechin, iar pentru manechinul cu procentaj 10 nseamn ca dintr-un numr de adulti, 10% dintre ei au lungimile segmentelor ls si lt mai mici sau cel mult egale cu lungimile corespunztoare acestei tipodimensiuni de manechin. Avnd in vedere aceste tipodimensiuni de manechin se alege ca referinta manechinul de tip 90. Acesta are dimensiunile ls = 444 mm si lt = 456 mm. Manechinul de tip 90 este prezentat mpreuna cu cotele alese in figura. MANECHIN TIP 90

Pozitia manechinului pe scaunul soferului este definita de dimensiunile a si b (pozitia articulatiei H a soldului fata de partea verticala a panoului desprtitor de compartimentul motorului, respectiv fata de podea), de unghiul dintre axa torsului rezemat pe scaun si verticala, de unghiurile ,, care reprezint unghiurile principalelor articulatii: sold, genunchi, respectiv glezna ale manechinului bidimensional. Manechinul bidimensional amplasat la postul de conducere mpreuna cu aceste unghiuri sunt reprezentate in figura 15. Se aleg ca si valori pentru unghiurile ,,, urmtoarele valori: = 250, =800, =1300 =1000

Manechinul bidimensional amplasat la postul de conducere

Verificarea capacitatii de trecere si a stabilittii longitudinale.

Inca din faza de predeterminare a parametrilor dimensionali si automobilului s-au avut in vedere si parametri geometrici ai capacitatii de trecere. Definitivarea lor este ncheiata odat cu ntocmirea schitei de organizare generala si a desenului de ansamblu.
-

Unghiul de atac rezultat din schia de organizare generala este de 200; Unghiul de degajare rezultat este de 170 Garda la sol [mm] este de 175

Capacittile de trecere ale automobilului (unghiul de atac si unghiul de degajare)

Ambreiajul - Justificarea alegerii - Rolul ambreiajului pe autovehicul

Ambreiajul este un cuplaj (leag capetele a doi arbori dispusi unul in prelungirea celuilalt, fr sau cu abateri de la coaxialitate) intermitent (asigur cuplarea i decuplarea arborilor fr demontarea sau remontarea cuplajului) comandat (decuplarea sau cuplarea se fac ca urmare a unei comenzi) normal cuplat (in stare normala este in situatia cuplat). Pe autovehicule se ntlneste si sub form de cuplaj intermitent automat , adic cuplarea sau decuplarea au loc automat in functie, cel mai adesea, de turatia motorului cu ardere intern. Pe automobil ambreiajul se ntlnete in trei variante funcionale: in transmisie, intercalat ntre motor si schimbtorul de viteze, pentru transmiterea momentului motor; ca organ de cuplare si decuplare a treptelor de vitez in transmisiile automate; cuplaj de sigurana pentru limitarea valorii maxime a momentului de torsiune. decuplare a ambreiajului se nume te

Opera ia de debreiere.

Cuplarea progresiv a motorului cu restul transmisiei la pornirea de pe loc sau dup schimbarea treptelor de vitez;

Opera ia de cuplare a ambreiajului se nume te ambreiere.

Limitarea valorii maxime a momentului de torsiune din restul transmisiei (cuplaj de sigurana); Izolarea intre motor si transmisie, in ambele sensuri, a vibraiilor torsionale provenite din funcionarea motorului sau din deplasarea automobilului pe cale.

Folosirea ambreiajului in transmisia automobilului este impus motoarelor cu ardere interna care nu pot porni sub sarcina. Pentru pornire ntreruperea legturii dintre motor si restul transmisiei prin decuplarea cuplarea schimbtorului de vitez in prima treapta si apoi cuplarea ambreiajului simultan cu actionarea usoar a acceleratiei.

de folosirea este necesara ambreiajului, progresiva a

- Conditiile impuse ambreiajului Decuplarea ambreiajului trebuie sa fie complet, rapid si sa necesite din partea conductorului auto eforturi reduse, pentru o cursa la pedal limitat. Dac decuplarea ambreiajului nu este complet, au loc urmtoarele fenomene: schimbarea treptelor de vitez se face cu ocuri si zgomote, deoarece rotile dinate sunt sub sarcin parial, efectul fiind uzura dinilor i a roilor dinate sau a cuplajelor din schimbtorul de viteze; Dac schimbtorul este cuplat si motorul funcioneaz, ambreiajul patineaz, componentele sale se nclzesc, garniturile de frecare se uzeaz sau chiar se ard. Eforturi reduse pentru actionarea pedalei ambreiajului in conditiile unei curse limitate a acesteia se realizeaz prin proiectarea corespunztoare a sistemului de actionare. Cuplarea ambreiajului trebuie sa fie progresiva si perfecta (fara patinare in timpul rulrii).

Dac cuplarea ambreiajului se face brusc, apar smucituri ndeosebi la pornirea de pe loc a automobilului, dar si dup schimbarea treptelor de vitez, care conduc la accentuarea uzurii automobilului si la reducerea confortului. Patinarea ambreiajului conduce la efectele prezentate mai sus. Ambreiajul trebuie sa transmit momentul motor maxim chiar si in cazul cnd garniturile de frecare sunt uzate la limita admisibila. De asemenea trebuie sa aib siguranta ridicat in functionare, rezisten la uzur si o durat de serviciu ct mai mare. Se poate afirma c ambreiajul este cel mai solicitat organ al transmisiei automobilului (parcurgerea in trafic urban aglomerat a unei distante de 10km implic actionarea pedalei ambreiajului de zeci de ori). Pentru automobilele moderne obisnuite fiabilitatea ambreiajului trebuie sa fie aceeasi cu a schimbtorului de viteze de exemplu, adic sa functioneze fr reparatii (numai executarea operatiilor de ntretinere prescrise) pe toata durata de viat normal a automobilului. - Alte conditii generale impuse ambreiajului sunt: moment de inerie si mas proprie cat mai reduse; dimensiuni de gabarit limitate (diametrul exterior maxim al garniturilor de frecare este limitat la 430 mm); parametrii de baza sa varieze cat mai puin n timpul exploatrii si sa fie prevzut cu dispozitive pentru reglare; s fie echilibrat dinamic; s fie uor de ntreinut sau dac e posibil sa nu necesite operaii de ntreinere; s aib o construcie simpl si un pre de cost ct mai sczut.

- Prezentarea conditiilor constructive adoptate Se alege ambreaj monodisc simplu cu arc centrat Fig 1: Prezentarea ambreajului ales

Fig 2:Constructia discu;lui condus cu elementele elastice suplimentare

- Compunerea ambreiajului Ambreiajul este compus din urmtoarele prti principale:

1. Partea conductoare este acea parte a ambreiajului care este montat pe volantul motorului. Ea poate fi identificat ca fiind acea parte a ambreiajului care se roteste cnd motorul este in functiune, ambreiajul este decuplat, iar automobilul st pe loc. Aceasta cuprinde urmtoarele componente principale: - carcasa interioar a ambreiajului; - placa sau discul de presiune; - arcul (arcurile de presiune). 2. Partea condus este acea parte a ambreiajului care este in legtura cinematic direct cu arborele de intrare (primar) al schimbtorului de viteza. Ea poate fi identificat ca fiind acea parte a ambreiajului care nu se rotete cnd motorul e in funciune, ambreiajul e decuplat, iar automobilul sta pe loc. Aceasta cuprinde urmtoarele componente: - discul sau discurile conduse ale ambreiajului; - arborele ambreiajului. 3. Sistemul de actionare sau de comanda al ambreiajului - are in componen dou prti: a) sistemul interior de actionare care cuprinde piesele si subansamblele care realizeaz comanda ambreiajului si sunt situate in interiorul carterului. In varianta complet sistemul cuprinde urmtoarele: - prghiile de debreiere; - inelul de debreiere; - mantonul de debreiere cu rulmentul de presiune si suportul su; - furca ambreiajului. b) sistemul exterior de actionare cuprinde toate piesele si subansamblele montate ntre pedala ambreiajului si captul furcii ambreiajului. El are mai multe variante constructive si constituie un criteriu de clasificare a ambreiajelor.

Calculul mecanismului de acionare

Calculul const in determinarea parametrilor acestui mecanism astfel nct cursa total a pedalei i fora la pedal s se ncadreze n limitele prescrise. Se alege ca mecanism de acionare mecanismul hidraulic.

Schema de calcul a mecanismului de acionare hidraulic

Considernd c presiunea lichidului este aceeai in pompa centrala si in pompa receptoare, conform principiului lui Pascal se poate scrie: , unde d1 este diametrul cilindrului de acionare, iar d2 este diametrul cilindrului receptor. Fora F2 se determin funcie de fora de apsare a discurilor: , Fora F1 se determin funcie de fora la pedal: rezult: unde
-

, = mecanic; = hidraulic; reprezint raportul de transmitere

reprezint

raportul de transmitere de acionare al

a=(0,950,98) randamentul mecanismului hidraulic.

Cursa total a manonului rulmentului de presiune (sm) se determin cu relaia: , unde este cursa liber a manonului. Se alege =3 mm (=24 mm);
-

este jocul ce trebuie realizat ntre fiecare pereche de suprafee de frecare pentru o decuplare complet a ambreiajului; Se alege = 0,67 mm;

- i reprezint numrul perechilor de suprafee de frecare (i=2);

-

este raportul de transmitere al prghiilor de debreiere. Se alege ip=1.5;

0,67*1,5*2 = 5 mm Cursa pistonului cilindrului receptor se determin cu relaia: Se considera raportul Volumul de lichid activ n cilindrul receptor este : = = 7 cm3; S-a considerat diametrul celui de-al doilea piston, d2 = 30 mm; Datorit faptului c presiunea de lucru este redus , iar conductele de legtur au o lungime relativ mic, se poate neglija deformaia conductei , iar volumul de lichid refulat din cilindrul pompei centrale se poate considera egal cu volumul generat de pistonul pompei receptoare (V1 = V2). Cu aceste ipoteze, cursa pistonului pompei centrale se determin cu relaia: Diametrul primului piston, d2 S1 devine: 2 d1 => d1 = 15 mm . Astfel, cursa

Cursa total a pedalei de ambreiaj este: mm

= 39.6*3 = 119

S-a considerat raportul Fora la pedal, Fp se poate micora prin mrirea randamentului mecanismului de acionare a. Fora la pedal (la ambreiajele fr servomecanisme auxiliare) nu trebuie s depeasc 15-25 daN, deoarece consumul prea mare de efort fizic conduce la obosirea excesiv a conductorului auto. Fora la pedal se determin astfel: , , Astfel F= = ; Se considera raportul =

Rezult:

97,35 N Durata de funcionare a ambreiajului depinde de numrul cuplrilor i decuplrilor, deoarece garniturile de frecare se uzeaz mai ales la patinarea ambreiajului. La fiecare cuplare lucrul mecanic de frecare la patinare se transform n cldur datorit creia temperatura de lucru a garniturilor de frecare crete. Experimental s-a constatat c la creterea temperaturii de la 20C la 100C, uzura garniturilor de frecare se mrete aproximativ de dou ori.