1.

Introducere
1.1. Generalitati Rolul si clasificarea Diferentialelor Diferenialul este subansamblul transmisiei care se plaseaz ntre transmisia central i transmisia final a autovehiculelor pe roi, avnd rolul de a permite roilor motoare s se roteasc cu viteze unghiulare diferite. Aceast necesitate apare n urmtoarele situaii: cnd roile motoare ale aceleiai puni parcurg spaii neegale n acelai timp, proces ce are loc la deplasarea autovehiculului n viraj sau pe drumuri cu denivelri; cnd razele de rulare ale roilor punii sunt diferite, ca urmare a inegalitii presiunii n pneuri, a uzurii sau ncrcrii diferite a acestora. Diferenialul elimin puterea parazit n puntea motoare, fenomen care ar aprea dac roile motoare ar fi montate pe un arbore comun. Prin urmare, datorit diferenialului, se reduc solicitrile i pierderile mecanice n transmisie, se micoreaz uzura pneurilor i se amelioreaz manevrabilitatea tractorului. Diferenialele autovehiculelor pe roi pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: a) Dup modul de repartizare a momentului de torsiune ntre cei doi arbori planetari: difereniale simetrice, la care momentul de torsiune se repartizeaz n mod egal ntre cei doi arbori planetari; difereniale asimetrice, la care momentul de torsiune se repartizeaz diferit ntre cei doi arbori planetari, ns ntr-un raport constant (se folosesc numai ca diferenialele interaxiale); difereniale autoblocabile, la care momentul de torsiune se repartizeaz ntre cei doi arbori planetari ntr-un raport variabil, care depinde de condiiile de lucru i de deplasare ale tractorului. b) Dup locul de plasare n transmisie: difereniale dispuse ntre roile aceleiai puni; diferenialele interaxiale, dispuse ntre punile motoare ale tractorului cu patru roi motoare. c) Dup construcie: cu angrenaje conice; cu angrenaje cilindrice; cu angrenaje melcate; cu came i tachei. d) Dup principiul de funcionare: simple; cu blocare facultativ; autoblocabile. 1

Exist, aadar, o mare diversitate de difereniale.

1.2 DIFERENIALUL SIMPLU SIMETRIC Cu ajutorul schemei din figura 1 se demonstreaz necesitatea blocrii diferenialului. Roile planetare i sateliii au fost izolate de legturi i s-au introdus forele i momentele de legtur.

Fig. 1. Schema forelor i a momentelor care acioneaz asupra roilor diferenialului.

n prezent, la toate autovehiculele se utilizeaz difereniale cu blocare facultativ sau autoblocabile. n continuare, sunt prezentate cteva scheme de blocare facultativ a diferenialului. n toate cazurile se folosete acelai principiu, i anume se unesc rigid cei doi arbori planetari, anulndu-se concomitent micarea relativ a sateliilor. n figura 2 este dat schema de blocare utilizat frecvent la autocamioane i la unele tractoare. Rigidizarea celor doi arbori planetari se realizeaz cu un cuplaj mobil dinat (dantur exterioar la carcasa diferenialului i interioar la manon). Prin deplasarea axial a manonului, se unete unul din arborii planetari cu carcasa.

Fig. 2. Schema de blocare a diferenialului cu manon dinat.

n schema din figura 3 este reprezentat blocarea facultativ cu ajutorul unui manon cu tifturi. Prin deplasarea axial a acestuia, se unete rigid carcasa diferenialului cu una din roile planetare. Dup ncetarea forei exterioare de blocare, diferenialul se autodeblocheaz cu ajutorul unui arc. Acest sistem de deblocare se utilizeaz, de exemplu, la familiile de tractoare romneti U 445, U 850, U 1010.

Fig. 3. Schema de blocare a diferenialului cu manon cu tifturi.

n figura 4 este reprezentat construcia unui diferenial care utilizeaz schema din figura 3

Fig. 4. Construcia diferenialului tractorului U 445.

Fig. 5. Schema de blocare a diferenialului cu cuplaj cu craboi.

La tractoarele din familia U 650, se utilizeaz blocarea facultativ a diferenialului cu ajutorul unui cuplaj cu dantur frontal (craboi). Prin deplasarea unui semicuplaj (fig. 5), se rigidizeaz arborii roilor motoare i, prin intermediul transmisiilor finale, se unesc rigid i arborii planetari. i n acest caz diferenialul se autodeblocheaz cu ajutorul unui arc. O alt soluie de blocare facultativ a diferenialului este dat n figura 7, unde pentru blocare se utilizeaz un cuplaj cu suprafee de frecare conice. n acest caz, legtura dintre roile motoare nu mai este rigid, cuplajul de blocare ndeplinind i funcia unui cuplaj de siguran. n ultimul timp, se utilizeaz frecvent pentru blocare ambreiaje cu discuri comandate hidrostatic (fig. 8). Pentru puntea motoare din fa, mai ales, la tractoarele de putere mic i mijlocie, se utilizeaz difereniale fr blocare
Fig. 7. Schema de blocare a diferenialului c cu cuplaj conic de friciune. Fig. 8. Schema de blocare a diferenialului cu ambreiaje cu discuri.

1.3. DIFERENTIALUL CONIC ASIMETRIC Se poate recunoaste dupa diametrele si numarul de dinti ai pinioanelor planetare. In acest caz diametrele acestor pinioane difera intre ele, iar cuplul transmis carcasei se repartizeaza la cei doi semiarbori in mod proportional cu diametrele si numarul de dinti ai pinioanelor planetare. Acest diferential se monteaza de obicei intre puntile motoare ale automobilelor cu mare capacitate de trecere, in scopul repartizarii cuplului transmis in mod proportional cu greutatea adecvata corespunzatoare fiecarei punti motoare. 1.4. DIFERENTIALUL CILINDRIC Diferentialul cilindric poate fi: simetric asimetric

Diferentialul simetric se recunoaste dupa pinioanele planetare cilindrice care sunt montate pe semiarbori si care in acest caz sunt egale cu diametrul si numarul de dinti. Diferentialul cilindric asimetric are un pinion planetar mai mare in diametru decat celalalt pinion planetar de pe celalalt semiarbore. Diferentialele cilindrice au dimensiuni mai mari in comparative cu cele conice ceea ce face ca utilizarea acestora sa fie limitata de capacitatea de trecere impusa constructiv motiv pentru care astazi nu se mai intalnesc la automobile. 1.5. DIFERENTIALUL BLOCABIL Pe parcurs cand una din rotile motoare ale aceleasi punti se gaseste pe un teren cu aderenta mai mica (noroi, zapada, gheata, polei, ulei) aceasta roata incepe sa patineze, iar cealalta potrivit principiului de functionare a diferentialului , desi are o aderenta mai mare, nu se mai roteste deoarece este retinuta de valoarea mare a fortei de aderenta. In aceasta situatie automobilul nu mai poate inainta si pentru a evita acest neajuns autocamioanele grele in special, sunt prevazute cu mecanism de blocare rigidizeaza cei doi semiarbori planetari asigurand rotirea cu aceeasi turatie a rotilor motoare.

Figura 9. Diferential blocabil

Blocarea se mentine atat timp cat dureaza terenul cu aderenta foarte mica, apoi se procedeaza la deblocare. 1.6. Diferentialul autoblocabil Diferentialul autoblocabil are acelasi rol ca cel blocabil avand o constructie mai complicata si realizand rigidizarea celor doi semiarbori planetari in mod automat. Blocarea diferentialului autoblocabil se face tot automat scutind pe conducatorul auto de aceasta operatie in timpul conducerii (figura 10.).

Figura 10. Diferential autoblocabil

1.7.

Parti componente ale diferentialului

Pe carcasa este fixata coroana transmisiei principale, iar in caseta crucea pe care sunt montati liberi satelitii. Satelitii in numar de 4 fac legatura cu pinioanele planetare montate pe arborii planetari . Miscarea de rotatie se transmite casetei diferentialului prin transmisia principala formata din pinionul de atac si coroana Saibele din otel moale sau bronz servesc la micsorarea frecarii dintre pinioanele planetare si caseta.

Figura 11. Transmisie Principala Diferential

1 coroan; 2 satelii; 3 carcas diferenial; 4 semilagre; 5 sigurane; 6 rulmeni cu role conice; 7 pinioane planetare; 8 piulie de reglaj; 9 ax satelii; 10 pinion;

11 rulmeni cu role conice; 12 aibe de reglaj; 13 deflectoare de ulei; 14 arbore pinion; 15 aibe de reglaj; 16 rulmeni cu role conice; 17 deflectoare de ulei; 18 plan; 19 piuli; 20 carter