Coxartroza Remedii cu plante, legume si fructe Coxartroza (artroza soldului) se manifesta prin dureri in jurul articulatiei soldului, care

coboara de-a lungul coapsei sau la nivelul regiunii interne a genunchiului. Alteori, bolnavul are dureri la nivelul muschilor fesieri. Concomitent apar dificultati la mers, la urcarea scarilor sau la miscari care implica articulatia soldului. La aceste simptome se adauga intepenirea (numita in termeni medicali "redoare"), articulatia fiind blocata mai ales dimineata. Tratament igienico-dietetic: in primul rand, se va cauta in toate cazurile sa se ajunga la o greutate corporala cat mai aproape de normal, in functie de inaltime. (La femei, greutatea ideala se calculeaza: inaltimea minus zece. De exemplu: o persoana de 1,70 m trebuie sa aiba circa 60 de kilograme. O persoana de 1,65 m - 55 kg etc. La barbati, greutatea ideala este: inaltimea minus 5 kg.) Se instituie un regim alimentar vegetarian, cu cat mai multe mancaruri netrecute prin foc. Se renunta, pe cat e posibil, la carne, oua, unt, lapte, branza, sare, alcool, cafea, conserve, conservanti, aditivi alimentari, tutun. Se consuma cu prioritate: orice aliment vegetal, sucuri de legume proaspete (nu cele din comert), pe care le veti produce acasa si care se fac atunci cand se consuma si doar in cantitatea in care se consuma. Ca feluri de mancare, ideale sunt cerealele integrale, cultivate biologic, macinate sau incoltite, combinate cu salate de legume si fructe proaspete. Este bine ca inainte sa va puneti la punct dantura, pentru a putea sa maruntiti aceasta hrana. Tratament ortopedic: pentru indreptarea unor atitudini vicioase excesive ale soldului se practica masajul de specialitate sau exercitii specifice de gimnastica facute sub indrumarea unui specialist. Inainte de a se incepe exercitiile de gimnastica, este bine ca incheietura sa fie masata cu ulei de sunatoare sau musetel. Tratamente cu plante, legume si fructe

Bujor * Bujor (Paeonia officinalis) - Bai cu macerat de bujori. Se culeg tulpinile si radacinile plantei (este bine sa fie recoltate toamna), se taie marunt, apoi se pun intr-o sticla sau borcan (inchise ermetic), umplandu-le pana la jumatate. Deasupra se toarna alcool de 40 grade. Se lasa la macerat 15 zile, la temperatura camerei, agitand des compozitia pentru omogenizare. Se strecoara si se pun intr-o sticla de capacitate mai mica, inchisa ermetic. Cu aceasta tinctura se vor masa coloana vertebrala si locurile afectate de boala de 2 ori pe zi. Se recomanda si baile cu

macerat de bujori. Se pun la o cada 6-7 linguri de tinctura. Apa trebuie sa fie la temperatura corpului. Se sta in cada minimum 30 de minute. * Coada-calului (Equisetum arvense) - se pune o mana de planta la 5 litri de apa si se fierbe timp de 15-20 minute. Se strecoara direct in cada. Se intra in baie si se sta 20-30 minute, timp in care se bea si ceai de coada-calului. Se prepara din 1-2 lingurite de planta maruntita, la 250 ml apa. Se fierbe timp de 5 minute si se strecoara. Se bea cat mai cald. Baile se pot face zilnic. * Coada-racului (Geum urbanum) - 1 lingurita de rizomi maruntiti se fierb 5 minute in 250 ml apa, apoi se strecoara. Se consuma 3 cani pe zi. Extern, se aplica pe locul dureros o compresa calda cu ceai. * Cretisoara (Alchemilla vulgaris) - 1 lingurita de planta maruntita se opareste cu 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 3 cani. Extern, se pun comprese calde pentru calmarea durerilor.

* Maghiran (Majorana hortensis) - 1 lingurita de planta maruntita se opareste cu 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se consuma 3 cani pe zi. Ajuta si la calmarea durerilor si la calmarea nervoasa.

* Mesteacan (Betula verrucosa) - 1 lingurita de planta maruntita (frunze) se opareste cu 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se consuma 3 cani pe zi. Se pot face si bai cu aceasta planta sau, dupa ce se fierb frunzele, se pun local si se acopera cu o bucata de nailon, apoi cu o fasa. Se tin 12 ore. * Mustar (Sinapis alba) - Bai generale cu faina de mustar. Se pun 250 g faina de mustar intr-un saculet, care se vara in apa din cada. Se agita bine. Se sta in apa la 36gr., timp de 20-30 minute. * Cataplasma cu mustar - 200 g de mustar negru se amesteca cu putina apa. Se obtine o pasta care se va intinde pe o bucata de panza. Se aplica pe locul dureros. In functie de toleranta, se va tine 10- 30 minute, dupa care este bine sa se spele locul cu apa calda.

* Rozmarin (Rozmarinus officinalis) - 1 lingurita de planta maruntita se opareste cu 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se consuma 3 cani pe zi. * Salcie (Salix alba) - 2 linguri de scoarta maruntita se fierb in 250 ml apa timp de 15 minute. Se strecoara. Se consuma 2-3 cani pe zi. Sunt foarte utile in calmarea durerilor. Salcia contine acid salicilic, un antiinflamator natural care, spre deosebire de aspirina, nu are nici un efect negativ.

Coada-racului

* Troscot (Polygonum aviculare) - 1 lingurita de planta maruntita se opareste cu 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se consuma 3 cani pe zi. Este o planta antiinflamatoare, continand acid salicilic. * Ardei iute (Capsium annum) - se taie ardeiul iute in felii subtiri si se pune intr-o sticla, umplandu-se o patrime cu el. Se toarna deasupra alcool sanitar, pana la umplerea sticlei. Se pune la macerat 10-15 zile, la temperatura camerei, agitand zilnic, dupa care se strecoara lichidul si se trece intr-o alta sticla de capacitate mai mica. Se umezeste un tampon de vata si se aplica pe locul dureros. Ajuta prin activarea locala a circulatiei sangelui. * Ceapa (Allium cepa) - se fierb intr-un litru de apa 200 g de bulbi de ceapa, cu coaja cu tot, taiati marunt. Se lasa timp de 15 minute, apoi se strecoara. Se bea din acest lichid un pahar dimineata si unul seara, la culcare. Rezolva si problemele digestive (constipatia, de exemplu).

* Fasole verde (Phasoleum vulgaris) - se fierbe fasolea si, dupa ce s-a inmuiat, se consuma atat pastaile, cat si apa in care au fost pregatite. De asemenea, se recomanda consumul cat mai des de ciorba de fasole verde. Ajuta la eliminarea toxinelor din organism. * Hrean (Armoracia rusticona) - radacina rasa de hrean se amesteca cu alcool sanitar si se aplica de mai multe ori pe zi, pe locul dureros. Pielea se unge in prealabil cu alifie de galbenele ca sa nu apara arsuri. * Se poate aplica si razatura de hrean (100 g de radacina data pe razatoarea fina), care se pune pe o fasa curata si se aseaza pe locul dureros. Se mentine 10 minute, dupa 15 minute se mai poate aplica o data, dar cu grija sa nu produca arsuri locale. * Primavara si vara se pot aplica si frunze tocate de hrean, puse intr-o panza. Se tin tot 10 minute. * Tinctura de hrean. 100 g radacina rasa se pun intr-o sticla si se acopera cu 250 ml alcool sanitar. Se tine la macerat 2-3 luni. Nu se strecoara, cu cat hreanul sta mai mult in alcool, cu atat este mai eficient. Se aplica comprese 10 minute. In functie de rezistenta epidermei, se unge locul cu alifie, inainte sau dupa aplicarea remediilor cu hrean.

* Patlagele rosii (Lycopersicon esculentus). Foarte eficiente sunt baile cu lujere de rosii. Se pune la fiert o mana de planta in 5 litri de apa, vreme de 15 minute. Se strecoara in cada, unde se va sta timp de 20-30 minute in apa la temperatura corpului. * Telina (Apium graveolens) - se fierbe o radacina de telina in 250 ml apa pana se inmoaie. Se strecoara lichidul si se bea in cursul zilei. Este foarte eficienta, mai ales in cure de lunga durata.

* Usturoi (Allium sativum) - se consuma sub orice forma, in cantitati cat mai mari. Extern, se fierbe un bulb curatat (de 50 g) in 250 ml apa, 5 minute. Se strecoara si se aplica o compresa calda, locala, contra durerilor. * Varza (Brasica oleracea) - se strivesc cateva frunze proaspete de varza pe o suprafata plana, apoi se aplica local, pentru calmarea durerii. In cazul in care sunt bine tolerate, se pot lasa pana la 12 ore, cand se schimba cu altele proaspete.

Alte sfaturi: * La fiecare ceai este bine sa se adauge si o lingurita de flori de coada-soricelului.

* In cazul durerilor mari, este bine sa se renunte la aspirina si la alte medicamente si sa se bea ceai de coaja de salcie sau troscot.
* Se vor evita frigul, umezeala, eforturile mari. * Se recomanda impachetari cu parafina, cu namol, bai generale cu miscari in apa. * Mentionam ca foarte eficient medicamentul romanesc Aflutop (injectii care se

gasesc la farmacie). * Se consuma mult calciu, obtinut din coji de oua fierte in mai multe ape. Apoi ouale se cojesc, se pun la uscat cojile si se macina cu rasnita de cafea. Se pune suc de lamaie peste ele. Se iau cate 1-3 lingurite pe zi, in cure de 30 zile. Sucul trebuie sa fie cat inaltimea la care ajunge coaja de ou macinata (aceeasi cantitate).
* Se vor face zilnic gimnastica medicala si masaj. * Se va evita sedentarismul, care este de multe ori cauza acestei afectiuni. * Inotul este foarte indicat, mai ales in fazele de inceput ale bolii. Remedii cu plante, legume si fructe Coxartroza (artroza soldului) se manifesta prin dureri in jurul articulatiei soldului, care coboara de-a lungul coapsei sau la nivelul regiunii interne a genunchiului. Alteori, bolnavul are dureri la nivelul muschilor fesieri. Concomitent apar dificultati la mers, la urcarea scarilor sau la miscari care implica articulatia soldului. La aceste simptome se adauga intepenirea (numita in termeni medicali "redoare"), articulatia fiind blocata mai ales dimineata. Tratament igienico-dietetic: in primul rand, se va cauta in toate cazurile sa se ajunga la o greutate corporala cat mai aproape de normal, in functie de inaltime. (La femei, greutatea ideala

se calculeaza: inaltimea minus zece. De exemplu: o persoana de 1,70 m trebuie sa aiba circa 60 de kilograme. O persoana de 1,65 m - 55 kg etc. La barbati, greutatea ideala este: inaltimea minus 5 kg.)

Se instituie un regim alimentar vegetarian, cu cat mai multe mancaruri netrecute prin foc. Se renunta, pe cat e posibil, la carne, oua, unt, lapte, branza, sare, alcool, cafea, conserve, conservanti, aditivi alimentari, tutun.
Se consuma cu prioritate: orice aliment vegetal, sucuri de legume proaspete (nu cele din comert), pe care le veti produce acasa si care se fac atunci cand se consuma si doar in cantitatea in care se consuma. Ca feluri de mancare, ideale sunt cerealele integrale, cultivate biologic, macinate sau incoltite, combinate cu salate de legume si fructe proaspete. Este bine ca inainte sa va puneti la punct dantura, pentru a putea sa maruntiti aceasta hrana. Tratament ortopedic: pentru indreptarea unor atitudini vicioase excesive ale soldului se practica masajul de specialitate sau exercitii specifice de gimnastica facute sub indrumarea unui specialist. Inainte de a se incepe exercitiile de gimnastica, este bine ca incheietura sa fie masata cu ulei de sunatoare sau musetel.

Definiie: numit i artroza coxo-femural sau artroza oldului, reprezint localizarea reumatismului cronic degenerativ la nivelul articulaiei coxofemurale(oldului).

Incidenta: apare mai frecvent la vrstnici (peste 50 60 de ani) i n special la femei, la care predomin net diversele forme de displazie congenital de old (anexe), dar i la tineri sau copii (malformaii ale articulaiei coxofemurale, dup administrare ndelungat de corticoizi). Formele secundare se manifest n general mai precoce (ntre 40 i 60 ani), dect formele primare (dup 60 ani). Etiopatogenie: dou sunt formele de coxartroz mai frecvent ntlnite, i anume:

a) senil, numit i ,,nowus coxae senilis, datorit involuiei senescente a articulaiei, dar la care ntlnim i ali factori, mai frecvent metabolici (obezitate, diabet) sau profesionali (ortostatism prelungit) etc; b) forma traumatic, care este explicat fie printr-un traumatism major (fractur de sold etc.) si mai putin prin aciunea unor microtraumatisme, fie prin unele anomalii congenitale preexistente luxaii sau subluxaii congenitale, coxa plana, coxa vara, coxa valga. Coxartrozele mai pot aprea, ceva mai rar, i datorit unor procese necrotice aseptice, primitive, de cap femural, probabil printr-o obstrucie vascular la acest nivel, sau datorit unor factori inflamatori, cu localizare la nivelul articulaiei oldului (ex. coxite coxalgie, care n final determin constituirea procesului artrozic). Tulburrile de static ale bazinului determinate de inegalitatea picioarelor i scoliozele lombare au i ele un rol foarte important n declanarea coxartrozei. Clasificare: 1. Coxartroze primitive (idiopatice); 2. Coxartroze secundare:

cu alterarea mecanicii articulare (modificri congenitale, modificri dobndite ale articulaiei oldului); fr alterarea mecanicii articulare (coxite infecioase, coxite reumatismale, sinovite).

Anatomie patologic: Coxartroza presupune modificri ale cartilajului (distrofie, eroziune), modificri de form (prin turtire), modificri de structur (chiste i scleroz). Se asociaz cu formarea de osteofite i fibrozarea capsulei, dar i scderea cantitativ a lichidului sinovial ceea ce duce la o scdere a lubrifierii.Toate aceste modificri determin alterri profunde ale capului femural i ale cotilului, care nu mai au o captare articular, din aceasta cauz urmnd distrugerea cartilajului articular i, n ultim instan, deteriorarea articular, cu rezultat imediat n cele dou funcii principale ale articulaiei oldului: stabilitatea i mobilitatea. Simptome: Coxartroza are un debut insidios. Durerea are iniial caracter mecanic, iar apoi devine invalidant. Alte simptome: cracmente la mobilizarea articulaiei, reducerea mobilitii articulare, reducerea extensiei, a rotaiei interne, abduciei, poziie vicioasa (flexie, adducie, rotaie extern), semnul Patrik (maleol-genunchi), semnul pantofului Duvernay (nclare pe la spate), diferena de lungime a membrelor. Semne radiologice: examenul radiologie este foarte edificator pentru coxartroz. Se observ cum procesul de deteriorare articular ncepe la cei doi poli ai articulaiei coxofemurale superior i inferior care sunt i zonele de solicitare maxim i fundul

cotilului. Se vor observa osteofitoza, osteoporoza uneori geodic i osteoscleroza cu ngroarea sprncenei cotiloide i subierea liniei interarticulare. Evoluie i prognostic: coxartroza, odat instalat, are un caracter progresiv. Duce la deformarea bazinului, scurtarea membrului inferior, alterarea i a celeilalte articulaii coxo-femurale prin suprasolicitare, la mpiedicarea mersului i imobilizarea individului. Dintre toate artrozele, ea are caracterul cel mai ireversibil i cel mai invalidant, de unde i prognosticul rezervat. Tratamentul artrozei: Remediile terapeutice utile n tratamentul artrozei sunt de natur divers; n general cele mai bune rezultate se obin cu o abordare integrat ce ine cont de diversele posibiliti de intervenie. 1. Msuri igienice i dietetice: redimensionarea duratei activitilor solicitante (ridicarea greutilor, ortostaiunea i mersul prelungit, parcurgerea suprafeelor accidentate); adoptarea unor posturi mai puin nocive; corectarea eventualelor dismetabolisme, tulburri vasculare i endocrine; protejarea mai bun a articulaiei expuse prin: folosirea unor echipamente de protecie; utilizarea nclmintei convenabile. 2. Terapia farmacologic (sistemic i local); 3. Ortezarea; 4. Tratamentul chirurgical: Interveniile chirurgicale non-protetice; Interveniile chirurgicale protetice. 5. Programul complex de recuperare balneofizical i kinetoterapeutic:

Termoterapie, hidrotermoterapie, hidrokinetoterapie; Kinetoterapie; Masaj; Balneoclimatoterapie; Rontgenterapie; Acupunctura; Kinetoterapia: Un program kinetoterapeutic trebuie ntotdeauna inclus n orice schem terapeutic a artrozei; orientarea programului se face n funcie de stadiul clinico-anatomo-funcional al bolii. Micarea dozat i controlat oportun, este indispensabil pentru meninerea lubrefierii articulare, ncetinind limitarea progresiv a amplorii micrilor articulare i conservarea troficitii musculare. a. Obiectivele programului de recuperare: calmarea durerii; prevenirea instalrii redorii articulare; prevenirea instalrii atitudinilor vicioase ale oldului; corectarea poziiei bazinului cu meninerea unei funcionaliti ct mai bune a coloanei lombare; recuperarea funcional a articulaiei coxofemurale: refacerea stabilitii, refacerea mobilitii; refacerea controlului muscular dinamic pentru mers:coordonare, echilibru, abilitate (evitndu-se astfel mersul chioptat); reeducarea mersului; protejezarea articulaiei oldului n decursul anilor. b. Evaluarea strii funcionale

cadru antropometric, punnd n eviden atitudinea vicioas n flexum, rotaia extern a oldului; inegalitatea de lungime a membrelor inferioare cu basculare de bazin; teste pentru evaluarea mersului; teste pentru echilibru si stabilitate; testarea efectuarii poziiei ghemuit (frecvent incomplet prin durere i redoare articular sau imposibil); teste pentru coordonare; bilanul articular la nivelul oldului i segmentele subiacente; bilanul muscular al muchilor adductori, psoas, tensor al fasciei lata, pelvitrohanterieni, fesier mijlociu, muchiul cvadriceps. c. Indicaii metodice exerciiile vor fi selecionate n funcie de stadiul evolutiv al bolii, gradul de deficit funcional si vrsta bolnavului; n timpul exerciiilor membrul afectat trebuie s fie eliberat de greutatea corpului i amplitudinea micrilor se stabilete n funcie de apariia durerii; dozarea exerciiilor se face n funcie de posibilitile bolnavului, inndu-se seama de faptul c n activitatea zilnic obinuit nu se atinge valoarea maxim a mobilitii acestei articulaii, nici n activitatea de recuperare nu este obligatorie obinerea indicelor superiori mai ales n cazurile n care articulaia este foarte afectat. Poziiile de execuie sunt decubit dorsal, ventral, lateral i patrupedie. d. Mijloace i tehnici posturri; mobilizri articulare; tehnici de facilitare neuro-muscular proprioceptiv, cum ar fi: alternana contracie izometric izotonic, stabilizarea ritmic, tehnica hold-relax; tonifierea musculaturii flexorilor, extensorilor, abductorilor, adductorilor, rotatorilor i n special a cvadricepsului, fesierului mare i mijlociu; traciuni ; elemente din terapia ocupaional (se vor utiliza doar acele forme care se execut din eznd i eventual decubit, bazate pe pedalaj, giroplane, alunecri pe planeta cu rotile); elmente din sport fr caracter competitiv: nataie, ciclism, schi, clrie. e. Program recuperator: Posturri pentru evitatea flexumului:

1.decubit dorsal la marginea patului lsnd membrele inferioare s atrne jos din pat. Atenie s nu se lordozeze coloana lombar; 2.decubitul ventral, eventual cu un sac de nisip pe sacru i o pern mic sub genunchi; Posturri pentru evitarea rotaiei externe: 1.eznd pe sol, genunchii flectai, picioarele aezate cu talpa pe sol, pe o linie n afara coapselor; 2.n poziia de eznd pe un scaun cu picioarele pe sol, se caut ca picioarele s se afle ct mai n afara scaunului, genunchii fiind apropiai unul de altul; 3.uneori, pentru noapte, pot fi folosii supori pentru picioare i gambe, care oblig membrele inferioare s rmn n poziie anatomic blocnd tendina spre rotaie extern. Program recuperator se va concentra pe exerciiile de flexie- extensie, rotaia intern i abducie a oldui: 1.decubit dorsal, se flecteaz oldul cu i fr flexie de genunchi, eventual cu ajutorul minilor se trage spre piept genunchiul; 2.din decubit dorsal se flecteaz trunchiul cu aplecarea acestuia deasupra coapselor, ceea ce foreaz flexia; 3.din decubit dorsal, ncercnd s se mobilizeze bazinul, se execut abducii ample ale oldului cu membrul inferior ntins sau cu genunchiul flectat; 4.n decubit dorsal, pacientul i ine cu minile coapsa stng flectat la piept: kinetoterapeutul face o priz la nivelul condililor femurali i execut rotaia intern i abducia; se repet cu coapsa dreapt 5.pacientul n decubit dorsal, cu flexie din old, genunchi i glezn; kinetoterapeutul se opune micrii triplei extensii 6.din decubit dorsal, contraii izometrice: ncercri de a realiza abducia oldului mpotriva unei rezistene imobile; 7.decubit dorsal, membrele inferioare ntinse, se execut cercuri ct mai ample; 8.din decubit ventral se execut extensii din old cu i fr genunchiul flectat la 90. De preferat cu rezisten; 9.din decubit lateral se execut flexii i extensii forate, abducii i adducii ale oldului de deasupra; 10.pacientul n decubit lateral: se face extensia coapsei n timp ce kinetoterapeutul mpinge nainte bazinul;

11.decubit lateral, membrele inferioare ntinse, se ridic ct mai mult posibil membrul heterolateral, se menine 3-4 sec. la nivelul maxim atins, apoi se coboar foarte ncet. Se repet pn la oboseal..Se repet cu cellalt membru. 12.pacientul n decubit heterolateral cu oldul i genunchii flectaii la 90 , kinetoterapeutul preseaz faa lateral a piciorului, gambei i genunchiului, punnd n tensiune fesierul mijlociu, apoi pelvitrohanterienii; 13.din patrupedie se flecteaz trunchiul, fornd flexia coxofemural. 14.stnd lateral n faa oglinzii, braele pe lng corp, se ncearc corectarea posturii cifotice, cu concentrare pe senzaia kinestezic dat de postura corect. Se poate face acelai lucru din stnd cu faa spre oglind. 15.biciclet ergometric timp de 5 minute, ncrcarea se va face n funcie de bolile asociate i de tolerana pacientului, dac nu este posibil se execut bicicleta din decubit dorsal. f. Protejezarea articulaiei oldului In decursul anilor se va realiza respectnd urmtoarele reguli : evitarea statului prelungit n picioare; evitarea mersului ndelungat; evitarea mersului pe terenuri accidentate; meninerea unei greuti corporale normale; odihna, repausul se vor face n decubit i nu pe fotolii sau scaune. evitarea poziiilor prelungite, fixe, mai ales cele de stnd pe scaun. utilizarea (corect) a bastonului de cte ori apare durerea sau imediat ce primele semne de coxartroz au aprut. Este interzis mersul chioptat pentru a se evita purtarea bastonului; corectarea inegalitii membrelor inferioare (dac este cazul) prin adaosul la tocul pantofului. Corectarea nu este necesar dect de la o diferena de 1,3 cm n sus; evitarea pantofilor cu tocuri nalte; executarea n fiecare zi a programului special de gimnastic pentru old, compus din exerciii de mobilizare,echilibru,coordonare i de tonifiere muscular.