TOXEMIA EXPLICATA INTERPRETAREA CORECTA A CAUZEI BOLII SA FACEM DIN VINDECARE O SECVENTA CLARA UN ANTIDOT LA FRICA, FRENEZIA SI NEBUNIA

GENERALA CU CARE SE VANEAZA ASA-ZISELE REMEDII By J. H. TILDEN, M. D. EDITIE REVAZUTA DENVER, COLORADO Copyright 1926, 1927, 1928, 1930, 1935 By J. H. Tilden Denver, Colorado DEDICAIE Ce altceva isi poate dori orice medic sau laic dect o explicatie a cauzei bolii care sa ofere o perfect nelegere a tuturor aa-numitelor boli? Cunoasterea cauzei bolii, ajuta chiar si pe un laic cu un bagaj de cunostinte medicale limitat sa evite instalarea bolilor sau sa le vindece. Cnd oamenii tiu cum s evite boala, ei deprind imunizarea raionala. Salvarea omului vine din cunoasterea adevarata a bolii si a ceea ce o cauzeaza; iar cnd poate dobandi aceasta cunoastere cu nu cu un effort mai mic dect cel necesar pentru a citi cu atenie si a intelege Toxemia pe intelesul tuturor, nu exist scuz pentru nimeni, laic sau profesionist, de a tri n ignorarea ei. Cunoaterea inseamna putere. Cunoasterea modului de a fi sntos d cea mai mare putere. Puini oameni tiu cate ceva despre adevarata cauza a bolii. Aceast carte este dedicata lor, precum i eliberarii de superstiiile medicale. J. H. Tilden.

Cuprins
1. Prefa 2. Introducere la starea de toxemie 3. Toxemia pe nelesul tuturor 4. Epuizarea este generala 5. Echilibrul 6. Cauzele epuizarii 7. Retrospectiv 8. Cateva sugestii 9. Exercitiile de relaxare ale Dr. Tilden

PREFA Din timpuri imemoriale omul a cutat un salvator, iar cnd nu caut un salvator, este n cutarea unui leac miraculos. n loc de cumprarea, ceritul sau furtul unui tratament, este mai bine sa oprim instalarea bolii. Boala este construita de omul insusi si un lucru mai ru dect prostia de a cumpara un remediu este de a ramane att de ignorant, nct s crezi n tratamente. Teoriile false despre salvare si vindecare au transformat mental omul ntr-un ceretor, cnd el ar trebui s fie arbitrul salvarii sale i desigur propriul su medic si nu un sclav al unei profesii care nu a elaborat nici propria salvare de boala i nu a descoperit nici macar un singur leac n toat perioada indelungata de existena a omului pe pmnt. Auzim de cure dietetice, dieteticieni, raii echilibrate, diete cu carne, diete cu vegetale i alte diete precum si tot felul de produse alimentare preparate chimic. Publicul este ametit cu sute de reviste de sanatate si mii de idei despre sntate. Exist mii de indivizi care scriu despre sntate carora le-ar fi jena sa recunoasca asta daca i-ati ntlni pe strad. Fanatismul, bigotismul, prostia i mercantilismul sunt elementele principale ale complexului dietetic ce induce in eroare acum publicul. Remediile sunt ceea ce oamenii doresc i totodata sunt ceea ce medicii i terapeuti sunt interesati s ofere, insa cele mai multe aduc doar o oarecare usurare. Periodicitatea ce caracterizeaz toate tulburrile funcionale ale organismului salveaza pretentiile asa-zisilor vindecatori in a susine ca remediile lor i-au vindecat pe pacienti, adevrul fiind c boala si-a urmat cursul natural vindecandu-se de la sine. Boala a fost o criz de eliminare a toxinelor, iar daca toxina a fost eliminata pana la un nivel inferior punctului de toleran al organismului, aparent boala a trecut si n mod automat sntatea a revenit. Insa obiectiv, boala nu s-a vindecat, deoarece cauza ei (obiceiurile de viata care secatuiesc energia nervoasa) a continuat si toxina se acumuleaz iar i dupa o perioada de timp, apare o alt criz de eliminare si tot asa. Cu excepia cazului n care cauza toxemiei este descoperita i inlaturata, crizele se vor repeta pn cand tulburrile funcionale vor face loc degenerarilor organice cronice. Intreaga lume medicala este implicata n falsificarea crizei de toxemie tratand si iar tratand, pn cand crizele de toxemie cedeaza locul cronicizarii degenerative a organului care a fost mandatat sa fie sediul crizelor, poarta de evacuare a otravurilor. NU EXIST REMEDII Natura revine singur la normal, dar numai cnd se renunt la obiceiurile de via care epuizeaz energia nervoas necesar evacuarii toxinelor. In sensul propriu al cuvantului, nu exista remedii. Dac cineva are o inima imbolnavita de tutun, care este remediul? Oprirea naravului consumului de tutun, desigur. n cazul n care inima este epuizata de ocuri, aa cum vedem la jucatori sau la brokerii de la bursa, ce o va vindeca? Medicamentele? Nu! Ci inlaturarea cauzei.

Fiecare aa-numita boal este construita de noi insine, n interiorul minii i al corpului, prin obiceiurile noastre de viata care secatuiesc (deturneaza) energia nervoasa necesara detoxifierii. Nebunia alimentara i dietetica ce constituie capul de afis pe scena medicala actuala determina oamenii sa ceara o dieta care sa ii vindece de bolile lor specifice. Credinta generala este ca o anume dieta-miracol va vindeca reumatismul sau orice alt boal. Insa dieta sau alimentele nu vindeca niciodata nicio boala. Trebuie inlaturate toate deprinderile rele, nu numai cele alimentare, iar apoi natura revine la sanatate. Postul, repausul la pat i renuntarea la obiceiurile de viata care epuizeaza mental i fizic vor permite naturii s elimine toxinele acumulate; apoi, dupa adoptarea unor obiceiuri de viata rationale, sntatea va reveni si va persista, n cazul n care acest UNIC TRATAMENT va continua. Acest lucru este valabil pentru orice aa-numita boal. Legea i ordinea guverneaza universul. Ea este aceeasi de la nebuloas la piatr, de la piatr la plant, de la plante la animale, de la animal la om. Toxemia explic modul n care legea universala a ordinii funcioneaz n cazul sntatii i bolii. Orice boala este la fel ca oricare alta, dupa cum orice om este la fel ca oricare altul; carbonul din pine, zahr, crbune i diamant sunt aceleasi. Da, orice boala se vindeca la fel ca oricare alta, cu excepia cazului n care organul afectat de ctre crizele de eliminare toxemica a fost distrus. Daca alimentatia greita persista, fermentaia acida irita mai intai mucoasa stomacului; iritaia devine inflamaie, apoi apare ulceraia; urmeaza ngroarea i rigidizarea care se termin in ultima instanta cu cancer. Lumea medicala se lupta pentru a gasi cauza cancerului. Insa el este ultima faza a unei inflamatii. Finalul consta in degenerarea provocata de lipsa de oxigen i de hran, iar n cadrul degenerarii, materialul septic intr n circulaie, provocand instalarea intoxicaiei septice cronice, denumita caexie canceroasa. Boala este o expresie comun, universala a epuizarii energiei nervoase necesara detoxifierii. Tratamentele moderne si imunizarea sunt o vanitate i produc necazuri; ele sunt bazate pe principiul nebunesc al raionamentului care porneste de la efect, adica de la boala la cauza care o provoaca. Daca este identificat organul care sufer de multe crize de toxemie ulcer la stomac, atunci ulcerul este operat, sau daca sunt depistati calculi biliari, atunci pietrele sunt scoase, daca este o tumora fibroasa a uterului, atunci tumora sau uterul sunt extirpate. Acelai lucru poate fi spus si despre alte efecte cand arsenalul medical este lasat liber sa actioneze asupra mulimii de efecte. Acest lucru este acceptat de opinia public ca fiind un tratament eficient al bolii, cnd de fapt este o prosteasca eliminare a efectelor. Si asta nu este cea mai rea dintre erori. Chirurgii nu au nici cea mai mic idee cu privire la cauza ale carei efecte le elimina cu atta pricepere. Boala este un proces al crui nceput poate fi orice iritaie provocata de toxemie. Aceeai lips de cunoatere a cauzei predomin si in cazul altor tulburri. De exemplu, in tratamentul bolilor carentiale, elementul care lipseste este furnizat de laborator pentru a suplimenta deficitul, dar nu se face nimic pentru restabilirea functionarii normale a organului. Daca un vas are o gaura, lipim gaura, nu turnam incontinuu apa in el ca sa-l mentinem plin. I totusi de ce se procedeaza astfel? Pentru c tiina medical nu a descoperit cauza pentru care organul nu funcioneaz n mod corespunztor; i pn cand aceast descoperire nu este fcut, nelaciunea tiinifica va continua. ARE LUMEA NEVOIE DE STIINTA CHIRURGIEI?

Dac mutilarea (interventii chirurgicale inutile) este necesara n 999 de cazuri pentru a perfectiona indemanarea necesara pentru al miilea caz, la ntrebarea privind necesitatea interveniilor chirurgicale de inalta clasa trebuie s rspund tagma mutilatilor si vandalizatilor. Este rzboiul necesar? Care ar fi rspunsul celor 7.485.000 ucii n primul rzboi mondial, daca ntrebarea le-ar fi pusa lor? Estimand la 5.000$ pierderea unui om-putere pentru fiecare om, atunci lumea a pierdut 37.425 miliarde dolari numai n acest eveniment. Pentru chirurgia care vandalizeaza organismele brbailor, femeilor i copiilor lumea plateste la fel de mult n fiecare an. Merita oare acest pret pentru tot binele real pe care il face? De ce este o interventie chirurgicala atat de mult considerata a fi necesara? Din cauza ignoranei oamenilor, prostiti de o profesie constand in nebunie tiinifica sau egoism. Intr-adevar, e mult mai spectaculos a se face o operatie dect a-i nvaa pe oameni cum s triasc corect pentru a evita bolile cronice i operaiile. SUNT VREODATA NECESARE PALIATIVELE? Este foarte ndoielnic dac paliativele pe care medicii i terapeutii le ofera, acopera dezavantajele obiceiurilor imbolnavitoare adoptate de pacieni. Nocivitatea obiceiului utilizarii medicamentelor recomandat miilor de oameni nu este cu siguran acoperita de indiferent ce beneficiu s-ar obtine. Medicamentele care calmeaza durerea nu sunt niciodata necesare. Douzeci i cinci de ani, n care am folosit medicamente i treizeci i trei n care nu am utilizat medicamente m-au condus la convingerea c medicamentele nu sunt necesare i ca n cele mai multe cazuri aduc prejudicii; experienta mea indelungata valoareaza mult pentru cei care vor s tie adevrul. SI BOLILE VENERICE SE POT VINDECA FR MEDICAMENTE Sifilisul nu face nicio excepie i sunt pregtit sa demonstrez n fata oricarei comisii de medici acest adevr pe care l-am spus oriunde si oricand. Numai natura vindeca ea poate elimina sifilisul si orice alt tip de infecie daca se renunta la toate obiceiurile de viata care epuizeaza energia i daca este adoptat un mod de via raional. STIMULENTELE SUBMINEAZA CU SUBTILITATE Insidioase n aciunea lor sunt toate stimulentele fata de care, naivi, suntem surprini sa ne descoperim mai mult sau mai puin sclavii lor, atunci cnd nu suntem contieni de folosirea lor n exces. Un exemplu este durerea de cap de la cafea. Ea vine cnd nu se bea ceaca obisnuita de la micul dejun. O senzaie de tristee sau apatie apare la trei sau patru ore dup micul dejun, a carei cauza nu poate fi definita pn cand vreun prieten sugereaz c probabil aceasta se datoreaz lipsei cafelei, dar victima nu este convinsa ca este adevrat pn cnd nu are dovada trecand prin ncercarea aceasta de mai multe ori. Alteori apare o durere de cap i nc alte probleme insotite de cscat sau cascat si un sentiment de apasare ca urmare a istovirii inimii indusa prin consumul de cafea.

Stimulentele incetinesc eliminarea toxinelor i dinamizeaza activitatea mintii i a corpului. Ar trebui s fie evident pentru mintea raionala ca aceasta activitate mprumutata va fi pltita mai devreme sau mai trziu. Utilizarea energiei nervoase in exces fata de producerea ei normal duce la epuizarea ei. Oamenii risipesc energia nervoasa n multe feluri. Mancarea noastra a ajuns un stimulent; supraalimentarea este un suprastimulent. Daca se adauga la acest exces inca unul sau dou alte stimulente cafea sau tutun si inca: sex excesiv, prea multa munca i griji, atunci cel cu aceast insumare a risipirii energiei nervoase va deveni cu siguranta secatuit. In acest caz, energia nervoasa necesara eliminarii toxinelor nu mai satisface nici pe departe cerinele si n consecin toxinele se acumuleaz n snge. Aceasta adaug un pronunat efect de stimulare pe care il au toxinele proprii ale organismului, la cele care provin de la obiceiurile suprastimulante i completeaz un cerc vicios. Acest complex reprezint o toxemie cauzatoare de boal care va avea caracter permanent, cu excepia crizelor toxemice aa-numitele boli acute cand prin eliminarea de toxine se reduce cantitatea acestora, pentru ca din nou s se acumuleze i se continua tot asa pn cand deprinderile de viata care menin organismul secatuit de energie sunt inlaturate. Sntatea perfect nu poate fi stabilit pn cnd nu au fost eliminate toate aceste obiceiuri vlaguitoare. DEFINIIA TOXEMIEI I A CRIZELOR DE TOXEMIE: n metabolismul esutului viu sanatos exist construirea celulara anabolismul i distrugerea celulara catabolismul. Tesutul distrus (reziduul catabolic) este toxic, otravitor, dar n organismul sntos cnd energia nervoasa este normala, suficienta el este eliminat din snge la fel de repede precum s-a format. Dar cnd energia nervoasa este risipita dintr-o cauza oarecare tulburari fizice ori mentale sau deprinderi de viata daunatoare organismul este in deficit de energie, epuizat, caz in care eliminarea toxinelor se incetineste sau se opreste, cauzand o retenie de otravuri n snge Toxemie. Aceast acumulare de toxine odat instalata, nu va inceta pn cand energia nervoasa nu este restabilita prin eliminarea cauzelor pierderii ei. Aa-numita boal este efortul naturii de a elimina toxinele din snge. Toate asa-zisele boli sunt crize de toxemie.

Introducere la Toxemie
Lumea medicala a construit o intreaga literatur despre boli, dar fr nicio idee despre cauza bolilor (cu excepia unora eronate i ovielnice). Medicina este bogata n tiin, dar acum, la fel ca n toate timpurile trecute, ea sufer de lipsa ideilor practice. Medicul obisnuit este educat adesea in afara bunului-sim cu care s-a nascut. Asta nu este vina lui. Este vina sistemului. El este un automat educat. El detine fapte belsug de fapte tiinifice dar fr idei unificatoare. Ford detine fapte mecanice poate nu mai mult dect alte mii de mecanici dar el le-a unit intr-o idee care a facut din el un multimilionar. Milioane de oameni detin fapte, dar nu si idei care sa le insire cauzal. Mii de medici detin toate datele tiinifice necesare, dar nu si-au valorificat tiina de a utiliza bunul-sim i filosofia cauza-efect. Or, fr o concepie clar referitoare la cauza bolii, tratamentul va rmne aceeasi ghicitoare care este si azi. Regretatul Sir James Mackenzie cel mai mare clinician din lume a declarat: "n cercetarea medical obiectivul principal este prevenirea i vindecarea bolilor." Insa dac nu este cunoscuta cauza bolilor, cum sa fie posibila prevenirea sau vindecarea oare cumva 5

producand o forma usoara de variola sau a altei boli prin otrvirea unei persoane sntoase, introducandu-se n corpul su produse patologice ale bolii insesi? Desigur ca numai o gndire patologic poate ajunge la aceste concluzii. Vaccinurile i remediile autogene sunt realizate din produsele bolii, iar ideea c boala poate fi fcut s se vindece singura este rezultatul final al unei gndiri patologice. Aceast afirmaie nu este att de nepotrivita daca lum n considerare c toate lucrrile de cercetare i cutare realizate de medici pentru a gsi cauza au fost facute prin studierea oamenilor mori i muribunzi. Oricat de ridicol ar prea, stiinta medicala a apelat i inca mai apeleaza la mori i muribunzi pentru a gsi cauza bolilor. Dac prevenirea i tratamentul nseamn declansarea de boli, atunci astfel prevenire i de tratament nu sunt de dorit. Iar dac adevarata prevenire se poate infaptui, atunci nu va fi necesar niciun tratament. La momentul mortii sale, Sir Mackenzie lucra pentru a descoperi metode de prevenire. O munca mai valoroasa nu poate fi imaginata. Dar ironia vieii sale a fost c a murit tocmai de o boala ce putea fi prevenita. El ar fi putut sa vindece boala care l-a ucis n cazul n care concepia sa despre cauz ar fi fost n conformitate cu adevrul ca otravirea toxemica este principala cauza a tuturor bolilor. n ciuda ambiiei sale de a-si pune profesia n slujba adevrului cu privire la prevenire si vindecare, marele medic Mackenzie a murit fr a avea o idee corect nici macar asupra directiei in care ar fi trebuit sa caute aceast dezirabila cunoatere, dup cum reiese din declaraiile sale cum ar fi: "Problemele noastre in prevenirea bolii necesita o cunoatere complet a bolii n toate aspectele sale nainte de a putea lua msuri pentru a preveni apariia acesteia". El credea ca acesta este punctul crucial al ntregului subiect. Dar punctul crucial nu este boala, ci cauza bolii "n toate aspectele sale" pe care este necesar sa o s tim nainte de a putea lua masuri pentru a preveni "boala". Mackenzie a mai declarat si urmtoarele cu privire la diagnostic:
Pare a fi puin probabil ca n actualul stadiu al medicinei sa existe mari neconcordante ntre numarul remediilor bolilor diagnosticate i cel al celor nediagnosticate in multe serii de investigaii, cum ar fi acelea pe care le-am facut. Proportia nu depinde de competenele sau modul de formare individual al medicilor, ci de starea nesatisfctoare a tuturor cunotinelor medicale. Similitudinea dintre nregistrrile statistice de la institut i din practica privata susine mai departe acest punct de vedere. n ciuda timpului suplimentar acordat la Institut pentru examinarea unor cazuri care sunt nediagnosticabile n practica general, precum i a asistenei acordate de ctre serviciile speciale grupurile clinice in timpul investigatiilor, ele rmn profund obscure, dei tim c dintre aceste cazuri vor aprea treptat cazurile de boli organice avansate, care constituie o att de mare parte dintre cele de care sufera abonatii sectiilor de spital. Iar tragedia este c muli dintre ei nu sufer de niciun handicap grav i s-ar putea, in pofida ignoranei noastre, s fie controlate n cursul lor descendent.

Aici parca ar fi vorba despre cea mai ascutita critica a ineficienei medicale fcuta vreodat de Tilden! Acest lucru imi aduce cu acuitate n minte declaraia fcuta cu putin timp n urm de ctre dr. Cabot din Boston, c el nsui a greit n diagnosticele sale, cam in 50%, asa dupa cum au si dovedit studiile post-mortem facute pe cazurile sale. O astfel de declaraie, venind de la un om de statutul su, nseamn mult. Pentru mine aceasta nseamn c diagnosticul este un termen lipsit de sens pentru c, aa cum este folosit, acesta nu nseamn decat a descoperi ce efecte patologice ce modificri organice au fost provocate de o cauz nedescoperita. Prin diagnostic se nelege, n cteva cuvinte, descoperirea unor efecte care, atunci cnd au fost constatate, nu arunca niciun fel de lumin asupra cauzei lor.

Din nou il citez pe Sir Mackenzie: "Cunoaterea bolii este att de incomplet, incat nc nu tim ce msuri ar trebui luate pentru a avansa in aceasta cunoatere." Ct de muli medici de renume au onestitatea lui Sir James Mackenzie? n ciuda marii i vrednicei sale ambiii, Mackenzie nu a putut s scape de gndirea stereotipa, specifica profesiei. Simptomele timpurii ale bolii (tulburrile funcionale), a declarat el, detin secretul cauzei lor i el a crezut ca un studiu intens al acestor simptome l-ar releva. Dar tulburrile funcionale sunt de aceeai natur i apar din aceeai cauza universala care conduce cu timpul la toate aa-numitele boli organice degenerative. Toate aa-numitele boli au de la nceput pn la sfrit acelai fel de proces evolutiv. Studiul patologiei studiul bolii a angajat ntotdeauna pe cei mai buni din profesie i cu siguran se pare c ultimul cuvnt trebuie s fi fost spus in aceasta privinta; dar marea masa a oamenilor au crezut, asa dupa cum toi cercetatorii cred, c un studiu mai intens i minutios al simptomelor timpurii ale bolii va dezvlui cauza. Exist insa un mare motiv pentru care nu se poate i acesta este faptul c toate complexele simptomatice ale bolilor de la declansarea lor si pana la sfarsit sunt doar efecte, iar studiul cel mai intens cu privire la orice faz sau etap a progresului lor nu va arunca nicio lumina cu privire la cauza. Cauza este constant, mereu prezent i ntotdeauna aceeai. Numai efectele i obiectul asupra cruia acioneaz ele se schimba, iar schimbarea este cea mai inconstanta. Pentru a ilustra: o afeciune a stomacului se prezint mai nti ca o iritare, apoi o inflamare, o ulceraie i n cele din urm o induraie i in final, cancer. Insa nu toate cazurile evolueaza sub aceasta forma, doar un procent mic ajung la ulcer i nc mai puine sunt cazurile care ajung la stadiul de cancer. Cele mai multe sfarsesc printr-o indigestie acut sau o intoxicaie alimentara acut, nu prin boli cronice degenerative tot mai distructive. n stadiile incipiente ale acestei evoluii apar tot felul de forme de disconfort: atacuri de indigestie mai mult sau mai putin numeroase, atacuri frecvente de gastrit boli de stomac i vrsturi. Nu exist dou cazuri la fel. Oamenii nervosi sufer mai mult i unii prezinta toate tipurile de simptome nervoase insomnie, dureri de cap, etc. Femeile au menstruaii dureroase i simptome isterice unele sunt ursuze, iar altele au epilepsie. Cu timpul, apar tot mai multe simptome cronice, fara ca cei cu temperament limfatic sa sufere att de mult. Pe masura ce boala progreseaza, unii devin palizi i dezvolta anemie pernicioasa, din cauza ulcerului gastric sau intestinal sau a infeciilor provocate de putrefactia proteinelor, la altii prima apariie a ulcerului se manifesta prin hemoragii severe, altii au caexie i o reinere a alimentelor in stomac ce sunt vomitate la fiecare dou sau trei zile, cauzat de o nchidere parial a pilorului. Acestea sunt de obicei cazuri maligne. A considera oricare din aceste complexe simptomatice drept o boal in sine, distinct, care necesit un tratament distinct, inseamna a cdea n labirintul de diagnostic care bulverseaza si acum profesia medicala i genereaza tratamente haotice. Ar trebui ca toi medicii cu discernamant sa stie c cea mai timpurie etap a bolii organice este pur funcional, evanescenta i niciodat autogenerativa in masura sa afecteze organul respectiv, dar are invariabil drept cauza o iritatie externa (ma rog, stimulare), amplificata de toxemie. n cazul n care iritaia nu este continuat, iar toxina este eliminata la fel de rapid precum a aparut, pn la punctul de toleran, atunci funcionarea normal a organului este reluat ntre aceste intervale de iritare i exces de toxine.

De exemplu: o simpla raceala (afectand nasul raceala in zona capului), gastrita sau o inflamatie a colonului. La nceput, aceste raceli sau inflamatii sunt periodice i doar funcionale, dar pe masura ce cauza sau cauzele initiale iritaia locala plus toxemia devin mai intense i continui, membranele mucoase ale acestor organe sufera modificri organice degenerative tot mai grave, mai distructive, carora li se dau diferite nume, cum ar fi iritaie, inflamaie, ulceraie i cancer. Patologia (schimbarea celulara la nivel organic) poate fi studiat pn la Judecata de Apoi si tot nu se arunca o lumina cu privire la cauza; pentru ca de la prima iritare si pn la sfarsitul extrem, caexia, careia ii poate fi dat numele acoperitor de tuberculoz, sifilis sau cancer, panorama ntregii patologii consta intr-o evoluie continu a intensificrii efectelor. Germenii i alte aa-zise cauze se pot descoperi n cursul dezvoltrii patologice, dar ele sunt accidentale, coincidente sau cel mult auxiliare sau, pentru a utiliza un termen din drept, obiter dicta (auxiliare, neesentiale). Calea fireasca de studiu al bolii este studiul sntatii i al fiecarei influene favorabile sau potrivnice mentinerii acesteia. Boala este sntate pervertita. Orice influen ce scade energia nervoasa (si implicit glandulara) devine productoare de boala. Boala nu poate fi propria ei cauz, nici nu se poate auto-vindeca i cu siguran nici nu se poate preveni singura. Dup ani de rtcire n jungla diagnosticelor medicale constand in obinuitele presupuneri asupra cauzei i efectului sau, i mai ru, in presupuneri asupra tratamentului, devenind din ce in ce mai confuz tot timpul am hotarat fie sa parasesc profesia medicala, fie sa gasesc cauza bolii. Pentru a face acest lucru, a fost necesar sa ma feresc de medici i asociatii medicale; asta deoarece nu puteam sa gandesc singur in timp ce ascultam balbaielile acestei babilonii. Am ascultat de sfatul gsit n Mat.6:6 (Intra in odaia ta, incuie usa si roaga-te in singuratate lui Dumnezeu). Conform opiniei dominante, daca un doctor nu isi petrece mult timp n societile medicale i n societatea altor medici, daca nu isi asuma cercetarea postuniversitara, nu face calatorii, etc, atunci nu poate ine pasul cu progresul. Faptul ca am descoperit adevarata cauza a bolii nu poate fi contestat. Acest lucru fiind adevrat, seriozitatea mea n prezentarea acestui mare adevr este justificat. Cnd m gndesc la viaa mea din trecut i imi amintesc lupta pe care am avut-o cu mine insumi pentru nlocuirea convingerilor mele vechi cu cele noi, la miile de ori cand m-am indoit chiar si de propria mea sanatate mintala, nu pot fi surprins de opoziia pe care am ntlnit-o i o intalnesc si acum. Descoperirea adevrului c otravirea toxemica este cauza tuturor aa-numitelor boli am facuto ncet, pas cu pas, cu multe derapaje periculoase. Initial am crezut c istovirea, carentarea (epuizarea) energiei nervoase trebuie s fie cauza general a bolii; am decis c simpla carenta de energie nervoasa nu este boala insasi, ci c boala trebuie s fie cauzata de otravirea toxemica si ca otravirea, pentru a fi cauza general a bolii, trebuie s fie autogenerata de propriul metabolism normal; iar daca bolile sunt cauzate de otravirea toxemica autogenerata, care este cauza autogenerrii otravirii toxemice? Am trgnat mult timp n ncercarea de a urmri traseul bolii napoi pana la otravirea toxemica a sistemului, cum ar fi cazul cu alimentele consumate in stare putrida, sau cum ar fi otravirea cauzata de dezvoltarea putrefactiei in intestine dup ingestie. n timp, m-am decis c otravirea

toxemica in sine nu este boala. Caci am observat cazuri n care otravirea toxemica nu a ucis; unele persoane au reacionat i au revenit repede la sntate deplin, n timp ce altele au rmas ntr-o stare de semi-invaliditate. Am gasit acelasi lucru valabil si in cazul leziunilor i ocului mental. A fost nevoie de mult timp pentru a dezvolta gndul c un organism otravit sau rnit, atunci cnd nu este copleit de toxemie, poate reveni rapid la normal, iar daca acest lucru nu se intampla, inseamna ca exista in prealabil o obinuin rea (care disturba si istovea in vreun fel organismul), o obisnuinta folosita de individ pentru a-l aduce rapid pe linia de plutire (tutun, alcool, cafea, dulciuri, mancaruri grele, pseudoalimente excitante etc.). Pentru a ilustra: o leziune a unei articulatii este adesea complicat cu reumatism; insa reumatismul exista deja n mod potenial n sngele intoxicat de relele naravuri, nainte de ran. Pn cand TeoriaToxemiei nu mi-a aratat, nu am putut nelege tipul exact de schimbare ce se produce n organismul care, sub stresul unei rani sau unui oc de orice fel, reactioneaza cu febra. Dup aceea, cauza bolii mi s-a relevat ntr-un mod simplu i natural. Iar acum teoria toxemiei este un fapt dovedit cu argumente solide. Dupa ani de gndire uluita i de "asteptare vigilenta", am invatat ca toate bolile, indiferent de natura lor, au o dezvoltare lent; si c, fr o prealabila pregtire sistemic, nici chiar aanumitele boli sistemice acute nu s-ar putea manifesta. n cteva cuvinte: fara otravirea toxemica nu poate exista nicio boala. tim c deeurile produse firesc de metabolismul sanatos sunt toxice, otravitoare i c singurul motiv pentru care nu suntem otraviti de ctre acestea este faptul c sunt eliminate din organism pe cat de repede sunt produse. Apoi m-am gandit c aceste reziduuri toxice sunt reinute n snge cnd exista o blocare a eliminarii. Apoi, trebuia s fie stabilit cauza blocrii. n timp, am aflat care este cauza. tim c atunci cnd avem o energie nervoasa normal, funciile organice sunt normale. M-am gndit c epuizarea energiei nervoase este cauza blocarii eliminarii toxinelor. Evrika! Am gasit! Aceasta este cauza tuturor aa-numitelor boli! Epuizarea, carenta, lipsa, insuficienta energiei nervoase blocheaza eliminarea produselor reziduale toxice ale metabolismului normal. Retinerea in organism a toxinelor otravitoare metabolice iata prima si singura cauza a bolii! Cei care vor sa se elibereze din robia superstiiilor medicale, chiar ca ar trebui s studieze "Toxemia pe intelesul tuturor".

Toxemia pe nelesul tuturor

Nimeni dintre cei din afara profesiei medicale nu cunoaste atat de bine ca doctorii insisi imperativa necesitate de a sti ce este de fapt boala. Niciodat n istoria aa-numitei stiinte medicale nu a existat o atat de intensa munc de cercetare ca cea desfasurata n ultimii zece ani; dar dupa fiecare nou descoperire, rasunetul tocurilor puternicei Nemesis reuseste sa aduca frigul in oasele cinstitilor si seriosilor cercetatori printr-un singur cuvant inevitabilul: esec. De ce inevitabil? Pentru c inca de cand omul a inceput sa mediteze pe teme precum propriile disfunctii, durerile i bolile lui, a fcut enorma si fatala greeala sa creada c ceva din afara sa din afara propriei sale voine i-ar fi cauzat rul, tocmai lui, o fiinta atat de nevinovata!... Fiind o fiinta religioasa, la inceput a crezut ca din greseala ofensat n vreun fel una din multele sale zeiti care acum este victima inocenta a razbunarii divine. Istoria modului in care omul, pentru a se disculpa, a dezvoltat inconstient ideea bolii ca fiind o 9

entitate externa lui, de sine statatoare, este prea lunga pentru a face mai mult decat a o aminti ntr-o lucrare de acest fel. Oricare dintre vechile mitologii poate fi menionata pentru cei suficient de curioi s studieze aceasta problema. Faptul c omul nc este saturat de secolele de motenire mitologica s-a evidentiat cu pregnanta cnd a fost introdusa teoria germenilor a lui Pasteur. Aceasta a dat rspuns in mod instinctiv intrebarii privind cauza externa a posesiei demonice! Insfarsit cutarea de catre omul inocent a tapului ispasitor, a demonului autor al tuturor nenorocirilor sale a fost recompensata i constiinta sa e acum la adapost de remuscarile tuturor pacatelor proprii. Cu toate acestea, cei peste aptezeci de ani de ispire a pcatelor omului de ctre demonul-germen sunt pe terminate. Microbul a fost ultima scuza pe care omul si-a adus-o pentru pcatele sale naintea tronului propriei ratiuni. Stiina medicala este o disciplina mitologica ce se bazeaz pe falsa premis religioasa c boala este cauzat de influenele externe i c impotriva acestora, medicamentele sunt ceva care vindec sau macar amelioreaza betesugurile si suferintele. Insusi termenul de "medical" nseamn ceva referitor la medicament sau a practica tamaduirea pe baza de leacuri. Orice este utilizat ca remediu poart ideea de a vindeca, a alina, a corecta sau care ofer ajutor si desigur acest mod de a oferi ingrijire se face integral fr nicio nelegere veritabila a cauzei bolii tratate. Cuvintele "medical", "medicament", "boal" remediu tratament i "vindecare" au devenit concrete n nelegerea oamenilor i dau forma gndurilor i credinelor lor. i atat de arbitrare si abuzive sunt aceste credine, incat noile coli i terapii sunt obligate la aceasta nelegere mitologica convenionala. Acestea pot sustine de pilda ca o anumita leziune nervoasa este cauza oricarei patologii ulterioare. Dar nu-si fac probleme in a afla de ce o anumita leziune nervoasa creeaz o patologie si alta nu. La randul lui, psihologul nu-si face probleme in a explica de ce la un subiect ingrijorarea genereaza boal, iar la celalalt nu; de ce sperana ntr-un caz vindeca i n altul nu, de ce fictiunea nu vindec ntotdeauna, de ce credina nu vindec ntotdeauna; se eludeaza aceasta problema fundamentala sustinandu-se c de pilda nu a existat suficient credin, etc. Niciun prost nu este un prost mai mare dect prostul care se prosteste pe sine insusi. De ce nu e bine ca colile de gndire nou sa revina la vechea idee-mama? Pentru ca atta timp ct ideea c boala este o realitate, o individualitate, o entitate, este fixat ferm n minte, chiar i cei din activitatea de cercetare vor fi controlati i orientati gresit n munca lor de aceasta nelegerea convenionala. Acesta este motivul pentru care fiecare minunat descoperire se dovedete n curnd a fi fost o idee greit. Nu exist nicio speran c tiina medical va fi vreodat o tiin adevarata, deoarece intreaga ei structura este construita n jurul ideii religioase c exist un obiect boala care va putea fi vindecata (exorcizata) atunci cnd medicamentul-minune adecvat creat de Dumnezeu sau cineva ca El remediul, tratamentul va fi descoperit. Intenia mea este de a caricaturiza obisnuita conventionala, slbiciunea zilnica a medicinei tiinifice, astfel nct oamenii sa poata vedea absurditile cu privire la boala si vindecare in care sunt i au fost legai la ochi s cread, prin sunetul de trompet plin de prestigiu si credibilitate al tiinei. Apoi am sa descriu singura explicaie raional valabila a cauzei aanumitei boli, n sperana c, prin contrastul ridicol dintre vechi i nou, voi activa putin gandirea independenta si voi construi noi celule in creier, care in timp le-ar putea nlocui pe cele vechi i convenionale.

10

Inainte ca teoria toxemiei sa fi fost descoperita i dezvoltata de mine ntr-o filozofie medicala coerenta, nu a existat nicio alta filosofie medicala valida. Cauza i vindecarea bolilor este i a fost un potpuri de presupuneri i speculaii care a zapacit minile cele mai bune i cele mai srguincioase ale lumii medicale, n fiecare generaie. Astzi, ca niciodat nainte, cele mai strlucite mini din aceasta profesie patrund in munca de cercetare, ncercnd s descopere cauza efectiva a bolii. Dar ele sunt sortite dezamgirii, pentru c inregistreaza un esec inca de la nceput. De ce? Pentru c toat munca realizata vreodata n cutarea cauzei a fost facuta in linia studiilor critice i a examinarii efectelor (simptomelor); insa, cu siguran ca minile care sunt obisnuite sa judece corect nu pot sa admita ca un efect poate fi si propria lui cauz. Nimeni nu crede n generaia spontanee. Rmia acestei credine a fost anihilat de ctre descoperirea de catre Pasteur a germenilor ca fiind cauza fermentaiei o descoperire att de profund, nct a creat o frenezie n lumea medical, insa din nefericire, la fel ca n fiecare epidemie de frenezie, echilibrul mental a fost pierdut. Importana germenilor ca fiind cauza primara sau eficient a bolii a fost acceptata volens-nolens. Toata lumea a fost luata de val. Ca n toate marile schimbari bruste de convingeri, era periculos nu fii de acord cu spiritul multimii in delir; prin urmare, vocile din opozitie sau cele conservatoare au fost suprimate sau ostracizate. Insa frenezia teoriei germenilor a fost acerb timp de dou sau trei decenii, dar acum este de domeniul trecutului i va fi n curnd, dac nu deja si este, o liter moart. Peste tot se cauta cauza bolii i nu mai puin dect un personaj precum regretatul Sir James Mackenzie, n "Rapoarte ale Institutului de Cercetare Clinic St Andrews" Volumul I, a declarat: "Cunoaterea bolii este att de incompleta, ca noi nc nu tim ce msuri ar trebui s fie luate pentru a avansa cu cunostintele noastre". La un alt moment el scria: "Boala se manifest in noi doar prin simptomele pe care le produce; primul obiect n examinarea unui pacient este detectarea simptomelor i, prin urmare, simptomele bolii formeaza unul din obiectele principale ale studiului nostru." VALOAREA SIMPTOMATOLOGIEI Sir James Makenzie a fost probabil cel mai mare medic din lumea vorbitoare de limba engleza din vremea lui, insa el nu a renuntat la superstiia mitologico-medicala c boala este o entitate pozitiv i c modul de a gsi boala este de a urmri simptomele la sursa lor. Dar ce dac un simptom este urmarit pana la sursa acestuia? De pilda, o durere este urmarita pana la sursa ei i vom descoperi c vine de la cap. Capul nu este cauza durerii. Apoi descoperim simptome de hiperemie prea mult snge n cap. Presiunea de la prea mult snge n cap cauzeaza durere. Presiunea sangelui o fi insasi boala? Nu! Prea mult snge hiperemia este boala? Desigur, prea mult snge n cap a fost o cauza. Ce este ceea ce cauzeaz congestionarea? Gasim c durerea este un simptom. Presiunea provoaca durere; ea, de asemenea, este un simptom. Prea mult snge n cap cauzeaza presiune, ceea ce, de asemenea, este un simptom. Durere, presiune, hiperemia, toate cele trei reprezinta simptome. Cu trecerea timpului, peretii vaselor de sange se sclerozeaza i presiunea rupe unul dintre ele. Hemoragia n creier este cauza de deces in apoplexie. Este ruptura vasului de snge boala? Nu. Este hemoragia la nivelul creierului boala? Nu, acesta este un simptom. Este moartea din cauza hemoragiei boala?

11

n cazul n care hemoragia nu este suficient de severa pentru a provoca moartea, dar produce o form de paralizie i pot exista mai multe feluri, este paralizia o boala? Nu! Nu am calatorit noi de-a lungul unui lan de simptome de la dureri de cap la paralizie? Si totusi, nu am gasit nimic pentru care toate aceste simptome sa indice o boal i, n conformitate cu cerinele lui Sir James Mackenzie, boala se manifesta la noi doar prin simptome. Aici avem un lan de simptome incepand cu durere si care se termin n hemoragie i moarte sau paralizie, care nu ne ofera nicio indicaie asupra cauzei, indiferent de felul in care aceasta este neleas. Orice alt lan i anume simptome ale stomacului, care se termin n cancer piloric, nu va da, n diversele etape, niciun indiciu in plus despre boal, fata de exemplul de mai sus. Primul simptom pe care il avem cu privire la inceputul oricarui lan de simptome este de disconfort sau durere. n orice dereglare functionala de stomac avem dureri, mai mult sau mai puin agravate de alimente. Catarul le urmeaz, sau, mai des, le precede, sau ceea ce noi numim inflamaie sau gastrita. Gastrita continu cu o ingrosare a membranei mucoase. Apoi vine timpul cnd apar ulceraii. Acesteia urmeaza a i se da un nume de boal, in cazul in speta ulcer de stomac, dar aceasta este doar o continuare a simptomului primar de catar i durere. Ulcerul este eliminat chirurgical, dar simptomul de inflamaie i durere continu i alte ulcere vor urma. Aceast stare n cele din urm fuzioneaz n induratia sau rigidizarea orificiului piloric al stomacului. Atunci cnd se dezvolt acest lucru, exist mai mult sau mai puin o obstrucie la evacuarea pilorica in duoden, provocand vrsturi ocazionale i ulterior, la o examinare mai aprofundat, este descoperit cancerul. Dac analizm simptomele de la prima durere i catar la nivelul stomacului, vom identifica lanul de simptome care se dezvolta. Primul simptom care urmeaz s fie observat este durerea. n urma unei examinri, gsim o condiie cataral a stomacului i aceast condiie catarala nu este o boala, este un simptom. Inflamaia cataral continu cu ngroarea mucoasei care are ca rezultat ulceraii. Ulceraia nu este o boala, ci este doar o continuare a simptomului inflamator. n cazul n care ulcerul este eliminat, aceasta eliminare nu duce la eliminarea bolii; ci se ndeprteaz doar un simptom. Aceste simptome continua pn cnd apare o ingrosare i induraie a sfincterului pyloric, care se numete cancer. i totui, nu am descoperit nimic in afara de simptome, de la nceput pn la sfrit. Prin ndeprtarea chirurgicala a cancerului, la problema despre ce este aceasta boala nu s-a primit niciun rspuns. Cancerul fiind un simptom final, el nu poate fi cauza ce a determinat primul simptom. Orice alta aa-numita boala poate fi analizata n acelai mod. Ca regul, durerea i catarul sunt primele simptome functionale care atrag atentia medicului sau a pacientului ca ceva nu este in ordine; insa durerea i catarul nu sunt boala. n cazul n care este gsita cauza durerii, aceasta, de asemenea, va fi tot un simptom si nu o boala. i acest lucru va fi valabil pn la capt. Nu este de mirare c diagnosticienii raman perplecsi n incercarea de a descoperi boala, pentru c ei confunda simptomele cu boala. Esenta problemei este ca este imposibil de a pune degetul pe orice veriga sau capat al unui lant de simptome i a spune: "Aceasta este boala!" La nceputul acestei analize am aratat ca durerile de cap nu constituie o boala; si cand am terminat, am constatat c hemoragia sau apoplexia nu constituie boala, acestea sunt doar o continuare a simptomelor primare.

12

"Boala isi face simtita prezenta doar prin simptomele pe care le produce." Aceast sustinere conduce la ideea rasuflata ca exist pe de o parte boala (esenta) si pe de alta parte simptomele prin care ea se manifesta concret (fenomenul empiric) i c prin intermediul simptomelor putem gsi boala. Faptul ca Mackenzie a fost descumpanit de cutarea sa a bolii mergand pe firul simptomelor, reiese din urmtorul text pe care il citez din rapoartele menionate anterior:
Multe boli sunt considerate a avea un caracter periculos i sunt efectuate multe ncercri pentru a combate pericolul, in pofida faptului ca nu exista nicio idee asupra naturii acestuia. Este n special cazul bolilor epidemice, cum ar fi rujeola, gripa, scarlatina i difteria. n consecin, n momente diferite au existat propuneri pentru a trata persoanele care sufer de aceste boli dupa un plan general, fr luarea n considerare a particularitilor cazurilor individuale i astfel ajungem sa masuram cu degetul mare in tratamentul care consta n folosirea oarb a unui ser sau vaccin. n timpul epidemiilor de grip exist ntotdeauna o cerere stringenta pentru o metod universal de tratament i sunt fcute ncercri pentru a satisface aceasta cerere, n forma aa-numitelor particularitati i a vaccinurilor.

Cnd o atat de mare autoritate medicala declar c bolile periculoase sunt combtute fr nicio percepie asupra naturii lor i c, de asemenea, n ciuda acceptarii teoriei germenilor, ar trebui s fie evident pentru mintea cugetatoare c teoria germenilor a fost deja evaluata i s-a constatat c lasa de dorit. Cu toate acestea, cnd trebuie fcut ceva concret i nu dispunem de o descoperire mai buna, atunci "pot sa fie utilizate fr discriminare seruri i vaccinuri." Aceast "regul a degetului mare" este cea care guverneaz in prezent toata gndirea medicala cu privire la simptomele, bolile, cauza si tratarea lor. Medicina se bazeaz totusi pe un fundament tiinific solid. Anatomia, fiziologia, biologia, chimia i toate tiinele colaterale care au o inciden asupra tiinei despre om, tind chiar spre perfectiune. Dar pseudo- tiinele simptomatologiei, bolii, diagnosticului, etiologiei i tratarii bolii se bazeaza pe o viziune mitologica, incat pentru a-si gasi sorgintea trebuie sa se ntoarca la superstiie. Vedem aici incongruena de a pune la un loc pe de o parte tiina reala pozitiva si pe de cealalta parte amgirea de sine si a altora i superstiiile. Exista doua idei vechi si rasuflate care au generat o colosala literatura caduca: intrucat exista o entitate diabolica externa numita boala, impotriva ei trebuie luptat eroic pentru a fi exorcizata prin antidoturi, leacuri, chirurgie, foc, descantece si tot taraboiul samanic. ADEVRUL, AA CUM IL VAD OAMENII CELEBRI
Cnd nu este o ordine logica si cauzala in cunostintele omului, cu cat are mai multe cunostinte, cu att mai mare va fi confuzia lui. (Herbert Spencer.)

O confuzie naucitoare este singura caracterizare care poate fi data teoriei i practicii medicinei. Insa medicina este o profesie straveche si este una dintre profesiile care se nvaa. Daca caracterul aristocratic al medicinei printre alte profesii se justifica cu mai mult decat trufie si diplome de studiu, atunci ce anume i-a fcut celebri cei de pe interminabila lista de medici celebri, morti sau in via? Aceleai lucruri care i-au fcut celebri si pe alii dinauntrul si in dinafara profesiilor i anume, numele, valoarea personala i educaia. Franklin nu a fost medic, dar el a fost la fel de mare ca orice medic i si-ar fi putut folosi materia cenuie n consilierea celor care sunt sau nu sunt bolnavi. El a dat dovada ca avea un simt special de percepere a adevrului i a spune c

13

discernamantul sau este trasatura directoare a spiritului sau, daca nu si cea distinctiva, care a facut sa se distinga cei intr-adevar mari de majoritatea mediocra. Acestia constituie aluatul care plamadeste ntreaga turma a umanitatii calitatea inalta a caracterului care nu a putut fi gsita n toata Sodoma i Gomora. A mai existat si o alt minte cu aceeasi forta de discernaman care s-a distins n secolul XVIIIlea un alt Benjamin care a fost, de asemenea semnatar al Declaraiei de Independen Benjamin Rush, un medic, un astru luminator, care a adus distincie tiinei medicale. El a fost mai mare dect profesia lui. El a semanat semine de adevar care, daca ar fi acionat asupra profesiei medicale, ar fi organizat gndirea medicala i ar fi mpiedicat confuzia de astzi. El a lasat in istorie pepite de aur cum ar fi:
Mult ru a fost fcut de ctre regimul nosologic al bolilor. Boala este unitara, ca si febra. Diferitele locuri sau diferitele sale grade nu ar mai trebui sa fie multiplicate ca fiind diferite boli, dupa cum efectele numeroase i diferite ale caldurii si luminii asupra globul nostru nu ar trebui s fie multiplicate ntr-o pluralitate de sori. Intreaga materia medica este infectata cu consecinele nefaste ale nomenclatorului bolilor; pentru ca fiecare articol din ea este indicat doar n dreptul numelor lor. Respingerea clasificarii artificiale a bolilor ar produce o revoluie n medicin. Iar prin aceasta, drumul spre cunoatere va fi scurtat, astfel nct un tnr va fi capabil s se califice pentru a practica medicina, cu o cheltuial mult mai mica de timp i cu o munc egala cu aceea necesara ca un copil s nvee s citeasc i s scrie cu ajutorul de alfabetului roman, n loc sa utilizeze caractere chinezeti. tiina este prima care deplnge nmulirea bolilor. Acest fapt este, n medicin, la fel de respingator pentru adevr precum este n religie, pentru adevr, politeismul. Medicul care apreciaza diferite afeciuni ale diferitelor pri ale aceluiai sistem ca pe boli distincte, cnd de fapt acestea apar din aceeasi cauz, seamn cu un slbatic indian sau african, care consider apa, roua, gheaa, ngheul, zpada ca fiind esene distincte; n timp ce medicul care consider c afeciunile morbide ale fiecarei parti a corpului, desi difera, pot fi in forma lor sau in gadul lor de evolutie, rezultatul unei singure cauze, se aseamn cu filosoful care consider c roua, gheaa, ngheul i zpada reprezinta diferite modificri ale apei i ca rezult pur i simplu din absenta cldurii. Omenirea are mult a deplnge acest politeism n medicina. Sabia va fi, probabil, pusa in teaca pentru totdeauna, ca orice instrument al mortii, nainte ca medicii sa nceteze s contribuie la cresterea mortalitatii prin prescrierea in numele bolilor. Exist o cauza unica a bolii. Aceste afirmatii au o larga aplicabilitate i, n mod corespunztor, n masura n care au fost aplicate, ne-au furnizat o mas de eroare care s-a acumulat de veacuri n medicin, m refer la nomenclatorul bolilor bazata fiecare pe o cauza separata. Este partea cea mai ofensatoare i aducatoare de prejudicii de gunoi a tiinei noastre. Un medic ce poate vindeca o boala prin cunoaterea principiilor sale poate, prin aceleai mijloace, vindeca toate bolile organismului uman; pentru ca toate cauzele lor sunt una si aceeai cauza. Este aceeai diferen ntre cunotinele unui medic ce prescrie pentru boli ca fiind impartite in genuri i specii i a unuia care prescrie sub indrumarea unor principii, ca si aceea care exist ntre cunotinele pe care le obine cineva despre natura i ntinderea cerului, prin vizualizarea a cativa centimetri de pe fundul unei fantani i cineva care priveste din varful unui munte ntreaga bolta a cerului. Mai curand as crede c ratafia a fost destinata de ctre Creator s fie singura butur a omului n loc de ap, decat sa cred faptul ca cunoaterea a ceea ce se refer la sntatea i viaa unui ora ntreg, sau a unei naiuni ar trebui s se limiteze la hotararea unui grup i acela mic si privilegiat de oameni. Dintr-o scurt trecere n revist a acestor fapte, ratiunea i umanitatea se trezesc din lunga lor adormire n medicin i se unesc n a proclama c este timpul s scoata tratamentul epidemiilor contagioase din minile medicilor i sa-l plaseze n minile oamenilor. Diseciile ne conving zilnic de ignorana noastr in ceea ce priveste boala i ne fac sa rosim pentru prescripiile noastre. Ce naiba am fcut, dac imi este permis expresia, sub obladuirea convingerii faptelor false i a falselor teorii! Am sprijinit multiplicarea bolilor. Am fcut mai mult decat atat am crescut mortalitatea lor.

Oliver W. Holmes, MD, a fost un om care a dat demnitate i respectabilitate profesiei. El a fost un om de litere i de la nceput pana la sfarsit, a fost ntotdeauna mai mare dect profesia lui. El a spus odat: "Cred cu fermitate c, n cazul n care toata materia medica ar putea fi

14

scufundata pe fundul mrii, ar fi cu att mai bine pentru omenire i mai ru pentru toi petii." De-a lungul tuturor veacurilor mintile excelente au simit adevrul cu privire la cauza bolii, iar acest lucru a contat mpotriva dementelor i stupiditatilor medicinei. Un tablou foarte pregnant al grosului corpului medical medioctu a fost fcut de "Anonymus", n eseul su numit "Medicina" din revista "Civilizaia n Statele Unite ale Americii."
Una dintre principalele cauze ale naturii netiinifice a medicinei si a caracterului antistiintific al medicilor const n credulitatea lor ingamfata i in incapacitatea lor de a gndi independent. Aceast afirmaie este sprijinita de raportul cu privire la inteligenta medicilor publicat recent de Consiliul National de Cercetare. El a descoperit pe baza testelor mai mult sau mai puin demne de ncredere psihologic faptul ca medicii au cel mai scazut grad de inteligen dintre toi profesionistii, cu excepia doar a stomatologilor i a doctorilor de cai care sunt cu zece la sut mai puin inteligenti. Dar din moment ce metodele cantitative utilizate au cu siguran o eroare experimentala de zece procente sau chiar mai mare, nu este sigur c membrii celor dou profesii mai umile nu au o capacitate intelectual egala sau chiar mai mare. Este semnificativ faptul c inginerii sunt in capul listei in inteligenta. Aceasta este evaluata ca fiind cu saizeci la sut mai mare dect a medicilor. Aceast larga disparitate conduce la tentaia de a face interesante probe psihologice. Nu este lipsa de inteligenta lamentabil a medicului cauzata de lipsa necesitatii de a avea o disciplina intelectual riguroasa? Numeroase condiii conspira pentru a face din el un intelectual ieftin. Din fericire pentru noi, cele mai multe boli sunt autolimitate. Dar este natural pentru medic de a transforma aceast dispens a naturii n avantajul su i pentru a afirma ca el l-a vindecat pe John Smith, cand, de fapt, natura a fcut trucul. Dimpotriv, daca Smith moare, bunul doctor poate sa-si asume o expresie pioasa i sa sugereze c, n ciuda abilitatii sale incredibile proprii i extraordinarului efort, a fost voia lui Dumnezeu (sau a naturii) vor ca John s treac dincolo. Inginerul nu este expus la nicio ispit de acest fel. El construiete un pod sau reuete s ridice o cldire i dezastrul cu siguranta urmeaza oricarui pas greit n calcul sau unui defect n construcii. n cazul n care o astfel de calamitate apare, el este discreditat i dispare de la vedere. Astfel, el este inut la un nivel de mare rigoare intelectual i de disciplin, care este cu totul necunoscut n lumea in care locuieste medicul.

TESTE STIINTIFICE "Din multimea suferinelor ngrozitoare care vin peste noi, doar cteva pot fi vindecate sau ameliorate prin administrarea de remedii." Acest fapt a fost recunoscut cu sinceritate de ctre medicii inca de acum una sau doua sute de ani. Numai ca "Suferinele ngrozitoare" nu "vin peste noi". Caci dac suntem coplesiti de boal, este vorba despre isprava noastra proprie i tot ce trebuie sa facem pentru a ne intoarce la starea de bine i de sntate este s renunam la auto-construirea bolii si in continuare propria natura subconstienta se va ocupa de curirea casei. Suferintele sau boala nu pot fi vindecate prin tratamente. Natura (inconstientul nostru) detine monopolul absolut al puterii de vindecare (vix medicatrix naturae). Insanatosirea fiind monopolul absolut al naturii, nu poate fi delegata catre medici sau catre academiile de medicina. Vai, in ce calvar trist s-ar afla omenirea, dac comercialismul medical ar detine monopolul asupra vindecarii sau tratarii celor bolnavi! Cu toate astea, o duce foarte bine, vanzand simulacre de tratamente de toate tipurile. Dar cnd omenirea se va trezi si va realiza deplin adevrul c in toate epocile din trecut a cumparat o pretenia falsa de putere de vindecare asupra careia ar fi dispus de un monopol, vechea breasla a incaruntitului Aesculap va fi

15

dezbracata de halate i aruncata afara din afacere cu tot cu gasca, arpe i restul trusoului imposturii. Ameliorat", n limbajul medical nseamn simptome camuflate temporar, suferinte usurate, gunoi sub covor, cronicizare etc. Acesta este in realitate intregul adevr n ceea ce privete aa-numitele remedii sau tratamente. Iar cnd adevrul va fi cunoscut si anume ca de fapt vindecarea sau puterea de a inlatura boala i a te face bine, este integral puterea propriei naturi incontiente i ca este proprietate personala, vom ti c vindecarea i ameliorarea prin administrarea de remedii medicamente, seruri, vaccinuri, chirurgie, alimentatie care sa mentina puterea, etc - sunt de prisos, invazive i de natura a da totul peste cap.
i un numr la fel de mic s-au mbuntit sau au fost eliminate prin intervenii chirurgicale. Dar, n ciuda bolilor relativ puine pentru care interveniile chirurgicale sunt benefice, numrul de chirurgi care a inflorit in tara este enorm. Descoperirile fundamentale ale lui Pasteur i aplicarea lor strlucita de catre Lister, au fost rapid puse sub sechestru n America. Alternativ, numele Bull, Halstead, Murphy, fratii Mayo, Cushing i Finney urmeaz s fie plasate in rand cu ale celor mai buni chirurgi ai oricarei naiuni. De fapt, s-ar putea spune ca noi dominam lumea la producia de chirurgi [i uzine chirurgicale], la fel cum o facem n cel al automobilelor, crucioarelor pentru copii i mobilierului antic.

"Cateva boli pot fi tratate sau ameliorate" Iar eu spun: niciodat tratate, iar ameliorarea este o form de constrirea a bolii. O femeie delicata a devenit pacientul meu dup ce a suferit de durere de cap douzeci i doi ani i a luat mai multe sau mai puine remedii paliative de la douzeci si doi de medici diferiti, ctiva foarte cunoscuti, unul fiind un neurolog cu o faima mai mult decat naionala; majoritatea i-au spus c nu exista niciun leac, si c doar cnd o sa-si schimbe viata de aici cu cea de dincolo, durerile ei de cap vor nceta. Asta i-a cazut in cap ca un ciocan. Ea mi-a spus c n ultimii doi ani suferina ei a fost mai mare dect oricnd nainte, de cand menstruatia ei a ncetat. Nimeni nu poate spune ct de mult i-a prelungit durerea de cap sugestia psihologica a cincisprezece sau douzeci de medici c nu se va face bine niciodata. Consumul medicamentelor paliative, calmante este ntotdeauna nclinat s carenteze organismul de energie i sa construiasca starea de toxemie. Durerea acestei femei ajunsese sa fie calmata cu morfin administrata subcutanat un tratament diabolic. Ar trebui s existe o lege mpotriva unui astfel de malpraxis. Dar niciodat majoritatea nu isi ceeaza dezavantaje prin legi prohibitive. Prescriptia mea medicala a fost: interzicerea fumatului in casa (sotul fiind un fumtor inveterat); repaus la pat, post, o baie la cad i o clism n fiecare noapte pn va trece paroxismul durerii.

Paroxismele apareau sptmnal, ncepnd de mari i lsndu-o ca o leguma pn vineri. Am recomandat o baie fierbinte, care s duca la relaxare completa, chiar dac pentru asta era necesara o or intreaga. Femeia a avut doar un singur paroxism dup ce a devenit pacienta mea i asta doar dupa trei sferturi de or de baie fierbinte pentru calmare. Soul ei a devenit foarte entuziasmat c soia lui a scapat de durere fr droguri pentru prima dat n ultimii ani 22 de ani. Comentariul meu la izbucnirea lui de bucurie a fost: "Fumatul dv. i doctoriile medicilor au fost vinovate de suferina ei inutila timp de aproape un sfert de secol."

16

Calmarea durerii cu medicamente de orice fel blocheaza eliminarea otravitoarelor toxine metabolice firesti i mpiedic organismul sa-si curee casa. n cazul migrenei de mai sus, de fiecare dat cnd organismul initia o criz de eliminare a toxinelor, medicul trntea si nchidea uile, adica bloca cu morfin eliminarea toxinelor. Prescriptia mea a inversat ordinea: a deschis toate uile cu rezultatul c dup o singura baie fierbinte calmanta, ea nu a mai avut niciodat alte dureri de cap. Desigur, dup aceea am reglementat impreuna modul ei de alimentare i inlaturarea tuturor obiceiurilor daunatoare. Oamenii care nu au obiceiuri rele nu sunt niciodat bolnavi. Cam n acelai timp am sftuit o alt femeie care a suferit timp de aisprezece ani de accese sptmnale de dureri de cap. Ca i primul caz, ea a fost tratata cu medicamente de ctre muli medici i i s-a spus c nu trebuie s mai caute vindecarea dect dup trecerea la viata de apoi. Femeia, de asemenea, a avut un paroxism al durerii dup renunarea la drogurile paliative i de asemenea facut cateva schimbari in obiceiurile ei de zi cu zi. Au mai fost doi pacieni, cu un "necaz ngrozitor", care s-a mentinut "ngrozitor", printr-o medicaie fr sens i criminala si asta, de asemenea, de ctre medici care dein titluri academice de la colegii clasa A. M refer la aceste dou cazuri pentru a ilustra ce nelegea Anonymus prin expresia: "Putine boli pot fi tratate sau ameliorate." Durerea de cap in sine nu a fost tratata, iar daca dopajul pentru ca in aceste dou cazuri a fost dopaj amelioreaza durerea, alt nume ar trebui s fie utilizat n desemnarea procedurii. CRIZELE DE TOXEMIE Potrivit Filosofiei Toxinelor, fiecare aa-numita boal este o criz de toxemie; ceea ce nseamn c toxina s-a acumulat n snge peste nivelul tolerat de organism i criza, aanumita boal denumita raceala, "gripa", pneumonie, dureri de cap sau febr tifoid este o eliminare de toxine pe o cale indirecta (mandatat). Natura face eforturi pentru a scapa organismul de toxine. Orice tratament care obstrucioneaz acest efort de eliminare a toxinelor, impiedica natura n eforturile ei de auto-vindecare. Medicamentele, modul de hrnire, frica i grija pstrarii locului de munc impiedica eliminarea toxinelor. In consecinta, o raceala degeneraza intr-un guturai cronic; o "gripa" poate fi obligata s ajunga la o stare de infectie; o pneumonie se poate ncheia n mod fatal dac secreiile sunt blocate de medicamente; tim deja ce devine durerea de cap; febra tifoid va fi forata spre o stare septic i prelungit foarte mult, n cazul n care pacientul nu este ucis. Cele de mai sus ilustreaz modul n care "cteva cazuri, pot fi tratate sau ameliorate." Altfel este daca medicul curant tie c fiecare aa-numita boal este un complex de simptome care indica o criz de toxemie proces natural de curatire a casei. Iar ea Natura poate reui admirabil dac nu este impiedicata de vanzatorii de otrav care se strduiesc s distrug o entitate imaginara ascunsa undeva n sistem, care este cu putere amplificata i intensificata de tratamentele sau paliativele lor. Este o adevrat plcere pentru medicul care e constient c el nu poate vindeca nimic, sa urmareasca cum Natura inlatura singura toate aceste simptome prin eliminarea toxinelor, n cazul n care el este dispus s stea in "expectativa vigilenta" i sa nu se implice. De cele mai

17

multe ori pacientul va reveni la starea de bine. Pacienii nu rspund n acest fel daca cnd sunt drogati i daca sunt alimentati. Da, cnd natura nu este mpiedicat prin imixtiune profesionala plina de exces de zel, oamenii bolnavi pot spune sincer cnd depasesc cu bine o criz de curatare a casei: "Am avut o boal usoara." Natura nu este rzbuntoare. Marea suferinta, maladiile cronice i fatale sunt construite de ctre omul insusi care nu-si indreapta viata, precum i de eforturile bine-intenionate dar beligerante ale medicilor care lupta fr ncetare cu un duman imaginar. Oamenii sunt att de saturati cu ideea c trebuie luptat cu boala pana la final, incat nu sunt mulumii de un tratament de crutare, conservativ. Ei sunt convinsi ca trebuie fcut ceva, chiar dac pltesc pentru aceasta cu viaa lor, precum o fac zeci de mii de oameni n fiecare an. Aceasta dorina de a muri pe altarul superstiiei medicale este unul dintre motivele foarte importante pentru care nicio mbuntire real nu este realizata n medicina fundamental. Oamenii ar trebui sa ceara educatie nu medicamente, vaccinare i imunizare. Si ce-ar mai ramane de facut de catre medic? Da, desigur, ar ramane destule! El ar trebui s intre in camera bolnavului zmbind i cu un cuvnt vesel, liber de mirosuri, ngrijit i curat, sa fie natural i fr afectri. El n-ar trebui s se laude la ct de multe nasteri a oficiat cu o noapte inainte sau cate mii a avut n ultimii zece ani. Lobbyul profesional nu este potrivit pentru camera bolnavului. Pacienii ar trebui s aib ncredere n medicul lor i dac el debiteaza o multime de gogorite medico-anecdotice, pacientul se va prinde i isi va pierde ncrederea. Medicul ar trebui sa recomande o clisma zilnica si o spalatura de stomac, dac este necesara; ceva cald la picioare, linite perfecta, fr mncare (nici lichida nici solida) i bineinteles fara medicamente, ci doar cu apa oricat doreste, o baie calda pe inainte de culcare, o baie fierbinte cnd este necesar pentru durere i de cte ori este necesar pentru a asigura starea de bine. Odihna, cldura, aerul curat i linitea sunt curative. Apoi, medicul ar trebui s-si educe pacientul sa adopte obiceiuri de via adecvate, astfel nct s nu se mai ajunga in viitor la alte crize de toxemie. Cnd se aplica acest regim, Doctorulului Natura ii este permis controlul integral, declaraia pesimista potrivit careia "Doar cateva boli pot fi tratate sau ameliorate", poate fi schimbata astfel: Toate aa-numitele boli acute pot fi vindecate; i pacientul va ramane vindecat dac va practica stapanirea de sine n ce privete obiceiurile epuizante care l-au adus la crizele de toxemie. Daca acest lucru se realizeaz cu fidelitate, aa-numitele boli cronice nu vor mai fi edificate. TOATE BOLILE AU FOST CANDVA INOCENTE Cancerul, tuberculoza, boli renale i toate bolile cronice degenerative in general au fost initial rceli nevinovate si "ameliorate", care s-au ntors, insa au fost "ameliorate" iar si iar; de fiecare dat nsoite de o epuizare constituional tot mai mare precum i de o tot mai mare toleran constituionala pentru otravire cu toxine, necesitand o solicitare tot mai mare a membranei mucoase mandatate s elimine indirect toxinele. Se realizeaza o cercetare substantiala n ncercarea de a gsi cauza bolii; concepia actuala despre boal este c e o entitate individual. Insa aici este locul unde cercetatorii isi gasesc propriul Waterloo. Caci toate aa-numitele boli individuale nu sunt decat complexe de simptome n agravare din cauza crizelor repetate de toxemie. Ele nu au o existen

18

independent. Dendat ce toxemia este tinuta sub control, acestea dispar, cu excepia cazului n care un organ de eliminare a fost forat s degenereze datorita a nenumrate crize de eliminare toxica. Insa chiar i modificarea organic patologica, daca organul nu este distrus, va putea fi depit prin corectarea obisnuintelor rele de viata i implicit debarasarea de cauza crizele de de toxemie. Pentru a gsi cauza cancerului, ncepei de la rceal i guturai i urmrii patologia, asa cum trece de la iritaie, guturai, inflamaie, induraie, ulceraii, pana la cancer. Toate simptomele aa-numitelor boli au o singur origine. Toate bolile sunt una si aceeasi boala. CREDINTA POPULATIEI Puini i dau seama ce posibiliti mari ar avea omul daca ar elimina handicapurile care constau in vechi credine i instincte de turma. Filozofia Toxemica se ntemeiaz pe adevrul c nu exist vindecare prin tratament. Prin aceasta este diferit de toate aa-numitele sisteme de tratament. Fiecare pretentie sau promisiune de vindecare prin tratament, n toate liniile de terapie, este fals. Acest lucru nu poate fi neles usor si repede de ctre toate minile, decat in timp. Convenia i superstiia sunt dominante i nu sunt dispuse s se aeze i s asculte si cealalt parte. Muli nva ncet, altii deloc, iar restul nici nu-si bat capul si lasa adevrul sa doarma linistit. In fiecare generaie exista minti obtuze. Toat viaa m-am confruntat cu superstiiile medicale de toate tipurile i tiu c minile cu gndire clar sunt la fel de rare ca dintii la gina. Muli imi complimenteaza raionamentul clar pe teme medicale, dar cand trec granita spre zonele in care isi cocolosesc conceptiile lor etice, morale i teologice, ma avertizeaza n termeni foarte clari. Chiar si propria mea profesie este gata sa tulbure apele raionamentului meu soptindumi c ii sunt infidel, un cuvnt care umple de oroare pe cei alesi. Insa cine este un infidel? Cel care respinge o convenie fr sens. Nu este Isus acela care a repudiat cultul lui Iehova? Mintea mediocra prefer vechile conceptii in locul definiiilor "ultramoderne". Desigur, Dumnezeu l-a fcut pe om. El a fcut totul. Dar de ce s nu aflam exact modul n care l-a fcut? Va exista mai multa "slava a lui Dumnezeu" n descoperirea modulului n care l-a fcut pe om, decat n acceptarea unei interpretari infantile, care pn la aceasta data nu nea condus nicieri. Daca tim cum este facut omul, nelegem legile fiinei sale i nu va mai fi cazul sa moara de apoplexie, de piatra la vezica biliara sau boli renale, de rigidizarea arterelor sau de orice alta aa-numita boal cauzat de nclcarea legilor corpului i mintii sale. Oare ne vom face datoria fata de copii notri si ii vom nva legile fiinei lor i cum s le respecte, sau vom merge pe acelai drum invechit i, atunci cnd acestia se mbolnvesc din cauza incalcarii legilor fiinei lor i isi ruineaza sntatea, sa apeleze la un chirurg, care va scoate afara greelile contra lui Dumnezeu? Gndii-v bine ca daca sunteti fanatici sau bigoti, veti plti un chirurg pentru a reduce din efectele modului de via greit, dar totodata veti perpetua si cauza.

19

TOXEMIA ESTE CAUZA PRIMARA A TUTUROR ASA-NUMITELOR BOLI Muli cred c tiu ce inteleg eu prin "toxemie," bazandu-se pe sensul din dicionar pentru definirea acesteia. Otravirea cu toxin Toxin: Oricare dintre clasele de compui toxici de origine animala, bacteriana si vegetala orice otrvire cu ptomaine*. (Dicionar Standard.) Exist att de multe feluri in care sangele devine intoxicat, incat daca ceea ce vreau sa spun prin "toxemie" nu este bine neles, nelegerea va ramane confuza. Aceast explicaie este necesar deoarece chiar i cei de profesie mi-au spus: "Oh, da, cred n otrvirea rezultata prin excretii retinute (constipatie) si in otravirea cu ptomaine (produse alimentare alterate)". Dup cum s-a menionat anterior, o otravire cu ptomaine care rezult 1. din ingestia de alimente care au ajuns in stare de putrefactie, sau 2. din putrefactia care are loc n produsele alimentare in intestine, dup ce au fost mncate i care se numete, n general autotoxemie, autootravire, nu este o otravire autogenerata la care ma refer eu. Caci in autotoxemie ambele otrviri se considera a fi fost generate in afara sistemului corpului i otravurile trebuie s fie absorbite pentru ca sngele sa poata fi otrvit. Alimentele stricate sau otrava generata in intestine se considera a fi nc exterioare corpului. In mod similar, o rana supuranda, ulcerul, ancrul sunt in afara corpului i dac aceastea cauzeaz otravirea septica (a sngelui), va fi deoarece nu este permisa drenarea produselor reziduale - pentru a fi evacuate. Scurgerea fiind obstrucionata, ea devine septica i absorbia ei forata otrvete sngele. Chiar vaccinul nu reuete s produc otravire septica deoarece otrava sa este eliminata la suprafaa in afara corpului. Ocazional, produsele reziduale sunt forate s intre n snge, din cauza drenarii deficitare; apoi urmeaz otrvirea septica, urmata de deces. GERMENII MORTALI Nu trebuie uitat c drenajul liber, neobstructionat de la rni, ulcere, canale, conducte, trebuie pstrate aseptice (neotravitoare). Germenii mortali de pe maini, buze, cani, curelele de agat din transportul in comun care de fapt, se gasesc oriunde si peste tot nu sunt mortali pn cnd nu sunt integrati in obiceiurile rele, murdare fizic i psihic ale omului. Exista oameni care nu pot fi invatati sa-si mentina o stare de curenie; ei fie ca isi scarpina pielea si o neglijeaza peste masura. Este o arta de a purta haine curate i a menine o stare de curenie care s conduc la sntate. Bolile venerice i toate bolile de piele, inclusiv febrele eruptive sunt favorizate de hainele murdare. Exist ceva mai mult dect prejudecat, fanatism i partizanat n aluziile mele reiterate la relaia congenerica dintre sifilis, vaccinare i variola. Rudenia ar fi fost stabilita cu mult timp n urm dac vaccinul cu virusul de variola nu ar fi fost comercializat. Cei cu milioane investite i care incaseaza mari dividende, vor fi de bunvoie convinsi c sunt implicati n sifilizarea in masa a oamenilor? Germenii mortali trebuie s fie amestecati cu produse reziduale reinute in organism nainte de a deveni metamorfozati n starea lor toxica mortala. Cinele sau alt animal isi linge ranile. Cnd "germenul mortal" este introdus n gur i, de acolo, n stomac, acolo el este digerat. Secretiile normale ale corpului, atat la exterior, cat i n interior sunt mai mult dect suficiente pentru a scapa de toti "germenii mortali", aferenti fiecarei persoane. Persoanele normale sunt fatale pentru toi germenii i paraziii specifici habitatului uman.

20

Oamenii normali nu au nevoie de rai sau iad, acestea sunt conjuratii ale ignoranei i murdriei in cutarea imunizarii artificiale. Adevrul imunizeaza impotriva aberaiei despre germenii mortali. Tratamentele i imunizarea sunt produse de o civilizatie care nu civilizeaza. Auto-controlul i cunoaterea limitrilor privilegiilor noastre ne aduc ce este mai bun in viata; apoi, dac suntem mulumii cum trim ziua de azi, vom avea cea mai bun pregtire pentru zilele care vor veni. Dac trim bine azi pe baza sanatatii mintii si a corpului de azi, nu avem nevoie sa ne facem griji in ceea ce priveste germenii care pot aparea mine. Cei care predic teama de germeni astzi sunt descendentii spirituali ai celor care au predicat frica de Dumnezeu, diavol, iad si rai n trecut. Ei nu tiu c frica pe care ei o inculca este mai de temut dect obiectul avertizarii lor. Frica duneaza de o mie de ori mai mult decat orice alta cauza a toxemiei. Natura merge pana la niste limite n prevenirea sau absorbia otrvurilor. Peretele intarit construit la baza unei ulceratii este o msur conservativa pentru a preveni absorbia. n materie de prevenire, natura uneori merge prea departe, i construieste tumori i induratii att de dense, nct s mpiedica circulaia si in consecinta de produce degenerarea cu absorbia lent a materiei septice. Aceast otrvire are loc foarte insidios (ncepe fr simptome, mascnd gravitatea real). Acesta se numete casexie, insa numele dat acestei patologii este sifilis sau cancer, iar n cazul plmnilor este tuberculoz. Se poate crede ca acest capitol este o digresiune foarte mare de la subiectul toxemiei, dar cum toate drumurile patologiei duc la Roma unitatea tuturor bolilor nu sunt necesare scuzele. LUMEA MEDICALA ESTE N CUTAREA REMEDIILOR Lumea medicala a fost totdeauna in cautarea unui remediu pentru a trata boala, n ciuda faptului evident c natura nu are nevoie de niciun remediu ea are nevoie doar de oportunitatea de a-i exercita prerogativele ei de auto-vindecare. Acum civa ani, un medic bolnav oferea multi bani pentru un remediu impotriva cancerului. Dac el ar fi cunoscut cauza bolii si nu ar fi fost educat in spiritul tiinei medicale, el nu ar fi murit creznd n posibilitatea unui tratament, dup ce natura, n cazul su, si-a pus pecetea ei eterna pe propria lui incapacitate. Cancerul este punctul culminant al anilor de abuz in alimentatie i al anilor de toxemie sanguina cauzata de metode defectuoase de evacuare intestinala: Forarea intestinelor pentru a evacua continutul este o metod veche i convenionala de aa-numita eliminare, prin care se degaja acumularea din intestine cu consecinta ca o mare cantitate de ap sa trebuiasca a fi evacuata de ctre rinichi i intestine; dar aceast msur forata adauga o epuizare de energie nervoasa prin caracterul ei suprastimulant, care la randul ei inhiba eliminarea corect a produselor reziduale metabolice din snge sursa tuturor bolilor produse de toxine. Cea mai puternica metoda de eliminare intestinala este postul. Cu alte cuvinte, oferiti repaus naturii, si ea nu va avea nevoie de aa-numitele tratamente. Repausul nseamn urmatoarele: odihna la pat, mentinerea echilibrului minte-corp i post. Natura apoi funcioneaz fr handicapuri, cu excepia cazului n care este provocata frica de toti vechii speculanti ai fricii,

21

profesionisti i nespecialisti, trimitand catre pacient avertismentul: "Este periculos s postiti; s-ar putea s muriti din cauza lui." Aceste voci batjocoritoare nu tiu nici macar c exist o mare diferen ntre a posti i a te infometa. Iata un pont pentru acei defetisti care se tem a permite pacientilor lor sa posteasca: Stii, sau crezi ca stii ca oamenii care sunt nevoii s stea n pat in cazul in care sunt bolnavi nu se fac niciodata bine i acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele n vrst. De ce? Pentru ca sunt supra-alimentate. IDEEA CA GERMENII SUNT CAUZA BOLII ESTE MORTALA Ideea ca microbii sunt cauza bolii este o eroare mortala, un mars lugubru al bacteriologiei si endocrinologiei. Endocrinologie, infecii focale, remediile autogene i sintetice, vaccinul i imunizarea cu ser, sunt unele dintre domeniile de varf in stiinta medicala de astzi, in care exist o crasa lips de unitate fundamental a sistemului; Teoriile mele au primit puin atenie, cu excepia celei din partea plagiatorilor (Henry Bieler...). Doar ctiva, foarte puini medici cunosc ceea ce sustin eu. Dar acestia puini macar sunt entuziati si i-au dovedit spre propria satisfacie faptul c teoria are o aplicabilitate universal. Ce i se poate cere mai mult oricarui medic dect o filosofie a cauzei, care ofer o nelegere perfect a cauzei tuturor aa-numitelor boli? Cunoasterea cauzei furnizeaza chiar si laicului un tratament pertinent i o imunizare care immunizeaza raional. Salvarea omului rezida in cunotine pe care sa se bazeze; i cnd le poate avea cu un efort atat de mic precum cel necesar pentru o nelegere aprofundat a Filozofiei toxemiei exist puine scuze pentru orice om, nespecialist sau profesionist, de a se hazarda sa o ignore. Toxina otrava asa cum este definita de Toxemie este un produs al metabolismului normal. Este o constant, fiind generata constant; i atunci cnd energia nervoasa este normala, este la fel de constant eliminat pe ct de repede este produsa. Organismul este mai puternic sau mai slab, dup caz, depinzand n ntregime de energia nervoasa daca este puternica sau slaba. i ar trebui s fie amintit c funciile organismului sunt intretinute bine sau ru n funcie de cantitatea de energie nervoasa generata. IMPORTANA ENERGIEI NERVOASE Fr energie nervoasa funciile diferitelor organe ale corpului nu pot fi sustinute. Secretiile sunt necesare pentru pregtirea materialului din care sunt refacute tesuturile uzate. esutul uzat trebuie s fie indepartat si eliminat din snge la fel de rapid precum se formeaza, altfel se acumuleaz i, cum acesta este toxic, sistemul va fi otrvit. Acest lucru devine o surs de slabire/epuizare a organismului. Eliminarea produselor reziduale ale construirii tisulare este la fel de necesara ca procesul de construcie. Deoarece aceste dou funcii importante depind una de alta si cum ambele depind de cantitatea corect a energiei nervoase pentru a-si face munca bine, se cuvine ca toi oamenii care vor sa se bucure pe deplin de viata si de sanatate sa neleaga n ce mod acestia

22

trebuie sa fie cumpatati n utilizarea energiei nervoase, astfel nct s poat nva cum s triasc conservativ sau prudent, bucurndu-se de cea mai mare eficien mental i fizic i, de asemenea, de cea mai lung via. (A se vedea capitolul privind "Deprinderile epuizante.") Pentru ignorant, nechibzuit i senzual o asemenea sugestie si sfat va parea inutil, sau, poate, privite ca fiind capriciile sau predicile unei persoane excentrice, sau mustrrile unui epicurian satistisit, dar convingerea mea este aceasta: cu cat mai cumpatat si mai grijuliu va aprecia aceste cunotine, cu atat l vor ajuta s devin stapan pe sine nsui. Pn n prezent, masele si-au incredintat sntatea i viaa unei profesii care a esuat in a face bine. Spun acest lucru n cunostinta de cauza; chiar si in prezent presupusii maestri ai profesiei sunt tot in cautarea cauzelor bolii i ar trebui s fie evident pentru orice minte rationala c pn la gasirea cauzei bolii, cu siguran ca ei nu pot da niciun sfat credibil cu privire la modul de a evita boala. Cincizeci si opt de ani de gndire independent, neinfluentata de sectarism sau crezuri miau permis sa descopar adevarata cauza a bolii care este att de simplu de inteles, nct i un copil poate invata sa se protejeze mpotriva asa-ziselor "boli specifice copilariei." Energia nervoasa i banii multi sunt ceea ce se risipeste foarte rapid in aceste vremuri. Exist multe modaliti de a cheltui la limita contului energia nervoasa. Ar trebui s fie aspiratia tuturor de a conserva energia nervoasa pentru cantitatea extraordinara necesar adaptarii accelerate a omenirii la ritmul automobilului. Oare omul chiar s-a adaptat la schimbarea de la carul cu boi i la vapoarele cu aburi la automobilele de mare capacitate pentru transportul familiei? Muli vor intra n mormant nainte ca sistemul lor nervos sa se adapteze la automobilele de mare viteza i la aparatele de zbor. Fr energie nervoasa functiile corpului nu pot fi indeplinite n mod corespunztor. Gradul de solicitare din ziua de azi cauzeaza o epuizare nervoasa, fapt care opreste eliminarea toxinelor, iar retinerea toxinelor in sange aduce toxemia. Tot ceea ce acioneaz asupra organismului ne solicita energie. De pilda, atat frigul cat i cldura necesit consum de energie nervoasa pentru a termoregla organismul la modificrile externe. Dup jumatatea vietii, cei care vor sa fie in forma i sa triasc pana la batranete, trebuie s aib grij n ce privete pstrarea caldurii si evitarea frigului. De asemenea, trebuie s renunte la plcerile culinare i sa practice reinerea n toate imprejurarile. Deoarece in organism nu e prevzuta nicio rezerva de energie pentru vreo cerere suplimentara la un moment dat, este necesar, chiar foarte necesar, s tim cum s conservam ceea ce avem i sa producem mai mult. CONSERVAREA ENERGIEI CEA MAI IMPORTANTA MASURA TERAPEUTICA Acum, c am constatat c epuizarea energiei nervoase este cauza singurei boli (toxemia) pe care a mostenit-o omenirea, este uor s vedem c aa-numita tiin medicala, in felul in care este practicata, este un aliat extraordinar al tuturor cauzelor epuizarii i devine un constructor de boal n loc sa vindece sau sa amelioreze suferinele omului. Fiecare aa-numit tratament

23

este prin nsi natura lui o cauza a epuizarii. Chiar i medicamentele utilizate pentru a calma durerea sfarsesc prin a face o durere si mai mare i uneori chiar ucid. Si medicamentele pentru calmarea tusei n pneumonie ucid uneori pacientul. Scoaterea pietrei din vezica biliara nu vindeca cauza si conduce la formarea altor pietre. Abtinerea de la obiceiurile rele care epuizeaza este singura cale de a lasa natura sa lucreze in scopul vindecarii. Somnul i odihna trupului i a minii sunt necesare pentru a menine aprovizionarea cu suficient energie. Prea putini oameni care duc o viaa activa se odihnesc destul. DE CE EPUIZAREA ENERGIEI ESTE CAUZA, NU INSASI BOALA Epuizarea energiei nervoase nu este boala insasi, ci o carenta, o insuficienta. Slbiciunea, pierderea puterii, nu este o boal; dar, mpiedicnd eliminarea deseurilor tisulare care sunt toxice, sngele devine ncrcat cu toxine si numim acest lucru toxemie, otrav n snge aceasta este boala i cnd toxinele se acumuleaz peste o limita de toleranta, are loc o criza, ceea ce nseamn c otrava este eliminat. Aceasta criza de eliminare e ceea ce noi numim in mod obisnuit boal, dar obiectiv nu in aceasta criza consta boala. Singura boal este toxemia si ceea ce numim curent boli sunt doar simptomele produse de eliminarea forat indirect de toxina prin membrana mucoasa. A fi bolnav inseamna a fi otravit cu toxine. In cazul n care eliminarea are loc prin membrana mucoasa a nasului, se numeste recealaguturai al nasului i n cazul n care aceste crize se repet de ani de zile, membrana mucoasa se ingroasa si ulcereaza, i oasele se mresc nchiznd trecerea, etc n acest stadiu se dezvolt febra fnului sau astmul. Atunci cnd gtul i amigdalele sau oricare dintre caile respiratorii devin locul unei crize de toxemie, avem anghina, amigdalita, faringit, laringit, bronit, astm, pneumonie, etc. Ce sunt toate astea? Sunt simptome ale expulzarii toxinei din sange la diferite momente i au n esen acelai caracter i evolueaz de la o cauza anume, toxemia, la crize de toxemie. Aceast descriere poate fi extins la fiecare organ al corpului; pentru orice organ, ce este epuizat ajungand sub nivelul normal din cauza stresului, a muncii sau a grijilor, din cauza unei rani, sau din orice alta cauz, poate deveni un loc al crizei de toxemie. Simptomele prezentate difer in functie de fiecare organ afectat; i care d culoare convingerii c fiecare complex de simptome este o boal distinct, separat. Dar, datorita noii lumini care se revarsa asupra nomenclaturii (numind prin aceasta boala) de ctre filosofia toxemiei, fiecare complex de simptome merge napoi la una i singura cauza a aa-numitelor boli i anume Toxemia. Simptome cu numele de gastrit (catar al stomacului) par foarte deosebite de simptomele cu numele de cistita (catar al vezicii urinare) da, ambele sunt cauzate de crizele de toxemie si ambele vor deveni locuri pentru eliminarea indirect a toxinei din sange. Ar trebui s fie evident pentru cei cu discernamant cat de extraordinar de ilogic este de a trata un guturai al nasului ca pe o boal locala in sine; sau, atunci cnd se produce repetarea crizelor pn la ulceraii i mucoasa devine att de sensibila, incat praful si polenul provoac strnut i lacrimare a ochilor simptomele numite febra fnului a trata aceste simptome ca pe o boal distinct cauzata de polen. Odihna si abtinerea totala de la alimente lichide i solide i renuntarea la toate obiceiurile epuizante si vlaguitoare, vor restabili energia nervoasa; se va produce eliminarea toxinei prin intermediul cailor naturale firesti i starea de sntate se va

24

reinstaura complet. Aceast stare va rmne permanenta daca victima de odinioar a febrei fanului sau a oricarei alte aa-numite boli, va "sta cuminte.", va evita o noua intoxicare. Prima eliminare a toxinelor prin nas se numete raceala. Atunci cnd aceast eliminare este continu, cu exacerbare crize toxemice (rceli noi) se produc ocazional ulceraii, se formeaza de excrescente osoase i se dezvolt febra-fanului. Acestea sunt toate simptome de eliminare a toxinelor. Cauza este aceeasi de la prima raceala pana la febra fanului. Descrcarea cataral care continu de-a lungul reprizelor de raceli noi (crize de toxemie) este guturai cronic, numit astfel n nomenclatoarele medicale, la nivel local i tratate ca i cum ar fi o entitate independent, diabolica, pe cnd adevrul este c victima aa-numitului guturai cronic menine sistemul su supraaglomerat de tutun, alcool, zahr i dulciuri de tot felul, cafea, ceai, consumul excesiv de unt i de pine, de gtit mult prea bogat, mancatul excesiv de toate alimentele, excesul de plceri senzuale etc. (a se vedea capitolul privind "Cauzele epuizarii"). Meninerea sistemului carent in energie nervoasa, impiedic restabilirea normalitatii prin eliminarea n ntregime a toxinelor prin organele excretoare obinuite. Organismul, pe masura trecerii timpului, devine tot mai tolerant de toxine i manifesta mai putine crize de toxemie (rceli). Un numr tot mai mare de membrane mucoase sunt rechiziionate pentru a fi delegate sa efectueze eliminarea. ntregul organism ncepe s prezinte o deteriorare. Aa-numitele boli cronice ncep s se manifeste. n catarul de stomac, mucoasa se ngroaa, se ntreste, apar ulceraii i cancer toate descrise n nomenclatorul tiinei medicale ca tot attea boli distincte. Cancerul a fost initial un complex de simptome al asa-numitei rceli, dar n conformitate cu filosofia toxemiei, acesta este etapa finala a multor crize de toxemie. Deoarece crizele au tot continuat, simptomele s-au tot modificat n conformitate cu degenerarea organica tot mai accentuata ale carei cauze sunt crizele de toxemie. Fiecare aa-numita boal are acelai nceput, evoluie i maturitate care difera doar prin structura organic ce este implicata. Tratarea diferitelor complexe de simptome ca entiti distincte este la fel de tiinifica precum ungerea cu alifie a varfului cozii unui cine pentru urechea sa inflamata. Toate bolile sunt in mod fundamental aceleai. Cauza oricarei boli se origineaza in starea de toxemie cauzata de epuizare ce impiedica eliminarea, precum obiceiurile epuizante ale trupului i minii sunt cauzele primare ale epuizarii care duce la slabirea rezistenei. Fiecare boala cronica ncepe cu Toxemie i o criz toxemica. Daca aceste crize se tot repeta, se produc modificri organice degenerative. Lanul de simptome cuprinde o gama de la raceala sau guturai la boli renale, tuberculoza, cancer, sifilis, ataxie i alte aa-numite boli; toate, de la nceput pn la sfrit, sunt simptome ale efectelor cumulative ale crizelor de toxemie. CARENTA ENERGIEI NERVOASE ESTE GENERALA Toat lumea a fost surprinsa de procentul mare de tineri brbai respinsi de comisiile de examinare medical n timpul Primului Rzboi Mondial. La aceasta surpriz, mai adaugati una pe care filosofia toxemiei o propune, incat oamenii care gandesc ar trebui s fie ngroziti.

25

Comisiile de examinare au declarat apti pe toti brbaii tineri care nu au prezentat o patologie dezvoltata; ceea ce a insemnat toi cei care nu au prezentat o schimbare degenerativa a organelor sau esuturilor adica nicio schimbare structurala. Cnd se tie c tulburrile funcionale preced schimbrile structurale patologice degenerative cu luni i chiar ani, ar trebui s fie destul de evident c au existat mai muli brbai tineri declarati apti de ctre consilii, care erau potenial bolnavi sau n imposibilitatea de a desfura o activitate normala, decat cei respinsi. Timpul a dovedit ca acest lucru, n general necunoscut, este real; pentru ca nainte de rzboi, peste nouzeci i cinci la sut din armata american, care a primit o ingrijire spitalizata pentru boli, altele dect rani, de una pana la cinci ori. i bieii care nu au ajuns in Frana au murit cu miile de "gripa". Ce nseamn acest lucru? Inseamn c viaa aa cum este trita in prezent, determin n general, epuizarea oamenilor. i cnd energia nervoasa scade sub normal, eliminarea toxinei un produs natural al metabolismului este oprita i stationeaza n snge, provoaca Toxemie prima, ultima i singura cauza a tuturor aa-numitelor boli. Ar trebui s fie evident pentru mintea cu discernamant c la fiecare individ cantitatea de toxina din snge trebuie s varieze i c si gradul de rezisten, trebuie s varieze, de asemenea, cu fiecare individ. O anume cantitate care ar putea provoca o criz toxemica la unul, pare a nu avea niciun efect asupra altuia. O cauza a epuizarii energiei nervoase obinuita imunizare care abia daca ar produce o reacie la un moment dat ntr-un anumit subiect, ar putea trimite acelai subiect la spital la un alt moment, sau chiar s ii fie fatala la un moment dat. Anafilaxia activa este alibiul sau scuza adeptilor vaccinarii, dar aceasta nu schimba faptul ca vaccinurile sunt otrvuri, chiar dac acestea nu sunt pure, indiferent de replicile lor iterate i reiterate c sunt nevinovate i inofensive. Cuantumul daunelor provocate armatei de catre vaccinare i de re-vaccinare nu va fi niciodat cunoscuta. Cuvintele nu pot descrie rul pe care imunizarea cu vaccinuri i seruri l-a fcut i il face, asta in afara actelor de vandalism chirurgical in masa. Medicul obisnuit nu poate gndi i alii nu ndrznesc s gndeasc cu voce tare, decat conform cliseelor convenionale. Nu tiu unde s plasez oamenii care apartin profesiei medicale care sunt capabili de gndire, dar care refuz s permit ratiunii sa le ghideze gndirea n privinta aa-numitei imunizari. Pot contiina de clas sau bigotismul de clasa sa reprezinte explicatii? Cu siguran c necinstea este o explicatie improprie. Din cauza pozitiei mele fa de teoria germenilor i fata de vaccinare mi s-a spus de catre unii ca am "opinii deosebite"; de catre altii ca sunt "un ignorant." Dac asa sunt, este ciudat c, in mod fundamental, gndurile i credinele mele se desfasoara n paralel cu ale unuia dintre cei mai mari gnditori al secolului al XIX-lea, celebrul filozof englez, Herbert Spencer. Uitndu-m n biblioteca mea acum cteva zile i luand cartea "Fapte i Comentarii" am deschis-o la capitolul "Vaccinarea" i n ea am gsit o gndire mai valoroasa si constructiv, ntr-un scurt eseu de mai puin de trei pagini, decat poate fi gsita n toata literatura medical asupra aceluiai subiect. M-am decis s citez eseul ntreg i voi fi ncntat dac le va furniza si altora impulsul mental de care m-am bucurat eu:
"Odat ce se intervine in ordinea naturii, nu se va sti cand rezultatele se vor epuiza", a fost remarca fcut n prezena mea de ctre un biolog distins. Caruia i-a lasat sa-i scape o expresie de nemultumire fata de propria lipsa de reticen; pentru c si-a dat seama de diversele acceptiuni pe care le-as putea da acestei recunoasteri.

26

Jenner i discipolii si au presupus c, atunci cnd virusul din vaccin a trecut prin sistemul pacientului, acesta este sigur, sau relativ sigur, impotriva variolei i c astfel chestiunea se termin. Nu voi spune aici nimic pentru sau mpotriva aceastei ipoteze .* * Cu excepia, ntr-adevr, a citarii declaraiei unui om binecunoscut, domnul Kegan Paul, editorul, respectnd propria sa experien. n lucrarea sa "Memorii" (pp. 260-61), spune el, referindu-se la variola de care a suferit, adult fiind: "Am avut variola si cnd eram copil, n ciuda vaccinarii i chiar fusesem vaccinat doar cu puin timp nainte. Eu sunt al treilea din familia mea care a avut de dou ori variola i care fusese in prealabil vaccinat. "
Eu propun doar s demonstrez c problema nu se ncheie. Interferena cu ordinea naturala are secvene diferite, altele dect cele scontate. Unele au fost fcute cunoscute. Un raport parlamentar emis n 1880 (nr 392) arat c, din compararea perioadelor cincinale 1847-1851 i 18741878, reiese ca in perioada din urm a existat o diminuare a deceselor din toate cauzele la copiii sub vrsta de un an, la 6.600 la un milion de nasteri pe an, n timp ce mortalitatea cauzat de opt boli specificate, fie direct, transmisibile sau exacerbate de efectele de vaccinare, a crescut de la 20.524 la 41.353 la un milion de nateri pe an mai mult dect dublu. Este clar ca mult mai multi au fost ucii de aceste boli, dect au fost salvati de variola.*

* Acest lucru s-a petrecut n perioadele de vaccinare brat-la-bra, atunci cnd medicii au fost siguri c alte boli (sifilis, de exemplu) nu au putut fi transmise prin intermediul virusului din vaccin. Oricine se uit la Tranzaciile Societii Epidemiologice de acum circa treizeci de ani n urm vor fi convinsi brusc de contrariu de ctre un caz ngrozitor de sifilizare in masa. n aceste zile, cand vaccinarea se face cu limfa de viel, aceste pericole sunt excluse, dar nu si cel al tuberculozei bovine. Dar mentionez faptul care ilustreaza ce cantitate de credin este necesar a fi introdusa n avizul medical.
La transmiterea bolilor, astfel demonstrata, trebuie s se adauge efectele care le acompaniaza. Se considera c imunitatea produsa de vaccinare implic o anumit schimbare n componentele corpului o ipoteza necesara. Dar acum, n cazul n care substanele care compun organismul, solide sau lichide sau ambele, au fost modificate astfel nct acestea s nu mai permit instalarea variolei, oare aceste modificari in rest sunt inoperante? Va ndrzni cineva s spun c aceastea nu produc in continuare si alte efecte dect faptul c ecraneaza organismul pacientului pentru o anumit boal? Nu poti modifica constituia organismului n raport cu un singur agent invadator i sa o lasi neschimbata n raport toti ceilali ageni invadatori. Ce trebuie sa fie aceasta schimbare? Exist cazuri de persoane nesntoase in care o boala grava, ca febra tifoid, este urmat de o mbuntire a sntii. Dar acestea nu sunt cazuri normale; dac acestia ar fi fost persoane sanatoase, ar fi devenit si mai sntoase suferind o succesiune de boli. (Toxemia explic acest fenomen.-nn.) Prin urmare, cand o constituie a fost modificat prin vaccinare nu este mai capabil s reziste la influenele perturbatoare, n general, aceasta trebuie s fi fost fcuta mai puin capabila. Schimbrile atmosferice precum cldura, frigul i umezeala tind mereu s afecteze echilibrul, cum de asemenea, diverse alimente, efortul excesiv, stresul. Nu avem niciun mijloc de msurare a modificrilor n ceea ce priveste puterea de rezistenta i, prin urmare, acestea trec de obicei neobservate. Exist, totui, dovezi a unei debilitati relativ generale. Rujeola este o boal mai grava decat obisnuia sa fie si decesele cauzate de ea sunt foarte numeroase. Randamentul in cazul gripei constituie o dovad. Cu saizeci de ani n urm, atunci cnd, la intervale lungi de timp a avut loc o epidemie, a afectat oameni, dar puini, nu a fost sever i nu a lasat sechele grave; acum ea este permanent instalata, afecteaz mulimi n forme extreme i las de multe ori constituiile deteriorate. Boala este aceeai, dar exist posibilitati mai puine de a o suporta. Exist si alte fapte semnificative. Este un adevr cunoscut in biologie ca organele de sim i dinii provin din stratul dermic al embrionului. Prin urmare anomaliile le afecteaz pe toate; pisicile cu ochi albatri sunt surde si cainii fara par au dinti imperfecti. ("Originea Speciilor", capitolul 1..) Precum sunt si anomaliile constituionale provocate de boala. Sifilisul n stadiile sale initiale este o boal a pielii. Atunci cnd este mostenit, efectele sunt malformaii ale dinilor i, mai trziu, irit (inflamaie a irisului.) Relaiile Kindred dein alte boli de piele; de exemplu faptul c scarlatina este deseori nsoit de pierderea dintilor, precum i faptul c de multe ori rujeola este insotita de tulburri uneori temporare, uneori permanente, la ambii ochi i urechi. Poate oare sa nu fie la fel

27

cu o alt boal de piele, generata de vaccinare? Dac da, avem o explicaie a degenerrii infricosatoare a dinilor n rndul tinerilor, n ultimul timp si nu avem nevoie sa ne miram de prevalena ochilor slabi i cu defecte la acestia. Fie ca aceste sugestii sunt adevrate sau nu, un lucru este cert: presupunerea c vaccinarea schimb constituia n ceea ce privete variola i nu schimb si restul, este nebunie pur.

"Atunci cnd intervii in ordinea naturii, nu se stie unde vor conduce rezultatele." Amestecul in ordinea naturii este un subiect vast unul fr de sfrit, dar natura "se reface zambitoare", cu excepia cazului cnd este copleita. Sntatea buna sanatate este o for mai mare dect rul dect orice interferene i poate corecta orice efect ru care nu este fatal, dac influena este eliminata. Stimulentele continuate pe o perioad lung de timp cauzeaza o deteriorare treptat i, n final, cu excepia cazului n care obiceiul daunator este oprit, conduc la un sfarsit fatal. Toxina este un stimulent si totodata un produs natural al metabolismului. Cand organismul este normal, toxina este eliminat pe ct de rapid este generata, dar atunci cnd orice obicei extenuator este practicat dincolo de puterea de refacere, toxinele se acumuleaz i toxemia se instaleaza, ceea ce nseamn c organismul a pierdut puterea protectoare. Acum, dac vaccinul sau orice infecie ctiga accesul n snge, "nu se poate sti unde efectele se vor termina." Toxemia arunc lumin asupra acestui punct uimitor. Atunci cnd o infecie are loc ntr-o persoan cu rezisten normal, crearea unei vaceinia (vanataie) - o inflamare cutanata locala - apare o formatiune purulenta, de obicei se termin cu vindecarea abcesului. Dac inocularea virusului variolei se face n mod Jennerian, prin introducerea virusului subcutanat crestarea pielii si frecarea ei violente n infecii septice au loc, cauzatoare de moarte, n multe cazuri. Legi au fost adoptate n Anglia cu muli ani n urm interzicand aceasta practica. La subiecii toxemici, o infecie locala provocata de virusul sepsis (septicemiei) de la orice surs de vaccinare, de la o leziune prost ngrijita, o ran care nu e drenata, un dinte infectat, sinus, etc determin o febr septic de tip malign, care este predispusa s se ncheie n moarte sau n invaliditate. Un sistem epuizat i toxemic are prea putina putere pentru a rezista i atunci cnd sngele este foarte toxemic, este foarte vulnerabil la influena oricarei infecii. n cazul n care infecia nu este maligna astfel incat s copleeasc sistemul, ca urmare a virulenei agentului care a provocat infectarea, sau a epuizarii, sau a starii toxemice atat de mari nct s-i fi distrus rezistenta, pacientul poate reveni din criz i se face mai bine n cadrul management adecvat. Dac, totui, managementul este prost, pacientul poate persista ntr-o stare de semi-invalidism pentru cteva luni sau ani, i, n final mor. Boala domnului Roosevelt i faptul ca a decedat cu cel puin douzeci i cinci de ani prea devreme a fost un exemplu edificator al unei astfel de dereglari. Acest om mare i puternic era foarte toxemic. El a fost rnit, dup cum tie toat lumea, in una din cltoriile sale n jungl. S-a produs o infecie, care, probabil, ar fi ucis un om mai puin robust. S-a ntors acas i a continuat obiceiurile epuizante, impiedicandu-si minunatul sau organism sa isi faca curatenie in casa.

28

Astfel de cazuri pot fi aduse napoi la normal, dar niciodat sub tratament conventional. Atunci cnd subiecii toxemici sunt infectati, infecia nu va fi niciodat eliminata n ntregime pn cand epuizarea i toxemia nu sunt remediate. Pana cand pacienii de acest fel nu sunt pusi la pat i sa posteasca pn cand eliminarea este finalizata, apoi hrniti n mod corespunztor i nvati cum s mnnce n anumite limite i pana cand acestia nu sunt dispui s renune la toate obiceiurile epuizante, nu exist nici o speran pentru ei de a se face bine. Acesti subiecti dezvolt adesea tuberculoz, boala renala i alte aa-numitele boli persistente. Spitalele noastre federale sunt pline de tineri care nu se vor face bine niciodata, pentru ca toxemia se dezvolta mai repede dect este eliminata. Medicina tiinific este neajutorata. Ordinea Naturii este deranjata de obiceiurile epuizante pn la instalarea toxemiei; Apoi, o vaccinare, sau o infectie din orice surs, acioneaz mai devreme sau mai trziu ca un tciune determinand o schimbare organica la cel mai vulnerabil organ. Dar, cu toate acestea, organul nu are nimic de-a face cu cauza, iar tratamentul direct asupra organului respectiv este o eroare. Tipuri ale unor astfel de prostii sunt transfuzia de snge pentru anemie pernicioasa, tratamentul de glanda pentru insuficienta glandulara; eliminarea pietrelor la rinichi, ulcer, tumori, etc Nu exist nicio indoiala c una dintre cele mai des utilizate practici la moda este tratarea aanumitei boli tot cu boal precum i imunizarea cu compui ai bolii. Unul dintre primele lucruri care trebuie fcut pentru a scpa de orice aa-numita boal este de a scpa de toxemie, pentru c aceast stare a sngelui este cea care face posibil boala. Infecia, otrvirea cu medicamente i produse alimentare pot ucide, dar dac nu se intampla asta, acestea vor fi de scurt durat n cazul unui subiect fara epuizare i toxemie. Dimpotriv, otrava va persista n sistem pn cand starea de toxemie este depit, apoi eliminarea va ndeprta toate urmele de infecie. Infecia sifilitic ntr-un subiect pronunat toxemic este aruncat ntr-o virulenta pronuntata de ctre tratamentul convenional. Infecia este cea mai neimportant din trio. Adaug frica i o alimentaie necorespunztoare i avem un complex de simptome formidabil, care justific tot ceea ce spun syphilomaniacii profesionali i tot ce se scrie despre boal. Scoatei toxemia, drogarea, frica i consumul incorect de alimente i mai ramane foarte puin. Ceea ce mai ramane poate fi cu uurin eliminat de natura. Noi suntem constructorii zilei de mine si nu trebuie s pltim o ghicitoare - un doctor, avocat, predicator, bancher - s ne spun ce se va ntmpla cu noi mine. "Nimic nu se va ntmpla. Inevitabilul va veni. Vom moteni doar roadele muncii de azi.

Echilibru (Stabilitate, Calm)

Starea sau calitatea de a fi echilibrat. Figurat, echilibru sufletesc; repaus. Calmul minii sau al temperamentului; calmul; calm. (Dicionar Standard.) Presupun c din punct de vedere tehnic, pentru a fi echilibrati, ar trebui s fim anatomic, fiziologic si chimic echilibrati; dar cum asimetria este regula generala, nu putem spera s fim echilibrati. Putem totui s depunem eforturi pentru echilibru calmul minii i temperamentului. 29

Mulumirea vine cu efortul, nu cu posesia. Se pare c acest lucru nu este ntotdeauna adevrat, pentru ca vedem oameni foarte nemulumii i nefericiti, care sunt ocupati. Cineva spunea: "Ferice de omul care a gsit de lucru." Acest lucru nseamn c el este pe deplin ocupat i mulumit cu munca sa, si nu cu regimul sau financiar. Nici un om nu este mulumit cu un loc de munc, care nu are nimic n el decat dolari. Nimic altceva decat munca creativ nu satisface mintea. Ce contine ea, de fapt? Progresul, auto-dezvoltarea i o ans n viitor de a face bine sunt puinul care satisface ambiia. Pentru a produce mulumire, munca trebuie s ocupe i sa satisfaca mintea. Minile inactive sunt mini nemulumite. Dac sunt intrebat ce da copiilor pentru a asigura fericirea viitoare a acestora, a spune: Invatati-i sa iubeasca munca! Munca si iar munca! Vechiul proverb: Numai munca fara joaca face din Jack un baiat plictisitor, acum este inversat astfel: Numai joaca fara munca face din Jack un bandit. Dac prinii nu pot tine copii ocupati, oraul sau judeul, sau statul trebuie s le dea de lucru nu in scoli industriale, ci ocupatia cea mai potrivit pentru fiecare copil in parte. Un copil trebuie s fie ocupat. Hristos a fost ocupat, la varsta de doisprezece ani i chiar mai devreme. Noi trebuie s fim ocupati. Aa dupa cum am spus, mulumirea vine cu efortul, nu cu detinerea de bunuri. Aceasta este o lege din psihologie valabila precum o lege a fizicii. Ar trebui s fim fericii c nu suntem mulumii, pentru ca, dac am fi, noi nu am mai avea nimic de depit niciun motiv pentru eforturi i, desigur, nu am reui s ne bucuram de munc i de munca de a ne atinge telul. Una dintre cele mai frecvente dintre binecuvntrile omenirii este c aproximativ nouzeci i nou la sut din dorintele noastre nu se realizeaza. Dorinta celor mai muli oameni este de a cuta cai scurte si rapide. Cai rapide spre success; marketingul este tocmai constrngerea ovielnicilor cei cu vointa slaba, cei care pot fi convini s cumpere prematur, cei care nu stiu ce vor, - a determina oamenii s cumpere ceea ce nu au nevoie i nu i pot permite este numit un marketing bun. Care este problema cu oamenii de astzi? Indatorarea generala. Vnztorii au facut mult, in afara de a chetui rational pentru ei insisi acum ei nu stiu cum sa isi umple propriul vid. Cei care au fost convinsi s ruleze cu turatie mare, atunci cnd ar fi trebuit sa mentina o turatie mica, sau mai bine ar fi fost sa mearga pe bicicleta, sau, si mai bine, pe jos, sunt n dificultate din cauza epuizarii premature a proviziilor. Extremele conduc la lipsa de echilibru ce construieste nelinite i nemulumire. Automobilul este o necesitate, dar a fost forat ntr-un ritm, care depasit de departe necesitatile. Acesta a construit averi mari pe de parte i a marcat srcia pe de alta parte, care creeaza o boal numit panic financiar, cu excepia cazului n care este remediat foarte repede. Panica este un alt nume pentru un vid, care va fi umplut cu multa nefericire. Trecerea prin coal fr a-si face temele cu constiinciozitate, prin chiul si favoritisme, creeaza vid. Timpul i munca cinstit sunt necesare pentru construirea caracterului, educaia capacitatatilor in fiecare si in toate domeniile. n lumea fizic, precum i n lumea mental vechea apoftegm latin se aplic: Cito maturum, cito putridum - "Coapte repede, putrede

30

repede". Sportivii mor devreme. De ce? Din cauza dezvoltarii forate. Utilizarea excesiv a sistemului muscular foreaza o aprovizionare suplimentara cu snge a muchilor. Aceasta, la rndul su, foreaza o aprovizionare suplimentara cu alimente pentru a satisface cererea de deeuri i provizii. Hiperstimularea epuizeaza energia nervoasa i toxina nu reuete s fie eliminata la fel de repede pe cat este formata, prin urmare, se instaleaza toxemia, care, treptat, aduce degenerarea inimii si a vaselor de sange. "Un lan nu este mai puternic dect cea mai slab verig a sa." n atletism verigile cele mai puternice se uzeaza constant in schimbul puterii pe care o au. Stabilitatea pe care tineretea o da esutului mbtrnete rapid, astfel nct atletul moare de senilitate la tineree. Fitzsimmons a fost poreclit "marele bunic al ringului", la treizeci i cinci de ani. n aceasta porecla, care a fost menita s fie un compliment pentru un rege al atletismului, a fost o expresie a cunotinelor tiinifice dincolo de nelegerea lumii sportive - subconstient cldind mai bine dect tiau, cci, n realitate, el s-a autoimbatranit prin suprasolicitarea propriului organism. Tineretul vrea mai degraba s se mite mai repede dect mai bine, creterea substanial o justific. Tinerii profesioniti sunt n grab febrila pentru a-si depasi predecesorii, mereu increzatori ca pot face mai mult dect ii cuprinde plapuma. Astzi lipsa de experien impinge civilizaia la o maturizare rapida i, evident, la un sfrit prematur. Graba febrila a fost prost pregtit chiar de cei in vrsta, meniti s fie consilieri pentru a asigura condiiile de siguran. Insa cunoaterea care nu este insotita de timp, experienta i echilibru nu se maturizeaz. Echilibrul si calmul au devenit termeni fara inteles n aceast epoca. Elementele legate de succes care se potrivesc unei maturitati ideale, nu contribuie la inchegarea acestei maturitati, asa cum o fac timpul i experiena. Modul de a gandi de astzi este precum cel al atletilor, imbatranire prematura n detrimentul timpului necesar pentru atingerea echilibrului. Nu poate fi construite suficient de rapid spitale, penitenciare, azile de nebuni pentru a gazdui pe acesti senili prematuri. Asta este, de fapt boala, un esut imbatranit care nu mai poate face fata solicitarilor. Scurtaturile prea multe incepand de la grdini la liceu i la facultate las goluri care urmeaz s fie umplute cu minciunile civilizaiei, iar de boala i nefericirea aduc falsificarea cunoaterii i hotrrile pripite. Particularitile personale, afectri i obiceiurile de guzur de tot felul sunt bumeranguri care se intorc sa otraveasca visele dulci ale vieii. Natura zmbete catre lucrurile care sunt naturale, iar celor care persist n grimase mentale sau fizice, ea subscrie conspiraiei de a le strica placerea. Putem fi fericii i mulumii, sau putem fi nefericii i nemulumii. Putem face alegerea i natura va face restul. Intrasem intr-o farmacie s cumpar un flacon de apa camforata. In timp ce cauta, farmacistul se vaieta c se simtea ru i zacuse mai toata dup-amiaza. El si-a nsoit remarcile cu o grimas exprimand suferinta si cu o expresie de slbiciune corporal. Fr ndoial, s-ar fi bucurat sa discute cu mine despre supararea lui, dar l-am ignorat i am ieit. Caci el cultiv un obicei ru, care ii strica viaa i il face un om plictisitor pentru toi, cu excepia celor care i-au frecvent magazinul in cautarea unor medicamente. "Nefericirea isi cauta companie." Oamenii ipohondri au obiceiul de a sta mpreun i nu par niciodat a obosi in a-si descrie si compara betesugurile. Simptomele cele mai nesemnificative sunt tinute minte ani de zile.

31

Autocomptimirea ii face sa exagereze i, cu timpul ajung sa creada cel mai rau posibil despre ei nii. O astfel de via este distrus, cu excepia cazului n care este complet reformat. Este limpede ca aceast stare de spirit prin ea insasi conduce la epuizare nervoasa i de aici la toxemie. Simptomele constau inr-o nervozitate general, indigestie, constipaie, limba incarcata, teama de cancer sau de alta maladie care s-ar putea dovedi fatala. Sistemul muscular este mai mult sau mai puin tensionat. Constipaia este nsoit de o contractie anormala a rectului. ntregul corp este anormal de tensionat. Astfel de pacieni au dificulti n a merge la culcare, iar atunci cnd sunt pe cale de a adormi, sunt treziti de un carcel - o contracie violent a tuturor muschilor. Aceti oameni au un somn superficial i se plng de faptul c nu dorm deloc. Ctiva se plng de dureri de cap i grea. Ei sunt imitatori de simptome i dezvolta simptome noi de multe ori, dup ce citesc despre o boal sau ascult opiniile altora legate de simptomele lor. Multe dintre aceste cazuri de nevroza actioneaza asupra a diverse presupuse deranjamente abdominale. De prea de multe ori medicii ofera tratamente unor astfel de oameni pentru problemele pe care ei cred ca acestia le au. Cateodata vedem ca este vorba despre sacrificiul de sine, femei amabile, care nu sunt robuste, dar care triesc i muncesc peste puterile lor, pentru altii. Aceste mame in tinerete aveau ambiii sa-si faca o carier insa dezamagirea le-a adus o epuizare profund, afectndu-le permanent nutriia; pentru ca aceasta mare durere o mpiedica sa se insanatoseasca. Din fericire, aceasta piedica nu mai exista ca urmare a faptului ca si-au utilizat timpul trudind pentru altii; si, cu timpul, a face pe alii fericii a devenit, prin mandatare, perfect, astfel incat cei care au fost alinati cu zambetele dulci i cuvinte laudative, de multe ori au spus: "tanti Maria, tu trebuie s fi trit o via fermecata in care nicio durere nu a intrat vreodat". Rspunsul ar fi si mai multe zambete i ncurajare. Cei care isi pun viata in serviciul celorlalti renuntand la ambitii, nu gresesc n a-l alege pe Marele Medic; dar cei care caut tratamente in afara propriei persoane, vneaza tratamente n Paradisul Nebunilor. Tratamente! Nu exist tratamente. Natura subcontienta ne construiete sntosi sau bolnavi n funcie de ordinele pe care i le dam. Dac trimitem impulsuri de iritare, nemulumire, nefericire, plangeri, ur, invidie, egoism, lacomie, pofta etc., natura subcontienta ne recreeaz pe sablonul acestor ordine. Dac vom trimite catre subcontient diferite impulsuri senzuale, comenzile noastre ne vor fi returnate deformat, sub forma unor ochi urduroi, cu cearcane, dureri de cap, respiratie urat mirositoare, durere aici, durere acolo, intelect incetosat, neglijen n afaceri, in relatiile cu prietenii i cu sine. Interpretm aceasta stare a noastr ca pe o boal i trimitem dupa doctor, care gsete albumin n urin, reumatism la nivelul articulatiilor, o inim neetana, predispozitie spre apoplexie, hidropizie, et alii. Luam medicamentele acestuia, ne supunem operaiilor sale, imunizrilor lui, dar vom continua s trimitem impulsuri senzuale - mari mese festive, trabucuri puternice, placeri lascive. Medicul nu ne face bine. Apelam la altul i la altul, ale caror examinri sunt si mai pricepute. Este gsit sifilisul. Sunt prescrise leacuri sintetice. Alti medici care ne examineaza, gsesc tuberculoz. i se apeleaza la un medic cu adevarat calificat, care descopera cancer. Dar tot timpul comenzile noastre merg la natura subcontienta care ne recladeste cu fidelitate conform imaginii poruncite de noi. Adevrul este c nu avem deloc nevoie de doctor. Avem nevoie de un medic care sa ne reconcilieze pe noi insine cu propria noastra natura subcontienta care ne zideste. Avem nevoie s invatam auto-controlul, echilibrul, calmul, repausul. i cnd aceste impulsuri sunt

32

trimise prin intermediul nervilor simpatici ctre creatorul nostru subconstient, ncepem s avem chipul unui om mai uman, pn cnd este atins o abordare aproape de perfeciune. Auto-controlul si idealul de exact genul de persoana care ne-ar placea sa fim ar trebui s stea naintea naturii noastre subcontiente tot timpul si ea ni le va oferi asa cum i le-am comandat. Suntem imaginea idealului pe care trasam spre a fi infaptuit de catre ziditorul nostru natura subcontienta. Dar, totusi, acest ideal trebuie s-l si trim. Numai faptul ca avem un ideal nu ne va duce nicieri. Dac idealul nostru este unul de sobrietate, faptul ca ne imbatam nu va face ca visele noastre sa se adevereasca. Dac idealul nostru este sa avem o sntate perfect, cu siguranta nu ne putem atepta ca o viata de placeri s-l infaptuiasca. Am putea avea o imagine ideal, dar dac nu ne-o trim, se va produce o denaturare a ei. Obiceiul de a fi nemulumit, de a se plnge, va crea acest fel de individ, ii va schimba personalitatea. Dac vom refuza s trim echilibrat i relaxat, vom deveni tensionati i ne vom construi propriul disconfort. O frunte incruntata construiete dureri de cap. O stare de ncordare, tensionata a sistemului muscular aduce o oboseal a musculaturii care poate fi trata ca nevralgie, nevrita, sau reumatism. O mica rana uoar a oricarei parti a corpului, corcolita, menajata i mentinuta in stare de nemicare, poate genera o reacie de anchilozare a muschilor, cauzand dureri musculare mai mari de la oboseal dect de la rana. De-a lungul veacurilor arlatani, vindecatori prin magnetism i culte diferite de vindecare prin puterea spiritului au avut de-a face cu persoane fr judecata dreapta, care asteptau vindecri miraculoase si care nu putea fi fcuti s cread c acel fel de cura putea fi eliminat fr ca misterioasa proprietate de vindecare sa fie asociata cu mirosul scarbos al medicamentelor. O tumora insignifianta poate instala o astfel de stare tensionat a ntregului sistem muscular incat s fac din subiect un invalid atestat. Un astfel de caz a devenit pacient al meu acum cteva sptmni. n urma unei examinri, am gsit o contracie extrem a muchilor sfincterului. Intregul sau corp era tensionat, i, desigur, el avea o oboseal muscular, care l-a determinat s cread c era un om foarte bolnav. L-am culcat si l-am nvat cum s se relaxeze, apoi am introdus un deget in rectul lui -foarte ncet, pentru a evita incordarea de durere ct mai mult posibil. In aproximativ treizeci de minute am reusit sa determin relaxarea muchilor anali. n timpul acestei operatii l-am consiliat in ce priveste relaxarea corpului. Inainte de a pleca din biroul meu a declarat c se simte mai bine in ultimii doi ani, n pofida faptului c a fost ntr-un spital i tratat cu cele mai bune terapii din acea vreme. I-am dat instruciuni privind modul de a-si mentine un echilibru si cum sa manipuleze rectul i anusul. Toate necazurile lui stomacale i disconfortul n general, au trecut intr-o saptamana. Am vzut multi invalizi de tip nervos, care au fost tratai de ctre muli medici pentru multe boli. Tensiunea ntregului corp a fost una dintre simptomele pronunate i sntatea nu a putut fi adusa napoi pn ce acest obicei nu a fost depit. Disconfortul marturisit de cei care au tumora a uterului, gu, cistita, deranjamente ale stomacului i intestinului, este cauzat n mare msur de tensiunea nervoas, care trebuie restabilita nainte de pierderea confortului i sntatea deplin va reveni.

33

Statul n picioare, mersul pe jos, pozitia aezat i culcat pot fi in masura sa provoace tensiune. Avem boli profesionale i boli emoionale, iar lipsa de echilibru complic toate aceste aanumitele boli i aduce tensiune. Copiii sunt predispusi la a deveni nervosi i excitati cnd sunt obositi. Cnd li se da s mnnce imperativ cnd sunt emoionati i obositi, ei fac indigestie. Cazurile extreme dezvolta convulsii. Frica i anxietatea sunt dou elemente care conduc la coree. Ar trebui s i se dea atentie echilibrului mintii si al corpului inca de timpuriu, precum i mai tarziu in viata. Starea de sntate pana la varste inaintate indic un bun auto-control, moderaie n toate lucrurile i calm - echilibru. Moderatia nu nseamn acelai lucru pentru toi oamenii. Unii oameni numesc trei, pana la ase trabucuri un rsf zilnic moderat; alii cred c de la unul la ase pe lun este acceptabil. Cei care au o inima si stomacul iritabile exagereaza atunci cand fumeaza oricat de putin. Fiecare persoana trebuie sa isi cunoasca limitele i sa le respecte. Despre o astfel de persoan se poate spune c este echilibrata. IMUNIZAREA Nu ar fi nepotrivit daca n evoluia omului, un astfel element important ca autoimunizarea ar trebui s fie lsat pe dinafar? Nici un animal nu a fost uitat n marele plan al creaiei. Cu nelepciune au fost prevazute abilitatile de atac i aprare i presupunerea c tocmai regele tuturor animalelor omul - ar trebui s fie lipsit de aprare ar fi dintre cele mai absurde. Nu, omul este prevzut cu un sistem nervos, coordonat de un creier capabil de gndire, care poate veni n ajutorul unui sistem nervos epuizat i a-l ajuta sa se rennoiasc. Cnd sistemul nervos este normal, atunci cnd el aste plin de energie nervoasa omul este normal i imun la boli. Boala ncepe s se manifeste numai cnd mediul i obiceiurile personale consuma energia mai rapid dect aceasta este rennoit. O minte educata corespunztor ncepe pe data sa remedieze aceasta situatie de urgen prin eliminarea sau depirea tuturor influenelor epuizante. Imunizarea omului la boli necesit o via att de ordonata, incat energia lui nervoasa sa fie pstrat la, sau aproape de nivelul normal. Cnd energia lui nervoasa este irosit cu nepasare, el este forat sa suporte o stare de epuizare; apoi eliminarea produselor reziduale este impiedicata, lsnd reziduurile toxina sa intre in sange, cauzand toxemie, auto-otrvire prima, ultima i singura boala adevrata pe care omul a mostenit-o. Toate alte otrvuri sunt accidentale i evanescente care i fr toxemie pot avea acces in sistem. Otrvurile pot fi nghiite, injectate sau inoculate n organism i otravesc sau chiar ucid; dar o astfel de experien nu trebuie s fie clasificata drept boal, mai mult dect un picior rupt sau o ran de la un foc de arma. Toxina este un produs normal, natural al sistemului, ntotdeauna prezenta. Fiind o constant, ea este rspunsul tuturor intrebarilor referitoare la boala, fiind cauza universala a tuturor aa-

34

numitelor boli. Toate diferitele complexe de simptome, carora le sunt date nume speciale, isi iau numele de la organele implicate n criza toxemica, dar acestea nu sunt boli individuale, ele sunt doar simptome de eliminare prin intermediul acestor organe. De exemplu: amigdalita, gastrit, bronit, pneumonia, colonita, sunt fiecare in parte i toate la un loc crize toxemice, diferind doar prin loc i simptome. Aa-numitele boli sunt doar numeroase locuri diferite pe unde toxina este eliminata. Toate sunt manifestrile diferite ale unei singure boli Toxemia. Toxemia este singura explicaie a cauzei pentru care aa de muli brbai tineri au fost refuzati de ctre comisiile de examinare n timpul ultimului rzboi. Muli au fost trimii pana in Frana doar pentru a fi spitalizati, pentru c ei erau aproape de limita rezistentei lor la toxine. Surescitarea le epuizase energia nervoasa. Epuizarea lor a fost repede urmata de toxemie. Bolile lor au primit diferite nume, dar adevrul era c aveau toxemie, iar bolile lor au constat in crize de toxemie, ceea ce nseamn eliminarea indirecta a toxinei. Dup numeroase vaccinri la care bieii au fost supusi la intrarea in armata, probabil ca teama sau reinere a fost urmtoarea, n ordinea influenarii slabiciunii. DIAGNOSTICUL - UN DELIR MEDICAL Diagnosticarea n conformitate cu tiina medical modern este o schem de simptomatologie care nu nseamn nimic, cu excepia un ghid in descoperirea modificarii organice modificare patologica, iar dac nu se gaseste nicio schimbare sau patologie, cazul este trimis acasa cu sfatul de a reveni n cteva luni, sau poate va fi inut sub observaie o perioada de timp. Chiar si cazurile care prezint modificri patologice cum ar fi acelea pe care le vedem n artrita reumatic, stiu ca au fost trimise acas timp de ase luni pentru c nu a fost gasit niciun punct de infecie. Pacientul ar fost trimis acasa cu declaraia: "Dup o examinare amnunit, nu putem gsi cauza bolii dumneavoastr. Veniti napoi n aproximativ ase luni i poate o s apar ceva pana atunci.". Atat de mare influena are idea de infecie in mintea profesionistilor. S presupunem c a fost gasita o infectie la dini. Sau infectie a sinusurilor si ce daca? Care sunt cauzele pentru care dintii si sinusurile s-au infectat? De ce este reumatismul un simptom de infecie, iar infeciile focale nu sunt un simptom de reumatism? Adevrul este c reumatismul, dintii infectai si sinusurile infectate, precum i orice alta patologie gsita n organism sunt efecte. Simptomele fr leziuni organice sunt doar tulburri funcionale care nu s-au repetat destul de mult sau destul de des pentru a provoca o modificare la nivel organic. Dac dupa metodele de diagnosticare cauza ar trebui gsita n boala, n ce stadiu al cautarii ei ne aflam? Suntem la nceput sau n stadiul unei modificari organice complet dezvoltata, sau n stadiul de om mort? Mackenzie credea c ar trebui s fie cautata cauza inca de la bun nceput, ceea ce, in acceptiunea lui, nsemna la cea mai timpurie modificare. El credea c un studiu intensiv n acest stadiu ar descoperi cauza. A fost o idee greit, fapt dovedit de accea c pentru reumatism si cancer cauza nu poate fi gsita nici mai devreme si nici mai trziu precum i de faptul c cei care cred c germenii sunt cauza bolii nu ii pot gsi pn ce nu este gasita patologia. Dupa parerea mea, dup ce a fost n carti peste cincizeci de ani, un plan caruia i s-a dedicat atat de multa munc fr rezultate, ar trebui abandonat. Diagnosticul este att de ncrcat cu elemente de incertitudine incat nu se poate pune baza pe el.

35

Cercetarea ocup o armat de experi de laborator vnnd atat cauza bolii, cat i remediile. Demersurile lor sunt sortite eecului; intr-adevar, cum ar fi posibil s se gseasc cauza in efecte? Specialistul este att de limitat n cunotinele sale de filosofia a sanatatii si a bolii, incat el se iluzioneaza in aceasta privinta; iar aceast iluzie de multe ori il determina sa vada meningita, apendicita, ovaritis sau orice boal care se ntmpl s fie obiectul su de specialitate n fiecare caz care i se infatiseaza. De fapt cele mai multe atacuri de boal de orice fel se vindeca fie ca este tratat sau nu, dac acestea nu au trecut de la faza de perturbare funcionala la cea de modificare (degenerare) organica. Aceast afirmatie are nevoie de o mica explicatie. Se stie c optzeci la suta dintre cei care se imbolnavesc se fac bine sau s-ar putea face bine fr ajutorul unui medic. Toate aa-numitele atacuri ale bolii de orice fel sunt crize de toxemie, ceea ce nseamn eliminarea indirect de toxina care s-a acumulat peste pragul de saturaie (de tolerare). Aceste crize pot fi simptome pe care le numim raceli, "gripa", amigdalita, gastrita, dureri de cap sau alte maladii usoare. Acestea vin astazi si dispar in cateva zile. Dac sunt tratate, spunem c s-au vindecat de la tratament. Dac nu sunt tratate, spunem ca ne-am facut bine i fr tratament. Adevrul este c surplusul de toxine acumulat in cantitati mai mari decat pragul sub care poate fi meninuta starea de bine este eliminat, i starea de bine se rentoarce. Aceasta nu este un tratament, ci este unul dintre paliativele naturii. n cazul n care cauza sau cauzele de slabiciune sunt descoperite i eliminate, energia nervoasa revine la normal. Eliminarea indeparteaza toxina la fel de repede cum aceasta s-a dezvoltat prin metabolizare. Asta inseamna sntatea acest lucru este tot ceea ce exista in orice vindecare. n cteva cuvinte: oprii toate obiceiurile epuizante; opriti-va din mncat, odihniti-va pana cand energia nervoasa revine la normal. Atunci cnd acest lucru se realizeaza pacientul se vindeca. Un post mai scurt sau mai lung este benefic pentru majoritatea persoanelor bolnave. Cei care se tem de post nu trebuie s posteasca. Toate celelalte aa-numitele vindecari sunt o iluzie sau in cel mai bun caz, un paliativ temporar; dar un numar suficient de astfel de false vindecari sunt realizate zi de zi pentru a menine o armat mare de medici i terapeuti n pine, unt i un grad mare de respectabilitate. Pacienii astfel vindecati, cu toate acestea, precum ghearii, coboara constant pn la rul Styx - mii si mii dintre ei, nainte sa le sune ceasul i toti meninandu-si falsa credinta cu privire la ce boala au, precum si o noiune si mai prosteasca in ceea ce priveste vindecarile. TOXEMIA SIMPLIFIC NELEGEREA BOLII Cnd un copil prezinta simptome de febr ridicat, dureri i vrsturi, care este boala? Acesta poate fi indigestie de la supraalimentare sau consumul de alimente necorespunztoare. Acesta poate fi un inceput de gastrita, scarlatina, difterie, meningita, paralizie infantil si a altor asanumite boli. Tratamentul care se recomanda potrivit filosofiei toxemiei este pozitiv si trebuie dat cu ncredere. Nu trebuie s se atepte ca acestea sa evolueze, nici ca sa se ghiceasca boala, nici sa se faca greeli. Ceea ce se face este tratamentul corect pentru orice aa-numita boal, numita sau nenumita. Scapa de cauzele excitante-epuizante oricare ar fi acestea. In nouzeci i nou de ori dintr-o sut stomacul si intestinele sunt pline de alimente nedigerate. Se spal intestinele i se scpa de aceast surs de infecie. Apoi se face o baie fierbinte cu o durat suficient pentru a furniza usurarea complet fata de orice durere. Cnd disconfortul revine, se face alt baie. Utilizai o clisma in fiecare zi i chiar de dou ori pe zi dac simptomele o cer.

36

Att timp ct exist febr, fii siguri c intestinele nu sunt curate. Asigurati mult aer curat i ap curata i meninei pacientul linitit. Se urmareste ca nimic altceva decat apa sa nu intre n stomac, pn cand febra i disconfortul sunt depite n ntregime; atunci se incepe alimente foarte uor de digerat. Un copil caruia i se da carne i ou i un exces de lapte, este pe cale s dezvolte boli de putrefactie. Dimpotriva, este ndoielnic (i eu cred c imposibil), ca un copil a carui dieta consta in fructe, gru integral, alte cereale si legume, sa poata evolua vreodat spre difterie, scarlatina sau variola, sau sa dezvolte febr tifoid septica. Metodele practicii medicale obisnuite permit mentinerea deprinderilor trupesti i mentale care conduc spre boli maligne, epidemii, etc. Medicina obisnuita crede n antitoxina, in vaccin i in remediile autogene; iar aceste remedii se potrivesc cu psihologia unui mod de via care conduce la tipuri vicioase de boala. Cei mai muli oameni prefera tratamente imposibile tratamente care insa nu nlatura cauza bolii. Toate aceste aa-numite tratamente vor fi dovedite intr-o zi ca au fost o iluzie. Aduceti-va aminte c copiii nu devin bolnavi daca nu sunt toxemici. Oricare ar putea fi manifestrile locale, cauza de baz este ntotdeauna aceeai toxemia la care se adauga infecia septica; iar dac aceastei stari nu i se adaug mancare, cazurile tratate n acest mod vor fi vindecate suprimate, dac vreti. Medicii care cunosc numai sistemul de practic obisnuit, vor declara c aceste cazuri care se trateaza in acest mod sunt neobisnuite i lipsite de gravitate. Desigur ca nu sunt tipice, caci n-au fost complicate cu fric i cu un tratament care construieste boala. Medicii procedeaza astfel: "Presupunem ca acesta este un caz de difterie?Atunci trebuie s folosim o antitoxina deoarece acesta este tratamentul ei specific." Dar ce este difteria? Un subiect toxemic cu catar gastro-intestinal se infecteaza prin descompunerea putrida in intestine a alimentelor de origine animal consumate n exces fata de puterile lui digestive. Simptomele sunt cele de amigdalita, artnd un exudat cenuiu care acoper amigdalele sau alte pri ale gtului, nsoit de o respiraie neplcuta, iute, fetida. E intr-o stare de prostratie extrema (PROSTRIE ~i f. Stare patologic manifestat prin indiferen total fa de cele din jur, provocat de o slbire fizic sau psihic extrem; lips de interes pentru orice activitate; apatie.). Subiecii care dezvolta aceste simptome au dus un trai la intamplare. Mancarea lor a fost in cea mai mare parte constituita din alimente de origine animala si amidon in amestecuri culinare convenionale si a fost lipsit de legume crude i fructe. Or, in cazul omului, singura hran de origine animala este laptele, dar numai cand pacientul este un copil mic. In cazul de mai sus, anterior acestei infectii intestinale s-a manifestat pe o durat mai lung sau mai scurt, o iritaie gastric, constipaie, probabil mai multe atacuri gastrice adica o indigestie acuta. n unele cazuri, starea fizic devine att de grava, incat o dezvoltare severa a procesului de putrefacie gastro-intestinala se poate termina n mod fatal ntr-una pana la trei zile. Acestea sunt cazurile presupuse a fi copleite de toxina difterica, ceea ce nseamn o acut otravire de natura proteica putrefactie intestinala ntr-un subiect deja mult epuizat i toxemic. DEFINIREA MALIGNITATII ACUTE

37

Malignitatea apare la subiecii toxemici la care se perpetueaza continuu o stare de indigestie gastro-intestinala de la excesul de alimente n care au predominat alimentele de natura animala, chiar si numai lapte. Intregul organism este mai mult sau mai putin infectat de descompunerea putrida a proteinelor. Astfel de excese care produc o criz, se fac de srbtori, cand organismul deja secatuit de energie i toxemic pn la punctul de a ceda, este copleit in plus si de aceasta otrvire septic. El e otravit de doua ori concomitent CAZURILE MORTALE N EPIDEMII Cazurile mortale n toate epidemiile sunt ale celor cuprinsi de betia alimentara, care sunt foarte mult epuizati, toxemici i infectati de putrescenta din intestine. Este o crim s dai de mancare omului bolnav, indiferent ce. Nu trebuie sa i se dea niciun fel de mancare pana cand nu au disparut toate simptomele; apoi se dau sucuri de fructe i legume (niciun fel de mancare animala timp de sptmni in sir). Cate o baie fierbinte ar trebui administrat de trei ori pe zi. Se spal intestinele prin clisme la fiecare cateva ore, pana cand toate resturile putrescente sunt total eliminate; iar cnd este posibil, se face cate o spalatura gastrica in fiecare zi, pn cand stomacul si intestinele sunt complet curatate de toata putrescenta. Durata de via a pacientului depinde de debarasarea de alimentatia putrida rmas n intestine, nainte ca putrescenta absorbita sa devina suficienta pentru a provoca moartea. Toate bolile epidemice sunt otraviri masive cu mancare n rndul persoanelor care deja sunt pronunat epuizate i toxemice. Intoxicaiile cu mancare sunt de acelasi ordin cu otrvirea cu substane chimice. Cei care au o rezisten mai mica (adica cei mai epuizati i toxemici) sufera cel mai mult i cedeaza cel mai usor, pentru ca otravirea intestinala genereaza o criz de toxemie in sistem, iar cele dou influente care distrug energia nervoasa coplesesc rezistena redus i se ncheie cu moartea, poate cu excepia cazului n care ei sunt tratai cu nelepciune. Toate bolile acute sunt infecii gastro-intestinale care acioneaz pe subiecti deja toxemici. Cu cat mai epuizat i mai toxemic este acest subiect, cu atat este criza mai severa. Desigur, oricine are inteligenta ar trebui s vad pericolul n a da de mancare unui bolnav cnd cauza care genereaza boala este intoxicarea cu mancare. Meninei pacientul la caldura, linitit i in aer curat. Alt tratament este de prisos. A scpa de putrefacia intestinala este cel mai important. Astfel de boli se dezvolta numai la subiectii in stare de epuizare pronunat i toxemici, precum i la cei cu obiceiuri alimentare foarte rele. REZUMAT Rezum aici diferena dintre metodele Toxemiei i ale medicinei uzuale: Toxemia este un sistem bazat pe adevarata cauza a bolii numita Toxemia. nainte ca toxemia sa se acumuleze, imunitatea naturala protejeaza de germeni, parazii i de toate vicisitudinile fizice. Toxina este un produs secundar continuu al metabolismului si apare in mod necesar oriunde este viata. Cnd organismul este sanatos si functioneaza normal, toxina este eliminata la fel de rapid cum este produsa. Din locul de producere la locul de eliminare ea este transportata de ctre snge; prin urmare, n niciun moment organismul nu este liber de toxine n snge, iar intr-o cantitate normala este chiar uor stimulatoare. Dar cnd organismul este secatuit de energie nervoasa, eliminarea toxinei nu mai functioneaza. Astfel, cantitatea reinut in sange devine suprastimulativa toxica, otravitoare variind de la un excedent usor la o cantitate att de mare, nct poate s distruga viaa.

38

Tratamentul este att de simplu, nct ii face sa sovaie pe amatorii tratamente, desi tocmai eroicul tratament e cel care construieste boala. Aflati pe ce cai se risipeste energia nervoasa i oprii aceasta pierdere opriti toate scurgerile de energie nervoasa. Apoi, revenirea la normal este o chestiune de timp n care natura se ocup singura de toate reparatiile. Ea nu are nevoie si respinge ajutorul medical. Atat in scris, cat si la consultatii, fac adesea greseala de a lua ca de la sine inteles c cel consiliat pricepe ce am eu n minte. De ce cred asta, cnd nici nu mi-am exprimat oral sau n scris gandul? n materie de oprire a scurgerilor de energie nervoasa este uor pentru mine s spun: "Aflai n ce mod este irosit energia nervoasa i oprii toate aceste scurgeri" etc. Sunt speriat de prostia de a spune unui pacient sa se opreasca din a se epuiza i astfel s ncheie problema, numind unul sau dou deprinderi epuizante ca de exemplu: sa nu isi mai faca griji, s renune la fumat sau la alte stimulente; sa-si tina in frau firea apriga; sa se opreasca din a mai manca prea repede; sa se opreasca din a-si permite sa devina supraexcitat. Oprirea obiceiurilor epuizante este binefacatoare; sanatatea adevarata nu admite absolut nicio deprindere epuizanta.

Cauzele epuizarii energiei nervoase

PENTRU A INTELEGE boala este necesar s i se stie cauza; i, cum toxemia este cauza tuturor bolilor i cum epuizarea energiei nervoase necesara detoxifierii un corp istovit i o minte slabita este cauza toxemiei, se cuvine, pentru cei care sunt bolnavi i doresc s se faca bine i pentru cei care doresc s tie cum s se mentina sanatosi, s se tie cauza epuizarii energiei. O persoana normala, sanatoasa, este una echilibrata (cu stapanire de sine) si fara deprinderi care sa ii distruga nervii. Un om stapan pe sine nu este controlat, lovit, nctuat, sau condus de deprinderi daunatoare. Omul ori este stpn pe sine, ori este stapanit de apetitul su si de plcerile senzuale. n prima situatie, el se bucur de sntate pn ce se uzeaz natural i ar trebui s o duca astfel pana la 90-150 de ani. Dac este nclinat spre acestea din urm, dar isi mentine deprinderile mai mult sau mai puin sub control adica este moderat poate tri aizeci-nouzeci ani. Dar dac este un senzual controlat de deprinderi rele i de pasiuni, st pn dup ora de culcare pentru a mai fuma o ultima tigara sau a mai mnca un prnz sau se trezeste noaptea i fumeaz (am cunoscut un medic celebru, care folosea tutunul pentru a-si asigura somnul; el a murit la vrsta de cincizeci i patru ani), sau sa ia o butur s-si liniteasc nervii i s-i fac somn, sau merge la limita lascivitatii acesta devine iritabil, morocnos i moare prematur. Excesele transforma un om ntr-o brut dezgusttoare. Cuvntul "bruta" este folosit aici pentru a exprima starea unei fiinte fara stapanire de sine. Cei cu constituii fragile sunt adesea transformati n nevrotici, lsand sntatea i starea de bine departe n urma. Muli cunosc

39

starea de bine doar pe perioade scurte de timp, iar apoi doar prin de droguri sau alte stimulente. Tinerii de azi au ajuns rapid la o stare de multipla betie tutun, alcool i sex; ei au ajuns la o nevroz sexuala care va fi urmata de o generaie de paralitici, epileptici, nebuni, cretini, idioti i monstruoziti, cuprinzndu-i pe toti cei care nu mor de boli acute. Aceasta clasa traieste de la treizeci pn la aizeci de ani. Majoritatea mor inca de timpuriu. Se ajunge cu rapiditate apropie de o vrsta a impotentei. OBICEIURILE CARE SECATUIESC ENERGIA NERVOASA SI GLANDULARA COPIII NOU NASCUTI Bebelusii nu ar trebui cocolositi si tinuti in carucior prea mult; nu ar trebui sa doarma in bratele mamelor lor; nu ar trebui sa fie expusi la o lumina prea puternica, orbitoare, sau vorbitului cu voce pe ton ridicat, zgomotelor puternice, tinuti in prea prea multa caldura sau prea mult frig; nu ar trebui zgaltaiti, zdruncinati in carucioarele lor, plimbati in automobile, trenuri, sau mijloace de transport in comun. Bebelusii se pot imbolnavi, daca sut supusi unor emotii de orice natura, unor exaltari. Copii foarte mici trebuie sa fie tinuti in suficienta liniste, pentru a favoriza un somn linistit tot timpul, exceptie facand orele de imbaiat, cat si cele de schimbat hainele. Ei nu trebuie luati in brate de fiecare data cand fac galagie. Tot ce este necesar este sa fie uscati si sa li se schimbe pozitia din cand in cand. Copiii mici nu trebuie sa fie hraniti mai des de patru ore si nici chiar atat de des, daca dorm. Ca sa trezesti un copil pentru a-l hrani, este un lucru lipsit de necesitate si chiar daunator. O fiinta umana este un dinam celebro-spinal si trebuie tinut atat cat este posibil intr-o pozitie statica, conservandu-i energia nervoasa, pentru utilizarea ei in viitor. Calmul si pastrarea controlului de sine invatand un copil inca de mic, sa fie multumit cand e singur trebuie inceput cu aceste metode inca de la nastere. Copii nu au nevoie de distractii. Cand sunt lasati singuri, ei gasesc distractiv faptul ca se descopera si se familiarizeaza, cu ei insisi. Copiilor carora li se acorda prea multa atentie, parintii dorind sa-i distreze li se canta prea mult in struna vor deveni nemultumiti cu timpul, iar asta va duce la o epuizare a energiei nervoase, care favorizeaza aparitia bolilor specifice copiilor. COPII Copiii de varsta scolara sunt deja secatuiti de prea multe activitati scolare, exercitii si tot felul de exaltari ce sunt de prisos. Joaca ar trebui limitata. Cand incepe isteria si frenezia, incetati joaca. Prea multe studii solicitante, examinari, exercitii facute fara dorinta, examinari competitive de tot felul, cauzeaza o pofta de mancare inconsecventa. Cand un copil in crestere este fortat

40

pana la limita capacitatii sale nervoase, natura trebuie sa o conserve intr-un fel ;si asa cum nu exista nici un mod de a se eschiva de la corvoada conventionala, dorinta normala de a se alimenta este pierduta. Fortarea de a se hrani peste masura pentru a creste in greutate Sistemul de alimentatie impus in scoala, este cel prin care se distruge sanatatea, prin moleseala si slabirea vigorii, daca nu omoara deja intre timp copilul. Guvernul federal ruineaza sanatatea a mii de tineri, invatandu-i cu obiceiuri rele. Guvernul ar trebui sa le dea o pensie din start, ca mai apoi sa-i piarda, sa nu se mai bazeze pe ei, deoarece acestia nu vor fi capabili sa faca fata sarcinilor impuse de conduita sociala. In prezent, tratarea cu prea mare indulgenta, in special in satifacerea poftelor si gusturilor nocive, este daunatoare, nu numai pentru ex-soldati, dar si pentru cei care sunt interesati sa-si pastreze locurile de munca in spitale, fiind in interesul acestora, sa aiba cat mai multi pacienti. Doctorii trebuie sa fie capabili, chiar instruiti, in detectarea vicleniei si inselatoriei. Obiceiul prost incepe ca o joaca, un experiment doar sa se vada modul in care cei interesati l-ar putea percepe si sfarseste tocmai prin inselarea celui care a inselat initial. Un obicei des intalnit, dar care va duce la un obicei prost si bolnav la final, este autocompatimirea a avea pareri de rau fata de sine, a-ti plange de mila. Copii au inclinatia de a se preface bolnavi pentru a atrage atentia asupra lor. Oferirea pachetului cu mancare la scoala, moleseste copilul, ducand la nemultumire. Acest obicei este considerat deja o faza initiala in aparitia bolii.. Copilului trebuie sa i se initieze prin proces educational, un spirit independent mandria va salva lumea. Apoi, pentru a adauga la toata aceasta aparitia rutinei in distrugerea energiei nervoase, prin obiceiuri distrugatoare in scolile noastre, dintii trebuie indreptati; ceea ce inseamna o presiune asupra nervilor si o iritare in plus, mai mica sau mai mare. Amigdalele si apendicele trebuie eliminate. Acest obicei medical este daunator. Hraniti copilul corespunzator si nu va exista niciun motiv pentru aceste operatii. Vaccinul si fortifiantele imunizatoare, perfuziile cu ser, sunt efectuate pentru a imuniza un organism impotriva bolilor, care ajunge sa fie bolnav tocmai prin pierderea energiei nervoase, a vigorii lui, rezultate din cauzele mentionate mai sus. Acesta este un alt moft lipsit de sens, afara de faptul ca acestea conduc catre boala. Vaccinurile si serumurile trebuie folosite pentru a deveni imuni la boala care a rezultat in urma secatuirii nervoase, din cauzele mentionate mai sus. Acesta este un alt moft lipsit de sens, in plus fata de faptul ca acesta construieste boala. Oamenii sunt bolnavi din cauza unor alegeri gresite in viata. Operatia elimina mandria. Opriti cauza si boala va disparea. Natura vindeca, atunci cand i se permite sa faca acest lucru, prin eliminarea tuturor cauzelor care duc la moleseala si pierderea vigorii, la pierderea energiei nervoase.

41

Copii rasfatati si alintati Acest lucru duce la deprinderea obiceiurilor proaste si epuizante ale iritabilitatii, incapatanare, mancatul excesiv, alimentatiei necorespunzatoare si temperamentului tumultos, plin de furie. Multi dintre copiii mai mari consuma tutun, cafea si o cantitate excesiva de dulciuri si produse de patiserie. Abuzul de sine incepe devreme in viata in multe privinte si este cauzat de simptome ale stomacului. Adolescenta vine cu dansuri excesive, pierderi ale orelor de somn, fumat, consum de bauturi alcoolice, desfranare, bolile venerice, iar teama izvoraste din contemplarea consecintelor. Copiii iritabili intampina greutati in tot ceea ce fac. Este greu sa ajutam copii iritabili si agitati. Motivul pentru care sunt atat de agitati si nervosi, este pentru ca acestia sunt rasfatati si nu gandesc asa cum trebuie. Este o crima sa nu iti controlezi copiii. Acestia ar trebui obligati sa se supuna. Dar nu asteptati acest lucru pana cand se vor imbolnavi. Un copil capricios, agitat si nervos, va ajuta boala sa se instaleze si sa se mentina in organismul acestuia. Frica - Frica este cea mai mare cauza, poate chiar prima cauza a epuizarii energiei nervoase. Copii sunt subiectii multor frici. Ei sunt educati sa se teama de intuneric, de bau bau si pedepsiti. Parintii tin deseori copiii intr-o stare de frica permanenta, prin palmuire si avand aceste abateri la cea mai mica greseala a copilului. Exista multi parinti care se bat, se lupta intre ei in fata copiilor lor. Acesta este un lucru ingrozitor. Problemele in educarea unui copil incep acasa, din primii ani de viata si chiar de la sanul mamei. Un copil care nu isi respecta parintii, nu va respecta nici legile statului si ale natiunii. Niciun parinte nu este respectat, daca nu este ascultat imediat de catre copilul sau, si cu abilitatea de a se impune in fata acestuia. Capitularea neconditionata, este disciplina necesara pentru formarea unui caracter puternic. Dar copii nu se vor supune legilor, daca parintii nici parintii lor nu pun mare pret pe acestea. In nefericirea domestica se nasc bolile si criminalitatea si nici o intreaga armata de medici, de legi si nici macar credinta nu le poate vindeca; pentru ca nimic din acestea, nu vor elimina cauza. Cei care mor de boli cronice, sunt cei care nu au control de sine. Este prea multa frica si anxietate in viata unui copil. Niciun copil nu se poate dezvolta normal, daca traieste cu frica acasa, la scoala sau la biserica. Disciplina invatata de parinti respectabili, aduce dragoste si nu teama. Longevitatea a crescut de cand focul iadului si pucioasa au incetat sa fie vorbe de povesti si sa transmita teama. O moralitate pastrata pe baza de frica, nu este sanatoasa si nu este nicidecum moralitate. Eliminati si alungati frica si astfel va face si restul lumii. Antidotul fricii este dragostea. Omenirea a fost invatata sa se teama de Dumnezeu dar sa-L si iubeasca in acelasi timp. Unde frica este reala, dragostea este o fictiune. Dragostea este baza tuturor eticilor construite, o dragoste construita pe o fundatie de frica, este o sarlatanie morala; iar acesta este fundamentul tuturor minciunilor conventionale ale civilizatiei noastre. Teama pe toate planurile, in ceea ce priveste copii, incepand chiar de la conceptia acestora, pana la nastere si trecand prin perioada scolara, viata sociala, viata de cuplu, duce la epuizare, la pierderea energiei nervoase. Lipsa de cunostinte utile, viabile, despre cum sa hranesti si sa ingrijesti copiii, ii mentine pe parinti intr-o stare de ingrijorare inutila in ce priveste sanatatea copiilor lor. Cum sa-i inveti pe cei tineri sa evite distrugerea sanatatii lor si handicaparea mintii lor, cu excesele in joaca, un

42

mod de alimentatie gresit, consum de bauturi, controlul temperamentului si emotiilor si masturbarea, este o cunoastere care din pacate lipseste aproape din toate caminele (familiile) Bolile ii urmaresc pe cei tineri, in urma acestor excese. Nu este un obicei mai auto-distructiv, practicat de altfel in mod general, cum este acela al excitarii desfranate, al masturbarii si nu exista niciun alt obicei caruia parintii sa nu-i dea asa putina atentie. Ataxia (un simptom frecvent al sclerozei) se presupune ca ar fi cauzata de sifilis, dar de fapt ea este cauzata de o epuizare si pierdere a vigorii nervilor cranieni si spinali, provocata de senzualitate in toate formele ei in special in cele desfranate. Subiectii acestor boli, incep de obicei practicand onania, inca de la cele mai mici varste. Parintii trebuie sa-si invete copii sa evite acest obicei nociv. Am avut cazuri de ataxie-locomotoare, care mi s-au confesat ca au inceput sa se masturbeze, mai devreme de implinirea varstei de 8 ani. Intre 10 ani si 15 ani, este varsta la care incep tinerii sa se masturbeze. Daca un psiholog sau un medic nu este suficient de diplomat, un tanar nu va marturisi acest fapt. Fata de mine, foarte putini baieti au ascuns ca practica aceasta. Aceasta practica nu este prea comuna la sexul opus, fetele nu prea o practica. In acest domeniu, abuzul fizic nu este chiar atat de epuizant, de vlaguitor pentru trup, cat este pentru minte, tinerii avand in minte prea des subiecte despre sex. Visele lascive corup victima la fel de mult ca destrabalarea excesiva. Practicarea masturbarii la varste mici, urmata de raporturi sexuale excesive, produce o mediocrizare a mintii, care ar putea straluci in intelect si in ocupatii instructive. Exista totusi o diferenta intre vorbitul excesiv, imitarea vorbelor ca un papagal si tinerea unui discurs inteligent. Mintile luminate de la 20 de ani si 25 de ani, deseori degenereaza in mediocritate la varsta de 45 de ani, din cauza pierderii energiei nervoase a creierului, aceasta deficienta aparand din motive de excese sexuale. Adaugand la aceste abuzuri sexuale tutunul, cafeaua, ceaiul, alcoolul si obiceiurile gresite in alimentatie, mancatul excesiv, sa nu ne miram ca la 60 de ani un om nu mai este capabil sa faca nimic decat sa stea in cloroform, asta in cazul in care natura nu a administrat deja eutanasierea. Enervation = devitalizare, oboseala, epuizare, slabiciune, descurajare ADULTII Adultii au si ei o viata plina de temeri. Problema obtinerii de paine-cu-unt (trai bogat), sau lapte cu miere, zbaterea permanenta pentru asigurarea celor necesare traiului, uneori prea indestulat, instituie anxietate; dar cand este suficient de mult acumulata, frica ce depaseste aceasta limita, nu este necesara, frica pentru ca ceva s-ar putea intampla, ceva care sa te trimita inapoi la painea goala. De ce? Nu exista incredere in etica afacerilor nu exista Dumnezeu in afaceri. Grijile in afaceri Grijile in afaceri sunt o sursa de istovire nervoasa. Afacerile orice tip de afaceri nu reprezinta o cauza de ingrijorare. O munca bine facuta, este o incantare si orice ne incanta este o consolidare a caracterului. O munca neglijenta, este aducatoare de insatisfacii; dar cel ingrijorat, niciodata nu cauta sa gaseasca o cauza. Viata aduce epuizarea energiei nervoase in timp, iar boala vine ca o consecinta; atunci vor fi si mai multe ingrijorari, insa acestea, vor fi pentru cautarea leacurilor necesare vindecarii bolilor create. Afacerea este ceea ce un om face din ea. O intelegere aprofundata a afacerii, cu onestitate si sarguinta, inlatura orice ingrijorari si salveaza energia nervoasa. Ingrijorarea nu aduce eficienta, dar nici ineficienta nu se inlatura prin frica si ingrijorare.

43

Ingrijorarile, lipsa controlului de sine asupra emotiilor, un mod de alimentare nesanatos, prea multi stimuli, toate acestea invita boala sa se instaleze. Cand va faceti griji, apare lipsa controlului de sine, ceea ce duce la o alimentatie nestavilita, stimulanta si aducatoare de boala. Nimic nu este mai favorabil pentru un om, decat starea de calm, echilibru, pentru o buna intelegere a obiceiurilor personale si a ocupatiei. Cacealmaua si fanfaronadele pot pune o pecete falsa de eficienta peste oameni, un timp; dar adevarul va iesi la lumina asa cum vin gainile catre adapost la culcare. Prin ingrijorare, chiar daca prezinta un exterior aratos, acesta tot se va distruge ; iar muncitorul va cadea boala si-l va revendica pentru ea. Femeile casnice, care poarta o povara de ingrijorare, vor deveni istovite si isi vor pierde sanatatea. Cauzele ingrijorarilor lor, reprezinta lipsa de control asupra mancarii, lipsa de control asupra emotiilor, lipsa ingrijirii corpului lor si lipsa eficientei vietii lor. In loc sa se hotarasca sa faca ceva pentru a elimina toate aceste defecte, ele se lasa doborate de ele. Un temperament necontrolabil trebuie sa fie invins, daca nu, acesta il va invinge pe cel care il are. Barfa nu este o calitate admirabila, daca nu o puteti lasa, macar sa o invingeti, altfel in timp va indeparta toti prietenii. Invidia si gelozia, sunt cancere care mananca sufletul celor care se lasa dominati de ele. Ce mai ramane pentru iubire, daca sufletul a plecat? Cand cineva isi distruge sanatatea prin indolenta si obiceiuri rele, isi permite sa graviteze sub cele mai joase standarde, pe care prietenii lui nu le asteapta de la el, incat acesta nu trebuie sa fie surprins cand prietenii respectivi vor fugi de el. Cine sunt batranii parasiti? Aceia care au trait o viata egoista cand au cerut distractii atunci cand ar fi trebuit ei insisi sa se distreze. Fericirea si divertismentul trebuie sa vina din interior din dragostea de servici si munca prestata, din cea pentru carti si lectura. Daca aceasta fantana a tineretii si placerii, nu este descoperita inainte de a veni batranetea peste noi, ne vom trezi singuri. Chiar si in mijlocul unei multimi vom fi singuri, pentru totdeauna singuri. Ce ar fi mai patetic decat aceste lucruri? Ingaduinta de sine prea mare Slabiciunea aceasta este in contrast cu etica si aduce condamnarea. Ce are etica cu gurmanzii care este religia lor? Excesul in toate, urmareste ticalosiile, intr-o egoista si aberanta indulgenta. Venind sub aceasta categorie, sunt mila de sine si dorinta de vindecare. Obiceiurile extravagante, chiar daca exista rezerve inepuizabile, tot pot alcatui un moral auto-distructiv, pe ticalosii care, la fel ca Nemesis, prin razbunarea ei, ruleaza traseul catre o moarte prematura. Cauzele sunt numite boli de inima, apoplexie, paralizie, boli de rinichi, sinucidere, etc.; dar care este numele? Numele acestora sunt inselatoare; pentru cauze prima, ultima si tot timpul este un cumul de egoism, al mintii si trupului auto-indulgenta distructiva. Un studiu al naturii, releva faptul ca omenirea trebuie sa traiasca pentru a servi; nu sa dea de pomana, ci sa-i ajute pe altii ca sa se poata ajuta pe ei insisi. Auto-indulgenta in utilizarea de stimulente, chiar si moderat, reprezinta este un flux constant de epuizare al sistemului nervos;si vine timpul cand ajungem la ultima tigara, ultima ceasca de cafea, ultima masa imbelsugata, asa se rupe cordonul vital; si accidentul este intotdeauna neasteptat si apare ca o surpriza. Munca extenuanta fara placere, duce la secatuirea organismului, la pierderea de de energie nervoasa; dar aceasta este de fapt o scuza in spatele careia stau ascunse multe obiceiuri rele, mai mult decat munca. Munca fara placerea muncii,

44

este epuizanta si fauritoare de boala; o minte nesatisfacuta o dorinta de angajament in orice alta munca inaintea eficientei sale, atunci cand primeaza mai degraba dorinta de a fi platit, decat sa faci o treaba buna; toate duc la epuizare. A fost mai mult dorinta de primi o compensare baneasca, decat cea de a realiza o munca de calitate. O lucrare nu este bine facuta pana cand nu este adaptata personalitatii lucratorului care o presteaza (sa i se potriveasca acestuia). Noi ar trebui sa lucram sub instinctual creativitatii. Munca noastra trebuie sa fie creata avand imaginea creatorului sau iubirea creatorului placerea de a muncii nu aceea de a incasa remuneratiile. Insatisfactia si munca peste masura sunt epuizante, consumatoare de energie nervoasa. Ingrijorarea, frica, mahnirea, mania, pasiunea, temperamental, bucuria exaltata, gelozia, barfa, minciuna, neonestitatea, esecul in fata obligatiilor si a intalnirilor de afaceri, profitul de pe urma neintelegerilor, abuzand de credulitatea prietenilor, abuzul de incredere asupra acelora care au incredere in noi toate acestea secatuiesc organismul si in timp produc boli incurabile. Mahnirea Mahnirea este epuizanta. Aceia care sunt istoviti si toxemici vor fi doborati, culcati practic la pamant de mahnire si daca nu vor sta la pat, in caldura si liniste, si fara hrana, ar putea muri. Hrana ingerata in asemenea circumstante, nu numai ca nu este digerata, dar ea actioneaza ca o otrava. Multi oameni raman invalizi pe viata in urma unei mahniri, a unei mari suferinte. Socul socul, zdruncinarea mentala sau fizica, poate epuiza atat de mult, incat se poate muri de atac de cord, sau persoana poate sa fie in permanenta stare de nervozitate. Alimentatia gresita sau supra-alimentatia, nu vor ajuta deloc persoana in cauza sa se insanatoseasca. Shell-shock-ul de care multi soldati au suferit in timpul Razboiului Mondial, a fost mentinut de tutun si alte obiceiuri secatuitoare. Cu siguranta o alimentatie peste masura opreste organismul din a-si reveni la o stare de sanatate. NOTA: (Shell-shock = Combat stress reaction (CSR) = cele mai comune simptome sunt oboseala, reactiile incete in timp, indecizia, deconectarea fata de cele inconjuratoare, inadaptabilitatea fata de prioritati.) Mania Mania este foarte epuizanta si istovitoare pentru organism. Un soc provocat zilnic de manie, va produce o epuizare nervoasa profunda. Un temperament care zboara la cea mai mica provocare, distruge digestia si provoaca nervozitate. Fara control, epilepsia poate evolua si cancerul poate prinde viata. Un morocanos cronic, poate sa dezvolte ulcer sau cancer la stomac. Cei care nu isi pot controla temperamentul, starile de nervozitate, dezvolta foarte des artrita reumatoida, artere ingrosate, calculi biliari, mai devreme decat la batranete. Egocentrism Datorita iubirii de sine, egoismului, mizantropiei si neincrederii, egoistul vede lipsa prieteniei in toate faptele altora toata lumea actioneaza impotriva lui. Aceste lucruri cauzeaza epuizarea organismului si Toxemia, care conduc la tulburari nervoase si chiar la nebunie. Un mizantrop se iubeste pe el insusi, mai presus de orice si de oricine. In momentul in care cel mai apropiat prieten al acestuia devine suspect, capul acestuia trebuie retezat. Egoistul uraste pe oricine care nu reuseste sa-i hraneasca vanitatea. Ura si mania sunt intotdeauna in varful suvoiului, pe creasta valului, dar fiind mascate de un zambet batjocoritor, atunci cand este necesar a fi afisate ca o stratgema. Prietenia, Onoarea, Onestitatea si Veridicitatea, trebuie sa functioneze in momentul in care propriul interes, este incalcat pana la neglijare. Acest tip de oameni nu au recunostinta. Ei cer totul si nu dau nimic

45

in schimb, fara a avea un motiv ulterior. Acolo unde egocentrismul este mai bland, el nu poate sa treaca totusi, dincolo de o atitudine egoista dezagrabila si coplesitoare. Egoism, manifestat de interesul propriu O personalitate egoista, va aseza intotdeauna propiul interes pe primul plan. Un tip obisnuit, reprezentativ al egoistului este cel care isi iubeste prea mult copiii. Dar cand fiul sau fiica acestuia, se casatoreste impotriva vointei tatalui, urmeaza dezmostenirea acestuia (acesteia). De ce ? Deoarece ambitia face in ciuda. Iubirea este deseori o ambitie egoista, care afecteaza organismul. Egoismul si primarea interesului propriu, conduc la devitalizarea si istovirea organismului la pierderea energiei nervoase si in final la Toxemie. Ambitia Ambitia este tipul de egoism, reflectat in pierderea sanatatii; iar atunci cand apare, este insotita de multe dezamagiri. Omul care are succes in viata si reusite, simte ca are nevoie sa se recompenseze, atunci el isi va satisface natura sa senzuala, nefiind constient ca aceste lucruri au ca rezultat asa-nimtele boli, lasand in urma acelei satisfactii o dara de egoism. O ambitie nobila, este aceea de a aduce foloase omenirii si de a ajuta, iar cele doua mari recompense sunt : sanatatea si viata lunga. Ambitia pentru afisarea ostentativa, ofera o gratitudine efervescenta, oricand dispare, precum dispar bulele de aer; dar costa mult mai mult prin irosirea de energie nervoasa, care nu merita. Mii de femei semi-invalide fac crize de Toxemie, acestea fiind rezulatul faptului ca se premiaza oferirea de cine festive, afisandu-si rochiile elegante, casele lor si mobilierul. Femeile isi premiaza de fapt prostia, satisfacandu-si ambitiile prostesti si platesc pentru aceste emotii, prin ruinarea sanatatii. Multe dintre ele isi pierd atat de multa energie la o partida de carti de dupa-amiaza, incat aceasta nu poate fi refacuta intr-o saptamana. Invidia Invidia este josnica si producatoare de boli este de natura egoista. Omul cu asemenea caracteristici si care pizmuieste, este un vandal. Va incerca sa-i pacaleasca mereu pe cei pe care-i invidiza. El le va otravi reputatiile, facand tot felu de insinuari.
Cine fura poseta mea, nu va castiga nimic, are ceva, dar nimic. A fost a mea, e a lui si va fi a altor cateva mii Dar cel ce va ciupi de la mine, reputatia mea Ceea ce fura de la mine, nu-l imbogateste pe el Dar ma face pe mine sarac (Shakespeare.)

Atunci cand este sigura, o astfel de persoana, isi va depasi limitele , pana la vatamarea corporala a celor care au merite mai mari decat ale sale. Invidia laudabila, este aceea care doreste sa fie egal in succese cu cel invidiat. Sa se bucure de succesul altora si sa-l egaleze, in cazul in care acest succes a fost obtinut prin merite, astfel incat se construieste o minte si un corp sanatoase. Iubirea si gelozia Conform spuselor lui Solomon : Iubirea este la fel de puternica, precum moartea ; gelozia este mai cruda decat mormantul. Solomon stia ce spune.

46

Shakespeare stia deja tot ceea ce ar fi trebuit sa stie un om inca de pe vremea lui. El a spus:
Cat de multi prosti sunt sclavii nebuniei din gelozie! Furia veninul unei femei geloase Este mai mortala decat de dintii unui caine turbat.

Otravirea sistematica a emotiilor suprasolicitante, a fost un rationament cunoscut inca din vechi timpuri; dar in afara faptului ca este cunoscuta drept o otrava generata in sistem de la o mare furie, iubire, gelozie, ura si durere, reprezinta de altfel ce este mai exact : otrava si modus operandi al acestei productii de otrava, nefiind niciodata explicat in mod satisfacator, pana cand nu a fost clarificata de Filosofia Toxemiei. De asemenea, Shakespeare avea cunostinte despre patologia geloziei, avand ca dovezi in acest sens vorbele lui, care pot fi luate drept pilda, pentru unele din personajele create de el. Emotiile excesive gelozia de exemplu, sau o mare furie, manie sedimenteaza in profunzime producerea unei devitalizari si a unei istoviri a organismului, care inhiba eliminarile. Fluidele sangelui pline cu toxine, produc malignitate. Toxemia in forma ei de betie toxica, transforma oamenii cu caracter beligerant, in oameni cuprinsi de amoc. Crima, cateva crime, vor fi fapte ce le vor comite acestia. Cei care au mai multa consideratie pentru ceilalti cei care au mai putina iubire de sine sinuciderea pune capat furtunilor psihologice. Gelozia si iubirea neimpartasita, cand nu sunt maligne dezvolta un subiect vicios si imoral care in timp, submineaza constitutia unei persoane prin pastrarea permanenta a unei pozitii de istovire si epuizare a corpului si Toxemie ce cresc gradual. Inflamatia si ulceratia catarala, merg cand mai bine cand mai rau, fara nici-o speranta de recuperare, pana cand cauzele producerii epuizarii si pierderii energiei nervoase a organismului, sunt cu alte cuvinte depasite, in special cele care secatuiesc mintea si corpul, din care gelozia este conducatoare. Mancarea peste masura este un obicei des intalnit si universal, foarte istovitor, secatuind organismul, mancand prea multe grasimi frisca (smantana), unt, grasimi din carne, uleiuri, patiserie, dulciuri ; mancand prea des ; mancand intre mese si stranguland digestia cu apa bauta intre mese. Starea de ebrietate survenita in urma mancatului, suprasatisfacerea gusturilor, este mai frecvent intalnita decat cea alcoolica. Subconstientul este la fel de ocupat, ca un stup de albine, substituind, creind antidoturi si facand munca de reparatie; substituind un exces stimulant cu altul solicitand whiskey, tutun, opium, etc. in loc de a manca lacom ; toate acestea cer emotii palpitante, socuri, excese sexuale, intoxicatii cu produse alimentare. Cererile simturilor nesatisfacute, sunt atenuate de excese alimentare sau de alte stimulente ;si cand natura ezita in cererile sale, victima intra in amoc. Fiica unui cioban francez, fiind oprita de tatal ei sa se casatoreasca cu iubirea ei, si-a ucis parintele in timp ce acesta dormea in tabara lor. La scurt timp dupa aceasta tragedie, cativa oameni care treceau pe acel camp, au gasit pe fiica acestuia, mancand inima tatalui sau, pe care a scos-o din piept si o prepara la foc. Cand a fost surprinsa in petrecerea sa canibala, ea sa ridicat cu ceea ce a mai ramas din inima si cu un ras sardonic, declara : El mi-a frant inima, iar eu acum o mananc pe a lui.

47

Doar cu putin timp in urma, o fata nebuna, cu nervii extenuati de la jazz si alcool, si-a omorat mama, deoarece aceasta s-a opus sa-i recompenseze cererile ei subconstiente de de a primi si mai multi stimulenti. Cand istovirea, pierderea vigorii energiei nervoase si Toxemia au atins stadiul de ebrietate , stadiu observat la cele doua fete despre care am mentionat mai sus, legile morale si civile au abdicat in fata legilor subconstientului, care la fel ca legile si ordinea cosmice sunt imorale, dar devin reale atunci cand organismul crede ca are nevoie de ele. Din punct de vedere psihologic, ca si fizic, ciclonii desi par in afara ordinii, legilor naturale, totusi se spupun acestora. Ei nu au scrupule in a contrazice si a face tandari, fara mila, diavoleste, regulile universale. Fiecare fiinta umana ar trebui sa stie ca asemenea fenomene i se pot intampla si ei, si ca drumul catre aceste catastrofe este trasat chiar de aceste obiceiuri epuizante si suprasolicitarea. Prohibitia este un ideal frumos, dar este o boala sociala extenuanta, in timp ce construieste o alta si mai mare. Care mama nu ar prefera sa fie adus acasa baiatul ei beat de la carciuma, in loc sa-l vada incatusat in drum spre inchisoare, escortat de un ofiter. (aici cred ca este vorba de alegerea raului cel mai mic, referitor la fraza de mai sus cu prohibitia) Istovirea, chiar pierderea energiei nervoase si Toxemia concentrate in creier, aduc cu ele caractere nevrotice, cu toate tipurile de simptome complexe. Substitute ale betiilor, pentru jaf armat si alte fapte in afara legii. Atat timp cat se pastreaza prestigiul profesional pentru o stare de ebrietate alimentara prescrisa de catre medici ; bolborosind catre noi duminica si stabilind rezultaul incaierarii lunea va lua mult pana cand se vor respecta regulamentele de aplicare a legii si ordinii. Cele mai multe din legile noastre sunt emise in timp ce aceia care le fac, sunt in stare de ebrietate alimentara si tutun. Betiile si criminalitatea de orice tip, sunt rezultatul eliminarii de toxine crizele de Toxemie. A impune cuiva sa fie cumpatat sau sa-si infraneze accesele criminale trebuie eliminat. Obiectivul acestei actiuni este sa determini omul sa fie moderat/cumpatat si sa se supuna legilor, dar nu impunandu-i acest lucru. Motivul este evident pentru cel care studiaza natura umana. Nevoile noastre se bazeaza pe nevoile subconstientului nostru; etica si sentimentele nau de-a face cu asta. Subconstientul nostru nu este moral sau imoral, el apartine Universului care este sistematic, intr-o ordine perfecta, dar imoral. Orice fel de exces stabileste o nevoie, iar daca aceasta nevoie nu este indeplinita intr-un mod obisnuit, atunci ea va gasi alte cai pentru a fi indeplinita. Chirurgul, legile si calmantele/medicatia pot ameliora efectele, dar vindecarea completa se face doar indepartand cauzele. Legile sunt ca medicii sarlatani. Autocontrolul este leacul. Pentru a putea fi chibzuit, trebuie inteleasa nevoia. Omul lacom isi constrieste putreziciuni in intestine. Energia nervoasa este epuizata incercand sa reziste unei infectii sistematice. Toata cantitatea de sange de la suprafata corpului menita sa mentina caldura corporala, este chemata catre membrana mucoasa a tractului gastro-intestinal pentru a neutraliza materialul septic ce sta sa intre in tot sistemul gastro-intestinal, prin absorbtie. Membrana mucoasa se umfla de sange, determinand mucoreea (secretie excesiva de mucus). Asta se numeste catar. Secretia obtureaza mecanic absorbtia de putrefactie si, de asemenea, neutralizeaza otravirea organismului aducand anticorpi din sange.

48

Mancaciosul lacom, dezvolta putrefactie in intestinele sale. Energia nervoasa este folosita pentru a rezista la infectiile somatice. Furnizarea de sange la suprafata corpului avand scopul de a incalzi a asigura rezistenta organismului la radiatii- la frig sau caldura, este chemata catre mucoasa membrana a canalului gastro-intestinal pentru a neutraliza materiile septice, care sunt pe cale sa intre in sistem prin absorbanti. Mucoasa membrana devine tumefiata cu sange, instituind o satare de mucorrhea (secretie excesiva de mucus). Aceasta este ceea ce noi numim guturai. Acest lucru, impiedica secretia mecanica a absorbtiei materiilor putrezite si de asemenea un antidot pentru otrava, prin producerea de anticorpi din sange. O lupta regala se afla in permanenta in intestinele mancaciosului lacom. Subconstientul face apel prin toate modurile posibile, iar cand organismul este secatuit de antidoturile autogenerate, victima este trimisa de catre subconstientul sau, sa gaseasca alcool, tutun, cafea, ceai, condimente si cat mai multa mancare. Predicile morale, legile prohibitive au trecut de Solon (Solon a facut reforma economica in Atena, el a proclamat anularea tuturor datoriilor si eliberarea tuturor celor care au fost intemnitati pentru datoriile lor) beat de toxine, putrefactie in intestine si intoxicat cu tutun, ca orice monstruozitate este avortat, toate acestea fiind supuse esecului. Dorinta nestavilita pentru alimente si stimulente, inseamna o stare epuizanta a energiei nervoase a organismului, adus in aceasta stare de o supra indulgenta de sine si o hiperstimulare O dorinta ce poarta omul catre o alimentare de trei ori pe zi, inseamana o epuizare nervoasa a organismului acestuia ; necazul lui este doar la mica distanta. Inteleptul isi va doza corect apetitul. Apetitul pervertit se consolideaza prin supra alimentare ;consumand alimente consistente pana la imbuibare, pierdem din vedere pe cel simplu, de baza ; utilizarea in exces a stimulentelor alcool, tutun, cafea, ceai ; utilizarea excesiva a untului, sarii, piperului, sosuri groase, mancand fara a avea o foame reala (foamea reala ne conduce sa consumam hrana de baza, ca o delicatesa) ; sa mancam atunci cand suntem bolnavi sau nu ne simtim in largul nostru ; sa mancam la orice ora, intre mese ; sa mancam atunci cand nu ne simtim confortabil, sa mancam pana la refuz. Barfitorii sunt intotdeauna calomniatori si calomniatorii sunt intotdeauna si pentru totdeauna potentialii mincinosi. Daca ei inca nu stiu ca sunt mincinosi de radiodifuziune, ei sunt potentiali criminali neglijenti, deoarece nici macar nu incearca sa afle, daca barfa lor este adevarata sau falsa. Barfa inseamna o scurgere risipitoare a energiei nervoase a organismului barfitorului. Barfitorii sunt intotdeauna pasibili de pierderea energiei nervoase, deoarece ei traiesc cu frica de a fi descoperiti. Secretiile lor sunt intotdeauna acide. Ei au inclinatia de a dezvolta paradentoza si infectii ale mucoasei membrane. Ei sunt greu de recuperat dupa un guturai provocat de o criza de Toxemie. Barfitorii sunt grei de cap, sclavii obiceiurilor lor de calomnie si ciuda, sunt paraziti maligni care se hranesc cu hoituri. Ei reprezinta cel mai josnic tip de criminali ; monstrii iadului care ucid cu respiratia lor. Ei mor des de cancer.

49

Linguseala Lingusitorii par ca niste prieteni, dar sunt lupii ce par caini (Byron). Cel ce ma raneste mai mult, acela cu generozitate ma comanda (Churchill.) Un lingusitor adevarat, ca toti oamenii care nu sunt onesti, traieste o viata prin care se scurge energia nervoasa si pe care natura il condamna devreme, la o moarte timpurie. Necinstea Necinstea eventual ingroasa si rigidizeaza arterele si cancerul pune capat unei existente mizerabile. Cucernicia Religiozitatea, piosenia morbida, care practica obiceiurile mentionate anterior se va termina cu o moarte prematura. O religie izbavitoare, Crestina, Iudaica sau Musulmana, este cea care nu impune reguli fizice si morale care suprasolicita, epuizeaza si intoxica persoana respectiva. Daca toxemicul scapa de aceste obiceiuri care epuizeaza, leacuri precum rugaciunile, medicamentele, operatiile, toate, precum si cele oneste sau neoneste nu vor aduce vindecarea.. Scapa de cauza si mentine-te asa, atunci sanatatea se intoarce si va ramane pe acesta pozitie vesnic.

Retrospectie
MULTE ar mai fi de spus si fara indoiala mai bine spus de felul in care noi oamenii, ne batem joc de mintile si trupurile noastre; dar a fost suficient de spus pentru ca oamenii deschisi la minte, sa vada ca pedepsele ce ne urmaresc sunt de fapt obiceiurile noastre. O. W. Holmes, in lucrarea sa Autocrat al Micului Dejun a spus aceste cuvinte referitoare la obicei:
Obiceiurile sunt precum animalele care-si urmeaza instinctele, fara sa analizeze. E ca o marturisire a esecului intregii fiinte care implica o autodeterminare perpetua ca o imagine de ansamblu a tuturor circumstantelor existente.

Autonomia sau autoguvernarea, a fost intalnita inca de la inceputul vietii prin toate superstitiile conventionale si este dezvoltata educatia printr-o multime de obiceiuri, cum ar fi vindecarea directa, fara indepartarea cauzelor. Aceasta in combinatie cu inclinatia omului catre hedonism (doctrina placerii este singurul bun in viata), conduce catre o viata plina de esecuri, in ciuda dorintei potentiale a omului de a progresa, de a ajunge deasupra fortelor care l-au tinut pe loc. Explicarea Toxemiei pe intelesul tuturor va ajuta pe toti aceia care vor studia atent, pentru a intelege ce inseamna boala si cum ajunge ea in organism. Aceste cunostinte il vor ajuta pe cel intelept si pe cel care se autocontroleaza, pentru a evita atat boala, cat si pe caracatita reprezentata de sistemul medical, care vandalizeaza pe cel bolnav. Profesia este alcatuita dintr-o armata de oameni educati; si eu cred ca majoritatea sunt niste oameni d eonoare si se straduiesc sa serveasca umanitatea. Educatia si etica, atunci cand se stabilesc pe concluzii gresite si ofera o buna consideratie numerelor oferind o majoritate coplesitoare pot sa faca in asa fel incat, concluzia gresita sa devina adevarata, intr-atat incat turma este nelinistita.(eu cred ca aici este aceeasi poveste ca cea pe care mi-ai spus-o tu despre cercetatorii in SIDA) Tot ce pretind de la laici sau de la profesie, este in onestitatea de a-mi pune filosofia la testul cu acid. Da, demonstreaza daca este posibil, ca eu ma insel si apoi trateaza-ma in consecinta.

50

Omul isi provoaca singur bolile. Aceasta carte povesteste cum si reuseste. Si el este si cel care isi poate readuce sanatatea. El singur si subconstientul sau pot ajuta la vindecarea completa. Doctorii nu pot vindeca. Doar foarte rare cazuri, acelea de vandalism chirurgical, care ar avea un mijloc de a spune ultimul cuvant, in cazul in care un tratament defectuos, forteaza aplicarea acestei masuri de urgenta atat de putin necesara. Organismul este puternic sau slab, acestea fiind limitele sale, de la caz la caz, depinzand in intregime de energia nervoasa, care este si ea puternica, sau slaba. Si trebuie sa tinem mereu minte, ca functiile unui organism, sunt pastrate in buna sau proasta stare, in acord cu cantitatea de energie nervoasa generata de acesta.

Cateva sugestii
Urmatoarele sugestii pot fi de ajutor pentru cei care doresc sa-si mentina starea lor buna de sanatate, sau sa-i ajute de a aduce starea actuala de sanatate, intr-o stare de perfecta sanatate. Cei care sunt grav bolnavi, si care doresc informatii mai detaliate, vor trebui sa caute sfaturile asupra particularitatii cazurilor lor, in special prin instructiuni individuale. Primul lucru la trezirea de dimineata, sistemul de exercitii fizice Tilden, trebuie practicat pentru 15 sau 30 de minute, (vedeti aceste exercitii la sfarsitul acestui capitol). Dupa efectuarea acestor exercitii, mergi la baie si in timp ce stai sub apa calda, procedeaza la o rapida frecare cu un burete caldut. Dupa ce ati efectuat aceasta procedura, incepeti o frecare rapida cu un prosop uscat, sa fie ca un fel de frectionare a corpului. Seara, inainte de a va retrage la odihna, oferiti corpului dumneavoastra inca o asemenea frectionare rapida. In cazul in care nu va este convenabila procedura cu buretele dimineata, utilizati pe aceea cu frectionarea uscata dimineata si pe cea cu buretele caldut seara. Mancati trei mese pe zi si nu mai mult; nu mancati si nu beti nimic intre mese. Utilizati urmatorul regulament, pentru a va ghida in cand sa mananc, cand sa nu mananc si cum sa mananc Rule No. 1. Nu mancati niciodata, daca nu va simtiti in echilibru intre minte si corp, de la masa anterioara; Rule No. 2.Mestecati temeinic si salivati indeajuns la fiecare inghititura, mai ales daca aveti alimente cu amidon la masa si oferiti mesei dumneavoastra o deplina atentie. Rule No. 3.Nu mancati fara o buna pofta de mancare. In cazul in care nu ati avut scaun in acea zi, inainte de retragerea la odihna, efectuati o mica clisma, cu jumatate de litru de apa calda. Introduceti lichidul in intestine si apoi timp de 5 pana la 10 minute, faceti usoare miscari. Sa aveti o masticatie corespunzatoare, combinatiile corecte de alimente plus exercitiile de incordare pentru abdomen, vor aduce in stare de buna functionare intestinele dumneavoastra, pentru o actiune de defecare corespunzatoare. Pentru cei care in mod obisnuit, au o stare buna de sanatate, urmatoarele reguli, va pot servi drept ghid de instruire. Mic dejun cu fructe Pranz pe baza de amidon Meniu complet (cina)

51

Sau Mic dejun pe baza de amidon Pranz cu fructe Meniu complet (cina) Puteti schimba meniul intreg (cel de la cina), in loc de pranz, in cazul in care este mai convenabil. Mic dejun cu fructe.Orice fel de fructe proaspete sau fructe de padure, impreuna fie cu lapte in proportie de 50%-50% (jumatate de cana apa calda si jumatate de cana lapte fierbinte), sau un ceainic cu ceai (apa fierbinte cu doua sau trei linguri de smantana pentru fiecare cana). Mic dejun pe baza de amidon.Paine prajita, grau maruntit, biscuiti, chips din secara, briose bine coapte, paine sau biscuiti din porumb, cozonac, napolitane sau foi waffe, cereale preparate (oricare din cele de mai sus), impreuna cu fructe proapete, fara zahar. Aceste produse sau amidon uscat, ar trebui sa fie consumate cu un pic de unt si nu inmuiate in lapte sau smantana. Acest lucru, va asigura o buna masticatie. Cerealele ar trebui consumate impreuna cu putina smantana si sare, fara lapte sau zahar. In tava cu prajituri si waffe, acestea pot fi unse cu miere si unt, insotite de un ceainic cu ceai. Daca se doreste, la micul dejun se pot consuma fructe proaspete, in loc de bauturi. Pranz pe baza de amidon.Aceleasi alimente ca la micul dejun. In mod ocazional, puteti consuma o felie de tort cu fructe sau inghetata. Pranzul pe baza de fructe.Aceleasi tipuri de fructe, recomandate la micul dejun. In mod ocazional, puteti consuma o bucata de placinta cu fructe, sau o bucata de branza, sau o alta forma de desert, urmata de fructe proaspete. Meniu intreg (cina).No. 1: Carne. Doua legume coapte (fara amidon) si o salata combinata. No. 2: Un aliment pe baza de amidon, doua legume coapte fara amidon si o salata combinata. Carne: orice tip de carne proaspata, branza, nuci, oua, sunca, peste sau pasare de curte. Pe baza de amidon: Cartofi (dulci sau irlandezi), macaroane, orez, fructe, fasole uscata si mazare, tapioca, dovleac, sau oricare din produsele cu amidon, enumerate mai sus. Legume fara amidon, preparate: sfecla, morcovi, pastarnac, varza, salata, varza de Bruxelles, porumb verde, fasole verde si mazare, sparanghel, ceapa, vinete, barba-caprei, rosii, castraveti, telina, spanac, verdeturi, suc de fructe de vara, etc. Combinatia salata Tilden: salata verde, rosii si castraveti; salata verde, telina si mere; salata verde, mere si portocala sau alt fruct. Sosul adecvat acestor salate este din sare, ulei si suc de lamaie. Meniu complet (cina) No. 1Trebuie consummate in fiecare zi altele. No. 2Alternati consumul lor pe zile. Desigur, exista mult mai multe variatii si completari la sugestiile de mai sus, dar detaliile acestea nu pot fi cuprinse in aceasta carte. Cei care doresc sa aibe mai multe sugestii detaliate, 52

ar trebui sa citeasca cotidianul periodic: Opiniile Dr. Tilden despre sanatate si Cartea de Bucate.

Exercitiile pentru incordare ale DR. Tilden

Incepeti prin contractarea muschilor de la picioare, incepand de la degetele de la picioare pana la intregul corp, dupa cum urmeaza: in primul rand, intindeti degetele de la picioare, cat de mult puteti, apoi tineti-le asa ca pe niste gheare intinse (ca la pisica cand se intinde), fortandule ca si cum a-ti fi pe tocuri inalte si in acelasi timp faceti ca muschii picioarelor sa exercite o tensiune puternica pentru corp. Relaxati-va complet. Nu repetati miscarea, pana ce toti muschii nu sunt relaxati; apoi incordati din nou, repetand contractarea si extensia. Contractati mainile si bratele in acelasi mod. Procedati la extensia degetelor de la maini, pe cat posibil, facand incordarea muschilor intensa, pana la umeri; apoi prindeti degetele si strangeti pumnul, incordand muschii umerilor. Relaxati complet si repetati acest exercitiu de cinci ori; apoi incordeaza muschii picioarelor si mainilor si bratelor, de cinci ori. Indoiti o perna si puneti-o sub umeri, atunci cand este asezata sub cap, acesta nu va atinge pamantul, sau nimic in spate. Ridicati capul inainte, barbia in piept; lasati capul pe spate din nou cat de mult este posibil; apoi ridicati. Faceti acest lucru de patru sau cinci ori. Apoi, cu perna inca sub umeri, prindeti degetele dupa cap, permitandu-i capului sa se odihneasca in maini. Balanseaza capul dintr-o parte in alta, in sus si in jos si roteste-l, fiecare miscare sa fie facuta cat mai extins posibil. Apoi mutati perna de sub umeri si duceti-o sub solduri, incepeti sa executati miscari cu picioarele, imitand mersul pe bicicleta. Apoi, cu picioarele in aer, executati miscarea tip foarfeca schimband de fiecare data sensul. Intai un picior pornind din dreapta, apoi invers. Incordati abdomenul, contractand muschii cat de mult posibil si in acelasi timp, framantati muschii cu mainile. Acest exercitiu este necesar pentru eliminarea constipatiei. La femei, ligamentele uterine vor fi intarite, ridicarea si stoparea coborarii, pozitionarea gresita a uterului. Prin aceste exercitii se vor intarii muschii vezicii urinare si ai rectului. Gramada de probleme care poate aparea prin prolapsul membranei rectale, pot fi depasite. Rezolvarea unei vezici iritate si a unei prostate inflamate, poate fi realizata prin aceste exercitii. Apoi asezati-va cu fata in sus si rotiti corpul spre dreapta, cat de mult posibil; apoi catre stanga cat de mult posibil; apoi permitei capului sa se roteasca in asa fel incat sa ajungeti cu urechea apropate de umar, apoi executati miscarea in sens invers, pe celalalt umar. Aceste miscari ale capului si gatului, sunt necesare pentru indepartarea depunerilor intre vertebre, in striurile si deschiderile din oase prin locurile pe unde trec nervi si artere. In cazul in care suferiti de deficiente de auz, aceste miscari va vor ajuta sa le inlaturati. In cazul in care simtul mirosului nu este chiar atat de acut cum ar trebui sa fie, executand aceste exercitii, nervul olfactiv va putea fi eliberat si imbunatatita puterea mirosului. Gustul, de asemenea se va imbunatati. Toate simturile vor fi revigorate. Nervul pneumogastric si toti nervii vitali, care controleaza organele vitael, vor fi revigorati. Atunci cand nervii sunt presati de catre depozitele organice, miscarile de mai sus, vor actiona pentru eliminarea acestor depozite,

53

pentru absorbtia lor. Muschii gatului, se vor dezvolta; muschii fetei se vor dezvolta, toate acestea ducand la obtinerea unui aspect mai tanar. Va veti simti mai tineri. Aceste exercitii trebuie executate mereu, nu numai atunci cand te trezesti dimineata. Ele pot fi executate la fiecare trei sau patru ore, in timpul unei zile. Poti crede ca este destul de greu, dar este pretul pe care trebuie sa-l platesti daca doresti sa te faci bine. Deci, incepe de indata si fi responsabil! Stai pe marginea patului si balanseaza corpul dintr-o parte in alta pe cat posibil, apoi efectuati o miscare de rasucire, incercand sa te uiti in spate, ca o tentative de a privi peste umar. Stati in pat si balansati-va corpul inainte si inapoi, constrangand coloana vertebrala, sa se aplece (sa faca o curba) din spate pana la cap (in jos si in sus). Aceasta mobilizeaza coloana si revigoreaza nervii care sunt trimisi in cea mai de jos parte a corpului. Aseazati-va in genunchi si sprijiti-va in coate; apoi impingeti corpul inainte cat mai mult posibil, fara a lasa in jos abdomenul; apoi impinge inainte cat mai mult posibil. Mergeti inainte si inapoi, in aceasta pozitie, pana cand obositi, apoi va lasati pe rand pe fiecare din umeri, pana cand soldurile sunt cat mai inaltate. Aceasta se numeste pozitia genunchi-solduri. Pozitia genunchi-coate, cu miscarile descrise, eu o numesc miscarea Posta Irlandeza. Este necesar sa practicati ambele miscari si pozitii, pentru prevenirea constipatiei, prolapsul intestinelor, rectului, uterului. Plasati degetele aratatoare pe ochii inchisi si frecati usor dintr-o parte in alta. Apoi indepartati degetele si rotiti globii oculari, rotiti si in sens invers pentru a inlatura oboseala. Plasati degetele aratatoare, pe aripile nasului; presati impreuna si apoi miscati dintr-o parte in alta. Atunci cand vremea este frumoasa, este bine sa va plimbati in aer liber cat mai des posibil.

54