Rezolvare dreptul concurentei si arbitraj 1.Notiunea si obiectul dr.concurentei.trasaturi.

Conceptul dr de concurenta formeaza obiect de controversa in literatura de specialitate,existand in acest sens 2 conceptii : a)- conceptia extensiva :dreptul concurentei reprezinta ansamblul de reguri juridice care carmuiesc competitia dintre agentii economici pentru castigarea si conservarea clientelei.In acest sens, dreptul concurentei cuprinde toate regulile juridice care au ca obiect concurenta. Astfel, ar intra astfel n sfera de reglementare a dreptului concurenei subiectele raporturilor juridice, mijloacele prin care se atrage i pstreaz clientela de ctre agentul economic, faptele de concuren neloial, practicile anticompetitive. b)-Accepiunea restrictiv: n aceast accepiune, exist dou interpretri: Interpretarea monist, cu dou variante: -Obiectul dreptului concurenei este format de corpul de reguli care reprim practicile monopoliste ale agenilor economici (acorduri care s fac impracticabil competiia ntrun sector determinat, sau abuzul de poziie dominant pe o pia specific) = Drept antitrust. -Dreptul concurentei are ca obiect concurenta neloiala,constand astfel in ansamblul de reguli destinate sa reprime exercitiul abuziv al libertatilor de care beneficiaza agentii economici in lupta pentru castigarea extinderea si pastrarea clientelei.(ex.denigrarea rivalului de pe piata). Interpretarea dualista :este cea mai raspandita.In aceasta interpretare,dreptul concurentei cuprinde reglementarile antimonopoliste si dispozitiile care reprima actele de concurenta neloiala.Scopul acestor reglementari este salvagardarea libertatii comertului. Alegerea unui punct de vedere: -Accepiunea extensiv include reglementri care se ncadreaz n dreptul comercial sau dreptul proprietatii industriale ; -Acceptiunea restrictiva-teza dualista determina corect obiectul de reglementare,care trebuie completat cu reperele de baza ale normalitatii competitiei economice. Dreptul concurenei este ansamblul de reglementri destinate s asigure, n raporturile de pia interne i internaionale, exerciiul normal al competiiei dintre agenii economici, n lupta pentru ctigarea, pstrarea i extinderea clientelei. Componentele principale ale dreptului concurenei: -un complex de reglementri specifice, care formeaz cadrul legal; -o ambian economic adecvat, constnd ntr-o pia liber; -existena i modalitile de exercitare a competiiei economice; -relaiile de concuren dintre agenii economici. Obiectul dreptului concurenei l constituie: -protecia pieei libere, concureniale, reprimarea actelor restrictive de concuren; -protecia concurenilor nii, prin reprimarea mijloacelor competitive neoneste. Astfel, obiectul dreptului concurenei este constituit att de concurena normal (stimulativ) ct i de cea patologic, reglementrile sale avnd o dubl finalitate: -s optimizeze desfurarea competiiei dintre agenii economici n condiii oneste i corecte; -s reprime modalitile abuzive ale competiiei -reglementrile care tind s reprime practicile monopoliste alctuiesc aa-numitul drept anti-trust, iar reglementrile care au

ca scop prevenirea, mpiedicarea i sancionarea exercitrii abuzive a concurenei formeaz dreptul concurenei neloiale. Reglementrile constituind dreptul anti-dumping i anti-subvenii au scopul de a menine relaiile comerciale internaionale n limite fireti. Astfel, dreptul concurenei este alctuit din dou laturi, avnd acelai obiectiv, i anume libera concuren: -reglementrile care asigur funcionarea unei economii de pia; -reglementrile care promoveaz i apr loialitatea concurenei. Pentru a fi licit, un act de concuren trebuie s ndeplineasc dou condiii: -s nu afecteze resorturile economice ale pieei libere; -s se realizeze prin metode oneste. Trasaturile dreptului concurentei. Este un drept economic : -constituie un element esential al politicii economice pentru crearea si functionarea economiei de piata ; -utilizeaza numeroase concepte economice ; -interpreteaza economic institutiile si categoriile juridice preluate din alte ramuri de drept ; -are ca instrument de cercatare analiza de piata. Este un drept evolutiv : -este influentat de succesiunea teoriilor economice si evolutia politicii economice. Este un drept compozit : -contine norme de drept substantia(preia institutii importante din dreptul administrativ,penal,civil,comercial,societar) precum si norme de drept procedural. Este un drept intersubiectiv : - este expresia politicii economice adoptate la un moment dat - ordoneaza comportamentele agentilor economici,iar reprimarea actelor care afecteaza existenta si normalitatea competitiei exprima vointa autoritatilor de concurenta. Este un drept interventionist : -consiliul concurentei supravegheaza permanent starea de concurenta(are atributii de blocare a unor acorduriintre intreprinderi sau operatiuni de concentrarea economica).Conduita pe piata a agentiilor economici este dirijata,sunt stabilite criterii de evaluare a acesteia,prin reglementari amanuntite. 2.Principiile dreptului concurentei. Principiul liberei concurentei. Acest principiu are 2 compenente : - intreprinderea este libera sa-si determine conduita pe piata -intreprinderea este libera ca,prin aplicarea strategiei competitionale adoptate,sa produca prejudicii altor intreprinderi. Principiul eticii concurentiale. Orice act de concurenta trebuie sa se supuna unor repere etice.Orice comportament competitional trebuie sa respecte o anumita moralitate,fata de ceilalti concurenti,fata de consumatori si fata de interesul public in general..Legea nr. 11/1991 afirma expres principiul eticii concurentiale :activitatea comerciantilor concurenti trebuie sa se intemeieza pe buna credinta,pe uzantele cinstite si pe cerintele concurentei loiale.

Sanctionarea practicilor restrictive de concurenta implica resorturi morale - trucarea licitatiilor, impiedicarea accesului pe piata al altor intreprinderi. Cele mai multe practici anticoncurentiale constituie in acelasi timp si acte de concurenta neloiala, existand posibilitatea dublei raspunderi - administrativa si in concurenta neloiala . Principiul eficacitatii. Interpretarea si aplicarea normelor normelor dreptului concurentei sunt subordonate exclusiv obiectivelor economice ale acestuia . - actele anticoncurentiale sunt interzise doar in masura in care au consecinte inhibitorii asupra concurentei sau exista posibilitatea de a produce asemenea consecinte; - normele dreptului concurentei se aplica si actelor si faptelor savarsite in afara Romaniei, in cazul in care produc efecte pe teritoriul tarii. -Acordurile si concentrarile minore beneficiaza de imunitate. -Participantii la antante cu grad ridicat de periculozitate, in cazul colahorarii cu autoritatea de concurenta,pot beneficia de acordarea imunitatii la amenda sau reducerea cuantumului acesteia . Principiul proportionalitatii. Este precizat in art. 2 alin. 2 din Legea nr. 21/1996. In sens material, dreptul concurentei intervine atunci cat este necesar pentru a regIa mecanismele de piata si a asigura eficienta concurentei. In sens procedural, se aplica sanctiuni diferentiate (civile, conrraventionale, penale) in functie de scopul urmarit. La individuaIizarea sanctiuniIor se are In vedere gradul de participare a subiectelor la faptul ilicit, puterea economica a intreprinderilor, necesitarea reinstaurarii unui nivel eficient de concurenta. 3.Consiliul concurentei.Stuctura si atributii. Consiliul Concurentei ~ Consiliile locale ale comunelor si oraselor - detin si atributii legate de reprirnarea fenornenelor anticoncurentiale: art. 38 alin. 2 lit. w) din Legea nr. 215/2001: asigura libertatea cornertului si incurajeaza Iibera initiativa; lit. t): infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare si asigura buna lor functionare. ~ Camerele de Comert si Industrie: art. 4 din Legea nr. 11/1991: contraventiile se constata, la sesizarea partii vatamate, a camerelor de comert si industrie (... ). Actele de decizie adoptate pentru cazurile de concurenta neloiala care constituie contraventie se transmit camerelor de cornert si industrie teritoriale. ~ .Institutii care contribuie indirect la asanarea pietei libere si la respectarea normelor deontologice in domeniu - institutiile care asigura protectia consurnatorilor. Structura. Administrarea si punerea in aplicare a Legii concurentei este incredintata, potrivit art. 3 din aceasta lege,Consiliului Concurentei, ca autoritate administrativa autonoma. Capitolul IV din lege reglementeaza organizarea si functionarea Consiliului Concurentei. Art. 17 alin. 1: Consiliul Concurentei are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.

Consiliul Concurentei a adoptat Regulamentul prin care si-a constituit aparatul propriu, si-a organizat structurile si a stabilit normele dupa care isi desfoara activitatea (Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei). Organele de conducere di decizie ale Consiliului Concurentei sunt: ~ Plenul ~ Comisiile ~ Presedintele Plenul Consiliului Concurentei este un organ colegial format din 7 membri (un presedinte, doi vicepresedinti, 4 consilieri de concurenta), numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Guvemului; durata mandatului este de 5 ani si poate fi reinnoit o singura data. Comisiile Consiliului Concurentei constituie structurile deliberative si decizionale;. sunt formate dintr-un vicepresedinte aI Consiliului si doi consilieri de concurenta: 1. Comisia responsabila pentru domeniul fuziunii si antitrust 2. Comisia responsabila pentru ajutorul de stat. Structuri cu caracter functional si operational: ~ Directii (de specialitate si operationale). Sunt constituite si Inspectorate teritoriale, activitatea acestora fiind coordonata si indrumata de Directia monitorizare teritoriala). ~ Servicii ~ Compartimente ~ Module Atributiile consiliului concurentei 1. participa, alaturi de Guvern, la elaborarea si aplicarea politicii economice in domeniul concurentei : - stabileste si aproba misiunea,strategia generala si programele de activitate ale autoritatii de concurenta - are competenta de decizie in materie de concentrari si ajutoare de stat. - reprezinta Romania si promoveaza schimbul de infonnatii si de experienta in relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta straina si comunitare - propune modificarea proiectelor de acte normative care pot avea un impact anticoncurential. ~ sesizeaza Guvemul asupra existentei unei situatii de monopol si propune adoptarea masurilor necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor constatate. _sesizeaza Guvenului cazuriIe de imixtiune a organelor administratiei publice centrale si locale in aplicarea legii. 2. Are rol consultativ: - face recomandari Guvernului si organelor administratiei publice locale pentru adoptarea de masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei si a concurentei. - comunica punctul sau de vedere asupra oricarui aspect in domeniul politicii concurentiale,la cererea Presedintelui Romaniei, a comisiilor parlamentare,. a organelor administratiei publice centrale si locale, a organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, a organizatiilor pentru protectia consumatorilor, a instantelor judecatoresti si parchetelor.

-emite un aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential. 3. Are rol de organ de decizie, instructie, jurisdictie si de sanctionare : Atributii in materie de practici anticoncurentiale,de control al concentrarilor : a)ia decizii prevazute de lege pentru cazurile de incalcare a dispozitiilor art.5,6,13 si 16,constatate in urma investigatiilor efectuate ; b)certifica,pe baza investigatiilor efectuate la cererea agentiilor economici sau a asociatiilor de agenti economici sip e baza doveziilor prezentate,ca nu mai exista temei pentru interventia sa in baza art.5 alin 1 sau art 6 ; c) ia decizii de acordare a dispenselor de exceptii individuale de intelegeri,decizii de asociere sau practici concentrate,care se incadreaza in prevederile art.5 alin.2,precum si decizii de admitere de concentrari economice,conform prevederilor art.14 alin.2,ca urmare a investigatiei intreprinse in cazurile notificate de catre agentii economici sau asociatii de agenti economici interesati. Indeplinirea acestor atributii este asigurata de anumite prerogative legale: efectueaza, din proprie initiativa,investigatii utile pentru cunoasterea pietei ; urmareste aplicarea dispozitiilor legale si a altor acte normative incidente in' materia concurentei; propune Guvernului sau organelor administratiei publice locale luarea de masuri discipiinare impotriva personalului din subordinea acestora, in cazul in care acesta nu respecta dispozitiile obligatorii ale Consiliului Concurentei ; realizeaza studii si intocmeste rapoarte privind domeniul sau de activitate si furnizeaza Guvernului,publicului si organizatiilor internationale specializate informatii privind aceasta activitate . 4.Atributiile consiliului concurentei Atributiile consiliului concurentei 1. participa, alaturi de Guvern, la elaborarea si aplicarea politicii economice in domeniul concurentei : - stabileste si aproba misiunea,strategia generala si programele de activitate ale autoritatii de concurenta - are competenta de decizie in materie de concentrari si ajutoare de stat. - reprezinta Romania si promoveaza schimbul de infonnatii si de experienta in relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta straina si comunitare - propune modificarea proiectelor de acte normative care pot avea un impact anticoncurential. ~ sesizeaza Guvemul asupra existentei unei situatii de monopol si propune adoptarea masurilor necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor constatate. _sesizeaza Guvenului cazuriIe de imixtiune a organelor administratiei publice centrale si locale in aplicarea legii. 2. Are rol consultativ: - face recomandari Guvernului si organelor administratiei publice locale pentru adoptarea de masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei si a concurentei.

- comunica punctul sau de vedere asupra oricarui aspect in domeniul politicii concurentiale,la cererea Presedintelui Romaniei, a comisiilor parlamentare,. a organelor administratiei publice centrale si locale, a organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, a organizatiilor pentru protectia consumatorilor, a instantelor judecatoresti si parchetelor. -emite un aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential. 3. Are rol de organ de decizie, instructie, jurisdictie si de sanctionare : Atributii in materie de practici anticoncurentiale,de control al concentrarilor : a)ia decizii prevazute de lege pentru cazurile de incalcare a dispozitiilor art.5,6,13 si 16,constatate in urma investigatiilor efectuate ; b)certifica,pe baza investigatiilor efectuate la cererea agentiilor economici sau a asociatiilor de agenti economici sip e baza doveziilor prezentate,ca nu mai exista temei pentru interventia sa in baza art.5 alin 1 sau art 6 ; c) ia decizii de acordare a dispenselor de exceptii individuale de intelegeri,decizii de asociere sau practici concentrate,care se incadreaza in prevederile art.5 alin.2,precum si decizii de admitere de concentrari economice,conform prevederilor art.14 alin.2,ca urmare a investigatiei intreprinse in cazurile notificate de catre agentii economici sau asociatii de agenti economici interesati. Indeplinirea acestor atributii este asigurata de anumite prerogative legale: efectueaza, din proprie initiativa,investigatii utile pentru cunoasterea pietei ; urmareste aplicarea dispozitiilor legale si a altor acte normative incidente in' materia concurentei; propune Guvernului sau organelor administratiei publice locale luarea de masuri discipiinare impotriva personalului din subordinea acestora, in cazul in care acesta nu respecta dispozitiile obligatorii ale Consiliului Concurentei ; realizeaza studii si intocmeste rapoarte privind domeniul sau de activitate si furnizeaza Guvernului,publicului si organizatiilor internationale specializate informatii privind aceasta activitate . 5.Concurenta licita si concurenta interzisa. 1. Concurena licit. n concepia economiei de pia, competiia onest dintre cei care produc mrfuri, presteaz servicii, execut lucrri sau asigur circulaia bunurilor i distribuirea lor consumatorilor este ncurajat i ocrotit de lege. Astfel, n domeniile deschise competiiei, agenii economici au facultatea de a se confrunta pe piat, dar numai cu bun credin, respectnd regulile de comportare impuse de deontologia profesional. Sfera n care opereaz concurena: -Preul produsului; -Calitatea mrfii; -Modul de prezentare a produsului; -Difuzarea reclamei; -Organizarea reelelor de distribuie. 2. Concurena interzis.

Exist domenii ale activitii de pia n care nu se poate manifesta rivalitatea agenilor economici, situaiile respective constituind derogri de la principiul libertii concurenei comerciale. Aceste interdicii se ntemeiaz pe: -Dispoziii legale explicite, care se interpreteaz restrictiv; -Clauze valabil convenite. -Concurena interzis presupune o zon n cadrul creia exercitarea rivalitii economice, chiar onest i conform deontologiei profesionale, este exclus. Orice act de concuren svrit n aceast zon atrage rspunderea autorului. - n domeniile n care actele de concuren sunt libere numai exerciiul excesiv al libertii poate atrage rspunderea autorului. 6.Domenii inchise concurentei. 1.Statutul fortei de munca Art. :2 alin. 4 din Legea nr. 21/1996: aeeasta lege nu se aplica pietei muncii si relatiilor de munca. Aeestea sunt supuse unui regim specific, fiind instituite masuri efieientc de ocrotire (In Constitutia Romaniei, Codul muncii).Cu exceptia fortei de munca si prin interventia statului au fost sustrase de sub incidenta concurentei : -protectia muncii -durata zilei de lucru. -regimul concediilor de odihna. -stabilirea varstei de pensionare pentru batranete, -asigurarile sociale, -salariul minimal. Normele care reglementeaza aceste aspecte sunt imperative. 2.Concurenta in raporturile dintre comerciant sau alti salariati. Prepusul comercial conduce in mod stabil intreprinderea si lucreaza in numele si pe socoteala patronului(notiunea este definita de art. 392 din Codul comercial: prepus esle acela care este insarcinat eu comertul patronului sau, fie in locul unde aecsta il excrcita, fie in alt loc). An. 397 C.com .instituic o prohibitie de concurenta fata de propriul patron: -prepusul nu poate fara invoirea expresa a patronului. a face operatiuni. nici a lua parte. in socoteala sa proprie sau a altuia la alte negoturi de natura aceluia cu care este insarcinat. -In caz contrar, prepusul este responsabil de daune interese, si patronul are inca dreptul de a retine pentru sine foloasele ce ar rczulta din aceste operariuni. In privinta salariatilor obisnuiti ai unui comerciant,interdictia este prevazuta de art.4 alin 1 lit a din legea 11/1991. - Oferirea serviciilor ,de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent sau acceptarea unei asemenea oferte. Exista doua opinii privind natura si scopul prevederiJor art. 397 c.com.: - aceste dispozitii instituie un domeniu inchis concurentei, si nu o activitate de concurenla neloiala (prof. G.Boroi si prof. O. Capatana). -dispoziriile mentionate se refera la savarsirea de catre prepus a uno acte de concurenta neloiala (Prof. S.Carpenaru).

Conditia esentiala pentru aplicabililtatea dispoziriior art. 397 C.com, este aceea ca actele de comeqrt sa fie savarsite sa fie asemanatoare comertului desfasurat de patron, respectiv activitatea trebuie desfasurata in acelasi sector functional specializat al productiei de bunuri sau al serviciilor. Art. 4 alin, 1 lit. a) din legea nr. 11/1991 interzice oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent sau acceptarea unci asemenca oferte. Referindu-se astfel nu numai la acordul de vointa incheiat de salariat cu un concurent al patronului ci si oferta de servicii neurmata de acceptare.In privinta naturii si scopului dispozitiei mentionate exista o opinie in sensul ca aceasta ar constitui o prohibitie de concurenta,chiar daca legea nr. 11/1991 o califica ca fapta de concurenta neloiala (prof. G.Boroi si prof. O.Capatana). Art. 397 c.com. arata ca este posibila o invoire expresa a patronului care sa inlature prohibitia Iegala. S-a considerat ca aceasta prevedere poate fi aplicata, prin extindere oricarui salariat, luand in considerare principiul libertatii conventiilor. 3.Concurenta in raporturile dintre societatea in nume colectiv si asociati. 4.Concurenta impotriva societatii pe actiuni sau cu raspundere limitata. 5.Concurenta impotriva societatilor in comandita. 7.Raportul juridic de concurenta Raportul juridic de concuren este o relaie social din sfera economic a produciei, distribuiei sau consumului de mrfuri sau servicii reglementat de normele dreptului concurenei. -Raport juridic de autoritate n segmentul dreptului concurenei care ocrotete libertatea concurenei - Raport juridic de egalitate n segmentul dreptului concurenei care ocrotete loialitatea concurenei Subiectele raportului juridic de concuren. Noiunea subiectului activ sau pasiv implic n plus fa de noiunea din dreptul civil (unde subiect de drept este orice persoan fizic sau juridic titular de drepturi i obligaii) exercitarea unei profesii, respectiv calitatea de agent economic. Astfel, sfera subiectelor este mai restrns dect n raportul juridic civil. Accesul pe pia al agenilor economici este acordat numai solicitanilor care ndeplinesc anumite condiii: -condiii preliminare: nmatricularea n registrul comerului (precedat de obinerea unor autorizaii) ; nregistrarea la Administraia financiar. -condiii de funcionare pe pia:obligaia de a asigura salariailor ocrotirea vieii i sntii mpotriva accidentelor de munc; obligaia de a-i deschide cont bancar; obligaia de a ine evidenele contabile prevzute de lege. Controlul activitii agenilor economici urmrete ndeplinirea urmtoarelor obiective: protecia consumatorilor; prevenirea i reprimarea concurenei neloiale; prevenirea i reprimarea faptelor monopoliste; legalitatea activitii de comer internaional legalitatea fiscal.

Accesul pe pieele cu regim de zon liber este supus unor reglementri derogatorii, pe teritoriile respective agenii economici putnd desfura activitile anume permise de lege i beneficiind de faciliti privind accesul mijloacelor de transport i mrfurilor, operaiunile financiare, etc. n cadrul raportului juridic de autoritate, subiectele sunt: statul, prin autoritile sale administrative (care exercit prerogativele de putere) i agenii economici (subiecte subordonate). n cadrul raportului juridic de egalitate, subiectele acestuia sunt comercianii. Coninutul raportului juridic de concuren. n coninutul raportului juridic de concuren, referitor la segmentul de drept privat, intr anumite drepturi specifice care aparin agentului economic: - drepturile asupra semnelor prin care se individualizeaz agentul economic i ntreprinderea sa (firma i emblema); - drepturile asupra semnelor distinctive ale produselor i serviciilor oferite (mrci de fabric, de servicii sau de comer); - drepturile asupra inveniilor i altor procedee tehnice; - drepturile privind clientela. n cazul n care agentul economic beneficiaz de o protecie preferenial (de exemplu, oferit de dreptul proprietii intelectuale), dreptul concurenei va avea un rol subsidiar. n sfera dreptului concurenei se includ drepturile agentului economic care sunt susceptibile de aprare exclusiv pe cile procedurale oferite de dreptul concurenei. n segmentul de drept public al concurenei este inclus un drept generic la concuren, cu obligaia corelativ: egalitatea anselor pentru ntreprinderile concurente libertatea accesului pe pia libertatea n formularea ofertei, n alegerea partenerului de afaceri libertatea de a stabili autonom politica de preuri i de investiii libertatea de alegere a sistemului de distribuie, etc. Obiectul raportului juridic de concuren. Obiectul raportului juridic de concuren const n comportamentul agenilor economici, care se poate manifesta prin aciuni sau inaciuni n relaiile concureniale pe pia. Acest comportament pe pia al agenilor economici trebuie s aib n vedere criterii morale: - Criteriul bunei credine este exprimat n art. 1 din Legea nr. 11/1991: comercianii sunt obligai s-i exercite activitatea cu bun credin. Buna credin presupune intenia corect , diligena, liceitatea, abinerea de la vtmarea altuia, loialitatea n actele juridice, credina eronat i scuzabil a respectivului subiect de drept c se comport conform legii. Conform art. 1899 alin. 2 C.civ., buna credin se prezum. -Criteriul uzanelor cinstite este exprimat n art. 1 din Legea nr. 11/1991: comercianii sunt obligai s-i exercite activitatea potrivit uzanelor cinstite. Practicile competiionale cinstite presupun: sporirea competitivitii produselor prin mbuntirea calitii acestora i micorarea preului; modul de prezentare a mrfii: ambalare, etichetare, marcare; reclama comercial;

participarea la trguri de mostre.

8.Clientela comerciala Clientela este ansamblul de persoane care obinuiesc s se aprovizioneze de la un anumit comerciant sau s recurg la serviciile sale. Condiii de captare i pstrare a clientelei: -Modul de prezentare a mrfurilor; -Vadul comercial; -Preurile convenabile; -Calitatea produselor. Clientela constituie o valoare economic datorit relaiilor ce se stabilesc ntre titularul fondului de comer i aceste persoane, care i procur mrfurile i serviciile de la comerciantul respectiv (prof. St. Crpenaru). Clientela reprezint valoarea pe care o reprezint raporturile probabile sau posibile cu persoanele care frecventeaz un anumit fond de comer. Felurile clientelei. Clasificare n funcie de diversitatea legturilor existente ntre un agent economic i clientel: -clientela atras consumatorii care se adreseaz unui anumit comerciant datorit obinuinei i ncrederii pe care le-o inspir, independent de existena unui contract de aprovizionare. -clientela angajat persoanele care au ncheiat cu un anumit comerciant un contract de aprovizionare. -clientela derivat situaia din magazinele universale: distribuitorul beneficiaz de fluxul de consumatori atrai de ntreg complexul comercial. -clientela ocazional nu are o continuitate sau stabilitate n relaiile cu agentul economic. Caracteristicile clientelei. Caracterul licit: consumatorii nu ndeplinesc condiiile pentru a fi considerai clientel n cazul n care comerul exercitat de agentul economic nu este conform legii. Caracterul comercial: clientela comercial este format din grupurile de consumatori ai unui comerciant; clientela civil se formeaz n jurul titularului care exercit o profesiune liberal i atunci cnd acesta i nceteaz activitatea, clientela civil se disperseaz. Caracterul autonom agentul economic i formeaz o clientel personal i autonom; n prezent ns concepia individualist a exploatrii comerciale nu mai corespunde anumitor forme de distribuie modern. Clientela derivat: premisa este suprapunerea unor suprafee comerciale n care se desfoar activiti economice diversificate. n privina clientelei unui anumit agent economic situat n spaiul comercial al altui agent economic au fost exprimate dou opinii: -agentul comercial situat n perimetru nu are o clientel autonom, aceasta aparinnd n realitate agentului economic n al crui spaiu se desfoar activitatea economic secundar; -soluia rezult din aprecierea situaiei concrete de fapt nu se exclude posibilitatea existenei unei clientele autonome a respectivului agent comercial.

10

Clientela comun problema de a determina apartenena clientelei exist n raporturile dintre participanii la reele de distribuie sau de concesiune. Astfel, clientela poate aparine agentului economic care intr n relaii directe cu clientela sau agentului economic care a organizat reeaua de distribuie sau a acordat franiza, soluiile fiind diferite n practic, fr a se contura un punct de vedere unitar. Relaia dintre clientel i fondul de comer. Au fost exprimate dou opinii n privina raporturilor dintre clientel i fondul de comer: -clientela este un element al fondului de comer: n lipsa clientelei nu se poate vorbi de fond de comer, ci numai de elemente izolate, fr conexiune ntre acestea. -clientela nu poate fi considerat ca fcnd parte din fondul de comer: clientela nu este asimilabil unui bun, agentul economic nu are un drept asupra clientelei, care va contracta cu acel agent economic care ofert produse de o calitate superioar, la un pre convenabil. S-a artat c elementele fondului de comer reprezint mijloacele prin care se atrage, pstreaz i extinde clientela; fondul de comer exist chiar dac clientela nu s-a constituit i chiar dac clientela ar dispare. Natura juridic a drepturilor privind clientela. Dreptul la clientel nu poate fi considerat un drept de real (nu confer titularului dreptul de a dispune de clientela sa) sau de crean (deoarece implic anumite efecte i asupra terilor, cum ar fi obligaia terilor de a nu svri acte de concuren neloial pentru deturnarea consumatorilor). Dreptul de clientel este protejat prin aceea c reglementrile legale sancioneaz faptele de concuren neloial i practicile monopoliste svrite de teri n scopul de a deturna un grup de consumatori de la un agent economic cu care acetia au raporturi comerciale constante. Transmiterea drepturilor privind clientela: -Vnzarea fondului de comer clientela intr n calculul preului negociat ntre pri. S-a considerat c, i n lipsa unei clauze de non-concuren, n cazul n care vnztorul continu s aib raporturi de afaceri cu clientela pe care o aprovizionase sau creia i prestase servicii ntr-un spaiu n preajma celui vndut, comportamentul su echivaleaz cu o eviciune prin faptul propriu, conform art. 1339 C.civ. -Gajul fondului de comer se realizeaz prin remiterea documentelor privind fondul de comer de ctre debitor creditorului i prin efectuarea meniunii n registrul comerului, fiind astfel un gaj fr deposedare. S-a pus problema dac clientela face parte din obiectul garaniei, soluia depinznd de opinia adoptat cu privire la relaia dintre clientel i fondul de comer. Protecia dreptului la clientel. Libertatea concurenei presupune faptul c este permis atragerea clientelei altui agent economic, prin mijloace oneste. Mijloacele de protecie privitoare la clientel rezult din anumite prevederi legale sau din acordul prilor: Art. 3 9 din Legea nr. 11/1991 stabilesc condiiile pentru angajarea rspunderii agentului economic care a svrit acte de concuren neloial n scopul deturnrii clientelei. n contractele ncheiate ntre pri pot fi inserate clauze avnd scopul de a preveni nclcarea drepturilor privind clientela: - n contractele prin care se transmite fondul de comer interdicia pentru cedent de a desfura un comer asemntor ntr-un anumit spaiu, pentru o perioad determinat de timp.

11

- n contractele de munc scopul clauzelor const n ocrotirea fostului patron prin prevenirea actelor de concuren neloial ale fostului salariat. 9.Natura juridica a drepturilor care privesc clientele(Protectia dr.la clientele). Protecia dreptului la clientel. Libertatea concurenei presupune faptul c este permis atragerea clientelei altui agent economic, prin mijloace oneste. Mijloacele de protecie privitoare la clientel rezult din anumite prevederi legale sau din acordul prilor: Art. 3 9 din Legea nr. 11/1991 stabilesc condiiile pentru angajarea rspunderii agentului economic care a svrit acte de concuren neloial n scopul deturnrii clientelei. n contractele ncheiate ntre pri pot fi inserate clauze avnd scopul de a preveni nclcarea drepturilor privind clientela: - n contractele prin care se transmite fondul de comer interdicia pentru cedent de a desfura un comer asemntor ntr-un anumit spaiu, pentru o perioad determinat de timp. - n contractele de munc scopul clauzelor const n ocrotirea fostului patron prin prevenirea actelor de concuren neloial ale fostului salariat. 10.Notiunea de piata relevanta si piata. Noiunile de pia i pia relevant Piaa reprezint ambiana n care se ntlnesc voinele ofertanilor cu voinele solicitanilor; ndeplinete funcia economic de a realiza o legtur dintre cererea i oferta de mrfuri, servicii sau lucrri, stabilind circuitul dintre producie i consum. Sub aspectul concurenei comerciale, noiunea de pia nu are sensul generic, ci se refer la piaa relevant, care const n locul unde se confrunt oferta i cererea de produse sau servicii considerate de cumprtori sau de utilizatori ca fiind substituibile ntre ele, dar nesubstituibile cu alte bunuri sau servicii oferite. Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic: definiia pieei ia n considerare att cererea, ct i aprovizionarea. Pe latura cererii, produsele trebuie s fie substituibile din punctul de vedere al cumprtorului. Pe latura aprovizionrii, piaa include numai vnztorii care realizeaz produsul relevant sau care i pot lesne modifica producia spre a oferi produse de substituire sau conexe. Consiliul Concurenei: piaa relevant este piaa pe care se desfoar concurena, cuprinznd un produs sau un grup de produse i aria geografic pe care acestea se produc i/sau se comercializeaz. Noiunea este utilizat pentru identificarea produselor i a agenilor economici ce se afl n concuren direct n afaceri. Curtea European de Justiie: a subliniat necesitatea disocierii a dou componente din noiunea de pia relevant: piaa produsului i piaa geografic. n scopul definirii pieei relevante, n cazurile de concentrare economic, se va avea n vedere impactul operaiunii de concentrare propuse asupra concurenei, n dinamica acesteia, deci asupra pieei relevante n noua sa structur, care va rezulta dup implementarea concentrrii. Este considerat afectat de concentrarea economic piaa relevant, n cadrul creia:

12

a) dou sau mai multe pri implicate n operaiunea de concentrare economic acioneaz pe aceeai pia a produsului i, ca urmare a concentrrii, cota lor de pia depete 15% (relaii pe orizontal). b) una sau mai multe pri implicate acioneaz pe o pia a produsului situat n amontele sau n avalul oricrei alte piee pe care sunt prezente alte pri implicate i, n plus, cota lor de pia individual sau combinat, este de cel puin 25%, indiferent dac exist sau nu o relaie de genul furnizor-client ntre prile participante la concentrare (relaii pe vertical). n scopul definirii pieei relevante asupra creia urmeaz s produc efecte concentrarea economic propus: -se va porni de la identificarea produselor fabricate i/sau comercializate de agenii economici implicai n concentrarea economic. -n continuare, se va determina care sunt produsele (i productorii acestora) care sunt suficient de apropiate pentru a fi substituibile sau nlocuitorii pentru produsele fabricate i/sau comercializate de agenii economici implicai n concentrare, definindu-se astfel piaa produsului sau, dac este cazul, pieele relevante ale produsului. 11.Notiunea de intreprindere in dreptul concurentei. ntreprinderea este entitatea care exercit o activitate economic i care are o autonomie de decizie suficient pentru a-i determina comportamentul pe pia. ntreprinderea poate fi: - o persoan fizic sau juridic - o persoan juridic de drept privat sau de drept public, - un ansamblu de mijloace materiale i umane, fr personalitate juridic. Legea nr. 21/1996 se refer la termenul de agent economic, fr a-l defini; astfel art. 2 alin. 1 prevede c dispoziiile legii se aplic actelor i faptelor care au sau pot avea ca efect restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei, svrite de agenii economici persoane fizice sau juridice de cetenie, respectiv de naionalitate romn sau strin. Art. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor: agentul economic este orice persoan fizic sau juridic care produce, import, transport, depoziteaz sau comercializeaz produse ori pri din acestea ori presteaz servicii. Noiunea de agent economic din dreptul romnesc este echivalent cu noiunea de ntreprindere din dreptul comunitar, i este distinct de noiunea de persoan fizic, juridic sau comerciant. Subiect de dreptul concurenei este orice entitate, chiar fr personalitate juridic, condiiile fiind: -exercitarea unei activiti economice; -autonomia decizional. n acest mod, este posibil: 1 Determinarea mai exact a unor acorduri anticoncureniale: Sunt subiecte ale dreptului concurenei 3 categorii de ageni economici: I. Persoanele fizice: -comercianii individuali; -membrii profesiilor liberale, asociaiile profesionale ale practicienilor profesiilor liberale (calificate ca asociaii de ageni economici);

13

-intermediarii, auxiliari ai comerului (doar cei independeni); -agenii de comer (Legea nr. 509/2002). II. Persoanele juridice -societile comerciale; -filialele societilor comerciale au personalitate juridic i se nfiineaz ntr-una din formele de societate reglementate de lege. Pot s constituie agent economic subiect de dreptul concurenei n funcie de gradul de autonomie economico-financiar i decizional fa de fondatoare. Filiala nu poate fi considerat ntreprindere n cazul n care: - este ntr-o relaie de dependen economic absolut fa de ntreprinderea fondatoare - existena sa n cadrul grupului reprezint o simpl organizare intern a sarcinilor. -regiile autonome; -organizaiile cooperatiste meteugreti / de consum; -grupurile de interes economic; -asociaiile i fundaiile, sindicatele, organele administraiei publice centrale i locale, n cazul n care intervin n mod direct n operaiuni de pia fr a exercita prerogative de putere public. III. Entitile fr personalitate juridic ansambluri de mijloace materiale i umane, n cazul n care desfoar o activitate economic i au autonomie funcional i decizional: -asociaiile n participaiune reprezint: -agent economic (un participant care calitatea de agent economic, sau se asociaz numai persoane care nu au calitatea de agent economic) -asociaie de ageni economici (mai muli participani au calitatea de agent economic) -sucursalele societilor comerciale dezmembrminte fr personalitate juridic ale societilor comerciale pot constitui subiect de dreptul concurenei dac au avut suficient autonomie economic i funcional pentru a adopta un comportament concurenial propriu. 12.Intelegerile anticoncurentiale.Definitie.Elemente. Definiia nelegerilor anticoncureniale. Antanta este o modalitate a practicilor anticoncureniale, constnd n orice nelegere intervenit ntre doi sau mai muli ageni economici, indiferent de forma, titlul sau natura actului, n scopul coordonrii comportamentului concurenial, care are ca obiect sau ca efect atingerea concurenei. Antantele sunt interzise numai dac au ca obiect sau pot avea ca efect restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia. -Este suficient s se constate c, prin obiectul su, antanta este susceptibil a afecta piaa. -n ceea ce privete efectul anticoncurenial, CJCE a urmat un model de evaluare a efectelor antantelor, n funcie de dou aspecte: *realizarea unei concurene practicabile; *aprecierea antantei in concreto: Atingerea adus concurenei poate fi actual sau virtual. (Antantele pot fi numai susceptibile s aduc atingere concurenei). Atingerea adus concurenei trebuie s fie semnificativ.

14

Atingerea adus concurenei poate fi intern sau extern. Antantele pot s nu produc restricii de concuren ntreprinderilor pri la aceasta, ci terilor, caz n care atingerea adus concurenei este numai extern. Afectarea autonomiei competiionale a prilor unei antante constituie o atingere intern adus concurenei. Atingerea adus concurenei trebuie apreciat n contextul su real. Efectul negativ al unei antante asupra concurenei trebuie apreciat n funcie de elementele concrete ale fiecrei spee. Astfel, este posibil ca un acord care are aparena unei antante restrictive de concuren s influeneze pozitiv relaiile concureniale dintre ntreprinderi, realiznd o aprovizionare mai bun a pieei i practicarea unor preuri mai reduse Formele antantelor. A. nelegerile anticoncureniale se refer la orice tip de contract, indiferent dac este exprimat n scris sau nu, prin care agenii economici organizeaz piaa pe care acioneaz, sau orice clauz cu acest coninut cuprins ntr-un contract. B. Deciziile asociaiilor de ageni economici se refer la acte interne ale asociaiei care pot impune membrilor acesteia un comportament pe pia, chiar dac aparent aceste acte sunt doar recomandri, care nu ar fi obligatorii C. Practicile concertate se refer la o aliniere contient i voit a ntreprinderilor la un anumit comportament comercial 13.Intelegerile anticoncurentiale.Elemente si clasificare 14.Intrebarile de tip vertical si orizontal. -Antantele orizontale. A. Evaluarea antantelor orizontale. 1. Se evalueaz efectul anticoncurenial al antantei, pentru a se stabili dac este sau nu restrns concurena. Exist o prezumie absolut c antantele care au ca obiect restrngerea concurenei prin fixarea preurilor, limitarea produciei sau mprirea pieelor afecteaz negativ concurena. Aceste antante nu pot fi exceptate pe criteriul de minimis. 2. Antantele prin care se restrnge concurena sunt supuse unui bilan economic, pentru a se stabili dac avantajele economico-sociale depesc dezavantajele produse prin restrngerea concurenei. Criterii utilizate pentru analizarea antantelor care nu au un evident scop restrictiv de concuren: - poziia prilor pe pieele de referin, pentru a se aprecia msura n care vor fi afectate producia, preurile, calitatea produselor. - gradul de concentrare a pieei (numrul i poziia concurenilor pe pia). - barierele la intrarea / ieirea de pe pia, etc. B. Tipuri de antante orizontale. -Acordurile de cercetare-dezvoltare sunt n principiu benefice, i pot consta n subcontractarea anumitor activiti de cercetare-dezvoltare, cooperarea n domeniul cercetrii i dezvoltrii. Exist i posibilitatea ca prin aceste acorduri s se urmreasc nchiderea sau mprirea pieelor, motiv pentru care trebuie analizate n concret.

15

-Acordurile de producie:acordurile privind producia n comun (n baza crora prile fabric n comun unele produse);acordurile de specializare unilateral sau reciproc (n baza crora prile sisteaz fabricarea unui anumit produs, pe care urmeaz s l cumpere de la cealalt parte);acordurile de subcontractare (n baza crora o parte ncredineaz celeilalte pri fabricarea unui produs). Aceste acorduri pot avea efecte pozitive, ns pot produce i efecte negative fa de teri, prin nchiderea pieelor.Acordurile de cumprare presupun cumprarea n comun de produse de ctre un agent economic controlat n comun, de ctre o societate la care mai multe firme dein un numr mic de aciuni, de ctre ntreprinderi colaboratoare.Acordurile de comercializare: ntreprinderile concurente coopereaz n domeniul distribuiei, vnzrii sau promovrii produselor lor.Acordurile de standardizare stabilesc parametrii tehnici i calitativi n care trebuie s se ncadreze produsele actuale sau viitoare, sau procedeele de producie. Aceste acorduri pot afecta trei piee relevante:piaa produselor la care se refer standardele;piaa serviciilor pentru stabilirea standardelor;piaa testrii i certificrii standardelor.Acordurile de mediu au ca obiect reducerea polurii sau ndeplinirea unor obiective de mediu. Piaa relevant este piaa pe care acioneaz prile antantei, productori sau distribuitori ai produsului poluant sau piaa produsului n care este ncorporat poluantul. De asemenea, n cazul acordurilor de reciclare sau colectare, trebuie analizat i piaa secundar a serviciilor de colectare. 15.Elementele abuzului de pozitie dominanta. II. Formele abuzului de pozitie dominanta. Sunt enumerate exemplificativ in art. 6 din Legea nr. 21/1996: a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari. Impunerea unor "preturi inechitabile" presupune atat impunerea unui cuantum pre a ridicat al preturilor, cat s situatia in care se practica preturi foarte scazute. Preturile exagerat de scazute pot fi stabilite sub costuri, sau, in situatia in care sunt situate deasupra costurilor, sunt concepute la un nivel anormal de mic, caruia concurentii nu-i pot face fata, in scopul de a: - elimina agentii economici concurenti de pe piata, pentru a putea ulterior sa impuna preturi de monopol; - impiedica intrarea pe piata a unor agenti economici concurenti. Impunerea unor "clauze inechitabile" presupune, de exemplu, obligarea partenerului contractual la indeplinirea obligatiilor intr-o anumita modalitate, care nu decurge din natura obligatiei,si care ii produce acestuia un dezavantaj. "Refuzul de a trata" manifestat de o intreprindere aflata in pozitie dominanta poate consta in: ~ Refuzul de a furniza marfa, in cazul in care acest refuz influenteaza negativ concurenta, prin eliminarea unor concurenti; ~ Refuzul de a cumpara, de asemenea, in cazul in care acest refuz influenteaza negativ concurenta, prin eliminarea unor concurenti;

16

~ Refuzul de a acorda licente, in scopul impiedicarii unui concurent la intrarea pe piata; ~ Refuzul de a permite accesul la facilitati esentiale, de asemenea, in scopul impiedicarii unui concurent sa intre pe piata. Facilitatile esentiale sunt cpnsiderate a fi instalatiile controlate de un agent economic monopolist, in cazul in care accesul unui agent economic concurent la acestea este indispensabil pentru desfasurarea activitatii sale economice si nu ii este po sibil sa Ie reproduca (agentul economic respectiv trebuie sa se afle intr-o imposibilitate totala de a reproduce acest mijloc esential, nefiind suficienta existenta doar a unei dificulati sporite in acest sens). In aceasta imprejurare, agentul economic care detine mijlocul esential va trebuie sa-l puna la dispozitia concurentilor in conditii de pret rezonabile si nediscriminatorii. Totusi, in dreptul comunitar s-a considerat ca trebuie sa se utilizeze cu moderatie notiunea "facilitatilor esentiale", pentru a nu deveni un mijloc de protejare a concurentilor slabi. b) limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor. Aceasta actiune presupune o limitare a activitatii intreprinderilor concurente prin: - limitari cantitative; - refuzul de a furniza produse indispensabile concurentilor; - clauze de exclusivitate excesiva; - acordarea de avantaje comerciale (reduceri substantiale, pe o perioada indelungata de timp cu conditia impusa de a se aproviziona de la acel furnizor pentru acoperirea unei mari parti din nevoi) c) aplicarea, in privinta partenerilor comerciaIi, a unor conditii inegale Ia prestatii echivalente, provocand in acest feI, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala. "Condilii inegale" presupune practicarea, fara o justificare obiectiva, de catre agentul economic aflat in pozitie dominanta, a unor tratamente diferentiate fata de partenerii sai comerciali. "Prestalii echivalente" presupune situatia in care, desi partenerii contractanti sunt diferiti, obligatiile sunt de aceeasi natura, imprejurare care conduce la crearea unui dezavantaj in pozitia pe piata a unora dintre acestia. Discriminarea este sanctionata numai daca constituie forma de manifestare a abuzului de pozitie dominanta. d) conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor clause stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte. Vanzarile legate sunt interzise in cazul in care sunt practicate de un agent economic aflat in pozitie dominanta si au un efect negativ asupra concurentei (de exemplu, conditionarea incheierii unui contract de achizitionarea unor accesorii inutile). 1) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor sau vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni. Vanzarea la export sub costul de productie presupune exporturile la pret de dumping pe care Ie face un agent economic aflat in pozitie dominanta, insa, pentru a constitui un abuz de pozitie dominanta, acoperirea pierderilor astfel provocate trebuie sa fie acoperite prin impunerea unar preturi majorate consumatorilor interni.

17

g) exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic fata de un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa in conditii echivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate. Exploatarea starii de dependenta economica. Din textul legal ar rezulta ca aceasta situatie prevazuta la lit. g) a art. 6 din lege ar constitui o modalitate a abuzului de pozitie dominanta, si in consecinta, poate fi sanctionata numai in cazul in care agentul economic care exploateaza stare a de dependenta in care se gaseste un alt agent economic detine si o pozitie dominanta pe piata. Conditii pentru a exista un abuz de dependenta economica: sa existe o dependen{a economica, pentru stabilirea acestei stari urmand a fi utilizate anumite criterii: - prestigiul agentului economic puternic; - partea de piata detinuta de agentul economic puternic; - importanta cifrei de afaceri realizate de agentul economic mai slab in raporturile comerciale cu agentul economic dominant. sa nu existe solutie alternativa in conditii echivalente: Aceasta conditie presupune sa nu existe pe piata produse sau servicii substituibile, agentul economic dominant constituind astfel un partener obligatoriu, construirea unei relatii economice similare neconstituind o alternativa viabila pentru agentul economic aflat in situatia de dependenta, datorita timpului si costurilor necesare. sa se manifeste o exploatare abuziva a situatiei de dependenta Exploatarea abuziva a situatiei de dependenta se realizeaza in modalitatile prevazute in art. 6 lit. a - f din Legea nr. 21/1996, in raporturile comerciale bilaterale in cadrul unei relatii verticale. sa se produca un eject anticoncurential sau sa fie prejudiciati consumatorii. Este necesar sa se dovedeasca ca practica respectiva afecteaza piata relevanta sau ca sunt afectate negativ relatiile comerciale in privinta consumatorilor. Conduita unei intreprinderi aflate in pozitie dominanta, indiferent de atitudinea subiectiva a acesteia, de natura sa prejudicieze interesele consumatorilor sau sa obstructioneze competitia normala pe piata relevanta, in conditiile in care concurenta este deja slabita ca urmare a prezentei pe piata a intreprinderii in cauza constituie un abuz depozitie dominanta. ~ Caracterul obiectiv al abuzului - pentru sanctionarea abuzului de pozilie dominanta nu intereseaza atitudinea subiectiva a intreprinderii in cauza. ~ Denaturarea concurentei - prin abuzul de pozitie dominanta trebuie sa fie afectata structura pielei, efect care se produce pe piata pe care se manifesta pozitia dominanta, fara insa a fi exc1us ca aceste efecte negative sa se produca si pe o piata conexa. ~ Afectarea intereselor consumatorilor - folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante presupune recurgerea la. fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect, pe langa afectarea activitatii economice, si prejudicierea consumatorilor. ~ Obligatie speciala de diligenta in ceea ce priveste structura concurentei.

18

Deoarece prin existenta pozitiei dominante a unui agent economic pe o piata, structura concurentei pe aceasta piata este deja slabita, agentul economic respectiv trebuie ca, prin comportamentul sau pe acea piata, sa nu aduca atingeri suplimentare concurentei. Criteriile pentru determinarea existentei unui abuz de pozitie dominanta. comportamentul pe piata al intreprinderii dominante are ca obiect sau ca efect eliminarea intreprinderilor concurente; intreprinderea profita de pozitia dominanta detinuta pentru a realiza un avantaj anormal, care, in conditiile unei structuri concurentiale normale, nu ar fi putut sa fie obtinut. 16.Abuzul de pozitie dominanta.Definitie. Este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substanliala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatiieconomice ori prejudicierea consumatorilor. Se urmareste controlul echilibrului comercial, prin protectia partii mai slabe, urmarinduse: sanctionarea exploatarii abuzive a pozitiei dominante detinute de un agent economic : - abuzul de pozitie dominanta . sanetionarea utilizarii abuzive a avantajului rezultat din inegalitatea de forta economica : - abuzul de dependenta economica. Determinarea situatiei de dominatie presupune: -delimitarea pietei pe care are loc aceasta situatie; -stabilirea existentei pozitiei dominante. Definirea notiunilor de piata, parte substantiala de piata si pozitie dominanta in intelesul art. 6 din Legea.21/1996: Piata = piata re1evanta, respectiv piata relevanta a produsului si piata re1evanta geografica pe care se exercita o pozitie dominanta. Piata re1evanta se defineste in 1egatura cu un produs sau cu un grup mic de produse di cu aria geografica in care acestea sunt comercializate. Prin notiunea de "parte substantiala a pietei romanesti" se intelege acea parte din teritoriul Romaniei care reprezinta piata relevanta afectata de comportamentul agentului economic care abuzeaza de pozitia sa dominanta, atunci cand aceasta are sau ar putea avea consecinte semnificative pentru economia Romaniei in ansamblu (art. 2 alin. 2 din Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996). Prin pozitie dominanta pe piata relevanta se intelege situatia in care un agent economic este capabil, intr-o masura apreciabila, sa se comporte independent fata de concurentii sai, inclusiv cei potentiali, si fata de clientii sai de pe aceasta piata. Pozitia dominanta exclusiva. Art. 6 se refera la situatia in care un singur agent economic detine o pozitie dominanta, rezultand dintr-un monopol (natural, legal, administrativ), precum si la situatia in care acest agent economic se afla in pozitie dominanta, fara insa a detine un monopol. Statutul de persoana de drept privat sau public nu are relevanta in aplicarea normelor de dreptul concurentei. Pozitia dominanta colectiva.

19

Se refera la situatia in care mai multi agenti economici detin o pozitie dominanta pe piata; aceste intreprinderi actioneaza pe o piata pertinenta ca o entitate colectiva sau pot adopta aceeasi conduita anticoncurentiala. Criteriile de apreciere a dominatiei. Legea nu prevede criterii pentru aprecierea existentei unei pozitii dominante, astfel incat aceasta evaluare se efectueaza in functie de situatia de fapt concreta, utilizandu-se anumite criterii: - Criterii interne privind intreprinderea - de exemplu, stabilitatea ciclurilor economice datorita certitudinii privind sursele de aprovizionare si pietele de desfacere, imaginea produselor, etc. - Criterii externe privind structura pietei, respectiv analiza concurentei potentiale, care depinde de gradul de deschidere a pietei (cind barierele la intrarea pe piata sunt joase, noi concurenti pot patrunde pe piata,iar puterea intreprinderii devine contestabila). Consiliul Concurentei: pentru a determina pozitia dominanta a s.c. Registrul Independent al Actionarilor "Regisco" S.A., a utilizat criteriul cotei de piata detinute. In alta situatie, Consiliul Concurentei a apreciat ca un agent economic (S.c. Trafo S.A.) detinea o pozitie dominanta, desi cota acestuia de piata era de 18 %, avand in vedere posibilele efecte ale practicii anticoncurentiale desfasurate de respectivul agent economic. 17.Elementele ajutorului de stat. Principalele elemente care caracterizeaza un ajutor de stat In Romania, n vederea aplicrii art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene i a legislaiei secundare adoptate n baza acestora si pentru reglementarea procedurilor nationale in materie de ajutor de stat, a fost emisa Ordonanta de Urgenta Nr. 117 din 21 decembrie 2006, care abroga Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Prevederile ordonantei de urgenta nu se aplica ajutorului de stat pentru agricultura i piscicultura, acordat n conformitate cu dispoziiile art. 32 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene. n textul ordonantei de urgenta, termenii specifici domeniului ajutorului de stat sunt utilizai n nelesul Regulamentului Consiliului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a art.93 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 83 din 27 martie 1999, cu modificrile ulterioare, al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 794/2004 de punere n aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 140 din 30 aprilie 2004, cu modificrile ulterioare, i al celorlalte reglementri comunitare n domeniu. Conform Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, o entitate economic dintr-un stat membru care primeste sprijin financiar din partea guvernului obtine un avantaj fat de competitorii si de pe piat. Pentru ca acest ajutor s poat fi acordat, el trebuie s fie compatibil cu piata comun Urmatoarele forme de ajutor de stat sunt considerate compatibile cu piata comuna: (a) Ajutorul de stat cu caracter social, acordat consumatorilor individuali, cu conditia ca acest ajutor sa fie acordat fara discriminare cu privire la originea produselor implicate;

20

(b) Ajutorul pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente exceptionale ; (c) Ajutorul acordat economiei anumitor teritorii ale Republicii Federale Germania afectate de diviziunea Germaniei, in masura in care acest ajutor este necesar in vederea compensarii dezavantajelor economice cauzate de diviziune. Urmatoarele categorii de ajutor de stat pot fi considerate compabile cu piata comuna: (a) Ajutorul pentru promovarea dezvoltarii economice in regiuni unde standardul de viata este foarte scazut sau cu nivel ridicat al somajului ; (b) Ajutorul pentru promovarea unui proiect important de interes comun european sau pentru remedierea unor serioase dereglari in economia unui stat membru ; (c) Ajutorul pentru facilitarea dezvoltarii anumitor activitati economice, atunci cand aceste ajutoare nu afecteaza in mod nejustificat conditiile comerciale intr-o masura contrara interesului comun; (d) Ajutorul pentru conservarea patrimoniului cultural atunci cand acest ajutor nu afecteaza conditiile comerciale si concurenta in Comunitatea Europeana intr-o masura contrara interesului comun ; (e) Alte categorii similare de ajutor de stat specificate prin hotararea Consiliului Europei luata prin majoritate calificata, la propunerea Comisiei Europene. Comisia Europeana in cooperare cu statele membre, va tine sub supraveghere toate sistemele de ajutoare de stat existente in statele membre. De asemenea, va propune masuri necesare pentru dezvoltarea ulterioara sau pentru buna functionare a pietei comune. Ajutorul de stat nou, supus obligaiei de notificare, nu poate fi acordat dect dup autorizarea acestuia de ctre Comisia European sau dup ce acesta este considerat a fi fost autorizat. Ajutorul de stat care nu este supus obligaiei de notificare poate fi acordat numai cu respectarea condiiilor prevzute de reglementrile n vigoare. Alocarile specifice din cadrul unei scheme de ajutor de stat autorizate de Comisia European, n condiiile art. 88 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene, pot fi acordate dac ndeplinesc condiiile stabilite n schema i nu este necesar emiterea unui alt act prin care se stabilesc condiii suplimentare n acest sens. Ajutorul de stat regional poate fi acordat n conformitate cu reglementrile n domeniu i cu harta ajutorului regional. Harta ajutorului regional s-a adoptat prin Hotarare de Guvern si de catre Comisia European prin Decizia N 2/2007. Principalele elemente care caracterizeaza un ajutor de stat sunt: - Constituie un avantaj acordat sau nu in mod gratuit; -Este furnizat din resurse de stat -Favorizeaza numai anumite intreprinderi, productia numai a anumitor bunuri si prestarea numai a anumitor servicii - criteriul selectivitatii; -Distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta. Sunt interzise masurile ce constituie ajutor de stat, precum: -ajutor pentru export sau orice ajutor care este conditionat, de drept sau de fapt, de performanta la export, in masura in care un astfel de ajutor poate afecta aplicarea corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte;

21

-ajutor pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea intreprinderilor, direct sau prin scutirea de la plata obligatiilor datorate statului; -masurile de ajutor care sunt astfel aplicate, incat creaza discriminari in favoarea produselor realizate la intern, fata de bunurile similare produse in tari participante la acordurile internationale la care Romania este parte si in care sunt prohibite astfel de discriminari. Formele pe care le imbraca ajutoarele de stat Ajutorul de stat se poate concretiza: - fie intr-un transfer de fonduri publice catre o intreprindere, - fie in renuntarea la unele venituri viitoare, certe sau posibile, si care asigura unei intreprinderi un beneficiu de natura economica sau financiara, pe care nu l-ar fi obtinut in absenta unor astfel de masuri. De asemenea, acesta poate lua forma: -unei scheme de ajutor de stat (sistem pe baza caruia pot fi acordate alocari specifice individuale de ajutoare intreprinderilor definite in mod general si abstract sau orice sistem pe baza caruia ajutorul, care nu este legat de un anume proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor intreprinderi pentru o perioada de timp nedeterminata sau intr-un cuantum nedeterminat), -sau a unui ajutor individual (orice forma de ajutor care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutor). Din punct de vedere al naturii, ajutoarele pot fi: -ajutoare de stat directe, de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor la care statul renunta si in care se includ: subventii, alocatii, prime, participari cu capital ale statului, ale autoritatilor publice centrale sau locale ori ale altor organisme care administreaza surse ale statului sau ale colectivitatilor locale, vanzare de terenuri sau alte active sub pretul pietei, reduceri de pret la bunuri furnizate sau servicii prestate, anularea sau reducerea de datorii, acordarea de credite cu dobanda preferentiala etc; -ajutoare de stat indirecte, acordate prin intermediul sistemului fiscal sau al asigurarilor sociale, in care se includ: exceptari, reduceri la plata taxelor vamale, reduceri sau scutiri la plata obligatiilor bugetare sau a majorarilor de intarziere, amanari, esalonari la plata obligatiilor bugetare si a majorarilor de intarziere etc. Cine acorda ajutor de stat? -Autoritati furnizoare de ajutor de stat sunt autoritatile statului sau orice alte organisme care administreaza fonduri in numele statului si care gestioneaza modul de acordare a alocarilor specifice (in cazul schemelor de ajutor de stat) sau a ajutoarelor individuale. Supravegherea si controlul ajutoarelor de stat Scopul controalelor ajutoarelor de stat acordate de catre stat sau de catre unitatile administrativ teritoriale este de a urmari masura in care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential normal, intr-o economie de piata in care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt determinate de cerere si oferta. Primul pas in asigurarea unui control eficient al ajutoarelor de stat il constituie notificarea. Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica unul existent trebuie notificata CE 18.Ajutorul de stat legal si ilegal.

22

Ajutorul existent este un ajutor individual sau o schem de ajutor care ndeplinete una dintre urmtoarele condiii: a) exista nainte de intrarea n vigoare a prezentei legi; b) a fost autorizat de ctre Consiliul Concurenei; c) Consiliul Concurenei nu a luat, n termenul legal, una dintre deciziile prevzute de prezenta lege; d) orice ajutor de stat pentru care a expirat termenul de prescripie prevzut la art. 28. (2) Alocrile specifice de ajutoare, acordate ca parte a unei scheme de ajutor existente, vor fi considerate ajutor existent, n afar de cazul n care Consiliul Concurenei a solicitat n mod expres, n decizia sa privind schema de ajutor, notificarea unor astfel de alocri specifice de ajutoare. Definirea ajutorului ilegal Art. 4. - n sensul prezentei legi, ajutorul ilegal este un ajutor de stat, altul dect unul existent sau exceptat de la obligaia notificrii conform prezentei legi, acordat fr a fi fost autorizat de Consiliul Concurenei sau acordat dup ce a fost notificat, dar nainte de emiterea unei decizii de ctre Consiliu Concurenei n termen legal. 19. Notiunea de ajutor de stat. Notiunea de ajutor de stat Ajutorul de stat este orice msur de sprijin acordat de ctre stat sau de ctre unitile administrative-teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unitilor administrativeteritoriale, indiferent de form, care distorsioneaz sau amenin s distorsioneze concurena, prin favorizarea anumitor ntreprinderi, a produciei anumitor bunuri, a prestrii anumitor servicii sau afecteaz comerul dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurenial normal. (art. 2 alin. 2 din Legea 143/1999) Ajutorul de stat poate lua forma unei scheme de ajutor de stat sau unui ajutor individual: Schema de ajutor de stat este un sistem pe baza cruia pot fi acordate alocri specifice individuale ntreprinderilor definite n mod general i abstract sau orice sistem pe baza cruia ajutorul, care nu este legat de un anume proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor ntreprinderi pentru o perioad de timp nedeterminat sau ntr-un cuantum nedeterminat. (art. 2 alin. 6 din Legea privind ajutorul de stat). Ajutorul de stat individual este orice form de ajutor de stat care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutor (art. 2 alin. 7 din Legea privind ajutorul de stat). Art. 2 alin. 7 din Legea privind ajutorul de stat enumer modalitile de acordare a ajutorului de stat preciznd c modalitile nu se limiteaz la cele enumerate: -subvenii; -anularea de datorii sau preluarea pierderilor; -exceptri, reduceri sau amnri de la plata taxelor i impozitelor; -renunarea la obinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor mprumuturi cu dobnzi prefereniale; -garanii acordate de stat, de alte autoriti publice centrale sau locale ori de alte organisme care administreaz surse ale statului sau ale colectivitilor locale, n condiii prefereniale;

23

-participri cu capital ale statului, ale autoritilor publice centrale sau locale ori ale altor organisme care administreaz surse ale statului sau ale colectivitilor locale, dac rata profitului acestor investiii este mai mic dect cea normal, anticipat de catre un investitor privat prudent; -reduceri de pre la bunurile furnizate i la serviciile prestate de ctre autoriti publice centrale sau locale ori de ctre alte organisme care administreaz surse ale statului sau ale colectivitilor locale, inclusiv vnzarea unor terenuri aparinnd domeniului privat al statului sau autoritilor publice locale sub preul pieei. 20. Cooperarea ntre Comisia european i instan ele na ionale n domeniul concuren ei 21Cooperarea ntre Comisia european i autorit ile na ionale de concuren . Politicile concureniale europene se bazeaz pe un cadru legislativ comunitar, stabilit de Tratatul Comisiei Europene (articolele 81-90). Reglementri suplimentare sunt asigurate de o decizie emis de Consiliu, privind reglementarea fuziunilor. Politicile concureniale se concentreaz pe patru domenii principale de aciune: -Eliminarea acordurilor restrictive de concuren i a abuzurilor de poziie dominant. -Controlul fuziunii firmelor. -Liberalizarea sectoarelor economice sub form de monopol. -Monitorizarea subveniilor acordate de ctre stat. Comisia European este competent n aceste probleme: n anumite cazuri, aceast autoritate este aplicat mpreun cu jurisdicia autoritilor de concuren ale Statelor Membre (Articolele 81 si 82). n alte cazuri aceast autoritate aparine exclusiv Comisiei Europene (controlul fuziunilor, controlul subveniilor acordate de ctre stat). Art. 81 din Tratatul CE: Sunt considerate incompatibile cu piaa comun i sunt, prin urmare, interzise: acordurile ntre societi, deciziile luate de asociaii ale societilor i practicile concertate care pot afecta schimburile comerciale ntre statele membre i care au ca obiect sau ca efect mpiedicarea, limitarea sau distorsionarea concurenei pe piaa comun i, n special, cele care: -fixeaz, direct sau indirect, preurile de cumprare sau de vnzare sau alte condiii comerciale; -limiteaz sau controleaz producia, pieele, dezvoltarea tehnologic sau investiia; -partajeaz pieele i sursele de aprovizionare; -aplic condiii inegale la tranzacii de acelai fel ncheiate cu tere pri, plasndu-le astfel pe o poziie defavorizat din punct de vedere al concurenei; - condiioneaz ncheierea contractelor de acceptarea de ctre celelalte pri contractante a unor obligaii suplimentare care, prin natura lor sau conform practicii comerciale, nu au legtur cu obiectul contractelor respective. Acordurile sau deciziile interzise la acest articol sunt nule de drept. Dispoziiile de la alin. 1 nu se aplic ns n cazul: acordului sau categoriei de acorduri ntre societi comerciale; deciziei sau categoriei de decizii luate de asociaii ale

24

societilor comerciale; practicii concertate sau categoriei de practici concertate, care contribuie la creterea produciei sau a distribuiei produselor sau la promovarea progresului tehnic sau economic, oferind totodat consumatorilor o parte echitabil din beneficiul realizat i care: -nu impun societilor respective restricii altele dect cele absolut indispensabile realizrii acestor obiective; -nu dau societilor comerciale posibilitatea s elimine concurena pentru o parte substanial din produsele avute n vedere. Legea comunitar urmrete s protejeze piaa comun i s stimuleze concurena n cadrul acestui vast spaiu economic. Ea nu intr n aciune dect atunci cnd comerul dintre rile membre este afectat de practicile respective. De exemplu, o nelegere prin care se stabilesc anumite preuri, ncheiat ntre brutarii dintr-un anumit ora nu va avea nici un impact asupra pieei comune. n consecina, legislaia europeana nu se aplic n acest gen de situaii. Totui, cadrul legislativ n vigoare ntr-o anumit ar s-ar putea s acopere i astfel de situaii. Anumite nelegeri ncheiate ntre firme prejudiciaz concurena. Exemplul cel mai banal este o nelegere ncheiat privind preurile practicate de faimoasele carteluri, n care firmele fixeaza nivelul preurilor de comun acord, astfel nct consumatorii nu pot beneficia de concurena dintre firmele productoare pentru a obine preuri competitive. Pentru consumatorul final, rezultatul este creterea preurilor pe pia. Alte ntelegeri au drept scop sau efect stabilirea altor condiii pentru funcionarea pieelor: de exemplu, firmele i pot aloca anumite cote de producie sau i pot mpri piaa ntre ele. n Comunitatea European ncheierea acestui tip de nelegeri este interzis pentru ca deformeaz concurena i prejudiciaz diverii operatori de pe pia. Pe termen mediu, aceste firme vor fi expuse pe deplin concurenei strine, iar acest lucru va duce la izbucnirea unei crize serioase, care poate implica reducerea forei de munc sau chiar falimentul. Astfel, criza va afecta salariaii, subcontractorii i comercianii. Mai mult, preurile ridicate n mod artificial afecteaz costurile consumatorilor intermediari, care sunt serios afectai de comportarea anti-concurenial a furnizorilor lor. n consecina, dinamismul acestor firme scade. n cele din urm, consumatorii finali vor plati mai mult pentru bunuri sau servicii, vor avea o gam de selecie redus i nu vor beneficia de progresele tehnice sau economice. Comportamentul anti-concurenial al ctorva firme prejudiciaz astfel toi operatorii i justific intervenia autoritailor publice. n ultimii trei ani, Comisia European s-a ocupat n medie cu aproximativ 400 de cazuri referitoare la nelegeri restrictive ale concurenei. Comisia are competena de a aplica art. 81 par. 1 la nivelul ntregii Uniuni; aceasta poate investiga cazurile: - la cererea statelor membre, - a persoanelor fizice i juridice care reclam un interes legitim, - din proprie iniiativ. Art. 81 par. 1 reprezint cea mai important regul comunitar de concuren: -vizeaz comportamentul ntreprinderilor; -este aplicabil n cazul afectrii actuale sau poteniale a comerului ntre statele membre; -antanta presupune un minim de coordonare ntre dou sau mai multe ntreprinderi. Evaluarea atingerii adus concurenei presupune determinarea situaiei ntreprinderilor respective pe piaa intern, n funcie de concurena existent, ceea ce presupune

25

stabilirea pieei relevante, urmnd a se stabili situaia concurenei care rezult sau este susceptibil s rezulte din realizarea antantei. Restricia adus concurenei trebuie s fie reversibil, pentru ca art. 81 par. 1 s fie aplicabil. n caz contrar, dac au intervenit modificri de structur ale pieei, afectarea mediului concurenial este ireversibil, devenind aplicabil Regulamentul Consiliului referitor la concentrri. Curtea de justiie a precizat c nulitatea prevzut de art. 81 par. 2 are un caracter retroactiv i absolut. Par. 3 al art. 81 permite legitimarea antantelor restrictive de concuren n sensul par. 1 al art. 81, dac sunt ntrunite condiiile prevzute n paragraful menionat. Comisia poate emite decizii individuale de inaplicabilitate a art. 81 par. 1, dup parcurgerea unor proceduri: -Antantele restrictive de concuren trebuie notificate de ctre participani; decizia individual de inaplicabilitate nu poate retroactiva dincolo de momentul notificrii. Notificarea nu poate preveni anularea unui acord ilegal. -Anumite tipuri de acorduri sunt scutite de formalitatea notificrii, ns ntreprinderile pot parcurge procedura, pentru a obine o decizie de inaplicabilitate. Nu trebuie notificate: Acordurile care nu afecteaz comerul ntre statele membre; Acordurile care intr n domeniul de aplicare a unui regulament de scutire categorial. -Se realizeaz bilanul economic al acordului, urmrindu-se respectarea condiiilor prevzute de textul par. 3. -Decizia de inaplicabilitate legitimeaz antanta pe o durat limitat de timp, de regul ntre 5 i 10 ani i precizeaz data la care intr n vigoare. -Decizia de inaplicabilitate poate fi revocat de ctre Comisie dac situaia se modific dup adoptarea ei, sau dac prile nu-i respect angajamentele. -Decizia de inaplicabilitate poate fi rennoit dup expirarea duratei pentru care a fost adoptat, la cererea prilor interesate. -Decizia Comisiei poate fi atacat n termen de dou luni cu recurs n anulare la Tribunalul de Prim Instan, calea de atac mpotriva soluiei Tribunalului fiind recursul n casare la Curtea de Justiie a Comunitilor Europene. Uneori Comisia prefer s emit scrisori de clasare care ns nu au valoarea juridic a unei decizii, autoritile naionale putnd s considere c nu sunt legate de aceste decizii. Avantajul este reprezentat de rapiditatea procedurii. Comisia adopt regulamente de scutire pe categorie; acordurile care intr n domeniul de aplicare al acestor regulamente nu trebuie notificate, fiind prezumate c sunt conforme cu dreptul comunitar. Fa de textul art. 81, textul art. 5 din Legea nr. 21/1996 a extins exemplificrile coninute de textul comunitar i a inclus unele antante considerate ca fiind ilicite de jurispruden. Procedura acordrii exceptrii individuale ct i Regulamentele de exceptare pe categorie, adoptate de Consiliul Concurenei, sunt asemntoare celor din dreptul comunitar. Art. 82 din Tratatul CE: Este considerat incompatibil cu piaa comun i se interzice orice abuz din partea uneia sau mai multor societi care dein o poziie dominant pe piaa comun n ansamblul ei

26

sau pe un segment substanial al acesteia, n msura n care acesta ar putea afecta schimburile comerciale ntre statele membre. Este vorba n principal de abuzuri cum ar fi: a) impunerea direct sau indirect a practicilor necinstite de vnzare sau cumprare sau a altor condiii comerciale inechitabile; b) limitarea produciei, pieelor sau a dezvoltrii tehnologice, n dezavantajul consumatorilor; c) aplicarea de condiii inegale la tranzacii de acelai fel ncheiate cu ali parteneri, plasndu-i astfel pe o poziie dezavantajat din punct de vedere al concurenei; d) condiionarea ncheierii contractelor de acceptarea de ctre celelalte pri contractante a unor obligaii suplimentare care prin natura lor i conform uzanei comerciale nu au nici o legtur cu obiectul contractelor respective. Art. 82 nu prevede posibilitatea de exceptare individual sau categorial, avnd n vedere c nsi noiunea de abuz presupune un caracter ilicit i exclude ideea de contribuie la progresul economic. Pentru a se determina dac art. 82 este aplicabil, trebuie determinat piaa pe care se exercit presupusa dominaie, precum i faptul de a domina pe aceast pia determinat. Art. 82 enumer cteva exemple de practici prin care se poate exploata abuziv o poziie dominant, din care rezult criteriul general de apreciere a exploatrii abuzive a unei poziii dominante: abuzul de poziie dominant este o noiune obiectiv, care vizeaz comportamentele unei ntreprinderi n poziie dominant, de natur s influeneze structura pieei, n care, care urmare direct a prezenei ntreprinderii n chestiune, deja gradul de concuren este slbit i comportamentele respective au ca efect obstrucionarea, prin recurgerea la mijloace diferite de cele care guverneaz competiia normal a produselor sau serviciilor ntre operatori, concurenei care mai exist nc pe pia sau dezvoltarea acestei concurene. Astfel, se avanseaz ideea c ntreprinderea care deine o poziie dominant are o obligaie special de vigilen n ceea ce privete structura concurenei. 22.Clasificarea arbitrajului. Clasificarea arbitrajului Din punctul de vedere al duratei instanei de arbitrare: -arbitraj ocazional (ad-hoc) se constituie i exist pentru soluionarea unui litigiu determinat -arbitraj permanent (instituionalizat) are o existen nelimitat n timp Arbitrajul permanent este organizat sub forma unor centre permanente de arbitraj, ce funcioneaz n cadrul unor organizaii profesionale sau pe lng o camer de comer naional sau internaional i se clasific, n funcie de competena ratione personae, n: -arbitraj internaional competent pentru litigiile dintre parteneri din orice state ale lumii (ex. Curtea de arbitraj internaional de pe lng Camera de Comer Internaional din Paris); -arbitraj regional competent pentru litigiile dintre partenerii unei anumite regiuni (ex. Arbitrajul afro-asiatic de la New Delhi);

27

-arbitraj bilateral competent pentru litigiile dintre partenerii a dou state (ex. Comisia de arbitraj americano-canadian, Institutul regal de arbitraj de la Stockholm); -arbitraj naional, cu competen internaional (ex. Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei). n funcie de competena ratione materiae, arbitrajul permanent se clasific n: -arbitraj universal soluioneaz litigii izvorte din orice contracte de comer internaional -arbitraj specializat soluioneaz litigii izvorte din anumite contracte (ex. Arbitrajul maritim de la Londra, Arbitrajul de la Bremen pentru litigii izvorte din comerul cu bumbac). Dup elementele pe care le poate utiliza arbitrul n soluionarea cauzei (n funcie de atribuiile conferite arbitrului): -arbitraj n drept (in jure) arbitrul soluioneaz cauza fcnd aplicarea unei legi, aleas de pri sau determinat de arbitru prin mecanismul conflictual din lex fori); -arbitraj n echitate (ex aequo et bono) arbitrul soluioneaz cauza fcnd aplicarea principiilor generale de drept buna-credin, echitatea (mai ales n situaia contractelor de export complex, cooperare n producie, barter); arbitrii nu au obligaia de a aplica normele de drept material i nici pe acelea de procedur. 23.Sesizarea instantei de arbitraj. Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare. Intampinarea. Cererea reconventionala Potrivit Art. 355 cod procedura civila : Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde: a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar; b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexandu-se dovada calitatii; c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta; d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori; e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea; f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral; g) semnatura partii. Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri. Conform Art. 356 reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate. In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face intam-pinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la acesta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in Art. 355, pentru cererea de arbitrare.

28

Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul termen de infatisare. Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare. Potrivit Art. 357 daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala. Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala. 24.Reguli de procedura aplicabile arbitrajului. Potrivit Art. 355 cod procedura civila : Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde: a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar; b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexandu-se dovada calitatii; c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta; d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori; e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea; f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral; g) semnatura partii. Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri. Conform Art. 356 reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate. n ntreaga procedur arbitral trebuie s se asigure prilor, sub sanciunea nulitii hotrrii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aprare i a principiului contradictorialitii. Comunicarea ntre pri sau ctre pri a nscrisurilor litigiului, a citaiilor, hotrrilor arbitrale i ncheierilor de edin se face prin scrisoare recomandat cu recipis de predare sau cu confirmare de primire. Informaiile i ntiinrile pot fi fcute i prin telegram, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicrii i a textului transmis. (2)nscrisurile pot fi nmnate i personal prii, sub semntur. (3)Dovezile de comunicare se depun la dosar. (1)ndat dup expirarea termenului pentru depunerea ntmpinrii, tribunalul arbitral verific stadiul pregtirii litigiului pentru dezbatere i, dac va socoti necesar, va dispune msurile corespunztoare pentru completarea dosarului. (2)Dup aceast verificare i, dac este cazul, dup completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaz termen de dezbatere a litigiului i dispune citarea prilor.

29

ntre data primirii citaiei i termenul de dezbatere trebuie s existe un interval de timp de cel puin 15 zile. Prile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentani i pot fi asistate de orice persoan. Neprezentarea prii legal citate nu mpiedic dezbaterea litigiului, afar numai dac partea lips nu va cere, cel mai trziu pn n preziua dezbaterii, amnarea litigiului pentru motive temeinice, ncunotinnd n acelai termen i cealalt parte, precum i arbitrii. Amnarea se poate acorda o singur dat. Oricare dintre pri poate cere n scris ca soluionarea litigiului s se fac n lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 358 rmnnd ns aplicabil. Dac ambele pri, dei legal citate, nu se prezint n termen, tribunalul arbitral va soluiona litigiul n afar de cazul n care s-a cerut amnarea pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, s amne judecarea litigiului, citnd prile, dac apreciaz c prezena lor la dezbatere este necesar. (1)naintea sau n cursul arbitrajului oricare dintre pri poate cere instanei judectoreti competente s ncuviineze msuri asigurtoare i msuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau s constate anumite mprejurri de fapt. (2)La aceast cerere se vor anexa, n copie, cererea de arbitrare sau, n lips, dovada comunicrii prevzute de art. 347 alin. (2) i (3), precum i convenia arbitral. (3)ncuviinarea acestor msuri va fi adus la cunotina tribunalului arbitral de ctre partea care le-a cerut. n cursul arbitrajului, msurile asigurtoare i msurile vremelnice, ca i constatarea anumitor mprejurri de fapt, pot fi ncuviinate i de tribunalul arbitral. n caz de mpotrivire executarea acestor msuri se dispune de ctre instana judectoreasc. (1)Fiecare dintre pri are sarcina s dovedeasc faptele pe care i ntemeiaz n litigiu pretenia sau aprarea. (2)n vederea soluionrii litigiului, tribunalul arbitral poate cere prilor explicaii scrise cu privire la obiectul cererii i faptele litigiului i poate dispune administrarea oricror probe prevzute de lege. (1)Administrarea probelor se efectueaz n edina tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor s fie efectuat n faa unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral. (2)Ascultarea martorilor i a experilor se face fr prestare de jurmnt. (3)Tribunalul arbitral nu poate s recurg la mijloace de constrngere i nici s aplice sanciuni martorilor sau experilor. Pentru luarea acestor msuri prile se pot adresa instanei judectoreti prevzute de art. 342. (4)Aprecierea probelor se face de ctre arbitri potrivit intimei lor convingeri. (1)Orice excepie privind existena i validitatea conveniei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele nsrcinrii arbitrilor i desfurarea procedurii pn la primul termen de nfiare, trebuie ridicat, sub sanciunea decderii, cel mai trziu la acest prim termen, dac nu s-a stabilit un termen mai scurt. (2)Orice cereri ale prilor i orice nscrisuri vor fi depuse cel mai trziu pn la primul termen de nfiare. (3)Probele care nu au fost cerute cel mai trziu pn la prima zi de nfiare nu vor mai putea fi invocate n cursul arbitrajului, afar de cazurile n care: a)necesitatea probei ar reiei din dezbateri;

30

b)administrarea probei nu pricinuiete amnarea soluionrii litigiului. (1)Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate n ncheierea de edin. (2)Orice dispoziie a tribunalului arbitral va fi consemnat n ncheiere i va fi motivat. (3)ncheierea de edin va cuprinde, pe lng meniunile prevzute la art. 361 lit. a) i b), i urmtoarele meniuni: a)o scurt descriere a desfurrii edinei; b)cererile i susinerile prilor; c)motivele pe care se sprijin msurile dispuse; d)dispozitivul; e)semnturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 3602. (4)Prile au dreptul s ia cunotin de coninutul ncheierilor i de actele dosarului. La cererea prilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate ndrepta sau completa ncheierea de edin, printr-o alt ncheiere. Prilor li se comunic, la cerere, copie de pe ncheierea de edin. 25.Arbitrajul.Clasificare si reguli de procedura. Clasificarea arbitrajului Din punctul de vedere al duratei instanei de arbitrare: -arbitraj ocazional (ad-hoc) se constituie i exist pentru soluionarea unui litigiu determinat -arbitraj permanent (instituionalizat) are o existen nelimitat n timp Arbitrajul permanent este organizat sub forma unor centre permanente de arbitraj, ce funcioneaz n cadrul unor organizaii profesionale sau pe lng o camer de comer naional sau internaional i se clasific, n funcie de competena ratione personae, n: -arbitraj internaional competent pentru litigiile dintre parteneri din orice state ale lumii (ex. Curtea de arbitraj internaional de pe lng Camera de Comer Internaional din Paris); -arbitraj regional competent pentru litigiile dintre partenerii unei anumite regiuni (ex. Arbitrajul afro-asiatic de la New Delhi); -arbitraj bilateral competent pentru litigiile dintre partenerii a dou state (ex. Comisia de arbitraj americano-canadian, Institutul regal de arbitraj de la Stockholm); -arbitraj naional, cu competen internaional (ex. Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei). n funcie de competena ratione materiae, arbitrajul permanent se clasific n: -arbitraj universal soluioneaz litigii izvorte din orice contracte de comer internaional -arbitraj specializat soluioneaz litigii izvorte din anumite contracte (ex. Arbitrajul maritim de la Londra, Arbitrajul de la Bremen pentru litigii izvorte din comerul cu bumbac). Dup elementele pe care le poate utiliza arbitrul n soluionarea cauzei (n funcie de atribuiile conferite arbitrului): -arbitraj n drept (in jure) arbitrul soluioneaz cauza fcnd aplicarea unei legi, aleas de pri sau determinat de arbitru prin mecanismul conflictual din lex fori); -arbitraj n echitate (ex aequo et bono) arbitrul soluioneaz cauza fcnd aplicarea principiilor generale de drept buna-credin, echitatea (mai ales n situaia contractelor

31

de export complex, cooperare n producie, barter); arbitrii nu au obligaia de a aplica normele de drept material i nici pe acelea de procedur. Potrivit Art. 355 cod procedura civila : Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde: a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar; b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexandu-se dovada calitatii; c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta; d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori; e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea; f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral; g) semnatura partii. Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri. Conform Art. 356 reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate. Conform Art. 356 reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate. n ntreaga procedur arbitral trebuie s se asigure prilor, sub sanciunea nulitii hotrrii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aprare i a principiului contradictorialitii. Comunicarea ntre pri sau ctre pri a nscrisurilor litigiului, a citaiilor, hotrrilor arbitrale i ncheierilor de edin se face prin scrisoare recomandat cu recipis de predare sau cu confirmare de primire. Informaiile i ntiinrile pot fi fcute i prin telegram, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicrii i a textului transmis. (2)nscrisurile pot fi nmnate i personal prii, sub semntur. (3)Dovezile de comunicare se depun la dosar. (1)ndat dup expirarea termenului pentru depunerea ntmpinrii, tribunalul arbitral verific stadiul pregtirii litigiului pentru dezbatere i, dac va socoti necesar, va dispune msurile corespunztoare pentru completarea dosarului. (2)Dup aceast verificare i, dac este cazul, dup completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaz termen de dezbatere a litigiului i dispune citarea prilor. ntre data primirii citaiei i termenul de dezbatere trebuie s existe un interval de timp de cel puin 15 zile. Prile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentani i pot fi asistate de orice persoan. Neprezentarea prii legal citate nu mpiedic dezbaterea litigiului, afar numai dac partea lips nu va cere, cel mai trziu pn n preziua dezbaterii, amnarea litigiului pentru motive temeinice, ncunotinnd n acelai termen i cealalt parte, precum i arbitrii. Amnarea se poate acorda o singur dat.

32

Oricare dintre pri poate cere n scris ca soluionarea litigiului s se fac n lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 358 rmnnd ns aplicabil. Dac ambele pri, dei legal citate, nu se prezint n termen, tribunalul arbitral va soluiona litigiul n afar de cazul n care s-a cerut amnarea pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, s amne judecarea litigiului, citnd prile, dac apreciaz c prezena lor la dezbatere este necesar. (1)naintea sau n cursul arbitrajului oricare dintre pri poate cere instanei judectoreti competente s ncuviineze msuri asigurtoare i msuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau s constate anumite mprejurri de fapt. (2)La aceast cerere se vor anexa, n copie, cererea de arbitrare sau, n lips, dovada comunicrii prevzute de art. 347 alin. (2) i (3), precum i convenia arbitral. (3)ncuviinarea acestor msuri va fi adus la cunotina tribunalului arbitral de ctre partea care le-a cerut. n cursul arbitrajului, msurile asigurtoare i msurile vremelnice, ca i constatarea anumitor mprejurri de fapt, pot fi ncuviinate i de tribunalul arbitral. n caz de mpotrivire executarea acestor msuri se dispune de ctre instana judectoreasc. (1)Fiecare dintre pri are sarcina s dovedeasc faptele pe care i ntemeiaz n litigiu pretenia sau aprarea. (2)n vederea soluionrii litigiului, tribunalul arbitral poate cere prilor explicaii scrise cu privire la obiectul cererii i faptele litigiului i poate dispune administrarea oricror probe prevzute de lege. (1)Administrarea probelor se efectueaz n edina tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor s fie efectuat n faa unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral. (2)Ascultarea martorilor i a experilor se face fr prestare de jurmnt. (3)Tribunalul arbitral nu poate s recurg la mijloace de constrngere i nici s aplice sanciuni martorilor sau experilor. Pentru luarea acestor msuri prile se pot adresa instanei judectoreti prevzute de art. 342. (4)Aprecierea probelor se face de ctre arbitri potrivit intimei lor convingeri. (1)Orice excepie privind existena i validitatea conveniei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele nsrcinrii arbitrilor i desfurarea procedurii pn la primul termen de nfiare, trebuie ridicat, sub sanciunea decderii, cel mai trziu la acest prim termen, dac nu s-a stabilit un termen mai scurt. (2)Orice cereri ale prilor i orice nscrisuri vor fi depuse cel mai trziu pn la primul termen de nfiare. (3)Probele care nu au fost cerute cel mai trziu pn la prima zi de nfiare nu vor mai putea fi invocate n cursul arbitrajului, afar de cazurile n care: a)necesitatea probei ar reiei din dezbateri; b)administrarea probei nu pricinuiete amnarea soluionrii litigiului. (1)Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate n ncheierea de edin. (2)Orice dispoziie a tribunalului arbitral va fi consemnat n ncheiere i va fi motivat. (3)ncheierea de edin va cuprinde, pe lng meniunile prevzute la art. 361 lit. a) i b), i urmtoarele meniuni: a)o scurt descriere a desfurrii edinei; b)cererile i susinerile prilor; c)motivele pe care se sprijin msurile dispuse;

33

d)dispozitivul; e)semnturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 3602. (4)Prile au dreptul s ia cunotin de coninutul ncheierilor i de actele dosarului. La cererea prilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate ndrepta sau completa ncheierea de edin, printr-o alt ncheiere. Prilor li se comunic, la cerere, copie de pe ncheierea de edin. 26.Investirea sau sesizarea instantei. Intrucat solutionarea cauzei pe calea arbitrajului reprezinta o procedura derogatorie fata de cea de drept comun,investirea instantei de arbitraj trebuie sa se faca in forme exprese speciale.Investirea se poate face : - prin vointa statelor,exista conventii care obliga ca litigiile din anumite contracte sa fie solutionate pe calea arbitrajului,stabilind si instanta competenta.Astfel,Conventia de la Moscova, din 1972,denuntata de Romania in 1977,obliga ca toate litigiile izvorate din contractul de vanzare de marfuri incheiat intre comercianti din statele parti sa fie solutionate pe calea arbitajului,stabilindu-se competenta de drept comun a instantei de arbitraj de la sediul paratului,sau Conventa Romania Coreea,1994 ce a stabilit competenta arbitrajului de la sediul paratului,sau Conventia de la Bruxelles 1924,ce a stabilit si competenta solutionarii litigiilor de catre arbitraj. -prin vointa partilor si cunoaste 2 forme : Clauza de arbitraj(compromisorie).Se incheie obligatoriu in forma scrisa,indiferent de forma incheierii contractului in care figureaza.Cuprinde vointa neechivoca a partilor contractante de a solutiona un aventual litigiu nascut din acel contract pe calea arbitrajului,desemnandu-se si instanta de arbitraj competenta,inclusiv vointa de a executa voluntar sentinta data.Desi clauza de arbitraj are figura juridica a unei conventii accesorii,grefata pe contractul principal de comert international,regimul sau juridic se abate de la principiul accesorium sequitur principale in sensul ca,daca acel contract de comert international este nus sau anulabil,clauza de arbitraj,sub conditia de a fi redactata in scris si de a fi cuprins vointa indubitabila a partilor de a solutiona litigiile pe calea arbitrajului(cu desemnarea instrantei arbitrale)isi pastreaza validitatea. Compromisul ,conventia incheiata intre partile litigante,in cazul in care contractul din care a izvorat litigiul nu cuprinde clauza de arbitaj,prin care acestea convin ca litigiul sa fie solutionat de catre o instanta arbitrala.Partile indica instanta competenta si,eventual,legea aplicabila,daca aceasta nu a fost prevazuta in contract,preccum si completul de arbitrare. 27.No iunea de pia relevant Piaa reprezint ambiana n care se ntlnesc voinele ofertanilor cu voinele solicitanilor; ndeplinete funcia economic de a realiza o legtur dintre cererea i oferta de mrfuri, servicii sau lucrri, stabilind circuitul dintre producie i consum. Sub aspectul concurenei comerciale, noiunea de pia nu are sensul generic, ci se refer la piaa relevant, care const n locul unde se confrunt oferta i cererea de produse sau servicii considerate de cumprtori sau de utilizatori ca fiind substituibile ntre ele, dar nesubstituibile cu alte bunuri sau servicii oferite.

34

Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic: definiia pieei ia n considerare att cererea, ct i aprovizionarea. Pe latura cererii, produsele trebuie s fie substituibile din punctul de vedere al cumprtorului. Pe latura aprovizionrii, piaa include numai vnztorii care realizeaz produsul relevant sau care i pot lesne modifica producia spre a oferi produse de substituire sau conexe. Consiliul Concurenei: piaa relevant este piaa pe care se desfoar concurena, cuprinznd un produs sau un grup de produse i aria geografic pe care acestea se produc i/sau se comercializeaz. Noiunea este utilizat pentru identificarea produselor i a agenilor economici ce se afl n concuren direct n afaceri. Curtea European de Justiie: a subliniat necesitatea disocierii a dou componente din noiunea de pia relevant: piaa produsului i piaa geografic. Piaa produsului. Pentru determinarea pieei produsului se analizeaz att cererea ct i situaia ofertei. Cererea. Piaa sectorial sau piaa produsului include toate produsele sau serviciile considerate de consumatori ca fiind interschimbabile sau substituibile datorit caracteristicilor, preului sau utilizrii acestora. Este suficient ca produsele s fie interschimbabile ntr-o msur ndestultoare, n sensul de a constitui o alternativ economic real, nefiind necesar s existe o identitate a caracteristicilor, preului sau calitii. Criterii pentru determinarea pieei relevante din punctul de vedere al cererii: -natura produsului; -preul i nevoia pe care o satisface (n funcie de preferinele consumatorilor). Criteriul materialitii bunurilor: produsele avnd aceeai natur fizic sunt substituibile ntre ele; dac produsele nu prezint caracteristici asemntoare, acestea nu pot fi substituite. De ex., piaa materiilor prime difer de piaa produsului derivat; n anumite cazuri criteriul utilitii finale primeaz asupra materialitii bunului. (de exemplu, recipientele de metal i sticl sunt substituibile ntre ele, datorit utilitii finale). nsuirile materiale ale serviciilor sunt avute n vedere pentru determinarea pieei relevante a acestora, existnd i dificulti n delimitarea pieelor (de ex. piaa serviciilor potale, raportat la curierul rapid). Criteriul preferinelor consumatorilor: Opiunile consumatorilor au efect asupra delimitrii pieei relevante i sunt influenate de: A. materialitatea produselor: Analiza tehnic a caracteristicilor produselor nu poate fi folosit n mod exclusiv pentru a delimita piaa relevant, ntruct nu reflect reacia consumatorilor la aceste caracteristici. Astfel, printr-o simplificare excesiv, se poate considera c bunurile care asigur aceeai funcie general constituie aceeai pia, sau, printr-o diversificare excesiv se poate ajunge la concluzia, de exemplu, c mainile constructorilor de automobile formeaz fiecare o pia distinct. Dou produse sau servicii, considerate de consumatori ca fiind substituible se ncadreaz pe aceeai pia relevant, chiar dac sunt diferite n materialitatea lor (de exemplu, vnzarea de televizoare). Pe de alt parte, exist posibilitatea ca dou produse asemntoare s nu fie apte de a satisface aceeai nevoie a cumprtorilor, rezultnd astfel piee relevante distincte (de exemplu, esena de geranium Bourbon nu este substituibil cu alte parfumuri).

35

Curtea European de Justiie: bananele constituie o pia de referin separat de cea a celorlalte fructe proaspete, datorit faptului c sunt disponibile n orice anotimp. B.preul produselor: Reacia consumatorilor la diferenele de pre dintre produsele similare este important pentru determinarea pieei relevante. Consiliul concurenei din Frana: dac bunurile care provin de la mai muli ofertani sunt socotite ca substituibile de ctre o mare parte a clientelei, totui o variaie a preului unuia dintre acestea va atrage o deplasare substanial a cererii de la o ntreprindere la alta. Pe de alt parte, din faptul c diferenierea de pre a unor produse similare se menine o durat mai mare de timp, rezult c produsele respective nu mai sunt substituibile: coexistena durabil a unor niveluri de preuri sensibil diferite pentru produse care sunt identice indic prin ea nsi c aceste produse nu fac parte din aceeai pia (Curtea de apel din Paris, 1993). Pentru a se concluziona n sensul disocierii unor piee relevante sunt necesare: -evidena evoluiei preurilor; -o diferen suficient de accentuat ntre nivelul de preuri pentru bunuri asemntoare (Consiliul concurenei din Frana, pentru disocierea unei piee relevante separate este necesar o diferen de 5 %, iar aceast inegalitate de preuri pentru bunuri asemntoare se menine o perioad suficient de ndelungat). n aprecierea influenei exercitate de preferinele consumatorilor se are n vedere existena unui anumit grad de obiectivitate, fiind folosit n acest sens conceptul de utilizator rezonabil. Pe de alt parte, i opiunile utilizatorilor rezonabili variaz n funcie de categoria din care fac parte: abandonarea unui produs n favoarea altuia, asemntor, poate fi constatat prin raportare la o anumit categorie de utilizatori, ns nu i la alt categorie. Alte criterii: Existena unor reglementri specifice privind anumite bunuri; Metode originale de distribuire a unor mrfuri;Fenomentul modei : Curtea de Apel din Paris, 1990: nu este suficient singura imagine pe care o au la un moment dat consumatorii despre un anumit produs, spre a se putea deduce de aici c a ctigat o notorietate att de nsemnat nct l fac nesubstituibil, ceea ce i-ar permite s constituie prin el nsui o pia distinct. Oferta. Identificarea pieei relevante presupune determinarea disponibilitii de produse alternative apte s satisfac aceeai cerere: Caracterul substituibil al produselor este apreciat prin raportare la posibilitatea economic a vnztorilor de a realiza uor bunuri de nlocuire. Astfel, piaa relevant include att vnztorii actuali ai unui anumit produs, ct i pe cei poteniali. n concluzie, pentru delimitarea pieei produsului se utilizeaz urmtoarele metode: Metoda substituibilitii n consum presupune determinarea probabilitii de nlocuire a cererii pentru un produs cu cererea pentru un alt produs, n funcie de natura produsului, de caracteristicile sale fizice, de utilitatea final, de gradul de satifacie realizat n funcie de preferinele consumatorilor, de pre. Mecanismul utilizat pentru a determina dac un bun are nlocuitori este acela al elasticitii ncruciate a cererii: variaia n procente a cantitii de nlocuitor n urma creterii preului produsului de referin.

36

Metoda substituibilitii n producie sau a elasticitii ofertei const n verificarea posibilitii altor ntreprinderi de a ptrunde pe piaa produsului, n sensul posibilitii de a realiza ntr-un timp scurt bunul respectiv sau un nlocuitor cu cheltuieli rezonabile prin mrirea sau reconvertirea capacitilor de producie. Piaa geografic. Piaa geografic relevant cuprinde zona n care sunt situai agenii economici implicai n livrarea bunurilor incluse n piaa produsului, zona n care condiiile de concuren sunt suficient de omogene i care poate fi difereniat n arii geografice vecine datorit, n special, unor condiii de concuren substanial diferite. n mod similar, noiunea de pia geografic se refer i la servicii. Factorii care trebuie luai n considerare la definirea pieei geografice relevante sunt: -tipul i caracteristicile produselor implicate, -existena unor bariere la intrare, -preferinele consumatorilor, -diferenele dintre cotele de pia ale agenilor economici n zone geografice nvecinate, -diferenele substaniale dintre preurile produselor la furnizori, precum i ponderea cheltuielilor de transport n costurile totale. Preul transportului este un factor prohibitiv n cazul n care, datorit distanei mari ntre locul de producie i punctul de desfacere, depete un anumit prag, situaie n care va constitui un factor de separare ntre piee relevante geografice diferite. Aceeai este situaia n cazul indisponibilitii geografice a anumitor produse (datorit dificultilor de transportare n cazul produselor fragile, care se altereaz repede sau au volum mare). n funcie de factorii luai n considerare se definete aria geografic n care sunt localizai productorii concureni. Aceasta poate include i productorii necunoscui de cumprtori, dar care pot, uor i acceptabil din punct de vedere economic, s-i aduc produsele din alte zone. Pentru a fi considerate pe aceeai pia geografic relevant, nu este necesar ca produsele s fie fabricate n aceeai localitate sau n localiti apropiate. Toate aceste produse trebuie s fie accesibile acelorai cumprtori, astfel nct fiecare dintre ele s fie o alternativ economic real pentru celelalte. n cazul n care o majorare important de pre pentru produsele vndute ntr-o anumit zon determin o deplasare considerabil a consumatorilor ctre produsele asemntoare vndute n alt zon, produsele respective fac parte din aceeai pia geografic relevant. Pentru unele produse sau servicii, piaa geografic relevant poate fi o parte ntr-o localitate, o localitate, un jude, o regiune sau o zon din Romnia, pentru altele, ntreaga ar. Progresele n domeniul transporturilor i comunicaiilor i tendinele de eliminare a barierelor i de liberalizare a comerului internaional pot modifica, n timp, limitele pieelor geografice relevante, depind graniele unei ri. Delimitarea pieei relevante este un instrument de analiz indispensabil n dreptul concurenei, deoarece numai n cadrul unei piee relevante se poate aprecia i msura intensitatea competiiei actuale sau poteniale pentru a se decide dac este necesar controlul comportamentului concurenial al unor ntreprinderi sau aplicarea unor sanciuni. Astfel, trebuie analizate efectele produse asupra pieei relevante de: -nelegerile anticoncureniale; -abuzurile de poziie dominant;

37

-concentrrile de ntreprinderi; -faptele de concuren neloial. Definirea pieei relevante n cazurile de practici anticoncureniale, reglementate de art. 5 i 6 din Legea concurenei. Principiile menionate vor fi avute n vedere de agenii economici la definirea pieei relevante n cererile pentru dispens n vederea exceptrii individuale de la interdicia prevzut la art. 5 alin. (1) din lege, conform regulamentelor emise de Consiliul Concurenei. Aceleai principii vor fi folosite de Consiliul Concurenei n investigaiile ntreprinse n cazurile de practici anticoncureniale, respectiv de abuz de poziie dominant, pentru a determina care produse sunt afectate i care ageni economici concureni (clieni i/sau furnizori) pot fi afectai. Pentru fiecare produs supus investigaiei se vor determina: - produsele care constituie nlocuitori sau substituieni, precum i - productorii acestora suficient de apropiai geografic, care sunt luai n considerare de ctre cumprtori, atunci cnd acetia iau deciziile de cumprare. Aceast determinare a produsului supus investigaiei se face att la preurile curente, ct i la preurile mai mici, care se estimeaz a fi aplicate, dac practicile suspectate ca anticoncureniale nu ar exista. Consiliul Concurenei va investiga dac substituienii disponibili la preuri curente exist numai ca rezultat al creterilor de pre sau al altor practici anticoncureniale suspectate. Definirea pieei relevante n cazurile de concentrare economic. Scopul controlului concentrrilor economice de ctre Consiliul Concurenei este de a veghea mpotriva crerii de monopoluri sau ageni economici cu poziie dominant pe pia, care pot conduce la restrngerea, nlturarea sau denaturarea semnificativ a concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia cu efecte nefavorabile asupra consumatorilor. Primul pas ntreprins n analiza concentrrilor economice este definirea pieei produsului i a pieei geografice afectate de concentrarea economic notificat. Piaa produsului i piaa geografic vor reprezenta contextul n care este evaluat puterea de pia a noii entiti economice rezultate din concentrare. n scopul definirii pieei relevante, n cazurile de concentrare economic, se va avea n vedere impactul operaiunii de concentrare propuse asupra concurenei, n dinamica acesteia, deci asupra pieei relevante n noua sa structur, care va rezulta dup implementarea concentrrii. Este considerat afectat de concentrarea economic piaa relevant, n cadrul creia: a) dou sau mai multe pri implicate n operaiunea de concentrare economic acioneaz pe aceeai pia a produsului i, ca urmare a concentrrii, cota lor de pia depete 15% (relaii pe orizontal). b) una sau mai multe pri implicate acioneaz pe o pia a produsului situat n amontele sau n avalul oricrei alte piee pe care sunt prezente alte pri implicate i, n plus, cota lor de pia individual sau combinat, este de cel puin 25%, indiferent dac exist sau nu o relaie de genul furnizor-client ntre prile participante la concentrare (relaii pe vertical). n scopul definirii pieei relevante asupra creia urmeaz s produc efecte concentrarea economic propus:

38

-se va porni de la identificarea produselor fabricate i/sau comercializate de agenii economici implicai n concentrarea economic. -n continuare, se va determina care sunt produsele (i productorii acestora) care sunt suficient de apropiate pentru a fi substituibile sau nlocuitorii pentru produsele fabricate i/sau comercializate de agenii economici implicai n concentrare, definindu-se astfel piaa produsului sau, dac este cazul, pieele relevante ale produsului. Piaa geografic este format din productorii produselor incluse n piaa relevant a produsului, situai n aceleai locuri pe care grupul de consumatori ai produselor respective le iau n considerare atunci cnd iau deciziile de cumprare. O atenie deosebit se va acorda concentrrilor economice n care agenii economici implicai produc i/sau vnd produse care se includ n aceeai pia a produsului, o astfel de concentrare avnd efecte directe i semnificative asupra pieei geografice afectate de concentrarea economic n cauz, dac agenii economici implicai n concentrare vnd n mod curent produse pentru un grup semnificativ de cumprtori situai ntr-o anumit arie geografic. n cazul n care cifra de afaceri total depete pragul maximal, agenii economici sunt obligai s notifice Consiliului Concurenei intenia de a realiza concentrarea economic, pentru a se analiza dac structura economic proiectat este compatibil cu mediul concurenial normal. 28.No iunea de ajutor de stat Ajutorul de stat este orice msur de sprijin acordat de ctre stat sau de ctre unitile administrative-teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unitilor administrativeteritoriale, indiferent de form, care distorsioneaz sau amenin s distorsioneze concurena, prin favorizarea anumitor ntreprinderi, a produciei anumitor bunuri, a prestrii anumitor servicii sau afecteaz comerul dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurenial normal. (art. 2 alin. 2 din Legea 143/1999) Ajutorul de stat poate lua forma unei scheme de ajutor de stat sau unui ajutor individual: Schema de ajutor de stat este un sistem pe baza cruia pot fi acordate alocri specifice individuale ntreprinderilor definite n mod general i abstract sau orice sistem pe baza cruia ajutorul, care nu este legat de un anume proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor ntreprinderi pentru o perioad de timp nedeterminat sau ntr-un cuantum nedeterminat. (art. 2 alin. 6 din Legea privind ajutorul de stat). Ajutorul de stat individual este orice form de ajutor de stat care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutor (art. 2 alin. 7 din Legea privind ajutorul de stat). Art. 2 alin. 7 din Legea privind ajutorul de stat enumer modalitile de acordare a ajutorului de stat preciznd c modalitile nu se limiteaz la cele enumerate: -subvenii; -anularea de datorii sau preluarea pierderilor; -exceptri, reduceri sau amnri de la plata taxelor i impozitelor; -renunarea la obinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor mprumuturi cu dobnzi prefereniale; -garanii acordate de stat, de alte autoriti publice centrale sau locale ori de alte organisme care administreaz surse ale statului sau ale colectivitilor locale, n condiii prefereniale;

39

-participri cu capital ale statului, ale autoritilor publice centrale sau locale ori ale altor organisme care administreaz surse ale statului sau ale colectivitilor locale, dac rata profitului acestor investiii este mai mic dect cea normal, anticipat de catre un investitor privat prudent; -reduceri de pre la bunurile furnizate i la serviciile prestate de ctre autoriti publice centrale sau locale ori de ctre alte organisme care administreaz surse ale statului sau ale colectivitilor locale, inclusiv vnzarea unor terenuri aparinnd domeniului privat al statului sau autoritilor publice locale sub preul pieei. 29.Ajutorul de stat ilegal Ajutorul de stat este orice msur de sprijin acordat de ctre stat sau de ctre unitile administrative-teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unitilor administrativeteritoriale, indiferent de form, care distorsioneaz sau amenin s distorsioneze concurena, prin favorizarea anumitor ntreprinderi, a produciei anumitor bunuri, a prestrii anumitor servicii sau afecteaz comerul dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurenial normal. (art. 2 alin. 2 din Legea 143/1999) Ajutorul de stat poate lua forma unei scheme de ajutor de stat sau unui ajutor individual: Schema de ajutor de stat este un sistem pe baza cruia pot fi acordate alocri specifice individuale ntreprinderilor definite n mod general i abstract sau orice sistem pe baza cruia ajutorul, care nu este legat de un anume proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor ntreprinderi pentru o perioad de timp nedeterminat sau ntr-un cuantum nedeterminat. (art. 2 alin. 6 din Legea privind ajutorul de stat). Ajutorul ilegal este un ajutor de stat, altul dect unul existent sau exceptat de la obligaia notificrii conform prezentei legi, acordat fr a fi fost autorizat de Consiliul Concurenei sau acordat dup ce a fost notificat, dar nainte de emiterea unei decizii de ctre Consiliul Concurenei n termen legal. Ajutorul interzis este ajutorul de stat pentru care Consiliul Concurenei a emis o decizie de interzicere, dar a fost totui acordat. Persoanele interesate sunt considerate iniiatorul ajutorului de stat, furnizorul, beneficiarul ajutorului de stat i orice alt persoan, ntreprindere sau asociaie de ntreprinderi, incluznd asociaiile comerciale i asociaiile profesionale, afectate prin acordarea unui ajutor de stat. Pentru a fi considerat persoan interesat, singura condiie este dovedirea afectrii directe a interesului printr-un anumit ajutor. Prin ntreprindere se nelege orice persoan fizic sau juridic, indiferent de forma de organizare, care desfoar activiti n scop lucrativ, total sau parial. Prin ntreprindere public se nelege orice ntreprindere asupra creia autoritile publice pot exercita, direct sau indirect, o influen determinant n virtutea dreptului lor de proprietate, a participrii lor financiare sau a regulilor care guverneaz activitatea acesteia. Iniiatorul ajutorului de stat este acea autoritate abilitat s iniieze proiecte de acte normative sau administrative ce implic acordarea unor ajutoare de stat. n aceast sfer se includ i iniiativele legislative conform prevederilor Constituiei Romniei.

40

Prin ntreprindere public ce activeaz n sectorul industriei prelucrtoare se nelege orice ntreprindere public al crei obiect principal de activitate, reprezentnd cel puin 50% din totalul cifrei de afaceri anuale, se desfoar n domeniul industriei prelucrtoare. Activitile care se includ n sectorul industriei prelucrtoare sunt cele din Clasificarea activitilor din economia naional (CAEN). Prin serviciu de interes economic general se nelege acel serviciu prestat n condiii de pia, pentru care exist obligaii impuse de autoritile publice privind accesul consumatorilor n mod nediscriminatoriu i/sau alte obligaii impuse.

41