Вы находитесь на странице: 1из 81

COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE PUBLIC


Departamentul pentru nvmnt la Distan

ELEMENTE DE DREPT I ADMINISTRAREA AFACERILOR

BUCURETI 2009 - 2010

MOTO numai nfptuirea intereseaz.

uri

A gndi binele este destul de uor, a-l nfptui ns este foarte greu, i ... Legea, ca s fie durabil, trebue s se ntemeeze pe realiti, pe care viaa nsi sub toate aspectele ei le pune la dispoziie. Aceasta nseamn c regula de drept este un produs al mediului social unde ea urmeaz a fi aplicat i a principiilor permanente pe care raiunea omeneasc le desprinde tot din realitile vieii, care este ntr'o continu transformare i scurgere. Al. Otetelianu
1

Factorul creator de unitate i motorul tuturor proceselor sociale este aciunea neleas ca desfurare a voinei sociale. Din legea echilibrului social, a solidaritii dintre pri i ntreg, n ciuda diversitii prilor, decurge imperativul pentru orice adevrat reform, social ori politic, de a fi integral, de a fi adic o reform n acelai timp i economic i spiritual i moral-juridic i politico-administrativ. Dimitrie Gusti
2

ndrumar tutorial realizat pe baza unor elemente de doctrin i a legislaiei n vigoare la data de 20.04.2010.. Lect. univ. dr. Gheorghe TEODOROF

OTETELIANU, Al., Despre legi statale i reguli legale convenionale, Extras din Analele Facultii de Drept, Bucureti, No. 1-2, 1942, p. 13 i urm. 2 GUSTI, Dimitrie, Problema sociologiei. Sistem i metod, Academia Romn, Tomul XXII, Imprimeria Naional, Bucureti, 1940, p. 7

CUPRINS
Informaii generale despre curs
....................

4 7

Modulul I. Dreptul Afacerilor. Elemente de baz.

..

Modulul II. Organizarea activitilor fr personalitate juridic. 29 Modulul III. Organizarea activitilor cu personalitate juridic. .. . 39 Modulul IV. Intreprinderile n spaiul comunitar.
..

49 66

Modulul V. Contracte comerciale n relaiile de afaceri.

..

Glosar ... 78 Bibliografie 81

I. INFORMAII GENERALE Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: lect. univ. dr. TEODOROF Gheorghe Birou: Str. Povernei, nr.6-8, sct.1, Bucureti Tel.: 021.318.08.97 Consultaii: Date de identificare curs i contact tutori:

Elemente de drept i administrarea afacerilor


Anul II, Semestrul IV Tipul cursului Opional Pagina web a cursului: http://www.cvapid.snspa.ro/moodle/mod/resource/view. Tutore: drd. CREU Gabriela Adresa e-mail tutori: Condiionri i cunotine prerechizite nscrierea la cursul de fa este condiionat de parcurgerea i promovarea urmtoarelor discipline/cursuri: Teoria general a dreptului, Drept civil, Drept penal, Management public, Drept comunitar, Informatic. Descrierea cursului Cursul prezint o vedere selectiv a metodelor i tehnicilor manageriale care pot fi aplicate i n administrarea afacerilor, contribuind astfel la creterea performanei personalului din domeniu. n vederea dezvoltrii abilitilor cursanilor de aplicare n practic cursul prezint unele dintre aceste metode i tehnici: analiza SWOT, graficul GANTT, PARETO, arborele decizional, metode de prognoz. Temele i subiectele majore ale cursului reiau i dezvolt cunotine acumulate la Teoria general a dreptului, Drept civil, Drept penal, Management public i Drept comunitar. Organizarea temelor n cadrul cursului Temele cursului Elemente de drept i administrarea afacerilor sunt prezentate n cinci module. Gradul de nelegere, de utilitate i de aplicare n practica profesional a cunotinelor pe care le regsii in fiecare modul vor fi sensibil mbuntite dac, pe parcursul studierii suportului de curs, vei consulta sursele bibliografice recomandate. In situaia in care nu vei reui s accesai anumite materiale bibliografice, avei posibilitatea s contactai tutorele disciplinei. Formatul i tipul activitilor implicate de curs Avnd n vedere forma de nvmnt, respectiv nvmnt la distan ID, cursul se desfoar n sesiuni tutoriale. Cursanii primesc suport de curs electronic i tiprit, urmnd s aprofundeze cunotinele n domeniu prin studiu individual. Studenii au deplina libertatea de a-i gestiona singuri, fr constrngeri, modalitatea i timpul de parcurgere a cursului, nepresupunnd activiti obligatorii sptmnale. Pentru pregtire sunt organizate sesiuni de consultaii fa n fa, cu caracter facultativ. 4

Materiale bibliografice obligatorii Suportul de curs conine, la ncheierea fiecrui modul, atat referinele bibliografice obligatorii, cat si cele facultative. Sursele bibliografice au fost astfel stabilite incat s ofere posibilitatea adncirii nivelului, n condiiile unui bun management al timpului. Lucrrile de baz din bibliografia obligatorie sunt lucrri de referin n domeniu, prin pragmatismul lor contribuind la realizarea scopului i obiectivelor cursului, reprezentnd un suport de baz pentru fiecare tem prezentat. Lucrrile precizate au fost publicate la edituri de renume: Lumina Lex, Economica i pot fi achiziionate din librrii. Ele pot fi accesate i consultate la bibliotecile SNSPA, sau INA -liber, sau la BCU i ASE - pe baz de permis de acces. Materiale i instrumente necesare pentru curs Expunerea a fost realizat pe baza unui suport de prezentare multimedia cu videoproiectorul. Cursanii trebuie s aib acces la un calculator cu soft liceniat i conexiune la internet pentru a accesa clasa virtual a facultii, pentru a comunica cu tutorele i/ sau titularul cursului. De asemenea este necesar pentru vizualizarea unor aplicaii, de regul grafice. Calendar al cursului Calendarul disciplinei este adus la cunotina studentului i cuprinde datele celor dou ntlniri care vor fi anunate in timp util pe site-ul facultii. Examenul final va fi susinut n sesiune, pe baz de test mixt - gril i 3 subiecte deschise. Datele examenelor, susinute pe module sunt ferme, dar cursanii care nu pot participa la examenul planificat pentru modulul din care fac parte, se pot prezenta pe baza unei cereri aprobate la examenul susinut de cellalt modul. Cursanii care nu se prezint n prima sesiune sau nu promoveaz examenul au posibilitatea s l repete n sesiunile de restane sau/i reexaminri. Datele n care sunt organizate consultaii sunt orientative i susceptibile de a fi modificate. Politica de evaluare i notare Evaluarea final se va realiza prin examen scris desfurat in sesiunea de la finalul semestrului, pe baza unui test mixt, gril i 3 subiecte deschise. La fiecare rspuns gril punctajul este de 0.3, iar la subiectele deschise punctajul este de 1.00 per subiect. Din partea cursanilor se ateapt n primul rnd implicare n activitile cursului, expuneri, studiu individual, consultaii i proiecte n scopul realizrii obiectivelor disciplinei. La aceast disciplin nu sunt prevzute sarcini sau teste pariale care s condiioneze intrarea n examenul final. Studenii pot afla rezultatele finale prin afisaj electronic, sau de la tutore prin email sau telefon. Pentru a intra la examenul de mrire de not studenii trebuie s s completeze o cerere. Modalitatea de notare este aceeai ca la examenul iniial. Nota iniial nu se modific dect n cazul n care la mrire studentul obine o not superioar. 5

Elemente de deontologie academic - Studenii sunt anunai naintea nceperii examenului cu privire la necesitatea respectrii unei atmosfere civilizate, de stimare a colegilor i de adoptare a unei atitudini de competiie, concureniale. De asemenea, li se aduce la cunotin riscul de a trebui s prseasc sala n cazul tulburrii atmosferei de examen sau a utilizrii unor mijloace de fraud. Orice material elaborat de ctre studeni pe parcursul activitilor va face dovada originalitii. Orice tentativ de fraud, sau fraud depistat, va fi sancionat prin acordarea notei minime sau, n anumite condiii, prin exmatriculare. Studeni cu dizabiliti n situaia apariiei unor studeni cu dizabiliti, acetia vor putea contacta titularul cursului pentru a stabili modaliti optime, personalizate de desfurare a activitilor de pregtire i de evaluare n cadrul facultii, putnd fi contactat la telefon sau pe adresa de email. Strategii de studiu recomandate Strategii de parcurgere a modulelor din sillabus/curs, metode de abordare a activitilor i sarcinilor pentru a obine performana maxim: - nti, lecturarea rapid a cuprinsului i a ntregului suport de curs primit, cu scopul formrii unei vederi de ansamblu a disciplinei, apoi, studierea fiecrui modul, anterior participrii la consultaii i consemnarea elementelor care doresc s fie clarificate sau dezvoltate. Avnd n vedere caracteristicile invmantului la distan, se recomand studenilor o planificare foarte riguroasa a secvenelor de studiu individual, coroborat cu secvene de dialog, mediate de tutorii si respectiv titularul de disciplin. Lectura fiecrei lecii si rezolvarea la timp a lucrrilor de evaluare garanteaz nivele inalte de inelegere a coninutului tematic si totodat sporesc sansele promovrii cu succes a acestei discipline. Informaii suplimentare pe tema strategiilor i a tehnicilor de management al timpului - Se recomand studierea lucrrii HINDLE Tim, Cum s gestionm timpul, Editura RAO, Bucureti, 2000, cu axare pe urmtoarele elemente: analizarea timpului - p. 6; analizarea scopurilor - p. 16; stabilirea prioritilor p. 18; analizarea tiparelor de lucru - p. 6; folosirea planificatorilor de lucru - p. 24; scrierea si citirea p. 48; folosirea tehnologiei informaionale - p. 50.

MODULUL I. DREPTUL AFACERILOR. ELEMENTE DE BAZ.


Scopul modulului: Familiarizarea studenilor cu aspecte privind: dreptul, comerul, afacerile i elementele de baz reglementate. Obiectivele modulului: La finalul acestui modul, cursanii trebuie: S cunoasc noiunea, necesitatea i rolul afacerilor S cunoasc i s nteleag elementele comerului S cunoasc i s nteleag mutaiile de ordin juridic (de drept, dar i de fapt) ale Noului Cod civil, aplicabil dina nul 2011, n domeniul afacerilor.

1. Afacerea. Dreptul afacerilor. n domeniul economic, relaiile dintre subiecte - supuse regulilor de drept privat, au nceput s se separe. n afara faptelor de comer, subiectele pot obine profit i din realizarea altor activiti, reglementate de norme specifice, care adugndu-se dreptului comercial configureaz noua ramur a dreptului afacerilor, ca ramur distinct a dreptului privat. Din multele definiii al afacerii, regsite n doctrin, ctigul n bani sau un profit moral. Ca principii proprii dreptului afacerilor sunt considerate: realizarea unui profit ca scop al activitii, executarea obligaiilor cu diligen, publicitatea, celeritatea etc. rezult dou elemente specifice comune: afacerea este o activitate uman care se bazeaz pe specul si care are ca scop

2. Actualitatea si importanta dreptului comercial In tara noastra, evolutia dreptului comercial ca ramura distincta de drept a culminat in sec. XIX cu aparitia Codului comercial roman adoptat in 1887, principalul izvor de drept comercial, care a fost aplicat in mod permanent de la data adoptarii sale si pana in 1948, constituind reglementarea de baza a activitatii comerciale si industriale. Prin trecerea la asa-zisa economie de piata si prin necesitatea reglementarii legale a noilorraporturi juridice aparute, Codul comercial a fost redescoperit, putandu-se vorbi chiar de o adevarata renastere a dreptului comercial.

3. Notiunea, definitia si obiectul dreptului comercial 3.1 Autonomia dreptului comercial Reglementarea actuala distincta din dreptul nostru confirma autonomia dreptului comercial roman. Dreptul comercial este o parte a dreptului privat, impreuna cu dreptul civil. Desi dreptul comercial contine reglementari speciale, nu este o lege exceptionala, deci nu este de stricta interpretare si i se poate aplica interpretarea extensiva (gramaticala, logica, prin analogie). Prin natura lor, majoritatea legilor comerciale sunt supletive, normele imperative in domeniu fiind limitate la anumite cazuri de exceptie, in special pentru protectia tertilor. 3.2 Conceptia obiectiva si subiectiva si definirea dreptului comercial Dreptul comercial fiind un drept special, este necesar sa se delimiteze exact domeniul sau de aplicare cu alte cuvinte obiectul dreptului comercial. Potrivit conceptiei doctrinale clasice, exista doua sisteme care permit stabilirea sferei aplicabilitatii dreptului comercial: conceptia subiectiva (are in vedere persoana comeciantului) si conceptia obiectiva (are in vedere natura operatiunii).

Codul comercial roman are la baza sistemul obiectiv, enumerand in art. 3 cca. 20 de activitati distincte care sunt considerate fapte de comert, enumerarea lor nefiind insa limitativa. Sistemul obiectiv este completat insa printr-un criteriu subiectiv, prin care sunt supuse dreptului comercial, conform art. 4, si toate acele operatiuni pe care comerciantul le savarseste in exercitiul comertului sau. In plus, prin art. 7 Cod comercial, este definita calitatea de comerciant si, implicit, limitele aplicarii legii comerciale persoanelor care au calitatea de comerciant. In consecinta, dreptul comercial poate fi definit ca un ansamblu de norme juridice de drept privat, aplicabile raporturilor juridice generate de acte sau fapte juridice de comert si la care participa persoane fizice sau juridice care au calitatea de comercianti. 3.3 Corelarea cu alte ramuri de drept Mai mult decat oricare alta ramura de drept, dreptul comercial nu poate fi izolat, existand corelatii stranse cu multe alte ramuri, cum ar fi: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul comertului international si dreptul international privat, dreptul administrativ, dreptului financiar, drept penal. 4. Faptele si actele de comert 4.1 Fapte de comert definite de Codul Comercial Conform sistemului obiectiv toti cei care savarsesc operatiuni considerate ca fiind comerciale (art. 3 C.com.) sunt supusi Codului comercial si deci legislatiei comerciale.

Faptele de comert reprezinta acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii sau o interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit. 4.2. Categoriile de fapte de comert In literatura noastra juridica s-a propus o clasificare a faptelor de comert in trei mari categorii: obiective, subiective si unilaterale sau mixte. Art. 3 din Codul comercial enumera astfel 20 de fapte de comert considerate ca obiective de legiuitor: obiective, subiective si unilaterale (mixte). 4.3. Faptele de comert obiective si clasificarea acestora Sunt fapte obiective de comert numai operatiile pe care legiuitorul le defineste in mod expres in cuprinsul art. 3 si 6 C. com. Comercialitatea acestor fapte de comert prevazute expres de legiuitor deriva din natura lor si pentru motive de ordine publica. Intrucat in majoritatea lor faptele de comert obiective sunt astfel prevazute datorita criteriului economic si a functiei economice a operatiunilor respective, reamintim in continuare si clasificarea in trei grupe principale acceptata de majoritatea autorilor in materie comerciala: operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie; operatiuni care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie activitatea intreprinderilor); operatiunile conexe sau accesorii. 4.4. Faptele de comert subiective si prezumtia de comercialitate In continuare prin art. 4 C. Com se precizeaza ca se socotesc afara de acestea (afara de cele prevazute in art. 3 C. com. n.n.) ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul. Pe langa faptele considerate obiective, legiuitorul a conferit comercialitate si acelor acte care sunt savarsite de comerciant, acestea numindu-se fapte de comert subiective. Din coroborarea art. 7 C. com. cu art. 4 C. com. reiese ca faptele de comert subiective reprezinta toate actele savarsite de comerciant, cu conditia ca acestea sa fie savarsite in nume propriu si cu titlu profesional, obisnuit. Se instituie astfel prin art. 4 C. com. o anumita prezumtie relativa, denumita prezumtia de comercialitate, care considera ca fapte de comert toate actele si obligatiile comerciantului indiferent de izvorul lor, cu exceptiile mentionate expres in art. 4 C. com: a). daca obligatia are un caracter civil sau b). necomercialitatea rezulta din insusi actul savarsit de comerciant. 4.5. Faptele de comert unilaterale sau mixte si exceptiile de la aplicarea legii comerciale Prin art. 56 C. com. legiuitorul stabileste ca regula generala regimul juridic comercial al faptelor de comert unilaterale sau mixte, supunand legii comerciale raportul juridic generat de

ambele parti, chair daca pentru una dintre ele actul respectiv are caracter necomercial. Solutia adoptata este justificata de unitatea si unicitatea actului juridic incheiat de cele doua parti, indiferent de natura comerciala sau nu pentru fiecare in parte, deoarece acelasi act juridic evident nu poate fi supus unor reglementari diferite. Art. 56 C. com., in care se afla sediul materiei faptelor de comert unilaterale sau mixte, mai prevede in acelasi timp cu aplicarea legii comerciale ca exista doua limitari in favoarea legii civile: a). se inlatura aplicarea legii comerciale in cazul dispozitiilor referitoare chiar la persoana comerciantului si b). in cazul in care legea ar dispune altfel. 5. Comerciantii 5.1. Definitie Avand la baza sistemul obiectiv, asa cum am mai mentionat in capitolele precedente, Codul comercial stabileste prin art. 7 cine sunt comerciantii, mai precis cine are aceasta calitate, fara a da o definitie a comerciantului. Se face deosebire intre persoanele fizice si societatile comerciale, persoanelor fizice fiindu-le necesare indeplinirea anumitor conditii pentru a dobandi calitatea de comerciant, pe cand societatilor comerciale, li se atribuie din start calitatea de comerciant, numai prin simpla lor existenta legala. Se spune astfel ca persoanele fizice devin comercianti si societatile comerciale se nasc comercianti. 5.2. Principalele consecinte ale dobandirii calitatii de comerciant Se aplica institutiile comerciale. Comerciantii sunt supusi unor obligatii profesionale: - inmatricularea in registrul comertului; - in decursul realizarii comertului, sa-si inscrie in acest registru toate actele si faptele care modifica inregistrarea initiala; - inregistrarea elementelor de identificare (nume, firma, emblema), diverse mentiuni cu privire la fondul de comert; - tinerea registrelor proprii; exercitarea unui comert legal (Legea nr. 11/1991 art. 4 9defineste actele neloiale); - sanctiunile pentru astfel de fapte nelegale sunt diverse: contraventionale, penale, daune morale; - pentru actele comerciantului, se aplica prezumtia de comercialitate din art. 4 C. com.; comerciantii sunt supusi procedurii insolventei, adic reorganizarii si falimentului; - calitatea de comerciant are consecinte chiar si dupa incetarea ei; Calitatea de comerciant trebuie delimitata de alte profesiuni indeplinite de persoanele fizice. Astfel, conform doctrinei si practicii judiciare, nu sunt considerati comercianti:

10

- meseriasii, daca se limiteaza strict la exercitiul meseriei lor si nu savarsesc fapte de comert; - asociatii societatilor comerciale; - cei care semneaza cambii, bilete la ordin, cec-uri; - statul nu este comerciant, dar va fi supus legii comerciale cand se vor incheia acte comerciale; - cei care practica profesiuni liberale nu sunt comercianti; - auxiliarii comertului fac acte de comert pentru altii si nu sunt comercianti; - agricultorii, asociatiile si fundatiile nu sunt comercianti. Dovada calitatii de comerciant, fiind o chestiune de fapt, poate fi facuta cu orice mijloace de proba. Incompatibilitati. Calitatea de comerciant este incompatibila cu exercitarea altor profesii, cum ar fi: functia de judecator, functionarii publici, profesiile liberale (avocatii, notarii publici, medicii, arhitectii etc.), ofiterii, diplomatii. Interdictii. Anumite activitati nu se pot exercita pe baza liberei initiative: prospectarea si extractia carbunelui, a minereurilor feroase, nemetalifere, a sarii, a minereurilor de metale rare, a titeiului si gazelor naturale, prelucrarea tutunului, fabricarea si comercializarea de echipament militar, munitii si armament, droguri si narcotice, precum si activitatile care constituie monopol de stat. Obligatiile profesionale ale comerciantilor. Comerciantii au obligatia sa indeplineasca anumite formalitati de publicitate, care se realizeaza, in principal, prin publicitatea in registral comertului. Astfel, comerciantii au oligatia sa se inmatriculeze in registrul comertului si sa inregistreze in acest registru mentiunile privind actele si faptele intervenite in cursul exercitarii si la incetarea comertului (Legea nr. 26/1990). Alte obligatii ale comerciatilor sunt organizarea si tinerea contabilitatii activitatii comerciale si exercitarea comertului in limitele concurentei licite. Identificarea comerciantilor se realizeaza prin firma si sediu, asa cum persoanele fizice se identifica prin nume si domiciliu. Un alt element de identificare, facultativ insa, este emblema. 6. Fondul de comert Este un ansamblu de elemente din care unele incorporale, altele corporale, apartinand unui comerciant, pe care acesta le reuneste in vederea exercitarii comertului. Elementele incorporale sunt: - Clientela si vadul - Dreptul asupra contractului de locatie (sediul) - Numele si firma - Emblema - Marcile de fabrica, comert si servicii - Brevetele de inventii

11

- Desenele si modelele industriale - Alte semne distinctive ale marfurilor (apelatii de origine etc.). Cu privire la natura juridica a fondului de comert, fondul de comert este considerat de doctrina ca un bun mobil, incorporal, de natura comerciala. Fondul de comert poate face obiectul unui aport intr-o societate comerciala. De asemenea, poate fi vandut, inchiriat, gajat etc. Mijloacele de aparare a fondului de comert sunt: - pe cale legislativa, prin reglementarile privind concurenta neloiala; - pe cale conventionala, conform contractelor dintre parti; - pe cale jurisdictionala, prin actiuni in justitie pentru concurenta neloiala. 7. Efectele de comer ( titlurile de credit ) Titlul de credit este un document constitutiv si constatator, negociabil, precis determinat in cuprinsul sau, care permite titularului (posesorului legitim), sa-si exercite la scadenta drepturile literale si autonome, mentionate in cuprinsul sau, incorporate in titlu, de unde si denumirea de titlu de credit. Pe scurt, efectul de comert este un titlu negociabil si literal care reprezinta o creanta a unei sume de bani stipulata pe termen scurt si serveste la plata sa. Modalitatea de recunoastere a unei obligatii de plata sub forma unui inscris simplu, cum ar fi o chitanta, nu satisface exigentele comertului modern, in care celeritatea constituie o cerinta primordiala. Un astfel de document prezinta principalul neajuns ca el constituie un titlu de creanta opozabil exclusiv debitorului, iar transmiterea lui de catre creditor catre o alta persoana urmeaza regulile greoaie ale cesiunii, reglementate de Codul civil; comertul impune, pentru o buna mobilizare a creditelor, ca asemenea transmiteri sa se faca operativ, cu minimum de formalitati. De asemenea, in cazul in care un astfel de inscris - sub forma unei simple dovezi consemneaza obligatia asumata de un asemenea semnatar de a restitui un anumit bun (depozitat sau primit pentru transport), actul in cauza nu poate fi opus acestuia decat de persoana indicata de predator, imprejurare care ar ingreuna considerabil transmiterea bunului respectiv pe timpul depozitarii sau al transportului. In literatura de specialitate, titlurile de credit mai sunt denumite efecte de comert, instrumente negociabile, valori mobiliare sau titluri de valoare. Denumirea consacrata de Codul comercial este acea de titluri de credit. 3 Titlurile de credit in materie comerciala au ca principala caracteristica faptul ca ele nu pot exista decat sub forma scrisa, forma scrisa fiind de esenta acestor titluri.
3

art.812 Codul comercial

12

Exista doua categorii esentiale de titluri de credit. Prima categorie traditionala cuprinde acele titluri care se incadreaza in notiunea clasica de titluri de credit, cambia, biletul la ordin, warantul, certificatul de depozit, negociabile. Cea de-a doua categorie include: cecul, titlurile informatizate, biletul la purtator. Definitie si clasificare Titlul de credit este acel inscris care este necesar pentru a transfera sau a pretinde dreptul literal si cel autonom inscris in el. Continutul titlurilor de credit poate fi diferit: - exista titluri ce reprezinta un drept real, un drept care se valorifica asupra unui bun determinat: scrisori de trasura, conosamentul, recipisa de depozit, adeverinta de gaj; - exista titluri ce dau dreptul la o prestatie din partea debitorului: o suma de bani - titluri de renta, bilete de loterie, bilete de banca, bonuri de tezaur, cambii, bilete la ordin, cec-uri; ordinele in producte; un serviciu - documente de transport, marci postale, timbre: - deosebim si titluri care dau posesorului anumite drepturi de reprezentare cu beneficiile lor: actiunile, certificatele de parti sociale. Dupa modul in care circula, titlurile comerciale de valoare se impart in trei categorii: titluri nominative, titluri la ordin si titluri la purtator. a) Titlurile nominative. Sunt titluri nominative acele inscrisuri care individualizeaza pe titularul dreptului prin aratarea numelui acestuia. Posesiunea titlului indeplineste numai functia de legitimare a posesorului, care are fata de emitent un drept propriu. Determinarea persoanei care este titulara dreptului, in chiar titlu, permite identificarea fara nici un fel de dubii a celui indreptatit sa exercite in mod legitim dreptul care decurge din titlu. Ele nu pot fi transmise decat cu cooperarea debitorului, in sensul ca el colaboreaza la inregistrarea schimbarii titularului de drept, prin substituirea titlului retras cu un altul echivalent sau prin mentinerea acelui titlu facandu-se modificari in ce priveste numele noului titular. Forma de transmitere fiind aceea a cesiunii de creanta, titlurile de credit nominative sunt lipsite astfel de trasatura lor esentiala: posibilitatea de a fi transmise pe calea girului. Fac parte din aceasta categorie obligatiile nominative emise de societatile comerciale, titlurile nominative emise de stat etc. b) Titlurile la ordin. Sunt titluri la ordin acele inscrisuri care cuprind drepturi literale si autonome care pot fi exercitate numai de o persoana determinata (primul beneficiar) sau de o alta persoana careia i-au fost transmise aceste drepturi printr-o formalitate numita gir. Dobanditorul exercita drepturile "la ordinul" beneficiarului. Girul consta intr-o mentiune translativa de drepturi facuta de posesorul titlului, chiar in titlu cu precizarea numelui dobanditorului. Fac parte din aceasta categorie: cambia, biletul la ordin, cecul.

13

c) Titlurile la purtator. Sunt titluri la purtator inscrisurile care incorporeaza anumite drepturi, fara sa determine persoana titularului drepturilor. In consecinta, titularul drepturilor mentionate in inscris este posesorul legitim al inscrisului. Transmiterea titlurilor la purtator se realizeaza prin simpla remitere materiala a inscrisurilor. Un asemenea titlu este necesar sa cuprinda in continutul lui clauza ,,la purtator", astfel incat vointa debitorului care subscrie sa rezulte in mod neechivoc. Intra in aceasta categorie: titlurile datoriei publice, cecul la purtator, obligatii la purtator emise de societatile comerciale, libretele la purtator emise de CEC. CAMBIA, titlu de credit Cambia este unul dintre titlurile de credit cu mare aplicabilitate in activitatea comerciala. In ciuda faptului ca este folosita pe scara larga, Legea nr. 58/1934 nu da o definitie a cambiei. Ea cuprinde insa anumite dispozitii privind cuprinsul cambiei pe baza carora se poate defini acest titlu de credit Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. Cambia se prezinta ca un titlu de credit ce cuprind un ordin neconditionat dat altuia de a plati o suma determinata la scadenta. Trasaturile cambiei ca titlu de credit Fiind un titlu de credit, cambia intruneste toate trasaturile care caracterizeaza aceste titluri. In consecinta si cambia este un document necesar intrucat dreptul pe care-l contine nu poate fi exercitat de titular decat prin posesiunea materiala a inscrisului insusi. Fiind un titlu de valoare, cambia are caracterele care sunt comune titlurilor comerciale de valoare, dar, pe langa aceste caractere generale, cambia are si anumite caractere proprii. Pe langa trasaturile comune oricaror titluri de credit, regulile cambiale mai prevad si altele, specifice cambiei. Astfel: - Cambia este un titlu de credit prin excelenta, fiind considerata modelul tuturor titlurilor de credit, prin faptul ca intruneste trasaturile comune ale acestora si are un grad maxim de eficacitate in perfecta concordanta cu functia ei economica. Confera posesorului legitim dreptul de a primi suma de bani mentionata in cuprinsul sau. Plata dispusa de tragator devine exigibila dupa scurgerea unui termen de la data emiterii cambiei. Datorita acestui fapt, prin cambie se realizeaza o operatie de credit. Scadenta este unica pentru toate obligatiile cambiale rezultate din cambie. - Obligatia cambiala poate avea ca obiect numai plata unei sume de bani, cu excluderea oricarei alte prestatii.

14

- Obligatia cambiala constituie un act de comert, figurand intre actele obiectiv comerciale, indiferent de natura raportului juridic care i-a dat nastere. Sunt comerciale toate operatiunile cambiale precum si actiunile ce rezulta din ele. - Cambia creeaza obligatii solidare. - Cambia este un titlu executor, pentru capital si accesorii. Cu toate acestea legiuitorul a impus instantei competente obligatia investirii titlului cu formula executorie. Cambia este deci un titlu de credit la ordin, esential girabil, formal si complet, care incorporeaza o obligatie abstracta si neconditionata de natura comerciala si autonoma de plata a unei sume de bani de catre semnatarii tinuti in mod solidar la executarea obligatiei. Functiile cambiei Doctrina dreptului comercial considera ca trei sunt functiile cambiei: functia de instrument de schimb valutar, functia de instrument de credit si functia de instrument de plata.

BILETUL LA ORDIN . Notiune Biletul la ordin este cel mai simplu dintre efectele de comert. Biletul la ordin este un inscris - titlu de credit - prin care o persoana numita emitent, se obliga sa plateasca o suma de bani, la scadenta, altei persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. Biletul la ordin serveste adesea la pregatirea transmiterii usoare a creantei. Alte bilete la ordin sunt emise in folosul bancilor pentru a deveni inscrisuri de mobilizare a creantelor comerciale negarantate sau bilete la ordin ce devin scontabile de banci, prin intermediul facturilor protestabile care vor fi anexate la bilete, ca garantie de catre emitent. Acest titlu de credit este asemanator cambiei, fiind reglementat de aceeasi lege. 4 Ca regula generala, dispozitiile referitoare la cambie sunt aplicate si biletului la ordin, in masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu. Trasatura esentiala a acestui titlu de credit, in antiteza cu cambia, este faptul ca inca din faza crearii lui sunt implicate numai doua persoane: emitentul, care se obliga sa plateasca la scadenta suma inscrisa in document, si beneficiarul, care devine astfel creditor pentru suma respectiva. Aceasta diferenta de structura are o serie de consecinte, dintre care cea mai importanta este suprimarea procedurii privind acceptarea . Emitentul, debitorul sau importatorul este persoana care emite inscrisul, obligandu-se sa plateasca o suma de bani la scadenta.
4

Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin., in art. l04-107

15

Beneficiarul, creditorul sau exportatorul este cel catre care ori la ordinul caruia urmeaza sa se faca plata unei sume de bani. Emiterea biletului la ordin este determinata de existenta intre parti a unui raport juridic fundamental. Caracterele biletului la ordin Biletul la ordin este un titlu de credit la ordin, formal si complet, care incorporeaza o obligatie abstracta, autonoma si neconditionata de plata a unei sume de bani de catre semnatarii sai, care sunt tinuti solidar la executarea obligatiei. Biletul la ordin se aseamana cu o recunoastere de datorie de catre debitor, fata de creditorul sau. CECUL . Definitie si sediu juridic. 5 In mod obisnuit cecul este considerat ca facand parte din categoria titlurilor de credit, alaturi de cambie si de biletul la ordin. In realitate, cecul are numai functia de instrument de plata, fiind lipsit de functia de instrument de credit. Includerea lui in categoria instrumentelor de credit se explica prin aceea ca unele principii care guverneaza cambia si biletul al ordin sunt aplicabile si cecului . Cecul este un titlu de credit care cuprinde un ordin pe care o persoana - tragator - il trage asupra unei banci, la care are fonduri de care poate dispune, careia ii ordona sa plateasca o suma de bani unei terte persoane purtatoare a titlului beneficiar. Persoanele care participa la acest act sunt aceleasi ca la cambie: - tragatorul sau emitatorul titlului care dispune efectuarea unei plati; - trasul sau banca care primeste ordinul de a plati o suma de bani determinata; - beneficiarul care poate fi purtatorul cecului sau o persoana mentionata de tragator (cec de plata) ori poate fi insusi tragatorul, care incaseaza la scadenta suma indicata in inscris (cec de retragere). Caracteristic cecului este proviziunea (acoperirea), respectiv disponibilul financiar din care urmeaza sa se faca plata la scadenta si care se constituie fie dintr-un depozit bancar, fie dintrun credit bancar acordat de tras, tragatorului^4 . Natura cecului In mod obisnuit cecul este considerat ca facand parte din categoria titlurilor de credit, alaturi de cambie si de biletul la ordin. In realitate, cecul are numai functia de instrument de plata, fiind lipsit de functia de instrument de credit. Cecul se deosebeste si de cambie, avand un regim diferit de aceasta :

Cecul a fost reglementat initial prin Codul comercial din anul 1887 si, in prezent, prin Legea nr.59 / 1934, modificata prin Ordonanta Guvernului nr .11 din 4 august 1993.

16

- el este intotdeauna platit "la vedere"; - nu poate fi tras decat asupra unei banci; - nu este un titlu de credit la vedere, ci un instrument de plata; - nu este un act de comert obiectiv , ci poate fi un act de comert subiectiv. Functiile cecului Cecul are doua functii principale : a) instrument de retragere de fonduri din soldul creditor al propriului cont b) instrument de plata cu moneda scripturala; Cecul este, prin excelenta, un instrument de plata (de compensatie si lichidare), care creeaza unei persoane posibilitatea de a efectua plati printr-o banca unde are depuse fondurile, evitand platile in numerar . In calitate de instrument de plata, rolul sau este mult mai important decat al cambiei si biletului la ordin. Functia sa de instrument de plata rezulta din imprejurarea ca cecul, ca si biletul de banca, este platibil in toate cazurile "la vedere". Beneficiarul poate sa incaseze suma de bani prevazuta in titlu de la banca indicata in cec sau sa gireze titlul pentru plata datoriilor sale. Acest sistem de plata avantajeaza pe debitor care, pe de o parte, asigura pastrarea in banca a sumelor de bani depuse, evitand detinerea si manuirea banilor in numerar, iar pe de alta parte, poate profita de dobanzile pe care sumele de bani depozitate la banca pana in ziua in care banca plateste si stinge debitul . Pentru utilizator (tragator sau beneficiar) avantajul consta in evitarea detinerii si manuirii banilor iar pentru fisc avantajul consta in posibilitatea controlului platilor. Inconvenientele majore ale cecului sunt incertitudinea platii (datorita emiterii cecurilor fara acoperire) si costul ridicat al prelucrarii fata de costul transferurilor electronice . bancar;

8. Noutile Legii nr. 287 / 2009 privind Codul civil Cod civil ( aplicabil din anul 2011) Transformrile profunde ale societii romneti i ale realitilor europene contemporane reclam ocrotirea unor noi valori socio-morale, culturale, economice i tehnico-tiinifice, norma fundamental de drept civil trebuind s rspund, n egal msur, unor exigene decurgnd din angajamentele asumate de Romnia n cadrul procesului de integrare european i din noul statut al rii noastre de stat membru la Uniunea European.
6

www.cdep.ro, EXPUNERE DE MOTIVE la Proiectul de Lege privind Codul civil ( adoptat prin Legea nr. 287 / 2009 privind Codul civil, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 511 din 24 iulie

17

n acest context, trebuie evideniat importana Noului Cod civil pentru angajamentele stabilite cu Comisia European n cadrul Mecanismului de cooperare i Verificare.
7

Reforma dreptului procedural, aflat n curs, se poate realiza ns n bune condiii doar ntr-o viziune unitar, de ansamblu, care presupune consecven legislativ i o strns corelare cu reforma de substan pe planul dreptului material (realizat printr-o reform a dreptului civil). Corelnd dispoziii ce izvorsc din tradiia durabil a Codului civil din 1864, att cu prevederi coninute de instrumente comunitare i internaionale, ct i cu actualul cadru legislativ intern, filtrnd normele de baz n lumina soluiilor oferite constant de doctrin i jurispruden de-a lungul anilor, Noul Cod civil rspunde necesitii de adaptare a actualei legislaii la exigenele realitilor social-economice. Referitor la mediul afacerilor, se constat c Noul Cod civil realizeaz trecerea de la concepia actual dualist a dreptului romnesc, la concepia monoist, reglementndu-l substanial i novator, dup cum se poate constata n continuare. n Cartea a V-a, Despre obligaii se realizeaz o restructurare a materiei i o reformulare a principiilor i conceptelor tradiionale n lumina tendinelor moderne n materie. Noua reglementare propune o abordare unitar a raporturilor obligaionale. Astfel, se renun la diviziunea tradiional n raporturi civile i raporturi comerciale i se consacr diferenieri de regim juridic n funcie de calitatea de profesionist, respectiv nonprofesionist a celor implicai n raportul juridic obligaional. La stabilirea regimului general al obligaiilor a fost avut n vedere i asigurarea unei protecii corespunztoare a subiectelor de drept aflate pe o poziie de inferioritate economic, perspectiv ce se reflect, n special, n dispoziiile referitoare la formarea contractului, integrarea clauzelor standard n contract, reducerea clauzei penale, repararea prejudiciului nepatrimonial .a. Structurat n 11 titluri, materia obligaiilor cuprinde dispoziii generale referitoare la coninutul raportului de obligaie, dispoziii cu privire la izvoare, modaliti i tipuri de obligaii, executarea, transmisiunea, transformarea i stingerea obligaiilor, precum i un capitol special destinat restituirii prestaiilor. Un titlu distinct este destinat contractelor speciale i modalitilor de garantare a obligaiilor. n ceea ce privete izvoarele obligaiilor, alturi de contract, actul unilateral, gestiunea de afaceri, mbogirea fr just cauz, plata nedatorat i fapta ilicit, a fost adugat orice alt act sau fapt de care legea leag naterea unei obligaii. n capitolul destinat contractului, sunt reglementate n detaliu aspecte referitoare la ncheiere - capacitatea, consimmntul, obiectul, cauza i forma (sunt incluse dispoziii speciale referitoare la
2009. Noul Cod civil va fi aplicabil din anul 2011, de la o data ce va fi stabilit prin Legea de aplicare a Codului civil, care urmeaz a fi adoptat de Parlament.) 7 Decizia Comisiei 2006/928CE din 13 decembrie 2006, JO L 354, 14.12.2006.

18

forma contractelor electronice), la nulitate (se consacr prezumia de nulitate relativ, fixndu-se regimul general al nulitii innd seama de distincia dintre nulitatea absolut i nulitatea relativ, efectele nulitii, condiiile de validare a contractului nul sau anulabil i conversiunea contractului nul interpretare (se introduce conceptul de voin concordant a prilor) i cesiunea contractului. S-a urmrit i o simplificare a definiiilor tipurilor de contracte pentru o mai mare claritate i s-au introdus definiii pentru alte tipuri de contracte, cum ar fi contractul de adeziune sau contractulcadru. O atenie deosebit este acordat regulilor privitoare la formarea contractului i, n special, etapei precontractuale, fiind reglementat rspunderea precontractual, ndeosebi pentru negocierea cu rea-credin, divulgarea sau folosirea neautorizat a informaiilor confideniale, retragerea intempestiv a ofertei. Mecanismul ncheierii contractelor este analizat prin prisma conceptelor tradiionale de ofert i acceptare, fiind ns avansate i soluii pentru cazurile n care aceast teorie se aplic cu dificultate, cum este cazul negocierilor ndelungate ori al manifestrilor de voin implicite. Noua reglementare consacr soluia irevocabilitii ofertei de a contracta, o concepie realist care se bazeaz pe faptul c, de cele mai multe ori, oferta lansat destinatarului are n spate negocieri i discuii, n raport cu care orice rzgndire din partea ofertantului nu poate fi privit dect ca inexistent. O modificare important vizeaz momentul ncheierii contractului, fiind consacrat sistemul recepiunii, care se regsete n majoritatea sistemelor de drept civil. Astfel, contractul se va ncheia n momentul i n locul n care acceptarea ajunge la ofertant, indiferent dac acesta a cunoscut sau nu coninutul acceptrii. De un cert interes practic este reglementarea clauzelor-standard i a clauzelor neuzuale, prin care s-a urmrit temperarea posibilelor abuzuri ale prii a crei poziie economic este privilegiat i de care este tentat s profite n relaia cu partea mai vulnerabil. n privina viciilor de consimmnt, noutile pe care le aduce noua reglementare sunt semnificative. Astfel, urmnd modelul legislaiilor moderne, numai eroarea esenial va deschide calea unei aciuni n anularea contractului. Spre deosebire de reglementarea actual, eroarea asupra naturii sau obiectului contractului este tratat ca o cauz de nulitate relativ. n plus, sunt reglementate expres eroarea de drept i dolul prin reticen iar leziunea dobndete o vocaie general de protejare a prii defavorizate ntr-un raport contractual i de remediere a dezechilibrelor contractuale grave provocate prin comportamentul incorect al celeilalte pri. Referitor la dispoziiile ce reglementeaz obiectul contractului, s-a urmrit asigurarea unui echilibru ntre nevalabilitatea contractului i rspunderea contractual. Astfel, potrivit noii

19

reglementri, imposibilitatea iniial a obiectului obligaiei nu atrage ntotdeauna nulitatea contractului. Se reglementeaz posibilitatea de a contracta cu privire la bunuri care, la data ncheierii contractului, aparin unei tere persoane, soluie care este perfect concordant cu necesitile relevate att de circuitul comercial ct i de cel civil. i dispoziiile care privesc efectele contractului propun soluii inovatoare, dintre care amintim: strmutarea riscului n contractele translative de proprietate odat cu predarea bunului, reglementarea expres a impreviziunii i a denunrii unilaterale ca modalitate de ncetare a oricrui tip de contract ncheiat pe durat nedeterminat. Primesc o reglementare detaliat i clauza de dezicere, pactul de opiune, promisiunea de a contracta, stipulaia pentru altul, promisiunea faptei altuia i simulaia. n privina reprezentrii, s-a urmrit, n principal, clarificarea condiiilor i efectelor acesteia, mai ales a efectelor actelor ncheiate de reprezentant fr indicarea numelui reprezentatului i a celor ncheiate n lipsa sau cu depirea puterii de a reprezenta. n materia rspunderii civile delictuale, se propune includerea unor soluii consacrate n doctrin i jurispruden, cum ar fi: rspunderea pentru vtmarea unui interes, iar nu numai a unui drept subiectiv, rspunderea n cazul nendeplinirii unei activiti impuse de lege sau de ordinul superiorului, extinderea rspunderii comitentului pentru fapta prepusului, definirea pazei juridice .a. Modalitile obligaiilor i tipurile de obligaii complexe fac obiectul unor titluri distincte. Noua reglementare preia regula solidaritii legale n obligaiile comerciale (consacrat, n prezent, n art.42 din C.Com.) i introduce solidaritatea pasiv legal ntre debitorii unor obligaii contractate pentru exploatarea unei ntreprinderi. Sunt oferite, de asemenea, i soluii menite s clarifice anumite probleme controversate, cum ar fi precizarea consecinelor imposibilitii executrii n natur a obligaiilor asupra solidaritii pasive ori enunarea criteriilor de stabilire a contribuiei codebitorilor solidari la plata obligaiei. n ceea ce privete executarea silit a obligaiilor, se propune, fa de reglementarea actual, o restructurare a acestei materii. Astfel, dup enunarea principiului c orice obligaie trebuie ndeplinit n mod integral i la timp, sunt enumerate mijloacele puse la dispoziia creditorului pentru a remedia consecinele neexecutrii obligaiei, respectiv: executarea n natur a obligaiei; rezoluiunea sau rezilierea contractului ori, dup caz, reducerea propriei obligaii corelative, dac obligaia este contractual; alte mijloace prevzute de lege pentru realizarea dreptului (msuri conservatorii, aciunea oblic, aciunea revocatorie). n toate cazurile, creditorul poate cere daune-interese pentru prejudiciile cauzate prin neexecutare, acestea putnd fi cerute exclusiv n cazul executrii integrale prin echivalent, sau, dac este cazul, pot fi cumulate cu celelalte remedii. Totodat, noiunea de neexecutare a obligaiilor este definit n sens larg, spre a reuni toate formele de neexecutare, precum neexecutarea total sau parial, executarea defectuoas ori

20

executarea cu ntrziere a obligaiei. Existena neexecutrii se determin innd seama, ntre altele, de natura obligaiei de mijloace sau de rezultat, precum i de calitatea debitorului. n acelai timp, s-a dorit o reglementare n detaliu a punerii n ntrziere a debitorului. Astfel, att n raporturile civile, ct i n cele comerciale, a fost preferat soluia acordrii unui termen suplimentar debitorului, urmrindu-se obinerea unei executri voluntare a obligaiei dect ncurajarea declanrii imediate a procedurilor judiciare. Fa de reglementarea actual din art.1079, au fost extinse situaiile n care debitorul se afl de drept n ntrziere, precizndu-se c sarcina probei unui caz de ntrziere de drept revine ntotdeauna creditorului, pentru a proteja debitorul de un eventual comportament abuziv al creditorului, aceast regul putnd duce, uneori, la o rsturnare a sarcinii probei. Prevederile proiectului pstreaz regula actual a executrii n natur a obligaiilor, debitorul putnd fi silit s ofere creditorului prestaia promis atta timp ct acest lucru este posibil, ns noiunea de imposibilitate trebuie interpretat n sens larg, cuprinznd att o imposibilitate de fapt, ct i o imposibilitate de drept. O noutate adus prin proiect privete neexecutarea obligaiei de a face; astfel, fa de reglementarea actual, creditorul nu mai este obligat s cear ncuviinarea instanei judectoreti pentru a trece la executarea silit, fiind ns dator s-l ntiineze pe debitor prin cererea de punere n ntrziere. n ceea ce privete existena unui prejudiciu, condiie esenial de acordare de despgubiri creditorului pentru neexecutarea obligaiei de ctre debitor, se precizeaz c prejudiciul se determin innd seama nu doar de pierderile cauzate creditorului, dar i de avantajele pe care acesta le obine, spre exemplu, prin evitarea sau reducerea unor cheltuieli. Se menioneaz, totodat, n mod expres c prejudiciul nepatrimonial este susceptibil de reparaie, formularea din proiect fiind menit s permit integrarea tendinelor moderne privind formele prejudiciului nepatrimonial. O modificare important privete momentul de la care ncep s curg dobnzile moratorii n cazul obligaiilor bneti. Spre deosebire de soluia actual, coninut n art.1088 C.civ., proiectul stabilete c daunele moratorii curg din ziua scadenei, fr a fi nevoie de vreo punere n ntrziere. Aceast soluie este menit s stimuleze executarea la timp a obligaiilor bneti, rspunznd mai bine exigenelor comerului i corespunznd, totodat, tendinelor moderne din dreptul european i din proiectele de unificare a dreptului privat. n ceea ce privete clauza penal, fa de reglementarea actual din art.1070, proiectul prevede c instanele judectoreti, chiar dac pot reduce clauza penal, nu o pot suprima; n plus, pe de o parte, instanele judectoreti nu pot reduce clauza penal sub valoarea obligaiei principale, chiar dac creditorul nu dovedete existena unui prejudiciu i, pe de alt parte, nu au puterea de a majora penalitatea atunci cnd aceasta este inferioar prejudiciului efectiv suferit.

21

Modificri importante se aduc i n ceea ce privete rezoluiunea i rezilierea contractului. Sfera de aplicare a rezoluiunii este extins; astfel, chiar dac domeniul predilect de aplicare l constituie contractele sinalagmatice, mecanismul rezoluiunii fiind legat de reciprocitatea i interdependena obligaiilor contractuale, exist contracte unilaterale, cum este cazul gajului, n care rezoluiunea trebuie s permit uneia dintre pri s pun capt legturii contractuale. n plus, rezoluiunea este, ca regul, convenional i nu judiciar, ca n prezent. Reglementarea transmisiunii i transformrii obligaiilor, a fost restructurat pentru a permite o expunere sistematic a regulilor. n materia cesiunii de crean s-a urmrit clarificarea i simplificarea regulilor aplicabile mai ales n ceea ce privete opozabilitatea cesiunii de crean fa de debitorul cedat. A fost reglementat n mod distinct cesiunea unei universaliti de creane pentru a permite astfel realizarea unor operaiuni eseniale n raporturile de credit, cum sunt operaiunile de factoring. De asemenea, proiectul completeaz o lacun important n legislaia noastr actual, detaliind regulile aplicabile creanelor constatate printr-un titlu la purttor n ceea ce privete transferul titlurilor, drepturile deintorului titlului, mijloacele de aprare i aciunea deintorului deposedat n mod nelegitim de titlul su. O alt noutate privete reglementarea prelurii de datorie, acest mecanism permind simplificarea i accelerarea schimburilor economice prin realizarea concomitent a mai multor raporturi obligaionale, fr a se recurge la mecanismul novaiei prin schimbare de debitor. Ca o consecin a abandonrii dualismului cod civil - cod comercial, s-a impus, n mod logic, includerea n codul civil a ct mai multor contracte, inclusiv a celor considerate ca fiind apanajul exclusiv al comercianilor. Astfel, se regsesc n proiect contractul de comision, de consignaie, de expediie, de transport, de agenie, de intermediere, antrepriz, contractul de report, de furnizare, contractul de depozit hotelier, contracte bancare. Structural, reglementarea contractelor speciale este mprit n capitole aferente fiecrui contract special, existnd, totodat, contracte concepute ca variaiuni ale unui tip special de contract (ex.: depozitul necesar, depozitul hotelier, sechestrul convenional sunt reglementate ca subdiviziuni ale contractului de depozit; contractul de comision, contractul de consignaie i contractul de expediie sunt analizate ca subdiviziuni ale contractului de mandat fr reprezentare ). Capitolul I, relativ la vnzare, reglementeaz promisiunea de vnzare, vnzarea bunului altuia, precum i obligaiile vnztorului i ale cumprtorului i stabilete reguli speciale referitoare la exercitarea drepturilor prilor la contract. De asemenea, sunt prevzute dispoziii cu privire la dreptul de preemiune i vnzarea cu pact de rscumprare, vnzarea cu drept de opiune i promisiunea de vnzare, reguli speciale care guverneaz vnzarea bunurilor mobile i imobile i, respectiv, vnzarea unei moteniri. Sunt reglementate diferite varieti de vnzare, precum vnzarea cu plata preului n rate, vnzarea la licitaie public, vnzarea de drepturi litigioase.

22

Capitolul al II-lea reglementeaz contractul de schimb, realizndu-se, n lumina modelelor de drept comparat urmrite, o corelare a noiunii cu cea a contractului de vnzare. Capitolul al III-lea este dedicat contractului de furnizare, care nu cunoate de lege lata o reglementare de principiu (aplicaii ale contractului gsim n cadrul unor materii speciale, cum ar fi contractul de furnizare de energie electric; de asemenea, Codul comercial reglementeaz ntreprinderile de furnituri, fr s defineasc ns contractul de furnizare). Capitolul al IV-lea privete contractul de report, dispoziiile acestuia urmnd s constituie dreptul comun pentru reglementrile speciale care ar putea reglementa astfel de operaiuni, cum ar fi regulamente bursiere, etc. Potrivit concepiei proiectului, contractul de report cuprinde n structura sa o vnzare care se execut imediat, cu plata la vedere i cu predarea titlurilor care fac obiectul vnzrii i o revnzare ntre aceleai pri, de data aceasta avnd caliti inverse, pe un pre determinat i la un termen determinat, a unor titluri de aceeai specie cu cele care au fcut obiectul primei vnzri. Capitolul al V-lea este dedicat contractului de locaiune i stabilete, n primul rnd, reguli referitoare la natura locaiunii, drepturile i obligaiile rezultnd din contractul de locaiune, precum i ncetarea acestuia. Reguli particulare sunt prevzute cu privire la contractul de nchiriere a locuinei; de asemenea, subliniindu-se faptul c locaiunea unui teren constituie arendare, sunt prevzute regulile specific contractului de arendare. Ca o reglementare important, n materia contractului de locaiune s-a prevzut c n privina obligaiei de restituire a bunului dat n locaiune, contractul ncheiat pe durat determinat reprezint titlu executoriu la expirarea termenului. Aceast reglementare a fost propus pentru a se nltura eventualele abuzuri ale locatarului care, la expirarea termenului, refuz s-i execute obligaia de restituire a bunului dat n locaiune, iar intentarea aciunii n evacuare nu este o soluie viabil, dat fiind durata mare a procesului. Capitolul al VI-lea reglementeaz contractul de antrepriz. Sunt de menionat, dintre prevederile nou introduse cele privind determinarea preului, furnizarea materialului, delimitarea fa de contractul de vnzare, obligaiile prilor, informarea beneficiarului, vnzarea bunurilor neridicate la termen, preul mpovrtor, noiunea antreprizei pentru lucrri de construcii i mprejurrile care mpiedic executarea lucrrilor. Capitolul al VII-lea grupeaz prevederile referitoare la contractul de societate i la contractul de asociere n participaie i, cu titlu de noutate, stabilete posibilitatea ca societatea s dobndeasc personalitate juridic. Noul Cod civil structureaz sistemului societilor /ntreprinderilor pe urmtoarele principii: 1. societile pot fi simple (civile) - cele constituite prin contractul de societate, exclusiv n condiiile Codului civil; Prevederile Noului Cod civil privind societatea simpl constituie i dreptul comun cu privire la societile speciale. Societile simple pot fi cu sau fr personalitate

23

juridic, n funcie de voina asociailor i pot dobndi personalitate juridic prin nscrierea n registrul comerului; 2. societile speciale sunt toate celelalte societi, altele dect cele simple, constituite pentru exerciiul unor activiti economice sau diverse profesii, reglementate de legi speciale. n ceea ce privete contractul de transport (Capitolul al VIII-lea), sunt detaliat reglementate: noiunea, dovada, domeniu de aplicare, ncheierea contractului de transport, transportul succesiv, pluralitatea de exemplare, recipisa de primire, transmisibilitatea documentelor de transport, efectele transmiterii documentului de transport, ambalajul, obligaiile expeditorului la predarea bunurilor spre transport, suspendarea transportului i contraordinul, mpiedicri la executarea transportului, modificrile aduse de transportator contractului de transport, dreptul de dispoziie ulterioar al expeditorului, dreptul de refuz al transportatorului, obligaia de predare i informare care incumb transportatorului, drepturile i obligaiile eseniale ale destinatarului, preul i alte cheltuieli, obligaiile eseniale ale destinatarului, imposibilitatea predrii bunurilor, dreptul de retenie aparinnd transportatorului, rspunderea transportatorului, raporturile dintre cruii succesivi, obligaiile eseniale ale transportatorului n transportul de cltori i bagaje, obligaii ale prilor, rspunderea pentru cltori i bagaje, rspunderea n transportul succesiv. Capitolul al IX-lea este rezervat contractului de mandat i trateaz natura i ntinderea mandatului, obligaiile prilor ntre ele i, respectiv, fa de teri, precum i ncetarea mandatului. Sunt reglementate, n mod distinct, contractele de comision, consignaie i expediie, ca variaiuni ale mandatului. Capitolul al X-lea reglementeaz contractul de agenie. Urmnd principiul unificrii n materie, acest capitol integreaz principiile consacrate de Legea nr.509/2002, de Convenia asupra Ageniei n Vnzarea Internaional de Bunuri (Geneva, 17 Februarie 1983). Textul respect standardele minimale fixate de Directiva Consiliului nr.86/653/EEC privind coordonarea legislaiei statelor membre referitoare la agenii comerciali independeni. Contractul de intermediere este reglementat de Capitolul XI din proiect. Complexitatea economiei i a pieelor, fenomenul de specializare economic a operatorilor economici i de globalizare a schimburilor comerciale au impus cu necesitate apariia intermedierii ca operaiune prin care se pun n legtur mai multe pri, cu scopul de a se facilita ncheierea unor acte juridice. Capitolul al XII-lea este consacrat contractului de depozit i trateaz depozitul obinuit, depozitul necesar, depozitul hotelier, precum i sechestrul convenional. Contractul de mprumut este reglementat de Capitolul XIII, acordndu-se o importan deosebit dispoziiilor aferente mprumutului de folosin comodatul i mprumutului propriuzis, numit i mprumut de consumaie. Noutile din aceast materie vizeaz, n principal, prevederile referitoare la promisiunea de mprumut, pieirea bunului dat n comodat, obligaia

24

comodantului de informare, transferul proprietii i al riscurilor n contractul de mprumut de consumaie, restituirea mprumutului, regimul dobnzilor. Capitolul al XIV-lea reglementeaz contractul de cont curent, iar Capitolul XV este destinat contului bancar curent i altor contracte bancare. Necesitatea unei reglementri a contractului de cont curent bancar se justific, pe de o parte, prin particularitile pe care acesta le prezint fa de contractul de cont curent comercial, iar, pe de alt parte, prin faptul c rspunde unei realiti caracterizat prin bancarizarea raporturilor economice, fenomen specific unei economii de pia. De asemenea, alturi de contractul de cont bancar se propune i reglementarea altor operaiuni bancare curente care se realizeaz prin intermediul unui cont curent sau care reprezint o aplicaie a unui contract clasic (nchirierea casetei de valori). Capitolul al XVI-lea, Contractul de asigurare, reunete contractul de rent viager i contractul de ntreinere pe via, cel din urm gsindu-i o consacrare legislativ dup o perioad ndelungat n care i s-au aplicat regulile obligaiilor generale i inovaiile rezultate din practica instanelor judectoreti. n ceea ce privete contractul de rent (capitolul al XVII-lea), principalele nouti formulate se refer la stipularea rentei n beneficiul unui ter, rezoluiunea contractului de rent viager, modurile de constituire a rentei. Capitolul al XVIII-lea privete contractul de ntreinere. Menionm, cu titlu de exemplu, dispoziiile referitoare la aplicarea unor reguli de la contractul de rent viager, ntinderea obligaiei de ntreinere, protecia creditorilor, ncetarea contractului de ntreinere i, cu deosebire, la rezoluiunea contractului. Capitolul al XIX-lea reglementeaz Jocul i prinsoarea, ca fiind contracte aleatorii. n ceea ce privete contractul de joc i prinsoare, principalele nouti formulate se refer la lipsa dreptului la aciune atunci cnd acestea nu au fost autorizate de autoritatea competent, i problema competiiilor sportive. Capitolul al XX-lea cuprinde dispoziiile relative la contractul de tranzacie. Principalele nouti propusese refer la noiunea de contract de tranzacie, condiiile de fond ale contractului, tranzacia ncheiat pe baza unor documente false, tranzacia asupra unui proces terminat i desfiinarea tranzaciei. n ceea ce privete titlul privitor la garantarea obligaiilor, menionm c acesta a fost structurat n garanii personale (fideiusiunea i garaniile autonome), precum i n privilegii i garanii reale. n cadrul garaniilor autonome au fost reglementate distinct scrisoarea de confort i scrisoarea de garanie.

25

Referitor la privilegii i garanii reale, proiectul statueaz regula egalitii creditorilor i definete noiunea de cauz de preferin, adic de instrument juridic menit s deroge de la regula enunat anterior, distingnd n cadrul cauzelor de preferin privilegiile i garaniile reale. Totodat, privilegiile au fost definite ca reprezentnd preferine acordate de lege unor creditori n considerarea calitii creanei lor, acestea nereprezentnd un drept distinct n patrimoniul beneficiarilor, care s-ar aduga creanei, ci doar o ameliorare a statutului juridic al acesteia n cazul unui concurs ntre creditori. Totodat, noiunea de garanie real include toate instrumentele prin care un creditor dobndete un drept cu privire la unul sau mai multe bunuri ale debitorului su, ori, n anumite cazuri, cu privire la bunurile unei alte persoane, i care se adaug dreptului su de crean. Garaniile reale reglementate n proiectul de fa sunt ipoteca, gajul i dreptul de retenie. n ceea ce privete ipoteca, Noul Cod civil realizeaz o unificare i o completare a soluiilor actuale din Codul civil i din Titlul VI al Legii nr.99/1999 privind unele msuri pentru accelerarea reformei economice, prevznd, ca noutate, c i bunurile mobile pot face obiectul unei ipoteci. Totodat, se nltur restricia actual din Codul civil (art.1774 i art.1776) i se dispune c, n materie imobiliar, este posibil constituirea ipotecii asupra unei universaliti de bunuri imobile. Referitor la ncheierea contractului de ipotec, se prevede, ca i exigene de form, c ipoteca mobiliar se constituie prin act sub semntur privat, iar n ceea ce privete ipoteca imobiliar, se menioneaz, fa de reglementarea actual, c ipoteca este valabil chiar dac numai consimmntul constituitorului este exprimat n form autentic. Aceast dispoziie este util mai ales n cazul ncheierii contractelor la distan i al ncheierii prin reprezentani. Referitor la gaj, proiectul prevede c aceast garanie real nu poate avea ca obiect dect bunuri mobile susceptibile de detenie material; spre deosebire de reglementarea actual, gajul nu poate purta asupra bunurilor incorporale, cum sunt drepturile de crean, dect dac sunt ncorporate ntr-un titlu de valoare, ele putnd face ns obiectul ipotecii mobiliare. Referitor la forma contractului de gaj, ca i noutate, Noul Cod civil consacr libertatea absolut a formei acestui contract, acesta fiind ncheiat n mod valabil chiar n lipsa unui nscris, indiferent de valoarea creanei garantate. n absena unei reglementri generale n Codul civil actual a dreptului de retenie, Noul Cod civil prevede n mod expres acest tip de garanie real imperfect. Astfel, se consolideaz poziia titularului dreptului de retenie, recunoscnd acestuia posibilitatea de a introduce o aciune pentru recuperarea bunului n cazul unei desesizri involuntare.

26

Sintetiznd, se poate spune c Noul Cod Civil l-a inclus pe cel commercial, prin urmtoarele aspecte principale: 1. Codul civil introduce in dreptul civil roman institutia trustului (fiducia) - operatia juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi catre unul sau mai multi fiduciari. Calitatea de constituitor poate fi avuta de orice persoana fizica sau juridica, insa calitatea de fiduciar a fost limitata la institutiile de credit, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare. 2. Pentru prima oara in legislatia romaneasca noul Cod civil introduce reglementari generale privind administrarea bunurilor altuia. Aceste reglementari se vor aplica in fiecare situatie in care nu exista reglementari speciale. 3. La capitolul "obligatii" noul cod renunta la diviziunea traditionala in raporturi civile si raporturi comerciale si se consacra diferentieri de regim juridic in functie de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicati in raportul juridic obligational. 4. Mecanismul incheierii contractelor este analizat prin prisma conceptelor consacrate de oferta si acceptare, fiind insa avansate si alte solutii. Noua reglementare consacra solutia irevocabilitatii ofertei de a contracta, care se bazeaza pe faptul ca, de cele mai multe ori, oferta lansata destinatarului are in spate negocieri si discutii, in raport cu care orice razgandire din partea ofertantului nu poate fi privita decat ca inexistenta. 5. In privinta viciilor de consimtamant, noutatile sunt semnificative. Numai "eroarea esentiala" va deschide calea unei actiuni in anularea contractului. 6. Dispozitiile care privesc efectele contractului propun solutii noi: stramutarea riscului in contractele translative de proprietate odata cu predarea bunului, reglementarea expresa a impreviziunii si altele. 7. Atat in raporturile civile, cat si in cele comerciale a fost adoptata solutia acordarii unui termen suplimentar debitorului, urmarindu-se obtinerea unei executari voluntare a obligatiei. 8. O noutate priveste "neexecutarea obligatiei de a face"; creditorul nu mai este obligat sa ceara incuviintarea instantei pentru a trece la executarea silita. 9. O modificare importanta priveste momentul de la care incep sa curga dobanzile moratorii in cazul obligatiilor banesti: daunele moratorii curg din ziua scadentei. 10. Codul civil reglementeaza si contractul de cont curent, contul bancar curent si alte contracte bancare.

27

Teme de control: 1. Definii afacerea 2. Care sunt principiile dreptului afacerilor ? 3. Definii dreptul comercial 4. Ce sunt faptele de comer ? 5. Care sunt obligaiile profesionale ale comercianilor ? 6. Ce este fondul de comer ? 7. Care sunt elementele incorporale ale fondului de comer ? 8. Definii efectul de comer 9. Definii titlul de credit 10. Ce este Cambia ? 11. Ce este Biletul la ordin ? 12. Ce este Cecul ? 13. Care sunt elementele de noutate ale Noului Cod civil, privind mediul afacerilor ? ( aplicabil din 2011) 14. Care sunt funciile Cecului ?

Bibliografie de referin Obligatorie


1. 2. XXX, Noul Cod civil 2009, Legea nr. 287/2009 (M. Of. nr. 511 din 24 iulie 2009), art. 2580 2584; 2647 2662. CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti, 2008, Cap.X - p. 311 - 321.

28

MODULUL II. ORGANIZAREA ACTIVITILOR FR PERSONALITATE JURIDIC


Scopul modulului: Familiarizarea studenilor cu noile aspecte doctrinare i juridice privind Persoana fizic autorizat, ntreprinderea individual i ntreprinderea familial. Obiectivele modulului: La finalul acestui modul, cursanii trebuie s poat cunoate i aplica procedura nfiinrii unei: Persoane fizice autorizat ntreprinderi individual ntreprinderi familial. Persoanele fizice autorizate (PFA), ntreprinderile individuale ( I) i ntreprinderile familiale ( F). Accesul la activitatea economic, procedura de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii i regimul juridic al persoanelor fizice autorizate s desfoare activiti economice, precum i al ntreprinderilor individuale i familiale este reglementat de O.U.G. nr. nr. 44 din 16 aprilie 2008. 8 Norma nu se aplic profesiilor liberale, acelor activiti economice a cror desfurare este organizat i reglementat prin legi speciale, n temeiul dreptului la liber iniiativ, al dreptului la liber asociere i al dreptului de stabilire, orice persoan fizic, cetean romn sau cetean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaiului Economic European, poate desfura activiti economice pe teritoriul Romniei, n condiiile prevzute de lege. Activitile economice pot fi desfurate n toate domeniile, meseriile, ocupaiile sau profesiile pe care legea nu le interzice n mod expres pentru libera iniiativ. Prezenta ordonan de urgen se aplic pentru activitile a cror desfurare n una dintre formele prevzute de art. 4 nu este reglementat exclusiv potrivit unei legi speciale. Persoanele fizice pot desfura activitile economice prevzute de Codul CAEN, dup cum urmeaz: a) individual i independent, ca persoane fizice autorizate; b) ca ntreprinztori titulari ai unei ntreprinderi individuale;

Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfurarea activitilor economice de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008.

29

c) ca membri ai unei ntreprinderi familiale. Persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale trebuie s aib un sediu profesional pe teritoriul Romniei, n condiiile prevzute de lege. Orice activitate economic desfurat permanent, ocazional sau temporar n Romnia de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale trebuie s fie nregistrat i autorizat. Autorizarea funcionrii, nu exonereaz persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale de obligaia de a obine, nainte de nceperea activitii, autorizaiile, avizele, licenele i altele asemenea, prevzute n legi speciale, pentru desfurarea anumitor activiti economice. nregistrarea i autorizarea funcionrii Persoanele fizice prevzute de lege au obligaia s solicite nregistrarea n registrul comerului i autorizarea funcionrii, nainte de nceperea activitii economice, ca persoane fizice autorizate, denumite n continuare PFA, respectiv ntreprinztori persoane fizice titulari ai unei ntreprinderi individuale. Reprezentantul ntreprinderii familiale are obligaia s solicite nregistrarea n registrul comerului i autorizarea funcionrii, nainte de nceperea activitii economice. n cazul n care acesta nu formuleaz cererea n termen de 7 zile de la ncheierea acordului de constituire prevzut la art. 29 alin. (1), oricare membru al ntreprinderii familiale poate s solicite nregistrarea n registrul comerului i autorizarea funcionrii. n toate cazurile, cererea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii trebuie formulat n termen de 15 zile de la ncheierea Acordului de constituire, n caz contrar este necesar ncheierea unui nou acord de constituire. Condiii. Pot desfura activiti economice n una dintre formele prevzute de lege persoanele fizice care: a) au mplinit vrsta de 18 ani, n cazul persoanelor fizice care solicit autorizarea pentru desfurarea de activiti economice ca PFA i I i al reprezentantului ntreprinderii familiale, respectiv vrsta de 16 ani, n cazul membrilor ntreprinderii familiale; b) nu au svrit fapte sancionate de legile financiare, vamale i cele care privesc disciplina financiar-fiscal, de natura celor care se nscriu n cazierul fiscal; c) au un sediu profesional declarat d) declar pe propria rspundere c ndeplinesc condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul sanitar, sanitar-veterinar, proteciei mediului i al proteciei muncii.

30

PFA, ntreprinztorul persoan fizic titular al ntreprinderii individuale i ntreprinderea familial au sediul profesional declarat prin cererea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii. Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul ntreprinderii individuale sau oricare membru al ntreprinderii familiale, de la caz la caz, s dein un drept de folosin asupra imobilului la adresa cruia acesta este declarat. Cererea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii se depune la registrul comerului de pe lng tribunalul din judeul n care solicitantul i stabilete sediul profesional. Certificatul de nregistrare, coninnd codul unic de nregistrare, este documentul care atest nregistrarea n registrul comerului, autorizarea funcionrii, precum i luarea n eviden de ctre autoritatea fiscal competent. Schimbarea sediului profesional i a obiectului principal de activitate se nregistreaz n registrul comerului, cu aplicarea corespunztoare a dispoziiilor prezentului capitol. Punctele de lucru se nregistreaz n registrul comerului, cu respectarea dispoziiilor privind sediul profesional i cu aplicarea corespunztoare a dispoziiilor prezentului capitol. Persoana fizic autorizat, titularul ntreprinderii individuale i reprezentantul ntreprinderii familiale vor ine contabilitatea n partid simpl, potrivit reglementrilor privind organizarea i conducerea evidenei contabile n partid simpl de ctre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, n conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare. Regimul juridic al PFA, al ntreprinztorilor titulari ai ntreprinderilor individuale i al ntreprinderilor familiale 1 Regimul juridic al PFA n scopul exercitrii activitii pentru care a fost autorizat, PFA poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, ntreprinztori persoane fizice titulari ai unor ntreprinderi individuale sau reprezentani ai unor ntreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activiti economice, fr ca aceasta s i schimbe statutul juridic dobndit potrivit prezentei seciuni. PFA nu poate angaja cu contract de munc tere persoane pentru desfurarea activitii pentru care a fost autorizat i nici nu va fi considerat un angajat al unor tere persoane cu care colaboreaz, chiar dac colaborarea este exclusiv.

31

Cu toate acestea, o persoan poate cumula calitatea de persoan fizic autorizat cu cea de salariat al unei tere persoane care funcioneaz att n acelai domeniu, ct i ntr-un alt domeniu de activitate economic dect cel pentru care PFA este autorizat. PFA este asigurat n sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale i are dreptul de a fi asigurat n sistemul asigurrilor sociale de sntate i al asigurrilor pentru omaj, n condiiile prevzute de lege. PFA i desfoar activitatea folosind n principal fora de munc i aptitudinile sale profesionale. Ea nu poate cumula i calitatea de ntreprinztor persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale. PFA poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobndit i autorizarea ca ntreprinztor persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale, PFA rspunde pentru obligaiile sale cu patrimoniul de afectaiune, dac acesta a fost constituit, i, n completare, cu ntreg patrimoniul su, iar n caz de insolven, va fi supus procedurii simplificate prevzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei, cu modificrile ulterioare, dac are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial. Creditorii i vor executa creanele potrivit dreptului comun, n cazul n care PFA nu are calitatea de comerciant. Orice persoan interesat poate face dovada calitii de comerciant n cadrul procedurii insolvenei sau separat, prin aciune n constatare, dac justific un interes legitim. ncetarea activitii PFA i nceteaz activitatea i este radiat din registrul comerului n urmtoarele cazuri: a) prin deces; b) prin voina acesteia; c) n cazul unei cereri de radiere pgubitoare, n condiiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. Cererea de radiere, nsoit de copia certificat pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dup caz, se depune la oficiul registrului comerului de pe lng tribunalul unde i are sediul profesional, de ctre orice persoan interesat. 2. Regimul juridic al ntreprinztorului persoan fizic titular al ntreprinderii

individuale ( I ) ntreprinderea individual nu dobndete personalitate juridic prin nregistrarea n registrul comerului. ntreprinztorul persoan fizic titular al ntreprinderii individuale este comerciant persoan fizic de la data nregistrrii sale n registrul comerului.

32

Pentru organizarea i exploatarea ntreprinderii sale, ntreprinztorul persoan fizic, n calitate de angajator persoan fizic, poate angaja tere persoane cu contract individual de munc, nregistrat la inspectoratul teritorial de munc, potrivit legii, i poate colabora cu alte PFA, cu ali ntreprinztori persoane fizice titulari ai unor ntreprinderi individuale sau reprezentani ai unor ntreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activiti economice, fr ca aceasta s i schimbe statutul juridic dobndit potrivit prezentei seciuni. ntreprinztorul persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale nu va fi considerat un angajat al unor tere persoane cu care colaboreaz potrivit art. 24, chiar dac colaborarea este exclusiv. ntreprinztorul persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale poate cumula i calitatea de salariat al unei tere persoane care funcioneaz att n acelai domeniu, ct i ntr-un alt domeniu de activitate economic dect cel n care i-a organizat ntreprinderea individual. ntreprinztorul persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale este asigurat n sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale i are dreptul de a fi asigurat n sistemul asigurrilor sociale de sntate i al asigurrilor pentru omaj, n condiiile prevzute de lege. Persoana fizic titular a ntreprinderii individuale rspunde pentru obligaiile sale cu patrimoniul de afectaiune, dac acesta a fost constituit, i, n completare, cu ntreg patrimoniul, iar n caz de insolven, va fi supus procedurii simplificate prevzute de Legea nr. 85/2006, cu modificrile ulterioare. ntreprinztorul persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale i nceteaz activitatea i este radiat din registrul comerului n urmtoarele cazuri: a) prin deces; b) prin voina acestuia; c) n cazul unei cereri de radiere pgubitoare, n condiiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. Cererea de radiere, nsoit de copia certificat pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dup caz, se depune la oficiul registrului comerului de pe lng tribunalul unde i are sediul profesional, de ctre orice persoan interesat. (3) n caz de deces, motenitorii pot continua ntreprinderea, dac i manifest voina, printr-o declaraie autentic, n termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Cnd sunt mai muli motenitori, acetia i vor desemna un reprezentant, n vederea continurii activitii economice ca ntreprindere familial. 3. Regimul juridic al ntreprinderii familiale

ntreprinderea familial este constituit din 2 sau mai muli membri ai unei familii.

33

Membrii unei ntreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor ntreprinderi individuale. De asemenea, acetia pot cumula i calitatea de salariat al unei tere persoane care funcioneaz att n acelai domeniu, ct i ntr-un alt domeniu de activitate economic dect cel n care i-au organizat ntreprinderea familial. Membrii unei ntreprinderi familiale sunt asigurai n sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale i au dreptul de a fi asigurai n sistemul asigurrilor sociale de sntate i al asigurrilor pentru omaj, n condiiile prevzute de lege. ntreprinderea familial nu poate angaja tere persoane cu contract de munc. ntreprinderea familial se constituie printr-un Acord de constituire, ncheiat de membrii familiei n form scris, ca o condiie de validitate. Acordul de constituire va conine: numele i prenumele membrilor, reprezentantul, data ntocmirii, participarea fiecrui membru la ntreprindere, condiiile participrii, cotele procentuale n care vor mpri veniturile nete ale ntreprinderii, raporturile dintre membrii ntreprinderii familiale i condiiile de retragere, sub sanciunea nulitii absolute. Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele ntreprinderii familiale n temeiul unei procuri speciale, sub forma unui nscris sub semntur privat. Procura special se semneaz de ctre toi membrii ntreprinderii care au capacitate de exerciiu i reprezentanii legali ai celor cu capacitate de exerciiu restrns. n scopul exercitrii activitii pentru care a fost autorizat, ntreprinderea familial, prin reprezentantul su, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, ntreprinztori persoane fizice titulari ai unor ntreprinderi individuale sau reprezentani ai unor ntreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activiti economice, fr ca aceasta s i schimbe statutul juridic dobndit potrivit prezentei seciuni. ntreprinderea familial nu are patrimoniu propriu i nu dobndete personalitate juridic prin nregistrarea n registrul comerului. Prin acordul de constituire a ntreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula constituirea unui patrimoniu de afectaiune. n acest caz, prin acordul de constituire sau printr-un act adiional la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectaiune. Dac membrii ntreprinderii convin n unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevzute pentru participarea la veniturile nete sau pierderile ntreprinderii. Membrii ntreprinderii familiale sunt comerciani persoane fizice de la data nregistrrii acesteia n registrul comerului i rspund solidar i indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant n exploatarea ntreprinderii cu patrimoniul de afectaiune, dac acesta a fost constituit, i, n completare, cu ntreg patrimoniul, corespunztor cotelor de participare.

34

Deciziile privind gestiunea curent a ntreprinderii familiale se iau de ctre reprezentantul desemnat Actele de dispoziie asupra bunurilor afectate activitii ntreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majoritii simple a membrilor ntreprinderii. Actele prin care se dobndesc bunuri pentru activitatea ntreprinderii familiale se ncheie de reprezentant fr autorizarea prealabil a membrilor, dac valoarea bunului cu privire la care se ncheie actul nu depete 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate ntreprinderii i a sumelor de bani aflate la dispoziia ntreprinderii la data actului. Bunurile dobndite sunt coproprietatea membrilor n cotele prevzute, dup caz. ntreprinderea familial i nceteaz activitatea i este radiat din registrul comerului n urmtoarele cazuri: a) mai mult de jumtate dintre membrii acesteia au decedat; b) mai mult de jumtate dintre membrii ntreprinderii cer ncetarea acesteia sau se retrag din ntreprindere; c) n cazul unei cereri de radiere pgubitoare, n condiiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. Cererea de radiere, nsoit de copia certificat pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dup caz, se depune la oficiul registrului comerului de pe lng tribunalul unde i are sediul profesional, de ctre orice persoan interesat. Pentru sprijinirea ntreprinztorilor, primriile pot s i constituie birouri de asisten i reprezentare a persoanelor fizice. Persoanele fizice pot opta s efectueze formalitile prevzute anterior i prin intermediul birourilor de asisten i reprezentare. Birourile de asisten i reprezentare pot s reprezinte persoana fizic solicitant n cadrul procedurilor de obinere a autorizaiei i nregistrrii n registrul comerului, n temeiul unei cereri de reprezentare. Birourile de asisten i reprezentare au urmtoarele competene: a) primesc i ordoneaz documentaia pentru nregistrare i autorizare; b) remit cererea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii, nsoit de documentaia de susinere, la registrul comerului competent, efectueaz coresponden cu acesta n scopul obinerii nregistrrii i autorizrii, precum i pentru primirea certificatului de nregistrare i a celorlalte acte, n original; c) remit solicitantului actele n original primite de la registrul comerului, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii din partea acestuia; actele se socotesc comunicate solicitantului la data la care acestea devin disponibile destinatarului pe suport hrtie;

35

d) acord solicitanilor asisten privind operaiunea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii. Pentru serviciile prestate primriile vor putea percepe taxe pe care le pot stabili autonom, n temeiul principiului autonomiei locale. Primriile vor pune la dispoziia publicului un formular standard al cererii de reprezentare. Cererea de reprezentare, cererea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii i documentaia de susinere pot fi remise la registrul comerului competent n format electronic, utiliznd Sistemul de autorizare i nregistrare online i/sau pe suport hrtie, prin pot, cu scrisoare recomandat cu confirmare de primire cu coninut declarat, ori direct la registrul comerului. n scopul liberului acces al cetenilor la servicii publice administrative de calitate, birourile de asisten i reprezentare pot primi cereri de reprezentare i pot presta servicii de asisten, indiferent de sediul profesional al solicitantului i de registrul comerului cruia i se adreseaz acesta. Persoanele prevzute la PFA, I i F sunt pltitoare de impozit pe venit n condiiile prevzute de Codul fiscal.
9

Documentele necesare la nregistrare.


1 Documentaia de susinere a cererii de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii PFA 1.1 Carte de identitate sau paaport - fotocopie certificat olograf de ctre titular privind conformitatea cu originalul 1.2 Document care s ateste drepturile de folosin asupra sediului profesional, precum contract de nchiriere, comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare-cumprare, declaraie de luare n spaiu sau orice alt act juridic care confer dreptul de folosin etc. - copie legalizat 1.3 Declaraie pe propria rspundere care s ateste ndeplinirea condiiilor legale de funcionare prevzute de legislaia special din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, proteciei mediului i proteciei muncii 1.4 Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest pregtirea profesional, dac aceasta este cerut, potrivit unor prevederi legale speciale 1.5 Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest experiena profesional, dac este cazul

Legea privind Codul fiscal, nr. 571/2003, cu modificrile i completrile ulterioare.

36

2. Documentaia de susinere a cererii de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii ntreprinderii individuale ( I ) 2.1. Carte de identitate sau paaport al titularului ntreprinderii individuale - fotocopie certificat olograf de ctre titular privind conformitatea cu originalul 2.2. Document care s ateste drepturile de folosin asupra sediului profesional, precum contract de nchiriere, comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare-cumprare, declaraie de luare n spaiu sau orice alt act juridic care confer dreptul de folosin etc. - copie legalizat 2.3. Declaraie pe propria rspundere care s ateste ndeplinirea condiiilor legale de funcionare prevzute de legislaia special din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, proteciei mediului i proteciei muncii 2.4. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest pregtirea profesional, dac aceasta este cerut, potrivit unor prevederi legale speciale 2.5. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest experiena profesional, dac este cazul 3. Documentaia de susinere a cererii de nregistrare n registrul comerului i autorizare a funcionrii ntreprinderii familiale ( F ) 3.1. Carte de identitate sau paaport al fiecrui membru - fotocopie certificat olograf de ctre titular privind conformitatea cu originalul 3.2. Document care s ateste drepturile de folosin asupra sediului profesional, precum contract de nchiriere, comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare-cumprare, declaraie de luare n spaiu sau orice alt act juridic care confer dreptul de folosin etc. - copie legalizat 3.3. Declaraie pe propria rspundere a reprezentantului, care s ateste ndeplinirea condiiilor legale de funcionare prevzute de legislaia special din domeniul sanitar, sanitarveterinar, proteciei mediului i proteciei muncii 3.4. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest pregtirea profesional, dac aceasta este cerut, potrivit unor prevederi legale speciale 3.5. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest experiena profesional, dac este cazul 3.6. Acordul de constituire i procura special.

37

4. Documente care atest pregtirea sau experiena profesional Pregtirea sau experiena profesional se atest, dup caz, cu documente cum sunt: - diploma, certificatul sau adeverina, prin care se dovedete absolvirea unei instituii de nvmnt, certificatul de calificare profesional sau de absolvire a unei forme de pregtire profesional, organizat n condiiile legii, n vigoare la data eliberrii acestuia, certificatul de competen profesional, cartea de meteugar, carnetul de munc al solicitantului, declaraie de notorietate cu privire la abilitatea de a desfura activitatea pentru care se solicit autorizarea, eliberat de primarul localitii respective n mod gratuit n cazul meseriilor tradiionale artizanale, atestatul de recunoatere i/sau de echivalare pentru persoanele fizice care au dobndit calificarea n strintate, atestatul de recunoatere a calificrii dobndite n strintate, n afara sistemului de nvmnt, orice alte dovezi care s ateste experiena profesional. Teme de control: 1. Care sunt formele de organizare a activitilor fr personalitate juridic ? 2. n ce condiii persoanele fizice pot desfura activitile economice prevzute de lege ? 3. n ce cazuri nceteaz activitatea PFA ? 4. n ce cazuri nceteaz activitatea ntreprinderii individuale ( I) ? 5. n ce cazuri nceteaz activitatea ntreprinderii familiale ( F) ? 6. Care din aceste forme poate angaja salariai ? 7. Ce document atest autorizarea funcionrii oricreia dintre forme ? Bibliografie de referin Obligatorie 1. XXX, Persoane fizice autorizate, ntreprinderi individuale i ntreprinderi familiale (i alte acte), Editura Best Publishing, Bucureti, 2009 Opional 2. CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti, 2008, Cap.III p.77- 108.

38

MODULUL III ORGANIZAREA ACTIVITILOR CU PERSONALITATE JURIDIC


Scopul modulului: Aprofundarea cunotinelor studenilor, referitoare la coninutul i regimurile Structurilor economice private, cu personalitate juridic. Obiectivele modulului: La finalul acestui modul, cursanii trebuie: S recunoasc ncadrarea unei anumite societi n tipologia studiat S cunoasc i s neleag regimul GIE S cunoasc facilitile acordate studenilor care vor s nfiineze o afacere 1. Societile comerciale. Elemente generale. In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane. Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata. Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris. Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede altfel. Constituirea societatilor comerciale
Legea societilor comerciale, nr. 31 din 16 noiembrie 1990, , republicat n M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003 i actualizat pn la data de 17 aprilie 2009,
10

10

39

Actul constitutiv al societatii Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut. Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul legii, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii. In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii. Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren; b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla; c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica. Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori. Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infractiunile prevazute de art. 143 - 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta lege, cu modificarile si completarile ulterioare. Actul constitutiv al societatii va cuprinde toate elementele prevzute de lege, pentru forma resperctiv. Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a

40

capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro. Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50. In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor. Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana. Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute. Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare. Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi. Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii: a) verifica existenta varsamintelor; b) examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in natura; c) aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile incheiate in contul societatii; d) discuta si aproba actul constitutiv al societatii, membrii prezenti reprezentand, in acest scop, si pe cei absenti, si ii desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si

41

indeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii; e) numeste primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si primii cenzori sau, dupa caz, primul auditor financiar. Inmatricularea societatii In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii. Cererea va fi insotita de: a) actul constitutiv al societatii; b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv; c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei; d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati; f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori si, dupa caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere si, daca este cazul, a primilor cenzori, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege; g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii. Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului. Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una dintre formele de societate enumerate la art. 2 din lege si in conditiile prevazute pentru acea forma. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit. Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata. Celelalte sedii secundare - agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal. Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala.

42

Functionarea societatilor comerciale In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului. Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend. Dividendele se distribuie asociatilor, n condiiile legii, proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii. Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv. Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege. Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata. Persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2) din lege sunt incompatibile, nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere si ai directoratului, cenzori sau auditori financiari, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi. In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert, emanand de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. 2. Grupurile de interes economic. ( G.I.E. ) Definiie i condiii. Grupurile de interes economic au fost definite de legea romn ncepnd din anul 2003. Grupul de interes economic - G.I.E. reprezint o asociere ntre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituit pe o perioada determinata, n scopul inlesnirii sau dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i al mbuntirii rezultatelor activitii respective. Grupul de interes economic este persoana juridic cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. Numrul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.
A se vedea TITLUL V din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea coruptiei, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003
11

11

43

Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economic a membrilor si i sa aib doar un caracter accesoriu fata de aceasta. Grupul nu poate: a) exercita, n mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a activitii membrilor si sau a unei alte persoane juridice, n special n domeniile personalului, finanelor i investiiilor; b) sa detina aciuni, pri sociale sau de interes, n mod direct sau indirect, la una dintre societile comerciale membre; deinerea de aciuni, pri sociale sau de interes n alta societate comercial este permis doar n msura n care aceasta este necesar pentru ndeplinirea obiectivelor grupului i dac se face n numele membrilor; c) angaja mai mult de 500 de persoane; d) fi folosit de ctre o societate comercial n scopul creditarii, n alte condiii dect cele prevzute expres de Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, a unui administrator ori director al societii comerciale sau a soului, rudelor sau afinilor pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dac operaiunea de creditare privete o societate civil sau comercial la care una dintre persoanele anterior menionate este administrator sau director ori deine, singura sau mpreun cu una dintre persoanele sus-menionate, o cota de cel puin 20% din valoarea capitalului social subscris; e) fi folosit de ctre o societate comercial n scopul transmiterii de bunuri, n alte condiii dect cele prevzute expres de Legea nr. 31/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, la i de la administratorul sau directorul societii comerciale ori soul, rudele sau afinii pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dac operaiunea privete o societate civil sau comercial la care una dintre persoanele anterior menionate este administrator sau director ori deine, singura sau mpreun cu una dintre persoanele sus-menionate, o cota de cel puin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepia cazului n care una dintre societile comerciale respective este filiala celeilalte; f) sa fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic. Grupul de interes economic nu poate emite aciuni, obligaiuni sau alte titluri negociabile. Membrii grupului de interes economic rspund nelimitat pentru obligaiile grupului i solidar, n lipsa unei stipulaii contrare cu terii co-contractani. Creditorii grupului se vor indrepta mai nti impotriva acestuia pentru obligaiile lui i, numai dac acesta nu le pltete n termen de cel mult 15 zile de la data punerii n ntrziere, se vor putea indrepta impotriva membrilor grupului. Constituirea grupului de interes economic Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toi membrii i ncheiat n forma autentic, denumit act constitutiv.

44

Semnatarii actului constitutiv, precum i persoanele care au un rol determinant n constituirea grupului sunt considerai fondatori. Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fr capital. n cazul n care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfurarea activitii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aib o valoare minima i pot avea orice natura. Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrar se considera nul. Actul constitutiv al grupului de interes economic stabilete modul de organizare a grupului i va cuprinde toate belementele prevzute de lege. nmatricularea i publicitatea grupului de interes economic n termen de 15 zile de la data autentificrii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un mputernicit al acestora vor cere nmatricularea grupului n registrul comerului n a crui raza teritorial i va avea sediul grupul. Cererea va fi nsoit de documentele prevzute de lege. Grupul de interes economic este obligat sa publice integral, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a: a) actul constitutiv al grupului; radierea grupului. Funcionarea grupurilor de interes economic Administratorii pot face toate operaiunile cerute pentru aducerea la ndeplinire a obiectului de activitate al grupului, n afar de restriciile artate n actul constitutiv. Ei sunt obligai sa ia parte la toate adunrile grupului, la consiliile administratorilor i la organele de conducere similare acestora. Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu l pot transmite dect dac aceasta facultate li s-a acordat n mod expres. Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt cele prevzute de lege i de dispoziiile referitoare la mandat. Membrii sunt obligai nelimitat i solidar pentru operaiunile ndeplinite n numele grupului de persoanele care l reprezint. Grupului de interes economic i sunt aplicabile, n mod corespunztor, prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat. Dizolvarea, fuziunea i divizarea grupului de interes economic Grupul de interes economic se dizolva prin: a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului; b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia; b) actele modificatoare ale acestuia; c) meniunile referitoare la: codul de nregistrare al grupului, data i locul nregistrrii, precum i

45

c) declararea nulitii grupului; d) hotrrea adunrii membrilor, adoptat cu votul unanim al acestora, cu excepia cazului n care actul constitutiv dispune altfel; e) hotrrea tribunalului, la cererea oricrui membru, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre membri, care impiedica funcionarea grupului, precum i la cererea oricrei autoriti publice competente; f) declararea falimentului grupului; g) alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al grupului. Fuziunea sau divizarea se hotrte de fiecare grup, n condiiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului. Dac prin fuziune sau divizare se nfiineaz un nou grup, acesta se constituie n condiiile prevzute de lege. n baza hotrrii adunrii generale a membrilor fiecruia dintre grupurile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora ntocmesc un proiect de fuziune sau de divizare. Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanii grupurilor participante, se depune la oficiul registrului comerului unde este nmatriculat fiecare grup, iar dup vizarea de ctre judectorul-delegat, se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Lichidarea grupului de interes economic. Insolventa grupului de interes economic Pentru lichidarea i repartizarea patrimoniului grupului de interes economic, chiar dac n actul constitutiv se prevd norme n acest scop, sunt obligatorii urmtoarele reguli: a) pana la preluarea funciei de ctre lichidatori, administratorii continua mandatul lor; b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care i tine locul i orice act ulterior, care ar aduce schimbri n persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerului, pentru a fi nscrise de ndat i publicate n Monitorul Oficial, Partea a IV-a. Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanii permaneni, persoane fizice ale societii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizai, n condiiile legii. Lichidatorii au aceeai rspundere ca i administratorii. Lichidatorii sunt datori, ndat dup preluarea funciei, ca mpreun cu administratorii grupului sa fac un inventar i sa ncheie o situaie financiar care sa constate situaia exact a activului i pasivului grupului i sa le semneze. Lichidatorii sunt obligai sa inventarieze, sa primeasc i sa pstreze patrimoniul grupului, registrele ce li s-au ncredinat de administratori i actele grupului. Radierea se poate face i din oficiu. Grupul de interes economic, aflat n stare de insolventa, va fi supus procedurii reorganizrii

46

judiciare i falimentului, n condiiile stabilite de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizrii judiciare i falimentului, republicat, cu modificrile ulterioare.

3. Faciliti fiscale acordate studenilor care doresc sa nfiineze o afacere proprie.


n scopul sprijinirii tinerilor, care au o anumit pregtire i care vor sa nfiineze o afacere proprie, Guvernul a aprobat, printr-o hotrre, acordarea scutirea de la plat a unor taxe i tarife, dup cum urmeaz:
12

a) taxele i tarifele pentru operaiunile de nmatriculare efectuate de Oficiul Naional al Registrului Comerului prin oficiile registrului comerului de pe lng tribunale, tarifele pentru operaiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comerului, precum i tarifele pentru serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comerului la nregistrarea constituirii comercianilor; b) taxele i tarifele pentru autorizarea functionarii comercianilor, solicitate la constituire; c) taxele i tarifele pentru obinerea de la administraia publica local a autorizaiei de desfurare a unor activiti economice n mod independent; d) taxele pentru publicarea, n extras, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, a ncheierii de nmatriculare pronunate de judectorul-delegat la Oficiul registrului comerului de pe lng tribunal; e) taxele de timbru pentru activitatea notarial, aferente actelor n cazul crora este prevzut obligativitatea ncheierii acestora n forma autentic: - cnd printre bunurile subscrise ca aport n natura la capitalul social se afla un teren; - cnd forma juridic a societii comerciale implica rspunderea nelimitat a asociailor sau a unora dintre ei pentru obligaiile sociale; - cnd societatea comercial se constituie prin subscripie publica. Aceste faciliti se acorda o singura data, pentru constituirea unei singure firme. Pentru a beneficia de scutirile de la plata taxelor i tarifelor prevazute legal, studentul care nfiineaz o societate comercial trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: a) urmeaz cursurile unei forme de nvmnt superior de lung sau de scurta durata la o instituie de nvmnt superior acreditata; b) este cel puin n anul II de studiu i a promovat toate obligaiile prevzute de senatul universitatii; c) nu a depit varsta de 30 de ani.
Conform H.G. nr. 166 din 13 februarie 2003 privind acordarea unor faciliti fiscale studenilor care doresc sa nfiineze o afacere proprie, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 24 februarie 2003
12

47

Elemente procedurale. Cererea de nregistrare i autorizare a functionarii comerciantului va cuprinde, n mod obligatoriu, i actul doveditor emis de instituia de nvmnt superior acreditata, din care sa rezulte ca studentul fondator ndeplinete condiiile prevzute anterior. Studenii pot constitui o societate comercial n condiiile legii, individual sau mpreun cu ali studeni care ndeplinesc cerinele prevzute de lege. n cazul n care, n perioada de pana la 3 ani de la nmatriculare, intervine cesionarea sau nstrinarea parial ori total, prin orice modalitate, a prilor sociale sau a aciunilor deinute la societile comerciale constituite n condiiile prezentei hotrri, societatea comercial are obligaia restituirii integrale a sumelor reprezentnd taxe i tarife, prevzute la art. 1, pentru care s-a acordat scutire de plata. Oficiul registrului comerului de pe lng tribunal este obligat ca la primirea cererii de nregistrare a meniunii de cesiune sa solicite dovada privind plata sumelor pentru care s-a acordat scutire, la nivelul taxelor i tarifelor n vigoare la data efecturii plii. Teme de control: 1. Care sunt formele societilor comerciale ? 2. Care este capitalul social minim la SA sau SCA? (n LEI i ct ar trebui s reprezinte n euro ?) 3. La care din societi rspunderea se face att cu capitalul social, ct i cu patrimoniul propriu al acionarilor ? 4. Ce reprezint Grupul de interes economic (G.I.E.) ? 5. Care sunt facilitile fiscale acordate studenilor care doresc sa nfiineze o afacere proprie ? 6. Care sunt condiiile n care studenii pot beneficia de aceste faciliti ? Bibliografie de referin Obligatorie 1. CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti, 2008, Cap.IV, p.109 124. 2. Legea nr. 161 / 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea coruptiei ( M. Of. nr. 279 / 21.04.2003) , Cap. 2, TITLUL V si VII. 3. HG nr. 166 / 2003 privind acordarea unor faciliti fiscale studenilor care doresc sa nfiineze o afacere proprie, ( M. Of. nr. 114 / 24.02.2003) 4. CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti, 2008, Cap.IV p.109 124.

48

MODULUL IV. INTREPRINDERILE N SPAIUL COMUNITAR


13

Scopul modulului: Cunoaterea diversitii, n continu expansiune i evoluie, a gamei intreprinderilor n spaiul comunitar Obiectivele modulului: La finalul acestui modul, cursanii trebuie: S poat defini diversele tipuri de ntreprinderi europene S cunoasc caracterul complex al gamei i tipologiei ntreprinderilor europene S cunoasc, s neleag i s poat aplica un set minimal de proceduri Cadrul juridic comunitar. Obiectivul esenial al Comunitilor Europene de a realiza unificarea european se ntemeiaz n mod exclusiv pe statul de drept. Dreptul comunitar reprezint un sistem legal care prevaleaz asupra dispoziiilor legale naionale. De regul, legislaia UE se constituie din trei tipuri diferite de legislaii dar care se afl ntr-o relaie de interdependen: LEGISLAIA PRIMAR - Tratatele de instituire a Comunitilor Europene au fost revizuite n prin: - Actul Unic European (1987), - Tratatul privind Uniunea European Tratatul de a Maastrich (1992), - Tratatul de la Amsterdam (1997) intrat n vigoare la data de 1 mai 1999. - Tratatul de reforma de la Lisabona (2007) - Tratatul consolidat al UE ( 2008) LEGISLAIA SECUNDAR Legislaia secundar este ntemeiat e pe Tratate i implic o serie de proceduri definite n diferitele articole dup cum urmeaz. n cadrul Tratatelor de instituire a Comunitilor Europene, dreptul comunitar poate lua urmtoarele forme: Regulamente direct aplicabile i cu caracter obligatoriu n toate statele membre excluznd necesitatea aplicrii legislaiei interne. Directivele care leag statele membre de obiectivele ce urmeaz s fie atinse pn la o anumit datlimit lsnd autoritilor naionale alegerea formei i a mijloacelor ce urmeaz s fie folosite. Directivele trebuie s fie ncorporate n legislaia intern conform procedurilor specifice fiecrui stat membru. Decizii care au un caracter obligatoriu n toate aspectele lor pentru acei crora li se adreseaz. Astfel, deciziile nu necesit aplicarea legislaiilor naionale.

49

O decizie poate fi adresat unui stat membru sau tuturor statelor membre, ntreprinderilor sau persoanelor fizice. Recomandri i avize care nu au caracter obligatoriu. JURISPRUDENA Jurisprudena include hotrrile Curii de Justiie i ale Tribunalului de Prim Instan, de exemplu, ca rspuns la recursurile emise de Comisie, tribunalele naionale ale statelor membre sau persoane fizice. Aceste tipuri de legislaii cuprind acquis-ul comunitar. INTREPRINDERILE. Definiii. Clasificare. Trsturi. Definiia IMM-urilor " Categoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formata din intreprinderi care angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro" 14

Intreprinderile micro, mici si mijlocii (IMM) joaca un rol esential in economia europeana. Ele reprezinta o sursa de abilitati antreprenoriale, inovare si creare de locuri de munca. In Uniunea Europeana extinsa la 25 de tari, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigura in jur de 75 de milioane de locuri de munca si reprezinta 99% din toate intreprinderile. Totusi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfectiunile pietei. IMM-urile au de multe ori dificultati in obtinerea de capital sau credite, mai ales in faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea sa reduca accesul la noi tehnologii sau inovare. De aceea, sprijinul pentru IMM-uri reprezinta una din prioritatile Comisiei Europene pentru cresterea economica, crearea de locuri de munca si coeziune sociala si economica. Importanta definitiei europene a IMM Intr-o piata unica fara granite interne, este esential ca masurile de incurajare a IMM-urilor sa se bazeze pe o definitie comuna, in scopul imbunatatirii consistentei si eficacitatii lor si pentru limitarea distorsiunilor si competitiei. Acest lucru este cu atat mai necesar avand in vedere interactiunea dintre masurile nationale si cele impuse de UE pentru sustinerea IMM-urilor in domenii precum dezvoltarea regionala si cautarea de fonduri. In 1996, a fost adoptata de catre Comisia Europeana o recomandare ce stabilea prima definitie a IMM-urilor. Aceasta definitie a fost aplicata pe intreg teritoriul Uniunii Europene. In data de 6 mai
13

http://www.immromania.ro

50

2003, Comisia a adoptat o noua recomandare, tinand seama de dezvoltarea economica incepand cu 1996. Aceasta recomandare a intrat in vigoare in data de 1 ianuarie 2005 si va fi aplicata tuturor politicilor, programelor si masurilor initiate de Comisie pentru IMM. Pentru statele membre, folosirea definitiei este voluntara, dar Comisia le recomanda atat lor, cat si Bancii Europene de Investitii si Fondului European de Investitii, sa o foloseasca pe scara larga. Aceast prezentare reflect modificarile aduse de noua definitie, precum si motivele acestor modificari. Explica, de asemenea, cum se poate determina statutul de IMM al unei intreprinderi, printr-o abordare pas cu pas. Avand in vedere ca majoritatea intreprinderilor europene angajeaza maxim 6 persoane, cele mai multe pot fi considerate ca fiind IMM-uri. Aceasta noua definitie ia in considerare i posibilele relatii cu alte intreprinderi. In anumite cazuri, aceste relatii, in special daca creaza legaturi financiare semnificative cu alte intreprinderi, pot implica faptul ca o anumita intreprindere nu este IMM.

Categoriile de ntreprinderi Prima categorie este constituita din intreprinzatorii care conduc intreprinderi micro, mici

sau mijlocii, si care sunt interesati sa aplice pentru granturi sau credite destinate IMM-urilor. De asemenea, acesti intreprinzatori ar putea fi interesati sa afle daca indeplinesc criteriile pentru a beneficia de prevederile legislative specifice pentru IMM-uri. A doua categorie o reprezinta oficialii europeni, nationali, locali sau regionali, care elaboreaza si implementeaza programe, evalueaza solicitarile si verifica daca intreprinderile indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru schemele de sustinere a IMM. De asemenea, s-au depus eforturi pentru a facilita depunerea cererilor de finantare sau participarea in programele specifice destinate IMM-urilor. Acest lucru se realizeaza printr-o declaratie pe propria raspundere, care poate fi completata chiar intreprinderi Aceasta declaratie poate fi trimisa institutiei responsabile in vederea stabilirii statutului de IMM al unei intreprinderi la momentul depunerii cererii. Utilizarea declaratiei este voluntara, atat pentru intreprinderi, cat si pentru institutiile statelor membre, iar continutul lor poate fi adaptat specificului national. Necesitatea unei noi definiii Noua definitie este rezultatul discutiilor dintre Comisie, statele membre, organizatiile de afaceri si experti, precum si a doua consultari directe pe internet.

14

Extras din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE

51

Schimbarile reflecta evolutiile economice generale incepand cu 1996, si o constientizare crescanda a obstacolelor intampinate de IMM-uri. Noua definitie este mai potrivita pentru diferitele categorii de IMM si ia in considerare diferitele relatii dintre intreprinderi, ajuta la promovarea inovarii si la dezvoltarea parteneriatelor, in timp ce se asigura faptul ca doar intreprinderile ce au nevoie de ajutor vor fi tinta programelor publice. Actualizarea pragurilor Evolutia preturilor si a productivitatii a facut necesara ajustarea pragurilor financiare. Cresterea lor semnificativa va permite unui numar important de intreprinderi sa-si mentina statutul de IMM si sa se asigure eligibilitatea lor pentru programele suport. Pragurile referitoare la numarul de angajati raman la nivelul anterior, deoarece cresterea lor ar fi insemnat diminuarea masurilor destinate IMM-urilor. Promovarea microintreprinderilor. In toata Uniunea Europeana, se infiinteaza tot mai multe microintreprinderi. Noua definitie ia in considerare aceasta evolutie prin stabilirea de praguri financiare pentru acestea, care au ca scop incurajarea adoptarii de masuri ce se adreseaza problemelor cu care se confrunta microintreprinderile, mai ales in faza de start-up. Imbunatatirea accesului la capital Accesul la capital este o problema permanenta cu care se confrunta IMM-urile, in special datorita faptului ca nu pot oferi garantiile pe care le cer in mod traditional creditorii. Pentru a rezolva aceasta problema, noua definitie faciliteaza finantarea egala pentru IMM-uri, prin acordarea unui tratament favorabil pentru anumiti investitori, precum fondurile regionale, companii cu capital de risc si business angels ( persoane sau grupuri de persoane cu activitate obisnuita de investitii cu capital de risc, care investesc capital in afaceri necotate), fara ca intreprinderile sa-si piarda statutul de IMM. Aceleasi masuri se aplica autoritatilor publice locale, care au un buget anual de maxim 10 milioane de euro, echivalentul n lei si cu mai putin de 5.000 de locuitori. Acestea pot investi intr-un IMM un anumit procent fara ca intreprinderea respectiva sa sa afle intr-o situatie dezavantajata atunci cand aplica pentru o finantare nerambursabila. Promovarea inovarii si imbunatatirea accesului la cercetare si dezvoltare (C&D) Prevederi specifice se aplica in momentul de fata pentru universitati si centre de dezvoltare nonprofit, dandu-le posibilitatea sa aiba o contributie financiara intr-un IMM.

52

Din aceasta colaborare vor beneficia ambele parti. Intareste o intreprindere prin oferirea unui partener financiar de incredere si a accesului la cercetare si dezvoltare. De asemenea, ofera centrelor de cercetare o oportunitate pentru punerea in aplicare a muncii lor de inovare. Sprijinirea IMM-urilor inainte de 1.01.2005 Ca o masura tranzitorie, programele comunitare care utilizeaza in prezent definitia din 1996 vor continua sa fie implementate in interesul intreprinderilor care au fost considerate IMM-uri cand acele programe au fost adoptate. Angajamentele legale introduse de Comisie in baza acestor programe nu vor fi influentate. Considerarea diferitelor relatii intre intreprinderi Unul dintre principalele obiective ale noii definitii este asigurarea masurilor de sustinere pentru acele intreprinderi care chiar au nevoie de acestea. Din aceasta cauza, noua definitie introduce metode de calculare a pragurilor financiare si de personal pentru a obtine o imagine mai realista asupra situatiei economice a unei intreprinderi. Pentru aceasta, a fost introdusa o distinctie intre diferitele tipuri de intreprinderi: autonome, partenere si legate (vezi capitolul 2 de pe pagina urmatoare). Noua definitie contine de asemenea masuri de prevenire a abuzurilor legate de statutul de IMM . Au fost oferite instructiuni clare privind tratarea relatiilor specifice dintre IMM-uri si alte intreprinderi sau investitori, in ceea ce priveste calcularea cifrelor financiare si de personal. In esenta, noua definitie ia in considerare abilitatea IMM-urilor de a apela la ajutor financiar extern. De exemplu, intreprinderile legate de alte intreprinderi, care dispun de resurse financiare mai mari s-ar putea situa deasupra pragurilor si nu ar putea fi calificate ca IMM. Aplicarea noii definitii a IMM-urilor Noua defintie introduce trei categorii diferite de intreprinderi. Fiecare corespunde unui tip de relatie pe care o intreprindere o poate avea cu alta intreprindere. Aceasta distinctie e necesara pentru a stabili o imagine clara a situatiei economice a unei intreprinderi si pentru a le exclude pe cele care nu sunt IMM-uri autentice. In general, cele mai multe IMM-uri sunt autonome, avand in vedere ca fie sunt complet independente, fie au unul sau mai multe parteneriate de mici dimensiuni (fiecare mai putin de 25%) cu alte intreprinderi. Daca aceste parteneriate sunt sub 50%, relatia este una intre intreprinderi partenere. Peste acest prag, intreprinderile sunt legate. In functie de categoria in care se incadreaza intreprinderea dumneavoastra, atunci cand calculati datele intreprinderii dumneavoastra va trebui sa includeti datele uneia sau mai multor intreprinderi. Rezultatul calculului va va permite sa verificati daca va incadrati in pragurile financiare si de personal stabilite prin definitie. Intreprinderile care depasesc pragurile isi pierd statutul de IMM.

53

ntreprinderea ( IMM) Primul pas pentru a califica drept IMM este recunoaterea. In concordanta cu noua definitie, o intreprindere este "orice entitate angajata intr-o activitate economica, indiferent de forma sa legala". Aceasta formulare nu este noua. Ea reflecta terminologia folosita de Curtea Europeana de Justititie in deciziile sale. Fiind inclusa formal in recomandare, scopul noii definitii pentru IMM este acum clar evidentiat. Prin urmare, persoanele fizice autorizate, asociatiile familiale, parteneriatele si asociatiile angajate intr-o activitate economica pot fi considerate intreprinderi. Factorul determinant este activitatea economica, nu forma legala. Noile praguri Dupa verificarea statutului ca intreprindere, urmeaz stabilirea datele intreprinderii, dupa urmatoarele trei criterii: Numarul mediu de salariati Cifra de afaceri anuala neta Activele totale

Prin compararea datelor intreprinderii cu nivelul pragurilor celor trei criterii, se va putea determina daca intreprinderea este o microintreprindere sau o intreprindere mica sau mijlocie. Ce date trebuie utilizate? Cand se realizeaza calculele financiare si de personal, va trebui sa folositi datele continute in ultimele situatii financiare anuale aprobate. Pentru intreprinderile nou infiintate, care nu au inca aprobate situatiile financiare anuale, trebuie sa faceti o estimare serioasa a datelor relevante din exercitiul financiar in curs. Este necesar sa se retin ca, in timp ce respectarea pragurilor referitoare la numarul mediu de salariati este obligatorie, un IMM poate alege intre a respecta fie pragul referitor la cifra de afaceri dintr-un an, fie cel referitor la activele totale. Nu este necesara satisfacerea ambelor criterii si se poate depasi unul dintre ele fara pierderea statutului de IMM. Noua definitie ofera aceasta alegere deoarece, prin natura lor, intreprinderile din sectorulde comert si distributie, au cifre de afaceri mai mari decat acelea din productie. Oferirea posibilitatii de a alege intre acest criteriu si cel al activelor totale, care indica bonitatea unei intreprinderi, asigura IMMurilor angajate in diferite tipuri de activitati economice un tratament egal. Categoria micro-intreprinderilor si a intrerinderilor mici si mijlocii are in vedere intreprinderi care au mai putin de 250 de salariati si care au o cifra de afaceri anuala neta ce nu depaseste 50 de milioane de euro, sau care detin active totale care nu depasesc 43 de milioane de euro.

54

In aceasta categorie: Intreprinderile mici sunt definite ca intreprinderi care au pana la 49 salariati i realizeaz o cifr de afaceri anual net sau dein active totale de pn la 10 milioane de euro . Micro-intreprinderile sunt definite ca intreprinderi care au pn la 9 salariati i realizeaz o cifr de afaceri anual net sau dein active totale de pn la 2 milioane de euro.

55

Care este definitia unui "angajat"? Se aplica prevederile din codul national al muncii. Ele variaza de la tara la tara, de exemplu, pentru personalul temporar ce lucreaza ca si colaboratori sau pentru cei angajati printr-un agent de munca tremporara. Numarul de salariati Acest criteriu este esential pentru a determina in ce categorie se incadreaza fiecare IMM si acopera personalul permanent, cel cu jumatate de norma si cel temporar si include urmatoarele: Salariatii Persoanele care lucreaza pentru intreprindere, fiind subordonate ei si care sunt proprietarii-administratori parteneri angajati in activitatile obisnuite ale intreprinderii si care beneficiaza de

considerati ca angajati prin legislatia nationala.

avantaje finaciare din partea intreprinderii. Ucenicii sau elevii si studentii implicati in programe de instruire profesionala, avand contracte ucenicie sau de instruire profesionala, nu sunt inclusi in numarul de angajati. De asemenea, nu sunt incluse/inclusi nici salariatele/salariatii care se afla in concediul de maternitatea sau parental. Numarul mediu de salariati este exprimata in unitati de munca anuale. Oricine a lucrat cu norma intreaga in intreprinderea dvs, sau ca reprezentant al acesteia, pe parcursul intregului an se masoara ca o unitate. Personalul cu jumatate de norma, muncitorii sezonieri si aceia care nu au muncit tot anul sunt considerati ca fractiuni din aceasta unitate. Cifra de afaceri si activele totale. Cifra de afaceri anuala neta este stabilita prin calcularea veniturilor pe care intreprinderea dvs le realizeaza in cursul unui an din vanzari si servicii dupa ce toate datoriile au fost platite. Ea nu trebuie a includa TVA-ul sau alte taxe indirecte. Activele totale se refera la valoarea bunurilor companiei dvs (active imobilizate+active circulante + cheltuieli in avans). Consecina depasirii unui anumit prag. Daca intreprinderea dvs depaseste pragurile financiare stabilite pentru cifra de afaceri si activele totale si paragurile pentru numarul mediu de salariati in cursul unui an, acest lucru nu va va afecta situatia intreprinderii. Aceasta va pastra statutul de IMM cu care a inceput anul. Totusi, va pierde acest statut daca pragul va fi depasit pe parcursul a doua exercitii financiare anuale consecutive. In acelasi mod, va castiga statutul de IMM daca in perioada anterioara a fost o firma mare, dar apoi a ajuns sub aceste praguri pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive.

56

Alte elemente privind datele intreprinderii. Pentru a lucra cu datele intreprinderii, trebuie sa stabilim daca intreprinderea este autonoma - cea mai frecventa categorie partenera, sau legata. Pentru a face acest lucru, trebuie sa luam in considerare relatiile pe care firma le are cu alte intreprinderi. In functie de tipul in care se incadreaza intreprinderea, s-ar putea sa fie necesar sa se adauge cateva sau toate datele acelor intreprinderi la datele intreprinderii. ntreprindere autonom. O intreprindere este autonoma daca: Intreprinderea este total independenta, de exemplu nu detine capital social sau

drepturi de vot in nici o alta intreprindere si nici o alta intreprindere nu detine capital social sau drepturi de vot in intreprinderea. Detine mai putin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea e mai mare) in una sau mai multe intreprinderi si/sau o alta intreprindere nu detine mai mult din 25% din capitalul social sau din drepturile de vot in intreprindere. Daca intreprinderea este autonoma, inseamna ca nu este partenera sau legata cu alta intreprindere.

Stabilirea datelor intreprinderii. Daca intreprinderea este autonoma, se va folosi doar numarul mediu de salariati si datele financiare incluse in situatiile financiare anuale ale intreprinderii pentru a verifica daca se respecta plafoanele.

57

Investitorii institutionali. Comisia Europeana nu defineste conceptul de " investitori institutionali". De obicei, sunt considerati ca investitori instituionali cei care vand un volum mare de garantii in numele investitorilor individuali mici si care nu se implica direct in conducerea firmei in care investesc. Fondurile mutuale sau de pensii, de exemplu, pot fi considerate drept investitori institutionali. Exceptii: Poate fi considerata intreprindere autonoma si ca neavand o intreprindere partenera, chiar daca acest plafon de 25% este atins sau depasit de unul dintre acesti investitori: Corporatii de investitii publice, companii cu capital de risc si business angels Universitati sau centre de cercetare non-profit. Investitori institutionali, inclusiv fonduri de dezvoltare regionale. Autoritati locale autonome cu un buget mai mic de 10 milioane de euro si cu mai

putin de 5.000 de locuitori. E posibil ca intreprinderea sa ramana independenta, chiar daca are unul sau mai multi dintre investitorii de mai sus. Fiecare dintre acestia poate detine cel mult 50% din actiunile intreprinderii dumneavoastra, cu conditia sa nu fie legati unul de celalat. Desigur, fiecare investitor dispune de drepturi in calitate de actionar, dar nu le poate depasi pentru a influenta managementul intreprinderii in concordanta cu art 3.3 al definitiei (intreprinderi legate).

58

ntreprinderea partener. Acest tip de relatie se refera la situatia in care se realizeaza parteneriate financiare majore cu alte intreprinderi, fara ca una dintre intreprinderi sa aiba control direct sau indirect asupra celeilalte. Intreprinderile partenere sunt intreprinderile care nu sunt nici autonome, nici legate una de cealalta. O intreprindere este partenera daca: capitalul social si/sau drepturile de vot detinute la cealalta firma sunt egale sau mai mari de 25%, si/sau alta firma detine mai mult de 25% din capitalul social sau drepturile de vot ale firmei nu este legata de alta intreprindere. Aceasta inseamna printre altele, ca drepturile de vot detinute in cealalta intreprindere sa nu fie mai mari de 50% ( si vice -versa).

Daca intreprinderea partenera este legata de alta intreprindere. In acest caz, 100% din datele intreprindrii legate trebuie incluse in datele intreprinderii dumneavoastra. Dupa aceea si dumneavostra includeti in datele firmei dumneavoastra procentajul egal capitalul detinut la firma partenera . Stabilirea datelor intreprinderii La intreprinderea partenera - trebuie sa se adauge o parte din datele financiare si cele privind numarul de salariati ale intreprinderii partenere la datele financiare ale firmei dumneavoastra, cand se determina statutul de IMM. Aceasta proportie va reflecta procentul din capitalul social detinut si/sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea este mai ridicat).

59

Cazul intreprinderilor publice ( societati nationale) O intreprindere nu poate fi considerata IMM daca: 25% sau mai mult din capitalul sau drepturile de vot ale acesteia sunt controlate direct sau indirect, individual sau in comun, de una sau mai multe organisme publice. Motivul pentru aceasta stipulatie este ca parteneriatul public poate oferi acestor intreprinderi avantaje, in special de natura financiara. De asemenea, uneori este imposibil de calculat datele privind numarul de salariati si cele financiare relevante ale intreprinderilor publice. Investitorii, precum universitatile sau autoritatile publice locale, care au statutul unor organisme publice, conform legii nationale nu intra sub incidenta acestei reguli. Acestia pot detine intre 25% - 50% din actiunile unei intreprinderi fara a-si pierde statutul de IMM.

ntreprinderea legat. Acest tip de relatie corespunde situatiei economice a intreprinderilor care formeaza un grup prin controlul direct sau indirect al majoritatii drepturilor de vot al unei intreprinderi sau prin abilitatea de a exersa o influenta dominanta asupra intreprinderi. Aceste cazuri sunt mai putin frecvente decat celalalte doua cazuri. Definitie Doua sau mai multe intreprinderi sunt legate atunci cand se caracterizeaza prin

urmatoarele tipuri de legaturi : o intreprindere detine majoritatea actiunilor sau drepturilor de vot la o alta intreprindere. o intreprindere are dreptul de a numi sau demite majoritatea persoanelor din consiliul de administratie, conducerea intreprinderii sau organismele de supraveghere intreprinderi. contractul dintre intreprinderi sau o clauza din actul constitutiv sau statutul uneia dintre intreprinderi, permite uneia dintre intreprinderi sa exercite o influenta dominanta asupra celeilalte. o intreprindere are posibilitatea prin acord de a exercita controlul asupra actiunilor sau majoritatii drepturilor de vot din cealalta intreprindere. Un exemplu clasic de intreprindere legata este filiala detinuta in intregime. ale altei

Care este situatia francizelor ? Doua intreprinderi care au incheiat un contract de franciza nu sunt neaparat legate. Acest lucaru depinde de termenii fiecarui contract individual de franciza. Doar daca acesta contine una din cele 4 caracteristici mentionate anterior atunci intreprinderile suntconsiderate a fi legate.

60

Stabilirea datelor intreprinderii. 100% din datele intreprinderii legate trebuie adaugate la cele ale intreprinderii dumneavoastra pentru a se putea determina conformarea cu plafoanele referitoare la numarul de angajati si situatiile financiare prevazute in definitie. In general o intreprindere stie imediat daca este legata din moment ce in majoritatea statelor membre este ceruta prin lege intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate sau este inclusa prin consolidare in situatiile financiare anuale ale altei intreprindere. Daca nu tineti situatii financiare anuale consolidate si intreprinderea de care sunteti legati este de asemnenea legata intr-un lant de alta intreprindere, trebuie adaugate la datele intreprinderii dumneavoastra 100% din datele tuturor acestor intreprinderi legate.

Concluzii Definitia este un instrument important in vederea implementarii unor masuri eficiente si programe pentru a sprijini dezvoltarea si succesul IMM-urilor, la nivel european, national, regional si local. 15
15

http://www.immromania.ro

61

2. ORGANIZAREA INTREPRINDERILOR EUROPENE 1. Societatea european ( SE )

16

Societilor europene cu sediul n Romnia le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societii europene, cele ale prezentului capitol, precum i cele privitoare la societile pe aciuni, n msura compatibilitii lor cu dispoziiile regulamentului comunitar. Societile europene cu sediul social n Romnia au personalitate juridic de la data nmatriculrii n registrul comerului. O societate european nu poate fi nmatriculat n registrul comerului dect dup ncheierea unui acord privind implicarea angajailor n activitatea societii, n condiiile prevzute de Hotrrea Guvernului nr. 187/2007. n termen de 30 de zile de la nregistrare, Oficiul Naional al Registrului Comerului va comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anun privind nmatricularea societii. Anunul va cuprinde informaiile prevzute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001. Orice societate european nmatriculat n Romnia i poate transfera sediul social ntr-un alt stat membru. Proiectul de transfer, vizat de judectorul-delegat, se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societii, cu cel puin 30 de zile naintea datei edinei n care adunarea general extraordinar urmeaz a hotr asupra transferului. Hotrrea adunrii generale privind transferul sediului social al societii europene ntr-un alt stat membru se adopt n condiiile legii romne. n cazul n care acionarii reprezentnd majoritatea capitalului social sunt prezeni sau reprezentani, decizia poate fi adoptat cu majoritate simpl. Acionarii care nu au votat n favoarea hotrrii adunrii generale prin care a fost aprobat transferul sediului ntr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate i de a solicita cumprarea aciunilor lor de ctre societate. Dreptul de retragere poate fi exercitat n termen de 30 de zile de la data adoptrii hotrrii adunrii generale. Acionarii vor depune la sediul societii, alturi de declaraia scris de retragere, aciunile pe care le posed sau, dup caz, certificatele de acionar.

A se vedea TITLUL VII^1 din Legea societilor comerciale, nr. 31 din 16 noiembrie 1990, , republicat n M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003 i actualizat pn la data de 17 aprilie 2009, n concordan cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societii europene, J. Of. CE, L, 294, 10.11.2001, P. 1 i ale Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1435/2003 din 22 iulie 2003 privind statutul Societii Cooperative Europene (SCE), Jurnalul Oficial CE, L, 207, 18.08.2003, P. 1

16

62

Preul pltit de societate pentru aciunile celui ce exercit dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezult din aplicarea a cel puin dou metode de evaluare recunoscute de legislaia n vigoare la data evalurii. Expertul este numit de judectoruldelegat, n conformitate cu dispoziiile art. 38 i 39. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate. Judectorul-delegat, ulterior verificrii legalitii transferului, pronun o ncheiere ce atest ndeplinirea condiiilor prevzute de art. 3-5 din lege i a celor prevzute de art. 8 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/2001. Ulterior radierii societii europene transferate, oficiul registrului comerului va comunica Jurnalului Uniunii Europene, pe cheltuiala societii, un anun privind radierea societii din registrul comerului din Romnia ca urmare a transferului sediului acestuia ntr-un alt stat membru. 2. Grupurile europene de interes economic ( G.E.I.E. ) 17 Grupurile europene de interes economic - G.E.I.E., constituite cu respectarea prevederilor prezentului capitol, sunt recunoscute i pot funciona, n condiiile legii, n Romnia. Grupul european de interes economic este acea asociere dintre doua sau mai multe persoane fizice ori juridice, constituit pentru o perioada determinata sau nedeterminat, n scopul inlesnirii ori dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i al mbuntirii rezultatelor activitii respective. Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar: a) companii sau firme, n sensul art. 165 alin. (2) din versiunea consolidata a Tratatului instituind Comunitatea European, precum i alte persoane juridice de drept public sau privat, care au fost nfiinate n conformitate cu legislaia unui stat membru al Uniunii Europene i care i au sediul social, precum i centrul principal de conducere i de gestiune a activitii statutare pe teritoriul unui stat din Uniunea European; dac, conform legislaiei unui stat membru, o companie, firma sau alta persoana juridic nu este obligat sa aib un sediu social, este suficient ca centrul principal de conducere i de gestiune a activitii statutare a acestei companii, firme sau a altei persoane juridice sa fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea European; b) persoanele fizice care desfoar activiti industriale, comerciale, meteugreti sau agricole ori care furnizeaz servicii profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din Uniunea European.

Conf. Cap. 2 din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea coruptiei, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003

17

63

Grupul european de interes economic trebuie sa fie alctuit din minimum: a) doua companii, firme sau alte persoane juridice, n sensul menionat la alin. (2) lit. a) din Lege, ale cror centre principale de conducere i de gestiune a activitii statutare sunt situate n state membre diferite; b) doua persoane fizice, din rndul celor menionate la alin. (2) lit. b), care i desfoar activitatea principala n state membre diferite; sau c) o companie, firma sau alta persoana juridic, n sensul menionat la alin. (2) lit. a), al carei centru principal de conducere i de gestiune a activitii statutare se gsete ntr-un stat membru, i o persoana fizica, din rndul celor menionate la alin. (2) lit. b), care i desfoar activitatea principala ntr-un alt stat membru. Grupul european de interes economic se constituie n baza unui contract de asociere, denumit act constitutiv, i se nregistreaz n registrul special desemnat n acest scop de statul membru pe teritoriul cruia grupul i stabilete sediul. Actul constitutiv al grupului stabilete modul de organizare a grupului i trebuie sa cuprind urmtoarele meniuni obligatorii: a) denumirea grupului, precedat sau succedata de expresia "Grup European de Interes Economic", sau de initialele "G.E.I.E.", dac aceste expresii sau iniiale nu constituie deja o parte a denumirii; b) sediul grupului; c) obiectul de activitate al grupului; d) numele/denumirea, firma, forma juridic, domiciliul/sediul i, dac este cazul, codul de nregistrare i locul nmatriculrii fiecrui membru al grupului; e) perioada pe care va funciona grupul, cu excepia cazului cnd aceasta este nedeterminat. Grupurile europene de interes economic pot infiinta n Romnia filiale, precum i sucursale, reprezentante i alte uniti fr personalitate juridic. nfiinarea de sucursale sau filiale n Romnia va fi supus tuturor dispoziiilor referitoare la nmatricularea, menionarea i publicarea actelor i faptelor cerute pentru grupurile de interes economic romane. Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizrii prevzute de Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea i funcionarea n Romnia a reprezentantelor societilor comerciale i organizaiilor economice strine, cu modificrile i completrile ulterioare. Toate aceste formaliti se vor face la oficiul registrului comerului de la sediul sucursalei sau filialei. Dac un grup european de interes economic nfiineaz mai multe sucursale n Romnia,

64

documentele de constituire i alte acte ale aceluiai grup european, necesare pentru nmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale. Reprezentantul sau reprezentanii sucursalei unui grup european de interes economic rspund individual sau solidar, dup caz, fata de grup sau fata de teri, pentru nclcarea dispoziiilor legale reglementand grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului constitutiv, fie pentru culpe n activitatea desfasurata, care au produs prejudicii grupului. n cazul n care mai muli reprezentani pot fi inui responsabili pentru aceleai fapte, tribunalul va stabili contribuia fiecruia la repararea prejudiciului. Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impoziteaz n conformitate cu prevederile Ordonanei Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe venitul reprezentantelor din Romnia ale societilor comerciale i organizaiilor economice strine, aprobat i modificat prin Legea nr. 29/1997, cu modificrile ulterioare. Teme de control: 1. Care sunt normele care constituie legislaia secundar comunitar ? 2. Care este noua definiie european a IMM-urilor ? 3. Cum este definit o microntreprindere european ? 4. Ce reprezint o ntreprindere partener ? 5. Cum este definit, n spaiul comunitar, o ntreprindere mic ? 6. Cum este definit, n spaiul comunitar, o ntreprindere mijlocie ? 7. Ce reprezint un Grup european de interes economic ( GEIE ) ? Bibliografie de referin Obligatorie 1. Legea nr. 161 / 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea coruptiei ( M. Of. nr. 279 / 21.04.2003) , Cap. 2; TITLUL V. Opional 3. MNDOIU Nicolae, Societi comerciale. Grupuri de interes economic. ntreprinderi individuale i familiale, Editura Con Fisc, Bucureti, 2008, p. 220 225.

65

MODULUL V CONTRACTE COMERCIALE N RELAIILE DE AFACERI. 1. Consideratii generale privind contractele comerciale n dreptul civil obligaiile iau natere att din acte juridice, ct i din fapte juridice. Actele juridice sunt izvoare voluntare de obligaii. Cel mai important izvor voluntar de obligaii este contractul (convenia). La fel ca n dreptul civil, i n dreptul comercial ncheierea contractelor are la baz principiul libertii contractuale sau al autonomiei de voin. Prile i manifest liber voina n ce privete ncheierea, modificarea, transmiterea i stingerea unor drepturi i obligaii. Prile contractului comercial sunt libere s aleag cu cine contracteaz i care este ntinderea drepturilor i obligaiilor. Contractul, respectiv acordul de vointa al partilor trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute de C. civ.,
18

dobndind nsa natura juridica de contract comercial, datorita faptului ca

obiectul pe care l trateaza este comercial. Codul comercial exprima n mod sintetic acelasi punct de vedere n cele doua alineate ale art. 1. Astfel, n primul alineat, referindu-se la obiectul codului comercial, se face precizarea de principiu conform careia: ,,n comert se aplica legea de fata Codul comercial, n enumerarea multiplelor fapte (acte) sau operatii pe care le considera comerciale se refera si la anumite contracte (art. 374-490). Pentru constituirea lor, este nsa nevoie sa se recurga la codul civil, condul comercial preciznd ca unde codul comercial nu dispune, se aplica Codul civil n concluzie, n materia contractului comercial, acesta, sub aspect formal, este de drept civil, dar sub aspect substantial este de drept comercial. Cauzele care au determinat constituirea unor forme paralele ale unor contracte, care la origine au fost civile, si gasesc explicatia n incompatibilitatea acestora cu functia economica a comertului. Cu titlu, de exemplu, contractele de vnzare-cumparare, mandat sau comision. Aceste contracte civile pot sa ndeplineasca si una din functiile economice ale comertului, devenind comerciale. Pentru aceasta a fost nsa necesar ca regulile sale originare sa se modifice pentru ca activitatea contractuala sa devina compatibila cu functia economica a comertului, dar comertul are nevoie de reguli juridice si de institutii favorabile celeritatii tranzactiilor si sigurantei creditului, ceea ce nu ofera dreptul comun.

18

art. 942-969 C. civ

66

Condiiile eseniale pentru formarea contractelor comerciale sunt aceleai cu ale contractelor civile: 1. 2. 3. 4. capacitatea de a contracta; consimmntul valabil al prii care se oblig; un obiecte determinat; cauz licit.

Realizarea acordului de voin are loc atunci cnd oferta de a contracta se ntlnete cu acceptarea ofertei. Oferta de a contracta este propunerea unei persoane fcut altei persoane de a ncheia un anumit contract. Acceptarea ofertei este exprimarea de ctre destinatarul ei a acordului de voin cu privire la propunerea fcut. Acceptarea poate fi necondiionat sau precedat de o negociere a ofertei. n dreptul comercial tcerea nu are valoare de acceptare, nici pentru ofert i nici pentru contraofert. Oferta trebuie s ndeplineasc o serie de condiii: s fie ferm. Odat fcut comerciantul nu trebuie s-o modifice sau s-o retracteze. Ea reprezint un angajament juridic care l oblig pe ofertant; s fie precis i complet, adic s cuprind toate condiiile n care nelege s contracteze; s fie neechivoc, adic s rezulte cu claritate c dorete s contracteze. Astfel, un sondaj de pia nu este o ofert de a contracta din partea celui care l realizeaz i nici o acceptare din partea respondentului.

Consideratii generale privind contractele comerciale Drepturi si obligatii in contractele comerciale In privinta incheierii contractelor comerciale, partile isi manifesta liber vointa in sensul nasterii, modificarii, transmiterii sau stingerii unor drepturi sau obligatii. Asadar, orice persoana fizica sau juridica isi poate manifesta vointa in sensul incheierii unor contracte comerciale potrivit intereselor sale si, bineinteles, tinand cont de dispozitiile legale care privesc ordinea publica si bunele moravuri. Orice contract se incheie in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor, indiferent de forma de manifestare a vointei partilor contractante, insa contractul comercial se incheie, de regula, in forma scrisa, dar si verbal, telefonic etc. Numai in mod exceptional, legea comerciala impune incheierea contractului in forma scrisa in cazul contractului de societate in participatie, contractului de garantie reala imobiliara, contractului de consignatie etc.

67

PRETUL IN OBLIGATIILE COMERCIALE. Pretul este un element esential al oricarui contract, inclusiv al contractelor comerciale. Pretul trebuie sa fie stabilit in bani, sa fie determinat sau determinabil si sa fie real. Daca la incheierea contractelor comerciale, partile nu au stabilit pretul, ci au avut in vedere adevaratul pret sau pretul curent, acesta va fi pretul din listele bursei sau mercurialelor de la locul unde s-a incheiat contractul, respectiv ale locului cel mai apropiat. MONEDA DE PLATA A PRETULUI. Potrivit Codului Comercial, in cazul in care moneda prevazuta in contract nu are curs legal sau comercial in tara si cand cursul ei nu a fost determinat de partile contractului, plata va putea fi facuta in moneda tarii, la cursul de schimb din momentul scadentei si la locul platii. Cursul de schimb al leului se determina zilnic pe piata interbancara, cu respectarea procedurii stabilite de Banca Nationala a Romaniei. Pe teritoriul Romaniei, incasarile si platile intre rezidenti se realizeaza in moneda nationala, insa nici o reglementare nu interzice stabilirea pretului in moneda straina. LOCUL EXECUTARII OBLIGATIILOR COMERCIALE. Orice obligatie comerciala trebuie sa fie executata in locul aratat in contract sau in locul care ar rezulta din natura operatiunii, ori din intentia partilor contractante. Asadar, locul executarii obligatiilor comerciale poate fi prevazut in mod expres de parti in contractul pe care il incheie sau poate fi determinat in mod tacit. In situatia in care locul executarii nu este stabilit expres in contract si nici nu rezulta tacit din natura operatiunii sau intentia partilor contractante, Codul Comercial prevede ca obligatiile comerciale sa fie executate la locul unde debitorul isi avea sediul sau comercial ori cel putin domiciliul sau resedinta la data incheierii contractului. Daca urmeaza a se preda un lucru determinat, care dupa cunostinta partilor se gasea intr-alta parte in momentul formarii contractului, atunci predarea se va face in acel loc. REGIMUL JURIDIC AL DOBANZILOR. In obligatiile comerciale in cazul intarzierii in executarea unei obligatii banesti, debitorul datoreaza dobanzi. Datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile. In cazul obligatiilor comerciale avand ca obiect sume de bani, debitorul se afla de drept in intarziere din momentul cand obligatia devine exigibila, cu alte cuvinte dobanzile legale curg de la data scadentei obligatiei. Dobanzile pentru datoriile comerciale curg de drept de la scadenta, chiar daca nu au fost stabilite prin contract scris intre parti. Pentru curgerea de drept a dobanzilor, legea cere urmatoarele conditii: obligatia debitorului sa constea in plata unei sume de bani, obligatia sa fie lichida, adica cuantumul sumei datorate este precis determinat, obligatia sa fie exigibila, adica datoria debitorului a ajuns la scadenta. CUANTUMUL DOBANZII COMERCIALE. Dobanda este reglementata de Ordonanta Guvernului nr. 9/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit ordonantei, partile sunt

68

libere sa stabileasca in conventii rata dobanzii pentru intarzierea in plata unei obligatii banesti. In situatia in care partile nu au prevazut in contract cuantumul dobanzii se va plati dobanda legala. CO-DEBITORII. In obligatiile comerciale, codebitorii sunt tinuti solidar, afara de stipulatie contrara. In aceasta situatie, legea institue o prezumtie de solidaritate a codebitorilor, fiecare debitor este tinut de intreaga datorie, neputand pretinde creditorului sa primeasca o plata partiala, iar creditorul poate urmari pe oricare dintre debitori. In cazul in care unul dintre debitori este insolvabil, executarea obligatiei va putea fi realizata prin urmarirea celorlalti debitori. Prezumtia de solidaritate a codebitorilor este relativa, astfel incat partile o pot inlatura, stipuland in conventie faptul ca obligatia asumata este divizibila. DOBANDA LA DOBANDA. Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 9/2000, plata anticipata a dobanzilor se poate efectua pe cel mult sase luni. Dobanda incasata ramane bine dobandita creditorului, indiferent de variatiile ulterioare. In principiu, dobanda se calculeaza numai asupra cuantumului sumei imprumutate. Legea admite insa ca dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi, in temeiul unei conventii speciale in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an . Solutionarea litigiilor. Solutionarea litigiilor contractuale se poate realize prin urmtoarele ci: 1. pe cale amiabil ( nelegerea ntre pri) 2. pe calea medierii In baza articolului 4 lit. i din Legea nr. 335/2007, a camerelor de comert din Romania , articolului 62 din Statutul CCIB si articolului 22 din Legea nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, Colegiul de Conducere al CCIB a decis, in sedinta sa din 21 octombrie 2009, sa infiinteze Centrul de Mediere, structura fara personalitate juridica a Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti. 19 Centrul de Mediere are sediul la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti si functioneaza in cadrul Directiei Relatii Publice, Juridic si Produse Camerale, iar CCIB asigura spatiul, personalul necesar secretariatului tehnic si celelalte conditii necesare desfasurarii activitatii acestei structuri.
Centrul de Mediere al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti modalitate moderna si rapida de solutionare a conflictelor, http://www.cmediere.ro/index.php?act=show&id=403&mid=6&smid=31
19

69

In cadrul aceleasi sedinte s-a aprobat, de asemenea, Regulamentul de organizare si functionare al Centrului de Mediere al CCIB, precum si infiintarea unui Consiliu Consultativ, care va coordona activitatea Centrului de Mediere, compus din 6 persoane nominalizate de Colegiul de Conducere al CCIB. Centrul de Mediere al CCIB pune astfel la dispozitia intreprinzatorilor o modalitate de rezolvare amiabila a diferendelor ivite in relatiile de afaceri, interne sau internationale, dar si a conflictelor civile si comerciale, prin procedura medierii, cu respectarea Directivei (IP/08/628) privind medierea n drl civil i dr comercial adoptat de Parlamentul Eu n 2008, a Codului de etica al CCIB, a Codului de etica si deontologie profesionala al mediatorilor autorizati. Activitatea concreta de mediere a Centrului de Mediere al CCIB va fi realizata de mediatori autorizati inscrisi in Tabloul Mediatorilor, in conformitate cu reglementarile Consiliului de Mediere. In acest sens, potrivit Regulamentului, Consiliul Consultativ intocmeste si actualizeaza lista mediatorilor care se inscriu in cerintele activitatii Centrului de Mediere al CCIB si stabileste cadrul de colaborare intre Centrul de Mediere al CCIB si mediatorii autorizati, precum si cu alte structuri in domeniul medierii, pe baza unor acorduri de parteneriat. 3. la Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei. 4. la instana judectoreasc competent ( Ex.: Judecatoria Instana civil Secia comercial)

70

CONTRACTE COMERCIALE 1. Contract de SOCIETATE 2. Contract de COMODAT ( spatii, echipamente, autovehicul) 3. Contract de INCHIRIERE COMERCIALA 4. Contract de CONCESIUNE 5. Contract de ADMINISTRARE 6. Contract de MANAGEMENT 7. Contract de ASISTENTA ECONOMICO-FINANCIARA 8. Contract de ASISTENTA JURIDICA 9. Contract de CONSULTANTA 10. Contract de CONFIDENTIALITATE 11. Contract de ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE 12. Contract de MANDAT 13. Contract de INTERMEDIERE 14. Contract de COMISION 15. Contract de CESIUNE 16. Contract de CESIUNE BREVET DE INVENTIE 17. Contract de CESIUNE CREANTA 18. Contract de CESIUNE DREPTURI DE AUTOR 19. Contract de AGENTIE COMERCIALA 20. Contract de LEASING (pentru inchiriere echipament) 21. Contract de LEASING IMOBILIAR 22. Contract de LEASING FINANCIAR 23. Contract de LEASING FINANCIAR 24. Contract de FRANCHISA 25. Contract de KNOW - HOW 26. Contract de LICENTA 27. Contract de LICENTA DE KNOW-HOW 28. Contract de GAJ 29. Contract de PRESTARI SERVICII 30. Contract de MECENAT 31. Contract de CONT CURENT 32. Contract de FINANTARE 33. Contract de REFINANTARE

71

34. Contract de GARANTIE REALA MOBILIARA 35. Contract de ASIGURARE 36. Contract de REASIGURARE 37. Contract de NAVLOSIRE 38. Contract de TRANSPORT DE MARFURI 39. Contract de TRANSPORT DE PERSOANE ( pe caile de comunicatii: aeriene, ferate, navale, sau rutiere)

Structura unui CONTRACT DE PRESTARI SERVICII 1. PARTILE CONTRACTANTE 2. OBIECTUL CONTRACTULUI 3. DURATA CONTRACTULUI 4. ONORARIUL CUVENIT 5. MODALITATI DE PLATA 6. TERMENUL DE EXECUTARE A SERVICIILOR 7. OBLIGATIILE PARTILOR 8. COMUNICARI / NOTIFICARI 9. RASPUNDEREA CONTRACTUALA 10. FORTA MAJORA 11. INCETAREA CONTRACTULUI 12. CLAUZA DE ADAPTARE A CONTRACTULUI 13. LITIGII 14. CLAUZE FINALE

PRESTATOR,

CLIENT,

72

CONTRACTUL DE VNZARE-CUMPARARE COMERCIALA Notiunea contractului de vnzare-cumparare comerciala Este contractul prin care vnztorul (comerciant) se oblig s transmit proprietatea ctre cumprtor contra unei sume de bani ce constituie preul. Din punct de vedere economic, vnzarea este o varianta mai evoluata a schimbului, n care si are originea. Datorita importantei sale pentru activitatea comerciala, contractul de vnzare comparare comerciala face obiectul unei reglementari legale speciale, sediul materiei acestui contract regasindu-se numai n parte n Codul comercial, regulile generale fiind cuprinse n Codul civil, Cartea a III-a, Titlul V (art. 1294-1404). Distinct de regulile aplicabile oricarui contract de vnzare-cumparare comerciala, unele legi speciale reglementeaza si reguli specifice privind anumite vnzari. n concluzie, contractul de vnzare-cumparare comerciala este supus unei duble subordonari legale, civila si comerciala, dupa principiul instituit de art. 1 C.com. Codul comercial nu ofera o definitie a contractului de vnzare-cumparare comerciala, astfel ca, apelnd la Codul civil (art. 1294 C.civ.), vom defini contractul de vnzare-cumparare comerciala ca un contract prin care o parte (vnzatorul) se obliga sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun catre cealalta parte (cumparatorul), care se obliga n schimb sa plateasca vnzatorului o suma de bani drept pret, adaugnd la aceasta elementul de comercialitate prevazut de art. 3 C.com., si anume intentia de revnzare si obtinerea de profit. Caracterele juridice ale contractului de vnzare-cumparare comerciala ( Trsturi) : a) este bilateral (sinalagmatic) (d natere la drepturi i obligaii pentru ambele pri); b) este oneros deoarece ambele pri urmresc un folos patrimonial; c) este comutativ deoarece ntinderea drepturilor i obligaiilor este cunoscut la momentul ncheierii contractului; d) este translativ de proprietate deoarece trece proprietatea de la vnztor la cumprtor; e) este consensual deoarece se ncheie prin simplul acord de voin. Vnzarea este un contract sinalagmatic (bilateral), deoarece prin ncheierea sa da nastere la obligatii reciproce ntre partile contractante. Vnzatorul are obligatiile : sa predea efectiv marfa vnduta; sa-l asigure pe cumparator de conformitatea marfii predate cu clauzele contractuale si sa-i predea vnzatorului documentatia tehnica (pentru bunuri de folosinta ndelungata)

73

Cumparatorul are doua obligatii: plata pretului si luarea n primire a lucrului vndut. Vnzarea este un contract cu titlu oneros. Ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primirea unui echivalent n schimbul prestatiei la care se obliga. Vnzatorul urmareste sa primeasca pretul, iar cumparatorul urmarste sa primeasca bunul cumparat n schimbul pretului stabilit. Vnzarea este un contract comutativ, deoarece existenta si ntinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti din momentul ncheierii contractului si nu depind, ca n contractele aleatorii, de un eveniment viitor si incert, care ar face sa existe sanse de cstig si pierdere pentru ambele parti contractante. Vnzarea este un contract consensual, putnd fi ncheiat prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensu), fara ndeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului (marfii) vndut si a pretului n momentul ncheierii contractului (,,vinderea este perfecta.ndata ce partile s-au nvoit. ( art. 1295 C. civ.). Prin exceptie de la principiul consensualismului, n cazurile special prevazute de lege vnzarea devine un contract solemn. De exemplu, terenurile indiferent ca sunt situate n intravilanul ori extravilanul localitatilor pot fi nstrainate (dobndite) prin acte juridice ntre vii, sub sanctiunea nulitatii absolute (virtuale), numai daca actul a fost ncheiat n forma autentica (art. 46 alin. 1 din Legea nr. 18/1991). Notiunea de ,,nstrainare (a terenurilor) vizeaza transmiterea proprietatii. Astfel fiind, pentru constituirea sau transmiterea dezmembramintelor dreptului de proprietate (uzul; uzufructul; dreptul de abitatie; dreptul de servitute; dreptul de superficie) nu se cere respectarea formei autentice. Forma autentica nu este ceruta nici n cazul nstrainarii dreptului de proprietate asupra constructiilor care nu au fost scoase niciodata din circuitul civil general. Daca nstrainarea are ca obiect o constructie cu terenul aferent, dar contractul nu a fost autentificat, cumparatorul dobndeste numai un drept de superficie (drept de proprietate asupra constructiei si un drept de folosinta asupra terenului), n privinta proprietatii terenului actul valornd numai ca un antecontract de vnzare-cumparare. Vnzarea este un contract translativ de proprietate din momentul ncheierii lui. Aceasta nseamna ca, prin efectul realizarii acordului de vointa (solo consensu) si independent de predarea lucrului vndut si de plata pretului, se produce nu numai ncheierea contractului, dar opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vnzator la cumparator. Pentru a fi translativ de proprietate, un contract de vnzare-cumparare trebuie sa ndeplineasca mai multe conditii:

74

- obiectul contractului sa-l formeze bunuri individual determinate (res certa), pentru ca n cazul unor bunuri determinate numai generic (res genera), dreptul de proprietate se transfera n momentul individualizarii bunului; - vnzatorul sa fie proprietarul lucrului vndut Contractul de mandat Se asemn cu mandatul civil i i sunt aplicabile principiile generale ale acestuia, avnd ns i norme speciale n art. 374-391 din Codul comercial. Mandatul comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de ctre mandatar pe seama i pe socoteala mandantului. Mandatul comercial nu se presupune gratuit art. 374 din Codul comercial. Se deosebete de mandatul civil prin: 1) obiectul su care l constituie ncheierea de acte juridice care au natura de fapte de comer; 2) caracterul oneros al acestui contract care este prezumat; 3) confer o mai mare libertate mandatarului dect a celui din mandatul civil. Contractul de mandat poate fi cu reprezentare sau fr reprezentare. Contractul de comision Contractul de comision este contractul prin care comisionarul se oblig, pe baza mputernicii date de comitent, s ncheie acte de comer n nume propriu pe seama comitentului, urmnd s primeasc o plat numit comision. Contractul de consignaie Art.1 din Legea nr. 178/1934 l definete ca fiind convenia prin care una din pri, numit consignant, ncredineaz celeilalte pri, numit consignatar, mrfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului. Contractul de consignaie, aa cum se va arta, are i caracteristicile sale proprii, fapt pentru care este un contract comercial de sine stttor, adic un contract din categoria contractelor numite. Contractul de report Potrivit art. 74 din Codul comercial, acesta const n cumprarea pe bani gata a unor titluri de credit circulnd n comer i revnzarea simultana cu termen i pe un pre determinat ctre aceeai persoan a unor titluri de aceeai specie. Pentru validitatea contractului este necesar prestarea real a titlurilor date n report.

75

Contractul de cont curent Este contractul prin care prile se neleg ca decontarea prestaiilor lor reciproce s nu se fac dup fiecare operaiune, ci la un anumit termen prin achitarea soldului de ctre partea debitoare. Nu este un contract de creditare. n lipsa unor termene stipulate n mod expres, data scadenei va fi considerat data de 31 decembrie a fiecrui an (art. 372 alin. 1 Cod comercial). Contractul de leasing Leasingul este definit de Ordonana Guvernului nr.51/1997 (republicat a M.Of. nr. 9/12.01.2000 - actualizata pana la 24.04.2009) ca fiind operaiunea prin care o parte, denumit locator/finanator, transmite pentru o perioad determinat dreptul de folosin asupra unui bun al crui proprietar este, celeilalte pri denumit utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei pli periodice, denumit rat de leasing, iar la sfritul perioadei de leasing locatorul/finanatorul se oblig s respecte dreptul de opiune al utilizatorului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului nainte de sfritul perioadei de leasing, dac prile convin astfel i dac utilizatorul achit toate obligaiile asumate prin contract. Contractul de franciz Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoan, denumit francizor, acord unei alte persoane, denumit beneficiar, dreptul de a exploata o afacere, un produs sau un serviciu. 20 Contractul de licen Contractul de licena este convenia ntre doua persoane prin care una, numita titular, se angajeaza sa-i cedeze celeilalte, numita beneficiar, dreptul de a folosi brevete de inventie, procedee tehnice, documentatii tehnice, scheme operatorii de productie, metode de exploatare a masinilor, metode de tratare a produselor, marci de fabrica, marci de comert si marci de serviciu, contra unui pret, in conditii si pe perioade determinate. Contractul de forfetare n nelesul legii, mecanismele de mobilizare a creanelor, prevzute la alin. (1) lit. d), se definesc astfel: Forfetarea este contractul prin care un vnztor sau prestator de servicii i vinde

Art. 1 al O.G. nr.52/1997 privind regimul juridic al contractului de franciz, modificat i completat prin Legea nr.79/1998.

20

76

creanele pe care le are asupra unui cumprtor sau beneficiar unei societi bancare sau unei instituii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare. 21 Contractul de factoring - factoringul este contractul ncheiat ntre o parte, denumita aderent, furnizoare de mrfuri sau prestatoare de servicii, i o societate bancar sau o instituie financiar specializat, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finanarea, urmrirea creanelor i prezervarea contra riscurilor de credit, iar aderentul cedeaz factorului, cu titlu de vnzare, creanele nscute din vnzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru teri. Aderentul urmrete s-i ncaseze preul facturilor nainte de termenul de scanden, iar factorul urmrete s obin un beneficiu, de regul un anumit procent din facturile pe care le deconteaz n avans. n activitatea de factoring ia partea i beneficiarul (clientul) care va notificat c trebuie s plteasc factura la scaden factorului.

Teme de control: 1. Care sunt condiiile eseniale pentru formarea contractelor comerciale ? 2. Ce neles are tcerea n dreptul comercial ? 3. Cnd se realizeaz acordul de voin ntr-un contract comercial ? 4. Ce condiii trebuie s ndeplineasc o ofert ? 5. Care sunt cile de soluionare a litigiilor contractuale ? 6. Numii 5 tipuri de contracte referitoare la finane. Bibliografie de referin Obligatorie 1. Legea - cadru a descentralizrii, nr. 195 / 2006, publicat n Monitorul Oficial nr. 453 din 25 mai 2006 2. Hotrrea Guvernului nr. 139 / 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizrii nr. 195/2006, publicat n Monitorul Oficial nr. 132 din 20 februarie 2008 Opional 3. Alexandru, I., Cruan, M., Bucur, S., Drept Administrativ, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2005,

Legea nr. 469 din 9 iulie 2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale ( MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 19 iulie 2002 )

21

77

GLOSAR persoana fizica sau juridica ce detine una sau mai multe actiuni. orice persoana care, nemijlocit si singura ori prin intermediul sau impreuna si in legatura cu alte persoane, detine sau este proprietar de actiuni sau alte valori mobiliare care, cumulat, reprezinta fie cel putin 5% din capitalul subscris al emitentului, fie ii confera cel putin 5% din totalul drepturilor de vot in Adunarea Generala a actionarilor. este un tip de actiune care nu are indicat pe ea numele si prenumele titularului si care confera detinatorului, oricare ar fi el, toate drepturile ce decurg din aceasta. (Aciunile, de regul, sunt la purtator). cel mai inalt organ de deliberare al unei societati comerciale pe actiuni, prin intermediul caruia se exprima vointa actionarilor in orice probleme care intereseaza societatea in cauza o activitate uman care se bazeaz pe specul si care are ca scop ctigul n bani sau un profit moral. o activitate care mbin principii economice cu principii specifice administraiei publice, fornd i contribuind ca aceasta din urm s se realizeze, n scopul satisfacerii interesului public, n condiii de for specific, de acces deschis, de tranparen i mai ales de performan . un inscris /titlu de credit prin care o persoana numita emitent, se obliga sa plateasca o suma de bani, la scaden, altei persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia . un inscris /titlu de credit care cuprinde ordinul dat de o persoan (emitent /tragator) unei alte persoane ( tras) de a plati sau a face sa se plateasca unui beneficiar la scadenta si la locul stabilit o suma de bani determinata. valoarea bunurilor aduse ca aport in societate, exprimata in moneda national este un instrument de plata de transfer debit (decontarea este ceruta de beneficiar) utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibilitati in aceste conturi. modalitate de recunoastere a unei obligatii de plata, sub forma unui inscris simplu, ce constituie un titlu de creanta opozabil exclusiv debitorului, Clasificarea activitilor din economia naional act juridic incheiat ca urmare a intelegerii intervenite intre 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice. acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii sau o interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit. operatiile comerciale /fapte de comert definite in mod expres de legiuitor, prin natura lor si pentru motive de ordine publica (art. 3 si 6 C. com.). F.o.c. se clasific in trei grupe principale: op. de interpunere in schimb sau circulatie; op. care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie activitatea intreprinderilor; op. conexe sau accesorii. toate actele savarsite de comerciant, cu conditia ca acestea sa fie savarsite in nume propriu si cu titlu profesional, obisnuit. operatia juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi catre unul sau mai multi fiduciari. Calitatea de constituitor poate fi avuta de orice persoana fizica sau juridica, insa calitatea de fiduciar este limitata la institutiile de credit, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare.

acionar acionar semnificativ

aciune la purtator adunare general a acionarilor (AGA) afacere afacere public

bilet la ordin cambie

capital social cec chitana Codul CAEN contract fapte de comert fapte obiective de comert

fapte de comert subiective fiducia ( institutia trustului )

78

un ansamblu de elemente din care unele incorporale, altele corporale, apartinand unui comerciant, pe care acesta le reuneste in vederea exercitarii comertului. gir G. const intr-o mentiune translativa de drepturi facut de posesorul titlului, chiar in titlul la ordin, cu precizarea numelui dobanditorului. ntreprinztor persoana fizic care organizeaz o ntreprindere economic ntreprindere activitatea economic desfurat n mod organizat, permanent i economic sistematic, combinnd resurse financiare, for de munc atras, materii prime, mijloace logistice i informaie, pe riscul ntreprinztorului, n cazurile i n condiiile prevzute de lege; ntreprindere ntreprinderea economic, fr personalitate juridic, organizat de un individual ntreprinztor persoan fizic ntreprindere ntreprinderea economic, fr personalitate juridic, organizat de un familial ntreprinztor persoan fizic mpreun cu familia sa metoda / -afirm c exist un dezechilibru nscut ntre cauze i rezultate, ntre regula 80/20 / intrri i ieiri, mai concis formulat: principiul Pareto 80 % din rezultate /ieiri decurg din 20 % din cauze /intrri (de ex.: 80 % din marf este cumprat de 20 % din clieni). patrimoniul (propriu) totalitatea drepturilor i obligaiilor cu valoare economic, aparinnd societii. patrimoniul de totalitatea bunurilor, drepturilor i obligaiilor persoanei fizice autorizate, afectaiune titularului ntreprinderii individuale sau membrilor ntreprinderii familiale, afectate scopului exercitrii unei activiti economice, constituite ca o fraciune distinct a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului ntreprinderii individuale sau membrilor ntreprinderii familiale, separat de gajul general al creditorilor personali ai acestora; persoan fizic persoana fizic autorizat s desfoare orice form de activitate autorizat economic permis de lege, folosind n principal fora sa de munc PESTLE metod de analiz pe baza factorilor politici, economici, sociologici, tehnologici, legali (juridici), de mediu (environmental) care afecteaza organizaia sau realizarea unui obiectiv. planul de afaceri un documentul elaborat pentru a determina metoda de derulare a unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate ( util atat intern - ca instrument de lucru al managerilor, cat si extern - pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma). locaiile n care i desfoar activitatea persoanele fizice autorizate, puncte de lucru ntreprinderile individuale sau familiale, n cazul n care aceasta nu se desfoar exclusiv la sediul profesional, cu excepia cazului n care se desfoar comer ambulant, astfel cum este reglementat de Ordonana Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia, republicat. societatea comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu capitalul societate in nume social i patrimoniul societatii, precum i cu rspunderea nelimitata si colectiv solidara a tuturor asociatilor, respectiv cu patrimoniul privat al acestora. (S.N.C.) societate pe aciuni (S.A.) societatea comerciala cu min. 2 asociai i un capital social divizat n aciuni (care pot fi negociate la bursele de valori) i ale carei obligatii sociale sunt garantate n limita aciunilor depuse de asociai i a patrimoniului social. societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate n limita prilor sociale depuse de asociai (min. 200 LEI) i a patrimoniului social.

fondul de comer

societate cu raspundere limitata (S.R.L.)

79

societate n comandit simpl (S.C.S.)

societate n comandit pe aciuni (S.C.A.) titlurile de credit titluri la ordin

societatea constituita prin asocierea, pe baza deplinei increderi, a minim 2 persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in scopul impartirii beneficiilor si in care raspund pentru obligatiile sociale, dupa caz, nelimitat si solidar (asociatii comanditai cei care administreaz afacerea) sau in limita aportului lor (asociatii comanditari cei care dispun de capital i doar investesc n afacere, fr a se implica n administrarea sa). Capitalul social este divizat n pri de interes. Societate n comandit, la care capitalul social este divizat n aciuni. instrumente negociabile, valori mobiliare sau titluri de valoare (denumite i efecte de comert) inscrisuri care cuprind drepturi literale si autonome care pot fi exercitate numai de o persoana determinata (primul beneficiar) sau de o alta persoana careia i-au fost transmise aceste drepturi printr-o formalitate numita gir. Dobanditorul exercita drepturile "la ordinul" beneficiarului. Fac parte din aceasta categorie: cambia, biletul la ordin, cecul inscris care incorporeaza anumite drepturi, fara sa determine persoana titularului drepturilor de crean i care poate fi transmis unui ter, de ctre posesorul su legitim inscris care individualizeaza pe titularul dreptului de crean, prin aratarea numelui acestuia documentul care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general.

titlu la purtator titlu nominativ warrant (recipis de depozit)

STUDIUL DISCIPLINEI I VERIFICAREA CUNOTINELOR O component principal a pregtirii la fiecre disciplin const n studiul individual. Acesta trebuie axat nu att pe memorare ct - mai ales - pe nelegerea noiunilor, principiilor i procedurilor specifice. Prelegerile, dezbaterile i studiul lucrrilor de specialitate i a normelor din bibliografia recomandat contribuie la cunoaterea i familiarizarea cu elementele teoretice de baz. nelegerea acestora poate fi facilitat de analiza unor studii de caz. Formarea i dezvoltarea competenei profesionale, obiectivul general al educaiei, devine eficace prin dezvoltarea capabilitilor de a analiza ct mai competent situaiile care apar n activitatea profesional i de a determina aplicarea celor mai bune soluii. Procedura verificrii cunotinelor trebuie s dezvolte i spiritul de competitvitate i concuren, necesar situaiilor de participare la concursuri pentru ocuparea unui post.

80

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
I. Legislaie 3. 4. 5. 6. 7. 8. XXX, Noul Cod civil 2009, Legea nr. 287/2009 (M. Of. nr. 511 din 24 iulie 2009), art. 2580 2584; 2647 2662. XXX, Codul Comercial al Romniei, Editura Best Publishing, Bucureti, 2009 XXX, Legea societilor comerciale (i alte acte), Editura Best Publishing, Bucureti, 2010,
TITLUL VII^1

XXX, Persoane fizice autorizate, ntreprinderi individuale i ntreprinderi familiale (i alte acte), Editura Best Publishing, Bucureti, 2009 O.U.G. nr. 44 / 2008 privind desfurarea activitilor economice de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale, ( M.Of. nr. 328 /25.04. 2008. Legea nr. 161 / 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea coruptiei ( M. Of. nr. 279 / 21.04.2003) , Cap. 2, TITLUL V si VII.

9.

HG nr. 166 / 2003 privind acordarea unor faciliti fiscale studenilor care doresc sa nfiineze o afacere proprie, ( M. Of. nr. 114 / 24.02.2003) II. Lucrri de specialitate

10. CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti, 2008, Cap.I p.15 - 17, Cap.II p.44-51 , Cap.III p.77- 83, 88, 92-99, Cap.IV p.109, 121-128, 133-139, 157-161, 176-178, Cap.V p.233 - 235, Cap.VI p.239 - 245, 257-262, Cap.VII p.285 288, Cap.IX p.300 302, Cap.X p. 311 - 321. 11. DRGAN Jenic, Dreptul afacerilor, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008, Cap.I - p.11-18, Cap.II - p.20 - 24, Cap.III - p.26 - 29, Cap.IV - p. 41 - 46, Cap.V - p. 67 -72, Cap.VI - p.84 -89, Cap.VII - p.100 -104, 113 -118, Cap.VIII - p.144 - 147, Cap.XIII - p. 228 230, Cap. XIV - p. 231 - 234, Cap.XVI - p.256-259, Cap.XVII - p.261-264, Cap.XVIII p.265-271 12. MNDOIU Nicolae, Societi comerciale. Grupuri de interes economic. ntreprinderi individuale i familiale, Editura Con Fisc, Bucureti, 2008, p. 174, 192-194, 249 255. III. Alte surse documentare 13. http://www.immromania.ro 14. http://www.cmediere.ro/

81

Оценить