MINISTERUL EDUCAIIEI, TINERETULUI I SPORTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI FACULTATEA INDUSTRIA UOAR

Lucrare de an
La desciplina: Analiza activitii economice

Tema: Analiza asigurarii cu mijloace fixe si a eficientii utilizarii acestora in cadrul intreprinderii SA,,Ronacons

A efectuat:

A verificat:

Chisinau 2013

Cuprins Introducere

Capitolul I. Bazele teoretice privind mijloacele fixe si eficienta utilizarii acestora....................5 1.1 Notiunea si clasificarea mijloacelor fixe......................................................................................5 1.2 Analiza asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe.........................................................................8 1.3 Eficienta utilizarii mijloacelor fixe..............................................................................................11

Capitolul II. Analiza asigurarii intreprinderii SA ,,Ronacons cu mijloace fixe si eficienta utilizarii acestora in cadrul companiei...........................................................................................13 2.1. Caracteristica general a ntreprinderii SA ,,Ronacons.............................................................13 2.2 Analiza structurii, micrii i strii funcionale a mijloacelor fixe..............................................17 2.3 Analiza asigurarii intreprinderii SA ,,Ronacons cu mijloace fixe..............................................21

Concluzii generale si recamandari .................................................................................................23 Bibliografie........................................................................................................................................27

Introducere Mijloacele fixe ale ntreprinderii reprezinta mijloacele de munc, care particip la procesul de producie de multe ori, treptat i transfer valoarea iniial pe msura uzurii asupra produsului finit i nu-i schimb sau i schimb neesenial forma sa natural - substanial. In prezent mijloacele fixe sunt considerate acele utilaje ce au durata de serviciu peste un an si valoare de inventar mai mare de o mie de lei. Din punct de vedere material mijloacele fixe reprezinta: masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport, cladiri si formeaza baza tehnica a intreprinderii. Activele fixe se consuma si transmit valoarea asupra produselor si serviciilor treptat in perioada mai multor cicluri operationale, pastrindu-si forma fizica si o durata indelungata de functionare. Inlocuirea activelor fixe, mentinerea lor in stare de functionare si expansiunea lor reclama acumularea sistematica de resurse ce capata forma fondului de amorizare. Necesarul de active fixe depinde de volumul activitatii, iar marimea activelor fixe influienteaza rentabilitatea generala a intreprinderii, deoarece activele fixe sunt purtatoare de cheltuieli de amortizare, de intretinere, de chirie, etc. Scopul lucrrii const n sistematizare i relevarea asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe, identificarea tuturor aspectelor economice ale diferitor mijloace fixe prin prisma analizei societatii pe actiuni ,,Ronacons. Pentru materializarea scopului cercetrii au fost formulate urmtoarele sarcini: analiza abordrilor conceptuale privind difiniia i clasificarea mijloacelor fixe; identificarae avantajelor i dezavantajelor utilizarii diferilor mijloace fixe la intreprindere; argumentarea necesitii utilizrii mijloacelor fixe n cadrul ntreprinderii; descrierea procesului de analiza a asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe; formularea recomandrilor cu privire la creara unui sistem de utilizare a mijloacelor fixe ct mai eficient. Sarcinile lucrarii au determinat structura ei, alctuit din introducer, doua capitole, ncheiere, bibliografie i anexe. n introducere este argumentat actualitatea temei, importana, necesitatea i gradul de studiere a temei cercetate, sunt formulate scopul i sarcinele lucrrii i sunt prezentate elementele n care rezid noutatea tiinific, semnificaia teoretic i valoarea aplicativ a lucrarii.

Capitolul I ,, Bazele teoretice privind mijloacele fixe si eficienta utilizarii acestora. La acest capitol vom descrie specificul general al mijloacelor fixe si vom descrie detaliat elementele structurale ale acestora. Deasemeni vom enumera care obiecte nu fac parte din categoria mijloacelor fixe. Nu in ultimul rind vom descrie cum se face o analiza detaliata a asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe, vom arata deasemeni formulele de calcul a indicatorilor necesasi, si vom descrie semnificatia prescurtata a fiecarui dintre acestea. Capitolul II.,,Analiza asigurarii intreprinderii SA ,,Ronacons cu mijloace fixe si eficienta utilizarii acestora in cadrul companiei. In cadrul acestui capitol vom efectua o caracteristica generala a intreprinderii analizate.Vom determina analiza structurii, micrii i strii funcionale a mijloacelor fixe, in cadrul acestei analizae vom determina asa indicatori ca coieficientul deintrare si de iesire a mijloacelor fixe, coeficientul de reinnoire si compozitie tehnica a intreprinderii, etc. Concluzie la finele lucrarii vom formula o concluzie general att despre activitatea intreprinderii in general, ct i despre anumite poziii i probleme cu care se confrut aceasta pe parcursul activiti sale, si anume activitatea mijloacelor fixe ale intreprinderii.

Capitolul I. Bazele teoretice privind mijloacele fixe si eficienta utilizarii acestora. 1.1 Notiunea si clasificarea mijloacelor fixe Mijloacele fixe reprezint activele materiale, al cror pre unitar nu depete plafonul stabilit de legislaie, planificate pentru utilizare o perioad mai mare de un an n activitatea de producie, comercial i alte activiti, n prestarea serviciilor, scopuri administrative sau sunt destinate inchirierii [2]. Din mijloace fixe fac parte utilajele, cldirile, mijoacele de transport, inventarul de producie cldirile, construciile speciale, instalaiile de transmisie, mainile i utilajele de lucru i de for, aparatele i instalaiile de msurare i reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport, uneltele, inventarul i accesoriile de producie i gospodreti, animalele de munc i de producie, plantaiile multianuale ale grdinilor botanice, drumurile din cadrul unitii economice, terenurile aflate n administrarea instituiilor publice i alte mijloace fixe [17]. Factorul determinant n problema includerii obiectului respectiv n componena mijloacelor fixe l constituie rolul lui n activitatea ntreprinderii sau procesul de producie. De exemplu, utilajul care necesit montaj nu va fi considerat ca obiect de mijloace fixe pn cnd nu va fi pus n funciune din cauz c el nu corespunde definiiei activului. Dac activul nu poate fi utilizat, el nu va aduce ntreprinderii careva avantaje economice. Fiind procurat pn a fi pus n funciune, acesta va fi considerat drept element de active materiale n curs de execuie. Acelai utilaj cumprat pentru a fi vndut se consider marf, dar nu mijloc fix [5]. Evidena contabil a mijloacelor fixe trebuie s asigure omologarea corect i reflectarea oportun n registrele de eviden a intrrii mijloacelor fixe, permutrii lor n interiorul instituiei i ieirii, precum i controlul asupra integritii i folosirii corecte a fiecrui obiect (singular sau complex). Nu se consider mijloace fixe: a) obiectele care servesc mai puin de un an, indiferent de valoarea lor; b) obiectele cu valoarea mai mic de 3000 lei, indiferent de durata de serviciu (cu excepia animalelor de munc i de producie, fondurilor de bibliotec, care se consider fonduri fix e, indiferent de valoarea lor) [12];

c) uneltele de pescuit (traule, nvoade, plase, vintire etc.), indiferent de valoarea lor i durata de serviciu; d) mbrcmintea i nclmintea special, precum i accesoriile de pat, indiferent de valoarea lor i durata de serviciu; e) uniformele destinate lucrtorilor ntreprinderii: mbrcmintea i nclmintea din instituiile de ocrotire a sntii, instituiile de nvmnt, de protecie social a populaiei etc., finanate de la buget, indiferent de valoarea lor i durata de serviciu; f) construciile provizorii (neprevzute n lista de titluri), instalaiile n componena cheltuielilor suplimentare; g) ambalajul pentru pstrarea valorilor n mrfuri i obiecte n depozite sau pentru desfurarea proceselor tehnologice cu valoare n limitele plafonului la preul de cumprare sau de fabricare [14]; h) obiectele destinate pentru nchiriere, indiferent de valoarea lor; i) animalele tinere i la ngrat, psrile, iepurii de cas, animalele cu blan scump, familiile de albine, precum i animalele pentru experiene; j) plantaiile multianuale, crescute n pepiniere n calitate de material pentru plantare [8]. Mijloacele fixe, n funcie de componena natural i substanial, se subdivizeaz n urmtoarele prupe: 1) Cldiri blocuri ale seciilor de producie, biroul ntreprinderii, depozitele i alte subdiviziuni(profilactoriul, serviciul medical, casele de odihn, staiunile balneare etc.); 2) Construcii speciale sonde de petrol, de gaze naturale, poduri, drumuri, terenuri asfaltate ale ntreprinderii, baraje, estacade, fntni arteziene i alte feluri de fntni, lacuri, ngrdituri etc.; 3) Instalaii de transmisie reele electrice, transmisii, conducte cu toate dispozitivele intermediare pentru transformarea energiei i transmisia substanelor lichide sau gazoase(abur, ap, aer comprimat etc.) [16]; 4) Maini i utilaje, care, la rndul lor, se mpart n: i dispozitivele,

cheltuielile pentru a cror ridicare se raport la preul de cost al lucrrilor de construcie i montare

a) maini i utilaje de for motoare cu abur, turbine cu abur, reactoare atomice, gaze, hidraulice, motoare cu ardere intern, maini electrice(generatoare electrice, compensatoare sincronice), tractoare, transformatoare de for etc.; b) maini i utilaje de lucru maini i aparate, utilaje, strunguri cu ajutorul crora se acioneaz pe cale chimic, mecanic, termic asupra materiilor prime, materialelor pentru a le transforma n produs: maini i utilaje, inclusiv cu dirijare programat, automate [14]; c) aparate i instalaii de msurare i reglare i utilaj de lobarator aparate i instalaii destinate msurrii grosimii, diametrului, suprafeei, masei, timpului, presiunii, vitezei, capacitii, aparate pentru ncercarea materialelor, efectuarea experienilor, analizelor etc.; d) tehnic de calcul computere, calculatoare de comand, calculatoare i dispozitive analogice, calculatoare numerice(calculatoare cu tastatur) etc.; e) alte maini i utilaje maini i utilaje care nu se includ n grupele enunate(utilaje staiilor telefonice, instalaii televiziunii industriale, maini de pompieri) etc.; 5) Mijloace de trasport trasportul auto, feroviar, aerian, naval (maritim i fluvial), precum i magistralele de asigurare cu gaze i ap etc.; 6) Unelte i scule, inventar de producie i gospodresc i alte tipuri de mijloace fixe obiecte destinate pentru a axecuta unele operaiuni de producie (ambalaj de pstrare a materialelor lichide, pulverulante, butoaie, bidoane, containere, obicte transportrii produselor n cadrul ntreprinderii ce nu prezint ambalaj), unelte de tiat, de lovit, de presat, de ndesat, inclusiv manuale i mecanizate, pentru executarea lucrrilor de montaj, inventarul gospodresc mobilier, safeuri, faxuri, aparate de multiplicat, hectografe, corturi etc. [11]; 7) Animale de producie i reproducie animale de munc (cabaline, bovine i alte animale de munc), animale de reproducie (vaci, tauri de prsil, armsari i iepe de prsil, scroafe de prsil i vieri, oi i berbeci pentru reproducie etc.); 8) Plantaii perene arii de livezi, plantaii de vi de vie, alte plantaii perene fructifere sau decorative fr valoarea terenurilor ocupate de acestea; 9) Alte mijloace fixe fonduri de bibliotec, investiii, valori muzeale,exponatele faunei n menajerii, investiii ulterioare n mijloacele fixe arendate etc [1]. n raport cu criteriul ramural, se disting mijloace fixe ale ramurilor economiei naionale: industrie, agricultur, silvicutur, piscicultur, trasport i comunicaii, construcii, comer i

alimentaie public etc. Clasificarea mijloacelor fixe pe ramurile economiei naionale este determinat de destinaia ramural a bunului creat, serviciului prestat la care a participat mijlocul fix. De exemplu, blocurile seciilor de producie, depozitelor, oficiului ntreprinderii industriale din grupa cldirii vor fi raportate la ramura Industrie, iar cldirea magazinului de comercializare a produselor finite proprii la ramura Comer i alimentaie public [9]. n funcie de participarea direct sau indirect a mijloacelor fixe la fabricarea produselor finite, prestarea serviciilor, se disting mijloace fixe productive i neproductive. Aceast clasificare este necesarn scopul soluionrii problemelor privind determinarea structurii mijloacelor fixe necesare desfurrii activitii economico-finaciare a ntreprinderii i asigurrii cu obiecte de menire social-cultural ale lucrtorilor ei [3]. Din mijloace fixe productive fac parte toate mijloacele fixe care n mod directsau indirect particip la crearea produselor, prestarea serviciilor(cldirile seciilor, depozitele, mainele, utilajele, mijloace de transport, etc.). Mijloace fixe neproductive se consider mijloace fixe care nu particip la crearea produselor, prestarea serviciilor nici direct, nici indirect, dar sunt destinate pentru a contribui la restabilirea forei de munc(obiecte de menire social-cultural: punctul medical, cluburi, case de cultur, de odihn, staiuni balneare, etc.). 1.2 Analiza asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe n cadrul analizei potenialului material la nivelul unei ntreprinderi, un loc central locup analiza mijloacelor fixe, alturi de cea a stocurilor. Aceast analiz a mijloacelor fixe lanivelul firmei se poate realiza att din punct de vedere al asigurarii intreprinderii cu astfel de active, cit si din punct de vedere al eficientei utilizarii mijloacelor fixe [15]. Analiza asigurarii intreprinderi cu mijloace fixe se face: din punct de vedere cantitativ (al dinamicii), din punct de vedere al structurii, din punct de vedere al strii. 1. Analiza dinamicii mijloacelor fixe Analiza dinamicii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul urmtorilor indicatori: a) Modificarea absolut a mijloacelor fixe F1/0= F1 F0 (1), unde:

F - valoare mijloacelor fixe totale sau valoarea mijloacelor fixe dintr-o anumita categorie. Mijloacele fixe din intreprindere pot fi evaluate la valoarea de intrare in gestiune (cost istoric),

valoare ramasa (valoare de intrare din care se deduce amortizarea calculata) si la valoarea de inlocuire (valoarea actuala necesara pentru a procura un mijloc fix cu proprietati tehnice similare). b) Modificarea relativa a mijloacelor fixe % F1/0 =

100

(2)

Dac modificarea absolut a mijloacelor fixe exprim creterea sau descreterea volumului de mijloace fixe din ntreprindere, modificarea relativ a lor exprim valoarea relativ a creterii sau descreterii [6]. Teoretic, orice cretere de mijloace fixe poate fi apreciat ca favorabil pentru firm, aceasta pentru c se consider c ntreprinderea dispune de capaciti suplimentare pentru arealiza noi sporuri de producie i, pe aceast baz, creteri ale ncasrilor (cifrei de afaceri). n practic aprecierea creterii mijloacelor fixe trebuie fcut plecind de la corelaia dintre dimensiunea creterii mijloacelor fixe i dimensiunea creterii cifrei de afaceri. Astfel, se consider ca fiind favorabil doar acea cretere de mijloace fixe care determin o cretere de valoare mai mare a cifrei de afaceri (ICA> IF). n caz contrar, (ICA< IF) apreciem situaia ca nefavorabil deoarece creterea mijloacelor fixe nu va conduce la o cretere corespunztoare a ncasrilor, sau, altfel spus, ntreprinderea s-a dotat cu mijloace fixe pe care nu le utilizeaz la capacitate sau noile mijloace fixe se afl n rezerv sau conservare. c) Coeficientul intrarilor

KI
d) Coeficientul ieirilor

100

(3),unde:

I - valoarea mijloacelor fixe intrate n funciune n cursul exerciiului.

KE

100

(4),unde:

E - valoarea mijloacelor fixe ieite din funciune n cursul exerciiului. e) Coeficientul mobilitii totale

KMT

100

(5)

Aceti indicatori exprim efortul ntreprinderii pentru creterii stocului de mijloace fixe sau reducerea acestui stoc i aprecieri asupra dimensiunii lor se fac tot n corelaie cu dinamica volumului de activitate al firmei [12].

2. Analiza structurii i strii mijloacelor fixe Analiza structurii mijloacelor fixe se face plecnd de la dou criterii de clasificare a acestora. O prim clasificare a mijloacelor fixe are n vedere caracterul lor productiv i nfuncie de care deosebim: mijloace fixe productive (numite active) care contribuie direct la realizarea cifrei de afaceri (produciei); mijloace fixe neproductive, care dei asigur condiii pentru o derulare normala a procesului de producie nu au o contribuie direct, evident la realizarea produciei [16]. In functie de aceasta clasificare se poate calcula un coeficient de structur - ,,Ponderea mijloacelor fixe active in total mijloace fixe (sau structura mijloacelor fixe) dup relaia:

gf =
Fa - mijloacele fixe active.

100

(6),unde:

Favorabil pentru ntreprindere este situaia n care acest coeficient de structur are o dinamica crescatoare, aceasta pentru ca se considera ca firma dispune de posibilitati superioare pentru a realize noi sporuri de productie [4]. O a doua clasificare a mijloacelor fixe are in vedere criteriul contabil, pe categorii de mijloace fixe: cldiri i construcii speciale, maini i utilaje, aparate de msur i control, mijloace de transport etc. Aceast clasificare permite calculul un coeficient de structur, pe categorii:

gfi

100

(7),unde:

fi - mijloacele fixe dintr-o anumit categorie . Acest coeficient are utilitate n stabilirea obiectivelor politicii de investiii a firmei, n sensul c o poate orienta spre creterea ponderii categoriilor de mijloace fixe deficitare i restringerea ponderii mijloacelor fixe excedentare [7]. Analiza strii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul indicatorilor: 1) Coeficientul amorizarilor

KA

100

(8),unde

A - amortizarea total calculat a mijloacelor fixe n folosin.

Este privit ca nefavorabil un coeficient cresctor n dinamic, acesta indicndu-ne c mijloacele fixe din ntreprindere sufer un proces de mbtrnire, iar politica de investiii este deficitar. Procesul de mbtrnire ne indic faptul c mijloacele fixe sunt uzate ntr-o proporie nalt fizic i moral, aspect cu efecte nefavorabile asupra productivitii (scade), asupra calitii produciei realizate de firm (calitate inferioar) i nu n ultimul rnd asupra preurilor mari de desfacere a produselor realizate de firm [13]. 2) Coeficientul investitiilor

KINV

100

(9),unde:

INV - valoarea investiiilor date n folosin n cursul anului realizate fie n regiede ntreprindere, fie n antrepriz (realizate de alte ntreprinderi specializate). Situaia e favorabil dac KINV ia valori cresctoare n dinamic, altfel spus firma are o bun politic de investiii, ngrijindu-se de gradul ei de dotare tehnic i avnd condiii pentru meninerea standardului pe piaa pe care acioneaz. 3) Coeficientul modernizarii

KMOD

100

(10),unde:

MOD - mijloacele fixe modernizate n cursul exerciiului. Prin modernizare se nelege procesul prin care o serie de mijloace fixe uzate sunt aduse la un nivel tehnic superior n privina parametrilor lor de funcionare. De regul, se apeleaz la modernizare atunci cnd costurile acestei operaiuni suntmult mai reduse n raport cu cele presupuse de achiziionarea/realizarea unui nou mijloc fix,iar de caracteristicile tehnice ale noilor mijloace fixe, din aceeai categorie, aprute pe pia [1]. 1.3 Eficiena utilizrii mijloacelor fixe Eficiena utilizrii mijloacelor fixe se determin ca raportul dintre marimea efectului obtinut si marimea efortului depus si se concretizeaza n creterea mai rapid a rezultatelor obinute fa de efortul depus. n practica analitic eficiena utilizrii mijloacelor fixe de producie se determin cu ajutorul urmtorilor indicatori calitativi: 1) Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determina ca raportul dintre volumul productiei fabricate valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie, acesta poate fi calculat prin formula:

Rmf
VPF - volumul produciei fabricate;

(11),unde:

MF - valoarea medie anual a ;mijloacelor fixe de producie [6]. 2) Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf)care este un indicator invers proportional mijloacelor fixe si reflecta valoarea medie a mijloacelor fixe de producie ce revine la un leu producie fabricat:

Cmf

(12)

3) Inzestrarea muncitorilor cu mijloace fixe (Imf) care reflecta valoare medie anuala a mijloacelor fixe de productie ce revine la un muncitor:

Imf

(13),unde:

Nms reprezinta numarul mediu scriptic al muncitorilor. Randamentul mijloacelor fixe este direct proportional cu productivitatea medie a muncitorilor si invers proportional cu inzestrarea muncitorilor cu mijloace fixe de productie. Randamentul mijloacelor fixe sporeste numai in conditile cind ritmul majorarii productivitatii medii a unui muncitor va depi ritmul nzestr rii muncii cu mijloce fixe de producie [7].

Capitolul II. Analiza asigurarii intreprinderii SA ,,Ronacons cu mijloace fixe si eficienta utilizarii acestora in cadrul companiei 2.1. Caracteristica general a ntreprinderii SA ,,Ronacons Societatea actiuni,,Ronacons este persoan juridic i i desfoar activitatera n conformitate cu legislaia n viguare, actul de constituire al societii i toate modificrile aduse acestuia sunt nregistrate la organul nregistrrii de Stat n conformitate cu ,,Certificatul de nregistrare . SA ,,Ronaconsa fost fondat i nregistrat la Camera nregistrrii de Stat la 13 decembrie 2001. Camera nregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii informaionale al Republicii Moldova ofer extras ntreprinderii SA ,,Moldovahidromas din Registrul de stat al persoanelor juridice cu nr.18109. Informaii generale: 1) Denumirea abreviat a organizaiei economice: SA ,,Ronacons; 2) Formarma juridic de organizare: Societate pe Actiuni; 3) Activitatea principal: Producere,construcie i comercializare; 4) 5) 6) 7) 8) 9) Numrul de identificare de stat i codul fisca: 1005600056535; Data nregistrrii de stat: 13.12.2005; Modul de constituire: nou creat; Sediul firmei este amplasat pe adresa: MD-2023; str.A.Ionescu, or.Balti; Director: Adrian Cru; Contabil ef: Inna Mondi

SA ,,Moldovahidromas deine cont n banca BC,,Moldindconbank,mun.Chiinu, str. Sciusev 76/A, contul de decontare fiind - 2224317259. Conform statutului direciile principale de activitate ale SA ,,Ronaconssunt: Construciile de cladiri i (sau) de instalaii inginereti si de reele tehnico-edilitare, restaurrile, reconstruciile, consolidrile; Fabricarea produselor din metal pentru construcii; Cumprarea i vnzarea de bunuri imobiliare proprii; Activiti ale ageniilor imobiliare;

Activitatea legat de plasarea in cmpul muncii a cetenilor in ara i (sau) strintate; Transport auto internaional de mrfuri; Activiti de pregatire ctre vnzare a bunurilor imobiliare; nchirierea bunurilor imobiliare proprii. Drept direcie primordial a fost aleas activitatea de investiie in construcii, construcii de

tip mansard i comercializarea acestor spaii locative. Pentru prestarea acestei activiti din data 23.01.2007 pn pe 23.03.2008 printr-o analiz a construciilor de tip MANSARD, i defectelor ce pot surveni, n Romnia, Rusia, Frana, Austria - a fost stabilit corectitudinea construciei prin folosirea materialelor calitative care permit controlul termic n spaiul interior al mansardei. Pe data de 27.04.2008 a fost creat centrul consultativ n cadrul Companiei care nemijlocit se ocup de: Stabilirea obiectelor care vor fi supuse ,,Mansardrii; Lucrul cu prorietarii, chiriaii apartamentelor; Stabilirea lucrrilor care vor schimba esenial faada i teritoriul adiacent al blocului i benificiului locatarilor; Expertizarea blocului i documentaiei de serviciu. Personalul angajat la SA ,,Ronacons deine n ansamblu un grad de calificare suficient

pentru a concepe obiectivele trasate si respective in puteri si are posibilitatea solutionarii problemelor de producere cotidian i de perspectiv. Personalul, integral, dispune de studii superiore, firma fiind constituit doar dintr-un singur nivel administrativ. Calculul salariilor se efctueaz conform tabelului de pontj, iar la nceputul fiecrui an toi angajaii nregistreaz cereri. Toi angajaii ntreprinderii beneficiaz de asigurri de sntate, n caz de boal beneficiaz de concedii medicale pltite pentru scutirea de impozite se completeaz Fia personal privind veniturile i cheltuielile. Pe piaa industriei de construcie societatea este la nceput de cale. Pe data de 14.07.2008 a fost ncheiat primul contract de investiii al companiei SA ,,Ronacons n constructie Nr. 32M, pentru reconstrucia blocului cu 5 etaje (4 scri) din mun .Chiinu, bd. Dacia, nr. 44/2. Contabilitatea este inut n baza programului numit "Politica de contabilitate" a SA ,,Ronaconseste elaborat n baza"Legii contabilitii" nr.113-16 din 27.04.2007, "Hotrrea Guvernului cu privire la reforma contabilitii" din 27.12.97, nr.1187,"Ordinului cu privire la aprobarea i punerea in aplicare a Standartelor Naionale de Contabilitate si Planului de conturi

contabile al activitii economico-financiare a ntreprinderilor" (aprobat de Ministerul Finatelor la25.12.97, nr. 174). Societatea are s tatut de persoan juridic de drept privat, cu scop lucrativ (comercial). Persoana juridic are un patrimoniu distinct i rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu,poate s dobndeasc i s execute n nume propriudrepturi patrimoniale i personal nepatrimoniale, s-i asume obligaii, poate fi reclamat i prt n instana de judecat . Dup forma sa organizatorico-juridic Societatea este societate cu rspundere limitat. Societatea obine drepturile de persoan juridic din data nregistrrii de stat n modul stabilit. Societatea dispune de bilan autonom i conturi n bnci, are tampil cu denumirea sa i imaginea emblemei. Societatea se creeaz pe termen nelimitat. Societatea poate constitui la rndul su filiale i reprezentane n Republica Moldova i n strintate dac legea nu prevede altfel. Societatea se creeaz pentru desfurarea activitii de antreprenoriat ce prevede fabricarea produciei, executarea lucrrilor i prestarea serviciilor, desfurat n mod independent, din propria iniiativ, din numele ntreprinderii, pe riscul propriu i sub rspunderea sa patrimonial, de ctre organele ei cu scopul de a asigura o surs permanent de venituri. Gestiunea ntreprinderea este efectuat de ctre director, care i desfoar activitatea conform legislaiei, statutului ntreprinderii i contractului ncheiat cu firma respectiv.Responsabilit atea pentru organizarea i gestiunea activitii o poart conductorul SA, care creaz condiiile necesare pentru organizarea corect a contabilitii, pentru ntocmirea i prezentarea oportuna a rapoartelor, asigura indeplinirea riguroasa de catre toate subdiviziunile cu profil economic a contabilului ef privind ntocmirea documentelor i prezentarea informaiei necesare pentru inere aevidenei i completarea rapoartelor financiare. Contabilul-ef asigur controlul i reflectarea n conturile contabile a tuturor operaiunilor economice efectuate, prezentarea informaiei operative i ntocmirea rapoartelor financiare n termenele stabilite, poart rspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizarea contabilitii. Directorul organizeaz i conduce activitatea ntreprinderii conform legislaiei, prezentului statut i conform funciilor stipulate n contractul cu fondatorul. Controlul activitii economico-financiare a ntreprinderii se efectueaz conform legislaiei. Construcia mansardelor de ctre compania SA ,,Ronaconsprezint un ir de avantaje, i anume: n primul rnd toate apartamentele pe care le construiesc se dau n exploatare, conform legislatiei n vigoare la cheie. Fiecare cumparator poate sa decid culoarea de fond a pereilor, sau tapetul, gresia, faiana, laminatul sau parchetul dup bunul su plac. Fiecare apartament va

dispune de ncalzire autonom individual, fasadele i scrile caselor vor fi renovate, toate evile vor fi schimbate cu altele noi. Plus la toate preturile sunt destul de mici pentru municipiul Chisinau. SA ,,Ronacons a lansat n 2010 un program unic n Republica Moldova de finanare a apartamentelor de tip mansarde. Este un program anticriz care a aparut n urma situaiei actuale care s-a creat pe piata imobiliar, cnd investiii nu se fac aproape deloc, deoarece oam enii fie nu au bani, fie sunt n ateptarea unor preuri mai bune. Iat n ce const acest program: Locatarii blocurilor pe planseele crora vom construi mansarde vor beneficia de un pre avantajos de 400 euro pentru un metru patrat de apartament n varianta alba. Costul apartamentului va fi achitat n proportie de 60% la ncheierea contractului, iar 40% ramase vor fi achitai n trane timp de doi ani cu o dobanda de 9% anual! Acest program va demara ca unul exclusiv pentru locatarii blocurilor pe planseele crora construim, iar cu timpul speram sa-l extindem asupra tuturor clientilor companiei. Scopul acestiu program era nviorarea ntr-o oarecare msur a pieii imobiliare din Republica Moldova i mai ales din Chiinu, iar locuintele sa devina nu un lux ci o necesitate de care sa poata beneficia majoritatea cetenilor La momentul actual pe piaa imobiliar, de design admisibile, oferind o gam SA ,,Ronaconsa implimentat un program de variat de stiluri: ''Penthouse'',''European-

constructie a spaiilor locative de tip mansard, bazndu-se pe originalitatea si varietatea soluiilor Studenesc'', ''Standart-102 Seria'', la un pre avantajos i cu condiii de achitare rentabil n 4 etape cu prima rat la 10%, a doua etap 40% la nceperea construciei, 30% la etapa a 3-ea cnd construcia are 70% finisare, i 20% la darea construciei n exploatare. Dup toate cele expuse mai sus putem concluziona faptul c mansardarea este un proces destul de complicat care necesit parcurgerea a numeroaselor etape att tehnice ct i legislative. Pe de alt parte nsa, n ultimii ani, construirea de mansarde a devenit o necesitate. Exist, din anul 2000, un program municipal de mansardare a municipiului Chiiau, ca o modalitate de soluionare a problemelor de reparaie a acoperiurilor, fasadelor i scarilor n blocurile vechi. Deci, copnania are sustinerea deplin a autoritailor locale n acest sens. Pe lang necesitatea de a repara fondul locativ vechi, mansardarea este i o modalitate eficient de a oferi, la un pret rezonabil, noi locuine elegante i extrem de confortabile celor care nc mai viseaz la propria casa n aflat n capital . Casele pe acoperiul crora se prognozeaz construcia unei mansarde trebuie sa aiba o fundaie cu un grad ridicat de rezisten, se urmareste comportarea constructiei vechi n timp (rezistenta n timpul seismelor) i posibilitatea de a ridica nc un etaj pe acoperiul acesteia.

Construciile pe acoperiul crora vor fi amplasate proiectele companiei SA ,,Ronacons au fost verificate de catre o comisie de stat special creata, care i-a elaborat recomandarile pentru constructie. Materialele care se utilizeaz n construcia mansardelor sunt foarte uoare, deoarece nu trebuie sa depaseasca 5% din greutatea constructiei. Numai primul jumatate de metru se face din acelai material ca i ntregul bloc (caramida sau piatra de calcar) pentru a crea impresia unui tot ntreg, apoi se ridic carcasul din beton armat i restul pereilor se zidesc din beton celular usor, se pun geamurile din metaloplast i acoperisul din placa zincat. Desi materialele sunt usoare, asta nu nseamna c sunt necalitative. Tehnologia materialelor de construcie a avansat foarte mult n ultimii ani, iar n condiiile crizei financiare actuale, cnd materialele de construcie s-au ieftinit considerabil, compania poate sa-i permit o construcie de calitate superioara far s micoreze din venitul su. 2.2 Analiza structurii, micrii i strii funcionale a mijloacelor fixe

Analiza incepe cu examinarea in dinamica a structurii mijloacelor fixe utilizind pentru aceasta datele analitice ale contului 123 sau sau datele din anexa la Bilantul contabil in urmatorul tabel. Tabelul 2.2.1 Aprecierea in dinamica a structurii mojloacelor fixe Tipuri de mijloace fixe La finele anului precedent Suma % 107 337 905 100 La finele anului de curent Suma % 111 498 869 100 20.6 3.33 74.13 1.48 0 0 0.46 0 Abaterea Suma 4 160 964 394 114 0 3 751 292 0 0 0 15 558 0 % 0 -0.43 -0.13 0.62 -0.06 0 0 -0.003 0

Mijloace fixe total Din care: 1.Cladiri 22 571 067 21.03 22 965 181 2.Constructii special 3 710 704 3.46 3 710 704 3.Masini,utilaje, instalatii de transmisie 78 904 554 73.51 82 655 846 4.Mijloace de transport 1 650 574 1.54 1 650 574 5.Animale de munca si productie 0 0 0 6.Plantatii perene 0 0 0 7. Alte mijloace fixe 501 006 0.47 516 564 8.Mijloace fixe primate in arenda 0 0 0 Sursa:Elaborat de catre autor in baza rapoartelor financiare

n procesul analizei structurii mijloacelor fixe o atenie deosebit se acord ponderii prii

active alemijloacelor fixe. Cota prii active n mod direct influeneaz asupra eficienei utilizrii mijloacelor fixe i asupra modificrii volumului productiei fabricate. Pe parcursul perioadei de gestiune mijloacele fixe sunt supuse circulaiei, care se caracterizeaz prin ieirea i rennoirea acestora. 1. Coeficientul de rennoire a mijloacelor fixe se determin ca raportul dintre valoarea iniial amijloacelor fixe ntrate ntr-o anumit perioad de gestiune i valoarea iniial a tuturor mijloacelor fixela finele acestei perioade:

Creinnoire

x 100

(14)

2. Coeficientul de ieire a mijloacelor fixe se determin ca raportul dintre valoarea iniial a mijloacelor fixe ieite i transferate ntr-o anumit perioad de gestiune i valoarea iniial a tuturor mijloacelor fixe la nceputul perioadei:

Ciesite =

x 100

(15)

n practica analitic se apreciaz pozitiv situaia n care C.rennoire > C.ieirii. 3. Compozitia tehnica a mijloacelor fixe se determina pentru a putea afla ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe existente la intreprindere [9].

CTMF =
Tabelul 2.2.2

x 100

(16)

Analiza in dinamica a circulatiei mijloacelor fixe Indicatori 1. Coeficientul de reinnoire La finele anului precedent 3.8 La finele anului de curent 4.02 Abaterea 0.22 0.09 2.75

2. Coeficientul de iesire 0.21 0.3 3. Compozitia tehnica a mijloacelor fixe 70.76 73.51 Sursa:Elaborat de catre autor in baza rapoartelor financiare

In cadrul analizei activelor pe termen lung se examineaza in primul rind, evolutia lor in dinamica si modificarile structurale. In continuare nota explicativa poate fi completata cu studierea mai aprofundata a principalelor elemente din componenta imobilizarilor. Ponderea cea mai ridicata in totalul activelor imobilizate o au mijloacele fixe. Pentru aprecierea miscarii acestui element patrimonial se determina coeficientul de reinnoire, care reflect cota mijloacelor fixe noi intrate prin

investii in valoarea totala a mijloacelor fixe existente la sfirsitul perioadei raportate. In cazul nostru voaloarea acestui indicator a crescut de la 3.8 % la finele anului precedent pina la 4.02 % la finele anului curent, majorinduse in final cu 0.22 %. La interpretare acestui coeficient in nota explicativa pot fi prezentate informatii privind operatiile de procurare a mijloacelor fixe, de reparatii capitale, modernizare, reconstructii si retehnologizare. Coeficientul de iesire a mijloacelor fixe este foaret mic la intreprinderea analizata, deoarece in ambii ani de gestiune analizati nu avem in bilantul contabil mijloace fixe transferate. Acest indicator a crescut cu 0.09 % in ultimul an de gestiune comparative cu anul precedent. In general situatia de circulare a mijloacelor fixe se apreciaza pozitiv in dinamica, deoarece coeficientul de rennoire este mai mare in ambii ani de gestiune analizati decit coeficientul de ieirii. Un grad insemnat de reinnoire a mijloacelor fixe, indeosebi atunci cind acest fenomen are loc la masinile de lucru si utilaje, care participa la fabricarea produselor, duce la imbunatatirea compozitiei tehnologice a mijloacelor fixe. Este evident ca cresterea acestui coeficient, numit de asemenea ,,ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe, influenteaza pozitiv asupra randamentului mijloacelor fixe, fapt ce se atesta si in cazul intreprinderii analizata, la care valoarea acestiu indicator a crescut cu 2.75 %. Starea funcional a mijloacelor fixe se examineaz cu ajutorul urmtorilor indicatori: 1. Coeficientul uzurii acumulate a mijloacelor fixe se determin ca raportul dintre suma uzurii acumulate amijloacelor fixe n perioada de gestiune i valoarea iniial a mijloacelor fixe:

Cuzurii =
2. Coeficientul de utilitate a mijloacelor fixe se determin ca diferena dintre 1 si coeficientul uzurii:

(16)

Cutilitate = 1 Cuzurii.
pronunat i invers. Norma medie anual de acumulare a uzurii = Uzura calc. pe p.p.g uzura calculate pe parcursul perioadei de gestiune; Valoarea de inv.la sf.an valoarea de inventor la sfirsitul anului [10].

(17)

Cu ct coeficientul uzurii a mijloacelor fixe este mai mic cu att utilitatea acestora este mai

(18),unde:

Tabelul 2.2.3 Analiza in dinamica a starii functionale a mijloacelor fixe disponibile la intreprindere Indicatori 1.Coeficientul uzurii La finele anului precedent 0.75 La finele anului de curent 0.76 Abaterea 0.01 -0.01 0.03

2.cutilitate 0.25 0.24 3.Norma medie anuala de acumulare a uzurii 0.49 0.52 Sursa:Elaborat de catre autor in baza rapoartelor financiare

Primul coeficient caracterizeaza nivelul de eliberare a mijloacelor intreprinderii imobilizate in mijloacele fixe. Nivelul ridicat al coeficientului de uzura acumulata mare inseamna un proces de reinnoire lent, ce se reflecta negativ in gradul de eficienta a utilizarii mijloacelor fixe. In cazul intreprinderii analizate se observa o situatie inversa, indicatorul coeficientului de uzura acumulata este foarte mic, inregistrind valori de 0.75 in anul precedent si 0.76 in anul curent. Acest fapt semnifica o reinnoire active a mijloacelor fixe la intreprindere. Viceversa indicatorului examinat reprezinta coeficientul de utilitate. Cu cit coeficientul de utilitate este comparativ mai aproape de 1, cu atit acesta reflecta o stare functionala mai buna a mijloacelor fixe. In cazul intreprinderii analizate acest indicator inregistreaza valori mici de 0.25 in anul precedent si de 0.24 in anul current, fapt ce semnifica o stare de fuctionare nu prea buna a mijloacelor fixe existente la intreprindere. Pentru determinarea vitezei de eliberare a resurselor investite in mijloacele fixe se calculeaza norma medie de acumulare a uzurii. Confruntarea indicatorului in cauza cu coeficientul de reinnoire a mijloacelor fixe permite a trage concluzii privind utilizarea dupa destinatie a uzurii acumulate in perioada raportata. In cazul nostrum acest indicator inregistreaza valori de 0.49 in anul precedent si de 0.52 in anul current. Daca primul coeficient il depaseste pe cel de-al doilea, adica daca norma de uzura depaseste coeficientul de reiinoire, aceasta inseamna ca intreprinderea a folosit o parte din mijloacele proprii destinate reinnoirii potentialului etnic in alte scopuri. Insa in cazul nostrum coeficientul de reiinoire a mijloacelor fixe este cu mult mai mare decit norma de acumulare a uzurii, fapt ce se apreciaza pozitiv pentru intreprindere. O asemenea analiza prezinta un interes deosebit pentru creditorii firmei in cazul solicitarii unui credit pe termen lung.

2.3 Analiza asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe n cadrul analizei potenialului material la nivelul unei ntreprinderi, un loc central locup analiza mijloacelor fixe, alturi de cea a stocurilor. Aceast analiz a mijloacelor fixe lanivelul firmei se poate realiza att din punct de vedere al asigurarii intreprinderii cu astfel de active, cit si din punct de vedere al eficientei utilizarii mijloacelor fixe [13]. Tabelul 2.3.1 Datele initiale pentru analiza Indicatori La finele anului precedent La finele anului de curent Abaterea 4 160 964 357 305 121 411

1.Valoarea mijloacelor 107 337 905 111 498 869 fixe totale 2.Valoarea mijloacelor 4 127 190 4 484 495 fixe intrate 3.Valoarea mijloacelor 201 820 323 231 fixe iesite Sursa:Elaborat de catre autor in baza rapoartelor financiare

Dupa cum se observa in tabelul 4 valoarea tuturor indicatorilor a crescut la finele perioadei de gestiune curente fata de perioada de gestiune precedent ai companiei analizate. Astfel valoarea mijloacelor fixe totale sa majorat cu 4160964 lei, valoarea mijloacelor fixe intrate pe parcursul perioadei de gestiune a crescut cu 3570305 lei, la fel si valoare mijlocelor fixe iesite sa majorat cu 1210411 lei, fapt ce se apreciaza pozitiv pentru intreprinderea analizata. Tabelul 2.3.2 Analiza dinamicii mijloacelor fixe prezente la intreprindere Indicatori 1.Coeficientul de intrare 2.Coeficientul de iesire La finele anului precedent 3.85 0.19 La finele anului de curent 4.02 0.29 4.31

3.Coeficientul mobilitatii totale 4.04 4.Modificarea absoluta a 4 160 964 mijloacelor fixe 5.Modificarea relative a 3.88 mijloacelor fixe Sursa:Elaborat de catre autor in baza rapoartelor financiare

Analizind datele din tabelul 5 putem mentiona ca coeficientul de intrare exprima efortul intreprinderii pentru cresterea stocului de mijloace fixe ,insa coeficientul de iesire exprima efortul intreprinderii de a reduce acest stoc existent. Aprecierea asupra dimensiunilor stocului de mijloace fixe existente se face in corelatie cu dinamic avolumului de activitate al intreprinderii. In cazul intreprinderii analizate toti acesti indicatori au atins valori mai mari in anul de gestiune curent, comparative cu anul de gestiune precedent. In general pe ansamblu un nivel mai mare il atinge coeficientul de intrare a mijloacelor fixe, decit coeficientul de iesire a mijloacelor fixe, fapt ce ne arata ca intreprinderea achizitioneaza mai multe mijloace fixe dacit, decit reduce din stocul existent. Tabelul 2.3.3 Analiza dinamicii utilizarii mijloacelor fixe la intreprinderea analizata Indicatori 1.Randamentul mijloacelor fixe 2.Rentabilitatea mijloacelor fixe 3.Economia relative a mijloacelor fixe La finele anului precedent 12.05 61.02 1.63 La finele anului de curent 11.48 56.12 1.78

Sursa:Elaborat de catre autor in baza rapoartelor financiare Randamentul mijloacelor fixe exprima capacitatea, eficienta unui factor de productie in procesul de obtinere a bunurilor economice. In cazul intreprinderii analizate nivelul acestui indicator sa micsorat la finele anului curent atingind nivelul de 11.48 % pe cind la finela anului curent nivelul era de 12.05 %. Rentabilitatea mijloacelor fixe reprezinta rezultatul favorabil, al unei activitati economice, concretizat prin cresterea veniturilor fata de cheltuielile efectuate si in urma careia s-a creat un surplus valoric numit profit. Indicator economic ce exprima in mod cantitativ si sintetic rezultatele economice pozitive, prin cheltuirea muncii sociale depuse in vederea trecerii bunurilor obtinuet din sfera productiei in sfera circulatiei, pentru desavarsirea procesului reproductiei sociale.In cazul nostrum nivelul acestui indicator este destul de mare, la finela anului curent atingind nivelul de 56. 12 %, fapt ce se apreciaza pozitiv. Insa in dinamica pe parcursul periodei de gestiune analizata nivelul acestuia a scazut, fiind la finela anului precedent 61.02 %, fapt ce se apreciaza negative.

Concluzii generale si recomandari Dupa toate cele expuse mai sus putem afirma cu siguranta ca situatia mijloacelor fixe la intreprinderea analizata este destul de buna, utilizarea acestora se face la nivel inalt. Indicatorul coeficientului de uzura acumulata este foarte mic, inregistrind valori de 0.75 in anul precedent si 0.76 in anul curent. Acest fapt semnifica o reinnoire active a mijloacelor fixe la intreprindere.Viceversa indicatorului examinat reprezinta coeficientul de utilitate. Cu cit coeficientul de utilitate este comparativ mai aproape de 1, cu atit acesta reflecta o stare functionala mai buna a mijloacelor fixe. In cazul intreprinderii analizate acest indicator inregistreaza valori mici de 0.25 in anul precedent si de 0.24 in anul current, fapt ce semnifica o stare de fuctionare nu prea buna a mijloacelor fixe existente la intreprindere. Pentru determinarea vitezei de eliberare a resurselor investite in mijloacele fixe sa calculat norma medie de acumulare a uzurii. Confruntarea indicatorului in cauza cu coeficientul de reinnoire a mijloacelor fixe permite a trage concluzii privind utilizarea dupa destinatie a uzurii acumulate in perioada raportata. In cazul nostrum acest indicator inregistreaza valori de 0.49 in anul precedent si de 0.52 in anul current. In cazul nostrum coeficientul de reiinoire a mijloacelor fixe este cu mult mai mare decit norma de acumulare a uzurii, fapt ce se apreciaza pozitiv pentru intreprindere. O asemenea analiza prezinta un interes deosebit pentru creditorii firmei in cazul solicitarii unui credit pe termen lung. In cadrul analizei activelor pe termen lung sa examinat in primul rind, evolutia lor in dinamica si modificarile structurale. In continuare nota explicativa poate fi completata cu studierea mai aprofundata a principalelor elemente din componenta imobilizarilor. Ponderea cea mai ridicata in totalul activelor imobilizate o au mijloacele fixe. Pentru aprecierea miscarii acestui element patrimonial se determina coeficientul de reinnoire, care reflect cota mijloacelor fixe noi intrate prin investii in valoarea totala a mijloacelor fixe existente la sfirsitul perioadei raportate. In cazul nostru voaloarea acestui indicator a crescut de la 3.8 % la finele anului precedent pina la 4.02 % la finele anului curent, majorinduse in final cu 0.22 %. La interpretare acestui coeficient in nota explicativa pot fi prezentate informatii privind operatiile de procurare a mijloacelor fixe, de reparatii capitale, modernizare, reconstructii si retehnologizare. Coeficientul de iesire a mijloacelor fixe este foaret mic la intreprinderea analizata, deoarece in ambii ani de gestiune analizati nu avem in bilantul contabil mijloace fixe transferate. Acest indicator a crescut cu 0.09 % in ultimul an de gestiune comparative cu anul precedent.

In general situatia de circulare a mijloacelor fixe se apreciaza pozitiv in dinamica, deoarece coeficientul de rennoire este mai mare in ambii ani de gestiune analizati decit coeficientul de ieirii. Un grad insemnat de reinnoire a mijloacelor fixe, indeosebi atunci cind acest fenomen are loc la masinile de lucru si utilaje, care participa la fabricarea produselor, duce la imbunatatirea compozitiei tehnologice a mijloacelor fixe. Este evident ca cresterea acestui coeficient, numit de asemenea ,,ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe, influenteaza pozitiv asupra randamentului mijloacelor fixe, fapt ce se atesta si in cazul intreprinderii analizata, la care valoarea acestiu indicator a crescut cu 2.75 %. Randamentul in cazul intreprinderii analizate sa micsorat la finele anului curent atingind nivelul de 11.48 % pe cind la finela anului curent nivelul era de 12.05 %. Rentabilitatea mijloacelor fixe reprezinta rezultatul favorabil, al unei activitati economice, concretizat prin cresterea veniturilor fata de cheltuielile efectuate si in urma careia s-a creat un surplus valoric numit profit. Indicator economic ce exprima in mod cantitativ si sintetic rezultatele economice pozitive, prin cheltuirea muncii sociale depuse in vederea trecerii bunurilor obtinuet din sfera productiei in sfera circulatiei, pentru desavarsirea procesului reproductiei sociale.In cazul nostrum nivelul acestui indicator este destul de mare, la finela anului curent atingind nivelul de 56. 12 %, fapt ce se apreciaza pozitiv. Insa in dinamica pe parcursul periodei de gestiune analizata nivelul acestuia a scazut, fiind la finela anului precedent 61.02 %, fapt ce se apreciaza negative. Problema tiinific important soluionat n domeniul cercetat const n perfecionarea contabilitii costurilor de reparaii ale mijloacelor fixe proprii i nchiriate; n modernizarea contabilitatii costurilor ulterioare, precum i n elaborarea modului de contabilizare a tranzaciilor de nlocuire a unor componente ale mijloacelor fixe. Soluionarea acestei probleme n cercetare a demonstrat avantajele recomandrilor formulate n tez i influena benefic a acestora asupra performanelor entitilor autohtone. Cercetrile efectuate permit formularea urmtoarelor perfecionarea contabilitii reparaiilor mijloacelor fixe: 1. Noiunile de reparaie i modernizare trebuie definite, respectiv, ca intervenie direct pentru nlocuirea (rennoirea) unor componente ale mijloacelor fixe n scopul meninerii acestora n stare normal de funcionare sau obinerii beneficiilor economice suplimentare i uncomplex de aciuni executate cu scopul modificrilor totale sau pariale ale destinaiei funcionale, instalrii utilajelor noi sau a ajustrilor semnificative de alt gen ale mijloacelor fixe. recomandri referitoare la

2. Reparaiile mijloacelor fixe se recomand s fie clasificate dup urmtoarele criterii: existena asigurrii; modalitatea organizrii; modul executrii; scopul efecturii; sursa de finanare; termenul efecturii; gradul de apartenen a obiectelor reparate. Modernizarea trebuie divizat n funcie de scopul i locul efecturii n modernizri care modific parametrii sau destinaia obiectului 3. Pentru perfecionarea contabilitii mijloacelor fixe proprii aflate n exploatare, autorul recomand: elaborarea bugetelor costurilor de reparaii pe fiecare obiect de mijloace fixe i pe entitate n ansamblu; utilizarea documentelor primare i a registrelor contabile conform formularelor elaborate de ctre autor; aplicarea schemelor de formule contabile n funcie de modul de efectuare i sursa de acoperire a costurilor reparaiilor. 4. n vederea modernizrii contabilitii reparaiilor mijloacelor fixe pe parcursul termenului de garanie, autorul propune utilizarea variantei de contabilizare a costurilor de reparaii n funcie de pragul de semnificaie i decontarea costurilor de reparaii pe seama provizioanelor constituite anterior. 5. Contabilitatea costurilor ulterioare trebuie perfecionat pe urmtoarele direcii principale: capitalizarea sumei integrale a costurilor ulterioare n cazul n care acestea genereaz beneficii economice suplimentare exprimate prin creterea duratei de utilizare i/sau majorarea capacitii (productivitii) acestora;recunoaterea pierderilor din depreciere la finele perioadei de gestiune n cazul n care valoarea contabil a mijloacelor fixe reparate, inclusiv costurile ulterioare capitalizate, depete valoarea recuperabil; contabilizarea tranzaciilor de nlocuire a prilor componente prin comasarea acestora ntr-un singur obiect i recunoaterea acestuia ca activ separat; diferenierea elementelor componente i recunoaterea fiecruia din ele ca active separate, conform reglementrilor contabile internaionale. 6. Contabilitatea reparaiilor mijloacelor nchiriate trebuie modernizat pe urmtoarele direcii principale: evidenierea costurilor de reparaii suportate de ctre locator ntr-un obiect distinct investiii n mijloace fixe nchiriate; nregistrarea iniial a costurilor de reparaii la locatar ca cheltuieli anticipate, cu decontarea ulterioar la cheltuieli curente; armonizarea regulilor de recunoatere contabil i fiscal a costurilor de reparaii ale mijloacelor fixe nchiriate. 7. Pentru soluionarea problemelor contabilitii mbuntirilor separabile i inseparabile ale mijloacelor fixe nchiriate, autorul propune: decontarea costurilor aferente mbuntirilor separabile la cheltuielile curente; nregistrarea costurilor mbuntirilor separabile ca obiect distinct de

mijloace fixe att n scopuri contabile, ct i fiscale; aplicarea schemelor de formule contabile aferente mbuntirilor separabile i inseparabile elaborate de ctre autor. 8. n scopul mbuntirii raportrii financiare privind reparaiile mijloacelor fixe, autorul

recomand identificarea volumului i modului de

utilizare a informaiilor privind reparaiile

mijloacelor fixe n procesul decizional, propune aplicarea unor indicatori, cum ar fi rentabilitatea reparaiilor efectuate n scopul obinerii beneficiilor economice suplimentare. Astfel, n vederea stabilirii legturii dintre acestea, autorul argumenteaz importana determinrii gradului de uzur fizic i funcional (depreciere) a mijlocului fix la atingerea cruia acesta este supus reparaiilor. Rezultatele prezentei cercetri constituie un aport n dezvoltarea teoriei i practicii contabilitii reparaiilor mijloacelor fixe prin aprofundarea i perfecionarea metodologiilor i practicilor existente n domeniu. Aceste rezultate asigur obinerea unor informaii veridice i credibile i influeneaz benefic procesul de luare a deciziilor privind reparaiile mijloacelor fixe.

Bibliografie Articole n ediii de profil naional 1.Cotoros I. Abordri naionale i internaionale privind clasificarea reparaiilor mijloacelor fixe n contabilitate. n: Economica. Chiinu, 2008, nr.3 (63), p.60-62, 0,2 c.a. 2.Cotoros I.Consideraii privind contabilitatea capitalizrii cheltuielilor de reparaii. n: Fin Consultant. Chiinu, 2010, nr.8, p.66-72, 0,4 c.a. 3.Cotoros I. Aspecte teoretico-aplicative ale contabilitii mbuntirilor separabile i inseparabile ale mijloacelor fixe. n: FinConsultant. Chiinu, 2011, nr.4, p.76-80, 0,4 c.a. 4. ., .( .) o . n: Contabilitate i audit. Chiinu, 2005, nr.4, p.41-44, 0,3 c.a Materiale ale comunicrilor tiinifice 5. Botnari N.; Finanele ntreprinderii; Ch Economica, 2008 130p.
6. Brunea P.; Analiza activitii economice; Ipoteze, factori, modaliti de reducere; - Ch Economica 2002 129p.

7. Dumitru M. Finanele ntreprinderii, Editura Fundaiei,,Romania de mine, Bucureti 2006, p175 8. Maria Onofrei; Finaele ntreprinderii; Academia de Studii Econ.; Facultatea Fine i Bnci Ch Economica 2004 -260p. 9. Paul Bran; Finanele ntreprinderii: Gestiunea fenomenului microfinanciar; Ch- Economic, 1997 -88p. 10. iriulinicova N./Paladi V. [.a]; Analiza rapoartelor financiare: Instrumente, metode, procedee i tehnici a informaiei contabil-financiare n procesul decisional; Asociaia cont. i audit. econ.din RM. Ch.: ASEM, 2008 -220p. 11. Cotoros I. Unele aspecte privind contabilitatea cheltuielilor de reparaie a mijloacelor fixe arendate. n: Simpozionul Internaional al Tinerilor Cercettori din 29-30 aprilie 2004. Chiinu: ASEM, 2004, ed. II, vol. I, p.318-320, 0,3 c.a. 12. Cotoros I. Aspecte contabile i fiscale aferente investiiilor capitale ulterioare. n: Simpozionul Internaional al Tinerilor Cercettori din 21-22 aprilie 2005. Chiinu: ASEM, 2005, ed. III, vol.I, p.345-346, 0,1 c.a. 13.Cotoros I. Aspecte problematice privind contabilitatea reparaiilor pe parcursul termenului de garanie. n: Simpozionul Internaional al Tinerilor Cercettori din 18 -19 aprilie 2008. Chiinu: ASEM, 2008, ed.VI, vol.I, p.281-282, 0,1 c.a.

14. Cotoros I. Particularitile contabilitii cheltuielilor aferente reparaiilor mainilor de cas i control. n: Simpozionul Internaional al Tinerilor Cercettori din 10-11 aprilie 2009. Chiinu: ASEM, 2009, ed.VII, vol.I, p.392-395, 0,3 c.a. 15.Cotoros I. Provizioanele pentru reparaiile mijloacelor fixe: aspecte contabile i fiscale. n: Problemele contabilitii n contextul integrrii europene: Conferina Internaional din 10-11 noiembrie 2009. Chiinu: ASEM, 2009, p.115-117, 0,2 c.a. 15. Cotoros I. Unele aspecte privind recunoaterea i evaluarea deprecierii activelor. n: Republica Moldova: 20 de ani de reforme economice:Conferina tiinific Internaional din 23-24 septembrie 2011. Chiinu: ASEM, 2011, vol.II, p.334-336, 0,2 c.a. 16. Cotoros I., Bucur V. Aspecte ale contabilitii nlocuirii unor componente ale unui mijloc fix. n: Materialele Conferinei tiinifice Internaionale Contabilitate: provocri actuale i aspiraii pentru viitor, ASEM, 2012, p.37-43, 0,5 c.a. 17. Cotoros I. Aspecte fiscale privind costurile reparaiilor mijloacelor fixe nchiriate. n: Materialele Conferinei tiinifice Internaionale Contabilitate: provocri actuale i aspiraii pentru viitor, ASEM, 2012, p.142-145, 0,3 c.a.