Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.

Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul I V, Nr. 4 (32)
Aprilie 2013
_n acest num#r
semneaz#:
Iulian Chivu, Janet Nic#,
George Popa, Doina Dr#gu],
George Filip, Alexandru G.
{erban, Jsef Czechowicz,
George Petrovai, Lucian
Gruia, Florin M#ce[anu,
Stelian Gombo[, {tefan
Lucian Mure[anu, Adina
En#chescu, Florin Grigoriu,
Vali Iancu, Teodora Mo]et,
Vasile Moldovan, Valentin
Nicoli]ov, Dumitru Ro[u,
Constantin Stroe,
Florentin Smarandache,
Cristian Petru B#lan,
Marinela Preoteasa,
Livia Ciuperc#, Denisa
Bogheanu, Adela Zenaida
Stanciu, Andreea Gane,
{tefan Radu Mu[at,
Emil Bucure[teanu,
Adrian Botez, Daniel
Marian, Eugen Deutsch,
Mihai Batog-Bujeni]#,
Octavian Lupu, Mariana
Zavati Gardner, Dumitru
Ichim, Vasile Larco,
Gheorghe A. Stroia,
Marion Ashton,
Isabela Vasiliu-Scraba,
Petre Gigea-Gorun,
Corneliu Florea,
Nicolae B#la[a, Boris
Marian, Viorel Roman,
Vali Ni]u, Victor Tei[anu,
Miruna Ocn#rescu,
Gheorghe B#l#ceanu,
Nelu Vasile,Marius Robu,
Dan Lupescu
Caravaggio - Medusa
Iulian Chivu,Firea german n ase proverbe
............................................................................pp.3,4
J anet Nic, O pinie, dou pinii .......................p.5
George Popa,Pentagrame................................p.6
Doina Drgu(, Implicatia destinului .............p.6
George Filip,Versuri .........................................p.7
Alexandru G. $erban, J sef Czechowicz.......p.8
J sef Czechowicz,Versuri ................................p.9
George Petrovai,Drumul bun n viat nu este
apanajul exclusiv al norocoilor .......... pp.10-12
Lucian Gruia, Artur Silvestri i narcisismul
actului critic.................................................... p.13
Florin Mceyanu,Caravaggio........................p.14
Stelian Gomboy,Despre rugciune... ...pp.15-20
$tefan Lucian Mureyanu, Sensul onomatope-
elor n creatia liric bacovian ............pp.21,22
Poe(i ai Societ(ii Romne de Haiku............p.23
Florentin Smarandache,Versuri ...................p.24
Cristian Petru Blan, O minune cereasc ..p.24
Marinela Preoteasa,Umor amar...................p.24
Livia Ciuperc, Solemnitatea unui poet..... p.25
Denisa Bogheanu, I will grow up................ p.26
Adela Z. Stanciu, The story of the button... p.27
Andreea Gane,The night in the mountains... p.27
$tefan Radu Muyat,Versuri ...........................p.27
E. Bucureyteanu,Un omagiu adus Iubirii .. p.28,29
Adrian Botez,nceput de Litanie..................p.29
Daniel Marian,Ion Vasiu - bolnav de poezie...p.30
Eugen Deutsch,Sonete...................................p.31
Mihai Batog-Bujeni(,Sonete...................... p.32
Octavian Lupu, n vizit la Negustorul
de Iluzii .......................................................pp.33,34
Mariana Zavati Gardner,Versuri ..................p.35
Dumitru Ichim,Versuri ...................................p.35
Vasile Larco,Rsul, Epigrama i Strnutul ...p.36
Gheorghe A. Stroia, De vorb cu scriitoarea
Mariana Vicky Vrtosu...........................pp.37-39
Marion Ashton,Versuri ...................................p.40
I sabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu i
Printele Arsenie Boca...........................pp.41-43
Petre Gigea-Gorun, Sahinahul Iranului, n
vizit la Craiova......................................pp.44-47
Eugen Deutsch, J anet Nic,Duel sonetistic..p.47
Corneliu Florea, Lucian Boia - o lumnare de
zece bani ....................................................pp.48,49
Nicolae Blaya, Despre povestea din spatele
povetii .......................................................pp.50,51
Boris Marian, Hotul de suflete......................p.51
Viorel Roman,Papa Francisc...............pp.52,53
Vali Ni(u,Versuri .............................................p.53
Victor Teiyanu, Svetlana Paleologu Matta:
Calicantus: scene din viata lui Cristal ...pp.54,55
Miruna Ocnrescu,Versuri ...........................p.55
J anet Nic, Constelatii epigramatice..........p.56
Gh. Blceanu, Constelatii epigramatice ..p.57
Nelu Vasile, Constelatii rebusiste...............p.58
Eugen Deutsch, Constelatii diamantine.....p.58
Marius Robu,Chit, Rspuns..........................p.58
Dan Lupescu, Nichita Stnescu n revista
Lamura.......................................................pp.59,60
Sumar
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traductor, eminescolog,
critic de art
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revistaConstela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Redac(ia
Redactor-yef:
DOI NA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
J ANET NIC
Redactori literari:
IULIAN CHIVU
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORI N MCE$ANU
Redactori asocia(i:
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTI AN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARI ANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- GEORGE FILIP, Canada, scriitor
Materialele se pot trimite la adresa:
constelatiidiamantine@yahoo.com
www.scribd.com/doina_dragut
2
Anul IV, nr. 4(32)/2013 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Ilustra(ia revistei: Caravaggio
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
3
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Iulian CHIVU
Cine-l ia pe Nietzsche lamodul propriu,
textual, literal, cine l credemot mote pier-
dut, prevenea n eseistica lui
1
Th. Mann
(1875-1955), dup ce citise judectile a-
cestuia, mai ales nBeyond Good and Evil
(1886), unde Nietzsche, pe lng judecti de
genul germanul, el nsusi, nueste, el devine,
evolueaz
2
, ajunge si la concluzii aspre:
germanul se pricepe s gseasc drumurile
ascunse ce duc spre haos
3
. Si, n aceeasi
lucrare din 1886, ntr-un fel sau altul,
Nietzsche nsusi pare s dea temei judectii
lui Mann: Nu te atasa de propriile virtuti
(...) Nu te atasa de propria-ti detasare, de
nici o deprtare voluptoas
4
, cugetri in-
dicative care ne determin s coborm mai
adnc n temeiul lor, dndu-ne numeroase
prilejuri de a-l lua n serios.
Numai c si Thomas Mann ptrunde
adnc n misterul german pornind de la re-
alitatea c Germania nu reuseste s lege n
istoria ei notiunea de libertate cu cea de na-
tiune tocmai pe motivul c nu si-a prilejuit
niciodat cu adevrat o revolutie, n schimb
a avut linistea din care romantismul german
s-a structurat n jurul notiunii de Inner-
lickeit, greu traductibil ca interioritate sau
calitate a ceea ce este profund interiorizat.
Acestei calitti, n cele din urm specific
germane, i se ndatoreaz si metafizica ger-
man, dar nu numai att, ci si muzica german
cu inegalabilul ei lied.
O cauzalitate, asadar, care si de aceast
dat si exercit cele dou functii; aceea de a
determina elemente de legtur mutual din
evenimente si aceea de a directiona datele
simturilor pn la predictia evenimentelor.
Nemtii ns au avut avantajul predilectiei
spre introspectie, ceea ce nu le-a lsat dect
alternativa meditatiei cu deschidere spre ne-
vrozele compulsive sau spre filosofie, dup
aprecierile psihologului Otto Rank
5
.
Din punctul meu de vedere, mi se pare
onest sa-i judecm pe nemti chiar prin filosofii
lor, mai ales ca reflexivitate, n numele a ceea
ce ei numescWahrheit, prin care nu au fost
deloc concesivi si au fcut distinctii si le-
gturi concludente ntreesentiasi existentia,
ntrefiint si fiintarereusind s aduc fiinta
la concept naintea altora. Astfel, ei au reusit
un concept original - Weltanschaung(vizi-
une asupra lumii) - odat cuCritica faculttii
de judecarea lui Kant, dar si prin heidegger-
ianul Dasein(faptul de a fi n lume).
Dat fiind c lumea exterioar se extinde
ortoidic n timp si euclidian ntr-un spatiu
tridimensional, reflectarea factualului si ma-
nifest pretutindeni evidenta pe aceste co-
ordonate, iar principiile acestei reflectri
constituie o tehnic (Kunstlehre) asa cum
ar putea fi definit logica.
Similar, paremiologia, o pseudostiint
construit pe evident, dar lipsit de n-
temeiere stiintific, stabileste totusi reguli
Ir s le formuleze simultan si legile. Prezent
n diferite formulri, exclusiv sententioase,
n cultura mai tuturor popoarelor care au
cunoscut primitivismul, proverbul conteaz
pe corespondenta plurivoc dintre semn si
obiect, aici semnul fiind capabil s se refere
la o specie pornind de la un exemplar, sau la
o cazuistic pornind de la o spet.
Semnul din premis are o deschidere spre
categorialul care-i permite o concluzie, o dis-
tinctie distributiv ntregii specii sau ntregii
cazuistici. Specific este acestor propozitii
logice constatareapost factumn temeiul c-
reia, pe criteriul relatiei exemplar/specie sau
spet/cazuistic, se constituie un adevr etic
atributiv sau distributiv. Propozitiile logice
n formulrile gnomice pot fi: 1- de incluziune
(Au mncat agurid printii i copiilor li
se sterpezesc dintii); 2 - de mrime (Patru
ochi vd mai bine dect doi); 3 - de iden-
tificare (Nu e mai surd dect cel ce nu vrea
s aud); 4 - decauzalitate(Cine se amestec
n trte l mnnc porcii).
6
n principiu, n paremiologie ntlnim
dou feluri de adevruri; de rationament(ele
au un opus imposibil) si de fapt(contingente
si cu opusul posibil). Proverbele sunt pre-
ponderent adevruri de fapt, fiindc de re-
gul au premisa ntr-o ntmplare si mai rar
ntr-o inferent (Dect doi ti-oi da, mai bine
un singur na; Cine nu e dator e destul de
bogat etc.).
Nici paremiologia german nu ofer mai
putine surprize ntr-o analiz de acest gen,
ns ne vom opri n cele ce urmeaz doar
asupra a sase proverbe care, ntr-o selectie
sui generis, par s reflecte ct se poate de
cuprinztor firea german.Verschlossene Tr
ist die beste mssen nicht gesperrt werden
(Usa cel mai bine ncuiat este cea care nu
are nevoie s fie ncuiat) se spune adesea.
Evidenta gnomic este sesizat prin aser-
tiunea nssi, care presupune o garantie etic
generalizat, fiindc teama de efractie se as-
cunde dincolo de ncuietoare, ori aceasta se
ntmpl numai acolo unde efractia este o
potentialitate.
Pentru ncuietori, nchiztori (Schlsser,
Trschlieer) exist termeni n limba ger-
man, ca si pentru lact (Schlo) sau zvor
(Riegel), lucruri care au rspuns unei nevoi,
nu si unui principiu; principiul, idealul sunt
exprimate n cugetarea amintit, pe care nu o
ntlnim si la popoarele unde efractia intr n
cotidian, n banalitate (n limba romn se
zice c lactul nu e pentru hoti, ci pentru
oamenii cinstiti).
Proverbul, fiind ceva mai mult dect o zi-
ctoare, adic un adevr rezultat dintr-o pre-
mis sau dintr-o inferent, a atins si la ger-
mani conotatia etic, pe cnd zictoarea este
pretutindeni doar indicativ. Cel de al doilea
proverb care profileaz firea germanului con-
chide c Grund ist die Seele des Gesetzes
und der rechten Grube(Ratiunea este sm-
burele dreptului si sufletul legii), un adevr
pe care nici spiritualitatea popular rom-
neasc si, asemenea ei, nici altele nu l-au
consfintit n proverbe.
Dac tinem seama de valoarea de adevr
a unei asertiuni, remarcm c ea se exprim
conceptual ca exactitate, iar la nivel rational
prin validitate. Proverbul se rosteste doar ca
prob de validitate (el confirm, nu demon-
streaz) n raport cu situatia concret la care
se refer (ca specie) si i d generalitate (ca
gen).
Firea german#
\n [ase proverbe
Firea german#
\n [ase proverbe
4
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Proverbul trebuie s satisfac conditia
suficient n sensul de a declansa consecinta
sau de a o sugera, iar n alte cazuri satisface
conditia necesar si suficient prin numirea
explicit a acesteia, dup raportul cauz/
efect. Husserl ne previne c exist att legi
naturale (Naturgesetze) ale gndirii, ct si
legi normative (Normalgesetze), sau pre-
scriptii dup care gndirea trebuie s se ori-
enteze pentru a ajunge la rezultate ade-
vrate
7
.
Numai c aceste rezultate pot fi diferite
n functie de tipul de personalitate: credulul
nu verific ceea ce receptioneaz si difuzeaz
cu inocent toate acestea, tipul contradicto-
riu are nclinatie spre controvers si face din
aceasta nu numai un scop, ci si o finalizare,
dogmaticul, din contra, refuz contradictiile,
este sententios, se consider infailibil, iar
scepticul este un defensiv n fata dificult-
tilor si se las coplesit de limite frecvent ipo-
tetice. Din proverbul de mai sus, putemafirma
c neamtul se arat a fi dogmatic nu fiindc
se exprim sententios, ns ne propune,
printr-o viziune original si consistent, un
alt tip de personalitate; tipul rational, analitic.
Legile lui pun ratiunea la temeiul nevoii
de securitate, nu adevrul axiomatic, vulne-
rabil n pragmatismul su. De aceea n co-
erentele gndirii si ale judectilor lui ajunge
implicit la concluzia c Wer nichts sagt, denkt
nicht weniger, adic cine nu spune nimic,
nu gndeste mai putin, sugereaz el. Firea
lui l conduce spre introspectia care l oblig
s se raporteze n permanent la norm.
Si cu toate c este convins de adevrul
acestui proverb, nu exclude nici ipoteza c
Eine schlechte Sache erfordert viele Worte
zu berzeugen(O cauz rea are nevoie de
multe cuvinte pentru a convinge). Deductie:
neamtul, comparnd ultimele dou proverbe
din paremiologia lui, este contradictoriu. In-
exact! Ne-amgrbit cu judecata! O cauz rea
nu nseamn c rul este irational.
A avea curajul s abordezi o astfel de ca-
uz nseamn s poti ntemeia
8
pe ea o so-
lutie. Si categoric c neamtul face distinctie
ntre ntemeierea unei cauze rele si nteme-
ierea unei cauze bune, de unde si optiunea
lui pentru cauza bun, din moment ce nu este
prea vorbret din fire, lucru care l face de
pild s par pentru un romn un tempera-
ment nchis, rece, prea putin comunicativ,
spre deosebire de italian pe care l socoteste
bun de gur, iar la treaba si mai bun de gur.
Un al cincilea proverb pe care l-am retinut
ca tipic pentru gndirea profund a neamtului
spune c este mult mai usor de recunoscut
eroarea dect de gsit adevrul, aceea st la
suprafat, acesta-i n adncime (Es ist viel
einfacher Irrtumals Wahrheit, die auf der
Oberflche liegt finden erkennen, es ist tief).
Elementele constitutive ale premisei si ale
concluziei ne trimit spre o personalitate per-
ceput din perspectiv constructivist, con-
form creia personalitatea nu este o propri-
etate a individului, ci un sens natural al dis-
cursului social, de unde si orientarea notiunii
germane de libertate mai mult spre exterior.
Aceast libertate, printre altele, avea s
conduc la dreptul de a fi german, numai
german si nimic altceva
9
. Profunzimea cu
care se face distinctie ntre eroare si adevr
nu ne surprinde formal mai mult dect
modalitatea care sustine judecata; disjunctie
prin comparatie.
Eroarea este, la suprafat, nseltoare si
este, prin naturaei, fieunadepremis, fiede
argument, mai rar una de rationament, pe cnd
adevrul are ca scop tocmai excluderea ei,
ceea ce nu este un lucru de suprafat, ci unul
neaprat de adncime.
Transant cum este, neamtul este un spirit
de adncime, dup cum am mai spus. Ro-
mnul, de pild, se multumeste s constate
timid c adevrul umbl mereu cu capul
spart, de unde si tendinta lui spre compro-
mis, dac nu si spre ocolirea ipocrit a aces-
tuia. O asemenea mpcare cu viata mpinge
adesea spre duplicitate, ceea ce i se pare
germanului o ftrnicie
10
.
Cunoscut ca un popor att de atasat cu-
noasterii de sine, germanii si-au surprins a-
cest atasament si n proverbe, observnd n
aceasta o calitate etnic. O astfel de obser-
vatie a exprimat-o, n stilul lui, Nietzsche de-
osebindu-i pe nemti de englezii despre care
spunea uimindu-se: Ce ras lipsit de calitti
filosofice!
11
, ca s remarce n paralel c spi-
ritul german s-a ridica cu un dezgust profund
tocmai mpotriva ideilor engleze (francezii
fiind doar niste imitatori si comedianti ai
acestor idei).
Iat de ce si n plan paremiologic, unde
orice lege pentru fapte si trimite inductiv
rdcina n experient, neamtul si permite
s observe c o tar poate fi judecat dup
calitatea proverbelor ei, adic Ein Land
kann durch die Qualitt der Sprichwrter
beurteilt werden, fiindc toate afirmatiile cu
semnificatii existentiale, dup cum spunea
si Husserl, sunt inseparabile de experient,
de unde si calitatea diferit a nclinatiilor po-
poarelor spre reflectie.
[1] Mann,Thomas; Germania i germanii,
Buc., Ed. Humanitas,1998, p. 162
[2] Nietzsche, Friedrich; Dincolo de Bine i de
Ru, Buc., Ed. Humanitas, 2007, p. 182
[3] ibidem
[4] Idem., op. cit., p.56
[5] Ramk, Otto; Psihologia i sufletul, Buc.,
2010, Ed. Herald, p.20
[6] J udecata este o inferent simpl cu plecarea
din premis spre concluzia factic si cu cono-
tatie etic. A se vedea culegerea monumental
realizat de Iuliu A. Zanne, Proverbele rom-
nilor, vol.I-X, 1895-1903
[7] Husserl, Edmund, Cercetri logiceI, Buc.,
Ed. Humanitas, 2007,p.69.
[8] n sensul pe care i-l d Husserl ntemeierii:
proces special al gndirii n care judectile se
prezint ca termen final si apar cu caracter de
consecint (op. cit., p. 108)
[9] n sensul pe care i-l d Husserl ntemeierii:
proces special al gndirii n care judectile se
prezint ca termen final si apar cu caracter de
consecint (op. cit., p. 108)
[10] Idem, p.189
[11] Op. cit., p. 192
Caravaggio - Cntreaja la lut
Janet NIC~
ERRARE RARE ARE RE
Era n 1981, cnd aprea prima editie a DOOM-ului.
M duc eu la scoal, intru n cancelarie si, acolo, zarv mare.
nvttorii si profesorii de toate specialittile
comentau evenimentul cu destul ncrncenare,
revoltati, mai ales, c va trebui s se nlocuiasc din i
cu din a.
La nceput m-am prins si eu n vrtejul controversei, dar,
pn la urm, strluminat de supraeul meu liric de serviciu,
am conchis:
- Domnilor, e cazul s v linistiti. n scris va fi mai usor
s se vad deosebirea dintre scrierea de pn acum
si cea de acum ncolo.
Toti au fost de acord. Dar am continuat:
- Va fi mai greu n vorbire.
- De ce? s-au mirat ceilalti.
- Pi... Pentru c, dac va fi nevoie s-i spui cuiva TMPITULE!,
va trebui s adaugi: TMPITULE! cu din a!
Toti au rs. Cred c unii au rs cu din i,
iar altii au rs cu din a. Era un nceput.
Precizarea mea a pus lucrurile la punct.
Punct.
DIALOG DE SFINTELE PA$TE
- Alo, domnul profesor ?
- Da.
-V sun un fost elev al dumneavoastr.
- M bucur.
- Domnule profesor, puteti s-mi rspundeti la o ntrebare?
- Stiu eu?
- Ce face un bou pe o pajiste cu iarb proaspt?
- Orice, dar sunt sigur c nu citeste.
- Pastefericit, domnuleprofesor !
- Multumesc de urare, tinere. Nu stiam c esti poet.
- Pi nu sunt poet, sunt director la o firm international de
cosmetice.
- Totuna. Cosmetica si poezia se aseamn. De aceea esti poet.
- Cum asa?
- Te trdeaz metafora, transferul, paralela dintre substantivul
PASTE
si verbul PASTE, apoi aceeadintrePROFESOR si BOU. Nu eru
deloc!
- Vai demine, nu amvrut s v jignesc.
- Inteligenta ta, mprumutat de la altii, m onoreaz.
- V rog s m iertati.
- Nu facenimic. Iau gafatacapeo form de
apropiere.
- Tocmai! V-am ndrgit foarte mult ca
profesor.
De aceea mi-ampermis.
- nainte de a fi autoritti, profesori, ingineri,
doctori, suntem OAMENI.
Adic BOI pe o pajiste cu mai mult sau mai
putin iarb.
Adic egali.
- Domnule profesor, m-ati fcut praf.
- Nu zicePOETUL: TOTU-I PRAV, LUMEA-I
CUM ESTE, IAR CA DNSA SUNTEM
NOI?
- Ati rmas tot poet.
- Ca si tine, de altfel.
- Discutia cu dumneavoastr m-a nviorat.
- Dac IISUS a nviat din morti, si noi,
oamenii, trebuie s nviorm vreascurile
moarte cu sulflu nou,
cu glume si bun dispozitie.
Caravaggio - Toma necredinciosul
5
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
6
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Pentagrama crea(iei
Nu autofania poetulu-i poemul
Ci-a unei voci strine, el e epifania.
Auzul meu luntric percepe armonia
Dintre o alt lume yi-un sens - ce-abia vedemu-l
Pe pagina pe care re-ncepe vecinicia.
Pentagram nsi nalt
D gndului tu aripi yi-un cer nalt Ideii.
D-i inimii un nger, drum sfnt ca s-(i arate.
nva( de la lotus aya cum se nasc zeii,
$i de la suflu-i zborul suprem spre libertate
Ce-mbin neatinsul cu pura voluptate.
Pentagrama aleyilor
Cei sus aleyi triesc n revela(ii -
Mii fulgere pe cerul min(ii lor
Ilumineaz cifrul tainelor.
Nu-i po(i vedea, cci ei, transfigura(ii,
Mereu sorbi(i sunt de-un alt vz, alt zbor.
Pentagrama cometei
De evuri yi milenii o stea citeyte-o Carte
Dintr-un abis feeric - cu mun(i, fntni yi gnduri.
$i-att o nduioyeaz cereytile avnturi,
C se arunc-n flcri cu-ntregul ei departe
$i druieyte lumii spre nviere-o moarte.
Pentagrama cititorului
Poemul e renaytere-n mirare
A celui ce-a creat, a ta yi-a lumii.
Este miracolul divin al spumii
Celei mai pure yi mai nsctoare
De-nti lumini cu zori nemuritoare.
George POPA Doina DR~GU}
Retragerea pentru moment din
lumea n mijlocul creia trieyti yi te
defineyti nu nseamn neaprat fug,
lips de activitate sau contempla(ie, ci
nsyi nzuin(a spre absolut, cutarea
marelui drum, pe care numai n tine l
gseyti, drum pe care, de altfel, fiecare
l avem n noi yi adesea sim(im nevoia
de a ne afunda n nelimitele lui, de a
urca pe culmea suprem pentru a privi
ntreaga existen( descifrndu-i
semnifica(ia, pentru a n(elege tainele
marelui tot yi a dezlega rosturile
legilor absolute ale universului,
pentru a atinge zrile infinitului.
Somnul, de pild, stare indispen-
sabil pentru fiecare, nu este numai
starea nefiin(ei, ci el este nsyi starea
de fecunda(ie a fiin(ei, este principiul
creator al unei retrageri momentane
din lumea obiynuit, banal, n lumea
esen(elor, este condi(ionarea luminii
de ntuneric, lumin luntric, este o
mpcare cu totul armonioas a
pr(ilor componente.
Motto:
Destin nseamn a lupta deasupra
sau alturi de viaj, a-i face concurenj
n pasiune, rzvrtire yi suferinj.
Emil Cioran
Omul trieyte un imens zbucium
ntre nl(are yi cdere, iubire sfnt
yi dezndejde, druire suprem pn la
jertf yi nfrngerea total pn la
dezechilibru n marea traiectorie a
vie(ii sale pe care o parcurge n
mersul spre mplinirea destinului su.
Implica(ia destinului n cursul
fluviului vie(ii nu este ntmpltoare,
omul nu este obiectul n mna
necru(toare a destinului su, ci voin(a
omeneasc se mpleteyte cu destinul,
omul nu este trt de destin, ci
destinul este dus la mplinire de voin(a
omeneasc, aceast mplinire
cristalizndu-se fie n nvingere, n
nl(are, n nmnuncherea razelor
cerului ntr-o alctuire care s
strluceasc n timp, fie n nfrngere,
n decdere, n destrmarea firelor
ntunecimii spre suferin(, fie n
urcuyul suprem pn la cuprinderea
gloriei sau atingerea condi(iei de
geniu yi apoi prbuyirea deodat n
adncimile abisului.
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
7
Anul IV, nr. 4(32)/2013
George FILIP
(Canada)
POEM LA STIX
dar unde se va duce trupul meu?
numai btrnul Caron poate sti
poate prin geruri de ipocrizie
ce niciodat nu se vor domoli
servim melancolie pe retet
locotenentii vremii nu dau rod
nu avem cruci btute n spinare
s le trm spre vesnicul prohod
ne-ati dat cu Rasputinii peste zotc
noi facem clisme-n loc de rugciuni
n-avem cerneal nici hrtie alb
s consfintim infernalele minuni
m-am minunt si m ntreb adesea
unde-s eroii nostri de prin crti?
i-au tras pe roat gzii ratiunii
sau i-au gonit pe pragul altor hrti
eroii nostri n-au murit eroii
sunt printre noi ei vin la defilri
numele lor ne strig din morminte
si ard n para sfintei lumnri
ucig-l toaca pe-l care v uit
si viermii s m-mpung de v mint
iubirea mea e pus pe hrtie
la nunta TRII si a mea de-argint
s vin Belzebut la conferint
cu mercedes sau chiar descult pe jos
si nu v temeti toti parlamentarii
vor fi primiti si-n iad cu susu-n jos
de m iubesti constint patrioat
aseaz-mi peste umeri un galon
si cnd m-ntorc din blciuri mondiale
o s-mpusc toti zbirii trii ca plocon
n andropauze urcm pe ringuri
asa cum s-a urcat si Gogeamitu
pe care l-au zdrobit americanii
iar noi ne mai hrnim cu false mituri
eu m-am zbtut prin rosturile Trii
cum doar haiducii mari s-au mai spetit
de ce? e foarte simplu dragi tovarsi:
vreau s ridic un fost poet n mit.
HABEUM PAPUS
dup-un cosmar de secole si clipe
m-am potolit intrasem n alert
c porumbeii albi goniti de schizm
nu s-au ntors cu lauri pe covert
n rest prin Eden totul merge bine
mai sunt mceluri nu chiar mondiale
si-n Tara mea dac privim politic
se-afirm mari brbati detrei parale
ns la noi mai schismuieste schisma
mai sunt biserici neretrocedate
dar n-ar fi bai c-n cerul existentei
piratii si ciobanii au palate
si se fac toate-n voia celor care
au pinea si cutitul la-ndemn
doi bani nu-nseamn plebea proletar
la legi legiuitorii se ngn
fosti comunistii au creat savante
iar stia noi din tate nasc printese
fecioare chiar feciori bat trotuarul
pe bani te scalzi prin mendre pe alese
si tot n era asta - cam primar
sunt doi clopani pe gard ce nu abdic
poporul htru zilnic i njur
zicndu-le c-s goang si trlic
avem relatii mari - interstatale
si ctinel...usor si hopa-hopa
cu-o aviar c-un cabalo-vac
ne afirmm urt prin Europa
noi traversm o epoc de tranzit
prin care legea este... si nu este
si toate astea nu le vd poetii
ei dorm mahmuri prin lumile celeste
tovarsi treaba merge ca-nainte
mari campionii nostri-s dusi azi Bute
ne face cinste mare pugilistul
mparte pumni si prin biserici - sute
iar schisma din o mie cinze-s-patru
ca un pumnal nfipt ntre destine
acum si-nchide rana milenar
habeum papus pe Pmnt e bine.
VULTURUL VERDE
- Domnului Pompiliu Manea -
din timona vrstei lui de aur
cat Manea ctre marea slut;
n-are fire-n barb - cpitanul
cti vulturi plesuvi vin de-l salut.
vin si eu la masa lui bogat.
ce s-i duc? prea liricul meu vers
care cteodat-i cam slbatic
si m pierde-n micul univers
pescrusii-s dusi spre alte trmuri,
spre trmul verde-al altor maluri,
printre valuri mari de tinerete
ce tnjesc spre alte idealuri...
dar i-adun toamna la serbare.
toamna cade Luna prin frunzisuri
si ne spal fruntile cu roua
cea diamantin - dintre Crisuri.
poart Manea riduri ntelepte.
n jurnalul vietii mai sunt pagini
n care s spun ce vzut-a
prin urgia marilor paragini.
pipa-i mai mohneste si n pung
e tabac - de ti se face great,
dar de ce se-ncrunt - matelotul
stie el... 'tui mama ei de viat!
tineretea asta-i o fecioar:
vine, te colind si se duce,
iar tu - omule, rmi cu traista
n nedumerirea din rscruce.
ncotro s-o iei?... viata-i rotund
ca un cimitir crestat cu dungi
de meridiane... paralele...
de unde-ai plecat - acolo-ajungi.
printul clujeneste o balad,
ruri repezi cug pe sub cetate,
Dumnezeul nu are hodin,
inima spre alte visuri bate,
bate toaca n castelul vrstei.
cat Manea peste lumea slut.
firele i s-au albit n barb.
vulturi verzi din piscuri l salut...
8
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Alexandru G. {ERBAN
Jzef Czechowicz (nscut la
15 martie 1903, la Lublin, decedat
la 9 septembrie 1939 tot la Lublin)
- poet polonez din Avangarda
interbelic, n anii 30 a fost
puternic legat de Grupul literar
Kwadryga. A fost un participant
activ la viata literar a Lublinului
(oras cruia i-a nchinat multe
creatii lirice), redactor la cteva
reviste (nainte de toate reviste
literare si pentru copii), de ase-
menea lucrtor la Radioul polo-
nez, pentru care a scris diverse
emisiuni. n 1913 si-a nceput
nvttura la Scoala ruseasc
(n.n.: Lublinul era sub ocupatie
ruseasc). Datorit strduintelor
mamei si rudelor stia deja s
citeasc si s scrie n polon.
Cnd, cu doi ani mai trziu, adic
n 1915, Lublinul a fost ocupat
de austrieci (n.n. - n limitele
Primului Rzboi Mondial), Jzef
s-a mutat la prima scoal n limba
polon, nou creat, pe care a si
absolvit-o cu distinctie n 1917.
Apoi si-a nceput studiile medii
la Seminarul Pedagogic de n-
vttori, cu durata de 4 ani. S-a
nrolat voluntar, n 1920, n
rzboiul polono-bolsevic (1919 -
1920). Dup trei luni de lupte,
spre sfrsitul lui octombrie, a
revenit la studii, pe care le-a
terminat n 1921. Urmtoarele
etape ale educatiei sale vor fi
marcate de Cursul Superior
pentru nvttori, din Lublin,
precum si studiile la Institutul de
Pedagogie Special, din Varso-
via. Dup absolvire, a lucrat ca
nvttor n satul Slobdka, ntr-
o scoal iezuit, aflat n regiu-
nea Vilnius. n 1923 este deja co-
autor al revistei literare Reflec-
torul, n care va debuta cu
Povestire despre coroana de
hrtie. Primul volum de poezii
Kamien (Piatra) i apare abia n
1927 si este foarte bine apreciat
de critic. n 1930 Ministerul
Cultelor si al Instructiunii Publice
i acord o burs pentru a cltori
n Franta. Dup revenirea n tar,
tot la Lublin, devine redactor al
suplimentului literar al publicatiei
Pmnturi lublineze (Ziemia
lubelska). n ianuarie 1932 ncepe
editarea si publicarea propriului
ziar sub titlul Curierul de Lublin
(Kurier Lubelski), din care au
aprut 129 numere; dup acesta
s-a strduit s fondeze un nou
ziar, care s-a numit Cotidianul
de Lublin (Dziennik Lubelski)
si din care au iesit numai 9 nu-
mere. Colaboreaz cu Franciszka
Arnstein si fondeaz mpreun
Jzef Czechowicz
Jzef Czechowicz
Asociatia Literatilor din Lublin,
ce avea drept scop cuprinderea
tuturor scriitorilor din voievo-
datul Lublin de atunci, indiferent
de forma creatiei acestora. n 1933
s-a mutat la Varsovia, unde,
printre altele, a redactat Coloana
Literar la revista bilunar Zet;
a redactat revista pentru copii
Plomyk i Plomyczek(Flacr
i Flcruie), a colaborat la
Glos Nauczycielski (Vocea
dasclului), Pion (Firul cu
plumb) si Kamena; a lucrat, de
asemenea, la Departamentul
literar al Radioului polonez.
Dup izbucnirea Celui de-al II-
lea Rzboi Mondial (n.n. 1 sep-
tembrie 1939 - Atacul Germaniei
hitleriste asupra Poloniei), a
revenit n orasul natal, mpreun
cu personalul evacuat al Radio-
ului polonez . Si-a pierdut viata
pe timpul bombardrii Lublinu-
lui, sub ruinele unei case foarte
aproape de locuinta printilor, n
mprejurri care amintesc n mod
izbitor de decesul personajului
din poezia Zal (J ale): am fost
nimerit de o bomb pe bncut
(n Prezbiterium).
Opera sa poate fi cuprins
n volumele editate la distant de
ctiva ani:
- Piatra, Lublin 1927;
- Ziua ca orice zi. Poezii din anii
1927, 1928, 1929, Warszawa 1930;
- Balad din cealalt lume,
Warszawa 1932;
- Pietrele vechi ( mpreun cu Fr.
Arnstein), Lublin 1934;
- Sub fulgere. Poezii, Warszawa
1934;
- Nimic mai mult, Warszawa 1936;
- La ceas de dimineat, 1937;
- Warszawa Teatr Nowy 1939;
- Nota uman, Warszawa 1939.
Caravaggio - Sacrificiul lui I saac
79
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 4(32)/2013
PJDEM N VITEZ
Lumina copacilor fosforizanti aprinde turnurile osoase
a vibrat si torentul s-a revrsat pe table de automobile
strada Zlota s-a umplut de zpad
suluri de fum benzinar s-au fcut aurii din albastru azur
n fluturare de voaluri si coame
se vede clar c masina te flateaz
peisajele se npustesc de amiaz
zburam noi printr-un oras negru murdar
deodat a lucit periferia
ca o prevestire a ogoarelor difazate
Se zburleste fenomenal grul
fiecare spic este altul
ns
pe toate cmpurile vechilor pmnturi
se gsesc cu miile identice
n fiecarean gsimlafel laReims si laPrzemysl
toate sunt aurii-cenusii
Unul altfel s-a uscat
n caiet presat
lng altul un iepure srman
a pierit de coas
al treilea n mini murdare s-a topit
mi-au povestit copiii
c pe umeri au aripi
(trupsoarele bronzate ale fetelor aveau parfum de ru
din prerie)
acum gonesc fr aripi ntr-un citroen albicios
vntul bate din palme la viteza mea
precum la circ n galerie
si-apleac spicele la pmnt
Un spic dou trei spice
buclele galben-cenusii
ale infinitului
dispar rnd pe rnd
din viteza mea
si a infinitului
SMIERC - MOARTEA
Dincolo de perete plng copiii
Ea mi spune ceva
Respir floarea de gheat
din cmpii necunoscute
Iar acolo asculti cntece de leagn
aici fosnesc baticurile
nu se afl nimic mai amar mai tcut
dect vocea ei
n zadar triesc gndesc psesc numai dinaintea Pragului
iar cnd plutesc prin oras prin sate
fosnesc a pdure cafenea fundturile teatrului
T
r
a
d
u
c
e
r
e

d
e

A
l
e
x
a
n
d
r
u

G
.

{
e
r
b
a
n
Jzef CZECHOWICZ
(Polonia)
ea este mereu undeva departe
dincolo de suflarea tcut a vntului
Nu pot asurzi
amurgurile nemiscate peste strzi
de aram ca grosii nostri
automobile cu sirenele tiptoare
ziduri de fabric n vesnic bubuial
fuga desteapt a trenului
strig dinadins despre vietuire
nu vor s cread c este si un trm
Eu vreau s nu cred si nu vreau s cred corbul mic mutilat
rupt n bucti de dulii strzii
moartea vine la mine si-mi vorbeste cu soapte fierbinti
se pare c de pe chipul reversului de aur iese Domnul
se-apleac asupra mea pe moarte corb rsuflat
Pe pleoape se scurge rusinoas lacrima
vd prin ea lumea lutoas ca o pusculit goal
peste mine nval lunca de gheat
acesta nu mai sunt eu
Nici tu corbule nu mai esti
(poate nimeni nu mai este dincolo
de fundalul de aur)
schema ofilit
KONIEC REWOLUCJ I SFR$ITUL REVOLUTIEI
Si-a-ncruntat apa crmizie fruntile
presate de casele de crmid
plutea barca neagr a vremii rele
deasupra orasului ca o silfid
Ploaia tria pe scnduri si sipculite
n curti si pe joagrele pline de talas
pe cer era-ntuneric noros ca-ntr-o fundtur
de oras
dincolo de cer se zrea un albstriu pe ite
Stindardele muiate erau ude toate
fumul se rotea pe caldarm
betivnit de un rosu-cetos incendiar
se chiora la tine litera mare de tipar
de pe garduri
De pe drumul deprtat plescit de balt
salvele cutremur apusul dincolo de cazarm
iar prin mahala
se prelungea deja n cntecelul lui Gavroche
n tcnituri neostoite de mitraliere
10
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
George PETROVAI
Dac opiniile oamenilor sunt extrem de
diversificate n ceea ce priveste continutul
sintagmei drumbun (pentru taoisti, calea sau
drumul este un concept filosofic de-o pro-
funzime derutant, cci tao desemneaz att
vidul si necreatul, ct si esenta care slslu-
ieste n fiinte si n cele mai umile lucruri,
pentru credinciosi, calea binelui si adevrului
reprezint unica modalitate de mntuire -
scopul suprem al acestei vieti mpovrat de
pcate si de un timp ru, iar pentru grosul
omenirii, drumul pe care merge este consi-
derat bun atunci cnd trupul i este multu-
mit), n schimb, opiniile evidentiaz o unitate
din ce n ce mai consistent n ceea ce pri-
veste forma sintagmei: orict ar fi de suspec-
te mijloacele ntrebuintate pentru naintarea
pe drumul ales, ele sunt ba admirate de unii,
ba ignorate de cei mai multi atunci cnd res-
pectivele mijloace ajung s se concretizeze
n faim, bani, influent si putere.
Dar dintre toate aceste mult jinduite bu-
nuri, care - ne spune Epicur - ajut la satis-
facerea celor trei categorii de trebuinte ome-
nesti (a)cele fireti i necesare- hrana, mbr-
cmintea si adpostul, b) cele fireti dar ne-
necesare - trebuinta sexual, c)cele care sunt
i nefireti i nenecesare - trebuintele de lux,
fal si strlucire), puterea - fie c-i direct (pu-
terea politic sau cea militar), fie c-i ocult,
dar ntrit si evidentiat cu ajutorul banilor
-, puterea, deci, a exercitat si continu s exer-
cite o asemenea influent asupra ambitiei o-
mului, nct ajunge s-i reconfigureze acestuia
caracterul pn la totala lui schimbare.
Magia puterii se nvedereaz att prin ca-
uzele sale (irezistibila sa capacitate de-a aca-
para si subjuga, crend dulcea iluzie c deti-
ntorii puterii supreme vor fi aidoma zeilor),
ct si prin efecte - transformarea radical din
fiinta si cugetul sclavilor puterii, nct n pofi-
da ctorva exceptii retinute de timpurile tre-
cute si prezente, se poate spune c, asa cum
cu povtuitor umor glsuiesc basmele noas-
tre, este o regul ca tiganul ajuns mprat,
prima dat s-l spnzure pe taic-su...
Modul cum a procedat Alexandru Ma-
cedon cu Calistene, istoriograful su oficial
si nepotul lui Aristotel (fostul lui dascl), este
mai mult dect gritor pentru tema n dez-
batere. Torturat de ipostaza unui posibil prim
cosmocrator dup zdrobitoarele victorii m-
potriva persilor si definitiv subjugat de prac-
tica oriental a zeificrii conductorului, Ma-
cedoneanul n-a ezitat s-l crucifice pe Cali-
stene pentru vina acestuia c n loc s i se
nchine ca unui zeu, s-a apropiat de el si l-a
srutat pe obraz!
Sau - mai stii? - pesemne c s-or fi acu-
mulat n decursul timpului anumite ne-
multumiri ale cuceritorului vizavi de maniera
n care Calistene ntelegea s-i consemneze
faptele mustind de istorie. Cci, ne nstiin-
teaz maresalul Ion Antonescu, Istoria o fac
si nvingtorii si nvinsii. Deopotriv. ns
de scris o scriu numai nvingtorii. Bine-
nteles, potrivit vointei lor. De cte ori voiesc
ei Adevrul? De cte ori le convine ca acesta
s fie aflat?... Ori mcar cutat...
Deci, cnd un conductor instruit, asa
ca Alexandru Macedon, se arat ntr-att de
preocupat de forma puterii, el care a creat
Elenismul (un imperiu spiritual mult mai n-
tins n spatiu, mai rezistent n timp si, ca fun-
dament al civilizatiei europene, mult mai ne-
cesar pentru omenire), atunci nu trebuie s
ne mire puterea extensiv, nrobitoare si strict
acultural, ba chiar destructiv, care ulterior
(prin mongoli, turci, ttari, muscali), n forme
specifice dar cu acelasi oribil continut, a ne-
cinstit vreme de veacuri o bun parte din is-
toria omenirii.
Cum tentatia puterii este o fidel nso-
titoare a istoriei omului si-si face simtit pre-
zenta chiar si n istoria celest (izgonirea din
ceruri a lui Lucifer, precum si a nephilimilor
sau ngerilor czuti), cuvine-se s spun cte-
va cuvinte despre spiritul care anim istoria.
Mergnd pe urmele filosofului rus Nikolai
Berdiaev, trebuie de la bun nceput subliniat
mpletirea principiilor elin si evreu, principii
care stau la baza constiintei istorice a euro-
penilor.
ns elinii n-au avut o constiint istoric
n adevratul sens al cuvntului. Ei si-au dez-
voltat operceptie estetic asupra lumii, mo-
tiv pentru care receptau Cosmosul sau Uni-
versul ca pe un tot armonios si desvrsit.
n conceptia lor, evenimentele istorice nu se
desfsurau dinspre trecut spre viitor, nscrise
n curgerea ireversibil a timpului. Istoria lor
se desfsura doar n prezent, fapt care i-a
conferit uncaracter ciclic.
Nici mcar ampla si ncnttoarea lor mi-
tologie (Schelling vedea n mitologie istoria
primordial a omenirii!), nu-i absolv pe ve-
chii greci de carentele gndirii lor privind
istoria.
Fiind refractari la filosofiile eschatolo-
gice, istoria elinilor se desfsoar fr fina-
litate, n absenta unui eveniment superior si
izbvitor. Altfel spus, ea dobndeste chipul
unui istorii circulare si lipsit de dinamism.
Dou sunt cauzele care explic viziunea
vechilor greci asupra istoriei:
a) Lipsa lor de libertate interioar, lucru
care decurge din supunerea fr crcnire n
fata destinului inexorabil (moira). Aceast
atitudine a alimentat din plin fatalismul tim-
puriu, iar mai apoi scepticismul si resemnarea
stoic.
(N.B. Crestinismul a fost acela care a
inoculat dinamism si libertate n filosofiile
despre istorie!)
b) Prevalarea celebrei forme eline asupra
continutului.
De-abia vechii evrei, acest popor aspru
si hrtuit de asprimi, va crea o alt constiint
a istoriei, constiint n care se descoper mu-
gurii filosofiei istoriei de mai trziu. Spre
deosebire de elini, vechii evrei nu triau n
prezent si doar pentru prezent. Istoria lor era
ndreptat spre viitor, n asteptarea unui
eveniment tragic si mret n acelasi timp, un
eveniment catastrofal pentru omenire, dar
Drumul bun \n via]#
nu este apanajul exclusiv
al noroco[ilor!
Drumul bun \n via]#
nu este apanajul exclusiv
al noroco[ilor!
1. Magia puterii
1. Magia puterii
2. Tenta(ia puterii
2. Tenta(ia puterii
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
11
Anul IV, nr. 4(32)/2013
care pentru fiii lui Israel trebuia s nsemne
venirea unui Mesia aductor de adevr, drep-
tate si prosperitate.
De unde ura lor mpotriva lui Iisus, care
n locul binelui pmntesc ndelung asteptat,
aducea cu El iubirea mntuitoare si promitea
celor drepti rsplata din ceruri...
Prin urmare, evreii sunt cei care introduc
n constiinta istoric acel sentiment tragic,
Ir de care desfsurarea evenimentelor ar fi
ininteligibil. Cci procesualitatea istoriei
omului nu poate fi conceput fr zbateri si
nclestri, fr cderi si ridicri, fr sperant
si continua neliniste a vietii lui, ce mai apoi
ia nftisarea de-o clip a mretiei si fericirii,
pentru ca ndat totul s se nvlmseasc
(si oameni, si fapte, si aspiratii, si dureri) si
s fie nghitit de hul fr fund al trecutului,
adevratul stpn peste praful si pulberea
istoriei.
Din acest sentiment tragic vizavi de isto-
rie decurge nevoia din totdeauna a omului
de mituri (ale culturii, civilizatiei, economiei,
eroismului), inclusiv toate acele mituri izvo-
dite de omul modern (automate, vedete ale
muzicii sau sportului etc.), care au darul de
a-l oglindi n toat goliciunea sa - mrginit n
simtire si gndire, nemrginit n pofte si ipo-
crizie.
Cel de-al doilea element introdus de evrei
n constiinta istoriei se leag n chip nemij-
locit demesianismul si profetismul acestui
popor. Berdiaev este de prere c interpre-
tarea dat de prorocul Daniel visului lui Na-
bucodonosor reprezint prima schem apli-
cat n istorie. Ulterior, principiul acestei
scheme va fi preluat de crestinism si copios
dezvoltat...
De ce doreste omul cu atta ardoare pu-
terea? Pentru c prin detinerea ei n forme
dintre cele mai consistente (de unde si lupta
pentru o putere din ce n ce mai mare), omului
n cauz i separec afost ales deProvident
ca s nfptuiasc anumite scopuri cu totul
si cu totul tainice pentru ceilalti semeni si
care au darul s ntretin speranta c, dup
concretizarea lor prin mijloacele dictate de
mprejurri (nu-i asa c scopul scuz mij-
loacele?), ele vor contribul la sporirea binelui
general al respectivului popor.
M rog, or fi ludabile intentiile din faza
de-nceput, adic pn la adjudecarea puterii
supreme, dar dup aceea bunele intentii au
toate sansele s-si ia zborul, cci proasptul
potentat este ndat somat de misiunea isto-
ric adjudecat s nu-si risipeasc energia
si autoritatea cu flecustete, ci s le foloseasc
pentru consolidarea pozitiei sale si a clanului
din spatele lui.
Dac avemn vedere relatia dintre verbele
a vrea si a putea, atunci ni se impun atentiei
cele dou tipuri fundamentale de putere:
supratemporal si temporal.
A) Puterea supratemporal saudivin
este puterea egal doar cu ea nssi si care
prin vesnicie si perfectiune, dou din atri-
butele sale esentiale, si afl linistea si ne-
miscarea suprematiei n Absolut.
ntruct, ne nvat un sfnt din vechime
(Ioan Damaschin), doar despre Dumnezeu
se poate afirma cu certitudine c poate ct
vrea, dar nu vrea ct poate, puterea care
purcede de la El este deodat iubitoare si
atotfctoare, si nu numai c este singura
putere esentialmente spiritual (Duhul lui
Dumnezeu se misca pe deasupra apelor, ne
ncredinteaz versetul 2 al Genesei), deci ca-
pabil s creeze prin rostirea cuvntului-
porunc, ci este si singura n stare s tin
dreapta cumpn dintre plin si gol, dintre
existent si inexistent prin forta vrerii Sale
omniprezente.
B) Puterea temporal esteacel joc al ha-
zardului din lumea sublunar prin care celor
multi li se promite prosperitatea, linistea si
siguranta, de ndat ce prin instrumentele
birocratice ale malaxorului numit stat, ei sunt
(mai mult sau mai putin, mai brutal sau mai
subtil) deposedati de o bun parte a dreptu-
rilor si liberttilor pentru binele si huzurul
real al potentatilor si oligarhilor.
(N.B. Taman ca n romanul Ferma anima-
lelor, unde - ne spune George Orwell - acti-
oneaz axioma democratic: Toate animalele
sunt egale, dar unele sunt mai egale dect
altele.)
Cci omul ahtiat dup putere, vrea mult
mai mult dect poate si poate doar ceea ce
vor interesele de clan si partid!
De aceea, cnd omul tine mortis s duc
n spate o greutate despre care se stie de la
bun nceput c n scurt timp i va frnge co-
loana vertebral, este o adevrat impietate
s te ntrebi la modul cinic-paradoxal dac
Dumnezeu poate s fac un pietroi pe care
nu-l poat ridica. Istoria ne dovedeste c,
dac a putut si n continuare poate s-l rabde
pe om, atunci El poate orice...
Se mai ndoieste cineva de faptul c pu-
terea temporal la vedere este aparent? Dac
da, cu certitudine c acesta si va schimba
radical convingerile dup ce va citi cte ceva
despre globalizare si cedrile succesive de
suveranitate din partea statelor membre ale
Uniunii Europeane (de presupus c asta se
ntmpl n toate organizatiile suprastatale),
despre intentiile clar formulate de-a se cons-
titui din toate bncile nationale o banc mon-
dial cu o moned unic, despre piramida
puterii mondiale si guvernul mondial din
umbr, despre cele treisprezece dinastii
(Rotschild, Rockefeller, Onassis, Li etc.) si
despre fabuloasele averi pe care aceste di-
nastii oculte le detin etc.
De pild, se spune c averea real a di-
nastiei Rotschild s-ar cifra la 500 de trilioane
dolari (cinci sute de mii de miliarde), adic
circa jumtate din averea ntregii lumi! Cu ea
s-ar putea hrni si mbrca ntreaga populatie
a globului...
Dar cine sunt globalistii sau iluminatii zi-
lelor noastre? Sunt urmasii directi ai primilor
gnostici prin cabalisti, cathari, cavalerii tem-
plieri, rosicrucieni si francmasoni, care caut
s submineze fundamentele iudeo-crestine
ale lumii occidentale si, prin religia New Age,
urmresc s pun n aplicare o Nou Ordine
Mondial, n esent luciferic.
N.B. Supliciul Mntuitorului Iisus re-
prezint la limit momentul de rscruce din
istoria omului, inclusiv prin aceea c nchide
n sine confruntarea direct dintre puterea
supratemporal, ilustrat prin natura divin
a Crucificatului, si puterea temporal, ilustra-
t prin natura Sa uman.
Da, dar este o nchidere care, prin eveni-
mentele majore ce au urmat, s-a deschis spre
universalitate si eternitate. Cci neapelnd
la forta concret a divinittii (legiunile de
ngeri care cu usurint L-ar fi putut salva),
Iisus arat c este trup si suflet pentru mpli-
nirea Scripturilor, astfel fcnd dovada c
puterea uman este limitat si de moment,
chiar si atunci cnd El devine o victim a
acesteia, pe cnd puterea divin (totuna cu
mretia nelimitat a Absolutului) este ntr-
att de trainic, nct Cerul si pmntul vor
trece, dar cuvintele Mele nu vor trece
(Marcu 13/31).
Toti oamenii cu scaun la cap si cu pi-
cioarele pe pmnt sunt ntr-att de impre-
sionati de nsusirile si faptele unor semeni
(naintasi sau contemporani), nct si doresc
din toat inima s le calce pe urme. Si atunci
si-i fac modele de urmat n viat. Cci viata
de azi este istoria de mine, care dobndeste
un plus de atractivitate si credibilitate prin
repere umane, comparatii, clasificri si ierar-
hizri.
Nu la fel stau lucrurile cu detintorii de
puteri colosale, fie c unii dintre ei nu mai
sunt zdraveni la cap, fie c aproape toti nu
mai sunt cu picioarele pe pmnt. Izolati de
lumea nconjurtoare (ba din team, ba din
dispret fat de vulg), n scurt timp ei devin
niste monstri (singurtatea, se spune, naste
4. Alegerea modelului
de urmat n via(
4. Alegerea modelului
de urmat n via(
3. Aparen(a puterii
temporale
3. Aparen(a puterii
temporale
12
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
monstri): se cred providentiali si se hrnesc
cu himere, asa c-si permit ceea ce nici mcar
zeii popoarelor antice nu-si permiteau - s
fac art din cruzime si neomenie!
n cartea saGog, scriitorul italian Gio-
vanni Papini pune n gura lui Lenin niste
afirmatii halucinante: Visul meu este acela
de-a transforma Rusia ntr-o imens nchi-
soare...; Tranii reprezint tot ce ursc eu
mai mult...; Un electrician valoreaz pentru
mine ct o sut de mii de trani.; Visez s
fiu directorul general al unei nchisori, al unei
ocne pacifice si bine ntretinut.; Eu sunt
un semizeu local, asezat ntre Asia si Euro-
pa...; (...) Aud ridicndu-se spre mine ur-
letele prizonierilor si muribunzilor; te asigur
c n-a schimba aceast simfonie cu cele
nou ale lui Beethoven (subl. mea, G.P.).
Nota 1: Dac avem n vedere multimea
dictatorilor si a martirilor din istoria univer-
sal, dar mai cu seam dac avem n vedere
enormele suferinte provocate omenirii de cele
dou rzboaie mondiale (morti, mutilati, n-
lgrati, strmutati), milioanele de jertfe din
lungul rzboi rece care a urmat, precum si
seria nentrerupt a victimelor provocate ba
de conflicte regionale, ba de acte teroriste,
ba de foamete, atunci putem spune c pro-
gresul omenirii se datoreaz unei legi zdravn
articulat pe egoism si cruzime.
Si nc ceva. Cum din totdeauna puterea
omeneasc a fost mai mult dect dezamgi-
toare pentru masele de supusi si de-a dreptul
tragic pentru detintorii ei (attia si attia
dintre acestia pierzndu-si vietile odat cu
convingerile despre aura de sacralitate a su-
veranului), alegerea modelului de urmat n
viat din rndul lor n pofida exemplelor ofe-
rite de trecut si prezent, denot din partea
respectivilor mai degrab ambitie dect dis-
cernmnt, mai degrab lcomie dect nfr-
nare, mai degrab minciun dect adevr.
ndeosebi n Romnia postdecembrist,
unde detintorii puterii au fost si continu
s fie niste detestabili politruci, ntr-att de
dornici s se cptuiasc cu orice chip, nct
se folosesc tot mai mult de minciun si fr-
delege (ambele nfipte adnc n institutiile
fundamentale ale statului), pesemne singura
tactic admis ntr-o democratie original -
coruptia generalizat s fie ngrsat pn
cnd si va da duhul odat si odat de prea
mult osnz!
Fireste, majoritatea romnilor nu mai au
nevoie de modele: unii pentru c au ajuns
niste burghezi sadea, iar suficienta burghez
nu tnjeste dup modele, ci dup tihn, con-
fort si comoditate; altii (cohortele nesfrsite
de dezrdcinati si disponibilizati) pentru c
simt pe propria piele zdrnicia si lipsa de
sens a vietii, adic efectele moderne ale de-
sertciunii eclesiastice.
Dar cum boli de acest soi nu se trateaz
cu promisiuni sau modele, ci cu certitudinea
zilei de mine, un leac ce nu-i la ndemna
guvernantilor nostri, iat c apatia romnilor
postdecembristi s-a extins pn cnd a ajuns
endemic.
Nota2: S fie modelele luate din alte do-
menii mai actrii?
Pi dac-i lum la puricat pe oamenii de
afaceri de la noi, lucrurile nu stau cu nimic
mai bine. Ba n anumite privinte stau chiar
mai prost. Cci de-abia prin necontenita cr-
dsie dintre politruci si afaceristi se creeaz
ntortocheatele retele mafiote: primii si ro-
tunjesc binisor veniturile nedeclarate prin
trafic de influent si afaceri certate cu legea
(vezi gloata de penali din actualul parlament
supraponderal, cu ramificatii n cel mai cinstit
guvern postdecembrist, fireste, dup prede-
cesorul su); ceilalti ba vars bani grei n
campaniile electorale, dup care trec la strn-
gerea caimacului din sforile trase si din lucr-
rile ncredintate (ei spun cstigate), ba chiar
intr cu totul n politic (Gigi Becali, de pild),
pentru c ei stiu c nimeni nu te serveste mai
bine dect te servesti tu nsuti.
Dar, m rog, unul ca Becali pentru cine
poate reprezenta model de urmat, atta timp
ct la un model trebuie s ai n vedere deopo-
triv nsusirile sale intelectual-profesionale
(inteligent, cultur, lucrri publicate) si cele
moral-cettenesti (cinste, corectitudine, al-
truism, simplitate, cumptare)?!
Nici Ion Tiriac nu-i mai breaz dup gravele
acuzatii ce i-au fost aduse de ctre Jean Mau-
rer, fiul fostului mare demnitar comunist Ion
Gheorghe Maurer, cum c omul nostru de
afaceri, profitnd de lipsa de discernmnt a
btrnilor soti Maurer, ar fi achizitionat de la
acestia pe sume derizorii att celebra colectie
de arme de vntoare, ct si mai multe tablouri
foarte valoroase.
Totu-i relativ si vulnerabil pe lumea asta
atunci cnd se pune din ce n ce mai in-
sistent n discutie paternitatea operei lui
Shakespeare si cnd ni se dovedeste negru
pe alb c Albert Einstein a furat (plagiat)
teoria relativittii de la matematicianul fran-
cez Henri Poincar!
Ce s mai spunem de romni! ntruct tin
cu tot dinadinsul s-si demoleze istoria la
care tot mosesc si nc n-au ajuns s-i taie
buricul, pentru ca pe ruinele ei s o cons-
truiasc pe cea care purcede din Tblitele de
la Trtria, n curnd alegerea modelelor
autohtone va fi nu doar o ntreprindere al
dracului de dificil (la cine s te opresti, cnd
nimic din ce stiam nu mai este sigur?!), ci si
foarte riscant. Cci de-abia te vei hotr s
optezi pentru un personaj mai rsrit din
noua istorie si la tanc specialistii doritori de
senzational ti vor demonstra fie c res-
pectivul personaj nu-i strmos de-al nostru,
fie c el n-a existat niciodat n realitate, c
adic a intrat n istorie fr certificat de ates-
tare si nmatriculare...
Dar tot ru-i spre bine. Nu reusims ne
scriem istoria, poate reusim s scriem o mi-
tologie care s-i multumeasc pe totii romnii,
iar pe strini s-i lase cu gura cscat.
Si totusi, n acest talmes-balmes uman
exist un model care nu numai c-i vrednic
s fie urmat, dar chiar trebuie s fie urmat de
ntreaga omenire, pentru c El este calea,
adevrul si viata (Ioan 14/6).
De retinut c Iisus nu-i o cale oarecare,
ci estesingura cale adevrat care duce la
viat, ntruct Nimeni nu vine la Tatl dect
prin Mine (Ioan 14/6)!
Ori, ne sftuieste gnditorul Petre Tutea,
calea omului trebuie s se dea la o parte din
fata cii Domnului.
Caravaggio - Cina de la Emaus
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
13
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Noua aparitie editorial din
seria restituirilor textelor de cri-
tic literar semnate de Artur Sil-
vestri (din care au aprut pn
n prezent: Radiografia spiritu-
lui creol. Cazul Miron Radu Pa-
raschivescu, 2004 - ed. I si 210 -
ed. a II-a; Revolta fondului ne-
consumat. Cazul Zaharia Stan-
cu, 2005 - ed. I si 2010 - ed. a II-a;
Universul lecturilor fericite, 2011
- toate la editura Carpathia),Por-
trete literare(2012), reprezint,
conform afirmatiilor Teodorei
Mndru - editorul crtii, un pro-
iect neterminat al regretatului om
de cultur. Cercettoarea a pre-
luat textele selectate de autor, la
care a adugat altele extrase din
manuscrise sau din revistele un-
de fuseser publicate.
n capitolul Martorul nev-
zut: Cititorul, autorul afirm c
ntlnirea unui scriitor cu cititorii
si, st sub semnul miracolului,
sub aspectul emotiei transfigu-
ratoare care face ca prin comuni-
care, amndou prtile s fie cs-
tigate, scriitorul primind afecti-
une si experient, cititorul nl-
tndu-se spiritual. Tot de miracol
tin: scrierea unei crti, editarea,
lectura ei de ctre cititori si recep-
tarea de ctre criticii de specia-
litate. Sub aspectul miraculozi-
ttii receptrii critice, scriitorul
mi pare un Narcis, iar textul critic,
fntna care i oglindeste chipul.
Criticul l identific cu nimfa Eco,
avnd puterea s transfigureze/
modifice chipul autorului. Un cri-
tic ruvoitor/foarte subiectiv, va
face ca n fntna pe care o repre-
zint recenzia sa, n locul chipului
autorului s se reflecte propriul
su chip. Dac vrea s-l desfiin-
teze pe scriitor, n fntn se vor
reflecta cioburile din chipul aces-
tuia. Un critic altruist, bine inten-
tionat si aplicat corect asupra
crtii analizate (ct mai putin su-
biectiv), va face ca recenzia sa
s reflecte adecvat chipul auto-
rului. Desigur si acum, usor de-
format de viziunea criticului.
Cum se reflect chipul scri-
itorului n critica lui Artur Silves-
tri, vom vedea n continuare. Se
stie c omul de cultur era temut
pentru corectitudinea prerilor
afirmate franc, ntre patru ochi.
Faptul este contrazis de afirmatia
autorului citat pe postcoperta
volumului Universul lecturilor
fericite: Am scris mai degrab
n ideea de a ncuraja pe scriitor
si de a-i extrage din ceea ce mi-
am nchipuit a fi materie pozitiv
partea ce ar sluji odat cu trece-
rea vremii la o lucrare n impe-
risabil si, de fapt, la o salvare a
numelui si a creatiei, orict de m-
runt ori grandioas ar fi fost.
Esential nu a fost, asadar, jude-
cata, ci reazemul. De aici putem
desprinde ce a ncercat s fac
criticul n cometariile sale mprs-
tiate prin reviste si adunate acum
n volume, prin grija devotatei
sale sotii, Mariana Brescu Sil-
vestri. Criticul s-a aplecat cu nte-
legere asupra operelor cercetate,
decantndu-le de impuritti, si
rednd n comentariile sale chi-
pul viu al scriitorului. De aceea,
n prefat la cercetarea pe care o
prezentm, Mariana Brescu Sil-
vestri afirm c aceast carte: nu
contine portrete literare, ci per-
sonaje literare.
Mai mult dect att, portre-
tele literare realizate, mpletite cu
date biografice si analiza operei
- dup metota clinescian, sunt
gndite s dinuie. Criticul pro-
cedeaz precumpictorii sau scul-
ptorii personalittilor celebre, pe
care le reprezentau la apogeul pu-
terii, cu chipul/trupul de slav.
Niciodat portretul fcut de
Artur Silvestri nu euscat, amorf,
amstract, ncremenit. Totdeauna
chipul este nsotit de o not ca-
racteristic biografic sau des-
prins din oper. De exemnlu,
Nicolae Labis, nscut la munte,
e prezentat legendar, ntr-o proz
virtual, sensibil: Copilul alpin
e ns o vietate liber al crei no-
roc st mai nti n cunoasterea
climei si reliefului. (...) n acea
epoc, si mai trziu, Nicolae La-
bis era un seraf alpestru. Si mai
trziu, n epoca bucurestean:
...el rmase un om de codru, n
care toate experientele funda-
mentale s-au depus, ca iarba,
peste simtirea fermecat si fabu-
loas, peste susurul acvatic si mi-
rosul aspru, rsinos, ca o durere.
n schimb, chipul poetului Ce-
zar Ivnescu reflect stranieta-
tea, erothanatismul si ncrnce-
narea cu care sondeaz lumea de
dincolo: Privit n fug, pe strad
sau ntr-o ncpere, laolalt cu
ceilalti, acest brbat oaches, cu
trupul exhaurient si elastic, cu
tonsur aproape ciceronian, iz-
beste ochiul de ndat, ca perso-
naj straniu, venit de pe alt lume.
(...) U facies prelung, orientat c-
tre brbia ncovoiat, unde nge-
rul elegiei si-a pus semnul adnc
al marilor mediattivi (...) o frunte
adunat mereu ntr-o cut drama-
tic deasupra ochilor...
Si iat acum caracterizarea
operelor celor doi poeti portre-
tizati, n deplin acord cu fizio-
nomiile acestora: Nicolae Labis
era un adolescent de munte, cu
acea ingenuitate proprie vrstei
tinere, atins de experiente funda-
mentale. (...) un soi de tandrete
dureroas, venit pe canal ine-
fabil, e nota cea mai adnc a po-
eziei sale.(...)
Muntean, cu cerul mai aproa-
pe, Labis nu petrachizeaz, dac
ntelegem prin aceasta iubirea
sublimat n concepte (...) Ero-
tica lui este naturist, nu n forma
solemn si brbteasc, cam a-
gresiv ci n acea angelic n care
omul devine zburtoare, absorbit
ntr-un enorm cer sufletesc. (...)
El vede gigantic peste tot (...) Oa-
sele lui n-au alciu, ci rsin, sunt
construite din fibr tare, foresti-
er. (...) miturile acestei poezii
sunt nendoios Codrul si Labi-
rintul, Pdurarul, Zburtorul,
Initierea. Iat ce afirm criticul
despre poezia lui Cezar Ivnescu:
... poetul nu dezvolt senti-
mente, ci idei, nu fotografieaz
situatii naturale ci senzatii meta-
fizice. (...) Totul e morbid, anxios,
lumea e o baroc teribilit. Spi-
ritul coboar la poarta metafizi-
cului ca ntr-o bolgie numinoas,
care, asadar, nspimnt si n
acelasi timp atrage definitiv. (...)
ntruct a exista e a muri lent,
atunci absolutul esteincreatul,
rodul, numenal care nu se mani-
fest n fenomene.
Am exemplificat cu aceste ci-
tate pentru a stabili rolul criticului
n relatia act critic - mitul lui Nar-
cis. Chipul lui Artur Silvestri se
regseste n fntna exegezei n
fenomenul de limpezire al chi-
pului scriitorului reflectat pe fun-
dalul bigrafiei sau al operei. Spirit
apolinic, criticul degaj caracte-
risticile operei cercetate asa cum
sculptorul elibereaz forma din
blocul de marmur, prin cioplire
direct. Cu alte cuvinte, criticul
elimin toate ramificatiile ne-
esentiale si prezint un chip de-
finitiv al scriitorului si al operei
menite s dinuie. Cioplitura ide-
atic direct face ca scriitorul
analizat s fie prezentat n form
definitiv, fr posibilitate de
modificare a viziunii. Artur Sil-
vestri nu agreaz modelarea cri-
tic n lutul sovielnic al prerilor
reversibile, ci caracterizarea dur,
definitiv si limpede. A venit tim-
pul ca un alt critic, de aceeasi fac-
tur, s cerceteze opera lui Artur
Silvestri pentru a-i reflecta co-
rect chipul n oglinda timpului.
Lucian GRUIA
Artur Silvestri
[i narcisismul actului critic
Artur Silvestri
[i narcisismul actului critic
14
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Florin M~CE{ANU
Fiu al lui Fermo Merisi,
arhitect al marchizului din
localitate, Michelangelo Merisi
(temerar imaginatia tatlui su
s-l boteze, n plin apoteoz
michelangioleasc,
Michelangelo) s-a nscut ntr-
un sfrsit de septembrie al
anului 1573 n urbea lombard
Caravaggio.
Misterioase nc, n ciuda
tuturor dibuirilor si cercetrilor
ntreprinse, uneori cu migal
inimaginabil, zilele si
anotimpurile uceniciei
pictorului presupun, n climatul
formativ milanez, mari
disponibilitti de trire efectiv
anaturii, amiracolelor si
nftisrilor schimbtoare ale
acesteia, pasiunea tenace de a
surprinde alctuirile vizibile si
invizibile ale lumii, vointa de a-
si disciplina ochiul si mna n
confruntarea cu formele.
Intrnd ca elev n atelierul
lui Simone Peterzava, e greu de
bnuit cum a deprins,
Caravaggio
Caravaggio
Caravaggio
Caravaggio - Sf. I oan Boteztorul
nereceptiv la sonorittile de
culoare venetiene, plcerea
reliefurilor solid constituite,
claritatea ndrzneat a liniilor,
refuzul prompt, aproape
instinctiv al manierismului.
Aparitia lui Caravaggio a
fost n istoria picturii europene
un eveniment neasteptat,
comparabil doar cu cariera lui
Masaccio.
n cei ctiva ani ai activittii
sale romane (1590-1606), a
provocat un soc si a creat o
mod fr de care nu se poate
explica nasterea unui curent
artistic irezistibil, cel al
tenebrosilor sau luministilor
cruia i apartin, din Spania
pn-n Olanda, ctiva dintre
cei mai mari maestri din secolul
al XVIII-lea.
Ca om era violent, agitat, cu
toane; si-a fcut curnd
dusmani, a luat parte la
ncierri si a avut de-a face cu
politia. ntemnitat n 1603, fuge
din Roma n 1606. Ultimii patru
ani din viat si-i petrece n
Sicilia, n Malta, la Neapole,
unde iau nastere, pictate n
grab, altare monumentale.
Caravaggio nu formase, la
drept vorbind, o scoal.
Caravaggionismul e cnd
nevoia tenebroas (eclerajul
prin fereastra din beci), cnd
o anume pictur de gen sau de
natur moart, cnd un nou
sentiment al volumelor sau un
repertoriu de motive.
ntr-un fel sau altul, si fr
nici o doctrin constituit,
aceast revolutie si-a pus
pecetea pe tot ce-a fost mai
bun n pictura european din
secolul al XVII-lea
influentndu-i, indirect si n
grade diferite, pe Velazquez,
Rembrandt sau Vermeer.
Fugar, rnit, minat de
malarie, artistul a murit tragic
lng Neapole, la 37 de ani,
lsnd o oper relativ redus,
dar de o imens fort de
sugestie.
Caravaggio - Cupidon adormit
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
15
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Stelian GOMBO{
Pentru orice crestin, rugciunea nseam-
n convorbire, comuniune cu Dumnezeu si
cu semenii. Ne rugm pentru noi, pentru fa-
milia noastr, pentru prietenii nostri, chiar si
pentru dusmanii nostri, cernd de la Dumne-
zeu anumite binefaceri sau multumind pentru
cele primite. ns, cei mai multi dintre noi sun-
tem victimele unei societti care ne ncles-
teaz n ritmul infernal al activittilor cotidi-
ene, prnd c nu mai este loc de rugciune...
n alt ordine de idei, rugciunea isihast
ne fascineaz si ne lumineaz pe toti ntru
aleas linistire, asa cum numai Dumnezeu a
rnduit s primim darul de adnc pace si
trire ntru Iisus Hristos. Discutia cu IPS P-
rinte Arhiepiscop si Mitropolit Irineu mi-as
fi dorit s dureze o viat. Era senin vldica
si, n acelasi timp, vdit tulburat de subiectul
pe care cu ndrzneal l-am ales. Astfel de
tritori sunt greu de abordat, dar atunci cnd
mnstirea de metanie este Frsinei, lucrurile
se schimb. Am vorbit despre rugciune isi-
hast, despre smerenie, despre comuniunea
cu Dumnezeu, pentru ca, n final, s nteleg
c nimic nu este mai de pret dect privirea cu
sfial plecat n fata mretiei Harului Divin si
Dumnezeiesc.
Fcnd, ns, o scurt introducere nain-
tea dialogului propriu-zis cuPrintele Arhi-
episcop yi Mitropolit Irineu Popa - Decanul
Facultjii de Teologie Ortodox din muni-
cipiul Craiova, vom remarca si sublinia fap-
tul c, astzi, a vorbi despre rugciune, ntr-
o lume n care avem att de multe alte pre-
ocupri mult mai palpabile si mai rentabile,
constituie, de cele mai multe ori, un non-
sens datorit gndirii noastre foarte prag-
matice n urma creia asteptm, n cel mai
scurt timp, lucruri si rezultate foarte con-
crete si foarte eficiente!... Pentru foarte
multi dintre noi, cei asa-zisi credinciosi, a ne
ruga nseamn a depune un efort prea mare
si pentru o lung durat (de fapt ar trebui
pentru toat viata) pentru care noi nu prea
avem timp sau, mai bine zis, nu reusim s ne
facem suficient timp!... Ne comportm, n
acest fel, n raport cu rugciunea fiindc,
foarte multi dintre noi, nu (re)cunoastem
autenticul motiv si scop al vietuirii noastre
pe acest pmnt!...
n alt ordine de idei, nevoia de rugciune
a omului credincios este n afar de orice
ndoial. Cu ct este mai puternic credinta,
cu att este mai puternic si nevoia sa de ru-
gciune. Dar n societatea de astzi consta-
tm o slbire a credintei. Prin urmare si un fel
de indiferent fat de rugciune. Poate c
notiunea de societate secularizat nu indic,
totusi, o societate total necredincioas, ci o
societate n care majoritatea membrilor nu
mai practic rugciunea dect foarte rar, n
momente exceptionale. Pentru cel care do-
reste s-si mentin vigoarea credintei prin
rugciune se pune, astzi, o dubl problem:
aceea de a-si apra credinta mpotriva influ-
entelor nefaste a unui mediu slbit n credint
si aceea de a apra practica rugciunii n ca-
drul unei societti care a pierdut n mare parte
uzul rugciunii. n timp ce omul de odinioar
gsea n mediul social un factor prin care si
ntrea credinta si practica rugciunii, astzi
acest mediu este un factor de rcire, un fac-
tor mpotriva cruia cel care vrea s-si men-
tin credinta si rugciunea trebuie s se ape-
re. - ne relateaz Printele Profesor Dumitru
Stniloae n lucrarea sa Rugciunea lui
Iisus i experienta Duhului Sfnt.
Astzi omul credincios trebuie s caute
ntr-o mare msur el nsusi motivatii care
s-i poat sustine credinta si propria sa
practic a rugciunii. Si tocmai acest lucru ar
putea face credinta sa mai profund si
rugciunea sa mai fierbinte, dat fiind c, ntr-
o mare msur, ele nu mai sunt sustinute de
mediul social. Prin urmare, omul care reuseste
s-si ntreasc credinta si rugciunea prin
motivatii personale, reflectate, poate deveni
el nsusi un focar pentru ntrirea credintei
si nnoirea rugciunii n mediul su social.
Prin aceasta el poate ajuta societatea s ias
din viata superficial, saturat de continu
plictiseal si permanent monotonie, care
sunt dou din cauzele slbirii credintei si a
Despre rug#ciune, rostul,
importan]a [i foloasele ei, c@t,
c@nd, unde [i cum trebuie s# ne
rug#m, totodat [i c@teva cuvinte
despre rug#ciunea isihast#
Despre rug#ciune, rostul,
importan]a [i foloasele ei, c@t,
c@nd, unde [i cum trebuie s# ne
rug#m, totodat [i c@teva cuvinte
despre rug#ciunea isihast#
I nterviu cu .P.S. Acad. Prof. Univ. Dr. I rineu Popa
- Arhiepiscopul Craiovei yi Mitropolitul Olteniei...
PS I rineu Popa
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
16
Anul IV, nr. 4(32)/2013
rugciunii; cu alte cuvinte spune tot
Printele Stniloae n aceeasi lucrare - el
poate ajuta s regseasc un continut mai
substantial, s-si ntreasc rdcinile
adnci nfigndu-le ntr-o mai mare pro-
funzime a vietii, fr de care existenta uman
este de o uniformitate monoton si lipsit de
semnificatie.
O trstur caracteristic a acestei so-
cietti este aceea c omul se simte n ea mult
mai singur dect n societatea de ieri n care
nu lipsea preocuparea pentru Dumnezeu.
Credinciosul simte astzi nevoia de a se ruga
poate mai mult dect n trecut, pentru c prin
rugciune se salveaz de singurtatea care
este att de greu de suportat. El gseste n
rugciune mijlocul de a fi n comuniune cu
Dumnezeu. l are n rugciune pe Dumnezeu
nsusi n dialog cu el prin toate lucrurile si el
nsusi l vede si l ntelege pe Dumnezeu prin
toate. Cel ce se roag ia cunostint de rd-
cinile sale n realitatea personal, infinit a
lui Dumnezeu si nu se las prad valurilor
superficiale ale vietii, ale unei vieti nchise
doar n orizontul pmntesc. si poate umple
viata cu un continut infinit - sustine acelasi
printe n aceeasi lucrare...
- nalpreasfintite Printe Arhiepiscop
i Mitropolit, multumindu-v n mod de-
osebit, pentru prilejul i interviul acordat,
vompurcede la drum, remarcnd faptul c
n contextul n care omul contemporan i
petrece cel mai mult timp muncind i dor-
mind, putinul timp rmas fiind dedicat unor
activitti relaxante, ne ntrebmct de mult
timp ar trebui s acordmrugciunii, cum
ar trebui s ne rugmi mai ales cumpoate
s arate un programde rugciune al creti-
nului contemporan?
- Biserica ne ndeamn s ne rugm n
toate momentele importante din zi. Vedem c
Ceaslovul ori alte crti de rugciune sunt
pline de texte prin care invocm ajutorul lui
Dumnezeu n toate momentele din zi - dimi-
neata, la prnz, seara, nainte si dup ce mn-
cm -, la plecarea n cltorie sau la mutarea
ntr-o cas nou s.a.m.d.. Aceste rugciuni,
pe lng slujbele religioase, constituie mo-
mente de cpti n viata noastr. Prin ru-
gciune cerem lui Dumnezeu s ne ajute, s
ne nsoteasc mereu. Si cum avem nevoie
permanent de ajutorul lui Dumnezeu,
nseamn c si rugciunea noastr trebuie
s fie permanent. Dar cum putem oare s ne
rugm mereu? Ce program de rugciune ar
trebui s aib credinciosul de rnd pentru a
primi n orice moment din viat ajutorul lui
Dumnezeu?
- Ce nseamn, naltpreasfintia Voastr,
sau cumse tlmcete ndemnul apostolic,
paulin: Rugati-v nencetat?
- Da, ntr-adevr, Sfntul Apostol Pavel
ne ndeamn, nEpistola a doua ctre Tesa-
loniceni, s ne rugm nencetat. La prima
vedere, stiindu-ne preocuprile cotidiene,
acest ndemn al marelui Apostol ni s-ar prea
o porunc imposibil de realizat. Eu as vrea
s dau urmtoarea interpretare acestui n-
demn al Sfntului Apostol Pavel, si anume
aceea de a ne comporta mereu, n ntreaga
viat si n tot timpul zilei, ca sub privirea lui
Dumnezeu. Asadar, ntelegem c nu putem
sta nencetat la rugciune, din cauza activi-
ttilor noastre zilnice, dar putem s avem me-
reu o atitudine si un comportament care s
arate c suntem oameni rugtori.
- naltpreasfintite Printe Arhiepiscop
i Mitropolit, ct timp trebuie s acordm
rugciunii?
- Demulteori observmc timpul nu ne
permite s realizm tot ceea ce ne propunem.
Gsim aceast scuz si n cazul rugciunii.
Eu am fcut un calcul aproximativ, gn-
dindu-m c o zi are24 deore, o lun aren
medie 30 de zile. Dac le nmultim cu 24,
ajungem la un numr de 720 de ore. Dac
Dumnezeu este att de bun si ne poart de
grij tot timpul, oare ct se cuvine s dedicm
rugciunii? O rugciune de 15 minute dimi-
neata si una tot de 15 minute seara nseamn
infinit mai putin dect grija pe care ne-o arat
Dumnezeu. Dac participm la Sfnta Li-
turghie n duminicile dintr-o lun, nseamn
8 ore dedicate lui Dumnezeu, aceasta fiind a
suta parte din timpul efectiv al lunii. Deci, o
analiz obiectiv a programului nostru zilnic
ne-ar arta ct timp ne rugm, dar si ct timp
ar trebui s acordm de aici nainte rugciu-
nii, pentru a simti cu adevrat ajutorul lui
Dumnezeu.
- naltpreasfintia Voastr, ne puteti
spune cte ceva despre Rugciunea pe care
o putempractica n permanent?
- Da, ntr-adevr, n Ortodoxie se practic
o form de rugciune permanent, rugciu-
nea inimii sau a mintii pe altarul inimii ori a
sensibilittii pline de iubire si de mil n care
se afl Iisus Hristos cu iubirea si cu mila Sa.
Este adevrat c n aceast rugciune pare
c cerem mila lui Iisus Hristos numai pentru
persoana noastr: Doamne Iisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine p-
ctosul. Se pare, asadar, c prin aceasta ne
interesm doar de noi nsine. Dar n msura
n care m consider pctos, n mod sigur
m gndesc la toate pcatele pe care le-am
svrsit fat de Dumnezeu si fat de fratii (se-
menii) mei, deci m rog, n virtutea dorintei de
realizare a comuniunii, si pentru relatii mai
bune cu acestia sau pentru ca ei s nu rmn
pentru totdeauna afectati de nedrepttile me-
le fat de ei. n acest sens, Sfntul Isaac Sirul
spune: Cel care, pomenind pe Dumnezeu,
cinsteste pe tot omul, afl ajutor de la tot omul
prin vointa cea ascuns a lui Dumnezeu. Si
cel ce l apr pe cel nedrepttit l are pe
Dumnezeu luptnd pentru sine. Cel ce-si d-
ruieste bratul su spre ajutorul aproapelui
primeste bratul lui Dumnezeu n ajutorul su.
Rugciunea este, deci, un factor de ns-
ntosire si ntrire spiritual a fiintei mele,
dar si o nsntosire si consolidare a coezi-
unii sociale ntr-un plan mai profund. Cel ce
se roag i are pe ceilalti n inima lui iar ei simt
aceasta si vin spre el. Sfntul Serafim de Sa-
rov a spus: mpac-te cu Dumnezeu si multi
oameni vor veni s se mpace cu tine. Re-
producnd aceste cuvinte, Arhimandritul
Gheorghios Kapsanis - Egumenul Mnstirii
Grigoriu din Sfntul Munte Athos mai ad-
uga c: n traditia isihast a Bisericii se ob-
serv c pe msur ce Printii care se mpcau
cu Dumnezeu si se afundau n pustie, multimi
tot mai numeroase veneau la ei pentru binele
lor. Rugciunea lui Iisus - Doamne Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m
pe mine, pctosul - se poate rosti oricnd
si oriunde, potrivindu-se la fel de bine si ne-
voitorului din pustie, si crestinului care vie-
tuieste n tumultul cettii. Cci amndoi
poart acelasi rzboi nevzut, cu aceleasi
duhuri ale ruttii (cf. Efes. 6, 12), si amn-
doi au trebuint de aceeasi arm nebiruit:
Numele lui Iisus pentru care ambii trebuie s
se roage nencetat deoarece au de atins ace-
easi tint: - a mntuirii sufletului si a trupului.
- naltpreasfintite Printe Arhiepiscop
i Mitropolit, de aici pornind, schimbnd
putin registrul i intrnd mai n adncimea
i n profunzimea temei ori a subiectului de
fat, v rugm, explicati-ne: de fapt, ct de
mult trebuie s se roage un cretin?
- Dup cum am spus si mai nainte, Sfntul
Apostol Pavel ndeamn ntr-una din episto-
lele sale s ne rugm nencetat, ceea ce pare
un lucru imposibil la prima vedere. De altfel,
acest ndemn att de greu de realizat apare
alturi de alte dou mari ndemnuri, care si
ele par foarte greu sau chiar imposibil de re-
alizat: s ne bucurm pururea si s dm mul-
tumire pentru toate. Aceste ndemnuri nu sunt
ns imposibil de pus n practic. Sfntul
Apostol Pavel cnd spune acestea se adre-
seaz unor oameni duhovnicesti. Un om du-
hovnicesc se roag mereu, se bucur mereu
si este multumit n permanent de viata sa.
Problema care a frmntat spiritualitatea
rsritean se rezum la aceast ntrebare:
Cum s te rogi nencetat? Cum s fii nu doar
un om care particip n fiecare duminic sau
mai des la Sfnta Liturghie, la Slujba Euha-
ristic, ci, potrivit ndemnului paulin citat mai
sus s fii un om euharistic? Nu doar un om
care sfinteste timpul, rugndu-se la princi-
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
17
Anul IV, nr. 4(32)/2013
palele ceasuri ale zilei ci un om liturgic,
capabil s sfinteasc fiecare moment. Un
rspuns potrivit ar fi s faci totul avnd senti-
mentul prezentei lui Dumnezeu, fiind cu re-
cunostint fat de El si cu dragoste si grij
fat de aproapele. n orice gnd sau fapt
prin care sufletul aduce nchinare lui Dum-
nezeu, el se afl cu Dumnezeu - spune Sfn-
tul Macarie cel Mare. Rugciunea nencetat,
potrivit Sfntului Maxim Mrturisitorul, este
s-ti silesti sufletul ctre Dumnezeu, cu mult
evlavie si cu mult dragoste..., s te ncre-
dintezi lui Dumnezeu n toate faptele si n tot
ce ti se ntmpl.
Unul dintre interlocutorii Pelerinului rus
i explic acestuia c rugciunea luntric
este celebrarea nssi a vietii si a universului,
entuziasmul care poart toate lucrurile ctre
plenitudine si ctre frumusete si c este de
datoria omului s desctuseze acest suspin
universal al Duhului. Printele Stniloae spu-
nea, tot asa, c trebuies primimlumeacape
un dar al lui Dumnezeu, pe care toti laolalt
s I-L napoiem, dup ce am pus pe ea pecetea
iubirii noastre creatoare. Toate acestea sunt
adevrate, toate sunt importante. Dar dac
nu vrem s rmnem n stadiul de bune in-
tentii, ne trebuie o unealt prin care s le pu-
tem pune n practic. Iar aceasta este rug-
ciunea lui Iisus. Si pentru aceasta trebuie s
pornim la drum cci orice destin crestin este
un pelerinaj ctre locul inimii, unde Domnul
ne asteapt, ctre care ne atrage. Cltoriile
nu fac dect s exprime, s nlesneasc, prin
ntlnirile prilejuite, prin nruririle resimtite,
aceast cltorie luntric. Cutm omul,
oamenii care s ne dea cuvinte de viat,
care s ne trezeasc la ceea ce ne este cel
mai apropiat si totusi att de departe... Iat,
Pelerinul a ntlnit un astfel de om: Am intrat
n chilia lui, iar btrnul mi-a spus: Rug-
ciunea lui Iisus luntric si nencetat este
chemarea continu si nentrerupt a Numelui
lui Iisus, cu buzele, cu inima si cu mintea,
avnd simtmntul prezentei Sale, oriunde
si oricnd, chiar si n timpul somnului. Ea se
exprim prin cuvintele: Doamne Iisuse Hris-
toase miluieste-m. Cel care se obisnuieste
cu aceast chemare dobndeste o mare mn-
giere si nevoia de a o rosti mereu. Dup
ctva timp, nu mai poate tri fr aceast
rugciune, care curge n el de la sine, pretu-
tindeni, mereu - conformrelatrilor din cartea
Povestea unui Pelerin. Doamne Iisuse
Hristoase sau Doamne Iisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu, se spune odat cu inspi-
ratia. Miluieste-m sau Miluieste-m pe
mine, pctosul o dat cu expiratia. Aceasta
se face odat cu lepdarea de sine, din dra-
goste. Astfel vom ajunge a vorbi de rugciu-
nea nentrerupt.
La unii mari Printi Duhovnicesti ru-
gciunea lui Iisus devine spontan, ne-
ncetat. Chemarea Numelui Su se iden-
tific cu btile inimii. Ritmul nsusi al vietii,
respiratia, btaia inimii, este ceea ce se roag
n ei sau, mai curnd, n perspectiva nce-
putului si sfrsitului, se recunoaste ca fiind
rugciune. Dar, ndeosebi n zilele noastre,
aceasta nu trebuie voit, ci descoperit printr-
o smerit lepdare de sine, ntr-o ncredere
deplin, prin har. Atunci cnd Duhul Se
slsluieste n cineva, acesta nu se mai poate
opri din rugciune, cci Duhul nu nceteaz
de a Se ruga n el. Fie c doarme sau este
treaz, rugciunea nu se mai desparte de su-
fletul su. n timp ce doarme, mnnc, bea,
munceste, mireasma rugciunii se rspn-
deste din sufletul su. De acum nainte nu
se mai roag n anumite momente, ci mereu.
Miscrile mintii curtite sunt glasuri tcute
care cnt, n tain, o cntare Celui nevzut
- spune Sf. Isaac Sirul. Iar pelerinul ne mr-
turiseste: M-am nvtat att de bine cu ru-
gciunea inimii, nct o lucram nencetat, iar,
n cele din urm, am simtit c mergea de la
sine, fr nici o lucrare din partea mea; ru-
gciunea izvora n mintea si n inima mea nu
numai cnd eram treaz, ci si cnd dormeam,
si nu s-a mai ntrerupt nici o clip. Actului
rugciunii i urmeaz starea de rugciune. Iar
starea de rugciune este adevrata fire a
omului, adevrata fire a fiintelor si a lucrurilor.
Lumea este rugciune, celebrare, asa cum o
arat att de admirabil Psalmii si Cartea lui
Iov. Dar aceast rugciune tcut are nevoie
de gura omului pentru a rsuna. Este ceea ce
anumiti Printi greci numesc contemplarea
firii: omul adun ratiunile (logoi) lucrurilor,
esentele lor spirituale, nu pentru a si le nsusi,
ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o
jertf din partea creatiei. Vede lucrurile, struc-
turate de Cuvnt, nsufletite de Duhul vietii
si al frumusetii tinznd ctre Obrsia patern,
care le primeste, n distinctia lor. Cci unirea,
desfiintnd separarea, nu duneaz ctusi
de putin deosebirii spune Sfntul Maxim
Mrturisitorul. - Toat aceast relatare
avndu-o din lucrarea Rugciunea lui Iisus
a lui Olivier Clement.
- Cretinul contemporan este implicat
n multe activitti cotidiene, care l nde-
prteaz de rugciune. Putems fimoameni
duhovniceti, n sensul amintit de nalt-
preasfintia Voastr, avnd preocupri di-
verse, lumeti i pmnteti?
- Indiferent de preocuprile fiecrui om,
scopul vietii crestine este mntuirea, la care
se poate ajunge numai printr-o stare perma-
nent de rugciune. Exist o disciplin a ru-
gciunii, n sensul c trebuie s ne rugm di-
mineata, seara, la mese, chiar dac avem un
program foarte ncrcat. Nimic nu ne opreste
s avem un program de rugciune. Printre
toate preocuprile noastre putem s ne gsim
timp si pentru rugciune. Apoi s nu uitm
de rugciunea n comun, la Sfnta Liturghie,
la care trebuie s participm.
- naltpresfintite Printe, n alt ordine
de idei, ce ne puteti spune despre vestita
rugciune a inimii?
- Aceast rugciune este foarte folosi-
toare. Este rugciunea pe care trebuie s o
avemn permanent, pe care o putempractica
n mereu. Ea este un model de rugciune, o
practic si un model cu o traditie foarte clar
si veche n Biserica noastr. Cu alte cuvinte,
Rugciunea lui Iisus trezeste n inim o dra-
Caravaggio - Rstignirea lui Cristos
18
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 4(32)/2013
goste fr margini. Ce este, oare, o inim
iubitoare? Se ntreab Sfntul Isaac Sirul. Si
iat cum rspunde: Este o inim care arde
de dragoste pentru toat zidirea, pentru oa-
meni, pentru psri, pentru fiare, pentru dia-
voli, pentru toate fpturile... Iat de ce un
astfel de om se roag nencetat... chiar si pen-
tru dusmanii adevrului, si pentru cei care-i
fac ru... se roag chiar si pentru serpi, n-
sufletit de mila nesfrsit care ia nastere n
inima celor care se unesc cu Dumnezeu!. Si
tot el: Ce este cunoasterea? - Simtul vietii
nemuritoare. Si ce este viata nemuritoare? -
S simti totul n Dumnezeu. Cci dragostea
vine din ntlnire. Cunoasterea legat de
Dumnezeu unific toate dorintele. Iar pentru
inima care o dobndeste, ea este numai dul-
ceat revrsndu-se pe pmnt. Cci nimic
nu se poate asemui cu dulceata cunoasterii
lui Dumnezeu, Care a semnat ale Sale n
toate cele ce sunt, nct prin ele, ca prin niste
deschizturi, s Se arate mintii ntr-o lumin
a ntelegerii, cucerind-o, luminnd-o si
atrgnd-o spre Sine, dup cum aflm scris
n Filocalia - Vol. 8, pag. 421.
Totul culmineaz cu adevrata iubire de
aproapele. M gndesc la acel frumos text al
unui nebun pentru Hristos rus de la nce-
putul veacului XX: Fr rugciune, toate
virtutile sunt ca niste copaci fr pmnt;
rugciunea este pmntul care ngduie tu-
turor virtutilor s creasc... Ucenicul lui Iisus
Hristos trebuie s triasc numai prin Iisus
Hristos. Atunci cnd l va iubi n asa msur
pe Iisus Hristos, va iubi fr ndoial si toate
Ipturile lui Dumnezeu. Oamenii cred c mai
bine trebuie s-i iubesti pe oameni si apoi pe
Dumnezeu. Si eu am fcut asa, dar nu ajut
la nimic. Dar cnd, dimpotriv, am nceput
s-L iubesc pe Dumnezeu, n aceast iubire
pentru Dumnezeu mi-am aflat aproapele. Si
n aceast iubire pentru Dumnezeu, vrsmasii
mi-au devenit si ei prieteni, fpturi ale lui
Dumnezeu - Dup cum aflm consemnat n
aceeasi carte a lui Olivier Clement.
Drept mritorii nostri Printi subliniaz
faptul c trebuie evitat proiectarea propriului
tu psihism asupra celuilalt. Trebuie s-l n-
telegi pe cellalt ntr-o deplin lepdare de
sine, pn cnd ajungi s afli n el chipul lui
Dumnezeu. Atunci descoperi ct de mult
poate fi ntunecat, deformat acest chip de
ctre puterile rului. Atunci poti vedea inima
omului ca loc n care binele si rul, Dumnezeu
si diavolul, duc o lupt nencetat. n aceast
lupt trebuie s se intervin nu prin fort
exterioar, care nu poate duce dect la acel
cosmar al binelui nefast, cu sila de care
vorbea Berdiaev, ci prin rugciune. Poti in-
terveni dac-ti pui toat ncrederea , dac te
lepezi de orice dorint interesat, dac, ase-
menea lui David, ti arunci armele si intri n
lupt fr alt arm dect Numele Domnului.
Si atunci Numele, devenit Prezent, ne inspir
cuvintele, tcerile, gesturile cu adevrat nece-
sare. Celor care ajung n aceast stare de
rugciune, totul le este napoiat nsutit;
Ei cunosc transfigurarea erosului, cutat
cu atta disperare de adeptii freudo-marxis-
mului! Percep cu o plenitudine extraordi-
nar taina fiintelor si a lucrurilor, fata ascuns
a lumii. Primesc harismele paternittii
spirituale, darul vindecrii, darul proorociei.
Aceast paternitate - asemenea celei dum-
nezeiesti, pe care o reflect - depseste, in-
tegrnd-o, dualitatea sexual. Sfntul Serafim,
relund o strveche recomandare monahal,
l sftuia pe staretul Sarovului: Fii ca o mam
pentru clugrii ti - Gsim relatat tot n lu-
crarea lui Olivier Clement.
Printele Andrei Scrima, n lucrarea sa
Despre Isihasm, citndu-l pe Sfntul Ioan
Cassian, sustine c pot contempla divini-
tatea numai aceea care, cu ochi foarte puri,
se nalt deasupra actiunilor si gndurilor
joase si pmntesti, se retrag si urc m-
preun cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte
nalt al singurttii, acolo unde Iisus Hristos,
desfcnd sufletele din tumultul pasiunilor
si separndu-le din amestecul tuturor viciilor,
le statorniceste ntr-o credint vie si le face
s urce pe cea mai nalt culme a virtutilor
unde El si arat mai apoi, neacoperit, slava...
si strlucirea chipului Su celor care au ochii
inimii destul de puri pentru a le contempla
Mintea, unit cu inima, accedelao form n-
noit de ntelegere, la o gndire plin de pace
si de dragoste, purtat de rugciune, cci de
acum nainte aceasta nu se mai ntrerupe n
timpul gndirii. Practica invocrii Numelui lui
Iisus nu are, contrar unor preri, nimic anti-
intelectual: ea rstigneste si nvie mintea.
Inima eliberat fiind de nchipuiri ajunge s
produc n ea nssi tainice si sfinte gnduri,
asa cum pe o mare linistit vezi pestii mis-
cndu-se si delfinii dntuind.
n rugciunea curat este vorba de unirea
mintii (nous) cu inima. Nu trebuie ca mintea
s rmn singur, nici ca inima s rmn
singur. O rugciune care se face numai cu
mintea este o rugciune rece; o rugciune
care se face doar cu inima este pur sentimen-
tal care ignor tot ceea ce Dumnezeu ne-a
dat, ceea ce ne d si ne va mai da n Iisus
Hristos. Este o rugciune fr orizont si fr
perspectiv, o rugciune n care nu stim de
ce s-i multumim lui Dumnezeu, pentru ce l
ludmnici ce s-i cerem. Omul care se roag
are sentimentul c se pierde ntr-un infinit
impersonal. E un sentiment care ignor faptul
c el face experienta unui Dumnezeu per-
sonal. Si deci nu este rugciune - Afirm
Printele Profesor Dumitru Stniloae.
Trebuie s precizm, nc o dat, c a-
ceast ntlnire a mintii cu inima nu se face
prin ridicarea inimii n minte, ci prin coborrea
mintii n inim. Aceasta nseamn c nu inima
si afl odihna n minte, ci mai degrab mintea
si afl odihna n inim adic n adncul inimii
strns unite cu adncul lui Dumnezeu, obi-
ectul cutrii sale. Uneori, celor nduhovniciti
li se dezvluie tainele nceputurilor si ale
sfrsitului omenirii si universului. Ei particip
la trecerea istoriei ctre mprtie, la nasterea
noului Ierusalim; si afl locul n comuniunea
pctosilor constienti, cei care se roag
pentru mntuirea tuturor. Dac Biserica a
condamnat apocatastaza origenist ca cer-
titudine doctrinal si ca automatism cvasi-
ciclic, ea a ncredintat, n schimb, celor ndu-
hovniciti taina rugciunii pentru mntuirea
universal. Rostind n rugciunea lui Iisus
miluieste-ne, ne amintim c nu te mntu-
iesti de unul singur, ci numai n msura n
care devii o persoan n comuniune, care nu
mai e desprtit de nimic. Cel care invoc
Numele devine prietenul Mirelui, se roag
ca toti s fie uniti cu Mirele: Acela trebuie
s creasc iar eu s m micsorez. Nu mai
vorbeste de iad dect pentru el nsusi, cu o
smerenie fr margini. Ca acel cizmar din Al-
exandria, care i-a dat o lectie Sfntului An-
tonie, dezvluindu-i c se roag ca toti s fie
mntuiti, el fiind singurul care merit s fie
osndit. Ca Simeon Noul Teolog care spunea
c trebuie s-ti privesti toti semenii ca pe
niste sfinti si s te consideri drept singurul
pctos, spunndu-ti c n ziua judectii toti
vor fi mntuiti, numai tu vei fi osndit - Ne
spune tot Olivier Clement. Si atunci, Domnul
i-a spus staretului Siluan: Tine-ti mintea n
iad si nu dezndjdui. Aceast ntlnire n
iubire dar si acest sentiment al diferentei in-
finite dintre Dumnezeu si mine, aceast ne-
cesitate a milei lui Dumnezeu pe care o simte
omul, se exprim n rugciunea lui Iisus. Inima
este izvorul sentimentelor, deci si al iubirii.
Iar iubirea nseamn ntlnire cu cellalt. Si
fiindc iubirea este animat de un avnt in-
finit, ea nu ar putea fi pe deplin satisfcut
dect n ntlnirea cu Dumnezeu, Cel infinit.
Printele Profesor Dumitru Stniloae n
lucrarea deja citat ne spune c n ntlnirea
cu Dumnezeu - Infinitul este perceput ca o
bucurie nesfrsit, ca o lumin. Exprimndu-
le prin cuvinte, omul sugereaz aceast bu-
curie care depseste orice limite. Desi nc
foarte slab, cuvintele rugciunii lui Iisus ex-
prim acest sentiment de bucurie, de recu-
nostint si de smerenie infinit. Dar lucrul
principal nu e s rostim cuvinte. Principalul
se afl n aceast experient a bucuriei, a re-
cunostintei, a iubirii, a smereniei si chiar a
durerii nesfrsite care provoac pcatul. Cu-
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
19
Anul IV, nr. 4(32)/2013
vintele nu mai formeaz un obiect de reflexie
pentru cel care le pronunt. Ele nu se mai
interpun ntre om si Dumnezeu, ci prin ele
omul se adreseaz lui Dumnezeu Care este
de fat. Prezenta lui Dumnezeu copleseste
totul.
Prin urmare, trecnd noi prin gama a-
ceasta de stri sufletesti, la ce ajungem? Cu
ce ne alegem? Ce roade culegem? Liniste
aductoare de bucurie si reconfortare su-
fleteasc, mpcare cu Dumnezeu si cu sine.
Minunea rugciunii nu const att n mpli-
nirea ei, n nduplecarea lui Dumnezeu, ci n
atingerea tainic ce se efectueaz ntre su-
fletul nostru limitat si Duhul nemrginit al lui
Dumnezeu. Inima omului se afl ntr-o stare
prielnic primirii harului si binecuvntrilor
lui Dumnezeu. Din aceast atingere odrslesc
o serie de transformri binefctoare n fiinta
noastr. Rugciunea se face ntre noi si Dum-
nezeu n viata noastr uman. n adncurile
serafice ale interiorului nostru se produce,
prin rugciune, o comuniune discret si rod-
nic ntre noi si Dumnezeu. Fr aceast re-
latie personal cu Dumnezeu prin rugciune,
credinta rmne o convingere teoretic, cul-
tul o lucrare de form extern. Fr rugciu-
ne, lucrrii noastre morale i lipseste profun-
zimea religioas, fr rugciune iubirea lui
Dumnezeu nu se manifest n toat pleni-
tudinea ei, se deschide un abis ntre Dum-
nezeu si om - Remarc si subliniaz Printele
Ioan Bunea n cartea sa Psihologia Rug-
ciunii.
- n abordarea unui asemenea subiect
este greu s gseti drmul, calea i traiectul
care s defineasc o stare de lucruri, motiv
pentru care dintru nceput a vrea s stabi-
limconcret, ce este isihasmul, un concept
sau un principiu de viat?
- Isihasmul nu este un concept, ci un prin-
cipiu de viat. Isihasmul este o modalitate
de a tri n liniste, dar nu neaprat ntr-un loc
retras sau ntr-un loc ascuns, ci linistirea des-
pre care vorbesc Patericul si experienta P-
rintilor. Este n primul rnd un soi de viat
plcut lui Dumnezeu, care se adreseaz su-
fletului, vietii, intelectului, vointei si senti-
mentului. Cei care doresc s se linisteasc
pot fi att clugri, ct si mireni. Nu este o
vocatie prin excelent a clugrilor. Este ade-
vrat c monahul trebuie s practice aceast
linistire. Prin definitie, monahus nseamn
reunit n sine, adic devii una cu Dumnezeu.
Si dac vrei s devii una cu Dumnezeu, tre-
buiecaviatatas fientr-o staredehar. Pro-
orocul Ilie a primit descoperirea lui Dumnezeu
n liniste, nici n furtun, nici n tunete, ci
ntr-un zefir lin, ntr-o stare de pace, de linis-
tire sufleteasc, astfel nct nimic din ceea
ce este pmntesc s nu tulbure aceast li-
niste. Nevoitorul, atunci cnd iese din lume,
doreste s se uneasc cu Dumnezeu, doreste
ntr-adevr viata pustniceasc, asa cum se
spune la slujba clugriei. Aceast dorint
are un singur tel, apropierea de Dumnezeu.
n activitatea lui, el urc nencetat. Dinamis-
mul din fiinta uman ne face s ntelegem c
n fiecare zi trebuie s facem ceva pentru a
ajunge mai sus. ntotdeauna ne raportm spre
o tint, la care privim si la care ntotdeauna
ne nevoim s ajungem. Sfntul Apostol Pa-
vel fixeaz aceast nevoint n crucea lui
Iisus Hristos. Deci, cu ochii atintiti spre cru-
cea lui Iisus Hristos naintm, suntem ntr-o
permanent ascensiune spre Dumnezeu, care
este iubire. Din partea lui Dumnezeu, aceast
linistire este mprtsit prin Sfintele Taine,
prin rugciune, prin nevoint. Deci Dumne-
zeu, n aceste porunci ale sale, a asezat mult
liniste, mult pace sufleteasc. Omul ns
trebuie s descopere prin meditatie, prin con-
templatie, printr-o cercetare de sine, ce este
linistea ca stare sufleteasc, pentru c isihia
tocmai aceasta este, o pace a noastr inte-
rioar. Dar nu este o pace a firii, ci o pace ca
dar al lui Dumnezeu, care s-a revrsat asupra
noastr prin Duhul Sfnt. Atunci cnd ne
rugm si cnd ne concentrm asupra
rugciunii, mintea intr ntr-o stare de nevo-
int, ntr-o stare de ascez, astfel nct ea
trebuie s ajung la desertare, la smerenie.
n acelasi timp, si inima trebuie s se ridice
spre minte, pentru c trirea sufleteasc are
nevoie de Cuvnt, care, la rndul lui, trebuie
perceput rational.
- naltpreasfintia Voastr, n acest fel
stnd lucrurile, cuvntul ca perceptie ra-
tional implic ridicarea inimii spre minte.
Cnd descoperi, ns, c eti n Dumnezeu,
c eti cuprins de puterea Duhului Sfnt?
- Psalmistul vorbeste adesea despre munti,
despre locuri nalte, ceea ce ne ndeamn s
ne ridicm de la starea pmnteasc spre sta-
rea cereasc. Coborrea mintii n inim nu
este ceva la care trebuie neaprat s gndim,
aceast coborre se face numai pe cile sme-
reniei. Calea smereniei este o cale de nte-
legere a propriei fiinte. Este o stare prin care
vedem slbiciunea noastr, vedem neputinta
noastr, dar n acelasi timp vedem si puterea
lui Dumnezeu. Am putea spune c n momen-
tul acesta suntem n slav dumnezeiasc, asa
cum si Sfntul Serafim de Sarov ne nvat. El
spune: Acum esti n slav, acum esti n
bucurie si l ntreab: Ce simti?. Iar el i
rspunde c slava dumnezeiasc este doar
slava de linistire, care de fapt este o linistire
a propriei identitti, o aflare si o mplinire n
acelasi timp. Linistea o gsesti numai atunci
cnd esti cuprins de puterea Duhului Sfnt,
cnd ai aflat calea, cnd ai aflat viata, cnd
descoperi c esti n Dumnezeu, fr s te
opresti vreodat. Fericitul Augustin spune:
Ne-ai fcut pentru tine, Doamne si Ne
linisteste sufletul nostru, pn cnd se va
odihni ntru Tine. Mistica ortodox vede
ntr-adevr n liniste o lumin, o pace su-
fleteasc, pe cnd mistica apusean vede
ntotdeauna un zbucium al crucii, al sufe-
rintei, al durerii, al ascezei duse la extrem.
Omul, cnd ajunge la lumin, nu mai are fric,
nu mai are acea ncrncenare interioar,
pentru c lumina aduce linistirea sufletului.
- Isihasmul, naltpreasfintia Voastr,
este perceput ca o permanent ascez i o
trire aparte. Totui, ati putea s delimitati
centrele reprezentative ale isihasmului ca
trire de sine?
- Putem vorbi de centre isihaste, adic
locuri unde s-au nevoit Printii. Isihasmul
este unul si acelasi ca trire, ca nvttur.
Pornind de la Sfntul Munte Athos, unde
isihasmul este de o ascez si o trire aparte,
si continund cu Meteora, vorbim de centre
isihaste cu traditie. Putem continua cu Sfn-
tul Ioan de Rila, n Bulgaria, cu centrele isi-
haste din Serbia. Un astfel de centru, extrem
de important dup prerea mea, a fost Pa-
lestina, cu tritori precum Sfntul Sava,
Sfntul Teodosie, Gherasim de la Iordan. Un
alt centru isihast care trebuie amintit este
Siria. Mnstirea Sfntului Simion Stlpnicul
este un loc ales, de rugciune isihast. Felul
n care se ruga Sfntul Simion, trind n vrful
stlpului, este unul dintre cele mai aspre mo-
duri de rugciune. Dumnezeu a rnduit s
ajung n locul acela magnific si s simt pre-
zenta acestui sfnt de o smerenie inimagina-
bil si de o trire aparte. La Mnstirea Sfnta
Tecla, tot n Siria, am simtit aceeasi putere a
rugciunii isihaste. Si la noi n tar sunt cen-
tre isihaste de traditie, precum cele de la M-
nstirea Frsinei, Mnstirea Neamt, M-
Caravaggio - Punerea
n mormnt
20
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
nstirea Tismana, Mnstirea Sihstria. Ca
pretutindeni n centrele isihaste, si aici triesti
certitudinea c fructul se coace noaptea, ntr-
o ardere treptat, n liniste si lumin dumne-
zeiasc. Cine vrea s fie ptruns de acest foc
al crucii trebuie s se fac pinea lui Hristos.
Jertfa este absolut necesar. Ea ne subtiaz,
ne transfigureaz, pentru c doar asa vom
putea primi lucrarea lui Dumnezeu. Cu ct
inima se micsoreaz fat de lume, cu att se
dilat fat de Dumnezeu si ajungem s-L
iubim pe Dumnezeu. Rugciunea n aseme-
nea cazuri este insistent, este strigt. Sfintii
ridicau glasul spre Dumnezeu pentru c ei
ajungeau la starea pe care nsusi Mntuitorul
a avut-o pe cruce atunci cnd a strigat: Dum-
nezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce m-ai p-
rsit?. Sfntul Siluan vorbeste adesea des-
pre aceast prsire si ne face s ntelegem
c nu putem ajunge la Dumnezeu dac nu
st-ruim. Dumnezeu ne spune Bate si ti se
va deschide, dar aceast struint trebuie
s fie ntocmai ca a lui Iacob cu ngerul.
Mntuitorul ne ntreab: Vrei s te vindeci?,
iar noi i rspundem: Da, Doamne, vreau,
dar vindecarea cere sacrificiu, cere jertf, cere
smerenie. Trirea n suferint este o mare ca-
tastrof, te pndeste urmtorul pas, moartea,
or, ca s scapi de moarte, trebuie s te vin-
deci. ntotdeauna m-a impresionat o scen
n care Michelangelo l-a redat pe pctos
ncorsetat de sarpe. Este extrem de sugestiv
aceast imagine a omului pctos, n care se
vede clar cum pcatul l sugrum pe om.
Pcatul implic existenta n chinuire, dar
mpcarea cu Dumnezeu ne arat c trim n
pace si murim n pace. De-aceea se si spune:
S-a svrsit n pace. Asta nseamn c s-a
svrsit n liniste, n bucurie, n dragostea
lui Dumnezeu.
- naltpreasfintite Printe, n Mnsti-
rea Frsinei, n care de-a lungul timpului
s-au nevoit desvriti sihatri, amputea
vorbi despre o trire desvrit athonit?
- Mnstirea Frsinei este un loc ales de
sfinti. nainte de Sfntul Calinic, ocrotitorul
acestei sihstrii, la Frsinei s-au nevoit printi
sihastri care nc din vremea aceea aveau
rnduial athonit. n legmntul de blestem
pe care Sfntul Calinic l-a lsat acolo este
mentionat clar c viata monahal de la M-
nstirea Frsinei este o viat de tip athonit.
Acest loc de rugciune si de viat pustni-
ceasc este si un loc al prezentei Sfntului
Calinic. El nu a prsit niciodat aceast
sfnt mnstire, rnduiala impus de el ps-
trndu-se si astzi. Ceea ce nseamn c harul
pe care l-a primit Sfntul Calinic de la Dumne-
zeu de a ntemeia aceast sfnt mnstire
este prezent acolo, prezent n viata si trirea
monastic a locului. Ceea ce m impresio-
neaz foarte mult este c cei care ajung la
Mnstirea Frsinei nu caut un clugr
anume, ci rnduiala Sfntului Calinic, care
este o rnduial de slujb, de rugciune, de
viat duhovniceasc. Prin aceeasi rnduial,
se stie c femeilor nu le este ngduit s
pseasc n Sfnta Mnstire Frsinei, si asta
din simplul motiv de a respecta regulile mo-
nastice ale locului ocrotit de duhul Sfntului
Calinic.
- Stiu c mnstirea dumneavoastr de
metanie este Frsinei, c niciodat nu veti
avea o viat duhovniceasc menit s se
detaeze de rugciunea i asceza athonit.
A vrea s tiu cumati perceput impactul
rugciunii isihaste?
- Avnd n vedere c si acum m con-
sider tot acolo, am peste 35 de ani de Fr-
sinei, cele mai multe amintiri si triri duhov-
nicesti tot de Frsinei m leag. Dup cum
bine stim, viata pustnicilor fericit este, iar
ntlnirea cu Dumnezeu la Mnstirea Fr-
sinei este prezent, este profund, este vie,
cel putin asa simte sufletul meu de monah.
S nu credeti c viata de acolo este frumoas
pentru c este lipsit de griji, ci pentru c
acolo poti tri cu desvrsire o permanent
ascez. Mnstirea nu este un loc de medi-
tatie si odihn. Postul, rugciunea, metaniile,
lacrimile, slujbele de noapte, acestea sunt
hrana de fiecare clip a clugrului. Dac
monahul reuseste s si fac rnduiala, ca pe
un principiu de viat, abia atunci putem spu-
ne c a dobndit calea cea dreapt a mp-
rtiei lui Dumnezeu. Slujba clugreasc ne
nvat c Iisus Hristos trebuie s ti fie la
sculare, Iisus Hristos s-ti fie la culcare, Iisus
Hristos s-ti fie ntotdeauna preocuparea de
cpetenie. Ori esti ars de focul Duhului, ori
esti ars de focul acesta al instabilittii, sau,
altfel spus, nu tetinelocul. Frsineiul aavut
dintotdeauna mari tritori n Iisus Hristos.
- Trind puterea rugciunii isihaste n
aceeai perioad cu printele Ghelasie, ati
putea delimita traiectul spiritual i ascetic
al acestui atipic isihast?
- Noi am fost contemporani, el ajungnd
doar cu cteva luni naintea mea n mnstire.
Eram din aceeasi zon, aveam aceleasi ide-
aluri, asemnndu-ne n dorul permanent
dup Dumnezeu si dup rugciune, fiind cu
toat fiinta iubitori ai Sfntului Calinic. Pentru
printele Ghelasie rnduiala mnstirii era
ceva sacru, de care nu-i era ngduit nimnui
s se ating. El a avut un canon al lui, datorit
cruia mult vreme nu a slujit, iar eu am avut
marea bucurie s-l repun n activitate ca
preot. Si a fost un preot tritor si un bun du-
hovnic, preocupat de mistic. n cei din urm
ani ai vietii nu a dorit s fie consultat de me-
dici, ci a ales s-si duc propria cruce. Si a
ars ca o lumnare, cu o prezent continu. n
ultima perioad a vietii mnca extrem de putin
si, slbit fiind, sttea tot timpul pe pat, cu
patrafirul pregtit pentru cei care veneau s
se spovedeasc.
- naltpreasfintia Voastr, pn la urm,
cine anume poate practica isihasmul?
- Orice om, fie clugr, fie mirean, oricine!
Important este s ajungi la acea stare n care
Dumnezeu s coboare n inima ta si s te
unesti cu El. Rugciunea inimii este un dar al
lui Dumnezeu pe care trebuie s-l cutm si
trebuie s-l gsim cu orice pret, dar nu trebuie
s-l fortm pe Dumnezeu s ni-l dea. Ca orice
dar, se cuvine doar aceluia care l merit cu
desvrsire. Omul ns trebuie s descope-
re prin meditatie, prin contemplatie, printr-
o cercetare de sine, ce este linitea ca stare
sufleteasc, pentru c isihia tocmai aceasta
este, o pace a noastr interioar. Dar nu
este o pace a firii, ci o pace ca dar al lui
Dumnezeu, care s-a revrsat asupra
noastr prin Duhul Sfnt.
- naltpreasfintite printe Arhiepiscop
i Mitropolit, puteti s ne adresati, acum,
n ncheierea acestui frumos, duhovnicesc
i multfolositor dialog, cteva cuvinte,
sfaturi sau concluzii?
- n ncheiere, voi sublinia nc odat ade-
vrul si realitatea c, prin rugciune omul
pseste naintea lui Dumnezeu, pentru a vorbi
cu El despre sufletul su, despre desvrsi-
rea si despre mntuirea sa, rugciunea r-
mne suprema datorie a noastr, a tuturor
crestinilor, vznd si constatnd din cele
enuntate aici importanta si actualitatea ei,
fiind ieri, azi si n veci aceeasi; ea fiind semnul
suprematiei morale si duhovnicesti n lume.
Dac, prin absurd, ar fi s nceteze, la un mo-
ment dat, rugciunea pe pmnt, nevinovtia
ar rmne fr ocrotire, pcatul fr iertare,
virtutea fr putinta desvrsirii si lumea ar
intra n ntunericul stricciunii si a mortii care
ar duce la noaptea vesnic a iadului. Ndej-
dea sporeste prin rugciune: ndejdea Zilei
din urm, nenserate, cnd adierea Duhului
va mprstia cenusa si va arta ca un rug
aprins ntru Iisus Hristos. Risipirea amgirii
si zdrobirea mortii nu se vor svrsi fr mari
ncercri. Atunci, cine va chema Numele
Domnului se va mntui. Asadar, Rugciunea
este o minune ce face minuni: l coboar pe
Dumnezeu si nalt sufletul ctre El. Este o
minune pe care o putem svrsi si de care ne
putem mprtsi zilnic, plecnd genunchii
trupului dar, mai ales, ai sufletului si nltnd
mintea noastr spre Domnul. Urmeaz doar
s-i ntelegem sensul si s o cultivm spre si
pentru desvrsirea noastr cci ea este
semnul omenittii si izb-virii noastre!...
- V multumesc foarte mult, naltprea-
sfintia Voastr, pentru toat cldura, dra-
gostea i amabiltatea, dorindu-v mult
succes, mult spor i multe mpliniri duhov-
niceti, n continuare!...
- Doamne ajut, cu mult bucurie!...
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
21
Anul IV, nr. 4(32)/2013
{tefan Lucian MURE{ANU
Poate ca nimeni altul, George Bacovia si-
a trit viata ntr-un sens greu imitabil, des-
cifrat de ctre multi dintre biografii si ca un
om al meditatiei profunde, ns definit ca un
fiind cu un sens scruttor al unei lumi care
si ncheia un ciclu de fiintare teluric. El tria
pentru c fusese druit cu viat, ns n tru-
pul lui bolnav eul cosmic gemea la fiecare
adiere de vnt, care anunta apropierea unui
sfrsit al egoului teluric. Asculta sunetele si,
precum marilor ntelepti ai lumii, le ddea un
sens si le unea cu toate ideile, sumbre imagini
apocaliptice ntr-un joc sinistru al onomato-
peelor
1
. n templul singurttii, al meditatiei
si al locului n care lumina nu ptrundea, doar
eul i se zbtea ntru eliberarea si nltarea
spre culmile nemuririi radiante.
Poezia Plumb este creatia prin care i se
delimiteaz frontiera existential, eul su se
umple de mister, revelatia desparte teluricul
de cosmic, ns i d suprematia prin nssi
viata tainic de dup moarte. Cavoul repre-
zint trecerea dintr-o dimensiune n alta a
poetului, acolo se exprim divinul si medi-
teaz n singurtata lui deplin: Stam singur
n cavou... si era vnt.../ Si scrjiau co-
roanele de plumb. (Plumb, 1965:37). Imper-
fectul verbului onomatopeic scrtiau
creeaz o atmosfer de team pentru viul
trector prin noaptea nentelesului si d un
sens continuittii vietii dup moarte. La pre-
zent, verbul scrtie arcuieste si tensio-
neaz starea poetului n anotimpul rece, cnd
nc ...crengi ostenite/ Pe garduri btrne,
pe stresini de lemn (n grdin, 1965:46)
nceteaz viata. Fiindul poetic intr n amor-
teal, cade n visare si se pregteste s por-
neasc spre o alt lume, a infinitului. O alt
viat n care viul se detaseaz de fiind, eul
cosmic se rupe de egoul teluric. Singurtatea
domin peste tot ceea ce este lumesc, iar
ploaia trrie: Pe-afar de stai/ Te-nbusi
de fum (Pastel, 1965:38), fumul devenind
gazul toxic al distrugerii eului, pentru c su-
fletul este un abur viu, o purificare a eului
pregtit pentru cltoria n Univers, cu totul
diferit de fumul neccios pierztor de viat.
Clipele egoului sunt un trit vesnic, o scur-
gere a timpului ntr-un infinit cosmic unde
rgete lungi / Pornesc din ocol (Pastel,
1965:38). Substantivul participial onoma-
topeic, la plural, rgete, urmat de adjectivul
lungi, creeaz un spatiu n care teama de
natur este continu, un produs al nostru si
o ntrire a poetului tocmai pentru a se n-
telege c eternitatea este continuarea unei
alte vieti lipsit de sunetul dogit al anuntrii
nserrii si a cderii noptii. Dou stri de fapt
privite cu atta sovial de omul profan, care
nu ntelege sensul potrivit al celor dou lun-
gimi ale timpului apunerii soarelui si a domniei
Ir echivoc a lunii n noapte. Sinestezia glas
amar (Decor, 1965:39) ntreste durerea su-
fletului de a slslui n templele umane uzate.
El se manifest prin glasul psrilor ce se
nalt spre ceruri si care coboar apoi adu-
cnd speranta, unica sans a vietii. Gerun-
zialele plound, plngnd (Lacustr,
1965:41), ce au n compozitia lorapa casipot
al exprimrii durerii, sintetizeaz dou imagini
sanctuar: ploaia, un dat al naturii, puterea
divin arcuit peste timpul existentei telurice,
n care omul, ca cea mai important creatie a
Universului se hrneste cu cele mai impor-
tante molecule ale mentinerii vietii, d prin
fiindul lui, cnd sufletul i plnge sau i rde
de bucuria mplinirii, apa mrii ochilor, srat
si substantial mplinit n constructia noastr.
n versul bacovian si imaginile vizuale devin
onomatopee, le lanseaz ntr-un mod perso-
nal ca imagini vizuale, ns le forteaz prin
cuvnt, n mental, s provoace un joc al sune-
teleor. n poezia Sonet, al treilea vers din
prima strof prezint o imagine dualist, ma-
teria si spiritul, n care prezentul verbului
ard poate sugera att trosnetul buctilor
de lemn uscat din sobele caselor, ct si chinul
apocaliptic al fiindului teluric, pn la des-
prinderea total a eului cosmic, n a treia zi a
mortii. n vers ns felinarele au un rol al legrii
de ntuneric, departe de a sugera lumina. Par-
ticipiul la plural afumate, fumul negru si
neccios, distrugtor de viat, opreste lumi-
na crend ntunericul suspiciunii existentu-
lui, ivirea umbrei presupuse, dublura uman
Ir de care fiindul ei ar fi sters. Triste, ad-
jectiv la plural sugereaz dorul, acea durere
nfundat a omului, tusit n amarul inimii.
Soaptele (Amurg de toamn, 1965:44), pe
care initiatii le aud, l fac pe poet s simt
vntul care, de departe, anunt o schimbare
si n noapte el aude ...gemnd amorul meu
defunct,/ Ascult atent privind un singur
punct/ Si gem, si plng, si rd n h, n ha....
Punctul, imaginea vizual a cresterii si a in-
finitului, creeaz n Univers o lume nou,
transferat spre mplinire a voii deusiene.
Cele dou sunete ale exprimrii rsului, h
si ha, nu sunt altceva dect dou elemente
onomatopeice ale unei manifestri sarcas-
tice, ale dorintei exprimrii unei tensiuni ner-
voase, delirante. Sunetul aramei, metal cu o
rezonat specific si vibratii puternice, este
des amintit de poet cnd doreste s se apro-
pie de divinitate: Cnd sun arama n noap-
tea deplin (Plind, 1965:47), fcnd aluzie
Sensul onomatopeelor
\n crea]ia liric# bacovian#
Sensul onomatopeelor
\n crea]ia liric# bacovian#
Motto: Veacul m-a fcut/ Att de cult,/ nct m uit/ Peste oameni./ Am nvjat attea/
n timpul din urm, / C suntem / La un punct nsemnat. (George Bacovia, Vizit)
22
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
la starea lui de om solitar, cuttor al pusti-
ettii, dar si la Graalul sacru al Mntuitorului.
Pustietatea apare n poezia lui Bacovia ca
dorint a meditatiei, a eliberrii gndurilor
de lumesc n care intra si grija lui fat de
boala care i stpnea trupul. Poezia De-
cembre l defineste n noua postur a chi-
nului trupesc si a ncercrilor bolii de a-i
supune gndurile. Timpul rece creeaz n scri-
sul bacovian teama de umiditate si, atunci,
apar onomatopeele ca scurgeri de viat si
team de fiind. Nu sunt exprimate direct ns
ele sugereaz noua expresie n gnd: Si focul
s-aud cum trosneste este versul care echi-
libreaz psihic pozitia sa teluric, nde-
prtndu-l de teama lumeasc a sfrsitului
pentru c are dorinta: La horn s ascult
vijelia, acel joc al tenebrelor, al semnului c
oricnd se poate Potop e-napoi si-nainte,
iar el doreste s i se citeasc. n declamatie
cuvintele prind o viat cu totul alta fat de
cea gndit. Se exprim, se rnduiesc n tona-
litti, se ndeprteaz si se lipesc de sufletul
elevat. Cuvintele rostite au o onomatopee
tainic, fasciculul de lumin le nteteste n
universul mitic al pronuntiei. Cine stie s
rosteasc cuvintele cunoaste si sensul exis-
tentei, metamorfozndu-se n eul cosmic nc
din timpul egoului teluric. Bacovia murmura
gemnd, lumina cu versul si vibra prin cu-
vntul su cu zeci de ntelesuri. La el scr-
titul aducea cnd liniste, meditatie n siciriul
greu de plumb, cnd neliniste, team, revelatie.
n poezia Vals de toamn (1965:116)
este interesant acceptia n sens dublu al
gerundivului onomatopeic hohotind urmat
dup versul O las-m acum s te cuprind...,
n expresia dialogat - Hai, s valsm iubito,
hohotind ce ar putea sugera sentimentul
de bucurie fat de eliberarea de sumbru, de
scparea de funerar, o team fat de un
eventual sfrsit, dar si un sentiment de nostal-
gie Dup al toamnei bocet mortuar.
Toamna pentru Bacovia nsemna sfrsitul si
nceputul unei dureri att fizice, ct si spi-
rituale. Era anotimpul viziunilor, al des-
compunerii materiei si a eliberrii ideilor: n
noaptea asta-n care am devenit nuc. / Oh,
plou, si tu gemi cu plns de armonie...
(Nocturn, 1965:117), era timpul noilor m-
pliniri. n poezia Poveste, apropiat genu-
lui creativ eminescian, lirismul erotic este
creat n soaptele pdurii, un spatiu al iubirii
n care ecoul, tain a emiterii si conservrii,
totodat, a sunetelor, pentru c se spune
din btrni c ecoul este modul prin care dia-
volul si atrage, n locuri periculoase, spre
abisuri, sufletele pentru a le distruge, poetul,
un initiat, cunostea acest demers satanic si
va produce rsul: - Ha, ha, ha, rdea ecoul,
de rdeam de-a ta plcere. Interjectii si ono-
matopee care exprim manifestri sonore
nearticulate, sugernd o legtur a brbatului
care este definit ca om: ntre om si-ntre
femeiemi-ai spus uradin trecut, / Te-amlsat
s-nsiri povestea cu dureri si cu mistere /
Pentru mine, ca oricrui trector necunos-
cut. Bacovia iubeste ca nimeni altul si str-
luceste prin dragoste precum lumina luci-
feric, o cu totul alt form a iubirii si a durerii.
El stie c brbatul esteom, iar femeia,femeie!
Oare n acest vers nu decriptm Facerea
ca gest al pcatului adamic, pe care nltarea
superioar a puterii de ptrundere n taina
universului poetic decodific lumea prin fe-
meie? Ultimele dou versuri din acest po-
veste de dragoste a poetului aseaz linistea
peste onomatopeea respingerii jocului luci-
feric: Ascultnd ecoul rece, nspre toamna
friguroas, / Ce-aducea-ntlnirii noastre un
adio-ndeprtat. Ecoul rece nu sugereaz
oare nceputul unui nou sfrsit, o trecere su-
perioar a sunetului din teluric n cosmicul
noilor forme? La un moment dat, poetul va
spune: - Adio, pustiu, si fior. / Va fi, poate-
odat amor. (Romanta, 1965:127) moment
grandios al transformrii egoului n eul care
va putea s vad n adevr existenta ascuns
pn atunci a ideii prin cuvnt, sub vlul
fumului gros al recelui anotimp al suferintelor
din trup.
Dezvluirile lui Bacovia, tinuite cuvinte
n sugestii, simboluri ndjduite n speranta
remarcei: - O, genii ntristate care mor / n
cerc barbar si fr sentiment (Cu voi...,
1965:131), creeaz senzatia c, n perioada
de intens creatie, poetul ajunsese la o satu-
ratie a ntelegerii menirii sale. De aceea, de
multe ori se rupe de cei multi: Mai bine sin-
guratic si uitat, / Pierdut s te retragi neps-
tor, constientiznd c timpul se scurge, iar
el nc nu spusese tot ceea ce avea de spus
lumii elevate. Literatul cunoaste adevrul
fiindului teluric si faptul c putinii initiati
cunosc adevrul: Ce trist este pe lume / Un
cntec, / Un cntec ce-l tot aud: / - La munc...
. Oare care s fie sensul acestei expresii care
a dat vietii omului un nou sens? Oare unde
sunt ndemnurile la ridicarea anticelor pira-
mide, sau a Coloseumului, a Romei, a Sarmi-
segetusei? Onomatopeicele interpretri ale
cderii cu greutate ale trncopului, trosc,
crpnd rigida piatr de granit, sau a cioca-
nului, poc, nivelnd ceea ce hrsitul
pietrei abrazive urma s dea finetea obiec-
tului prelucrat. ndemnul la munc este total,
nu particular, este tot ceea ce omul a ntre-
prins ca activitate constient n desvrsirea
sa. Literatul nu are somn nici liniste pn ce
creatia lui nu se desvrseste. George Baco-
via s-a nscut n lume ns a creat ntre oa-
meni si a devenit n timp omul-poet care Sic
transit
2
: Acolo, unde nu-i nimeni, / Nici
umbre, / Unde se duc multime de ani, / Si
zgomotele zilei, / Si tcerea noptii..., s-a
mplinit ca geniu al scrisului romnesc: n
lunga sa tcere i retragere, Bacovia medita
adnc asupra vietii, rmnnd un venic
nsetat s cunoasc attea cte se ivesc,
cte ar fi de tiut, de cunoscut... .
3
1
onomatope, pl. ei (vgr. onomatopoiia, d.
noma, onmatos, nume, si poio, fac; lat. ono-
matopoeia, it. -pa si -pja. V. epo-, melo- si
prosopo-peie). Onomatopeea este un cuvnt
care, prin elementele sale sonore, imit cu
aproximatie un sunet sau un zgomot. n gramaticile
limbii romne este considerat o sub-clas a
interjectiei.. Cf. DEX,
2
Sic transit, trd. din lb. latin: astfel trece, titlul
poeziei lui George Bacovia publicat n vol. Stante
burgheze, 1946.
3
Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia,
p.319, Editura Pentru Literatur, Buc., 1962.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
23
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Poe]i ai Societ#]ii Rom@ne de Haiku
/ Poeme haiku
Poe]i ai Societ#]ii Rom@ne de Haiku
/ Poeme haiku
Adina EN~CHESCU
Iarn geroas
apr crizantemele
cu respiratia mea
Oameni si cini
lng tomberoane
aceeasi foame
Trm de mare...
valul mngie stnca
pn o sparge
Pine aburind
ochii micului cersetor
dintr-odat mari
Vasile MOLDOVAN
La parastas
toti vorbesc deodat
nimic despre mort
Cu fiecare
croncnit de cioar
cade o frunz
Atrnnd pe frnghie
rtcit printre scutece
rochia de mireas
Dou tceri
una lng alta
nunta de argint
Teodora MO}ET
Toamn trzie
miros a tmioas
si ulucile
Iarna s-a sfrsit
urmnd sicriul mamei
cu ochii-n pmnt
Arom dulce
Multe dude czute
n poarta casei
Lng liliac
rufele de pe srm
capt parfum
Constantin STROE
Prevestind vara,
peo ramur demr
un cuc rgusit
Rafale de ploaie
statuile din Cismigiu
Ir umbrele
Vreme de criz
chiar si sperietoarea
cu buzunarul gol
Cavou luminat.
Lumnarea aprins
poate de lun?
Florin GRIGORIU
Zbor de rndunici
turisti opriti la han
studiindu-le
Sub ploaia rece
cu plria tatei
la strns aracii
O fat strignd
numele biatului;
toti ntorc capul
Privind din balcon
luna spre satul mamei
cu lacrimi n ochi
Valentin NICOLI}OV
Curtenie
pe masa bunicului
ultimii ochelari
Apus de soare
la plecare umbra ta
ar mai rmne
Toamna n parc.
Un balansoar leagn
o frunz moart
Dou umbrele
fug prin ploaia de var.
ndrgostitii...
Vali IANCU
Vechea oglind
parc mai ieri mi priveam
fraga buzelor
Peisaj nocturn:
un avion strpunge
secera lunii
Mai trece-o toamn
cmara iar e plin,
dar sufletul meu?
Noaptea dintre ani
desfac o sticl plin
cu noi iluzii
Dumitru RO{U
Biblia veche
si-o candel aprins
pustnicul s-a stins
Toamn ploioas
mi risipesc tristetea
printre pahare
Prin zloata strzii
un boschetar si-un cine
peste drum Fast Food
Jefuit, uscat,
abandonat n strad
pomul de Crciun
Grupaj realizat de Valentin Nicoli(ov, preyedintele Societ(ii Romne de Haiku
24
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
pe coard arpegio
tu nobil
sibil
iubire imposibil
ca un impresario
de inim imbroglio
cnd te vedea-voi
n zvoi
cu dor de tain amndoi
s vii s nu mai vii
la mine n pustii...
almintere
ce te-ar oprea
alminterea
olg tu frumoas prea
Att de drag
Att de drag Olga-mi esti
Si te-as iubi de la distant.
Sunt pomul dezrdcinat
Si fr de sperant.
Atunci cnd te-am mbrtisat
O, tu fptur dulce,
n snge m-am cutremurat...
La mas lng tine-am stat
Ca lng-o zn alb
Si m simteam nfierbntat...
O hart luminoas cu forma trii noastre
A aprut pe cerul ntins peste Carpati:
Conturul Romniei domnind n zri albastre
Vibreaz tricoloric prin nori nflcrati.
Deodat, lng forma pe ceruri proiectat,
Apare chipul blnd si trist al lui Iisus
Care si ia coroana de spini nsngerat
Ca s-o aseze-n mijloc, pe harta cea de sus.
Si-atunci coroana-ncepe s creasc tot mai mare,
Strngnd n cercul ei simbolul rotitor,
Dar chipul lui Iisus ncet, ncet dispare
Iar Harta se transform n astru orbitor...
Cristian Petru B~LAN
(SUA)
Unui fost parlamentar
si spune asa de trist povestea
ca si cum femeile ar fi murit,
de la putere a aflat el vestea,
c-n Congo l-au trimis la gngurit.
Gluma a prins rod
Gluma pare c-a prins rod,
niciun pic dureri de cord...
Ir de pmnt si ap,
doar cu fileledin map.
Muta(ie n Rai
De cnd l-a lsat nevasta,
si-a pierdut si lookul, rasa,
tot c l-a lovit npasta,
s-a mutat si-n Rai cu casa.
Cotidian
Guvernul face fete fete
Lsnd euro s dezghete,
Pe leu l-a potcovit cu boal,
iar pe tran ... cu burta goal.
Marinela PREOTEASA
Lada cu pcate
Toate-s vechi si nou s toate!
Se d iar iama-n lada cu pcate.
Vezi, cioara de pe gard nu zboar!
Si sacii vor veni cam goi la moar.
J ocul leului
Leul este acuma prins n corzi
n ringul amazonic,
Euro este pasat pe la comozi,
Ca un artist homeric.
S-a mbtat Leul!
Leul s-a mbtat asear,
Si-n Guvern, bnd ap chioar
Iar din dragoste de tar,
Pleac n jungl de la var!
Lupi
Fata monedei este tot alb,
Cantr-un an bisect cu mult zpad;
lupii o musc pe toate muchiile
... au gresit (ano)timpul
n care s-si fac de cap!
n carantin de cuvnt
[Mu(l)time (gra)vid]
E carantin, n-am ce-i face!
Cuvintele nu dau nici pace,
Se poart movul n an de criz,
Cuvinte mov asteapt-n priz!
Electoral
Dac negru este frate
doar culoare de deces,
portocala de pe spate
e lanterna de succes?!...
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
25
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Livia CIUPERC~
n acest sfrsit de martie,
2013, merit s ne-amintim de
Elena Farago, mbrtisndu-i
Poezia si conformndu-ne unei
serafice invitatii:
Iubete-mi minile i ochii/
Si iart-le dacau fost clipe/ n
care nau tiut s-ti spun,/ n
care nau putut s-ti dea/ Atta
ct poate doru-ti le cerea...
Se stie, Elena Farago s-a ns-
cut la Brlad, la 29.03.1878, si a
plecat la cele vesnice, pe 4 ia-
nuarie 1954. A fost timp de trei
decenii director al Fundatiei
Alexandru si Aristia Aman
(astzi, Casa memorial Elena
Farago), precum si inspector la
Azilul de copii, din Craiova. Pen-
tru activitatea sa literar, va fi
recompensat cu multe premii
valoroase.
Unul dintre cele mai fru-
moase elogii, care i-au fost dedi-
cate n timpul vietii, merit s ni-
l amintim pe acela, formulat de
Radu Gyr, n 1943, la mplinirea
vrstei de 65 de ani.
Portretul scriitoarei Elena
Farago transpare, n duioasele
amintiri ale lui Radu Gyr, prin
cteva ipostaze memorabile. Mai
nti contemplnd o fotografie-
autograf a poetei, datat: Cra-
iova, aprilie 1913.
Putin imaginatie, v rugm!
Chipul senin si calm al poetei
ne priveste de un veac. Asa nota
Radu Gyr, prin ochii copilului de
clasa I, gndind la momentul
1913: un chip de femeie, de o
frumusete grav, cu totul deo-
sebit, cu linia profilului uor
melancolic, cu frunte nalt i
privire adnc, meditativ... Si
chiar dac n-am privi niciodat
acea fotografie, si tot am avea
putinta de a ne-o imagina, sop-
tind, n ritmicitti mozartiene:
... Si iar mi-i sufletul la tine/
Att de ntreg,/ Att de tot,/ C-
mi sorb o lacrim i-mi pare/ C
cere,/ Mngie,/ Si doare/ De
parc tu ai plnson mine/ De
parc ti-amvenit de tot...// Aa!
... d-mi minile amndou,/ Si
ochii amndoi mi-i d/ Deschii
adnc/ Si mult/ Si-aproape/
Pnvomnchide-o subt pleoa-
pe/ Aceeai stea topitn dou/
De mult ce ia/ De mult ce d...//
Si calea gndului senchide/
Doar lacrmile vad i cer.../ Si
nu mai amnici ochi,/ Nici gu-
r.../ Pe valul mrii ce m fur/
Privirile nu-i pot deschide/ De
ct fereastra dinspre cer... ($i
iar mi-i sufletul la tine)
Cel de-al doilea portret este
vizual, real. Un portret al concre-
tului, conturat, prin ochii adoles-
centului, liceanului, Radu Gyr.
Iat-l ndrznind a se-nftisa dis-
tinsei poete, prestigios director,
pentru a-l initia. Elena Farago i
apare solemn, prea solemn
chiar, cap mare, de o stranie
distinctie, frunte nalt, lumi-
noas, ochi ciudati, adnc p-
trunztori, capabili de-a sfredeli
inima si a intimida, un aer grav
si impuntor Acestchip de pre-
oteas antic i frunte George
Sand. Sfsietoare sensibilitate,
n notatia: avea trup greoi i
suferind. Iat c intimitti ale
fiintei se cer protejate. Se va con-
fesa ns Poeta. Ce dureroase re-
flectii!
Trei frunze ruginite mai
strjuiesc fereastra,/ Din crean-
ga despuiat ce st s-mi batn
geam, - / Atta vd afar din
coltun care mi-am/ Fcut cul-
cu durerii i pentru i arna
asta...// Tu-mi scrii i drag m
mustri de ce nu-ti spun ce fac;/
O, dacai ti ce multe ti spune
dorun minte/ Nu le-ai mai cere
mnii sracel e cuvinte/ Cu
atta trud scrise din patun
care zac...// Ce fac?... mi rbd
durerea, mai plng, m mai
agt/ De-o raz, ori de-o umbr,
cnd mi privesc fereastra, / Ori
de vreo frunz moart can dimi-
neata asta,/ Si-apoi privesc n
mine adnc i mult, - invt//
Din cartean cares scrise adu-
cerile-aminte,/ Mereu acelai
cntec, deil tiu pe de rost,/
Si-l cnt ca s-i dau vietii, din
tot ce drag mi-a fost,/ Rbdarea
Solemnitatea unui poet:
Elena Farago
Solemnitatea unui poet:
Elena Farago
i puterea de-a lncezinainte...//
Mi-l cnt n gnd i atta de
calden stnga lor/ Curg lcr-
mile bune ce-mi dau putere
mintii,/ C plng de mila celor
cen prada suferintii/ Nau nici
mcar ce plnge cnd se gn-
desc c mor... (Scrisoare)
La mplinirea frumoase vrste
de 65 de ani, Radu Gyr i dedic
omului si poetului Elena Farago,
distinsei amfitrioane careprezi-
da jupiterian, colocvii nocturne
i glgioase de zei i zeite, n
salonasul ei, situat n spatele
muzeului, un dar nepretuit.
Autorul amplului articol, din re-
vista Universul literar (20 apri-
lie 1943), nu ezit s afirme c
Elena Farago era orgolioas
- ca toti poetii lucizi i nalti
n mndria stigmatului de aur
pe care-l poart. Sunt subli-
niate toate calittile care nno-
bileaz acest suflet generos: in-
teligent, ptrunztoare, domi-
natoare i pururea febril n
entuziasmi initiative, prieten
leal.
n numele prietenilor si: N.
Milcu (1903-1933), Stefan (Io-
nescu) Blcesti (1896-1975), fratii
Paul Constant (1895-1981) si Eu-
gen Constant (1890-1975) - poetii
unui veac, Radu Gyr sesimten-
drepttit s afirme c n toat
adolescenta lor, au ucenicit la
nicovala poeziei, sub zmbetul,
sub sfatul, sau sub dojana me-
terei...
Ce poate fi un mai nobil oma-
giu adresat mentorului Elena
Farago dect aceste nestemate
rostiri?! Nou, celor de astzi, n
primvara anului 2013, la o dis-
tant de 135 de ani de la nasterea
sa, s soptimUn bun rmas: ,Si
vei pleca/ Tu, ce n-ai luat din
viata mea/ Dect un azi, un sin-
gur azi/ Fr de ieri i frde
mine...
26
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
My World is Your World
My zephyr,
The sun into my green you are,
While I am your moon- light spot;
Our nature is a rose anthem fall
And we, humans in love,
How simple!
A garden of hope.
My word,
A hey of silence you are,
Silver and gold rains of hearts you drop;
And deep is my thought, hard as a phrase,
And you, my soul,
How simple!
A garden of reys.
Time takes everything with itself and it still
remains the best advisor. A child can un-
derstand which are the real obstacles in life,
not when he still feels alone and also with
everyone, not when he still believes in magic
or when he remembers to Santa that he was
good all the year to get what he wants, and
only when he grows up ,only when he ma-
tures, when he can really understands that
those moments of charming childhood ac-
tually preparing him to cope with traps that
were to come to maturity.
This is theusual way which every mans life
has.He is born, grows in a family ,still
doesnt understand whats important, isnt
still aware of what is happening and after
have to leave, to take his destiny in his own
hands, he ought to do something with his
life, do not expect help from anyone, accept
that making mistakes, which in childhood
he was hazy, stand under the wing protector
of the family, and any mistake being
forgiven.He have to learn from the mistakes
of others,because life is too short and un-
forgiving to do himself all of them.
But what happens when a child doesnt
grow in peace and l ove offered by a
family?What happens when he is even more
confused, when he doesnt understand
why his mother cries,why his father gets
angry and hits, why they say to him to
leave, do not stay to watch, why his parents
argue and yell?Why when he asks why his
mother cries,no one dares to tell him the truth
and only that hewill understand when he
will grow?Well, it matures more quickly,
begin to understand that life isnt so easy,
he have to come to terms with the idea that
his parents dont understand any more, that
it will not be like before, when they were all
happy, or then when he was witness of their
fights.He starts to be more careful, pay more
attention to the little things, be more orga-
nized, to be content with what he has, but
there are cases where he can not accept
that his family is about to fall apart and
becomes more aggressive, doesnt want to
I WILL GROW UP
I WILL GROW UP
listen to anyone, no longer interested in any-
thing, believing that this can avenge his
parents, but that doesnt help any more!If
hestarts to live in aworld of his own, where
he can do whatever he wants, when he
wants, without being obliged to give any
explanation to anyone, without reproach him
anything and doesnt accept that his par-
ents no longer understand not going to solve
anything with it.If his parents no longer
understand, if they have different mentali-
ties, perceptions and different opinions with-
out being able to reach a consensus or if
everyone wants to do something else with
his life, if both want to forget what was and
move away from one alone, if these things
are so powerful that even they have a fam-
ily can not stop them to take another step,
then the child must accept!Why? Because
this is better for all! A family can not be es-
tablished and powerful if parents have dif-
ferent mentalities and perceptions, if they
can not agree on basic things such as re-
sponsibility, respect, mutual help and love!.
Whether they will all be united forever,
whether they think alike , if they meet, if they
take decisions together and decide what is
right and wrong for their family, then they
will stay together.. In case that they keep
fighting and disagreement with each other
all the time, but stay together just to not
hurt the child and just because he deserves
to grow with both parents, the family will
break eventually.And still, why isnt it bet-
ter for a child, why isnt this the solution to
all problems?Because if parents remain to-
gether, but the soul and love by and family
no longer exists, they hurt themself and the
child ,too, because he constantly feels the
need for love, parental warmth and the un-
derstanding in the family, but he cant find
all this.And parents are the ones who need
to know when to put an end to this situa-
tion, so avoiding to reach more serious
things, such as violence, because, living in
a family where there is violence, the child
may perceive as a way of life.
A family where fights, violence and re-
proaches are on the agenda, is not a family
any more and the divorce is the only
solution.But, most times, the child suffers
because of it and can not accept the fact
that his family has fallen apart.However, he
must understand that it is best for all, avoid-
ing him to be a partaker of all the misunder-
standings, even if divorce is a loss.It takes
with itself a part of the memories and good
times spent with family, a part of the past,
that marked our life.
A family, not to be forced to dissolve, needs
respect, responsability, understanding and
love.A house that prays together, stays to-
gether!
I belive that life can only be understood
looking backwards,but must be lived look-
ing forward!
Divorceand disagreements of afamily of-
ten steal ones childhood, the early matur-
ing him , making him understand that life is
not so easy, but he have to accept, whether
hewants or not and when hewill be asked
who choose between mom and dad re-
sponse both can not be accept and that
a family where the fights and violence per-
sist, cannot stand!
Denisa BOGHEANU
- 8
th
grade
{coala Gimnazial#
Ostroveni, Dolj
{coala Gimnazial#
Ostroveni, Dolj
{coala Gimnazial#
Ostroveni, Dolj
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
27
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Adela Z. STANCIU
cls. a VIII-a
The night in
the mountains
. This night, the stars were shin-
ing likefires flame. Thesky was so
blue; it was a sea with crystal water
and small shiny fishes. The weather
is fine now, but it can become still
and better. It kisses you with its cold
lips. Between the top of the moun-
tains, the wind screams like old
wolves. The top of the mountains
touches the sky and it tickles it. Trees
shadows dance in the frozen wind
blowing. Everywhere you are sur-
rounded by horrifying screams of
jackals. Your heart is small like a flea,
your stomach shrinks and your soul
freezes to their hearing.
The Moon sheds her rays over
the frozen lake. A silver blanket cov-
ers it. Moonlight, reflecting into the
lake, enlightens thedark caves from
the mountains foothills.
Somewhere over the mountains
you can hear desperate sounds of a
baby-deer scream. Its lonely in the
blizzard of night. At one mile distance,
his mother calls him. Eventually they
meet and take shelter in a cave pro-
tected from strong wind.
In the nearly village you can see
the lights of the houses. Children are
nested in their warm beds and listen
to stories told by their parents. Fire burns
ceaselessly in the fireplace and heats
houses, hiding them from the cold.
Whether you are weak or strong,
night noises shudders you.
The story
of the button
Many peolpe of the world ignore
this object. They dont know the true
face of Buttons. They see only a
circle coloured in many shapes. But
the button is from another world.
He is part of the family Moon
.Now I haveto tell you his life- story.
Everything started two billions
years ago when people didnt exist
yet ,when the family Moon was
very big and, in this family, suddenly
appeared a new member: the little
Button. Then, all his family was very
happy because they didnt know
what problems will do them the new-
comer. Because the little Button was
very very little, the family decided to
spoil and protect him. Years passed
and the little Button was growing and
growing. Every day, Button was more
restless. One day, while he was walk-
ing around the garden, he remem-
bered what his parents said: YOU
mustnt leave the garden!. J ust cu-
rious, he left the garden and he went
to the land of the forbidden. There
were a lot of animals and there was
the sun too: his family s worst en-
emy. When the sun saw Button, he
cursed him: all his life to have just a
color- yellow. But hewas white... he
was a Moon. What a tragedy!
Then, people appeared and the
family sent him to Earth to keep the
clothes close or... buttoned!
Andreea GANE
cls. a VIII-a
{coala Gimnazial#
Ostroveni, Dolj
{coala Gimnazial#
Ostroveni, Dolj
{coala Gimnazial#
Ostroveni, Dolj
ntre lumin yi pcat
Pe fsia ngust din eter mai sovie la soare
un suflet rtcit ce nc n-a plecat
spre groapa cerului adnc
el cumpneste ntre lumin si pcat
si rareori se ntmpl s priveasc n jos
la florile de mucegai cum se catr pe cruce
la un mormnt aproape stins de ploaie si de vnt
acolo si-a pierdut odinioar visele si mplinirea
prin bulgrii de lut
unde anii mbrac zile de cenus
stoarse de pmnt...
*
Ecou de timp nescris n ceruri
i deschise anevoiosul drumul n nesigurant nc
dar unde se gsesc rspunsuri la primii pasi de nger
din soare s-a desprins o strlucire adnc
si ndeamn sufletul spre necunoscut
aici rmne crucea
ngenucheat
ntre lumin si pcat
la cptiul trofeului de lut...
Prima zi de singurtate
Singurtatea mea e ca un fir de care trag,
s stiu pn unde m poart;
o vd nfsurndu-se n potentialul rutinei,
aductoare de static; singurele vesti care rup tcerea
sunt clipe care tip n linistea luntric a fiecrui ceas
si timpul devine lipsit de vlag,
ntorcndu-se mpotriva firescului,
nct refuz cu ncptnare efemerul;
constat c-am devenit deja constiinta unui trecut,
cutnd mirosul crud al fruntii tale
prin soaptele nestinse;
de azi ncerc s nvt cte ceva despre singurtate
n suspensia ultimei clipe, petrecut cu tine
si bjbi prin lumina palid a zilei
cu pcatul dup mine.
{tefan Radu MU{AT
28
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Emil BUCURE{TEANU
n viziunea doamnei Carmen
Marcean, suceveanc de origi-
ne, poezia reprezint sufletul au-
torului, iar dup cum scrie, sufle-
tul ei este poezie. n consecint
fiecare poem, ca unitate artistic,
este o pictur din sufletul celui
care o compune. Sufletul poetului
este un fluid din care picur po-
ezii. Mergnd mai departe cu a-
ceast logic, cum poezia este
format din versuri, sintagme, cu-
vinte, fiecare pictur se divide
n alte picturi. Fcnd cale na-
poi, de la cuvnt la poezie si mai
departe la carte, nseamn c fie-
care volum de versuri reprezint
sufletul autorului. Sau, ca n filo-
sofia lui Leibniz unde fiecare mo-
nad oglindeste ntregul univers,
fiecare pictur oglindeste ntre-
gul suflet al doamnei Marcean.
Oricum, oricare om cu o minim
experient n asimilarea artei, un
asculttor de muzic, un privitor
dintr-o pinacotec, un cititor de
crti este convins c art fr su-
flet, nu numai n creare, ci si n
asimilare, nu exist.
Dar, orice lucru bine fcut
presupune si o participare sufle-
teasc. Creatia uman mbrac o
Un omagiu adus Iubirii
Un omagiu adus Iubirii
multitudine de forme. Creatia ar-
tistic este ceva aparte, nu numai
c presupune o participare su-
fleteasc intens, dar n oper se
gseste si o pictur din sufletul
creatorului cum ne sugereaz po-
etic d-na Marcean. Nu tot omul
are ns acest har. Ce este harul,
talentul, cum apare, greu de defi-
nit. Nietzsche, vorbind despre
creatia poetic, l consider ca
un moment aparte, o stare cnd
ti separec totul eclar, careti se
impune. Pentru autorul Vointei
de putere, actul creatiei filosofi-
ce, artistice este o viziune, ceva
dumnezeiesc, nu depinde de vo-
int. n consecint, arta, prin ur-
mare si poezia, nu este un rezultat
al dorintei, este ceva ce se gses-
te n sinea omului, as zice ntr-o
stare latent, si se exteriorizeaz,
se materializeaz la un moment
dat. La unii mai devreme, n ado-
lescent, la altii la maturitate, ba
chiar la anii senectutii. Apare si
dispare fr explicatii, ba unii trec
de la poezie la pictur, de la pic-
tur la muzic. Altii au din toate
cte putin.
S coborm ns din sfera
abstractului, al teoriei, si s reve-
nim laPicturile de suflet, car-
tea, doamnei Carmen Marcean.
Este un volum de debut al unei
poete ai crei ani tind spre senec-
tute, al unei femei cu experient
de viat familial, profesional si
social. Debutul nu este absolut,
nainte de aparitiaPicturilor de
suflet, doamna Marcean a mai
publicat n trei antologii: Vis i
pasiune, Ed. Panfilis, Iasi, Cu
vntul n timp, Ed. Grinta, Cluj si
Cutri prin vara ars de cuvin-
te, Ed. PIM, Iasi. Dar naintedea
scriepicturi de suflet, anterior
de transfigurrile poetice ale dra-
gostei, doamna Marcean, deduc
din versurile scrise, a avut, nu
picturi, ci suvoaie de iubire pen-
tru printi, copii si, desigur, pen-
tru sot. Asertiunea se bazeaz si
pe propriul crez, c nu poti face
poezie, mai ales poezie de dra-
goste cum sunt creatiile dinPi-
cturi de suflet, dac nu iubesti
oamenii si mediul natural n care
triesti. Un suflet srac, lipsit de
sentimente, nu poate face poezie,
nici de-un fel, darmite de dragoste.
Volumul Picturile de suflet
nglobeaz 147 de poeme, scrise
ntr-o perioad de trei ani. Aproa-
pe toate sunt poezii de dragoste,
cu sensul ei cel mai cunoscut,
dar si mai profund, care d rost
omului pe planeta Pmnt, iu-
birea ca eros, ca amor, ca mala-
die provocat de sgeata lui Cu-
pidon. Avem de a face cu o poe-
zie erotic, dar nu una a viziu-
nilor postmoderniste, plin de
njurturi, obscenitate, ci una cu-
rat, romantic, cu multiple de-
claratii de dragoste: n noapte-n
palma ta mi culc obrazul/ Srut
fierbinte pe degete ti las,/ nfio-
rat gust din plin extazul./ Iu-
birii mele cu patim-i dau glas.
Sau: Iubitul meu, eti sufletul pe
care/ mi culc adesea fruntea-
ngndurat,/ Izvorul dorurilor
de visare,/ Perechea mea de via-
t minunat.(Cred c ambele
sunt minunate: si viata si pere-
chea). Dar cine este adresantul
declaratiilor. La prima vedere,
pareafi cinevaanonim, unZbu-
rtor cu negre plete. De la pagi-
na 34 aflm ns marele secret.
PoeziaExtaz are dedicatia: so-
tului meu. Este transfigurat n pa-
tru strofe, de o adnc sinceri-
tate, momentul culminant, su-
blim, al dragostei, n imagini tul-
burtoare, pline de metafore, fr
a aluneca nici o nona secund n
banal: Cnd luna ntunericul
destram/ Si somnul iari las
loc iubirii,/ M-nvluie o dorin-
t fr seam,/ Flmnd sunt
de-aroma fericirii.
Si poezia se ncheie cu urm-
torul catren: Plceri nebune au
rupt orice zgaz/ ntr-o fantas-
tic dezlntuire./ Lin ne ntoar-
cemdin miticul extaz/ Cu tru-
puri ostenite de-mplinire.
La Lucian Blaga:
Copilul rde:
ntelepciunea i iubirea mea e
jocul!/
Tnrul cnt:
J ocul i ntelepciunea mea-i
iubirea!/
Btrnul tace:
Iubirea i jocul meu e-ntelep-
ciunea!
Pentru doamna Carmen Mar-
cean iubirea n-are vrst, nu este
un apanagiu doar al tineretii, iu-
birea si ntelepciunea nu sunt n
raporturi de contrarietate. Dar
dragostea nu este numai fericire,
sau poate fericirea n dragoste
presupune si zbucium, durere,
rspuns la infinite ntrebri, me-
ditatie asupra rosturilor vietii n
general si ale iubirii n special.
Furtuni de gheat/ mi-au troie-
nit tristetea./ Acum a rsrit
rece/ soarele resemnrii. (Suflet
nins) sau: Si tristeti, i amgiri,
i aprige dureri/ mi dntuie
bezmetic n sufletu-mi cernit,
primele dou versuri din prima
strof a poeziei Lupta cu depre-
sia. Din aceeasi creatie, strofa a
doua: M-nvluie o umbr i la-
crim adun,/ Sub fruntea mea
adun doar gndul de sfrit;/
ncrederea n mine - un val de
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
29
Anul IV, nr. 4(32)/2013
vis nebun,/ Si viata mi se pare
un chin nemrginit.
Tematica poeziei doamnei
Carmen Marcean nu se reduce
doar la eros. Sufletul dumneaei
picur n meditatii, n dragoste
pentru familie, pentru prieteni,
reverbereaz si la probleme so-
ciale ale concettenilor. Fcnd
o clasificare a sentimentelor de
dragoste, alunecnd putin spre
didacticism, vom enumera dra-
gostea ca iubire fat de un parte-
ner de sex opus, ca blestem al
pcatului ce ne vine din legile firii
si ale dumnezeirii, (nu pervertirea
modern), dragostea fat de obi-
ectele din jur, de locurile natale,
de tara n care neam nscut si am
adaptat-o, dragostea pentru ur-
masii ce-i avem sau de printi care
poate fi uneori mai tulburtoare
dect iubirea ca eros. Dup unii
iubirea de tar este deasupra
tuturor. Scriind poezie, doamna
Marcean se afl n toate aceste
ipostaze, are picturi de suflet
pentru printi, copii, prieteni si
pentru tar. Din jale a doinei i
vrtej de hor,/ Din strop de
mare i piatr de Carpati,/ Aici
ne-amplmdit, frate i sor/ O
tar cu oameni binecuvntati.
Pentru Carmen Margean tara
este ntruchipat nnemuritorul
Luceafr, n albastrul de Vo-
ronet, Coloana fr sfrsit a lui
Brncusi, cntecul Ciocrliei.
Deosebit de sensibil, n care se
afl tot sufletul poetei, nu numai
picuri, este poemul Din ce-am
fost plmdit. Si iat ingre-
dientele: Un pic de frumusete/
un strop de naivitate, o cup de
sperante,/ n rest sinceritate// i
doruri, i visare/i veselie mul-
t,/ iubire ct o mare,/ un suflet
ce ascult// i pulbere de stele/
i aripi de lumin/ o lacrim de
iele,/un dramde zi senin.
Toate aceste elemente ale iu-
birii, nu ale lui Mendeleev, d-na
Marcean este inginer chimist, au
fost turnatede o mam i un tat
cu ntelepciunen creuzetul dra-
gostei si a rezultatmica minune
care acum ne delecteaz cu mi-
nunile verbului.
Ca modalitate artistic de
prezentare, ntlnim n creatia d-
nei Marcean, cu predilectie, ver-
suri n canoanele poeziei clasice,
romantice - ritm, rim, msur -,
dar nu respinge modalittile de
exprimare moderne si postmo-
derne: mi-e frig/ dei mi arde
lacrima n gene/ nu strig/ tceri
asurzitoare s-or aterne/ mi-e
dor(Frig); Mi-ampus/ n pal-
me/ tot jarul iubirii/ i tie ti-am
spus/ mi-e foame/ de focul/ ne-
muriri (J arul din palm). Si
exemplele ar putea continua.
De asemenea, poezia d-nei
Marcean se nscrie n moder-
nism si postmodernism prin bo-
gtia de simboluri. Un fluture a
vrea s fiu, Din pulbere de stele,
S zbor n joc de iele, Din ochi
jarul s-aprinzi. Toate versurile
sunt din poezia Fluturele
O not aparte pentru grafica
volumului. Culoarea albastru n-
chis a copertilor, cu un desen n
verde, se potriveste cu continu-
tul textului. Asijderea iconogra-
fia. nsusi chipul autoarei de pe
paginaapatraacopertii concor-
d cu gndurile exprimate, parc
apare din text.
Desigur nu toate poeziile
sunt egale ca valoare. Autoarea
mai are nc pasi de fcut pe ca-
lea exprimrii poetice. Picturi
de suflet este, totusi, un debut
reusit, cu mult deasupra altor de-
buturi, care arat talent si price-
pere n mnuirea condeiului. S
nu cutm ns n versurile d-nei
Carmen Marcean nu stiu ce pro-
bleme privind fiintarea omenirii
din filosofia platonian, hegeli-
an, kantian etc. Poeziile dinPi-
cturi de suflet sunt suficiente
siesi, suficiente celui mai nobil
si mai ancestral sentiment ome-
nesc, sunt exprimate cu cuvinte
simple, ns pline de tropi, cu
multiple sensuri semantice. Sunt
scrise pentru ndrgostiti. Numai
cine a iubit, sau iubeste, cu ace-
easi intensitate ca autoarea, poa-
te s nteleag sufletul din Pi-
cturi de suflet. Si atunci va citi,
o dat, de dou ori, de mai multe
ori, poeziile domniei sale, amin-
tindu-si de propriile triri. Pn la
urm, poezia, nu este dect pro-
priul suflet oferit publicului nu nu-
mai pentru desftare, ci si pentru
meditatie. Multumesc doamnei
Carmen Antoaneta Marcean c
mi-a oferit asemenea posibilitate.
Adrian BOTEZ
cu targa - din paradis
m transport vis cu vis:
spune doctorul cel mare
c-s bolnav de habar n-are
nu-s vrtej n marea mare
nu-s nici pine - nu-s nici sare
nici pester-n Bethlehem:
sunt doar ngerescul ghem
m dau cu sania-n gnd
sclipind vin tot din curnd
din curnd si din nimic
curge-albastru pic cu pic
...cu targa - din paradis
vorb-n vorb - scris n scris
sngerez pe cale-arpi
scriu c-un deget - si tu tipi
tipi n somn si tipi pe fil
sfinti trezesti din stih n mil
doar cnd s mor nu m tem
se iteste si-un poem
poem nflorit lut
mtsos mtase mult
cearcn mucenic poem
si ciorchine de ndemn
struguri de privighetoare
rmasi var de-ast soare
strugure-ascuns poloboc
tu mi cnti ca eu s joc...
...pe mal verde si frumos
m-asteapt Domnul Hristos:
m zoreste si m-ntreab
de ce-am luminat degeab
nu-i rspund - ci lcrimez
lcrimat-amcrez cu crez
...sunt senin si nu m mir
mna-mi s-arcuieste lir
degetele-s strune vii
ochii-mi s-au nchis trzii
iar pe chipul meu de boal
ncepe lumina scoal:
tremur serafi iubire
heruvii-si smotresc ostire
icoan dup icoan
tronurile-arznd coroan
si deasupra de lumini
stele sunt - dar nu si vini
inorog si inoroag
Maica Domnului se roag...
abia-acum Domnul Hristos
domnul meu cel mai frumos
se-ndur de cntul meu
ucenic de dumnezeu
si mutm noi parte-n parte
lumile mult mai departe
mai departe ct lumin
doar lamura s rmn:
dor - izvor - si-o voce crin!
30
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Cnd intri, mai nti timid,
apoi din ce n ce mai nversunat,
mai nvalnic, pe trmul neste-
mat al versului, ai putea crede c
e unul al fgduintei; vei gsi
ns aici, nu una ci mai multe
realitti, stnd la taclale cu felu-
ritele visri. Trmul acesta e de
multe ori povrnit, nseltor - si
ntotdeauna imprevizibil, esti
prins ca ntr-un joc reflex ntr-o
mare de oglinzi.
Poetul Ioan Vasiu, fiind si
jurnalist si-ar dori o singur re-
alitate, dar nvesmntat n toate
visrile care o pot cuprinde si o
pot face s rezoneze si s fluture,
n toate gamele de zumzet si de
culoare. El vine direct si firesc n
fata paginii albe, cu ale sale
Rezerve de buntate, aduse la
suprafat ca dintr-o fntn a mai
rarelor valori predefinite, intrin-
seci si de necontestat: d-mi
doamne bucuria tatlui/ la naste-
rea primului fiu/ linistea pe care
santinela/ o sprijin cu vrful
baionetei/ dup miezul noptii/
strnutul pmntului/... /acum
cnd secolul alearg/ pe ultima
sut de metri/si omenirea si dis-
put putinele/ rezerve de bun-
tate.... (pag. 87).
Nevoia de mplinirea uman,
garantia nc unei secunde care
s nu fie advers celor dinaintea
lor, gsirea rdcinilor, si impla-
cabilul asumat cu demnitatea sol-
datului fiecrei zile pe care o cu-
treier, sunt adunate ntr-un
snop pe unde poezia si gseste
lucid cile comunicante.
La o astfel de punere n gard,
se cer lmuriri, iar Ioan Vasiu nu
se sfieste s vin cu Defini(ii
Ir echivoc: iubirea e o butoni-
er de floare/ tristetea e cel mai
adnc ocean/asteptrile sunt
zare peste zare/ lacrimile sunt
mrgele de portelan/ dimineata
vine ntotdeauna pe jos/ soarele
e ochiul cerului senin/ toamna e
poemul cel mai frumos/ ura-i pa-
harul prea plin de venin/ visu-i
fereastra prin care privim/ uitare-
i blestemul ce ne apas greu/
singurtatea-i un ru anonim/ iar
poezia e al vietii Curcubeu....
(pag. 86). E clar, nu e deloc n-
cifrat, putem spune c e chiar de-
clarativ, lucru pentru care ti tre-
buie limpezime si curaj deopo-
triv, identificarea si recunoas-
terea n elementele de cpti ale
fiintei si perceptiei tale fiindu-ti
singura recuzit.
Exist un mare noian de
Semne de ntrebri, de unde,
m gndesc, si ntlnirea de bun
augur, a lui Ioan Vasiu, cu poezia;
el le cuprinde pe foarte multe ntr-
un tablou de gal, n care lirismul
este debordant, precum un suvoi
de ambrozie si nectar, scpat de
prin Olimp: se surp toamna ia-
rsi peste vii/ si frunzele valseaz
armii// cocorii fac un ultim ro-
tocol/ peste pmntul dezbrcat
si gol// aceiasi nori turbati, rz-
buntori/ pndesc la geamul pri-
melor ninsori// lungi trenuri n-
crcate cu recruti/ despic noap-
tea pn nspre munti// lsnd
n urma lor miros de fn/ pentru
fecioarele care rmn// cu gustul
ultimelor srutri/ ca niste semne
mari de ntrebri.... ( pag. 58 ).
n sufletul poetului se adun
toate anotimpurile, chiar si cele
ne-trecute n calendare; toamna
e ns elementul constitutiv care
dezgoleste sufletul si cuprinsul
din jur; e vremea de rzboi cu ce
afost si cevafi s vin; eo stare
de spirit care nu seamn chiar
cu nimic altceva; e un spatiu si un
timp, unde si cnd zgazurile sim-
tirii nu-si mai au rostul, se dizolv.
Mai regsim, tot un fel de
toamn, tradus ntr-o Team
de trziu: rtcesc de-o vreme
ntr-un ritual/ de sperante oarbe,
mute, efemere/ e trziu n suflet
ca ntr-un spital/ obosit de doc-
tori si infirmiere (...). (pag. 37).
Un soi de neliniste prinde aripi,
se mpuneaz n crestetul vre-
melniciei care ne musc zilnic:
dau uneori binete si la garduri/
iubesc vntul ce m va biciui/
ador melancolia fr farduri/ si
scriu n timpul liber poezii/ m
plimb ntr-o pdure de cuvinte/
cu team parc de a le rosti/ m-
ascund n dimineti ca n mormin-
te/ si scriu n timpul liber poezii
(...). (Fel de a fi - pag. 25).
Iar dac mai e nevoie de o
traducere a acestei aventuri ct
viata, n largul fr trm, atunci
iat: Aya sunt eu: dau un regat
pentru o vorb bun/ o viat dau
pentru un cuvnt de duh/ nu ri-
sipesc amarul pe furtun/ si nu-
s adeptul celor cu nduf// de-
atta pace mi se face sete/ si simt
neodihn-n pieptul meu/ las une-
ori amurgul s m-mbete/ si luna
cuibrind n ochi mereu// un stol
de gnduri am ce-s migratoare/
m sprijin deseori pecte-un vis/
spre orizonturi rumene si clare/
las geamul fericirii-ntredeschis//
de-atta poezie parc-mi vine/ s
strig n piete ca teleghidat/ att
de vesel sunt c port n mine/ un
mnz ce galopeaz ne-ncetat....
(pag. 27).
Ei bine, dac e s-l cred / s
nu-l cred pe Ioan Vasiu, l opresc
vreme de-o autoironie, s-l rog
s-mi zic o dat si nc-o dat,
cum e s fii Supus cuvntului:
promit s fiu de-acum biat cu-
minte/ s nu mai fluier n biserici
deci/ s nu-mi extrag mselele de
minte/ s nu beau ape minerale
reci/... /s nu trdez vreun fluture
ce face/ atta curte florii din caisi
(...). (pag. 9).
Stiu c rspunsul mi-l va da
foarte usor, poetul zicndu-mi:
ei, nu-s att de rebel, doar Bol-
nav de poezie. Da, prietene, dar
vezi tu, tocmai boala asta fru-
moas, mprteasc/ dumneze-
iasc, te face s ai cte ceva din
toate, fr a cere ceva anume, te
duce undeva ntr-o parabol a
firii si a fiirii tale, te plaseaz ntr-
un perpetuum mobile, tu o spui,
mai bine dect oricine: m tul-
bur/ un zmbet diafan,/ m lim-
pezeste-o/ vorb, oarecare,/ sunt,
cum s spun,/ un fel de geaman-
tan/ ntr-o imens/ sal de astep-
tare.... (Sala de ayteptare- pag.
59). n geamantanul acela e o
zestre, iar noi mai bine de-asa nu
putem face dect s vietuim n
ce ne e dat de la Dumnezeu.
Daniel MARIAN
Ioan Vasiu
Bolnav de poezie
Ioan Vasiu
Bolnav de poezie
(DinRezerve de buntate, se nascDefinijii
dup multeleSemne de ntrebri)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
31
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Eugen DEUTSCH
SONETUL ETERNELOR ZPEZI
Bravnd zpezi ce nu au fost nicicnd,
Oglinzi si umbre, sub poveri de dor,
Grbeam spre ispsire si fior,
Direct spre porti de toamn alergnd.
Atras de lacrima-ti ce-o vd cznd,
Nscut-n nzuinta de amor,
Eram tentat s tot culeg din zbor
Ispita nfloririi, fremtnd.
Era un timp de faste srbtori
Purtnd n zgur aurul durerii,
Ademenind spre tainele plcerii,
Sonetul, ce-i blestem adeseori,
Cu-a sa cohort vast de iubite
Ursit de poeme nenumite.
NONCONFORMISM
Merg uneori la mare dar... n iarn
Si caut scoici cu perle-n ianuar,
Privesc spre valuri prinse-n joc barbar
Si-aud un vals cnd vntul
sufl-n goarn...
Sfidez calculatorul, mercenar
Ce prinde mii de suflete-n lucarn,
Durez castele din eter si marn
C-o pan ce nu trage la cntar...
Cred c exist-un Demon ce mbie
Spre-acel pcat strngnd n poezie
Umorul negru scos dintre hrtoape;
Dar unica-ntre muze ce se-nclin
Spre mine, e fecioara cea mezin...
Si nici pe ea n-o simt cam prea aproape!
SONET VENETIAN
S-a stins lumina gingasei Venetii
Cnd s-a produs subit scurt-circuitul
Ce dinspre larg curentul, nepoftitul,
L-a azvrlit spre mijlocul gletii.
Pe Leul din San Marco sugubetii
L-au dus la Zoo, ca s-i sape mitul,
Si d-aia-i apucase chiar bocitul
Pe vechii ghizi, ce rezemau peretii.
Dnd cep butoaielor cu vin de Chianti,
Beat, dogele si pierde cte-o... doag;
Iar Podul cu Suspine se tot roag
De umorist strigndu-i, sec: Avanti!
Iar luna goal degusta-n gondol
Un peste... cod, cntnd o barcarol...
TURNURI SPRE CER
Simbolul Barcelonei e SAGRADA
FAMILIA - imensa catedral
Ce-si tot dureaz straiele de gal
De peste-un secol; magic-i parada.
Nucitoare, supl, muzical,
Te copleseste cu-ntrebri fatada
Din piatr, transplantnd n zid tornada
Lansat de-o idee ancestral.
Sculpturi pe turnuri, vrfuri ctre cer,
Desisuri de coloane, interludii
Cu visuri frmntate de Gaudi,
Marcheaz insolitul giuvaer.
Dar, cam strivit de tot ce vd, mi-e greu
S-l simt acolo si pe Dumnezeu!
SONET COLUMBIAN
Sorbindu-si romul,
CRISTOFOR COLUMB
Sttea pe puntea unui galion,
Rvnind s-si introduc pe blazon
Un savuros stiulete de porumb.
Sfidnd chiar CODUL ROSU de ciclon
Vestit prin norii de pe-un cer de plumb,
si lustruia strlucitorul bumb
Al uniformei sale de... colon...
Dar, cnd al Spaniei celebru sol
A nimerit pe solul LUMII NOI,
Si-a cam uitat nemuritorul rol,
Simtind c va ajunge, cert, erou
n fata lumii cu Apasii goi,
Doar artndu-le cum sparge-un ou!
POEMA PARIZIAN
Champs-Elises si pune diadema
Fcnd cu ochiul ctre Tour Eiffel
Ce-apare-n noapte ca un port-drapel
n timp ce Notre Dame si-aprinde stema.
si cnt Arcul de Triumf poema
Dar, ametit de mndrul Carusel,
Confund Luvrul cu un menestrel
Ce celebreaz, insolit, boema.
Fetite dulci se plimb prin Montmartre
Cu buzele-ncrcate de mult ruj,
Dar domnii o cotesc spre Moulin Rouge
Ca-n piesa de demult
deJean-Paul Sartre.
Iar eu l caut pe Napolon
n bolul cu coniac autohton
32
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Mihai BATOG-BUJENI}~
SONETUL TRUDEI
M chinui, fratilor, de-o lun,
S ncropesc un biet sonet
Asa, ca s m cred poet,
S fiu cu Dante-n spit bun
Un vers as vrea ca un banchet,
Mai savuros ca o cpsun,
Subtil si suplu ca o jun
Si dulce chiar ca un serbet.
Nu spun c as avea talent
Sau c m-ndeamn vreo trufie
Nimic nu spun, spre cinstea mea.
La stihuri pinglesc atent
M strdui doar ca s se stie
C nu sunt chiar o giurumea!
SONETUL CHEFLIULUI POCIT
n cntece rostogoleam pahare
Cu lutari, amici si niscai fufe,
Rdeam de-orice ca n comdii bufe
Si era totul vis, ori desftare.
n drum spre cas rtceam prin tufe
Mai adormeamcu nasul n vreo floare
Sau altceva extras dintre picioare
Spre zori fiind mai moi ca niste rufe.
Dar ca un fum trecur, iat, anii
Ct despre crciumi, lutari, ori fete,
De mult nici nu mai vreau s-aud mcar;
Beau doar sifon, sau ap, ca bibanii,
Nevast am si un ficat cu pete
Si-n vis m-mbt, din cen cemai rar.
SONETUL AVENTURII
Era nevast-mea plecat,
La un congres, pe undeva
Si-un fin miros cadehalva
Ddea smnta sfrmat.
Un gnd m scia cumva
Din tineretea-mi deprtat
Legat desigur de o fat
Cu care-as tinui ceva
Iesind eu, bine mbrcat
Ne-am ntlnit, asa, din mers
Si, jur, nimic nu inventez,
De brat ea ferm m-a apucat
Apoi zmbind parc pervers
M-a ajutat s traversez!
SONETUL URAGANULUI
Sunt un titan cu trup de vnt si ap
Puterea mea-i ct zeci de mii de bombe
Eu fac prpd cu ale mele trombe
Si-un nvelis de nori port ca pe-o cap
Povesti de groaz torc la guri de sobe
Ctre infern sunt o deschis trap
Omor sraci, dar si pe cei ce-ndoap
Iar tunet am ct miliard de tobe
Pe unde trec rmn numai ruine
Srmanii n-au nici lemn de-nmormntare
Iar mai presus de ru dar si de bine
Este divina mea determinare
Si sincer eu v spun c dect mine
Guvernul Romniei e mai tare!
C#r]i primite
la redac]ie
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
33
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Octavian LUPU
ntr-una din aceste zile m-am decis s
merg si eu la faimosul negustor pentru a afla
mai multe despre leacurile pe care le oferea
la un pret adaptat oricrui gen de client. Nu
i stiam numele, cum de altfel nu l-am aflat
nici ulterior, si de aceea l voi denumi pur si
simplul negustorul. Dac nu l stii nc, nu
te mira. Cu sigurant c te-ai ntlnit si tu cu
el, dar poate nu ti-a fost clar identitatea sa.
ns, fr ndoial, deja ai folosit multe dintre
produsele sale.
Prin urmare, am intrat n modesta sa pr-
vlie cu aerul celui care stie exact ce caut.
De aceea, de ndat ce l-am zrit n spatele
tejghelei l-am abordat direct:
Te salut cu deosebit stim, dragul meu
negustor! Iat, m-am ntors s te rog s-mi
recomanzi din leacurile tale pentru cea mai
recent problem cu care m confrunt.
Ce anume te preocup, iubitul meu cli-
ent? Dup cumbine tii, magazinul meu este
deschis tot timpul. Ba chiar, de mai muli ani
m-am extins n toate colurile lumii graie
noilor posibiliti ce mi-au fost oferite.
Te referi cumva la noile tehnologii de
comunicaii?l-amntrebat intuind ntr-o ma-
re msur rspunsul. M-amgnditeu c nu
vei rata ocazia, epocal i-aspune, de a intra
n casele tuturor oamenilor de pe planet fo-
losind Internetul. Marketingul direct este mai
eficientnzilele noastre dectutilizarea unei
nesfritderamificatereeledeintermediari.
Da, corect!m aprob zmbitor. M
adaptez situaiilor schimbtoare de la o epoc
la alta. Nu stau niciodat pe loc. Comerul cu
iluzii trebuie s continue. Fr el istoria nu ar
mai fi posibil. i dai seama, continu el,
c istoria nuarmai fi interesant dac nuar
exista posibilitatea de a vinde si cumpra ilu-
zii. Ce anume ar mai anima pe dictatorii din
toate timpurile, dac nu ar avea mereu na-
intea lor Iluzia Puterii pe care au comandat-o
din belsug de la mine?
Sau, am continuat eu, ce ar face toti
oamenii influenti ai planetei, dac nu ar avea
Iluzia Bogtiei la ndemn? O licoare ca a-
ceasta nu cred c se mai poate gsi pe p-
mnt!
M bucur faptul c mi-ai nteles jocul.
Ca de fiecare dat, ti ofer ocazia de a te al-
tura acestui negot prosper. Vei avea o parte
consistent si poate, vei deveni si tu un mare
negustor, asa cum sunt eu.
Poti s mi oferi Iluzia Nemuririi? Cred
c as putea, folosind-o, s instaurez o nou
religie. Deja vd cum multimile ar alerga spre
mine dnd nval, clcndu-se n picioare si
dorind s pun mna pe continutul ei. Cu
ct ar beamai mult, cu att ar deveni mai de-
pendenti, iar n final as putea s mi ntemeiez
o afacere subsidiar interesant, nu-i asa?
Dup cum poti singur observa, ti-as pu-
tea vinde acest pretios articol n schimbul
unui anumit procent din afacerea pe care ti-
ai deschide-o. Dar fiind nesigur viata, chiar
si pentru un modest negustor de iluzii, ar
trebui s mi garantezi cu ceea ce ai tu mai
scump o astfel de tranzactie, rspunse calm
negustorul.
ti multumesc pentru ofert, dar cred c
nu sunt nc pregtit s m angajez n aceast
directie. Mai degrab as avea nevoie de un
sfat din partea ta. Am fcut o pauz dup
care amreluat: Mai precis, amobservat fap-
tul c oamenii din jurul meu au devenit insen-
sibili la tot ceea ce ncerc s le transmit n
scris sau prin viu grai. De fapt, nu este vorba
numai de valorile pe care ncerc s le transmit,
ci n principal constat o cras ignorare a unor
subiecte de maxim interes pentru viata pe
care o trim.
Negustorul de iluzii a zmbit larg, iar ochii
i-au strlucit cu ironie. Dup aceea rse dis-
cret, afisnd o calm condescendent:
Nu cumva ai ncercat s vinzi acele arti-
cole lipsite de iluzie si de interes numite: Bine,
Adevr si Frumos? Dac asa ai fcut, atunci
ai cuvntul meu c nu m mir faptul c nu ai
avut succes!
Dar le-amambalat frumos si cu grij! Am
alctuit, cu meticulozitate, rbdare si mult
trud, materiale bine gndite si atractiv ntoc-
mite. Initial m-am gndit c sunt prea serios
n exprimare si am trecut la o abordare mai
dinamic. Am schimbat de zece ori forma,
dar degeaba. Am studiat zeci de crti, unele
procurate cu mare cheltuial din cealalt par-
te a lumii, dar n zadar! Audienta a rmas ne-
semnificativ. n plus, cu ct depuneam mai
mult efort, cu att se micsora numrul celor
care mi citeau articolele sau mi ascultau
videoclipurile.
M-am oprit din vorbire fiindc instan-
taneu s-au aprins lmpile din tavan inundnd
cu lumin ntreaga ncpere. Rafturile pline
cu iluzii strluceau si mai puternic. Culori de
curcubeu se revrsau din toate prtile si o
muzic plcut se auzea venind din niste di-
fuzoare plasate undeva n partea superioar
a ncperii. Ambianta era plcut. O senzatie
de cldur te nvluia primitoare asemenea
_n vizit# la Negustorul de Iluzii
_n vizit# la Negustorul de Iluzii
Iluzia Puterii yi a Bog(iei
Cteva Articole
Lipsite de Interes
J ocul Iluziei
prin Puterea Sugestiei
n prvlia negustorului de iluzii sunt multe articole de interes pentru oricine
doreyte s dea o alt culoare lumii n care trieyte. Etichetate frumos, cu denumiri
dintre cele mai nstruynice, cutiile cu produse sunt ayezate pe rafturi ncptoare
fr a se respecta o anumit ordine. Dup cum mirajul mbrac formele cele mai
neayteptate plsmuind imagini de vis acolo unde nu se afl dect un pustiu prfuit,
tot astfel licori nenumrate radiau sclipri atrgtoare pentru cunosctori yi profani.
34
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 4(32)/2013
bratelor unei curtezane iscusite. Toate sim-
turile erau ncntate si attate de proiectia
continutului ciudatelor sticlute cu licori fe-
lurite. Fr ns a da atentie acestor detalii,
am continuat:
De fapt, nu am dorit s apelez la jocul
iluziei. Amcrezut c expunerea direct si sin-
cer va genera un binevenit impact. Spune-
mi, te rog, unde amgresit? De ce anume sufe-
r semenii mei si de ce sunt complet ignorat?
Un autor fr cititori este ca un actor ce joac
n fata unei sli fr spectatori. Este o imagine
deprimant si cred c voi abandona n cele
din urm acest mestesug.
Ai venit pentru un sfat, dar cred c mai
degrab ai nevoie de remediile mele, mi
rspunse cu bunvoint negustorul. De ce
ncerci s pui n lumin Binele, cnd ai putea
s oferi pur si simplu licoarea numit Iluzia
Binelui? Toti ti-ar fi recunosctori! Nu ti dai
seama? Ai aduce alinare la multi oameni prin
cuvinte mestesugite si idei atrgtoare pe
ntelesul tuturor!
Dar n ce const aceast Iluzie a Binelui?
Nu este de fapt doar proiectia unor lucruri
desprinse de realitate? Nu este doar o am-
gire?, am ntrebat dorind s aflu rspunsul
pn la capt.
Nu neaprat, relu negustorul. Su-
gestiile sunt la fel de valabile ca realitatea n-
ssi. Imaginatia se interpune mereu n eva-
luarea lumii n care triesti. Ce poate fi ru n
a-i oferi putin culoare si astfel s o faci mai
interesant?
Deja m duce gndul la toat industria
aservit spiritului monden, sau vedetismului,
cum i se mai zice, am replicat reflectnd la
cele spuse. Astfel, faima devine lucrul cel
mai de dorit. Succesul ia imediat locul efor-
tului de a progresa moral pe parcursul vietii.
Se mai adaug vanitate din belsug si este
gata licoarea miraculoas!
Trebuie s ntelegi c fr acest miraj,
oamenii ar muri de plictiseal, accentu ne-
gustorul. Exist o nevoie continu dup di-
vertisment. Lucrurile inventate plac, n timp
ce Adevrul este dureros. Mai bine ai oferi
Iluzia Adevrului. Ai putea afirma si cea mai
mare nerozie. Cu toate acestea oamenii te-ar
asculta si te-ar urma. Astfel, ai deveni un
mare lider de opinie si ai accede n structurile
superioare ale societtii.
Da, dar astfel as promova falsitatea, iar
n final eu nsumi as fi prins n capcana obti-
nerii succesului cu orice pret, am murmurat
lipsit de convingere.
Imediat a aprut naintea mea o femeie
deosebit de frumoas. Talia ei era subtire si
unduioas. Picioarele erau lungi si armoni-
oase. Prul era bogat, iar minile aveau o de-
licatete aparte. n plus, hainele erau croite
dup ultima mod. ns nu am putut s ob-
serv prea multe detalii, fiindc deodat chipul
ei s-a transformat si am zrit n schimb o per-
soan ncercnat, cu multe riduri pe fat,
prematur mbtrnit si cu pielea zbrcit.
Hainele au cptat imediat o tent demodat
si nvechit. Tot aspectul ei devenise respin-
gtor.
Contrariat, negustorul dispru pentru c-
teva clipe din ncpere iesind pe o us stiut
doar de el. Nu trecur dect vreo cteva mi-
nute si frumoasa femeie reapru n toat
splendoarea ei. Chipul zbrcit dispruse ca
prin farmec. ntre timp negustorul se ntor-
sese n camer:
Cineva a aprins din greseal Lampa
Adevrului, se scuz el, si astfel a anulat
efectul Iluziei Frumusetii, continu el. Ce
poti s faci cu ucenicii din ziua de astzi?
Sunt curiosi nevoie mare si cum vd un bu-
ton, imediat l apas pentru a vedea ce se n-
tmpl, spuse mai mult pentru sine. Si cnd
te gndesti c pot s am clienti n salon, iar
toat joaca aceasta la butoane mi poate ruina
ntreaga afacere. Ct indisciplin!, murmur
nemultumit mai departe.
Am nteles de ndat c succesul marilor
si micilor productori din industria cosmetic
se bazeaz n principal pe folosirea Iluziei
Frumusetii, ncorporat n toate produsele
lor. De fapt, n loc s caute ci autentice de
nfrumusetare a fiintei umane, acesti oameni
de afaceri se mrginesc doar s corecteze
superficial aparentele, oferind o iluzie n locul
realittii.
M-amlmurit, i-amrspuns cu prompti-
tudine. Este clar c mi oferi doar iluzii pe
care s le inoculez semenilor mei. Nu voi face
acest lucru. Prefer s rmn singur asemenea
Cassandrei, dect s fac asa ceva. Totusi,
sfatul tu este interesant, cel putin dintr-un
anumit punct de vedere. Abia acum reusesc
s mi explic succesul incredibil al mediocri-
ttii, ascensiunea social a persoanelor lip-
site de caracter si atractia irezistibil a ve-
detelor ce si expun fr rusine nuditatea
corpului si lipsa de inteligent a mintii!
Faci asa cum doresti, mi rspunse ne-
gustorul fr a fi afectat de afirmatiile mele.
Dup cum bine stii, eu sunt un negustor de
iluzii. Nimic n afar de iluzii nu vei gsi n
magazinul meu. ns nu uita, continu el,
c gustul realittii este amar, suprafata ei
este aspr, privelistea ei este dezolant, iar
sunetele emise de ea sunt sinistre! Putini pot
s o priveasc n fat, adic asa cum este ea
de fapt. Realitatea este o femeie urt si lipsit
de atractie. Fr jocul abil al iluziei va fi greu
s triesti mpreun cu ea, s o strngi n
brate, s o iubesti si s i te d-
ruiesti!
Am plecat n grab fr s
mi iau rmas bun, tulburat de
aceste ultime cuvinte. n oglin-
da din fata prvliei am avut
ns impresia c pret de o clip
am zrit o personalitate impu-
ntoare, ns imediat a disprut
si nu a rmas dect imaginea
obisnuit a ceea ce sunt de
fapt. Cineva din greseal aprin-
sese Lampa Adevrului la in-
trare si uitase s o mai sting.
Cu toate acestea, mi-am iubit de
o mie de ori mai mult nftisarea
de om aflat la vrsta de mijloc,
dect proiectia cosmetizat a
ceea ce nu am fost si nici nu
voi fi vreodat.
Am fcut bine respingnd
oferta negustorului?
Nu mi pot da seama, ns
din acea clip m-am decis s
ntreb pe toti cei din jurul meu,
indiferent de persoan: Care
sunt iluziile pe care le hrnesti
n viata ta?
Spiritul Monden
yi Vedetismul
J ocul Periculos al Iluziei
Caravaggio - Moartea fecioarei
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
35 Anul IV, nr. 4(32)/2013
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
Dumitru ICHIM
(Canada)
N LOCUL STRZII
A VENIT OCEANUL LA FEREASTR
A venit oceanul la fereastr
si ce furtun a fost toat noaptea!
Dimineata
geamul care murise alturi de mine
era acoperit
cu-o pnz de corabie alb.
TOIAGUL DE CEAR
Mam cobort n rdcini.
Era ntuneric
si la fereastr - larve si viermi.
Mam nltat n coroan.
Bezna din bezn-si putrezea coptura.
Prin bube de muguri cutam
s pot iesi afar din mine.
Nu mai cerca povetei
lumina s i-o urci,
ci fur-i doar toiagul ei de cear,
mi zise soarele.
Doar numai coaja-i alb la mesteacn.
Albastru ntotdeauna-i Mare Neagr.
Totul e negru, totul e negru
precum amarnicul negru al inimii mele.
CONVALESCENT
Spre tlmcire
i-am povestit lui Iosif visul meu:
... era trziu si luna apunea
precum un icusar
nnodat n coltul batistei.
Fete de soare
Fructe din nisip horesc cu fete de cear
Pe la amiezi
Si nici un nume nu si-au dat
Uitarea le-a cuprins din chip
Si-n sori s-au strecurat
n vlvtaia ce-a rmas din ceat
Cnd s-au pornit s-si caute aleanul
Si norii au horit
S prind-n ochiul vesniciei limpezimea
ntuneric
Picturi de tcere
Se preling n brazde
Contorsionnd pestii la mal
Forme sub ape isterice
Picturi de tcere
Adunate n cos de nuiele
Sub copacul aspru al vietii
Colturi de minti viagere
Picturi de tcere
O problem de vrst
Insula se tot micsoreaz
Fr somn, i cercetez malurile
Cu satnavs pe hrti virtuale
Aerul e-ncrcat de mnie
Furtuni mici... furtuni mari...
Apar i dispar la ntmplare
Dup anotimp colectez
Amintiri zadarnice
Prea personale s fie mprtsite
Satul meu se tot micoreaz
Cunosc mai multe locuri ca nainte
Si mai multe nume din cartea de telefon
Zilele mele de azi si de ieri
Devin tot mai mici
Pn dispar ntr-un punct...
Repeti(ie
Zilele copie noptile
n oglinda
Iatacului cu tapet
Si anecdote rsuflate
Privesc laguna
Prin fereastra deschis
De la pervazul meu cu pernut
Prin cas se fac auzite
Cuvinte arznde
Ferecate-n ntrebri ascutite
Simt tufiuri crescnde
ntr-un joc inventat cnd surfez
Peste lanurile vecerniei
Adulmec sudoarea durerii
Cum se ridic ceat-arcuit
Bronzat n apa de mare
Gust ce-ampierdut
Despre visul din iatac
Pe fundal de limbi nroite
Formele se copie una pe alta
n oglinda paralizat
De voci joase fr form
Fr de-nceput...fr de sfrit...
O zi din nimicuri
Platforma japonez intact
Plutise timp de peste un an
Pn cnd atinsese plaja cu scoici
De cealalt parte-a oceanului
Plutise un an sa ajung acolo
Pe plaja cu dune i lemn plutitor
A fost parte din STIRI pe Coasta
Pacificului
O macara fusese adus s-o mute de-acolo.
A doua zi - familii cu copii,
Oameni cu cini, oameni singuri
Sosiser buluc s se zgie
La platforma japonez intact
Ce plutise din J aponia dup tsunami
Macaraua ntepa nisipul i scoicile
Mergeamde-a lungul crrii
Mrginite cu ierbi aromate
n ultima zi a platformei japoneze intacte
Sequoias cu scoarta imun la insecte
Urmau sa fie doftoricite de fiul meu
Ucenic n ale medicinii, cel care-si pierduse
Pijamaua undeva prin acele locuri bizare
Orele deveneau gravide-n minute
Si pcla nghitea orizontul
El le ngrijea tineretea fr btrnete
Dintr-un hotel indiferent din Eureka.
36
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Omul, din cele mai ndeprtate timpuri, a
fost un bun observator la tot ce misc (si la
tot ce nu misc) n apropierea sa. A admirat,
fiecare n felul su, ceea ce-i armonios si
trainic, sau a reactionat la ceea ce nu i-a n-
cntat privirea, auzul, mirosul, pipitul, etc.
Din punctul de vedere al perceptiei, oamenii
sunt diferiti si de foarte multe ori este nevoie
de pregtire n domeniu pentru a putea ve-
dea, a ntelege (de exemplu o pictur mo-
dern), de a auzi muzic clasic, sau de a
descoperi un anumit mod de comportament
al oamenilor.
Plecnd de la ultima idee mentionat,
oamenii, avnd o anumit educatie primit
n familie si modelat pe parcursul vietii, o
anumit pregtire profesional dobndit n
timp, reactioneaz diferit n anumite situatii,
functie de temperament, de nivelul de cultur,
de sex, vrst, lucru ce poate fi o surs ine-
puizabil de inspiratie pentru cineva care are
un simt deosebit, cum este cel al umorului.
Umoristul observ anumite lucruri care sunt
iesite din comun, care deranjeaz, care nu
sunt la locul lor, dar, nu numai c le sesizeaz,
ia si pozitie, ia atitudine, le scoate n evident,
le face publice, fie n scris, fie oral.
Umoristul satirizeaz elementele negative
ale unui caracter omenesc, ale unei situatii,
avnd ns grij s o fac ntr-un mod delicat,
civilizat, atunci cnd prezint situatia, viciul,
neregula, iar n final s realizeze o poant, o
glum, spre deliciul cititorului sau al spec-
tatorului. Desigur, cel cu musca pe cciul
va rde mnzeste. Creatorul de literatur umo-
ristic si alege singur modul prin care doreste
sau ncearc s ndrepte moravurile, mod
care poate fi exprimat n versuri prin: epi-
gram, rondel, sonet, parodie, cronic rimat
etc. sau n proz.
Epigrama este acea specie a poeziei lirice
de proportii reduse, de regul catren sau
distih care, dup cum mentionam mai sus,
satirizeaz elementele negative ale unui ca-
racter uman, ale unei situatii si care se termin
cu o poant ironic. Desigur, nu orice reali-
zare n patru sau n dou versuri este epi-
gram, dup cum nu orice copac vzut de la
distant este pom. n afar de constructia
impecabil din punct de vedere prozodic,
distihul, tristihul sau catrenul, pentru a fi
epigram, trebuie s aib o poant. Aceasta
este cireasa de pe tort, e chichirezul, este
farmecul, e-o floare rar, nu se gseste peste
tot, nu-i la ndemna oricui, nu vine la
comand, iar cnd vine trebuie neaprat s
gseasc terenul bine pregtit, c altminteri,
pleac. mi amintesc de o definitie a
epigramei, semnat de epigramistul Al.
Basturescu n anul 1939 si anume:
Dac iei mai bine seama,
E un fulger epigrama
Si adaug, ca s-nchei:
Trsnetul e poanta ei.
Asadar, epigrama fr poant este ca o
mncare fr sare, ca nunta fr lutari, ca o
iarn de pe la noi fr zpad sau ca un
profesor fr elevi. Frumos puncteaz lipsa
poantei dintr-o epigram, I. St. Bogza, n anul
1974, adresndu-se unui epigramist:
Epigrama ta-i sublim,
Are totul n stil mare:
Ritm perfect, msur, rim,
Doar att c n-are sare!
Distinsul critic literar George Clinescu,
n Istoria literaturii romne, afirma c
epigrama-i unstrnut. Se spune, totusi, c
afirmatia i este atribuit dumnealui, dar
aceasta apartine, de fapt, epigramistului Mir-
cea Pavelescu, care, probabil, s-a gndit la
zicala cu vulpea si strugurii. n anul 1939 si
dup aceea, pe seama afirmatiei: epigrama-
i un strnut, s-a fcut mare vlv literar,
organizndu-se si un concurs de epigrame
pe aceast tem. Astfel, epigramistul C. Nicol
zicea:
O epigram-i un strnut;
Strnutu-nseamn sntate,
Dar domnul critic n-a stiut:
Strnut numai cine poate!
A rde e la ndemna oricrui om. Rsul
este propriu numai omului, spunea Tudor
Vianu, iar Shakespeare afirma c Soarta unei
glume nu depinde de gura care o spune, ci
de urechea care o aude. Prof. univ. dr.
Alexandru Lazr, actor remarcabil, n lucrarea
saCOMICUL SI OMORUL spunea c rsul
nu este doar un act fiziologic, e o manifestare
a spiritului. Dovada este c omul e singura
fiint care stie s rd, el rde de viciile pe
care le descoper la el si la semenii lui. Prostia,
incultura, nfumurarea, demagogia, avaritia,
mnia, pofta, cupiditatea, ridicolul, au fost si
sunt infirmitti de care a rs omul, aducndu-
le n acest chip o grav sanctiune moral. De
la grecii antici si pn astzi, principiul n-a
suferit nici o modificare si nici nu sunt sanse
s apar modificri n viitor: rdem, pedepsind
slbiciuni omenesti.
Desigur, din toate timpurile, romnul,
fiind nscut n Zodia rsului, pentru a trece
peste greuttile vietii, a fcut si haz de necaz,
asadar:
Usoar-i viata, ca o spun,
E totul clar, mret, frumos,
Cnd greul vietii-l iei n glum
Si doar umoru-n serios!
S rdem, oameni buni, fiindc rsul e la
ndemna oricui!
Vasile LARCO
R@sul, Epigrama
[i Str#nutul
R@sul, Epigrama
[i Str#nutul
Caravaggio - Sf. I eronim
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
37
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Gheorghe A. STROIA
De vorb# cu scriitoarea
Mariana Vicky V@rtosu -
pre[edinta Ligii Scriitorilor
Rom@ni, filiala Vrancea
De vorb# cu scriitoarea
Mariana Vicky V@rtosu -
pre[edinta Ligii Scriitorilor
Rom@ni, filiala Vrancea
Suntem locuitori ai unei minunate guri de rai, prin ayezarea sa geografic unic, prin
paginile memorabile de istorie ce s-au scris cu sngele martirilor neamului, prin multitudinea
de osuare yi monumente dedicate lor, eroilor, dar yi prin cultura sa, integrat armonios n
patrimoniul culturii najionale. Aici, pe plaiurile unde s-a nscut Miorija, s-a scris
dintotdeauna, poeji sau scriitori de marc au nfruntat timpul yi au pus opera lor ca gaj
nemuririi. Din arealul acestor scriitori valoroyi ai Vrancei, am selectat astzi un nume,
cruia ne-am propus s-i dezlegm tainele yi de ce nu s culegem roadele bogate ale unor
alese nvjminte. Doamna Mariana Vicky Vrtosu este vrnceanc, prin vocajia yi prin
druirea sa, nscut fiind la Focyani, frumosul oray al Unirii Principatelor Romne.
Gheorghe A. Stroia: Bun dimineata, sti-
mat doamn Mariana! V multumim,
dintru nceput c ati acceptat s ne rspun-
deti la cteva ntrebri.
Mariana Vicky Vrtosu: Bun-dimineata,
drag George. Si eu multumesc pentru onoare,
din titlu sunt convins c, steaua mea cl-
uzitoare a fost una norocoas, fiind aleas
pentru acest interviu... nseamn c, vrea und
verde, vrea s lumineze dincolo de granitele
sufletului meu.
Gh.A.S.: Sunteti, aadar, vrnceanc, prin
natere. Ce amintiri aveti legate de vrstele
fragede ale copilriei. Cum era familia
Marianei Vrtosu?
MVV: Pentru mine, Focsani-ul este dragostea
mea. Mi-a lipsit n toti acei ani, cnd soarta a
Icut s triesc, intermitent, la Focsani. Vreo
douzeci de ani am fost glteanc, serviciul
(bat-l vina), dar veneamn fiecare week-end,
n fiecare concediu, partial e drept, timpul li-
ber era destinat respirrii aerului orasului
meu natal. Vedeti bine, am renuntat la Galati
si am revenit la prima iubire, care nu se uit,
nu asasespune? Familiamea... Amavut cei
mai iubitori si buni printi, Stefan si Ioana.
Simpli, dar cu o educatie bun, chiar dac n-
au absolvit dect scoli gimnaziale (cu uceni-
cie cu tot). N-au fost absolventii niciunui fel
de curs ori scoal a printilor dar s-au descur-
cat destul de bine, rezultnd, din educatia
lor, trei copii cu principii sntoase despre
viat, scoal, familie. Sora mea, Margareta,
este profesoar, fratele meu, Vasile, este mili-
tar decarier, iar eu... si eu... amfost, sunt un
om decent n familie si societate. Un strop
mai pasional, poate.
Gh.A.S.: De Vrancea i de Focani, n spet,
v leag enormde multe lucruri. Cumera
Focaniul n vremea primelor descoperiri,
a adolescentei dumneavoastr?
MVV: Minunat mai era Focsaniul copilriri
mele! Primii doisprezece ani de scoal i-am
Icut aici, n Focsani. Primii patru la Scoala
nr. 2, de pe Cuza-Vod, urmtorii la Colegiul
Unirea. Cred c n-a rmas centimetru ptrat
din strzile orasului nestrbtut n plimbrile
mele de adolescent si tnr ndrgostit...
n vremea adolescentei mele, tinerii preferau
plimbrile n aer liber, mai putin (ori deloc)
barurile si discotecile. Mi-amintesc, printre
prietenii mei de plimbare s-a numrat si Adri-
an Vexler, fiul cel mic al doctorului Vexler, de
la care am primit (nu stiu dac si asimilat) pri-
mele notiuni despre cuantic... Primele expli-
catii despre ecuatii cu... mai multe necunos-
cute... Atunci, amdescoperit Anotimpurile
lui Vivaldi, poezia lui Esenin si... cea a lui
Rainer Maria Rilke, unul dintre poetii mei fa-
voriti. L-am cunoscut pe Turgheniev, da...
Stteam ore-ntregi trntiti pe covor si, ascul-
tam, n mod deosebit Primvara. Uneori,
ca fundal muzical, atunci cnd Adrian mi citea
din Magda Isanos sau din Rainer Maria
Rilke. Parc-i aud vocea: Ce tnr sunt. Mi-
as drui cu-nfiorare oricrui zvon ce calea
mi-o atine... La plecarea din tar, Adrian mi-
a druit o band de magnetofon nregistrat
cu poezia pe care otrisemmpreun. Nu
voi uita niciodat Vis-ul vegetal al Magdei
Isanos: As vrea s fiu copac. Si-as vrea s
cresc lng fereastra ta... M-as apuca si iarna
s-nfloresc... - Regret, n-am memorie de
lung durat a poeziei. Prefer s-o citesc. Ar fi
multe de spus despre prieteni si prietenie.
Unele amintiri sunt rni si, prefer s le las s
cicatrizeze.
Gh.A.S.: n viata fiecrui omexist o vrst
a cutrilor, a descoperirilor. O vrst la
care unii dintre noi i-au descoperit vocati-
ile, au nceput s-i fructifice talentul. Au
nceput s guste literatura i arta de foarte
bun calitate. n acest sens ce ne puteti spu-
ne despre debutul dvs n sfera literar. Cnd
i n ce circumstante a avut loc?
MVV: E greu de crezut, sunt o mare timid.
Si retriesc emotia primului text acceptat.
Primul text scris, cu oarecare veleitti literare,
mi-a fost publicat n copilrie. Povesteam fru-
mos si caligrafiam foarte frumos. Probabil si
aceast calitate a fost punctat. Apoi, am ti-
nut unjurnal intimn care exersam descri-
erile. Niciodat cu certitudinea c voi avea
curaj s si public. O parte din textele scrise
pe-atunci au aprut n volumul meu de de-
but Iubire fr vacant. Se crede c, noi,
doamnele avem o mai mare nclinatie spre
jurnal intim. N-as paria.
Gh.A.S.: Din nefericire, astzi are loc o as-
censiune nejustificat a nonvalorii. Litera-
tura tinde s devin apanaj al comercia-
lului, al vandabilului. Nu scrii dac nu poti
vinde, spunea un celebru editor american.
Mai este, stimat doamn, nevoie de litera-
tur? Ce mai poate furniza ea cititorului mo-
dern, omului cuprins de tarele cotidiene, as-
fixiat de zilnicele sale probleme existentiale?
MVV: Dac acest rspuns al meu va fi citit si
de altcineva dect dumneavoastr, cu sigu-
38
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 4(32)/2013
rant voi strni sentimente contradictorii. Voi
irita. Da, literatura este singurul mod care ne
formeaz, ne ajut la comunicare, ne uneste
spiritual, iar poezia, una dintreprincipesele
literaturii va fi unicul leac pentru suflete bol-
nave de frumos. Personal, scriu pentru c asa
simt, scriu, dorind si spernd c vocea mea
va fi auzit. Scriu pentru c-mi face bine...
Gh.A.S.: Se spune c pentru a scrie, ai ne-
voie, n primul rnd de un curaj nebun. Ai
nevoie, de talent i, apoi, de un public tint,
cruia s i te adresezi. Ce credeti, vis-a-vis
de relatia scriitor/cititor?
MVV: Cred n relatia scriitor-cititor. Nimeni
nu scrie numai pentru el. Am convingerea
c, pn la urm, nu e nevoie numai de talent
ca s poti alctui un text de valoare, cu priz
la cititor. Fr acumulri, fr lecturi, ntr-o zi
vei sectui. Or, si mai grav, risti s bati apa-
n-piu, s te autopastisezi, s nu mai ai ce
da. Asa, ca si cum ai strnge ntr-un cont de
economii. Scoti, scoti, dar nu mai depui ni-
mic. ntr-o bun zi, vei descoperi, cu tristete,
cu stupoare c, esti n rosu. Ca s revin la
subiect: cititorul are pretentia s-l surprinzi,
mereu, mereu cu noutti, din ce n ce mai pal-
pitante. S-l sochezi si s-l atragi. Nu mai vor-
bimdespre nivelul de eruditie n aceast relatie.
Dac te respecti, nu-ti prea pas cti cititori
ai. Ci, mai curnd, care sunt cititorii ti.
Gh.A.S.: Literatura vrncean i-a ctigat
un loc meritoriu n panteonul literaturii ro-
mne. Practic, fiecare scriitor are rolul lui
n cadrul acestui concert cultural national.
Cu toate acestea, nu pot s nu sesizez o a-
tare apartenent a unora sau altora la aa
numitele bisericute care, din punctul meu
de vedere creeaz diferentieri nejustificate,
spre satisfacerea unor orgolii, la fel de ne-
justificate. Ce credeti c ar trebui s fac
un scriitor aflat la debut pentru supravie-
tuirea ntr-o astfel de btlie a orgoliilor?
Care sunt recomandrile dumneavoastr?
MVV: Simplu: scriitorul debutant trebuie s-
si urmeze calea. S asculte si s retin pentru
sine numai acele sugestii, care se muleaz
pe principiile sale, pe modul su de exprimare
artistic. Btliile nu m-au interesat si nici
nu m intereseaz. Sub soarele creatiei este
loc pentru toti.
Gh.A.S.: Amconstatat, cu bucurie, n volu-
mul al treilea VISUL DIN VISE al trilogiei
LEGAT LA OCHI - noul dumneavoastr
proiect, o interesant creionare a profilului
scriitorului ideal i, apoi, a cititorului ideal.
Ati putea s ne rezumati n cteva cuvinte,
aceste lucruri?
MVV: Vedeti, n viziunea mea adevrat, scri-
itorul n-are sex. n adolescent mi plcea s
idealizez portretul fizic al scriitorului. M
ndrgosteam ntotdeauna de scriitor. Cuce-
rit de frumusetea luntric mi construiam
ambalajul (corpul fizic) conform imaginatiei
de moment. Nu stiu dac ar trebui s conteze
fizicul. Important e, ideal ar fi, n momentul
lecturii s rezonezi spiritual. Si, cam att. n
practic, nu exist nici scriitor ideal, nici citi-
tor ideal. E numai o teorie.
Gh.A.S.: Exist, n viata fiecruia dintre
noi, oameni care au contribuit la creterea
i desvrirea ca oameni i, de ce nu, ca
scriitori. Cine sunt aceti oameni, pentru
Mariana Vicky Vrtosu? Cui multumiti
pentru ceea ce sunteti acum?
MVV: Am o list ntreag. n primul rnd i
multumesc sotului meu care, nu numai c
mi-a acordat libertate deplin, dar el a fost
acela care a prezentat primul meu manuscris
unei tant personaj al sustinerii mele, de-a
lungul vremii, este scriitorul Gheorghe Andrei
Neagu, mentorul meu vrncean. A crezut n
mine, m-a sustinut, m-a promovat, m-a pu-
blicat. Nu stiu dac voi reusi vreodat s-i
multumesc ndeajuns. Suport am primit si de
la colegii mei de cenaclu (nu-i voi nominaliza,
sunt multi, sunt toti). Tie, drag George Stro-
ia trebuie s-ti multumesc pentru suport, pen-
tru prietenie si promovare. Si-ar mai fi, dar s
ne oprim aici...
Gh.A.S.: n calitatea dumneavoastr ono-
rant, de altfel, de preedinte al LSR, Filiala
Vrancea, ce proiecte culturale ati finalizat
i ce proiecte de viitor aveti?
MVV: n primul rnd, activitatea cenaclist,
prin faptul c, noi membri Ligii ne-am alturat
vechiului cenaclu, cel al Uniunii Scriitorilor,
moderat de Gheorghe Andrei Neagu. Am avut
si avempermanent ntlniri de lectur, ne pro-
movm Liga si membrii n acest mod; apoi,
au urmat anuarele editate la fiecare final de
an, volume ce cuprind creatii ale membrilor
filialei; ntlniri si participri la diverse acti-
vitti literare, initierea unui concurs,care, din
pcate n-a trit dect o prim editie, problema
fiind cea financiar. Iat, ne-am propus un alt
anuar, care va cuprinde un numr mai mare
de participanti.
Gh.A.S.: Avnd n vedere c oraul Focani
are, totui, un statut de capital cultural
a judetului nostru, cumvedeti dumneavoas-
tr viata cultural a acestui ora? Ce ne pu-
teti recomanda, ca puncte de atractie pentru
cineva interesat s descopere n reedinta
de judet itinerariile culturale ale acestuia?
MVV: Ati spuscapital cultural a jude-
tului. Nu pot s nu surd, amintindu-mi c,
prin anul 2005 Focyani-ul a fost declarat
capital na(ional a culturii (vezi articolul
publicat n cotidianul local Ziarul de Vrancea
semnat de scriitorul Florinel Agafitei) gratie
scriitorilor participanti n cadrul Festivalului
International al literaturii - Zilele Duiliu Zam-
firescu, festival organizat de scriitorul
Gheorghe Andrei Neagu si Asociatia Cultu-
ral Duiliu Zamfirescu n colaborare cu Di-
rectia pentru Cultur, Primria si Consiliu Ju-
detean Vrancea, da, n acea var Focsaniul a
devenit capital cultural. n fine, acel eveni-
ment glorios n istoria cultural vrncean,
care, asa cum spuneti are destule repere cul-
turale atractive. S amintim o parte dintre ele:
Teatrul Municipal Mr. Gheorghe Pastia, Ate-
neul Popular (cu acelasi nume), Biblioteca
Jud. Duiliu Zamfirescu de care ne leag o
relatie de colaborare permanent; Directia
pentru Cultur care gzduieste Reprezen-
tanta vrncean a Uniunii Scriitorilor, Liga
Scriitorilor din Romnia/ Fil. Vrancea, Liga
Scriitorilor vrnceni, Asociatia Cultural (mai
nou-nfiintat nu-i stiu numele, gzduit tot
de Directia pentru Cultur); Asociatia Cul-
tural Bogdania, Galeriile de Art de pe bd.
Unirii, Hidalgo Art. Gallery, Asociatia Pot-
pourri si probabil, ceva tot mi va scpa. Nu
putems nu amintimcele cteva reviste exis-
tente, mijloace de exprimare la ndemna scri-
itorilor: revista Oglinda literar manageriat
de Gheorghe Andrei Neagu, Salonul literar
dirijat si manageriat de scriitorul Ioan Cu-
lit Usurelu, ProSaeculum, avndu-l n con-
ducerea sa pe Mircea Dinutz. mpreun cu
Teatru Municipal Mr. Gh. Pastia am avut di-
verse actiuni, referindu-m nu numai la re-
citalul actorilor din creatia poetilor vrnceni,
dar si la gzduirea unor lansri de carte etc.;
despre Ciclul de Conferinte desfsurat la
Ateneul Popular, ciclu deschis de criticul
Alex. Stefnescu, continuat de sesiunea de
conferinte a scriitorului Laurian Stnchescu
si a actritei romno-canadian Claudia Motea,
si cea mai recent conferint sustinut de
actorul Ion Caramitru n februarie - avnd ca
tem povestea revolutionarilor fr privilegii.
Si, dac ne vom referi la activitatea cenaclist,
ei bine, ea exist, din plin. Nu pot s nu amin-
tesc o alt institutie focsnean care a gz-
duit cenaclul Duiliu Zamfirescu, mai mult l-a
osptat (cu dulciuri, cafea si suc) pret de vreo
doi ani. Este vorba despre Sinagoga evreias-
c si despre reprezentantul ei, profesorul
Mircea Rond. Ar fi fost ideal dac am fi fost
uniti sub stindardul valorii, toti, laolalt, fr
s fim fracturati n grupri, gsti, bisericute,
cum le-ati numit, s nu fim nevoiti s ac-
ceptm spatii mai mult sau mai putin adec-
vate. Din cte stiu sunt cel putin trei sedii
unde se ntlnesc scriitorii ntr-un cenaclu:
dou la Directia pentru Cultur si unul la
Casa Armatei.
Gh.A.S.: Interesant de amintit c, ntr-o dis-
cutie purtat cu unul dintre reprezentatii
Directiei de Cultur a judetului Vrancea,
scuza pentru neimplicarea acestui for n
cultura scris a judetului a fost de genul:
noi (Directia de Cultur) nu avemnici un
fel de atributii legate de cultura scris, ci
doar atributii de patrimoniu. Ce credeti
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
39
Anul IV, nr. 4(32)/2013
c ar trebui schimbat n modul n care este
condus cultura n Romnia i, n spet, n
Vrancea?
MVV: Stiu la cine faceti referire. Si chiar asa
este. Au avut prevzut n buget bani numai
pentru investitii si restaurri patrimoniale.
Fr s incriminez, nici nu s-a miscat mcar
un deget n sensul adus n discutie, adic fi-
nantarea literaturii scrise. mi amintesc un
alt reprezentat al institutiei, care a murit la
datorie, la propriu! - si care a ajutat scriito-
rimea vrncean ca nimeni altul. Vorbesc des-
pre Puiu Siru, personaj de roman n toat co-
loratura caracterial, si o spun cu mult re-
spect si pretuire. Nu numai c a sustinut o
revist, dar a colaborat cu o editur contri-
buind cot parte la editarea unor crti ale
scriitorilor. Am respect pentru institutie si
pentru reprezentantul ei actual, chiar dac
nu a pus si nu pune pret pe robii condeiului
(Nu pe toti). Dar, e o alt poveste. Cultura
cunoaste si ea o sciziune, o perioad de chi-
nuitoare tranzitie si de cutri ale unei noi
identitti de exprimare - fie arta vizual sau
cea scris -, dar se vor linisti apele, cu sigu-
rant. Pcat, multi dintre noi nu vor mai prinde
valul de liniste. Triesc (trim) un continuu
tsunami. Asta e. Nu conducerea este vino-
vatul principal, as arta cu degetul nspre
cei ce alctuiesc acest sector de activitate,
si care, ar trebui s-si schimbe unghiul de
vedere. Sunt multi ntepeniti i constipati
n orgolii nejustificate, gata s pun piedici.
Se cred de nenlocuit. Nemuritori, n muri-
toarea lor trecere... Mcar de-ar fi asa...
Gh.A.S.: Si acum, o alt ntrebare. Exist,
cu sigurant, pentru Mariana Vicky Vr-
tosu un lucru pe care ar trebui s-l spun
ct mai des i, n consecint, un alt lucru
pe care nu ar trebui s-l spun niciodat.
Care sunt acestea, doamn Mariana?
MVV: n general, sunt echilibrat. Nu prea
spun tot ce gndesc. Nu e sntos, nici pen-
tru mine, nici pentru cei vizati. Foarte rar spun
ce nu trebuie. Prefer s gndesc de dou ori,
de trei ori si s vorbesc o dat. S revin la
partea a doua a ntrebrii: ar trebui s spun
necontenit si tuturor s se respecte, s se pre-
tuiasc, s-si cunoasc valoarea adevrat, s
aib acest curaj; si, n-ar trebui s... rnesc
vreodat pe cineva, fie mcar si cu zmbetul.
Gh.A.S.: Spuneti-ne, cumati sintetiza n c-
teva cuvinte universul n care se poate n-
scrie creatia dumneavoastr literar? Des-
pre ce sau despre cine scrieti? Care sunt iz-
voarele inspiratiei dumneavoastr?
MVV: Ador universul uman. ntotdeauna mi-
a plcut s ntorc lucrurile pe toate fetele, s
nteleg de ce... cum... unde, cnd... M inspir
din cotidian, din reflectiile biblice. Alteori
sunt suficiente un gest, o vorb, o arom...
Iubesc viata, natura cu tot ce misc n ea.
Uite, de exemplu, asear, un luminis de p-
dure, dintr-un film, m-a inspirat si am creionat
o proz scurt.
Gh.A.S.: Spuneti-ne, v rugm, ce modele
de scriitori aveti? Ne puteti da cteva nume
(nu faceti referire strict doar la cei vrn-
ceni)
MVV: l ador si-l admir pe Mircea Eliade. i
citesc si-i admir pe Jhon Fowles, Dino Buzzati
cu aceeasi mare plcere ca acum multi ani n
urm. Flaubert si Tolstoi prin cele dou pro-
totipuri feminine create, Emma Bovary si
Anna Karenina. Le-am citit cu mult drag pe
surorile Bronte, Emily si Charlotte. David
Lodge, Thomas Pynchon, Haruki Murakami,
Paulo Coelho, Mario Vargas Llosa...Virginia
Woolf, H. P. Bengescu. Tracy Chevalier (Fata
cu cercel de perl si Albastru pur - dou crti
scrise foarte bine, folositoare uneia ca mine).
Ar mai fi... mi place Mircea Crtrescu si-mi
place... Gabriela Melinescu. Da, i pretuiesc
si iubesc, sunt prietenii mei de suflet. As fi
pe deplin multumit dac mcar un fragment
din tot ce-am scris s-a ridicat, a tins spre a-
ceste culmi creative. Despre scriitorii vrn-
ceni? Nu e drept s v vorbesc despre prefe-
ratii mei. Exist o ierarhie, si nu se cade... Un
singur lucru vreau s spun: cartea, care a
ajuns la mine, scriitor vrncean, national, or
universal, am citit-o. Unele, printre rnduri,
au nsemnat surs de inspiratie. De cele mai
multe ori, despre crtile citite am scris si o
not de lectur. Stiu, la acest capitol, sunt
datornic.
Gh.A.S.: Nu pot s nu amintesc n discutia
noastr, despre Mariana Vicky Vrtosu, o-
mul capabil s intuiasc valoarea, s o des-
copere i s o scoat la lumin. Un ultim
exemplu despre care ameu cunotint este
tnrul poet Sebastian Ionel Dogaru. Ce
ne puteti spune despre el i dac mai aveti
alte asemenea planuri?
MVV: Multumesc, m bucur mult c-mi atri-
buiti aceast calitate. Da, m bucur s ajut,
s promovez tineri talentati (am nvtat acest
lucru de la mentorul meu vrncean) am, avem
aceast datorie de onoare s promovm noile
talente, tinerele talente. naintea lui Sebastian
Ionel Dogaru au mai fost... Printre ei, Marina
Raluca Baciu, nume promittor... Adelina B-
lan, o viitoare prozatoare. Sunt copiii cena-
clului, asa cum este si Sebastian Ionel Do-
garu, care mi-a fost prezentat cu vreo cinci-
sase ani n urm de o alt protejat a mea,
Alina Ttaru. l sustin cu tot dragul, cum voi
putea, merit, are har si voint...
Gh.A.S.: V-amvzut n dou dintre lucr-
rile antologice de prestigiu la nivel national
i anume: MERIDIANE LIRICE (124 de
poeti contemporani) i n proiectul EPOSS
MERIDIANE (Antologie de proz scurt).
Stiu c i dumneavoastr aveti n lucru o
nou antologie. Spuneti-ne ce prere aveti
despre lucrrile de tip antologic.
MVV:Antologiile vin n sprijinul acelora care
vor s-si formeze o prere despre un curent,
o grupare. De ce nu, despre locul n istoria
literaturii (zonale) si nu numai a autorilor
antologati. Este un mare efort s lucrezi o
astfel de carte (numai cine a alctuit una,
stie despre ce vorbesc). Satisfactia este pe
msura muncii. Nu ntotdeauna, n general,
da. Pregtesc anuarul/2012, dorind s-i cu-
prind, dac se poate pe toti membri LSR ai
Filialei de Vrancea.
Gh.A.S.: Ct despre revuistica judetului
Vrancea, exist cteva nume sonore n do-
meniu. Oglinda Literar, Salonul Literar,
Pro Saeculum- ca reviste scrise i cteva
reviste online de foarte mare anvergur, de
exemplu revista universal de creatie i ati-
tudine cultural Armonii Culturale i, mai
nou, tnra revist Bogdania a poetului
Ionel Marin. Exist o confruntare revist
scris versus revist online? Sunt benefice
oricare dintre aceste modalitti de cultura-
lizare?
MVV: Sunt de mod veche, prefer revista n
carne si oase. Exist si motive personale, pen-
tru care revistele online nu sunt pentru mine
pe primul loc. E bun competitia, e un semn
al concurentei loiale, al dorintei de autode-
psire. Nu exist pericolul necitirii lor, nici a
acelora pe suport de hrtie, nici a acelora e-
lectronice, asa se zice, nu? Da, sunt bene-
fice ambele modalitti. n fond, ce e internetul,
revista online, dac nu un pas nainte?!
Gh.A.S.: n luna aprilie, vomorganiza la
Adjud, n parteneriat cu Asociatia Bog-
dania i Asociatia Stefan Petic de la
Tecuci, un alt instantaneu Armonii Cultu-
rale, dedicat copiilor i intitulat: Zmbete
pe portative cu fluturi - un titlu inspirat
din scrierile poetei tecucene Eleonora Sta-
mate. Ne-ar face o deosebit plcere s v
avemca oaspete. Ne veti onora cu prezenta?
MVV: Rspunsul meu este afirmativ. Cu un
amendament: sunt taur de aprilie, eu si sora
mea geamn avem planificat aniversarea
mpreun (asa cum s-a ntmplat de-a lungul
vietii noastre). Dac nu coincid datele, repet,
cu plcere rspund prezent, invitatiei.
Gh.A.S.: n ncheierea discutiei noastre, a
dori s v multumesc pentru rbdarea i
consecventa cu care ati rspuns tuturor
provocrilor noastre. Aa cumv cunosc,
deja, vommai gsi, cu sigurant, i un alt
moment al mrturisirilor. V multumim, din
suflet, pentru tot ceea ce faceti i pentru tot
ceea ce sunteti! V dorimsntate, putere
de munc i mult, mult inspiratie!
MVV: Urrile sunt reciproce. Eu v multu-
mesc pentru onoare, pentru timpul acordat,
pentru ncredere si prietenie. S ne re-ntl-
nim sub aceleasi auspicii ale bunei ntelegeri
si colaborri. S aveti inspiratie!
40
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Marion ASHTON
(Anglia)
Vizionarea
Ciudat s atingi vrsta de cincizeci de ani si s nu fi vzut nicicnd
un cadavru, nici mcar un sicriu neacoperit.
Anthea a vzut o multime; povesteste chiar cum glumea
cu celelalte asistente n spatele perdelei de dup care se ngrijeste de cei morti.
Am fost si eu la un pas de a vedea un cadavru n timp ce vizionam un film
la Tate Modern: ntr-o camer obscur,
sub plpitul luminii, am vzut-o pe mama actorului murind,
de dou ori chiar; am auzit-o dndu-si ultima suflare, molipsitoare.
Cnd s-a prpdit Tata, moartea l-a lovit pe neasteptate:
a nceput s se tot mpleticeasc pe plaja Blackpool, simtindu-se ametit.
Dou zile mai trziu, cineva a rostit cauza decesului: anevrism-
prea trziu. Mama si Anthea au mers s recunoasc cadavrul,
scutindu-ne pe noi de-o suferint n plus. M-am supus.
Ar fi trebuit s fie primul; nu mi-am luat adio de la el.
Ascunziyul
Ultima raz de lumin a ultimei zile
din an; tinuturile joase ale cerului
sunt o secvent improbabil de dungi orizontale:
indigo, turcoaz, purpuriu - jos,
acolo unde soarele ce se scufund mproasc
cu cerneal rosie pn si cel mai ndeprtat stufris.
Miezul noptii va fi dificil. Doar cinci,
anul acesta, nu sase. Ce s spunem.
mi vine nc greu s pricep cum de a putut pleca.
n linisteaacestui ritual deastalapnd,
lentile se ndreapt si se misc la unison,
fiind robii fiecrei miscri a eretelui -
ai fiecrei planri, cufundri, nltri, spirale si plonjri.
Te urmresc, prietene de patruzeci de ani,
pierdut printre psri, cu trsturile-ti sterse,
neocrotite. Mlastina oglindeste coborrea soimului,
si, chiar de se va nlta nc o dat,
va fi prea ntuneric pentru a-l mai putea vedea.
Modigliani yi pnzele de pianjen
8.40 am13 octombrie 2010
ilustrata semnat Modigliani a alunecat
dintre paginile caietului: Nud asezat,
1916 - acela n fata cruia ai stat pret de cteva minute bune
la Courtauld, fixnd cu privirea chiar rosul
acelei cuverturi - acel rosu bordo, al sngelui si al dorintei,
peretele pal, mnjit cu un verde-albstrui,
mbujorarea de teracot a chipului cu ochii-nchisi,
trupul galben-portocaliu, alungit,
crliontii negri de pr pubian,
curbele negre si alungite trasate de penel,
pictndu-i coapsele voluptoase, de culoarea ocrului.
Soarele tomnatec ptrunde
prin fereastra de la buctrie, iluminnd pnzele de pianjen,
poleind fiecare spit, fiecare linie concentric si firul fin
al cminului lor: poduri eterice, fragile,
suspendate ntre perete si pervaz, vibrnd
la fiecare adiere a vntului; precizie proiectat
pentru a detecta, a captura si a nu ceda.
La televizor, Osman Araya, cel de-al saselea
miner din San J ose, iese la lumin din capsula de salvare,
mbrtisndu-si nevasta cum n-a mai fcut-o nicicnd.
(Treizeci i trei de mineri din Chile, blocati sub pmnt timp de
aizeci i nou de zile, au fost adui la suprafat, unul cte unul,
ntr-o capsul de salvare, pe 13 octombrie 2010.)
Aeroportul Abu Dhabi
El o urmreste
cum coboar pe banda rulant
pn la Terminalul pentru Plecri din marmur.
Bag de seam c sub burka
neagr si lung pn-n pmnt - cu jilbab si vl
se ascunde trupul unei tinere.
nftisarea este decent,
capul ntors n spate,
ochii mari, cprui, scannd
holul cu un dispret devoalat:
tulburtor, cum sunt nrmati
n deschiztura aceea ngust, de cinescop.
O rafal de aer rece i desface
lungul acopermnt
dezvelindu-i prul blond
minijupa de piele, netezit bine
peste coapsele-i fine si golase.
Fatal scruteaz, fr aclipi:
Afacerist american - petrol,
cel mai probabil: patruzeci de ani, cmas albastr apretat,
pantaloni debumbac sifonati, telefon mobil,
laptop, ceas de aur, verighet -
mbujorat. Amndoi sunt constienti
c imagineaei i varmnepeveci ntiprit-n minte.
Cstorit yi cu doi bieji mari, Marion yi mparte
timpul ntre Lincolnshire, Anglia yi Houston, Texas,
muncind cu jumtate de norm drept consultant de
limba englez pentru o firm specializat n con-
sultanj geologic. n 2011, a absolvit cursurile pro-
gramului masteral de Poezie, din cadrul facultjii Royal
Holloway, avndu-i drept profesori pe Andrew Mo-
tion yi J o Shapcott. Poeziile sale au fost publicate n
numeroase yi felurite reviste.
Traducere de
Alexandra Munteanu,
masterand MTTLC
Aceste poeme sunt
tradusen cadrul
Proiectului Interna(ional
Poetry PRO, coordonat
de Lidia Vianu, Director
al Masteratului pentru
Traducerea Textului
Literar Contemporan -
Universitatea din
Bucureyti,
http://mttlc.ro
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
41
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Isabela VASILIU-SCRABA
Dac despre ntlnirea dintre printele
Benedict Ghius si Olga Greceanu stau mr-
turie manuscrisele ei aflate n arhiva Bene-
dict Ghius, despre ntlnirea ei cu staretul
de la Smbta de Sus nu avemdect un mic
indiciu strecurat de Printele Arsenie Boca
ntr-una din predicile sale din 1949 cnd, din
cauza prigoanei mercenarilor ocupantului
sovietic, fusese mutat de mitropolitul Nico-
lae Blan (1882 - 6aug.1955) la Mnstirea
Prislop din Silvasu de Sus.
Este destul de plauzibil s plasm ntl-
nirea pictoritei Olga Greceanu cu printele
Benedict Ghius n perioada celor ctiva ani
n care Sandu Tudor (martir al nchisorilor
comuniste, clugrit n 1948 la M-rea Antim
cu numele de Agaton) a organizat conferin-
tele asa-numitului grup al Rugului Aprins,
arestat zece ani dup ncetarea activittii sa-
le, n virtutea principiului de baz al injustitiei
comuniste: legea penal pedepseste retro-
activ fapte, care, la data svrsirii lor, nu erau
considerate ca infractiuni. nc din 10 ianu-
arie 1945 directorul ziarelor Adevrul si
Dimineata(1) scria c principiul nere-
troactivittii nu trebuie luat n seam, fiind
o fictiune juridic (v. E. Socor n Curierul,
apud. Gh. Vldutescu, Neconventional, des-
pre filozofia romneasc, Bucuresti, 2002,
p.175). La modul acesta ct se poate de lim-
pede, comunistul E. Socor preciza chiar din
timpul guvernrii generalului Nicolae R-
descu nftisarea asa-zisei legalitti n care
clii harnici ai armatei sovietice de ocu-
patie urmau s actioneze nestingheriti de ni-
meni din Comisia Aliat de Control, fiindc
aici puterile occidentale delegaser sovie-
ticilor majoritatea competentelor (v. Vasile
Valentin, nDictionar de istorie a Romniei,
Bucuresti, Ed. Meronia, 2007, p.97).
n 1949, la o slujb desprenvierea fiului
vduvei din Nain, Printele Arsenie Boca a
Icut o referire la una dintre conferintele Ol-
gi Greceanu din perioada Rugului Aprins
(1945-1948) fr a o numi n mod explicit. C
este vorba de Olga Greceanu am putut cons-
tata dup citirea mss. 830 - pe care celebra
conferentiar l-a ncredintat, mpreun cu alte
zeci de manuscrise, Printelui Benedict Ghius
(1904 - 12 iunie 1990). Manuscrisul nr. 830 a
fost publicat de Printele Ignatie Grecu n
volumul Olgi Greceanu, Meditatii la Evan-
ghelii (2) pe care l-a ngrijit, confundnd din
pcate smerenia (anonimatului) cu respon-
sabilitatea bunei editri care implic iesirea
din anonimat a celui care se ocup de tip-
rirea unor manuscrise ascunse de urgia luptei
de clas promovat de regimul comunist
mentinut pn n decembrie 1989 printr-o
permanent teroare.
Fiindc unul dintre evenimentele edito-
riale ale anului 2010 a fost chiar aparitia vo-
lumului ngrijit de acest clugr de la M-
nstirea Cernica. Prin editarea manuscriselor
Olgi Greceanu (1890 - 16 nov. 1978) la circa
sase decenii de la conceperea lor, cititorii au
putut afla continutul celor 47 de predici tinute
prin bisericile bucurestene de faimoasa pic-
torit si romancier Olga Greceanu care avea
ngduinta a doi patriarhi, Nicodim Mun-
teanu (1864 - 27 febr.1948) si Justinian Mari-
na (1901- 26 marie 1977), s vorbeasc n
public despreEvanghelii.
La fel, evenimentul editorial care a marcat
trecerea anului 2012 a fost - cu sigurant -
publicarea (dup jumtate de secol!) aDic-
tionarului biblic scris deOlgaGreceanu (3)
pe 2230 de file, eveniment de care nu stim
ns cine s-a putut bucura, dat fiind c pretul
celor trei volume (vol. I, A-E; vol. II, F-M,
vol. III, N-Z) este de 856,50 lei (cam 190 euro),
cnd pensia minim de cca 70 euro o primesc
att de multi pensionari, nct numrul aces-
tora pare devenit secret de stat (pentru
statisticile europene se ofer o cifr medie
de 179 euro/lun care ar reprezenta media
pensiilor pltite din bugetul Romniei in care
51% din locuitori triesc la sate).
Olga Greceanu [i
P#rintele Arsenie Boca
Olga Greceanu [i
P#rintele Arsenie Boca
Motto: A tcea yi a nu da adevrul pe faj nseamn
a-l trda (Sf. Teodor Studitul, apud. arhim. Athanasie
Dinca, M-rea Cldruyani)
Olga Greceanu Printele Arsenie Boca
42
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Spre a fi ferit de confiscarea sa de ctre
Securitate, manuscrisul cel voluminos al dic-
tionarului cuprinznd 500 de desene ale fai-
moasei artiste si 1400 de articole se pare c a
ajuns la Patriarhul Justinian n 1963, cnd
Benedict Ghius era fr de vin dup gratii,
arestat n lotul lui Sandu Tudor, botezat de
anchetatorii lui Nicolschi/Grumberg/Nicolau
lotul Rugului Aprins. Pe aceleasi consi-
derente au ajuns in Biblioteca Patriarhiei (la
nceput prin filozoful Alexandru Dragomir,
apoi printr-un preot de la Biserica Otetari)
crtile de domeniul religiei cumprate de fi-
lozoful Mircea Vulcnescu, asasinat n oc-
tombrie 1952 n nchisoarea din Aiud, unde
avea s fie omort n celul si Sandu Tudor
(/ieromonahul Daniil de la Raru), zece ani
mai trziu.
n Meditatii la Evanghelii (Ed. Sofia,
Bucuresti, 2010) s-au publicat treizecisisapte
de predici ale Olgi Greceanu pstrate de
Printele Benedict Ghius si zece predici r-
mase n arhiva Olgi Greceanu. Manuscrisul
nr. 830 poart titlul Cele trei nvieri i ex-
plicatia lor simbolic si sepoateciti lap.88-
91. Autoarea observ c cele trei minuni de
nviere (a fiicei lui J air, a fiului vduvei din
Nain si a lui Lazr) sunt realizate de Iisus n
chip diferit, c ele se deosebesc ntre ele ca
timp, ca loc si ca situatii, avnd fiecare sensul
ei simbolic, de care apoi l-a detaliat.
Cum este mai greu de crezut c manu-
scrisul nr. 830 al Olgi Greceanu a ajuns s
fie citit de Printele Arsenie Boca, si cum din
dosarul de Securitate al faimosului staret de
la Smbta de Sus s-a aflat c acesta a fcut
cteva drumuri prin capital nsotind-o pe
Domnita Ileana, putem mai degrab presu-
pune c staretul Mnstirii Brncoveanu a
ajuns si el la Mnstirea Antimcnd, n cadrul
conferintelor gruprii Rugului Aprins, a
vorbit Olga Greceanu. Probabil chiar despre
Cele trei nvieri. Antonie Plmdeal si a-
mintea cum Printele ieromonah Arsenie
Boca (cel care a prorocit instaurarea terorii
comuniste precum si schimbarea de regim
din dec. 1989 spunnd c serpi veninosi
vor stpni tara mult vreme) tinea la Sm-
bta de Sus conferinte de initiere crestin
si de initiere n rugciunea [isihast] n paralel
cu cei din Bucuresti (Amintirile Mitropo-
litului A. Plmdeal, Ed. Cum, Bucuresti,
1999). Era perioada n care renviase, cu viata
si cu propvduirea, duhul Filocaliei (4) n
viata poporului nostru (D. Stniloaie, Pre-
fat si Dedicatie n vol. al III-lea al Filocaliei,
Sibiu, Tipografia Arhidiecezan, 1948).
Dup zece ani de reconstructie a M-
nstirii Brncoveanu adus de Mitropolitul
N. Blan n decembrie 1948 la Mnstirea
Prislop aflat n ruin, printele Arsenie spu-
sese n 1949 la predica sa despre fiul vduvei
din Nain c cinevaabgat deseam c Iisus
a nviat cei trei morti asa: pe unul n cas, pe
al doilea n drum spre groap si pe al treilea
din groap, dup patru zile (v. Printele Ar-
senie Boca, Viat i viat venic n vol.
Cuvinte vii, Deva, 2006, p.124), lsnd a
se ntelege c este vorba de Olga Greceanu:
Dar, spre deosebire de Olga Greceanu,
interesat de gndirea simbolic ascunznd
semnificatia diferit a celor trei nvieri, P-
rintele Arsenie si continu predica din 10
octombrie pe ideea c Iisus Putea s opreas-
c moartea. Fiindc la noi Iisus a venit cu
propria sa nviere din morti (Viat i viat
venic), dar c El n-a vrut nvierea trupului,
ci nvierea sufletului
Scos n mod abuziv din preotie n mai
1959 de cei care l-au tot nchis {(fr verdictul
niciunui proces) n iulie 1945, n 1946, apoi
trei luni n perioada Sfintelor Pasti 1948 -
august 1948, l-au nchis abuziv paisprezece
luni la Canalul Mortii ntre ianuarie 1951si
martie 1952, l-au anchetat de Rusalii 1953, l-
au arestat si schingiuit sase luni ntre 20 sept.
1955 si aprilie 1956, l-au anchetat n toamna
anului 1963 si l-au chinuit de cte ori au poftit
Ir s dea socoteal la nimeni}, printele
Arsenie Boca a prevzut prigoana si moartea
martiric (4) pe care avea s le ndure din
partea regimului de teroare exercitat fr
pauz de ideologii comunismului prin politia
politic.
n acel text n care face referire la confe-
rinta Olgi Greceanu despre cele trei minuni
de nviere, Printele Arsenie Boca (1910 - 28
nov. 1989) a mai consemnat c Iisus n-a oprit
de tot moartea fiicei lui Jair, a fiului vduvei
din Nain si a lui Lazr, c ei mai pe urm,
dup niste ani, au murit. Fiindc nu o nviere
la viata obisnuit dorea Iisus, ci o nviere
Ir de moarte, o nviere a sufletului, ca ur-
mare a unei transformri profunde, prin con-
vertirea omului la Dumnezeu (Parintele Ar-
senie Boca, Cuvinte vii, p.124). Unei micute
suferinde, Printele i-a scris c prin secet
sufleteasc au trecut si sfintii, a trecut si Iisus
pe Cruce, cnd a zis despre prsire, dar ni-
meni n-a fost prsit. Uscciunea sufleteasc
nu e o dezndejde, ci e una din nevointele
cele fr de voie (Alte mrturii despre P-
rintele Arsenie Boca, vol. III, Fgras, Ed
Agaton, 2008, p. 106). Olga Greceanu, creia
nici un istoric de art televizat cu asiduitate
n comunism si nici un post de Radio nu i-a
anuntat trecerea pe trmul de dincolo (cu
pensula n mn, la 16 nov. 1978), se pare c
a fost druit cu o credint lipsit de mo-
mente de uscciune sufleteasc. Trecut
de optzeci de ani, pictorita fcea n agora
educatie religioas (ntr-o perioad agresiv
atee), prin exemplul momentelor ei de extaz
n rugciune. Atunci fata i radia de fericire.
Se ruga n genunchi, sprijinit de un copac
din marginea trotuarului, n mijlocul capitalei,
vara, pe bulevardul I.G. Duca pe care studenti
n vacant mergeau spre Gar. Poate mai mult
de aceea, dect din cauza subiectului pictu-
rilor ei monumentale, ideologii comunisti au
folosit mult var s-i acopere frescele din gara
Bneasa (fost Mogosoaia), de la Primria
Banu Manta sau de la Primria Amzei.
Note:
1. Fiul lui Emanuel Socor (director si co-
proprietar al ziarelor Adevrul si Dimi-
neata), Matei Socor devenise director al Ra-
diodifuziunii Romne. Desigur dup nde-
prtarea poetului Vasile Voiculescu (1884 -
26 apr.1963), devenit la 74 de ani martir al
nchisorilor comuniste, fiind arestat n asa-
zisul lot al Rugului Aprins. Interesant este
c un wikipedist cu mai multe pseudonime
(Alexandru Tender/MyComp) din grupul
mafiot care a pus mna pe Wikipedia.ro, nde-
prtnd instantaneu categoria de martir al
nchisorilor comuniste pus de mine, a mo-
tivat c nu exist asemenea categorie.
2. Olga Greceanu, Meditatii la Evan-
ghelii, Ed. Sofia, Bucuresti, 2010, sub ngri-
jirea probabil a clugrului Ignatie Grecu
de la Mnstirea Cernica; prefat, date bi-
bliografice si referinte critice de prof. univ.
dr. Adina Nanu.
3. Olga Greceanu, Mrturie n cuvnt i
chip. Vocabular al credintei i vietii spiri-
tuale (3 vol.), Bucuresti, Ed. Institutului
Biblic, 2012; ngrijitori pr. Policarp Chitulescu,
pr. prof. Ioan Chiril si Iuliana Mateescu;
Pretul: 856,50 lei noi.
4. Emil Cioran se extaziase (pe bun drep-
tate!) de frumusetea traducerii Filocaliei (vol
I-IV, Sibiu, 1946-1948). La zece ani dup
aparitia primelor patru volume, Andrei Scrima
vorbea de ele la Paris, ntr-un interviu pu-
blicat de Oliver Clement. Dar abia dup trei
decenii s-a ngduit publicarea la Bucuresti
a urmtoarelor patru volume (Filocalia, vol.
V-VIII, Bucuresti, 1976-1979). ntr-o scrisoare
Cioran aducea laude n exclusivitate pro-
fesorului Dumitru Stniloaie (1903-1993)
pentru reusita stilistic a traducerii. n cripto-
comunismul de dup nouzeci s-a nceput
re-editarea primelor patru volume (n 1992, la
Editura Harisma) fr retiprirea prefetelor
din 1946-1948, ca nu cumva s fie mentionat
numele Printelui Arsenie Boca, traductorul
lui Ion Scraru (la 25 de ani) si, desigur, spre
a fi ferit de difuzare adevrata istorie a tra-
ducerii Filocaliei, asa cum apare ea poves-
tit la Sibiu de prof. Stniloaie. Dup mpus-
carea lui Ceausescu din dec. 1989, ntr-un
interviu, D. Stniloaie si amintea c n tine-
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
43
Anul IV, nr. 4(32)/2013
rete Arsenie Boca sttea la Sibiu, luni de
zile, la el. Faptul este consemnat si n prefata
volumului III, unde precizeaz c primele
patru volume aleFilocaliei au aprut (ntre
1946 si 1948) datorit struintei Printelui
Arsenie, care a stat lng mine [ncepnd
din iarna anului 1943-1944] tot timpul tra-
ducerii (D. Stniloaie, Cuvnt nainte n
Filocalia, vol. III, Sibiu, 1948). n acel in-
terviu de dup 1990 el si aminteste de pu-
ternica personalitate a celui care a renviat
cu viata si cu propvduirea duhul Filocaliei
n viata religioas a poporului nostru (op.
cit.). descriindu-l ca pe un omcare avea ceva
atractiv, puternic, impresionnd prin forma
hotrt a lui de a fi. Era un dar al lui. Parc
era o piatr, o stnc (D. Stniloaie, interviu
dup 1990). Nichifor Crainic (1889-1972) este
descris prin opozitie, ca un om foarte des-
chis, comunicativ (ibid.).
Iat fragmentul din scrisoarea lui Cioran
(1911-1995) inclus de fiica profesorului St-
niloaie printre amintirile sale (ed. II-a, 2010,
p. 318) cam deformate de trecerea anilor:
Doamne, ce limb curat romneasc! E o
ncntare. Ce plastic sun aceast limb a
ceasloavelor si a rugciunilor. Ca zugrveala
de pe peretii bisericilor, plin de culoare si
de fort de expresie! Printe Stniloaie, ai
ales exact limbajul care trebuia pentru aseme-
nea lucrare (v. scrisoarea lui E. Cioran n
vol.: L. Stniloaie Ionescu, Lumina faptei din
lumina cuvntului. mpreun cu tatl meu,
Bucuresti, ed. II-a revzut, 2010, p.318).
Desigur c Emil Cioran nu avea de unde s
stie c stilizarea primelor patru volume ale
Filocaliei (aprute ntre 1946 si 1948 - da-
torit struintei Printelui Arsenie (D. St-
niloaie, Cuvnt nainte nFilocalia, vol.
III, Sibiu, 1948) -, fusese opera a doi mari
poeti: n cea mai mare parte, stilizarea era
opera Zorici Latcu/ Maica Teodosia (1917-
8 aug. 1990), poet mistic de mare talent
care avea chilia ei la M-rea Brncoveanu (v.
mrturiile Aspaziei Otel Petrescu din ian.
1948). Dar o contributie la limba curat ro-
mneasc, plin de culoare si fort de expre-
sie avusese si fostul profesor de mistic,
poetul Nichifor Crainic (membru al Academiei
Romne), ascuns de Printele Arsenie Boca
la Mnstirea Brncoveanu din iarna anului
1944 pn n primvara lui 1945 (v. N. Crainic,
Memorii, vol. II, p.). Maica Teodosia (poeta
Zorica Latcu) povestea c n perioada n
care Printele Arsenie Boca mpreun cu
printele D. Stniloaie traducea Filocalia,
dnsa ajuta la traducere, stiliznd textul (v.
Maica Adriana - Schitul Cornet, n vol. Mr-
turii din ]ara Fgraului despre Printele
Arsenie Boca, Fgras, Ed. Agaton, 2004, p.78).
4. Iat din nregistrarea Printelui Pan-
telimon n care se povesteste moartea mar-
tiric a Printelui Arsenie Boca: n 1989 p-
rintele Arsenie spunea celor apropiati: nu
m mai vedeti n curnd c atia m ter-
min. (..). Ultimele momente si le-a petrecut
la Sinaia. Trebuie neaprat s scrieti asta.
Am fost la el mpreun cu printele Dometie
care a fost tinut acolo cam o sptmn si
nu i-au dat voie s vorbeasc cu el. Maica
de acolo ne spunea c e la Drgnescu. P-
rintele Arsenie avea ns un ctel mic, flocos,
negru. Unde era printele, acolo era si ctelul.
Cnd am vzut ctelul, mi-am dat seama c
este acolo. n cele din urm ni s-a spus c
este bolnav si c nu poate vedea pe nimeni.
I se poate trimite doar un pomelnic sau o
scrisoare... Dup trei zile ni s-a spus c a mu-
rit printele. L-au adus si era asa cum era:
TORTURAT si CHINUIT. /.../ Nu mi-e fric
s spun adevrul, chiar dac unii mai vor s
ascund acest lucru. Puteti fi si un om trimis
de cei care l-au torturat si acum vor cu orice
pret s ascund adevrul. Eu spun adevrul
pe fat, pentru c multi l stiu, dar nu l spun
(Printele Pantelimon de la M-rea Ghighiu,
nregistrare din toamna anului 2007). Dup
difuzarea pe internet a acestui pasaj, btrnul
printe Pantelimon a fost mutat de la M-rea
Ghighiu, iar internetul a fost curtat de res-
pectivul pasaj (exist n zilele noastre o me-
serie bine pltit pentru aranjarea, dup
comanda pltitorilor, a unor informatii care
circul pe internetul de limb romneasc),
pe care, dintr-un bun obicei, l-am transcris
ntr-un caiet si l-am citat ntr-un articol pu-
blicat de rev. Arges n oct. 2010 (v. Isabela
Vasiliu-Scraba, Moartea martiric a P-
rintelui Arsenie Boca, un adevr ascuns la
Centenarul srbtorit la Mnstirea Brn-
coveanu; http://www.centrul-cultural-
pitesti.ro/index.php? option=com_content&
view=article&id=3274: polemice&catid=311:
revista-arges-octombrie-2010&Itemid=112).
Pe pr. Simion Todoran, cruia i s-a anun-
tat telefonic moartea Printelui pe 28 no-
iembrie, marele duhovnic l vzuse pe 27 oct.
1989 cnd i-a si spus c este ultima dat
cnd ne vedem (S. Tudoran n vol. Mrturii
din Tara Fgraului despre printele
Arsenie Boca, Ed. Agaton, 2004, p.113). Lo-
cuid la Sinaia, Printele Arsenie Boca (pen-
sionat pe 1 iunie 1967) se dusese probabil
marti 21 nov. 1989 la Bucuresti s-si ridice
pensia. ntr-o not pentru Securitate este
consemnat intentia sa de a-si muta pensia
la Sinaia. Dup relatarea preotului N. Boboia
din Porumbacu de Sus, Printele Arsenie
Boca s-a ntors cu o masin care a fost somat
de doi securisti s opreasc. Soferul n-a vrut,
dar Printele Arsenie Boca i-a zis c-i rmn
cei doi copii pe drumuri fiindc securistii l
vor mpusca dac nu opreste. Din masina
oprit Printele Arsenie Boca a fost scos cu
brutalitate si apoi btut cu slbticie. E foarte
probabil c soferul l-a transportat apoi la
Sinaia lsndu-l n grija maicilor de acolo,
nspimntate de Securitate s nu sufle nici
o vorb de cele ntmplate. Probabil c p-
rintele Pantelimon mpreun cu printele
Dometie au presimtit ceva fiindc aveau mare
evlavie la Printele Arsenie. De aceea s-au
dus la Sinaia unde au rmas cam o sptm-
n, ct a durat agonia si maicile nspimn-
tate nu i-au lsat s-l vad pe cel torturat.
Despre Printele Arsenie Boca, preotul
din Porumbacu de Sus mai spunea c ar
trebui s fie folosit la faculttile de teologie,
la seminarii, la mnstiri, n toat tara. Nu s
fie tinut ascuns (Pr. Nicolae Boboia, n vol.
Mrturii din ]ara Fgraului despre P-
rintele Arsenie Boca, Fgras, Ed. Agaton,
2004, p.26).
Caravaggio - Natur moart cu fructe
44
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
La sfrsitul lunii iunie 1970, Sahinsahul
Iranului, Mohammed Reza Pahlavi Ary-
amehr, mpreun cu sotia, au fost oaspetii
Romniei mai multe zile. Este a treia vizit pe
care naltul oaspete o face n tara noastr.
Dup sosirea sa n Capitala trii, si nce-
perea convorbirilor oficiale, timp de dou zile
a fost oaspetele litoralului Mrii Negre.
n ziua de marti, 30 iunie 1970, Sahinsahul
Iranului, nsotit de Presedintele Romniei, a
fost oaspetele orasului Craiova.
Potrivit obligatiilor protocolare, Consiliile
Populare ale judetului Dolj si al Municipiului
Craiova s-au pregtit de aceast vizit lund
msurile adecvate.
Doi sefi de state erau prezenti din nou la
Craiova. Cu doi ani n urm avusese loc, n
Cetatea Bniei, vizita istoric a generalului
Charles de Gaulle, Presedintele Frantei.
Deci, o experient n primirea oaspetilor
de nivel nalt, oltenii o cptaser.
De data aceasta, Craiova primea solul
unui popor aflat n Asia de Sud-Vest.
Iranul avea ca nume oficial Keshvare
Shahanshahiy Iran (Imperiul Iranului) si
este situatntre 25
0
- 40
0
latitudine nordic si
44
0
- 63
0
longitudine estic. Se limiteaz ca
granite cu Uniunea Sovietic, Afganistan,
Pakistan, Oceanul Indian (Marea Arabiei si
Golful Persic), Irak, Turcia.
Are o suprafat de 1.648.000 km
2
(de circa
4 ori mai mare dect Romnia) si o populatie
de peste 31.000.000 locuitori, cu o densitate
decirca20 locuitori / km
2
.
Capitala Iranului este la Teheran (Tehran),
care are circa 3.400.000 locuitori. Este mpr-
tit n 13 provincii si 8 guvernorate.
Limba oficial este limba persan.
Pe teritoriul Iranului, la sfrsitul mileniu-
lui 2 .H., se stabilesc triburile indo-europene
ale mezilor si persilor. n secolul al VIII-lea, ia
fiint statul Moesia si cunoaste, subCya-
xares (625-585 .H.), o epoc de glorie, apoi
Cyrus al II-lea (559-530 .H.), care era rege al
persilor, supune Media punnd bazele Impe-
riului persan, imperiu care, sub regeleDarius
I (522-486 .H.), cunoaste apogeul puterii sale.
Alexandru cel Mare a cucerit Imperiul
persan n anii 334-330 .H.
n perioada 636-651, Iranul este cucerit
de arabi si adopt islamismul.Ismail I (1499-
1524) este ntemeietor al dinastiei Sefavizilor
si a pus bazele unui nou stat iranian centra-
lizat, cunoscnd n prima jumtate a secolului
XVII o mare strlucire.
n timpul dinastiei Kadjarilor (1794-1925),
Persia cunoaste un declin, iar n rzboaiele
cu Rusia (1804-1813 si 1826-1828) Persia
pierde Gruzia, Daghestanul, Azerbaidjanul de
Nord si Erevanul.
n perioada 1905-1911 a avut loc o revo-
lutie antifeudal si antiimperialist adoptn-
du-se monarhia constitutional. Dinastia
Kadjarilor este detronat n 1925, iar Reza
Han devine Sah al Persiei.
Se ntemeiaz Dinastia Pahlavi.Reza Han
abdic n favoarea fiului su, Reza Pahlavi
Aryamehr, care este ncoronat n anul 1967.
Din anul 1931, Persia adopt denumirea sta-
tal de Iran.
Iranul este membru fondator al O.N.U.
(1945).
*
Acum, Sahinsahul Iranului,Mohammad
Reza Pahlavi Aryamehr, esteoaspeteal Ro-
mniei. Dar si al Craiovei...
Fiind vizit pe linie de stat, aceast sar-
cin, de a primi, a revenit Consiliilor populare
ale judetului Dolj si al Municipiului Craiova.
Eu ndeplineam, n acel an, functia de
primvicepresedinte al Consiliului Popular
judetean, ca si n timpul vizitei la Craiova a
generalului Charles de Gaulle, Presedintele
Frantei.
Vizita naltului oaspete la Craiova pre-
vedea doar ziua de marti, 30 iunie 1970.
La orele 9.30, la aeroportul din Craiova,
soseste oaspetele iranian, nsotit de prese-
dintele Romniei, Nicolae Ceauyescu, si suita
oficial.
mpreun cu cei doi Sefi deStateau sosit
Petre GIGEA-GORUN
Motto:
Fiecare statuie yi are piedestalul ei. (Nicolae I orga)
{ahin[ahul Iranului,
Mohammad Reza Pahlavi
Aryamehr, \n vizit# la Craiova
{ahin[ahul Iranului,
Mohammad Reza Pahlavi
Aryamehr, \n vizit# la Craiova
1. Cteva cuvinte
despre istoria acestei
(ri yi despre vizita
efectuat
$ahinyahul Iranului Mohammad
Reza Pahlavi Aryamehr
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
45
Anul IV, nr. 4(32)/2013
si Emil Bodnray, vicepresedinte al Consi-
liului de Stat, Constantin Sttescu, secretar
al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasa-
dorul Romniei n Iran, Constantin Popa,
general locotenent, loctiitor al Sefului Mare-
lui Stat Major, Ardeshir Zahedi, ministrul
Afacerilor Externe al Iranului, Soltan Sa-
nandaji, ambasadorul Iranului la Bucuresti,
si alte persoane iraniene care l nsotesc pe
Sahinsah n aceast vizit efectuat n Ro-
mnia.
La scara avionului, Constantin Bblu,
Presedintele Sfatului Popular al judetului
Dolj, i ntmpin pe naltii oaspeti, adre-
sndu-le un cuvnt deBun venit, fiind n-
sotit deIon Zvleanu, Primarul Municipiului
Craiova.
Dup aceea, Constantin Bblu, pre-
zint oficialittile locale prezente la aeroport:
Petre Gigea, Primvicepresedinte al Consi-
liului Popular al judetului Dolj, I onel Cet-
(eanu, Gabriel Ciupagea,Constantin Gl-
van, $tefan Du( si Mircea Popa, vicepre-
sedinti ai Consiliului Popular Judetean,Petre
Poroineanu, secretar al Consiliului Popular
Judetean, Marin Nstase, primviceprese-
dinte al Consiliului Popular al Municipiului
Craiova, prof. dr. ing. Marius Preda, rectorul
Universittii din Craiova, acad. C.S. Nicol-
escu-Plopyor, directorul Centrului de Cerce-
tri al Academiei, filiala Dolj.
naltul oaspete iranian a dat mna mai
nti cu mine, apoi cu ceilalti, avnd un zm-
bet frumos care i lumina augusta sa figur.
M-am prezentat pe scurt:
Petre Gigea, primvicepreedinte al
Consiliului popular judetean Dolj.
A rspuns, dnd din cap: Bine v-am
gsit!
n spatele su, i urmrea gesturile pre-
sedintele Romniei, care l-a nsotit protocolar
si prieteneste pe sahinsah.
Un grup de pionieri ofer flori oaspetilor,
dup care are loc trecerea n revist a grzii
de onoare.
Oaspetii iau loc n masini, respectiv auto-
turisme elegante, de protocol. n prima masi-
n, cu cei doi presedinti, ia locConstantin
Bblu, Presedintele Consiliului Popular
Judetean Dolj, iar n adouamasin amurcat
eu, nsotind peEmil Bodnray si peArde-
shir Zahedi, Ministrul Afacerilor Externe al
Iranului.
n celelalte masini au urcat persoanele
oficiale ce nsotesc pe cei doi sefi de state.
Cortegiul oficial se ndreapt spre oras.
Primul popas al vizitei este UzineleElec-
troputere. Aceast uzin a exportat n Iran
transformatoare de fort de 150 si 200 kva,
precum si diferite tipuri de aparataj electro-
tehnic. Sunt n lucru, tot pentru Iran, primele
tipuri de separatoare electrice de 20 kv.
Aci, naltii oaspeti sunt ntmpinati de
Ion Avram, Ministrul Industriei Construc-
toare de Masini, si ing. Mihai Liculescu,
director general al Grupului de uzine pentru
aparataj si masini electrice, care le adreseaz
oaspetilor urri deBun venit.
Sahinsahul Iranului se opreste cu interes
la Fabrica de locomotive electrice. Cei doi
sefi de State iau loc la pupitrul de comand
al unei locomotive, care se pune n miscare.
Aci, se dau explicatii si se discut pro-
blema nzestrrii transportului feroviar cu
astfel de locomotive. Se viziteaz apoi Fa-
brica de aparataj electric, Laboratorul de nal-
t tensiune.
naltul oaspete iranian le-a spus gazde-
lor: V doresc toate succesele pe care le
meritati din plin. Dat fiind ritmul schim-
brilor pe care le-amremarcat aici, sunt
sigur c ntr-un timp scurt, uzina Dumnea-
voastr va deveni unul din centrele cele
mai importante de productie a locomoti-
velor. V urez succes n continuare.
n nchiderea vizitei, Sahinsahul Iranului
semneaz n Cartea de onoare a uzinei si si
ia rmas bun de la ospitalierele gazde.
De aci, cortegiul de masini strbate str-
zile orasului, de-a lungul crora zeci de mii
de craioveni, avnd stegulete iraniene si ro-
mnesti, au tinut s salute pe cei doi Sefi de
State.
Coloana oficial, escortat de motoci-
clisti, se ndreapt spre Combinatul Chimic
din Craiova, un alt obiectiv industrial, pu-
ternic, al orasului.
Se strbat strzile Calea Bucuresti si Se-
verinului, care se ntind pe ctiva kilometri.
Oaspetii au posibilitatea de a admira edificiile
Craiovei, cu arhitectura lor, precum si noile
ansambluri de locuinte.
Timp de douzeci de minute, n masina
n care m aflam, am dat explicatii att Mi-
nistrului Afacerilor Externe iranian, ct si
vicepresedintelui Consiliului de Stat, Emil
Bodnray, vorbindu-le despre economia si
cultura orasului, monumentele de art si ar-
hitectur, despre Universitatea din Craiova,
incursiuni n istoria Craiovei si altele.
Amrspuns lantrebrilecemi s-au pus,
cu elemente lmuritoare.
La Combinatul Chimic, naltii oaspeti sunt
ntmpinati deNicolae Ionescu, adjunct al
Ministrului Industriei Chimice, si ing. Iustin
Rogoz, director general al Combinatului Chi-
mic, cadre de specialisti, muncitori.
n fata unei machete, care nftiseaz ma-
rele Combinat Chimic, ing. Iustin Rogoz
prezint n amnunt profilul si capacitatea
productiei fabricilor aflate n functiune, pre-
cum si un istoric al activittii combinatului,
care reprezint Cetatea chimic a Craiovei.
Se viziteaz, apoi, n masini, acest teritoriu
de peste 100 ha al Combinatului Chimic,
constituit dintr-o testur de tevi si de rezer-
voare metalice.
La Fabrica de oxigen se face o oprire, un-
de directorul general, Iustin Rogoz, prezint
complexitatea procesului de productie, ni-
velul de nzestrare tehnic ultramodern, re-
zultatele obtinute pn n prezent.
Sahinsahul Iranului a rostit cuvinte de
apreciere la adresa chimistilor craioveni. La
ncheierea vizitei, naltul oaspete a spus, prin-
tre altele: Mi-a plcut n mod deosebit ceea
ce amvzut aci. V felicit sincer. Si pe noi
ne preocup dezvoltarea industriei chi-
mice. V doresc succese tot mai mari.
Dup ce si-au luat rmas bun de la gazde,
Aeroportul din Craiova, la primirea $ahinyahului Iranului.
Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr dnd mna cu Petre Gigea-Gorun,
primvicepreyedinte al Consiliului Popular J ude(ean Dolj
46
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
cei doi sefi de state se ndreapt mpreun
cu coloana oficial spre Casa de oaspeti a
orasului, pentru un scurt popas.
Aci, ntr-un cadru restrns, s-au servit
gustri si s-au purtat unele discutii legate de
colaborarea bilateral ct si n solutionarea
unor probleme pe plan international.
Se discuta si despre relatiile cu China. La
un moment dat, Emil Bodnray intervine:
De ce nu aveti, Excelent, relatii di-
plomatice cu China? Pentru c China nu
este numai o tar, ea este un continent. n
plus, fiecare al patrulea locuitor al globului
este chinez.
Sahinsahul a ascultat traducerea ntre-
brii, apoi, clipind mai des cu ochii, zmbind,
a rspuns:
Noi avemrelatii cu China, prin in-
termediul Pakistanului. Si suntemintere-
sati n dezvoltarea relatiilor cu China, prin
intermediul Pakistanului. Si sunteminte-
resati de dezvoltarea relatiilor cu China.
La care, Emil Bodnray a intervenit din
nou, sub privirile ngduitoare, chiar ncura-
jatoare (din cte am sesizat eu), ale Prese-
dintelui Nicolae Ceauyescu:
Da, dar nu aveti relatii directe, la ni-
vel de ambasade. Aceasta ar schimba lu-
crurile.
Sahinsahul a zmbit din nou...
Aveti dreptate. n legtur cu aceast
problem ne vomgndi. Vomexamina cu
atentie, ct de curnd, aceast problem.
Scurtul popas la Casa de Oaspeti a fost
destins...
Mi s-a prut c Sahinsahul Iranului, Mo-
hammad Reza Pahlavi Aryamehr, este n
general un brbatbine, cu siluet, cu pri-
vire ager si sfredelitoare, dar cu o fat blajin.
Costumul su de culoare gri cu cravat
de culoare nchis, la fata-i mslinie, i ddea
un aspect impuntor, avnd statura mijlocie.
Este un brbat distins chiar cuceritor.
De la Casa de Oaspeti, coloana oficial,
escortat de motociclisti, a strbtut din nou
strzile Craiovei, trecnd pe lng Prefectur,
centrul orasului, Universitate, apoi pe calea
Bucuresti pn la aeroport. Mii de cetteni
au salutat, cu minile sau cu stegulete ale
celor dou tri pe naltii oaspeti.
La aeroport, Sahinsahul Iranului si ia
rmas bun, dnd mna cu oficialittile jude-
tului si ale orasului Craiova, care au fost pre-
zente si la sosire.
Din nou am posibilitatea s-i strng
mna.
Presedintele Sfatului Popular Judetean,
Constantin Bblu, si Ion Zvleanu, pri-
marul Municipiului Craiova, conduc oaspetii
pn la scara avionului.
Un grup de pionieri le ofer buchete de
2. Conflictul dintre
yahinyah yi ayatollahul
Khomeiny.
Exilul yahinyahului
flori, nviornd atmosfera.
Aeronava prezidential, n aplauzele
celor prezenti, a decolat spre Bucuresti.
Atunci, la Craiova, era ora 13.30.
Peste ctiva ani, Sahinsahul Iranului,
Reza Pahlavi Aryamehr, afost nlturat de
la putere n urma revolutiei islamice. Con-
ducerea trii a fost preluat de ctreAyato-
lahul Khomeiny, conductorul spiritului
islamului.
Sahinsahul a plecat n exil, n S.U.A. si n
alte tri, unde a decedat, n urma unei boli de
cancer.
Iranul si-a ales apoi alti conductori, lund
o cale de dezvoltare specific religiei islamice...
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, n
Iran au fost mai multe miscri revolutionare
de rsturnare a sahinsahului de la putere,
dar care a reusit numai n anul 1978, prin ceea
ce a rmas n istorie sub denumirea de
revolutia Islamic, sub conducereaAya-
tolahului Khomeiny.
Aceste dou mari personalitti ale Ira-
nului au avut permanente confruntri n ul-
tima jumtate a secolului XX.
Din aceste confruntri, cstig de cauz l-
a avut khomeinismul, care a introdus n Iran
fundamentalismul religios.
Dar, s intrm putin n istorie.
Iranul a avut si are mari rezerve de petrol,
ceea ce a fcut caaurul negru s produc
interes manifestat nc din timpul celui de-al
doilea rzboi mondial.
Aceast tar, cunoscut si sub numele
de Persia, a fost n perioada secolului XX la
intersectia sferelor de influent rus si bri-
tanic, prezentnd att interes economic ct
si geografic.
Se stie c, n timpul primului rzboi mon-
dial, Iranul a avut o stare de mentalitate, dar
aceasta nu a ferit Persia s fie clcat de tru-
pele britanice, rusesti si turcesti, pn cnd
la, 13 decembrie 1925, colonelul Reza Khan,
dup o lovitur de stat, s-a nscunat ca Sah
al Iranului.
De la aceast dat, au fost luate o serie
de msuri pentru modernizarea trii, fiind
fondatorul dinastiei Pahlavi.
Acesta este acuzat c ar fi ajutat Germania
n cel de-al doilea rzboi mondial si, n urma
ptrunderii trupelor sovietice si britanice n
Iran, l determin s abdice n favoarea fiului
su, Mohammad Reza Pahlavi Ariamehr,
care se ncoroneaz n anul 1967, astzi oas-
pete al Craiovei.
Aliatii sovietico-britanici au ocupat Iranul
pn n anul 1946, beneficiind de exploatarea
petrolului dar a determinat o nastere a sen-
timentului antioccidental, national, religios
si xenofob.
Miscarea islamist a crescut an de an n
intensitate.
n martie 1951,Mohammad Mussadegh,
reprezentant al puterii laice, devine prim-mi-
nistru, fiind n functie timp de doi ani, peri-
oad n care ncearc s-l nlture pe sah de
la putere.
Tentativa sa si a islamistilor nu a reusit,
iar sahul l-a arestat, nlturndu-l de la putere
si l-a trimis n exil.
Dar populatia srac si exploatat de
companiile strine vede n miscarea islamist
salvarea, bucurndu-se de simpatie n rndul
acesteia.
n anul 1963, sahul Iranului a hotrt s
elimine pluripartidismul si s nfiinteze par-
tidul unic sub numele de Partidul Renasterii
Nationale, avnd ca program obiective pri-
vind cresterea bunstrii populatiei si libe-
ralizarea conditiei femeii.
Atunci, a aprut pe scena politic a Ira-
nului Rudollah Khomeiny, un sef religios dar
si om politic, doctor n legea coranic si pro-
fesor de teologie islamic.
Khomeiny, nscut n anul 1902, a devenit
lider al comunittii siite n anul 1963 dup
moartea ayatollahului Kachani.
A fost implicat, ca responsabil al unui
atentat mpotriva mpratului Reza Pahlavi,
de altfel ratat, ntruct acesta era acuzat c a
trecut la modernizarea si occidentarea Ira-
nului.
Ayatollahul Khomeiny a fost exilat, a-
cesta plecnd n Turcia, apoi n Irak, iar de la
6 octombrie 1978 n Franta, ntr-o localitate
aproape de Paris.
De aci, Khomeiny a condus revolutia
islamic, fiind adulat si respectat de islamistii
din tara sa.
$ahinyahul Iranului, Mohammad
Reza Pahlavi Aryamehr, cu familia
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
47
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Sahul devenise impopular prin metodele
sale dictatoriale, fiind sustinut de americani.
Prin actiunile sngeroase ale armatei care au
dus la victime omenesti, la Tabriz, n numr
de 150, la Moshad, 200 iar la Teheran, 700 de
victime. Occidentul, prudent, si-a retras trep-
tat, treptat, sprijinul politic si material, ameri-
canii ridicnd mna de pe el.
La 16 ianuarie 1979, sahul a luat calea
exilului, stabilindu-se n Franta, iar la 1 fe-
bruarie 1979, Khomeiny intra victorios n
Teheran, ovationat si slvit de ctre islamistii
care erau adeptii si entuziasti.
La 1 aprilie 1979, a fost declarat Repu-
blica Islamic.
Khomeiny a devenit conductorul ab-
solut al Iranului, avnd drept de viat si de
moarte asupra tuturor supusilor, a factorilor
politici opozanti, ct si fosti aliati ai si care
erau marxisti progresisti.
Rnd pe rnd au fost nlturati prese-
dinteleBani Sadr, plecat n exil n Franta,
presedinteleMohammad Ali Rajah, asasinat
n 1981, premierul Ali Rajai, si el asasinat.
La 13 mai 1979, sahinsahul Reza Pahlavi
Aramehr a fost condamnat la moarte n con-
tumacie si a fost mereu hituit pentru a i se
lua viata n Egipt, Maroc, Bahamas, Mexic,
SUA, Panama si apoi din nou n Egipt.
Aflat n Egipt, sahul, bolnav decancer, a
fost operat si a decedat la cteva luni dup
operatie.
n anul 1981, presedinte al Iranului a de-
venitSayyed Ali Khamenei, iar n anul 1988
Iranul a reluat relatiile diplomatice cu Marea
Britanie.
Ayatollahul Khomeiny s-a stins din viat
la 3 iunie 1989, iar presedinteleKhamenei
devine succesor att ca conductor al trii
ct si ca lider religios.
Familia sahinsahului se afl n exil n
Franta, unde sotia sa a dat cteva interviuri
n care a vorbit favorabil despre relatiile cu
Romnia. Un astfel de interviu l-am citit si
eu, aducndu-mi aminte c am cunoscut-o
n cadrul vizitei pe care a fcut-o n Romnia,
nsotindu-l pe sah.
Pn la vizita sahinsahului Iranian n Cra-
iova, n iunie 1970, orasul mai primise vizite
oficiale ale unor nalti oaspeti precumZhou
Enlai, premier al Consiliului de Stat,Nichita
Segheevici Hruyciov, conductor al Uniunii
Sovietice, generalul Charles de Gaulle, pre-
sedinte al Republicii Franceze,Cevdet Sunay,
presedinte al Turciei, Todor J ivcov, prese-
dintele Bulgariei, J ose Figueres Ferer, pre-
sedinte al Republicii Costa Rica s.a.
Principalele vizite ale sefilor de stat care
au fost oaspeti ai Craiovei, oras de care sunt
legat cu mii de fire, le-am cuprins n memoriile
mele.
Janet NIC~ Eugen DEUTSCH
SONET LIVRESC
Stteamde veghe-n lanul de secar
Privind lajocul ielelor; mici spice
De-argint se unduiau prnd arsice
Ce dntuiau n legea lor barbar.
Sus luna, surznd ca o complice,
Cu CARUL MIC se preumbla, usoar,
Voind s-ntreac STEAUA cea POLAR,
Fcndu-si din comete, o elice...
Privea sgalnic nspreconstelatii,
Cci, dup-un veac de grea singurtate,
Rvnea s-aud-a stelelor ovatii...
Pe urm, a zmbit, cam vag, spre mine
Iar eu am fost, e drept cu greutate,
Trezit din noi visri diamantine!
Sonet (aproape!) exotic
Se fac... privighetori diamantine...
Acele gnduri ce viseaz zboruri
Spre alte, mai mirifice, decoruri
Cu cactusi, baobabi dar si verbine.
Pe-acolo poti s-auzi subtile coruri
Iar muzele danseaz pentru tine
Ca niste fanteziste balerine
Pe poante ce viseaz alte doruri.
Dar greierii astept doar furnica
Avnd cmara plin de poeme,
Desi e camavar... mititica!
Iar fluturii rvnesc doar curcubeul,
Pictat pe-un diamant din zri boeme,
Si-asteapt ca-n Parnas... s-i plimbe
zeul!!!
SONET PMNTESC
Pitit ca hotu-n lanul de secar,
Eu nu admir stelarul sensdin spice,
Mai bine, joc cugreierii arsice
S m mbt de muzic barbar.
Eu nu doresc s-mi fac din cer complice
S iau pe-obraz o palm mai usoar.
Un mac mi-aleg s-mi fie Stea Polar
Si-un fluture, pe frunte, drept elice.
Eu vreau aici, aproape,Constelatii,
Nicicum, pduri de grea singurtate.
Doar de laciocrlii astept ovatii.
Unlan de-amici se-agit-n jur de mine
Si gndurile, fr greutate,
Se fac... privighetori diamantine...
Sonet (aproape) ex(ha)otic
Stul de ntrebri diamantine,
mi anulez utopicele zboruri
Si-mi pun pe rol potabile decoruri
De lemn si ghips, ciment si chiar verbine.
La fel, stul de bocete si coruri,
Cu imnuri de la mine pentru tine,
Renunt la spiralate balerine
Ce duc spre cleiul rncedelor doruri.
Mi-e versul greier, rima e furnica
Si-mi curt igrasia din poeme,
Cci viata se petrece, mititica!
Un stol de fluturi, sta-i curcubeul!
Mielutii-n tarc - metafore boeme...
Si-aveam un zeu pe-aici... dar, unde-i
zeul?
48
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Corneliu FLOREA
(Canada)
Polemos
Polemos
Lucian Boia a publicat, la Editura Humanitas, eseul
De ce este Romnia altfel, iar eu am un bun prieten,
care a vrut s m ctrneasc trimi(ndu-mi-l.
Lucian Boia - o lum@nare
de zece bani
Lucian Boia - o lum@nare
de zece bani
Un eseu, cumeste acesta, exprim o vizi-
une personal, spune profesorul de istorie
Lucian Boia (LB), care, n 1989, avea 45 de
ani, era major, vaccinat si cu cotizatiile de
partid la zi. Dup ce i-am lecturat eseul - 125
de pagini mici - mi exprim si eu prerea de
cititor romn.
Personal, afirm c nu a scris o viziune
analitic corect despre Romnia. Motivele
pot fi diferite, ncepnd cu cele ale unui eseu
de comandat n acest fel pn la o timpurie
nserare cerebral. Citind atent eseul, se ajun-
ge la concluzia c LB este nc unul dintre
cei ce aleg din istoria romnilor doar acele
evenimente sau personalitti prin care pot
s minimalizeze, dispretuiasc si blameze tot
ce a fost si este romnesc. O propagand
anti-romneasc veroas strbate eseul de
la un capt la altul, ce dezgust si intrig pe
orice romn educat si constient. n mod cert,
la fel mprstie si, de la catedr, studentilor
si njosiri, defimri si resentimente fat de
istoria romnilor, ceea ce este de o mare gravi-
tate prin consecinte. Si acum s demonstrm:
ncepe eseul, ca o lelit cutremurat de
ceva groaznic, fcndu-si cruce, scuipndu-
se n sn si zicndmaic, acesta-i un blestem!
Istoria noast-i un blestem. Dup care, fiind
profesor de istorie cu patalama, si permite
s intre n istoria romnilor, cum vrea, s o
taie si s pun pe toctor, s ne prepare un
eseu cu miros si gust stricat, ca un hamburger
cu muste verzi pe el. ncepe din secolul al
XV-lea, cnd toat Europa era grozav - ce
s spun, numai sateliti n univers nu lansase
nc -, pe cnd noi, cti om fi fost n Vatra
Daciei, eramla marginea marginilor, ne-
cunoscuti, netiuti, si fr snge specific,
snge pur sau albastru cumaveau slavii,
cehii i mai ales ungurii pusi la mare cinste
n Europa lui LB. Ct ne priveste pe noi, niste
bstinasi din Carpati, cu hematologie dubi-
oas, aminventat artificial notiunea geto-
daci i apoi de romni, iar Dracula lui Bram
Stoker umbla dup donatori de snge albas-
tru si pur pe la elevatii europeni din Panonia.
Mai departe, istoricul sfarm piatr i istoria
romnilor se rusineaz de limba noastr cor-
cit din slav i turc, plin plinut de m-
prumuturi masive - dac ar fi avut ct de ct
bun simt istoric ar fi adugat si cte mpru-
muturi masive au fcut englezii ce se laud
peste tot c au un dictionar cu un milion de
cuvinte. Mai departe, cnd ne-amapucat
de scris, noi, tia fr rdcini, acte de
identitate, fr snge albastru n noi i cu
limb de mprumut - LB s moar derusine
nu altceva - pentru c amscris numai n ci-
rilice vreo patru sute de ani. Dac s-ar muri
numai din rusine, LB ar fi nemuritor, astfel ar
avea sansa s afle cum a fost si cu cirilicele
pe capul poporului romn. Poate vreun stu-
dent de la Horticultur i va spune c mpr-
tirea Europei n de Apus si Rsrit a nceput
de aproape o mie de ani, dar primele aranja-
mente scrise apar dup marea schism de la
1054. Degeaba s-ar chinui vreun student de
la Horticultur sau de la Veterinar s-l lumi-
neze pe LB, c el le-ar propti n fat c nu e
nimic de capul nostru si degeaba ne ludm
cu unirea romnilor de ctre Mihai Viteazul,
care era de fapt un copil din flori al unei
grecoaice! Astfel, sare LB de la una la alta,
mproscndu-ne cu frnturi scoase din con-
textul istoric, manipulndu-le ca s-i ias scri-
itura comandat. Dup ce l-a crucificat pe
Mihai Viteazu, ca pe un simplu incident ne-
semnificativ n istoria poporului romn, trece
la grecii fanarioti ce au domnit dup ce au
pltit naltei Porti celui care ddea mai mult
a lui era scaunul domnescca s stim noi ce
de nimic eram cnd de fapt Imperiul Otoman
tia si spnzura ce vroia n aceast parte de
Europ si d de nteles c n restul Europei,
asa ceva nu era de conceput, acolo toti regii
si viceregii se asezau pe tronuri fr urzeli,
otrviri, omoruri si fr arginti. Dup fanarioti,
se apuc s ne demonstreze cumampreluat
modelele din afar dup ce ne-amdesprtit
de barbaria oriental cumo numea Titu
Maiorescu, Ir s specifice dac barbaria
oriental a fost adus de cei ce ne-au cotro-
pit de attea ori sau ne-am dus noi peste ei si
le-am luat-o cu de-a sila. LB nu-i numai srac
cu duhul, dar ct minte are pe toat o pune
n acest eseu s nedenigreze, s neumileas-
c de ajungem s mergem la Primria Capi-
talei s ne schimbm numele, nationalitatea
si cettenia sau s o stergem de pe plaiurile
mioritice si unde ajungem s facem rost de
un buletin hematologic c suntempur snge
arab, ca si caii lor ce se las clriti de cei ce
pun seaua pe ei. Nu ne las LB pn nu ne
spune, din nou, ce neam de nimic suntem
printre ceilalti mari europeni, lund alfabetul
latinilor, s nedmlatini cu corcita noastr
slavo-turc, cum am plagiat noi constitutia
de la 1866 de la belgieni, iar pictorul nostru,
national, Nicolae Grigorescu, a pictat nu-
mai trnci, ciobnai i caruri cu boi, noi
nu amavut un Gauguin sau un Cezanne,
cum avea fiecare tar cte doi din fiecare la
acea vreme. Nici Mihai Eminescu nu scap
de barda antiromneasc a lui LB, ce sare n
sus la el s-i ia prestigiul si renumele de poet
national. Lucian Boia si Roman Patapievici!
Sare de la una la alta si ajunge s ne spun
c suntemtar fr oameni capabili i aces-
te mari goluri nu au putut fi umplute dect
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
49
Anul IV, nr. 4(32)/2013
cu strini avnd noroc cugreci i bulgarii
din Imperiul Otoman i evreii din Rusia
]arist. Cerule mare, ce de noroc amavut
cu tiasi LB le deschide ochii si bucureste-
nilor, precizndu-le c strinii din Rusia
]arist au umplut gurile capitalei, plus
germanii i ungurii. Vorbindu-ne de capitala
noastr, dmbovitean, aflm c este opera
arhitectilor si sculptorilor strini, iar Kiselleff
a fcut un bulevard larg, s poat intra armata
tarist cu Regulamentele Organice n Trile
Romnesti, dup care nu mai vroia s plece.
A cta ocupatie ruseasc era, domnule profe-
sor de istorie?
Capitol nou, Complexul de inferioritate
al romanilor, diagnosticul pus de LB, asa si
scrie la pagina 33. De ce avemacest complex,
v spune LB: Moldovenii nu erau romni,
erau moldoveni iar Transilvania, ca stat,
era un stat unguresc, nu romnesc! Halo,
LB, s treci pe la casieria parlamentului ungu-
resc, ti-a pus Viktor Orban un cec deoparte!!
Stia de cec pentru c se repede ca un buldog
n Scoala Ardelean, pe toti i musc de parc
ar fi lobectomizat si probabil urmeaz s d-
rme statuia lui Gheorghe Lazr, ce le-a adus
scoala romaneasc la Bucuresti. n starea de
supraexcitare antiromneasc n care atac,
urmeaz asaltul frontal la adresa nationa-
listilor, nite primitivi, si le agat de gt tini-
cheaua cu antisemitism. Asa, LB, tine-te
aproape de coloan, stii c azi orice scriitur
Ir s tinteasc antisemiti nu se ia n seam,
acolo sus...
Ce-a mai rmas n jur ca istoricul LB s
blameze, dezavueze pe domneste, de ce este
Romnia altfel? V spun, dar nainte trebuie
s precizam faptul c fiecare tar cu poporul
ei estealtfel, demii deani, datorit azeci de
factori obiectivi, ncepnd cu asezarea geo-
grafic, suprafat si bogtii sau lipsa lor, clima
si relieful, firea si obiceiurile, traditiile si istoria
lor. Da, are si poporul roman identitatea lui,
specific, asa cum este, este a lui! Nu trebuie
s ai patalama de istoric ca s afli acest ade-
vr, dar n acest eseu LB doseste adevrul,
scrie ca Roller. S triasc mult si bine, dar
de vindecat nu se mai vindec, cititi, a ajuns
la demolarea Statului National Unitar, nici nu
mai e nevoie de iredentistii unguri. La pagina
43: Dac Austro-Ungaria nu era nfrnt
detaarea Transilvaniei n-ar fi fost chiar
la ndemna... romnilor. Bravo, dom prof
universitar bucurestean, asa se analizeaz un
trecut istoric incontestabil cudac??Pi, d,
taic, o fug pn n 1918 si scoate-i nving-
tori pe austro-ungari s nu mai poat romnii
detaa Transilvania de la unguri, cu care
au venit ei din Asia! Esti penibil si nu te o-
presti, fiindc nu-ti dai seama: Istoricii
romni au decis c Romnia Mare a fost
un stat national unitar. Unitar, firete, a
fost administrativ. nc de la crearea Ro-
mniei, la 1859, s-a exclus formula federal
sau autonomist. Dei ar fi fost fireasc.
Omule, ai scris-on deplintatea faculttilor
mintale sau ti-a fost dictat? Recitesti-o si
explic-te ceformul federal sau autono-
mist trebuia s se pun ntre Moldova si
Tara Romneasc la 1859? Nu nteleg nici
cum de istoricii au decis c Romnia a
fost un stat najional unitar.Si gata, s-a termi-
nat, nu mai este fiindc istoricii au decis
atunci si Lucian Boia acum? Vezi LB c nati-
unea romn te poate trage de urechi, bgn-
du-ti n capc, nc, popoarele n spa(iul lor
geografic se consider na(iuni. Ai auzit,
cumva, de Organizatia Natiunilor Unite? Da,
pi atunci, mai d o fugut si pn acolo si
spune-le s-si schimbe firma, c nu-i politi-
caly correctdup mata!
Urmeaz pagini si pagini fr nici o ex-
plicatie sau analize istorice de ce Romnia
este cum este, din cauz c nu are caracter si
personalitate istoric, scopul lui este s ne
defimeze pn la dezmembrare si lichidare.
Suntem numai la jumtatea eseului cnd scrie
c noi, romnii suntem si analfabeti i sub-
dezvoltati, c Maniu i-a greit tara n care
a crezut, iar scriitorimea i intelectuali-
tatea reprezentativ romn de la Carol al
Doilea i pn n zilele noastre, este specia-
list n tmiere i ode, cu exceptiaevreilor
care se integreaz pe deplin n culturaro-
mneasc, mbogtind-o. Surprinde, fiindc
are destul dreptate, dar a uitat s scrie si
despre unii, din toate categoriile, care, dup
1989, au devenit specialisti n detractarea na-
tiunii romne. LB pare o bon cam petrecut,
ce pune tot timpul evreimea n balansoar,
legnnd-o usor si fredonndu-i o od, oda
plecciunii, fiindc capul aplecat nu este anti-
semit. (cititi pagina 57)
Ajungnd n vremea lui Carol al Doilea,
are ocazia s scrie c romnii nu au onoare,
n comparatie cu finlandezii. Finlandezii s-
au opus invadatorilor sovietici, noi nu. S-a
btut mult moned pe acest fapt istoric de
netgduit. Este ns o mare diferent: n spa-
tele finlandezilor erau norvegienii si suedezii,
n spatele nostru erau ungurii, LB stie acest
amnunt esential, dar e si ticlos prin omi-
siune mai ales c scrie c romnii au cedat
rnd pe rnd. Ticlos e putin si blnd zis
pentru c stie c nu romnii nu au avut o-
noare, ci regele yi camarila lui, romnul,
soldatul romn era gata s se jertfeasc pen-
tru patrie, dar a primit ordin de retragere.
La sfrsit, expun telegrafic, c: mintim,
corupemyi am romanizat Romnia!! (pag.
71) Din secolul al XIV-lea pn astzi, ro-
mnii par s bat pasul pe loc: nu au urcat
nici o treapt comparativ cu celelalte nati-
uni (pag. 89). Mahalaua romneasc ntre
paginile 91-96. Mai sunt romnii o natiune
si pe cinci pagini demonstreaz c nune lip-
sesc germanii i evreii. n epilog, devine grav
si important, apoi se dezumfl: n cem pri-
vete nu amnici o solutie.
Stiam, am citit eseul, nu pentru solutie l-
ai scris, ci s faci pe placul dusmanilor natiu-
nii romne. Sau nu avem?
Caravaggio - I uda yi Holfern
50
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Nu stiu cum Dumnezeu se face (desi tot
l cu coarne, din noi, ne d arama pe fat), c
celor crora le-am acordat credit (de a fi oa-
meni n lume si n sufletul meu, c banii se
regsesc doar la nivelul lansrilor de carte,
mai nou, un fel de pomeni la care au participat
si telectualii. Expresia astzi pe cine mai bem,
pe cine mai mncm? are deja si substant,
dar, contextual, si conotatiile de rigoare) s-
au dovedit a fi (evident, ei nsisi dup ce a
czut spoiala si a iesit la suprafat ce iese de
obicei cnd se d la o parte trna), cei care
m-au njurat (si nc o mai fac), m-au con-
testat, m-au pus la zid, doar, doar, se vor con-
serva cumva fosile nfipte n timp. Dar dac
timp pentru ei nu e? Nu e si basta! Abia atunci
beleaua dracului! Mai ales c nu au luat n
calcul chestiunea si nu s-au lsat a fi mcar
moroi spre ntoarcerea ntru ltrat la stele,
din noroi.
Lsnd gluma la o parte, reamintesc: un
neam, adic un popor care nu si conserv
valorile (dar valori s fie si nu un fel de (oca)-
ocale ocazionale de nselat prostimea. Doar
stiti povestea cu ocaua?!) si nu promoveaz,
n permanent, altele, este sortit pieirii. Asta
e! Mai avem o experient n istorie! Dac cei
din Dacia ar fi pus la timp civilizatia (cu va-
lorile ei), celor ce aveau s plece, nu ne-ar fi
lipsit cei o mie de ani din istorie. Nu ne-ar fi
lipsit si nici nu am fi fost vnturati prin Evul
Mediu (al altora, c noi, de unde?), ca apoi
s rsar pe acest pmnt tot felul de manga-
fale (Conu Iancu a stiut cel mai bine!). Ce s
mai zic? Liber la njurturi, liber si la osanale!
Numai c si eu am tras cu ochiul prin nvl-
mseala lumii si, aflati, c am nvtat cte ce-
va. Din acest motiv, v asigur, nu mai e mult
pn ce mi voi pune singur coroana (fie
ea si de spini) pe cap si v voi spune: de
astzi sunt mpratul vostru, mpratul lu-
mii! Pi, nu, ca Napoleon! (fr a avea n
gnd un nou experiment al mortii! Sunt destui
cei care o prepar n laboratoare. S aib parte
de preparat!)
Revenind la oile noastre, adic, la cuvin-
te, c doar asta mi-e turma ce zi de zi, o ps-
toresc, as mai aminti doar propozitia 7 (ul-
tima) dinTractatus logico-philosophicusal
lui Ludwig J osef J ohann Wittgenstein:
Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie s
setac Si eu zic lafel, cadealtfel, si tot ro-
mnul, ce are un gram de minte, c restul
(adic ia cu gramul lips la cntrire), njur.
njurati, b nene, pn v-o ajunge gura la
urechi sau chiar dincolo de ele! Trebuie s
triti si voi din ceva! Astzi pe cine mai bem,
pe cine mai mncm? - lozinca voastr de
cnd v-ati pus mot si umblati motati prin lu-
me! Mare atentie c ea, lumea, are nc miros,
simte repede izul ce mine va puti a hoit.
n consecint, tot ca romnul neaos, nu
cunoasteti, nu v bgati! Nu de alta, dar n
afar de Cel de Sus sau a unui Principiu
(ca s-l amintesc si pe Thales din Milet), ni-
meni nu poate fi bun la toate. Cu alte cuvinte,
dac trimitem la scriitur, n spatele oricrei
povesti poate sta o alta, adic o alt poveste,
mai poveste dect aceea scoas la vedere. E
simplu s sari cu cleanta, numai c una e s
vorbesti, s spui ceva semenilor, celor din jur,
si alta e s dai cu nuca n perete. Una e s
crosetezi si tu un rnd, n rnd cu testura
lumii, si alta e s bati cmpii cu tot felul de
foaie verde, uite, scrt! poezele pentru orbi,
surzi si sluti (la minte vreau s spun). ...Sau
cu o fi si o pti, ca n romanul cu planul lui
Scripcea (Scripcea? Unul care a tot ncurcat
cu bazaconiile lui, lumea, dac nu-l stiati!).
Sau cu... Ba nu, c n Povestea povestilor,
Creang a zis, totusi, ceva!.
Si pentru c tot am amintit de poveste,
reiau ce am scris, cu ani n urm, revoltat de
o spus a lui Friedrich Wilhelm Nietzsche.
Un secol de semn si semnificatie este
ndeajuns! Suficient nou si suficient siesi.
Timp de peste o sut de ani, am tot cutat si
aici, n simbol, adevrul. Nu l-am gsit! Sau
nu am gsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s-ar
zice, nu amcstigat mare lucru! Dar de pier-
dut? n primul rnd, povestea! Iar mretia
omului st tocmai n puterea de a povesti si
a se lsa povestit. De-aceea, m-am gndit s
o lum de la capt cu una adevrat, cu si
despre oameni. Oameni adevrati! C, de
curve (omenirii), cucuvele, joitine, urinele
Nicolae B~LA{A
Despre povestea
din spatele pove[tii
Despre povestea
din spatele pove[tii
(heluuuu!), trdei, sfrlogei (de care n-am
uitat si la care mai adaug), ltrtorii la stele, e
plin lumea. E! Din pcate! Iar dac n ea nu
ar fi, mcar ici, colo, presrat si frumosul,
atunci vai de mama noastr! Imaginati-v,
ce-ar fi s fie, dac urtul si-ar ntlni doar
urtul? Beleaua, doar beleaua! Cucuvelele
(lea de pe centurile lumii), doar cucuvelele?
Ne-am scuipa unii pe altii ca chiorii si am
tine-o tot ntr-un drmat. Dar ce s tot d-
rmi, ct vreme, deocamdat, avem la nde-
mn doar pmntul?! Apropo, de chestiu-
nea cu drmatul: nu ar mai fi mult de drmat
pe-aci, pe la noi! Cam de prin 49 pn prin
65, am tot fcut zob (tot ce fcuser altii
naintea noastr). O vreme, pn spre 89,
am ridicat (a construi e cu totul altceva!).
De-atunci, din89, de dup balamucul public,
iar demolarea! Se mai drm n draci si astzi,
ct vreme banii din drmat curg grl! B,
prosti ati fi dac mai rmne ceva n picioare!
Jos si cu semenii, c mnnc prea mult si
produc mai putin dect robotii! J os! Jos cu
tot! C abia acum, Omul nou, din doctrina
comunist, e pe drum, e pe vine! A zis despre
sta, despre !Omul nou si Nietzsche?Nu!
Filosoful a vorbit despre omul cu voint de
putere, mprumutnd, cu sigurant, vointa
de la confratele su, Arthur Schopenhauer,
voint care ar fi nsemnat pentru el, pentru
Schopenhauer, lucrul n sine. Expresia, de
fapt, conceptul, a fost lansat de ctre Kant.
Ca s vedeti si voi cum e cu urma lsat de
gruntele de minte, n istorie, si de ce ia de
la Scoala de la Palo Alto, din America, au zis:
totul e comunicare. O fi! Numai s ne spu-
n si nou cum e cu njurtura cosmetizat la
nivel de ghiulea nuclear cnd ne apuc, pe
noi, cei din alt parte a globului, logoreea.
Uite, tocmai am primit vestea conform creia
Coreea de Nord si-a plasat armata n stare de
lupt si a cerut unittilor speciale strate-
gice s se pregteasc pentru eventuale lo-
vituri mpotriva Statelor Unite, Insulelor
Guam si Hawaii, n Pacific. Voi credeti n aiu-
reala asta? Eu, nu! Dar curnd o s-i vedem
pe amrtii ia pisati ca serpii din desertul
51
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
51
Anul IV, nr. 4(32)/2013
kuweitian acum ctiva ani si dati apoi hran-
ajutor, spre democratizare. Ce ti-e si cu po-
litica lumii?! Mai ieri, alalteri, capitalistii con-
damnau nationalizrile (ce-i drept, comunistii
din rsrit le-au aplicat la snge! Au luat tot
ce putea lua, chiar si vreo sase, sapte piei de
pe bietul om, c trebuiau date cotele, desp-
gubiri de rzboi), astzi e invers, vesticii le
pun n practic si le consider solutii salva-
toare pentru omenire! S-a schimbat totusi
denumirea! Mai nou, la vremurile de acum,
se cheam impozitare.
Domnilor, am mai spus-o: grija fat de
om, lucru dracu! De casa popii, nu mai pome-
nesc! Nu m mai bag, or sti ei ce fac! Problema
ns, tine de un rspuns la fiecare din ntre-
brile: cnd esti pop si cnd esti hot?,
ntrebri raportate la aceeasi unitate de timp,
ce nu sunt nici pe departe pseudoprobleme
rezultate din lipsa unei sintaxe logice si co-
erente la nivelul limbajului. Cnd aflati rs-
punsurile, s-mi ziceti si mie, nu m lsati n
bezn!
Pn atunci, m ntorc la povestea cu
oameni adevrati si frumosul presrat te miri
unde, nct dac ti iese nainte, n cale, ti
sare inima din piept.
Imaginati-v c ati fi cumva pe acoperisul
lumii, aci, la noi. Repet, aici, la noi, la romni,
nu de alta, dar aci e! (http://www.youtube.
com/watch?v=BUpWDo_Fafc ) ...si v-ati
prinde cu Olguta Berbec n ritmul cntecului!
Hai, mi nan!/ bat-te norocul!/ Vezi c
ncepe jocul/ Si noi stm pe loc!/ Ca si alt
dat,/ joac lumea toat/ hai, nan, odat!/
Numai eu nu joc/ (...) Vino nan lng mine/
S cntm dantul sltat/ Vino nan lng
mine/ Cum te-am nvtat/ Mndru esti, bat-
te vina/ Dar nu stii dantul deloc/ Nu stiu ce
m fac cu tine?/ Drag mi e s joc! (...) Hai,
mi nan!/ C sunt usuric/ Nu ti fie fric/
M poti nvrti/ C ieri n poian/ Ai vzut,
mi nan?/ Parc as fi o pan/ Cnd sunt la
iubit/ Vino, nan, lng mine/ S cntm
dantul sltat/ Vino, nan, lng mine/ Cum
te-am nvtat... nu ati simti cum ne tin n
poal muntii? Nu ati simti, n vocea Olgutei
c Dumnezeu ne-a pus pmntul la picioare
doar pentru a fi si noi oameni? Nu ati simti n
tririle ei c viata ne-a fost dat pentru a ne
veseli cu totii, ntru Dumnezeu? Nu ati n-
telege c singura noastr menire n lume se
rezum la iubire de semeni? Asta, dac sun-
temsi noi semeni! Nu ati ntelegec?... Nu?!
Pi, atunci, mai ascultati-o nc o dat pe
Olguta Berbec! Ascultati-o si ascultati-i po-
vestea din frumoasa melodie dant! Po-
vestea din spatele acestei povesti o s ne-o
spun ea alt dat... Cu sigurant, doar e o
dulcic!
Boris MARIAN
Nu sunt eu acela. Baas spunec miemi
s-au furat sentimentele. Impetuos, depuneam
la picioarele iubitei un covor cu briliante, apoi
rmneam singur btnd din buze. Cititorul
va spune - aha, te rzbuni. Nu. n anul nti
am fugit dup o fat prin tot judetul Ilfov, era
n practic, student fiind la filozofie, fcea
practic agricol. Am ajuns ntr-o comun,
eram plin de ulei de la un tractor care m
adusese acolo - fata m-a ntrebat - de ce ai
venit? Chiar, de ce am venit? Voiam s-o iau
de nevast. n anul trei m-am ndrgostit de
o minion (acum este ca o gogoas), am ple-
cat la studii n capitala socialismului mon-
dial, dup un an, am revenit, fata m-a ntrebat
- de ce ai venit? Si cu ea voiams m nsor.
De aceea eu nu rd de sentimentele nimnui
si nteleg si starea sinucigasilor din dragoste.
Mi-am iubit printii, simt cum m ocrotesc
de undeva din nalturi, dar la moartea tatlui
meu nu am vrsat o lacrim. Eu aveam 19 ani,
el 50, mi se prea ceva absurd si nedrept. Pe
atunci nu m gndeam la Dumnezeu, la viata
de apoi. Stteam cu o fat pe dealul Cocio-
cului, n spatele Crematoriului Cenusa. Ea
plngea. De ce plngi? Ea mi-a rspuns - m
gndesc si la tatl meu, s nu moar. Din
motive nesemnificative, ne-am desprtit ce-
va mai trziu, ea spunea c nu va fi niciodat
sotia mea, pentru c eu am o fire dominatoare.
Nu stiu de ce, ntotdeauna m-am gndit la
nsurtoare. Prietenii rdeau de mine, dar s-
au nsurat si ei. Ei bine, fata aceea a plecat cu
sotul n SUA, a revenit dup zeci de ani la
Bucuresti, ne-am ntlnit la o cofetrie, era
crispat, nu prea frumoas, mi-a spus - tu ai
fost primul meu esec n dragoste. Am tcut,
m gndeamcumor fi fost celelalte esecuri.
Ea lucreaz la Departamentul de Stat, e spe-
cialist n limbi strine.
A doua si nu ultima este pasiunea pentru
scris. Geo Dumitrescu mi-a spus c am talent
si c si pune mari sperante n mine. Cu putin
timp nainte de moartea sa, mi-a spus la tele-
fon - ce ai fcut cu acele sperante? Eu stiu ce
astepta de la mine? Ilie Constantin a zis - ai
talent, te public. Grigore Hagiu - iar ai venit
cu poezele? Dan Laurentiu - poezia dumitale
nu cnt. A lui cnta. Cornel Regman - poezie
gnomic, adic moralist. Florin Mugur - nu
ai personalitate, dar poti s-o construiesti.
Nina Cassian - ai o sinceritate cuceritoare.
Maria Banus - am gsit grunte de aur n po-
ezia dumitale, nu cuta efecte prin rim. Geo
Bogza - esti poet, dragul meu. Alex Stefnes-
cu - de ce nu se scrie despre Boris Marian?
Nu stie s-si administreze opera. Gh. Grigurcu
- un pedagog liric. Marian Popa - poet obse-
dat de Holocaust, Henri Zalis - arderea de
sine concentreaz lupta cu demonia (amin-
teste de Tzara,Urmuz, Bogza), Zoltan Terner
- poet periculos, Baruch Cohen - un Heine
al zilelor noastre (aici m abtin), s.a.
Dac m-as lua dup elogiile de pe Net,
90% dintre autori sunt geniali, restul - zero
barat.
M-am convins de un lucru - ntre intentie
si realizare este o prpastie pe care nu o trec
multi. Sinceritatea, att de important n viat,
nu ajut cu nimic n art. Cititorul poate s
se supere. Cine stie ce este n mintea unui
violonist genial? Poate nu este nimic n afara
unei concentrri extraordinare asupra notelor.
Asta este arta. Cnd iubesti ceva sau pe ci-
neva s nu ntrebi - DE CE? n acel moment
Dumnezeu se retrage.
Caravaggio - Magdalena
52
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Viorel ROMAN
(Germania)
Cardinalul argentinian J orge Mario
Bergoglio (76 ani) este primul iezuit care
ocup Sfntul Scaun si va continua n vest
marea oper ncununat de succes a prede-
cesorilor si n est. Un polonez, Fericitul Iona
Paul II, si un german, papa Benedict XVI, au
luptat mpotriva degradrii conditiei umane
n Lagrul moscovit si a ideologiei, minciu-
nilor ortodoxo-comuniste, marxist-leniniste.
(vezi anexa) Primul pap slav a supravietuit,
ca prin minune, dup un atentat la Roma or-
ganizat n vremea Rzboiului Rece n spatele
Cortinei de Fier si executat de un criminal
turco-musulman, iar al doilea a renuntat din
cauza vrstei naintate la functie si este acum
primul pap emerit din istorie.
Noul pap este primul care si-a ales nu-
mele Francisc - nomen este omen - n cinstea
lui Francisc de Assisi (+1226), care a pus ba-
zele Ordinului ce-i poart numele, si a lui
Francisc Xavier, care a fost, alturi de Ignatius
de Loyola (+1556), unul din cei sapte care au
nfiintat Societatea lui Iisus (SJ). Francisc,
ca si Dominicus, a nfiintat ordine cu misi-
unea apostolic de readucere pe calea cea
dreapt a ereticilor albigenzi si a depsit ast-
fel rnduiala n care mnstirile erau rupte de
lume. Ignatius, confruntat cu reforma protes-
tant, face un pas mai departe si renunt com-
plet la mnstire si la vesminte deosebite de
oamenii de rnd.Omnia ad maioremDei gloria!
Papa Francisc
Papa Francisc
Dac aceste ordine sunt modelele, atunci
este de asteptat o confruntare a noului pap
cu ereticii marxisti ai teologiei eliberrii, ca
acea cu albigenzii si cu protestantii. Discre-
panta dintre sraci si bogati din America la-
tin si anglo-saxon din sec. XX a favorizat
crearea unui amalgam teoretic quasi religios
si ateu, marxist, n care Biblia (Vechiul Testa-
ment) era redescoperit si Liturghia anunta
Revolutia Socialist. Nu-i de mirare c orto-
docsii si protestantii privesc cu simpatie a-
ceast miscare. Alianta lor, dup esecul de a
fi model pentru ntreaga lume n vremea Rz-
boiului Rece, este indispensabil pentru
ambele tabere, iar esecul refacerii unittii
crestine a creat din nou un impas, o criz
mondial pe care papa Francisc o va depsi
motivnd si mobiliznd 1,2 miliarde de ca-
tolici, ntreaga lume. Evanghelizarea a fost
una din primele sale cerinte.
n aceast miscare revolutionar, teoria
dependentei periferiei (colonia) de centru
(imperiu) a lui Mihail Manoilescu a jucat, la
sfrsitul sec. XX, un rol important, mai ales
n Brazilia. Prbusirea Lagrului ortodoxo-
comunist nu a dus, cum era de asteptat, si la
descalificarea teologiei eliberrii. Vezi bio-
grafia catolicilor revolutionari Fidel Castro
si Hugo Chavez. Dac ortodocsii, mai ales
moldo-valahii n general si cei socialisti n
special, par a avea o nclinatie organic spre
teologia eliberrii si revolutie (vezi Asociatiile
si Federatiile de Revolutionari), trebuie s
pomenim c Preafericitul Lucian cardinal Mu-
resan, chiar dac nu a fcut parte, din cauza
vrstei, din cei 115 cardinali ai conclavei, care
l-au ales pe noul pap, este n continuare o
garantie sigur si o sperant a ntregii natiuni
de a nu merge pe aceste ci gresite. (vezi anexa)
S ne reamintim c vizita Fericitului Ioan
Paul II la Bucuresti a deschis calea depsirii
izolrii milenare si intrrii n Europa occi-
dental. Dialogul att de promittor, chemarea,
mna ntins a Romei a rmas, ca de attea ori
n trecut, fr un rspuns convingtor.
Va avea papa Francisc energia de a lupta
pe dou fronturi, n vest si n est? Totul de-
pinde de moldo-valahi. Presedintii lor, Cea-
usescu, Iliescu, Bsescu, Antonescu, si par-
tidul ortodox PMR, PCR, FSN, PDSR, PSD,
USL au avut si vor avea tot timpul posibili-
tatea de a continua dialogul n vederea unirii,
conditio sine qua non a aderrii de facto, nu
numai de jure, la valorile Europei.
Pentru c acquisul comunitar este drep-
tul roman, codul canonic romano-catolic mo-
dernizat, actualizat si astzi, tot asa cum au
modernizat si actualizat Biserica si Europa
occidental Fericitii Francisc, Ignatius, Ioan
Paul II, papa emerit Benedict XVI. Pe urmele
lor calc acum papa Francisc.
Au trecut dou decenii de cnd ideologia
marxist-leninist a eliberrii exploatrii omului
de ctre om a Partidului Comunist s-a dovedit,
lng ideologia rasist a Partidul national-
socialist al muncitorilor germani (NSDAP),
cea mai inuman form de sclavie si exploa-
tare modern. Dup anul revolutionar 1989,
cnd s-au vzut dimensiunile criminale ale
minciunii n estul Europei, nimeni nu s-a bu-
curat. Entuziasmul de parad, organizat de
actori si regizori profesionisti, de la balconul
CC al PCR si laTV avearolul deatrecect
mai repede peste acest moment penibil pen-
tru toti, dar mai ales pentru cei multi si obiditi,
umiliti, siliti s triasc generatii de-a rndul
ca robi, fr libertatea de expresie, miscare,
Ir drept la adevr, justitie, la drepturile fun-
damentale ale omului. Asta explic de ce PCR,
FSN, PDSR, PSD, Ceausescu, Iliescu, au r-
mas la putere n mod democratic cu aceeasi
ideologie si minciuni. Si n occident, marxis-
mul era la mod, partial finantat de ortodocsii
comunisti din est, si s-a altoit chiar si pe cre-
dint dnd nastere teologiei eliberrii, care
la dezastrul din est a intrat si ea oarecum n
criz. Marxismul a fost o ncercare mesianic
deasalvantreagalume, pecarepretindeaa
Anex:
Minciuna marxist
dup 20 de ani
Papa Francisc I
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
53
Anul IV, nr. 4(32)/2013
o analiza stiintific. Credinta crestin era nlo-
cuit de materialismul dialectic si stiintific,
de cunoasterea stiintific. Oricum nu se mai
punea problema numai a cunoasterii, cum
fac dintotdeauna filozofii, ci a transformrii
societtii umane, chiar si a omului. Rezultatul
a fost scoaterea lui Dumnezeu - opiumpen-
tru popor - din societate, decuplarea muncii
de remunerarea ei si a sexualittii de pro-
creare. Libertatea, telul suprem al miscrii,
era conditionat de egalitatea tuturora. Asa
c nc de la nceput libertatea era sacrificat
pe altarul egalittii si era determinat pe de-
asupra de structura ntregului. Lupta se du-
cea pentru schimbarea structurii social-poli-
tice a ntregii lumi. Unde duce o astfel de n-
siruire de minciuni cusute cu at alb? La un
om nou (!), ne asigurau ideologii ortodoxo-
comunisti, pentru ca se vedea cu ochiul liber
lipsa de libertate, dreptate, pentru care se
pretindea c se fac sacrificii cu minciuni pe
toate drumurile si pentru mai mult sigurant,
cu granite nchise si o Cortin de Fier. Faptul
c att ideologia lui Karl Marx, ct si teologia
eliberrii s-au dovedit constructii intelectuale
inumane, au generat, cum este poate si firesc,
nihilismul si relativismul. Dac si aceste mari
teorii eliberatoare, care voiau s realizeze as-
piratiile omului (nou!) spre adevr, libertate
si progres, au esuat att de lamentabil, atunci
poate c nici nu exist o teorie sau perspec-
tiv, care s valoreze mai mult. Asa c totu-i o
ap si un pmnt, totu-i relativ. Si dac ori-
cum nu exist adevr, poate c doctrina eli-
berrii n-a fost nc cum trebuie nteleas si
mai ales corespunztor aplicat. n acest con-
text n-ar fi de mirare dac fantoma care a bn-
tuit prin Europa apoi prin ntreaga lume,
marxismul, exilat n lumea civilizat n cimitirul
ideilor, si-ar face din nou aparitia, desigur ntr-
un nou vesmnt, la fel de demonic ca cel vechi.
Preafericitul Lucian cardinal Muresan
este al treilea cardinal din Romnia n naltul
Senat de la Roma. i reprezint pe greco-ca-
tolici, pe milioanele de romnii fugiti n oc-
cident si ntreaga natiune. Romnia este n
UE, dar ortodocsii sunt nc nefamiliarizati
cu normele si valorile europene. De aceea,
rolul noului cardinal este de a-i sprijini pe
presedintele si patriarhul de la Bucuresti n
continuarea dialogului cu Roma nceput de
Fericitul papa Ioan Paul II, pentru c ideea
Statului fr Biseric s-a dovedit fals si con-
traproductiv, pentru c ea are la baz o fals
constiint, generat de escamotarea
valorilor, judectilor religioase pe care le-a
Icut n prealabil. La ncrucisarea intereselor
a trei culturi, religii, imperii, greco-catolicii
din Transilvania s-au unit cu Roma n 1697
Ir o supraveghere austro-ungar. n 1701,
a doua unire s-a realizat n conditii de subor-
donare cu consecinte pn astzi. Vezi rolul
UDMR-ului. De trei secole se lupt greco-
catolicii s ridice nivelul intelectual al na-
tiunii, s formeze o ptur de intelectuali la
nivel occidental, capabili s articuleze si s
realizeze programul de emancipare national,
social, ca n trile de origine latin - Italia,
Franta, Spania. E greu de stiut ce linie va
urma Preafericitul Lucian, cea primei uniri, a
episcopului romanilor Inocentiu Micu Klein,
a Scolii Ardelene sau unirii a doua, a episco-
pilor Ioan Bob si Ioan Lemeni, mai cooperanti
cu linia maghiar. Presedintele, patriarhul si
cardinalul pot elibera neamul de lanturile
grele ale duhovniciei si soborniciei mosco-
vite si constantinopolitane, cum se exprimau
cei care au esuat n perioada interbelic.
Ideea contemplativ, tot din vremea aceea,
c trebuie asteptat pn cnd moldo-valahii
se coc, s-a dovedit la fel de gresit. Conditiile
de emancipare a tuturor romanilor sunt azi n
UE incomparabil mai favorabile dect cele
din trecutul Bisericii unite cu Roma, dar asta
nu nseamn c afirmarea national, social
se face cadou, va cdea, cum se spune n
popor, ca para maleat n gura lui ntfleat.
Acum nu se mai pune problema unirii cu
Roma, ca pe vremea marilor Imperiilor, ci o
cooperare si coordonare a eforturilor comune
occidentalo-romnesti n Europa unit gratie
Romei. Asta presupune si dialog si intran-
sigent n aprarea propriilor interese, cum
au fcut episcopul si protopopii ardeleni la
prima unire si apoi mai ales Scoala Ardelean.
Rezistente n efortul de emancipare au fost
si sunt pe toate fronturile. Occidentalii n-au
ncredere n ortodocsii moldo-valahi, greco-
pravoslavnicii n-au ncredere n ortodocsii
de origine latin. Moscova, Belgrad, Sofia
nu vd cu ochi buni emanciparea Romniei
pentru c le st n calea unittii lumii lor slave.
Greco-fanariotii sunt si ei nostalgici. Bu-
dapestai vreaperomni deo miedeani ori
subordonati, ori maghiarizati. Pe de alt par-
te, dac ne reamintim de generozitatea Feri-
citului papa Ioan Paul II fat de moldo-valahi,
puteam avea ndejdea c presedintele,
patriarhul si al treilea cardinal vor schimba
destinul Romniei n UE si vor crea poate un
model si pentru celelalte tri ortodoxe, cum a
fost si prima vizit a unui pap n lumea orto-
dox, la Bucuresti n mai 1999.
Anex:
Ghinionul de a fi
moldo-valah,
al treilea cardinal
Vali NI}U
via(a ca regulament
regulile jocului mi se par uneori
tot attea nereguli
n fiecare crmid din temelia diminetilor
adaug o portie de insomnie
i dreg gustul cu zmbetul dulce/amar
al ntmplrilor abonate live
la cele mai magnifice spectacole/concert
nchinate jocului si regulilor
din viat
alerg la centrul terenului
si constat c sunt mult mai aproape
de poarta ce se va deschide ntr-o zi
pentru ultima oar
m uit napoi si nu vd arbitrul
probabil a plecat la vestiar
s citeasc iar regulamentul si regulile
ce nu se pot schimba n timpul jocului
si nici durata reprizei
de viat.
vaier
sunt nestul chiar dac respir greu
si minile mele se frm n ore sparte
sub btile tobelor ce anunt
sfrsitul unui an bombardat de trdri
si de cearcne
deja demodate sunt la preturi reduse
asa cum se ntmpl
mereu cu btrnii
ce pctuiesc cnd inspir
aerul din marginea de drum
noroc cu ninsoarea
ce nghite praful de pe toba mare
deodat toba mic calc-n picioare ritmul
si aspiratiile notelor
de la subsolul paginii
m fac s-mi aduc aminte
c nu mai sunt tnr
trebuie s merg n vrful picioarelor
s nu deranjez semetia unora din loj
dar ce s fac
respir greu si ncerc s expir
ct mai trziu cu (ne)putint.
54
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Calicantus... ar putea fi o carte de
nvttur, pentru c musteste de informatie
cultural divers, asertiuni memorabile de
critic literar, comentariu filosofic, scene si
ntmplri dintr-un destin omenesc aflat
constant sub zodia lucidittii si experientelor
abisale. Scenele autobiografice, consu-
mate n deplin libertate necronologic, sunt
alese cu exigent, pstrndu-se doar mo-
mentele purttoare de semnificatie si simbol,
capabile s defineasc o personalitete po-
livalent. Dou mrturisiri, frnturi de in-
terviu, evidentiaz rdcina spiritual a
personajului Cristal, nimeni altcineva dect
Svetlana Paleologu Matta: eu iubesc aproa-
pe exclusiv Europa si Romnia mi-a rmas
ca o prim patrie sufleteasc. ntr-adevr,
autoarea (Cristal), scolit n Apus si cu o
serioas experient cultural european, se
simte confortabil n mediul occidental, unde
zborul spiritului si imaginatiei creative n-au
fost niciodat ngrdite. Dar corespondenta
si relatiile directe cu intelectuali din tara co-
pilriei si adolescentei, precum N. Steinhardt,
E. Papu, P. Anghel, I. Bdescu, G. Popa, Lucia
Olaru Nenati sau G. Vulturescu au tinut-o la
curent cu tot ce se petrecea semnificativ n
cultura si literatura romn. Pentru c, desi
analizele sale pe tema singurttii fiintei s-
au dovedit att de profunde, Svetlana Pa-
leologu Matta n-a fost o solitar, cultivnd
permanent un sistem multiplu de legturi,
extrem de diverse, cu lumea exterioar. Cli-
matul era cel al totalei libertti, n numele
creia nici fidelitatea nu constituia o virtute
natural, periclitnd o posibil fericire si
amintind de celebra sintagm familii, v
ursc !, rostit cndva de Gide. n colectia
ei de prieteni, unii nrurindu-i decisiv evo-
lutia, se afl britanici, canadieni, cehi, fran-
cezi, germani dar si romni ai diasporei.
Fiecare a contribuit cu ceva special la edi-
ficarea entittii finale, acel pretios cristal,
n egal msur compact si fluid, asa cum,
nc de la Heraclit, logossi physis, dou con-
trarii beligerante, sunt ntr-o armonieinexpli-
cabil si de neseparat.
Evolutia lui Cristal se desfsoar practic
ntre granitele literare ale bildungsromanului.
Pentru c arhitectura crtii, dincolo de sec-
ventele de istorie literar si de interpretare
filosofic pur, contine texte epice de cea
mai bun calitate, precum si multe personaje
vii, conturate de mna unui portretist nzestrat
cu har artistic si stpnindu-si dezinvolt
instrumentele. Se cuvine s observm duali-
tatea partiturii: cnd creioneaz personaje si
scene de viat concret Svetlana Paleologu
Matta devine subit prozatoare, situndu-se
ferm n literatur; cnd comenteaz crti,
scriitori si filosofi europeni si construieste
discursul adecvat analistului, cu toate cele
specifice. Si trebuie s recunoastem c au-
toarea posed o rar capacitate de penetrare
n fenomenul artistic, fie c vorbim de poezie,
muzic sau arte plastice. Asa cum impresi-
oneaz si acuitatea cu care se misc n spatiul
vast al gndirii umane, excelnd mai ales n
observarea antichittii, a idealismului si
rationalismului occidental de secol 19, dar si
n investigarea excrescentelor acestora din
veacul 20, majoritar orientate spre aspecte
existential-ontologice. Punctul nodal al
cercetrilor pe trm filosofic l-a constituit
Heidegger, cel care n 1927 publica opera sa
de cpti Sein und Zeit (Fiint si Timp), unde
Svetlana Paleologu Matta caut o nou cheie
pentru reinterpretarea liricii eminesciene.
Chestiunea fiintei abordat de Heidegger va
aduce spotul de lumin necesar n definirea
abisului ontologic la Eminescu. Acesta ar fi,
n esent, drumul pe care vrea s-l urmeze
Cristal, ntr-o devenire dramatic, implicnd
numeroase autodepsiri, precum cele pre-
conizate de Nietzsche prin gura lui Zara-
thustra. Un parcurs plin de urcusuri epui-
zante si de impasuri descurajatoare. Pentru
c n arealul gndirii conexiunile sunt ne-
numrate iar Cristal, aventurndu-se aidoma
eroului romantic, nu accept sub nici o form
improvizatia. Asa c i-a vizitat temeinic pe
Heraclit si Parmenide, pe Platon si Aristotel,
pe G. Bruno si Pascal, pe Kant si Nietzsche.
Urma desigur ntlnirea hotrtoare cu
Heidegger. ntre timp Cristal era tot mai
ndrgostit de Eminescu, dar nu ntmpl-
tor: oare nu este poetul chiar cugettorul care
coboar n adncimile spiritului, spre vis si
inconstient? Adic acolo unde Nietzsche
credea c are loc activitatea noastr
principal, un teritoriu care, dup Freud,
trebuie delimitat stiintific, ca provincie fun-
damental a sufletului.
Frapeaz la Svetlana Paleologu Matta,
alias Cristal, imensul talent comparatist, fa-
cilitatea cu care descoper similitudini si
punti de legtur ntre artisti de facturi si
structuri diferite, din epoci diferite, dar si
ntre stiluri si opere aparent divergente. De
altfel, Cristal si contraria colegii si profesorii
nc din studentie, cnd i comenta laolalt
pe A. Daudet si Matisse. nsusi titlul crtii,
Calicantus, reproducnd numele unui arbust
care nfloreste iarna, cu delicate petale gal-
ben-verzui si rosii, ca sngele si vinul liturgic,
provoac analogii mai mult dect profitabile
estetic. Calicantus este un simbol al vietii
spiritului. nflorind iarna, aminteste de cele
Patru cvartete ale poetului T. S. Eliot, unde,
la vrsta senectutii, exist si gratia unei pri-
mveri de iarn, ca sperant si compensare
spiritual. Tot ntr-un context comparatist l
vom gsi pe Eminescu lng Heidegger,
existentialistul german, cel care formuleaz
Dasein-ul, lsndu-se cotropit de singur-
tate si esec, ntr-o lupt absurd cu inauten-
ticul si angoasa alienant a lumii cibernetice.
Putem citi aici, pe o alt treapt a timpului, si
drama gnditorului Eminescu, incompatibil cu
veacul su.
La fel de incitante sunt si opiniile Sve-
tlanei Paleologu Matta cu privire la poezie si
poeti, la situarea artei si destinelor artistice
Victor TEI{ANU
Svetlana Paleologu Matta:
,,Calicantus: scene din
via]a lui Cristal
Svetlana Paleologu Matta:
,,Calicantus: scene din
via]a lui Cristal
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
55
Anul IV, nr. 4(32)/2013
n diverse contexte sociale, spatiale si tem-
porale. ntlnim iarsi aceeasi admirabil mo-
bilitate a spiritului, care gseste formulri,
similaritti si termeni de comparatie acolo
unde privitorul anost nici n-ar cuteza s pri-
veasc. Agera intuitie a exegetei pare s-i fi
asigurat lui Heidegger si pe acest teren o
biruint definitiv. Svetlana Paleologu Matta
subliniaz de cte ori are prilejul c filosoful
german nu este si poet, doar se exprim po-
ematic, utiliznd un vocabular fr complexe
profesionale. De aici deriv si des pomenita
sa latur obscur. ntr-un fel, Heidegger ad-
mite esecul filosofiei sale, ct vreme aceasta
este si vrea s rmn o constructie rational,
dar nu si al fiintei umane n general, care ps-
treaz dreptul la vis, la zborul spre nltimile
(si adncimile) imaginatiei, ngduite dintot-
deauna artei. Aici pasii filosofului german se
ndreapt predilect spre Hlderlin, iremedia-
bilul vistor si solar. Se pare c geniile (nu
toate!) mai au uneori o arm imbatabil: re-
fugiul dincolo de ratiune, n propria nebunie.
Nietzsche vedea n dementa geniului o
sprtur n adncime, oferind spiritului
maxim libertate si experiente altfel
imposibile. Asa s-au petrecut lucrurile cu
Hlderlin, Novalis, Poe, Nerval, Rimbaud si
mai nou cu americanul A. Ginsberg, el nsusi
consumator de halucinogene, cel care dia-
loga cu Appolinaire la mormntul acestuia,
declarnd c, ntr-o civilizatie detracat, ,,voi
muri pentru poezia care va salva lumea.
Din seria extravagantelor comparatiste
face parte si paralela ntre J. L. Borges, ar-
gentinianul europenizat, n ipostaza sa de
poet, si Eminescu. Se stie c Borges a cul-
tivat limbajul abstract, obscuritatea calculat,
mergnd ctre Valry, cel care teoretiza fa-
bricatia poemului si rigoarea stiintific,
astfel nct produsul finit s fie o srbtoare
a intelectului. Este genul de poezie care
solicit colaborarea cititorului, liber s des-
copere sensuri proprii. Spune Borges: cine
citeste versurile mele, le inventeaz. Tinnd
de o cu totul alt poetic, versul eminescian
ascunde si el mai multe nvelisuri, stratificri
care asteapt s fie devoalate. Dar exegeta
gseste convergenta celor doi poeti n iz-
vorul lor comun de gndire, Kant si Schopen-
hauer, avnd ca baz starea dubitativ si
nevoia organic a cufundrii n vis. ns ade-
vrata msur a miestriei sale comparatiste
este comentariul Svetlanei Paleologu Matta
din interiorul unui interviu acordat Luciei
Olaru Nenati cu tema Eminescu n conste-
latia poeziei europene. Investigatia, n stilul
inconfundabil al exegetei, presupunnd zbo-
ruri, planri si picaje derutante pe suprafete
ntinse, fr constrngeri didactice, constituie
n final o demonstratie de fort si virtuozitate
hermeneutic. Afirmatii surpriz, verdicte si
concluzii socante prin originalitate, ntr-o
fluent lejer si cuceritoare, sunt tot attea
motive s revii necontenit asupra lecturii, ca
n fata unor texte primordiale. Svetlana Pa-
leologu Matta vede n poezia european un
liant cu forme proprii de manifestare n
diversele epoci creatoare: umanismul, acel
fabulos produs al antichittii greco-latine,
resuscitat mai apoi de Renastere, Iluminism,
Romantism. Din pcate secolul 20 a fost unul
al desacralizrii furibunde. Era tehno-
cibernetic face din om un functionar al ma-
sinii, golit de sentimente si emotii. Trim un
soi de umanism tehnofil, utopic si alienant.
Din acest marasm care altereaz fibra fiintei,
exact ce-l ngrozea pe Heidegger, nu putem
scpa dect prin terapia artei, care si ea se
adapteaz treptat, acceptnd ingerintele vir-
tuale ale computerului.
Si dac devenirea lui Cristal ncepea cu
Eminescu, lucrarea Svetlanei Paleologu
Matta, asemeni unei minunate cltorii ini-
tiatice, se ncheie tot cu poetul nepereche,
precum n mitul Vesnicei Rentoarceri
transmis nou de Nietzsche. Cteva interviuri
provocate si puse n pagin de Lucia Olaru
Nenati, care se numr printre prietenele
statornice ale cercettoarei din Elvetia, sunt
un bun pretext pentru noi si ample survoluri
peste nemrginirea eminescian. Fireste, ntr-
o ordine cosmic, nici ntlnirea dintre
Svetlana si Lucia n-a fost ntmpltoare, totul
petrecndu-se sub semnul iubirii comune
pentru Eminescu. De altfel Paul Anghel, pro-
zatorul, le numea pe amndou, cu o expresie
inspirat, logodnicele stelare ale Lucea-
Irului. O relatie umanist de bun gust, gratie
creia istoria literar s-a mbogtit cu noi si
consistente abordri despre miracolul emi-
nescian, tragica ilustrare a geniului nostru
national. n plus Svetlana Paleologu Matta
scrie, cu aceeasi fervoare a stilului, si despre
poezia Luciei Olaru Nenati, aplicndu-i nu-
antatele sale tehnici de tatonare critic.
Svetlana Paleologu Matta distinge la poeta
botosnean, dincolo de pecetea emines-
cian, ontologia fiintei verzi, abisal si de
neanalizat, caracteriznd un ntreg si misterios
drum orfic. Conform exegetei, Lucia Olaru
Nenati detine o art muzical proprie, cu
rdcini arhaice n melosul popular, dar si o
etic a frumosului, practic drumul de sal-
vare, un drum spre Dumnezeu. Pentru c
oricum, doar prin prisma artei poti medita
creator si fr eroare, consonnd astfel cu
Pascal care sustinea c a gndi ru este imo-
ral. Probabil de aceea cartea se ncheie, pa-
tetic, tot cu o trimitere la Heidegger. Acesta
credea sincer c lumea de azi, golit de esenta
uman, nu poate fi salvat dect prin poezie.
S m mai min(i...
Dac nu stii s m mai minti
nbdios si lacom - d nval,
ti las ciresii care-si ies din minti
spre vara cald, lung, madrigal.
Dar ppdia din dumbrav
si-a scuturat pufosii ei arginti
Topind sub un clci de lav
lptosul vis - ca s ti iesi din minti.
Te-mbujorezi... o boare aburind
frmnt pulberea de-arinti.
Ciresi si ppdia cea plpnd
plesnesc din biciul verii. Tu m minti.
Doamne!
Doamne... cnd mi-ai pictat
ursita pe lespezi,
Ai uitat s m-ntrebi
si ct rosu s pui
Si-ai lsat apa s spele
anii cei repezi,
Hinutele blnde si strmte
atrnate n cui.
Doamne... cnd mi-ai pictat
pasii pe ape
Ai uitat s m-ntrebi
ct albastru s pui
Pe al pnzelor nor
care s adape
Corbii ncrcate
cu mirodenii de dor.
Doamne... cnd mi-ai pictat
ochii n stele
Ai uitat s m-ntrebi
ctelacrimi s pui
n lumina de miere,
ct cer n seminte,
Ca s nu le nghete
vreun ger amrui...
Miruna OCN~RESCU
(Canada)
56
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Janet NIC~ (n. 12.05.1948)
Nscut n localitatea Ostroveni, judetul Dolj. A absolvit Liceul Teoretic din Bechet, Facultatea de Filologie a Universittii din
Craiova si functioneaz ca profesor de limba francez si limba romn, n comuna natal si orasul Bechet, Dolj. Debuteaz cu poezie
n revista Ramuri (1967), iar n volum cu Semntorul de limite (poezii, Ed. Litera, 1981). Este fondator si secretar al revistei
Cadran universitar (n timpul faculttii), redactor al revistelor Sfrit de mileniu, Mileniu, Lamura, Metamorfoze, membru fondator
si secretar general de redactie al revistelor Literaria si Constelatii diamantine (ambele aprute sub egida Ligii Scriitorilor Romni).
Membru al Societtii Scriitorilor Olteni (din 2000), al Ligii Scriitorilor Romni (2008), al Uniunii Epigramistilor Romni (2008)
si al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romnia (2012). Este presedinte al Cenaclului Comuna Literar Bechet (din 1975),
membru al Cenaclului Literar Sburtorul, din Craiova si membru fondator al Cenaclului Epigramistilor Olteni (2008).
Scrie poezie liric si cu form fix (excelnd n sonete), haiku, eseu, epigram, prefete la cteva volume, apare n peste 30 de
publicatii de gen, a primit 30 de premii nationale pentru poezie, critic literar, eseu si epigram, peste 50 de diplome de onoare si de
excelent si este prezent n 31 de antologii literare.
A publicat 8 crti de poezii, haiku-uri, sonete, eseuri, precumsi 3 crti de literatur umoristic: Testamentul vesel (parodii, 1997),
Cuvintelnic aproape rebel (dictionar umoristic, 2000), Nstrunicitelnic (paradoxuri umoristice, 2007). Este Cettean de Onoare al
orasului Bechet.
Sfryitul lumii
C e nainte de Crciun
Si toat lumea se agit,
Eu doar atta v mai spun:
Apocalips fericit!
S-a ales noul PAP
Toti crestinii vor s-aclame,
Din birou sau de la sap:
N-o s mai murim de foame,
De-azi avem, n fine, PAP!
Car cu boi
Treierarm ieri ogorul
Ion, primarul de la noi,
Car grul cu tractorul,
Eu, srac, l car cu boi.
Avantaj
Un avantaj c-avem pduri:
sunt locuri sacre de fripturi
si permanent, sau uneori,
venim de-acolo mai usori
Campanie
O campanie-n delir!...
Doamna blond, ghem de nuri,
A primit un trandafir
Si-un buchet de-njurturi
Stat de drept
Urmrim un tel suprem:
Pentru vremurile grele,
Institutii tre s-avem,
S ne facem treaba-n ele!
Lui Pstorel
Citindu-i epigramele
cu vin din toate cramele,
v spun cinstit, ca scurt bilant,
c m-am trezit dormind n sant.
Elegie
Supratu-s pn la chin,
sufr de la A la ZET
c exist submarin,
ns nu si subjanet!
Iremediabil
Nu e zi s n-auzim
c-am dormit, prin timp, ntruna,
iar acuma ne trezim
c dormim... ca-ntotdeauna!
Mndrie
O spun oricnd, o spun oricui,
epigramist ca mine nu-i!
Sunt cel mai bun din vremea nou,
dar, dup primii 99
Cerere n cstorie
M rog frumos la Dumnezeu
S fii, pe veci, a mea, madam,
Stpna sufletului meu
Si-al magazinului ce-l am!
Constatare
Asa se spune prin popor:
Romnul, mai la toate trist,
E, ca poet, nemuritor
Cnd moare, e epigramist.
Omagiu femeilor
Sunt bune unele, sau rele
Dar, s te bage n belele,
Contrar la ceea ce se spune,
Si cele rele-s foarte bune.
Paradox
Au intrat strinii-n tar
Ca-n piftie, pn-n vatr,
Iar la radio se zbiar:
Muic, suntem neam de piatr!
Boala vacilor nebune
E boala vacilor nebune
La ia-n Vest, asa se spune.
Ce bine, Doamne, e de noi,
Aici, n Est, c suntem boi!
Reduceri de versuri nesim(ite
C guvernu-i gol n pung,
Ponta face, azi, demersuri
Epigrama s ajung
Un catren cu... dou versuri.
Echilibru
n tara mea cu-adnc trecut
S stiti c bine nu-s vzut,
Dar, slav Domnului, constat
C-s foarte bine ascultat.
Drumul DRACULUI
Cnd am intrat pe Transalpin,
Eram cocos, un pui de dac.
Iar, la sfrsit, eram gin,
Pe pantaloni cu cotcodac
Unui poet
Poetu-arunc undita cu har
S prind din a Literelor Lig,
Mcar de gust, un critic literar
Dar criticii nu trag la mmlig.
Prevedere
Vznd c si statuile se fur,
Pe-al meu primar, om fin si cu monoclu,
De vrea statuia mea n bttur,
Eu l-as ruga s-mi fac numai soclu!
Lui Emil Lzrescu, dir. rev. Ra(iunea
Don director, de mai an,
Nu pricep prin ce minune,
Este singurul oltean
Care areRATIUNE!
Alimenta(ie sntoas
Cu-attea E-uri n mncare
Ce dau frisoane si puseuri,
m-astept ca stia s declare
c si femeile au E-uri!
Promisiuni politicoase
De attea vorbe goale
Despre lapte, piept de pui,
Despre miere si sarmale,
Toti flmnzii sunt stui.
Recunoaytere
Am o pupz si bine-i
Lng ea, o spun ca sot,
ns pupza vecinei
Mi se pare mai cu... mot!
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Gheorghe B~L~CEANU (02.03.1950)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
57
Anul IV, nr. 4(32)/2013
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut n satul Heci, comuna Lespezi, judetul Iasi. A absolvit cursurile Facultattii de Sociologie-Psihologie la Univ. Al. I. Cuza
si s-a stabilit definitiv n Iasi, unde lucreaz ca cercettor stiintific principal gr. II, doctor n psihologie, la Centrul Regional de Sntate
Public Iasi. Este membru al al Asociatiei Literare Pstorel si al Uniunii Epigramistilor din Romnia, al Societtii Literare J unimea
90, membru n colegiul de redactie al revistei Booklook, presedinte al Asociatiei Artistilor Plastici ieseni. A fost inclus de ctre American
Biographycal Institute n International Directory of Distinguished Leadership (2000), Hall of Fame (2001) si nominalizat la
Lifetime Achievement Award, International Profiles of Accomplished Leaders, Great Minds of 21
st
Century (2007), International
Directory of Experts and Expertise, Man of the Year, The World Medal of Freedom (2006), The 100 Most Intriguing People
of 2003 and American Medal of Honor (2003).
A publicat 11 crti de autor: dou crti de specialitate, trei crti despre art, dou volume de epigrame: Pilule contra devierilor de
caracter si Umor pe strada lui Pstorel si patru crti de proz, dintre care dou de proz scurt umoristic: Privind napoi fr mnie
si Nu rdeti, c-i chiar aa! Colaboreaz la diferite ziare si reviste din tar si de peste hotare, a obtinut 20 de premii la concursuri
nationale de epigram sau proz scurt si este inclus n peste 25 de antologii de epigram. Este autorul a peste 200 de lucrri stiintifice,
comunicate la manifestri de gen, interne si internationale, sau publicate n reviste sau volume de lucrri.
Ca artist plastic, a obtinut de dou ori medalie de aur si titlul de laureat al Festivalului National de Creatie, numeroase premii la
expozitii, diplome de excelent si are sute de lucrri de pictur si sculptur n colectii particulare din tar si strintate.
Vorbim yi noi
Pe noi sracii, ne alin
C tot vorbind uitm de greu;
Bogatii tac, au gura plin
Cu ce le-o umplem noi mereu
Libertate de exprimare
Azi toti sunt liberi s vorbeasc
Si depsindu-si modestia,
Sunt multi ce pot s dovedeasc
Ce mult zcuse-n ei prostia!
Strduin(
Alesii nostri, cu temei,
Se strduiesc pe ntrecute
S dea ce au mai bun din ei
Si toti se mir de ce pute
Candidatul, ctre alegtori
Vznd cum tot adun potul,
De ce-i votati asa ca-n trans?
Ati vrea ca ei s fure totul?
Mai dati si altora o sans!
Rspunsul unui crai btrn
(acuzat c se tine de fetisoare)
S stii c eu, un mosulic,
M tin de-o fat cu temei
Si n-am probleme dac pic
De pic, e problema ei.
Din leafa de bugetar
Achit la rate, dri, nevoi,
Reduc fumatul si pileala,
Le-adun cu grij si apoi
i dau nevestei socoteala.
Dup degustare
De-aceste vinuri ncntati,
Am vrea - mai mult ca toate cele -
La guvernanti s nu le dati...
C dau n gropi si fr ele.
ndrgostit de carte
E om matur cu functii mari n stat
Si crtile, c-o dragoste morbid,
De mic scolar att le-a venerat,
C nici n-a ndrznit s le deschid!
Recomandare dup inspec(ie
La disciplin, mult mai mare
Atentie s dea gradatii,
Fiindc pe la dormitoare,
Cam prea-si dau aere soldatii.
Rezultatul controlului medical
La ct de-atent si-amnuntit verific -
Chiar dac scrtie ceva un pic -
Eu, domnule ministru, v certific:
La creier sigur nu aveti nimic!
Op(iunile de concediu
De ar fi s le confrunte,
Ea, de fapt, prefer mare;
Dar ciobanii, sus, la munte,
Au ofert mult mai tare!
Mrturie
Nu stiu de-avur vreo tocmeal,
Dar am vzut, pe-onoarea mea,
Cum ea-i cerea lui socoteal
Si dnsul nu voia s-i dea!
Conductorii noytri
i vd ca niste corifei
Pe lng care toti sunt mici
Si-atunci cnd trec pe lng ei,
mi vine s pocnesc din bici.
Neputin( medical
ntins-n pat, orice mi-ar spune,
Mi-ar fi si mil s-o ascult
Cnd stiu c leacul ei minune,
La mine-a expirat de mult.
Rugciune contra (n(arilor ucigayi
Primiti dragi sfinti si ruga turmei:
Feriti de ei parlamentarii,
C merit la urma urmei
O moarte bun... si tntarii.
Noi venituri la buget
Propunem ca acest Guvern
S ia impozit n natur,
Din tot produsul brut intern
Ce-i scos... din ce-am bgat n gur!
Sfat pentru vedete n devenire
S-ajungi solist dintre cele bune
Cu vil si masini de protocol,
Din notele din gam, se impune,
Cu mari maestri s lucrezi la sol.
Autoepitaful unui be(iv
Nu beat fiind as fi murit
Cum m brfesc cei ri de gur,
Ci eu, doar n-am mai reusit
S m trezesc... din butur.
Ghinion
Pierdusem bani si abtut,
Voind de-un gard a m sustine,
Cum l-am atins, a si czut...
Precis era mai beat ca mine!
Am armata-n snge
M simt acas ca-n armat:
Cnd soata-mi spune mai mereu
Culcat, m conformez pe dat...
Doar cu sculatul emai greu.
Remediu eficient
Cnd ea e-n criz, nu-s o brut;
N-o cert, n-o bat si nu-i stric fardul,
Iar ea-mi zmbeste, m srut...
Dar tot nu-i dau pe mn cardul!
Ginere iubitor
De cnd Alzheimer soacra are,
i fac si piata, cumpr presa,
Ba chiar si tin la ea mai tare...
Fiindc ne-a uitat adresa!
Compara(ie nepotrivit
Pe-alesi, ntmpltor, de-mi vine
Cu boii s-i compar, gresesc:
Cci nu muncesc la fel de bine
Si nici ca dnsii nu gndesc!
Epigrama mea
Pe drumul vietii lat si lung,
Sunt, pot s spun, un om cu carte;
Celebru ns, de ajung,
Voi sti, desigur, dup moarte.
58
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
Nelu VASILE
(
f
a
n
t
e
z
i
e
)
ORIZONTAL: 1) Urmarea unui jaf. 2) Ofert neprotocolar de la
DRGOIANU (Any si Ion)! - S-a nscut nainte de termen. 3)
SANDU (Marin) de 31 de ori!... - si DRAGOS (Nicolae) de numai 24
de ori! - Jind sec!4) Petrecere cu cntec... - ...si inspiratie.5) IONIC
LAURIAN - A altura vremelnic. 6) E n plin desfsurare - Pus pe
talp la pantofi. 7) COGE (Marius) n centru la program! - Butur
din bace negre-albstrui. 8) Erbacee cu flori galbene. 9) Are inter-
pretul lui - Praf pentru cafea - Initiale pentru CEAUSU (George) si
ZAMFIR (Ilinca)! 10) Spus cu aproximatie.
VERTICAL: 1) Ofensatoare. 2) Doamna lui UNGUREANU (Ion)
vzut prin... Ardeal! - Te preamreste. 3) Sfrsitul lui SMARAND
(Valentin Popescu)! - Cel mai mare ru din Teleorman. 4) Loc de
tras pentru betivi - ALEXANDRU RADU. 5) Aprtorul lui POT-
COAV (Andrei) - International Table Tennis Federation (sigl) -
FLORESCU (Florea) si MARINESCU (Stefan) n monograme!6)
Barba-mpratului - E aproape popular (var.). 7) Portiuni din zonele
mai coborte ale Saharei (sg.) - Sigl pentru Sistemul Conturilor
Nationale - Aparitia lui STEFNESCU (Ilarian) la... Ostroveni!8)
Clutul lui BRATU (Gabriel)! - A respira greu9) Locul masonilor -
ROGOBETE (Nicolae) cuprins de sete! - CORNELIU VASILE.10)
Consfinteste neputinta unui brbat.
Dictionar: ITTF, SCN
UN OM CU OPI NI E!
P.S.: n csutele rasterate gsiti prenumele si numele omului cu opinie, iar csutele numerotate indic: localitatea n care s-a nscut (1-9),
localitatea si comuna de domiciliu (10-21, 2 cuv.), judetul de care apartin cele trei localitti (22-25), profesia (26-33), revista la aparitia creia
contribuie, unde public lunar cteO pinie, dou pinii (34-54, 2 cuv.) si functia n cadrul colegiului de redactie (55-62).
Nelu VASILE, Turburea, Gorj
CONSTELATI I DIAMANTI NE
Cerestii soli lucesc n soare
Oglinzi de visuri si sperante
Nscnd n minti subtile stante
Seminte vesnic roditoare.
Torente de idei subtile,
Ecouri vii de poezie
Lumini de zare sidefie
Aduc si fantezia-n file.
Tinnd n brate infinitul
Idile cosmice vibreaz
Iscnd o nou ipostaz
Ducnd spre culmi albastre mitul.
Istete pene salt ctre stele
Avnd mici picuri de comete
Mirobolante si cochete
Ademenind comori rebele.
Nimbate pagini elegante,
Talentul nfrtit cu sporul,
Impun nu doar gndiri savante,
Nostalgice, dar si umorul:
Exuberante diamante.
Eugen DEUTSCH
CHIT (a se citi la umbra
personajului biblic Iona)
Pmntul e o mam eroin,
n fiecare an nsrcinat
Nou luni,
Renaste primvara.
Mam, cte fete ai?
Ct voi mai astepta s nasti
Si primvara mea?
Nu vezi c nu am de ales?
De ce nu m-ai fi logodit de mic,
S nu mai amde ce s-astept o fat
Mare?
Mam,
Scuteste-m de aceast povar
Si m nsoar
C-o primvar
Care-i fecioar,
Cci mi-a trecut si vremea-n care
Feciorul singur s se-nsoare
Poate.
nsoar-m, mam, cu toate!
Nu vezi c sunt aproape chel?
Nu vezi c toate-mi sunt la fel
Cumor fi fost n clipa-n care
M-ai zmislit
Chit
C-s mai mare?
Marius ROBU
Dezlegare: J ECMANEALA - IA - AVORTON - C - NS - RG -
JD - NEDEIE - HAR - IL - ATASA - O - TOI - A - CREP - OG -
ANINATA - AIOR - C - I - U - ROL - FES - CZ - ESTIMATIVA.
(J ANET NIC; OSTROVENI; ZVAL, GIGHERA; DOLJ ;
PROFESOR; CONSTELATII DIAMANTINE; SECRETAR).
RSPUNS
Dac Dumnezeu ar vorbi odat cu mine,
Cred c i-as gsi multe defecte:
Mi s-ar prea putin rgusit,
Putin blbit,
Putin.
Ar face si greseli gramaticale.
Cnd s-ar nscrie la cuvnt,
Cuvntul nu si-ar gsi cuvintele.
Doamne, du-te acas!
Cnd vorbesti numai cu tine,
Tii cel mai frumos discurs,
Ai cea mai frumoas voce
Si toate atributele.
Iar pentru c taci mereu,
Meriti cu prisosint
Titulatura de Cuvnt.
Nefcnd ceva, nespunnd ceva,
Esti fericit
Nu-ti este niciodat dor
De tine.
Marius ROBU
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
59
Anul IV, nr. 4(32)/2013
Cel mai prietenos si iubit poet romn din
jumtatea a doua a secolului al XX-lea,
Nichita Stnescu - cel mai iubit si pretuit n
Romnia, dar mai ales n Iugoslavia -, se reg-
seste cu consecvent n seria nou a revistei
Lamura, care apare la Craiova, din noiembrie
2001, ajungnd deja la nr. 137/ 2013 (format
tabloid, 56-64 de pagini, dintre care 16-20 n
policromie pe hrtie cretat mat).
Mentionm c prima serie aLamurei a
vzut lumina tiparului n Bucuresti, sub egida
Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice,
din octombrie 1919 pn n decembrie 1928.
Din ianuarie 1929, denumirea acestei
prestigioase publicatii a fost metamorfozat
dinLamura nRevista Fundatiilor Regale,
care si-a ncetat aparitia dup abdicarea for-
tat a Majesttii Sale Mihai I, regele Romniei.
Voi semnala n aceast tablet-medalion
doar cteva respirri cu Nichita, desprinse
din editiile revistei craioveneLamura publi-
cate n zorii mileniului al treilea.
n iunie 2003, asadar la aproape dou
decenii dup nasterea n cer a marelui poet,
lansam seria deInedite a regretatului profe-
sor universitar, critic si istoric literar Edgar
Papu cu tripticul de evocri: Nichita St-
nescu (plasat n capul paginii 15), Camil
Petrescu, Mihail Ralea.
De retinut c, afectat de o boal grav,
care l pusese n imposibilitatea de a scrie,
Edgar Papu a dictat sotiei sale grupajul celor
circa 40 de medalioane, care le-a asternut pe
hrtie cu pixul. La finele fiecrei evocri, este
caligrafiat semntura olograf a criticului
literar Edgar Papu.
Pornind de la precizarea c Nichita i-a
fost student, moment dup care s-au cunos-
cut din ce n ce mai bine, profesorul univer-
sitar consemneaz, cu vdit regret, anomalia:
n loc ca fostul student s scrie despre
profesorul decedat, se ntmpl tocmai
invers.
Dup care mentioneaz c, n decursul
timpului, a recenzat cteva dintre crtile
poetului prin diverse reviste. Edgar Papu
aproape exclam cu tristete nmrmurit c l
vedea si se bucura c-l vede, cu diverse pri-
lejuri, la Uniunea Scriitorilor, acas la Aurel
Covaci, de cteva ori yi acas la mine.
Istoricul literar, comparatist de referint,
cu o vast cultur clasic, apreciaz c:
Nimeni, ca el, absolut nimeni n-a n-
truchipat ca om () tipul ideal al poetului.
Poate doar Ioan Alexandru s-l fi ajuns.
n continuare, Edgar Papu face recurs la
un reper din literatura universal, reliefnd
c Nichita Stnescu era cu totul opus cnt-
retului care apare figurat pe urna greac a
lui Keats - unde, fiind de marmur, rmnea
mut, cntarea sa fiind pur interioar.
Nichita Stnescu, dimpotriv - subli-
niaz Edgar Papu, cu fermitate si cu abia disi-
mulat bucurie spiritual. El emana con-
tinuu, ca dintr-un izvor etern, poezie yi
iubire. Tot ceea ce spunea neinten(ionat ca
atare, simpla sa vorbire spontan, devenea
poezie. Aya cum tot ceea ce atingea miticul
Midas devenea aur, tot ceea ce atingea
Nichita devenea poezie.
Pentru ca apoi, fostul profesor al poetului
s extind si s nuanteze portretul omului
Nichita: devenea poezie. Dar yi iubire,
dragoste revrsat fa( de to(i oamenii, chiar
yi fa( de cei care l invidiau yi l urau.
Deschiznd la extrem cercul demonstra-
tiei sale, Edgar Papu, n stilu-i limpede ca
apa de izvor, puncteaz: $i iubirea este mai
puternic dect orice pe lume.Amor omnia
vincit. Pute(i sta de vorb cu ngerii, pute(i
fi druit cu puterea de-a face minuni, dac
n-ave(i dragoste, totul e arom suntoare yi
chimval zngnitor. Ei bine, Nichita St-
nescu este un mntuit, fiindc avea dragoste,
acea dragoste care iart, care topeyte ura
ca yi cum ar fi cear la flacra focului.
Exprimnd convingerea c acest om rar
era plmdit din poezie si iubire, Edgar Papu
se ntreab aproape retoric, pentru a augmen-
ta efectul basoreliefului su, dltuit n bronzul
cuvntului eclatant: Se poate, ns, iubire,
yi nc la un asemenea grad de incandes-
cen(, fr buntate? Nu, nu se poate.
Nichita Stnescu era yi de o buntate
excep(ional.
Echivalent cu o sentint definitiv si
irevocabil, aceast afirmatie este sustinut
imediat printr-un argument irefragabil. Cri-
ticul si istoricul literar face recurs la amintirea
unui gest al marelui nger blond, dintr-o
conferint national de alegeri la Uniunea
Scriitorilor. Se mprtiser liste n care tre-
buiau s fie subliniate/ tiate numele can-
didatilor care urmau s fie eliminati din com-
petitie. Nichita a restituit buletinul de vot
Ir a fi tiat pe nimeni, murmurnd, parc
mai mult pentru sine, o ingenu ntrebare:
Cum pot elimina pe un coleg al meu?.
Ajuns la cheia de bolt a portretului evo-
cator, Edgar Papu lanseaz o interogatie so-
cant ca lumina orbitoare a teribilei ghilotine
din otel de cea mai bun calitate: Cnd va
aprea filosoful care s scoat din poemele
sale, mai cu seam din minunateleelegii,
un implicit yi original miez de gndire yi de
doctrin?.
Pasajul demonstrativ are, cel putin n
prima sa fraz, virtuti de poem n proz:
Negreyit c acele aripi, care nu se vd afar
fiindc ele cresc nuntru yi se avnt acolo,
nu pot fi tratate fr a se scoate la lumin
existen(a n adnc a unei nalte concep(ii
Dan LUPESCU
NICHITA ST~NESCU
\n revista LAMURA
NICHITA ST~NESCU
\n revista LAMURA
60
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 4(32)/2013
filosofice, nu gndite, ci trite de Nichita
Stnescu.
Ne ngduim observatia c, n loc denu
gndite, ar fi fost mult mai aproape dere-
alitate: unei nalte concep(ii filosofice,
nu structurate ca atare, ntr-un sistem dis-
tinct, ca la Lucian Blaga
Cercettorul competent - noteaz Edgar
Papu - ar trebui s extrag aceast conceptie
filosofic a lui Nichitayi s o ordoneze pe
portativul gndirii.
Instantaneu, acest strlucit hermeneut
universitar puncteaz decisiv: Surpriza ar
fi colosal. Ar ieyi expresia unei nalte
filosofii spiritualiste, fr nici un corespon-
dent material n afar (aripa ce se vede),
nucleu care ar putea fi coroborat cu alte
aspecte implicit filosofice ale crea(iei sale,
bunoar motivul pe care l-ay numi al
cronomahiei, al luptei nveryunate cu
timpul (din vol. Dreptul la timp).
Edgar Papu nu-si reprim ctusi de putin
mrturisirea imboldului de a-l ademeni pe
vreunul dintre filosofii nostri tineri la aceast
treab att de necesar pentru patrimoniul
culturii romneyti.
Subliniem afirmatia redutabilului pro-
fesor al Universittii din Bucuresti: att
de necesar pentru patrimoniul culturii
romneyti.
Din finalul portretului in aqua forte - mai
bine zisn ap vie, n apa vietii, ap a tine-
retii fr btrnete, descoperit de Henri
Coand dup studierea ndelungat a popu-
latiilor de la poalele tuturor ghetarilor de pe
planet - transpare tristetea generat de fap-
tul c Nichita: S-a despr(it de pmnt yi
inclusiv de mine(n.n. de Edgar Papu) fr
s-l mai vd, dar cu un impresionant semn
de iubire din partea sa.
n apartamentul din Piata Amzei nr. 9,
unde poetul si-a trit anii din urm ai vietii
sale telurice, acesta si-a serbat ultima ono-
mastic.
Era - se cuvine s precizm - n 15 sep-
tembrie, dat la care se afl nscris, n Ca-
lendarul Ortodox, Marele MucenicNichita
Daco-Romanul, preot misionar din Cmpia
Dunrii, care a mucenicit n anul 372, fiind
ars de viu, n fata Sfntului Altar unde oficia
Liturghia, de necruttorii goti, conform ordi-
nului primit de la regele lor Athanaric, care
declansase, n acea zi autumnal, de Rpciu-
ne, prigoana sngeroas contra crestinilor.
Asadar, cu trei luni nainte de ultima clip
terestr a lui Nichita Stnescu...
Avea intui(ii puternice, yi poate c
sim(ea ctre ce se ndrepta btaia fatidic a
orelor - consemneaz retroactiv Edgar Papu.
Casa i se umpluse de lume. Eu nu eram de
fa(, dar se nimerise printre musafiri yi fiul
meu, Vlad, venit acolo ca s-l felicite. Dup
ctva timp au urmat plecrile oaspe(ilor.
n aceast hor a urrilor din prag de
noapte, Nichita Stnescu a fcut un gest co-
plesitor, pe care numai un creator de talia sa,
titanic, l putea gndi, tri si realiza.
Iat cum relateaz Edgar Papu aceast
secvent cu adevrat memorabil: La
despr(ire, a luat mna fiului meu yi i-a
srutat-o, nso(indu-yi gestul de cuvintele:
Transmite asta printelui tu.
Fostul su profesor din studentie con-
chide: Marele, bunul, unicul Nichita St-
nescu! Nu l-am mai vzut.
Era n seara/ noaptea zilei de 15 sep-
tembrie 1983, anul trecerii n eternitate a
inconfundabilului Nichita, al crui chip n
basorelief din bronz lumineaz, din comuna
Desesti, Maramures, ntregul Septentrion ro-
mnesc, pn dincolo, ht!, de Transcarpatia,
unde geografii englezi au plantat, cu mai bine
de un secol si jumtate n urm, o insolit
piatr kilometric prin care este atestat faptul
c acolo se afl Centrul btrnului nostru
continent.
De aici ncolo, orice comentariu este de
prisos.
nchei prin a aduga, totusi, c - n editia
Martie-Aprilie-Mai 2002 a revistei craiovene
Lamura - pe subsolul paginii 38, am publicat
evocarea semnat de Nicolae Bblu, pe
care am titrat-o: NICHITA - Fotografia din
urm, n Dolj. Precizez acum doar c ea a
fost realizat la Calafat, n iulie 1983, la re-
venirea n tar a delegatiei conduse de Du-
mitru Radu Popescu, presedintele Uniunii
Scriitorilor din Romnia, n vizita de docu-
mentare din Bulgaria.
n fata Monumentului Independentei din
Calafat, Nichita le-a adresat celor 18 colegi
de delegatie (printre care Corneliu Leu, Marin
Sorescu) si gazdelor care-i asteptaser pe
malul romnesc - n frunte cu Ilarie Hino-
veanu, directorul Editurii Scrisul Romnesc,
Romulus Diaconescu, redactor sef adjunct
al revistei Ramuri - ndemnul neasteptat:
Hai, fra(ilor, cu to(ii s ne tragem n poz,
c e ultima mpreun. Hai, repede, s nu
m rzgndesc!.
Alte detalii le pstrez pentru editia viitoare
a gloriosului Festival International Nichita
Stnescu, organizat prin nteleapta strdanie
a autorittilor administrative si culturale din
municipiul natal al marelui Poet, Ploiesti, din
judetul Prahova si, iat, ale celor din superba
gur de rai cu denumire expresionist, Urlati,
la Conacul-Muzeu al romnului exemplar
venit din sudul Dunrii, Bellu, rmas n nemu-
rire prin cel mai vestit cimitir din Bucuresti,
care-i poat numele: Bellu.
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile urmtoarelor foruri:
Universit(ii din Bucureyti, The British
Council, Institutul Cultural Romn
yi Ambasada Republicii Irlanda
Anunt publicarea volumului
Adaline Glasheen's Third Census
Linearized: A Grid
("Recensmntul" numelor de
persoane din Finnegans Wake,
linearizat sub form de tabel)
Editat de C. George Sndulescu.
Redactat de Lidia Vianu.
n patru volume:
I SBN 978-606-8366-42-5, 978-606-8366-43-2,
978-606-8366-44-9, 978-606-8366-45-6.
Editura cu caracter academic Contemporary
Literature Press public acum, laolalt, patru
volume care nsumeaz 1.500 de pagini. Ele se
ocup toate n exclusivitate de un unic aspect al
'povestirii', sau al 'naratiunii' din ultima carte a lui
J ames J oyce, intitulat Finnegans Wake. Acest
unic aspect de care ne ocupm sunt PERSONA-
J ELE (adic, toate numele de persoane care apar
n carte) - reale, potentiale, ipotetice, sau posibile.
Ele sunt, absolut TOATE, mentionate de J oyce
si discutate, explicate chiar foarte amnuntit de
Adaline Glasheen, n cartea ei, A Third Census of
Finnegans Wake, publicat acumaproape 40 de
ani, n 1977.
Marele neajuns al crtii lui Glasheen la vremea
aparitiei ei a fost c este organizat alfabetic, ceea
ce face ca folosirea ei sistematic s fie anevoioas,
extrem de lent si chiar imprecis.
Am efectuat dou modificri importante n acest
text: n primul rnd, ameliminat TOATE explica-
tiile, iar, n al doilea rnd, am schimbat structura
lui, plasnd fiecare nume n ordinea fireasc a
mentionrii lui n textul lui J oyce, asa cuml gsim
cnd citim cartea rnd cu rnd. Mai tehnic spus,
am linearizat numele de persoane, obtinnd astfel
acelasi inventar complet, dar n alt ordine. n
felul acesta, cineva care citeste un anume pasaj
are la dispozitie acum o list clar a personajelor
care apar n pasajul n studiu. Cititorul se poate
ntr-adevr bizui pe aceast list, care a fost alctu-
it de o autoritate recunoscut n cercetarea operei
lui J oyce. Autoarea si-a dedicat toat viata acestei
crti pe care a scris-o ea: a publicat mai nti un
prim "recensmnt" (First Census) n anul 1956,
si un al doilea, mai extins, n anul 1963.
Suntem convinsi c aceste patru volume, care line-
arizeaz toat informatia sub form de TABEL,
se vor dovedi a fi un instrument de lucru cu ade-
vrat folositor, pe lng toate celelalte existente
pn acum. Att cercettorii operei lui J oyce, ct
si cercettorii n devenire vor dispune de nc o
unealt indispensabil.
Cartea poate fi consultat adresa de internet:
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-third-
census.html