imensiunile Modelului cultural Hofstede.

Situatia Romaniei Geert Hofstede a incercat sa analizeze secretele culturii organizationale, caracteristicile culturii economice si manageriale. Studiile sale vizeaza grupuri nationale si regionale care isi exercita influenta asupra comportamentului la nivel de organizatie sau chiar la nivelul intregii societati. Intre anii 1967-1973 Hofstede a analizat comportamentul salariatilor din baza de date a companiei IBM, precum si comportamentul pilotilor unor linii aeriene comerciale, comportamentul unor categorii de consumatori fata de tendintele pietei, comportamentul elitelor. Pana in anul 1991 au fost analizate doar patru dimensiuni culturale(atitudinea fata de inegalitatea ,atitudinea fata de comunitate,atitudinea fata de success si atitudinea fata de necunoscut). In anul 1991, ca urmare a cercetarilor intreprinse de Michael Bond asupra comportamentului salariatilor si managerilor chinezi, a fost adaugata cercetarii ce-a de-a cincea dimensiune, atitudinea fata de scurgerea timpului(inspirata din Confucianism). A sasea dimensiune culturala a fost adaugata in anul 2010, urmare a rezultatelor cercetarilor efectuate de Michael Minkov in 93 de tari. Potrivit modelului Hofstede, culturile difera prin valorile a sase dimensiuni: atitudinea fata de inegalitatea sociala(ecartul puterii) atitudinea fata de comunitate(individualism/collectivism) atitudinea fata de success(masculinitate/feminitate) atitudinea fata de necunoscut atitudinea fata de scurgerea timpului(orientare pe termen lung/orientare pe termen scurt) toleranta versus restrictii. 1. Distana fa de putere (ecartul puterii) exprim gradul de egalitate sau inegalitate dintre membrii unei societ i. O valoare mare a distanei fa de putere arat c n cadrul societ ii au fost lsate s se dezvolte inegaliti n ceea ce privete puterea i averea. n societile de acest fel exist un sistem de caste care nu permite urcarea cetenilor pe scara sociala. O valoare mic a distanei fade putere arat c societatea nltur diferenele de putere i avere dintre ceteni. n aceste societi se urmresc egalitatea i oportunitile pentru toat lumea.(G.Hofstede-Cultural Dimensions, www.geert-hofstede.com) Din perspectiva

organizationala, relatiile interumane pe verticala(ierarhia) se fundamenteaza pe modul in care este inteleasa puterea, pe modul in care este tratata diferenta de statut, dar si pe modul in care sunt acceptate criteriile pe baza carora se obtine puterea(statutul). Ecartul puterii poate fi definit prin raportul subaltern-sef sau prin raporturile intre doi indivizi cu statut diferit. Un ecart mare al puterii se intalneste acolo unde exista un nivel mare de conformism social. De exemplu, in organizatie, subalternii vor asculta intotdeauna seful, acesta din urma adoptand un stil autocrat sau paternalist de conducere.Subalternii isi dezvolta la maxim obedienta, lipsa de initiativa, nu isi concureaza niciodata seful, se straduie mereu sa ii intre in gratii si il lingusesc. . Referitor la acest tip de comportament, o serie de specialisti in resurse umane il remarca ca fiind o modalitate des intalnita de a supravietui intr-o organizatie romaneasca: Cei care sunt linguii fie le place acest lucru, fie c nu pot s fac diferen a ntre cei care linguesc i cei care sunt aa natural. efii au o problem foarte mare n a-i da afar pe aceti lingu itori, care par a fi persoane extrem de drgue. Practic, e greu s concediezi un om vzut ca fiind extrem de amabil, conchide George Butunoiu, celebru head-hunter(sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/lingusirea-sefuluicheia-succesului-829531.html) O valoare mare a distantei fata de putere arata faptul ca, in cadrul unei societati/organizatii au fost lasate sa se dezvolte inegalitati in ceea ce priveste averea si puterea prin perpetuarea unui sistem de caste, sistem ce nu permite ascensiunea cetatenilor pe scara sociala.Societatile in care valoarea distantei fata de putere este mare se caracterizeaza in primul rand prin absenta oricarei reguli, chiar legile sunt modificate frecvent doar cu scopul de a conserva relatiile de putere si statutul social. Societatile in care valoarea distantei fata de putere este mica permit egalitatea de sanse, de oportunitati. Culturile cu distanta fata de putere mica reglementeaza si promoveaza standarde comportamentale universal valabile iar indivizii care se bucura de putere sunt primii care respecta regulile societatii. Regulile nu sunt respectate de frica ci din constiinta, intrucat omul stie ca. doar respectarea legii ii va asigura posibilitatea de a obtine un statut social superior. S-au observat la culturile cu ecart mare al puterii performante economice slabe, nu numai la nivel de organizatie ci si la

nivel de economie nationala.Slaba performanta economica a fost compensata fie prin costul redus al fortei de munca, fie prin exacerbarea individualismului. 2. Atitudinea fata de colectivitate(individualism vs. collectivism) Individualismul si colectivismul exprima gradul de libertate raportat la un grup, atasamentul mai slab sau mai ridicat la valori commune precum familia, prietenia, etc. Colectivismul se caracterizeaza printr-un grad inalt de apartenenta la valorile unui grup si prin relatii stranse intre membrii grupului respectiv. In modelul Hofstede individualismul nu se confunda cu egoismul, ci este menit sa sublinieze urmatoarele manifestari in cadrul unei colectivitati: Relatii haotice, firave, intre oameni Individul isi poarta singur de grija, fiind preocupat de sine si de familia sa Copilul paraseste de timpuriu casa parinteasca deoarece este invatat sa se descurce singur, sa se dezvolte liber si independent Accentul este pus pe individualitate, pe drepturi individuale, individul fiind perceput prin prisma trasaturilor sale de personalitate 3.Atitudinea fata de succes-Masculinitate vs. Feminitate Masculinitatea este definita prin masura care oamenii se agita sa acumuleze cat mai mult: succes, putere, bunuri materiale.Cum se manifesta la exterior masculinitatea ridicata: Oamenii admira ceea ce este puternic, aflandu-se mereu in competitie si in conflict Mandria, reliefarea calitatilor, ambitia, dorinta de a domina sunt atitudini la ordinea zilei Societatea, familia, organizatiile sunt conduse de barbati; femeile se pot afirma doar prin comportament tipic masculin Conflictele se rezolva prin confruntare Omul traieste pentru a munci, umanizarea muncii se realizeaza prin imbogatire. Pe de alta parte, feminitatea exprima masura in care oamenii se straduie sa aiba o viata comoda si armonioasa. Feminitatea presupune manifestari precum: Modestie, egalitarism, preocupare pentru armonie sociala si calitatea vietii Incercarea de a excela este ridiculizata

Lipsa discrimarii intre sexe Omul munceste pentru a trai si umanizarea muncii se face prin socializare Conflictele se rezolva prin negociere 4. Atitudinea fata de necunoscut-evitarea incertitudinii Potrivit lui G.Hofstede , Evitarea incertitudinii exprima gradul in care membrii unei societati simt sau nu disconfort fata de situatiile de ambiguitate sau incertitudine.Disputa in tre culturi se poarta in jurul a ceea ce trebuie facut in legatura cu viitorul pe care niciodata nu il poti cunoaste: ar trebui sa preiei controlul asupra acestui viitor incert sau trebuie sa lasi lucrurile sa se intample pur si simplu? Tarile care au un nivel mare al valorii acestei dimensiuni reglementeaza in exces viata si comportamentul indivizilor in societate; in acest fel devenind intolerante fata de orice comportament care incalca traditia( neortodox) si fata de orice idei noi. Tarile cu un nivel redus al valorii acestei dimensiuni au o atitudine mai relaxata fata de reguli si principii, practica avand prioritate in fata regulilor ( www.geert-hofstede.com) 5. Atitudinea fata de scurgerea timpului- Orientare pe termen lung/orientare pe termen scurt Orientarea pe termen lung este definita drept tendinta a unei societati de a cauta calea dreapta. Oamenii cred ca adevarul depinde de context si de timp si au abilitatea de a-si adapta traditiile la schimbari.De asemenea au propensiune spre investitii si economisire, rezultatele obtinandu-le in timp, prin perseverenta. Societatile cu orientare pe termen scurt au o mare problema: stabilirea adevarului absolut.Au o gandire normativa, un mare respect fata de traditii, propensiune relativ redusa pentru salvarea viitorului si sunt focusate pe obtinerea rapida a rezultatelor. (G.Hofstede, www.geert-hofstede.com) 6.Toleranta versus restrictii Societatile tolerante permit oamenilor satisfactii personale ( distractiile).Societatile de tip restrictiv isi supun cetatenii la respectarea a tot soiul de reguli care ingradesc bucuria acestora de a trai. Situatia Romaniei. Valorile stabilite pentru Romania, din motive obiective, nu se bazeaza pe constatari directe.

Dimensiune culturala Ecartul puterii Individualism Masculinitate Evitarea incertitudinii

Valoarea minima Tara Israel (13)

Valoarea maxima Tara Romania 90 30 42 90

Malaezia (104) Slovacia (104) (91) Guatemala (6) U.S.A. Slovacia (110) Suedia (5) Singapore (8) Grecia (112)

Geert Hofstede explica astfel valorile calculate pentru Romania: Scorul mare(90) inregistrat pentru ecartul puterii semnifica faptul ca in Romania oamenii accepta ordinea ierarhica, ordine in care fiecare isi are stabilit locul, nefiind nevoie de prea multe explicatii. In organizatii ierarhia este constientizata ca fiind reflectia unor inegalitati inerente, centralizarea este populara, subordonatii asteapta sa li se spuna ce au de facut, iar managerul ideal este acela care se comporta aidoma unui autocrat binevoitor. Valoarea de 30 inregistrata pentru dimensiunea individualism reflecta o societate de tip colectivist. In societatile colectiviste se manifesta atasamentul fata de grupul caruia individual ii apartine, loialitatea fata de valorile grupului. Loialitatea este totala intr-o societate colectivista.Relatia angajat/angajator este perceputa in termeni morali(asemanator unei legaturi de rudenie), deciziile care se iau in privinta angajarii cuiva sau in privinta promovarilor tin seama de opiniile salariatilor ca si grup, managementul organizatiei este de fapt managementul grupurilor. Romania este o societate feminina in care muncesti pentru a trai.Managerii se straduie din rasputeri sa obtina consens in privinta masurilor, oamenii apreciaza egalitatea, solidaritatea si calitatea vietii lucrative. Conflictele se rezolva prin compromisuri si prin negociere. Stimulente precum timpul liber si programul flexibil sunt exterm de appreciate. Societatea este orientata inspre confort. Cu un scor de 90 la dimensiunea a patra, evitarea incertitudinii, cultura romaneasca dovedeste faptul ca nu este dispusa sa tolereze starea de ambiguitate.Tarile cu valori mari ale acestui indicator mentin un cod

comportamental rigid avand intoleranta fata de orice manifestare sau ide originala. Exista chiar o nevoie organica de reguli( in ciuda regulilor exista aparenta ca nu se munceste), timpul inseamna bani, oamenii simt nevoia sa lucreze din greu, sa fie mereu ocupati, precizia si punctualitatea sunt regula, se manifesta rezistenta la inovatii, siguranta este un important element motivational.(sursa date: www.geert-hofstede.com) Va urma