Academia de Studii Economice

Facultatea de Marketing

Evaluarea calitatii produsului bere blonda

Profesor coordonator: Bobe Magdalena

Studenti:

Grupa 1749, seria D

Bucuresti, 2010

Cuprins :

Introducere 1. Caracterizarea generala a berii 1.1 Prezentarea produsului si a importantei lui in alimentatie 1.2 Materiile prime utilizate in obtinerea berii 1.3 Procesul tehnologic de obinere a berii 1.4 Caracteristici de calitate ale produsului 1.5 Ambalare, transport si depozitare 1.6 Etichetarea produsului 1.7 Garantarea calitatii produsului

Concluzii Bibliografie

Introducere :
Bauturile alcoolice sunt alimente facultative in alimentatia omului; totusi, ele sunt aproape nelipsite in consumul zilnic al populatiei. Desi piata internationala a bauturilor este, in general, in crestere, se observa totusi fenomene care retin atentia oamenilor de afaceri, avand la baza pozitia foarte inegala a acestor produse in statisticile nationale si internationale, precum si tendintele ce le manifesta.

Atractia fata de bauturile alcoolice este consecinta unei deprinderi realizate prin asocierea dintre proprietatile lor senzoriale si efectele favorabile exercitate de etilalcool. Prin modificarea raportului dintre procesele de exercitare si cele de inhibitie, care stau la baza activitatii nervoase superioare, bauturile alcoolice in cantitati mici, ridicand buna dispozitie si prelungesc capacitatea de efort si maresc cantitatea de travaliu exterior produs, ceea ce genereaza ideea ca aceste produse dau putere si alcatuiesc un adjutant in munca. Interesul fata de bauturile alcoolice se exprima si prin faptul ca ele ajuta pe om, fie la exaltarea sau trairea mai din plin a unor succese, fie la refugierea dintr-o realitate neconvenabila sau la emiterea unui necaz. Intrucat alcoolul este nociv, pentru a evita efectele unui consum exagerat este necesar sa se cunoasca limitele pana la care riscul ingerarii de bauturi alcoolice este minim. Este recomandat ca volumul de bauturi alcoolice consumat sa nu aduca mai mult de 20-25g de alcool pentru adultul de 60-65kg, ceea ce inseamna cca 600 ml bere. Astfel, in cele ce urmeaza vom incerca sa evaluam calitatea produsului bere, un produs care face parte din categoria bauturilor alcoolice. In primul capitol vom prezenta caracterizarea merceologica a produsului, procesul tehnologic, caracteristicile de calitate, importanta produsului in alimentatie, iar in capitolul doi vom identifica diferite sortimente existente pe piata din Romania si vom analiza diferite date statistici referitoare la volumul vanzarilor, al consumului, si al principalilor producatori pe piata din Romania.

Cap. 1. Caracterizarea generala a berii 1.1 Prezentarea produsului

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Este considerata o bautura aliment. La fel de veche ca si painea, ea insasi denumita paine lichida, berea ne-a insotit de-a lungul

transformarii noastre in persoane civilizate. Meseria de berar este una din cele mai vechi ocupatii. Conform datelor arheologice existente, fierberea berii are un istoric de cca. 4000 de ani. Exista documente de pe vremea conducatorului Hammurabi (i.e.n. 1728-1686) din Babilon care prevad reguli privind consumarea berii. Berea face parte din grupa bauturilor alcoolice. Bauturile alcoolice se clasifica dupa continutul de alcool in 3 grupe principale: slab alcoolice, ce contin 16% volume alcool (sortimentul de bere); moderat alcoolice, cu 822% volume alcool (vinurile naturale si speciale); alcoolice tari, cu 2470% volume alcool etilic. Berea face parte din subgrupa bauturilor slab alcoolice. Berea se poate clasifica dupa continutul de alcool: bere fara alcool bere slab alcoolica (0,5 1,5% alcool vol.) bere obisnuita (3- 4,5 % alcool vol.) bere cu peste 4,5% alcool vol. In ceea ce priveste importanta sa in alimentatie berea are un Ph cuprins intre 4,3 si 4,6, dar aciditatea ei in organism se reduce (pH-ul creste spre neutru) datorita acizilor organici slabi, care au tendinta de a forma saruri alcaline. Proprietatile nutritive fac din bere una dintre cele mai complete bauturi. Bogata in minerale si vitamine (A, D E, dar mai ales vitaminele din grupa B), berea are un continut ridicat de acid folic, o substanta esentiala in metabolismul celular, care contribuie la prevenirea anemiei si diminueaza concentratia homocisteinei (considerata un nou factor de risc cardiovascular). Continutul moderat de alcool (4-5s) creste asa-numitul colesterol bun si actioneaza ca o bariera impotriva colesterolului rau, reducand riscul de infarct si alte boli ale inimii. La femei, intarzie instalarea menopauzei si a efectelor acesteia - osteoporoza. Obisnuiti sa o consideram exclusiv o bautura, cei mai multi uitam ca berea este si un ingredient clasic in arta culinara. Folosita cand si cum trebuie, berea poate transforma cea mai banala mancare intr-o delicatesa gastronomica. Folosita ca baza pentru sosul marinat, fragezeste carnea de pui, pestele sau fructele de mare. In timpul gatitului, alcoolul se evapora, lasand o aroma fina in sosuri. Ca ingredient in aluaturi, berea da o un gust delicat clatitelor si produselor de patiserie, facandu-le mai pufoase. Valoarea nutritiva a berii, indiferent de tipul acesteia, la o concentratie a mustului primitiv de 12%, este de aproximativ 450 kcal/l, provenind in proportie de 50% din alcool la sortimentele de bere bruna si in proportie de 75% la tipurile de bere blonda. Alcoolul nu poate fi considerat element nutritiv, desi contribuie cu 17,1 kcal/g, deoarece nu contribuie la formarea de noi tesuturi. In schimb, extractul, ce furnizeaza 3,8 kcal/g, impreuna cu fosfatii si vitaminele constituie substante usor digestibile si impreuna cu alcoolul exercita actiuni de hidratare a tesuturilor si de natura diuretica. Ansamblul componentelor si, in special, dioxidul de carbon confera un efect racoritor si de stimulare a digestiei. Extractul, drept component de baza al valorii nutritive, compus din hidrati de carbon usor asimilabili, alaturi de cantitati reduse de aminoacizi esentiali si peptide micromoleculare impreuna cu substantele minerale,

in special fosfati, si componenti ai complexului vitaminic B maresc capacitatea de suportare de catre organism a alcoolului inglobat, favorizandu-se totodata functiile ficatului. Pe linga vitamine si minerale, berea are un continut bogat in acizi organici, care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. Berea favorizeaza digestia, creste pofta de mincare, normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala, previne spasmele. Berea contine aproximativ 93% apa, un element necesar vietii. Consumand bere putem completa usor, dar si placut necesarul de apa al organismului. In bere exista un echilibru foarte sanatos de minerale. Berea are un continut bogat in potasiu (38 mg/100 ml) si sarac in sodiu (5 mg/100 ml) fiind insa raportul ideal pentru mentinerea unei tensiuni arteriale sanatoase(medii). Berea contine putin calciu si mult magneziu intr-un procent perfect care previne in timp formarea pietrelor la bila si rinichi. Consumatorii de bere au un risc de pana la 40% mai mic de aparitie a pietrelor la rinichi. Hameiul, element de baza in obtinerea berii, contine legaturi active, care impiedica depunerile nedorite de calciu in oase. Berea asigura si necesarul de substante de balast de care are nevoie organismul nostru pentru o digestie mai buna. Acestea provin din cojile maltului de orzoaica.

1.2 Materii prime utilizate in obtinerea berii

Principalele materii prime folosite la fabricarea berii sunt: orzul (orzoaica)- materia prima pentru fabricarea maltului inlocuitori ai maltului hameiul- materia prima specifica pentru fabricarea berii apa drojdia de bere preparatele enzimatice Orzul este principala materie prima folosita pentru fabricarea maltului. A fost cultivat din cele mai vechi timpuri, cu circa 7000 de ani i.d.Hr., pentru prima data in Orientul Apropiat. In prezent orzul este, dupa grau, porumb si orez, cea de-a patra cereala cultivata pe plan mondial, productia de orz reprezentand circa 10% din totalul productiei de cereal. Orzul constituie principala materie prima pentru fabricarea berii. Orzul destinat fabricarii maltului pentru bere are urmatoarea compozitie chimica : apa(1215%), amidon(55 -65%), proteine (9-14%), lipide(2-3%), substante mineral (2-3%), substante polifenolice (0.1-0.4%), celuloza(4-5%), hemiceluloze(8-10%). Inlocuitorii maltului se folosesc intr-o proportie variabila, ce poate reprezenta 10-50% din totalul cantitatii de malt folosita in procesul de obtinere a berii. Utilizarea lor este avantajoasa din punct de vedere economic, deoarece produc un extract mult mai ieftin decat cel obtinut in cazul maltului si mai putin in ceea ce priveste calitatea berii finite. Inlocuitorii maltului se folosesc pentru corectarea fermentescibilitatii mustului, pentru imbunatatirea

stabilitatii spumei, pentru modificarea culorii berii sau pentru ajustarea aromei produsului finit. Inlocuitorii maltului care se adauga in cazanul de plamadire poarta denumirea si de nemaltificate, sunt reprezentati de: Cereale brute (orz, grau, secara, porumb), Cereale pajite sau torefiate, Fulgi de cereal e(de porumb, orez, orz, grau sau ovaz), Fractiuni rafinate obtinute din boabe de cereale dupa macinare (grisuri de porumb, sorg, brizura de orez), Cereale sub forma de faina, Amidon de cartofi sau tapioca. Hameiul reprezinta o materie prima indispensabila fabricarii berii conferindu-i acesteia gust amar si o aroma specifica. Valoarea la fabricarea berii este data indeosebi de substantele amare si de uleiurile esentiale aduse de hamei. Rasinile reprezinta precursorii substantelor amare din bere si determina si valoarea antiseptica a hameiului, iar uleiurile esentiale sunt responsabile de aroma de hamei. Componentele chimice ale hameiului contribuie de asemenea la o mai buna stabilizare si limpezire a mustului si la imbunatatirea insusirilor de spumare ale berii. Apa este una din materiile prime de baza pentru fabricarea berii, produs in compozitia caruia intra in proportie de 82% si ale carei calitati le influenteaza. Cele mai renumite si mai tipice beri fabricate in lume isi datoreaza caracteristicile indesebi calitatilor apelor cu care sunt obtinute. Astfel, berea de Pilsen este obtinuta cu o apa cu duritate foarte mica, berile brune de Mnchen, Dublin sau Londra se obtin cu ape ce au un continut ridicat in bicarbonati de calciu si putini sulfati, berea de Dortmund, puternic aromata este obtinuta cu o apa cu duritate mare continand indeosebi sulfati si cloruri, in timp ce berile amare de Burton se obtin cu ape cu continut mare, in sulfat de calciu. Pentru obtinerea unei bune fermentari a mustului de malt hameiat, este necesar sa se foloseasca o cultura de drojdie viguroasa. Numai o asemenea cultura poate provoca o fermentare rapida si energica, impiedicand astfel eventualele contaminari cu alte microorganisme. Obtinerea culturilor de drojdie intr-o fabrica de bere se realizeaza intotdeauna pornind de la o cultura pura. Folosirea culturilor pure de drojdie prezinta o serie de avantaje dintre care amintim: se imbunatateste calitatea berii, scad posibilitatile de degradare a berii, de aparitie a tulburelilor, de modificare a gustului, mirosului, fermentarea decurge uniform, obtinandu-se o bere cu o compozitie si proprietati gustative mai uniforme. Pregatirea culturii pure de drojdie se face in general in doua faze si anume: faza de laborator, faza dezvoltarii in instalatia de culturi pure. Preparatele enzimatice exogene de origine microbiana se folosesc in procesul tehnologic de fabricare a berii in diferite faze tehnologice.

1.3 Procesul tehnologic de obtinere a berii

Acest proces are mai multe etape si anume : 1. Inmuierea maltului boabele se umecteaza si se depoziteaza in spatii destinate acestui scop ;

2. Germinarea - Boabele incoltesc, formandu-se in ele enzime (amilaze) capabile sa treaca amidonul in dextrine (oligoglucide cu trei sau mai multe molecule monoglucidice) si apoi in maltoza. 3. Uscarea maltului in aceasta etape se urmareste, in functie de sortul berii, obtinerea unui malt blond sau brun; maltul blond are o umiditate de mai mica de 4%. 4. Maturarea transformarea amidonului in dextrine si in maltoza se desavarseste. 5. Macinarea maltului operatiunea se face in mori, obtinandu-se o faina mai grosiera. 6. Plamadirea maltului - in acesta etapa, maltul macinat introdus in apa se solubilizeaza, principiile trecand in solutie. 7. Filtrarea - Prin filtrare (decantare, sedimentare) se obtine mustul primitiv, care se separa de partile insolubile ce formeaza borhotul de malt. 8. Fierberea mustului cu hamei - In must, se introduc conurile de hamei, care macereaza la cald, substantele aromate si amare trecand in solutie. Dupa incheierea procesului, mustul se limpezeste odata cu racirea lui.
9. Fermentarea mustului - Acest procedeu realizat la temperaturi joase, poarta

denumirea de fermentatie inferioara, fiind specifica berii de tip Pils sau Lager. Pentru realizarea fermentatiei inferioare, se utilizeaza suse de drojdii selctionate ale speciei Saccharomyces carsbergensis. Cele mai multe beri fabricate azi sunt de fermentatie inferioara. Prin fermentatia superioara se obtine berea de tip Ale. Deoarece se degaja mai mult dioxid de carbon intr-un timp mai scurt, are loc ridicarea drojdiei la suprafata si pierderi de CO2. Din acesta cauza, berea de tip Ale nu este asa de limpede, are spuma mai putina, iar proprietatile carbogazoase sunt diminuate. Cea mai potrivita drojdie pentru fermentarea superioara este Saccharomyces uvarum.
10. Fermentatii suplimentare

1.4 Caracteristici de calitate ale produsului

Berea se fabrica dupa instructiuni tehnologice si retete aprobate de organul central coordonator, cu respectarea normelor sanitare in vigoare. Materiile prime si cele auxiliare trebuie sa corespunda documentelor tehnice normative de produs precum si normelor sanitare in vigoare.

Caracteristici fizico-chimice: Berea are o compozitie chimica complexa existand diferentieri de la sortiment la sortiment. Contine alcool pana la 6%, extract real format mai ales din dextrine, azot solubil (600-800 mg/l), substante amare, tanante, minerale (fosfati si alte saruri, mai ales de K), contine acizi organici (lactic, succinic, malic, acetic), substante colorante, vitamine hidrosolubile (B1, B2, PP) si CO2( 0,33-0,4%). Tulburile fizico-chimice sunt cauzate de proteine, dextrine, rasini, substante tanante provenite din must sau hamei care pot precipita datorita unor procese oxidative, actiunii unor metale prezente (cupru, staniu, fier), Caracteristici microbiologice Berea, in general, are o compozitie chimica complexa: glucide 4-5 la suta (dextrine, maltoza si glucoza), substante proteice 0,2-0,7 la suta, elemente minerale 0,1-0,4 la suta (din care potasiu 30-40 mg la litru, calciu 60-90 mg la litru, precum si magneziu, fier, sodiu, arsen, cupru, zinc, fluor, mangan etc), vitamine (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic, biotina, inozitol, acid folic, acid paraaminobenzoic), substante amare, substante tonante, glicerol, acizi, substante colorante si aromatice, toate naturale. Berea ofera intre 280-57 Kcal/l. Sub actiunea factorilor interni (compozitie chimica, incarcatura microbiana) si externi (in special variatia temperaturii si subracirea) pot avea loc procese complexe de degradare a berii.Se pot produce tulbureli biologice. Caracteristici organoleptice Aspectul Berea de buna calitate se prezinta ca un lichid limpede, cu luciu, cu spuma si perlaj de dioxid de carbon, fara particule in suspensie sau sediment. Pe masura reducerii calitatii, pierde din limpiditate, pierde luciul, capata opalescenta. Berea necorespunzatoare are opalescenta avansata, particule in suspensie din ce in ce mai multe si depune chiar sediment. Culoarea la berea blonda, culoarea este galben-pai, iar pe masura reducerii calitatii, evolueaza catre galben inchis, galben roscat sau galben brun. Mirosul se examineaza imediat dupa deschiderea ambalajului. La berea de calitate este caracteristic, placut, cu aroma armonioasa de hamei si malt. Pe masura reducerii calitatii, mirosul isi pierde nuanta armonioasa, aroma de hamei si de malt se diminueaza pana la disparitie, iar la berea de slaba calitate, apar semne slabe de produse secundare de fermentatie si poate deveni necaracteristic sau chiar neplacut. Gustul la berea superioara este specific sortimentului, se imbina armonios cu cel de hamei si de malt, amareala este fina, specifica. La sortimentele inferioare imbinarea dintre gustul de hamei si cel de malt este neechilibrata, amareala insuficient marcata sau slab conturata. Gustul la berea necorespunzatoare este insuficient conturat, poate ajunge nespecific, poate capata nuante straine sau poate deveni strain, neplacut, acru sau impropriu consumului.

1.5 Ambalare, transport si depozitare

Ambalare Ambalajul inveleste produsul, pentru a asigura protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in starea de livrare, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii, pana la consumator sau pana la expirarea termenului de valabilitate. Principalele functii ale ambalajelor sunt: sa protejeze produsul; sa prezinte caracteristicile tehnice care sa favorizeze operatiile de circulatie tehnica; sa fie usor, comod si totodata prin modul in care este conceput sa fie usor de recunoscut; sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan; sa sugereze o idee precisa despre produs; sa prezinte calitatile produsului. Ambalajul este un mijloc de comunicare pentru imaginea marcii, el reprezentand modalitatea de a transmite mesajele care construiesc imaginea brandului in mod direct, inca de la raft. Ambalajul transmite atributele specifice fiecarei marci, motiv pentru care inovatia la nivelul ambalajului joaca un rol important. Tehnolgia de procesare este foarte complexa iar pentru a putea fi livrata si consumata in conditii sigure,berea necesita o imbuteliere si o ambalare speciala. Senzatiile vizuale provocate de un ambalaj determina o aprobare sau o respingere totala a produsului.Ambalajul trebuie sa informeze clar consumatorul asupra avantajelor berii asupra pretului asupra cantitatii asupra duratei de valabilitate, continutul de alcool in procente, valoarea nutritiva si energetica. Tipuri de ambalaje existente pe piata : doza de aluminiu este usor de depozitat, datorita greutatii si formei reduse, faciliteaza consumul, este rezistenta la socuri, continutul se raceste rapid si uniform, iar perioada de valabilitate a berii este mai mare; printre dezavantaje enumeram : pretul mai ridicat, se altereaza usor, cantitate redusa, nu se poate vedea continutul. sticla de sticla pastreaza cel mai bine gustul si poate fi reciclata dar este usor casanta si nu protejeaza impotriva razelor solare. Pet-ul (polietilen tereftalat) este usor de transportat, se poate consuma in mai multe etape, este considerat igienic datorita inchiderii care acopera gura, dar nu protejeaza foarte bine continutul de mediul exterior si nu mentine temperatura scazuta decat un timp scazut. Butoiul cantitate mare, rezistent la socuri,pastreaza temperatura scazuta timp indelungat, dar nu se poate vizualiza continutul, este nevoie de echipament special pentru consum(dozator), este greu de transportat.

Transport Distributia berii se realizeaza cu ajutorul mijloacelor de transport precum: autocamioane, trenuri, autofurgonete, autoutilitare, autoturisme, motostivuitoare, electrostivuitoare si transpaleti. Majoritatea companiilor de bere si-au format o retea proprie de distributie sau apeleaza la firme specializate in acest sens, care folosesc o mare parte din mijloacele de transport enumerate mai sus. Depozitare Depozitarea berii se face in incaperi speciale , curate , aerisite , ferite de razele solare, in special in sezonul de vara. Temperatura: pentru a simti pe deplin savoarea berii aceasta trebuie sa aiba intre 8 si 13 grade celsius. Berile mai tari pot fi baute la temperaturi cu 2 - 3 grade mai mari, iar temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3 - 8 grade. Fiecare lot de bere livrat trebuie sa fie insotit de un certificate de calitate in care se vor precizadatele: - denumirea produsului - denumira societatii producatoare - calitatea produsului,exprimat in grade alcool,si concentratia mustului in grade zaharometrice.

1.6 Etichetarea produsului

Etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu: denumirea sub care este vandut alimentul; lista cuprinzand ingredientele; cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8; cantitatea neta pentru alimentele preambalate; data durabilitatii minimale sau, in cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad inalt de perisabilitate, data limita de consum; conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale; denumirea sau denumirea comerciala si sediul producatorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; in cazul produselor din import se inscriu numele si sediul importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania; locul de origine sau de provenienta a alimentului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a alimentului; instructiuni de utilizare, atunci cand lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzatoare a alimentelor;

 concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% in volum; mentiune care sa permita identificarea lotului; mentiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse Etichetarea nutritionala se refera la informatiile de ordin nutritional prezentate intr-o anumita ordine: valoarea energetica, exprimata in kcal sau kJ; cantitatea de protide, glucide si lipide, exprimata in g la 100g de produs; valoarea biologica, exprimata prin cantitatea fiecarei vitamine sau element mineral (exprimata in unitati SI si raportata la 100 g de produs sau raportata la 100 kcal, respectiv 100 kJ). In evolutia etichetei nutritionale, continutul informational a fost in permanenta imbogatire, acest lucru fiind determinat de diversi factori educationali, sociali, economici. S-a pornit de la cele trei elemente energetice (proteine, glucide, lipide) si valoarea energetica conferita de acestea produsului etichetat.

1.7 Garantarea calitatii produsului

Apa influenteaza in mare masura calitatea berii. Fabricile de bere renumite sunt construite in zone unde apa este nepoluata, are duritate redusa si o anumita compozitie in substante minerale. Puritatea si tipul de drojdie contribuie in mare masura la formarea calitatii berii. Se folosesc culturi pure de Saccharomyces Carlsbergensis, drojdii de fermentatie joasa si de Saccharomyces Cerevisae drojdii de fermentatie superioara.

Concluzii :
Berea este considerata o bautura aliment. La fel de veche ca si painea, ea este si denumita paine lichida. Berea favorizeaza digestia, creste pofta de mincare, normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala, previne spasmele. Dar cei ce sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara alcool. In plus, berea favorizeaza acumularea de vitamina C la nivelul rinichilor, ficatului si splinei, contribuind la fortificarea organismului. Compozitia berii este complexa. In primul rind, este o bautura cu un continut mare de minerale - 1-2 mg/litru, ceea ce este comparabil cu cele mai bogate ape minerale! In al doilea rind, in bere gasim vitamina B1 (tiamina), B2 (riboflavina), PP (niacina). Iata de ce berea a fost scoasa de cercetatorii germani din categoria bauturilor alcoolice si inclusa intre alimente. Pe linga vitamine si minerale, berea are un continut bogat in acizi organici, care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. De fapt, daca se elimina componenta gazoasa din bere, proprietatile acesteia o apropie de kefir sau humis (lapte de iapa fermentat - bautura-minune din deserturile asiatice). Cele mai recente studii demonstreaz ca berea nu este tocmai o butura de care trebuie sa te fereti, deoarece pe langa faptul ca ajuta la slbit, aceasta are un rol important in reglarea tiroidei. Deci, berea bauta cu masura nu ingrasa, ci aduce numai foloase !!!

Bibliografie :
1.Dumitru Dima,Ion Diaconescu Marfuri alimentare si securitatea consumatorului, Editura Economica,2006 2. Ion Diaconecu, Analiza senzoriala in unitatile comerciale, Editura ASE, 2005 3. http://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Traiasca-berea.html? a=5842/568480 4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bere 5. http://www.zf.ro/companii/piata-berii-din-romania-absoarbe-anual-intre-500-si-600milioane-dolari-2870063/ 6.http:/www.berariiromaniei.ro/ro/comunicate/Berea.%20Traditie%20si%20modernitate.pdf 7. http://www.nutritie-sanatoasa.ro/articol/Retete-naturiste/Terapii,-cure/1014/Berea---camedicament8. . http://www.wall-street.ro/articol/Companii/57816/Stephan-Maria-Weber-Ursus-Piataberii-crestere-sub-10-in-2009.html