UNIVERSITATEA TEHNICA

GHEORGHE ASACHI IASI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA
PERSONALULUI DIDACTIC




PROIECT

DIDACTICA SPECIALITATII











Coordonator,
Cursant,
Lect. dr. ing. Costica NITUCA
ARDELEANU D-tru Daniel










IASI 2008









CUPRINS


I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic


II. Proiectarea demersului didactic (Exemplificari)


a. Studiul programei scolare
b. Planificarea calendaristica semestriala
c. Proiectarea unei unitati de nvatare
d. Proiectarea activitatii didactice (a lectiei)

III. Bibliografie















I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic

Proiectarea demersului didactic este o activitate
desfasurata de profesor menita sa anticipeze etapele si
modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului
instructiv-educativ.
Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte,
profesorul trebuie sa raspunda la o serie de ntrebari: Ce voi face ?
Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia
facut a fost facut ?
Raspunsul la aceste ntrebari reprezinta de fapt, o
conturare a etapelor proiectarii activitatii didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina tehnica
sau tehnologica presupune:
1. studiul programei scolare;
2. planificarea calendaristica;
3. proiectarea unitatilor de nvatare;
4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei).



I. 1. Algoritmul proiectarii didactice

Proiectarea didactica presupune urmatorul algoritm:

1. Stabilirea obiectivelor educationale.

Obiectivele educationale sunt elementele cele mai
importante n realizarea proiectarii didactice.Acestea sunt precizate
n programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca documente
oficiale si obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie sa aiba n vedere,
n primul rnd, obiectivele care circumscriu trunchiului comun,
partea obligatorie a programei scolare si care va constitui temeiul
realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat). De
asemenea, obiectivele trunchiului comun vor contribui la conturarea
profilului de formare la sfrsitul nvatamntului obligatoriu. Pe de
alta parte, n functie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecarei
clase, cadrele didactice trebuie sa tina cont de obiectivele care
contureaza curriculum extins, n cazurile claselor capabile
de performanta n anumite domenii, ale unei motivatii superioare
pentru aceste discipline.

2. Selectarea si organizarea continuturilor de
nvatare.

Aceasta etapa consta n selectarea si organizarea
continuturilor n concordanta cu obiectivele educationale urmarite.
Activitatea instructiv educativa trebuie sa fie centrata pe obiective si
nu pe continuturi, continuturile reprezentnd o punte de legatura
ntre obiective si elevi. Un rol important n selectarea si organizarea
continuturilor l constituie identificarea unitatilor de nvatare. Plecnd
de la identificarea unitatilor de nvatare trebuie delimitat, stabilit si
ordonat unitatile structurale (capitole, subcapitole, lectii). De
asemenea, trebuie sa se tina seama de subiectele pentru fiecare
lectie, prelucrnd si ordonnd logic notiunile n concordanta cu
posibilitatile de asimilare ale elevilor si cerintele demersului
educational.

3. Alegerea strategiilor de predare-nvatare.
Strategiile de predare-nvatare privesc modul de organizare
si conducere a actului didactic prin concordanta si mbinarea
eficienta a continutului nvatarii cu metodelor de nvatare, cu
mijloacele didactice, cu formele de organizare a procesului
instructiv-educativ n vederea atingerii obiectivelor propuse. La
alegerea strategiilor didactice trebuie sa se tina cont de specificul
disciplinei, de particularitatile de vrsta ale elevilor, precum si de
tipul de lectie abordat.

4. Stabilirea metodelor si tehnicilor de evaluare.

Reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica
prin care profesorul va masura eficienta ntregului proces instructiv-
educativ.
Proiectarea demersului evaluativ va avea n vedere
momentul n care se realizeaza evaluare (la nceputul
procesului de predare-nvatare, pe parcursul derularii sale sau la
sfrsitul demersului), dar si metodele si tehnicile de evaluare.
Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca finalitate
asigurarea unui feed-back de calitate att pentru elevi, ct si pentru
cadrul didactic, care, pe baza prelucrarii informatiilor obtinute, si vor
regla modul de desfasurare a demersului didactic.
n privinta instrumentelor de evaluare se pun cteva
ntrebari:
Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale
programei scolare, pe care trebuie sa le realizeze elevii ?
Care sunt performantele minime, medii si superioare pe
care le pot atinge elevii, pentru a demonstra ca au atins aceste
obiective ?
Care este specificul colectivului de elevi pentru care mi
propun evaluarea ?
Cnd si n ce scop evaluez ?
Pentru ce tipuri de evaluare optez ?
Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?
Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin
tipuri de probe ct mai variate, astfel nct evaluarea sa fie ct mai
obiectiva si relevanta ?
Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare
administrate, pentru a elimina eventualele blocaje constante n
formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar al fiecaruia
dintre ei ?
Raspunsul la aceste ntrebari trebuie sa conduca la
evidentierea progresului nregistrat de elevi, atingndu-se n aceste
fel obiectivele propuse n programa scolara.


I. 2. Studiul programelor scolare


Documentele de proiectare didactica sunt documente
administrative realizate de catre profesor dupa o lecturare atenta a
programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe
obiective/competente si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii,
care sa fie parcursa ntr-o anumita perioada de timp. n acest sens,
profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra ntregului
curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele
disciplinelor nrudite pentru o abordare interdisciplinara a anumitor
teme si sa personalizeze demersul didactic, tinnd seama de
specificul elevilor carora li se adreseaza.
Lectura programelor scolare trebuie sa scoata n valoare
relatiile care exista ntre obiectivele cadru obiectivele de referinta -
activitatile de nvatare - continuturi si modalitatile de evaluare.



I. 3. Planificarea calendaristica orientativa

Planificarea calendaristica este un document scolar
administrativ care asociaza elementele programei scolare cu
alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe parcursul
unui an scolar. Planificarile calendaristice pot fi:
anuale - se ntocmesc pe un an de studiu;
semestriale - continutul din planificarea anuala se
distribuie pe semestre.

Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda
parcurgerea etapelor:
1. identificarea unitatilor de nvatare;
2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de
nvatare;
3. asocierea obiective de referinta - continuturi
respectiv, competente specifice - continuturi;
4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati
de nvatare.
Planificarile calendaristice pot fi realizate pornind de la
urmatoare rubricatie:

Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamna_______
Programa scolara___________________
Anul scolar___________


Planificare calendaristica

Semestrul I, II

Unitatea de
invatare
Obiective de
referinta/
Competente
specifice

Continuturi

Nr.de
ore

Sapt.

Obs.
1 2 3 4 5 6


I. 4. Proiectarea unitatii de nvatare


O unitate de nvatare constituie o structura didactica
deschisa si flexibila ce prezinta urmatoarele caracteristici:
determina formarea la elevi a unui comportament
specific, generat prin integrarea unor obiective de /competente
specifice;
este unitara din punct de vedere tematic;
se desfasoara n mod sistematic si continuu pe o perioada
de timp;
se finalizeaza prin evaluare [30].
n vederea proiectarii unitatii de nvatare, profesorul trebuie sa
identifice elementele necesare demersului didactic. Pentru aceasta,
se vor parcurge urmatoarele etape:
1. identificarea obiectivelor/competentelor, (n ce scop voi
face ?);
2. selectarea continuturilor, (Ce voi face ?);
3. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de
predare-nvatare, mijloace didactice, locul de desfasurare a activitatii
didactice, formele de organizare si desfasurare a activitatii didactice,
timp, (Cu ce voi face ?);
4. determinarea activitatilor de nvatare, (Cum voi face ?);
5. stabilirea instrumentelor de evaluare, (Ct s-a realizat).









Proiectul unei unitati de nvatare poate fi realizat pornind de la
urmatoare rubricatie;

Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamna_______
Programa scolara___________________
Anul scolar__________


Proiectul unitatii de
nvatare

Unitatea de nvatare________________________________________
Numarul de ore alocate_______

Continuturi
Obiective de
referinta/
Competente
Specifice

Activitati de
invatare

Resurse

Evaluare
1 2 3 4 5




I. 5. Proiectarea lectiei


Proiectarea unei lectii este operatia de identificare a
secventelor instructionale ce se deruleaza n cadrul unui
timp determinat, de obicei, o ora scolara.
Proiectarea lectiei presupune parcurgerea unor etape:

1. Formularea clara a obiectivelor operationale.

Obiectivele operationale indica efectele observabile la sfrsitul
lectiei. Pentru a fi atinse, obiectivele de referinta/competentele
specifice din programa scolara, acestea sunt transpuse, la nivelul
lectiei, n obiective operationale a caror caracteristici sunt prezentate
n cele ce urmeaza:
se exprima n functie de elev/clasa de elevi;
indica o modificare concreta de comportament;
descriu efecte observabile;
precizeaza conditii n care se manifesta
comportamentul;
pot preciza nivelul realizarii.


2. Selectarea si analiza continuturilor.
ntruct cantitatea de informatii este extrem de mare,
exista tentatia de a suprancarca programul elevului prin
introducerea a ct mai multe notiuni din ct mai multe domenii. n
consecinta, profesorul are sarcina de a selecta si de a analiza din
multitudinea de informatii pe cele utile elevului astfel nct sa atinga
obiectivele/competentele prevazute n programa scolara. De
asemenea, tot n sarcina profesorului cade si
estimarea capacitatii fizice si intelectuale a clasei la care preda.
Asadar, trebuie estimat nivelul de pregatire, interesul nvatarii, ritmul
de munca al elevilor, precum si capacitatea necesara trecerii la un
nivel superior de nvatare a acestora.
Predarea unei discipline tehnice impune parcurgerea n
conformitate cu modelul stiintific, precum si respectarea logicii
didactice. Notiunile de specialitate vor fi astfel restructurate si
adaptate vrstei elevilor nct sa poata fi usor ntelese si asimilate.
Analiza continutului activitatii de nvatare presupune:
identificarea continuturilor cu obiectivele de
referinta/competentele specifice din programa scolara;
divizarea si organizarea continutului;
stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de
continut;
stabilirea relatiilor dintre elementele de continut.


3. Analiza resurselor.
Aceasta presupune:
a) analiza a resurselor umane:
particularitatile elevilor (nivelul de cunostinte, motivatia
nvatarii, ritmul de nvatare);
competentele cadrului didactic (competente de baza ale
cadrului didactic, competentele n, psihopedagogice si metodice
precum si competentele psihorelationale).
b) analiza a resurselor materiale:
mijloace de nvatamnt;
mediul de instruire;
timpul aferent desfasurarii lectiei.







4. Adoptarea strategiei didactice.
n scopul atingerii obiectivelor operationale fixate, actul
educational prevede o strategie didactica reprezentata printr-un
ansamblu de metode, mijloace si forme de organizare a clasei de
elevi. Alegerea acestor strategii se face n functie de:
obiectivele operationale;
natura continutului;
particularitatile elevilor;
competentele cadrului didactic;
conditii materiale din dotare;
timp disponibil.

5. Evaluarea instrumentelor si probelor de evaluare.
Instrumentele de evaluare sunt concepute la nceputul
activitatii didactice (lectiei) si servesc la masurarea atingerii
obiectivelor operationale. Evaluarea trebuie sa fie centrata pe
unitatea de nvatare, sa fie n raport cu obiectivele prevazute n
programa scolara si sa evidentieze progresul nregistrat de elev n
raport cu sine nsusi.
Pentru proiectarea unei lectii, profesorul va elabora un
proiect de lectie a carui structura este prezentat n cele ce urmeaza:















A. Date generale de identificare
Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa ______ Nr. ore/saptamna______
Programa scolara___________________
Anul scolar__________




Proiect de lectie

Unitatea de nvatare:___________________________________
Lectia:
______________________________________________________
Tipul lectiei: _________________________________________________
Durata lectiei: _____________
Locul de desfasurare: _______________________________
Competenta specifica: _________________________________

Obiective operationale. La sfrsitul lectiei elevii vor fi capabili:
O 1. ________________________________________________________
O 2. ________________________________________________________
:
O n. ________________________________________________________

Continutul activitatii de instruire

Cod Arii de continut Sub-arii de continut
C1
C2
:
Cn





Diagrama obiective-continuturi

Obiective/
Continuturi

C1

C2



Cn
O1
O2

On


Metode si procedee de instruire________________________________

Mijloace de nvatamnt:

Cod Denumirea resurselor materiale




B.Continutul stiintific al lectiei
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Bibliografie
[1]
_____________________________________________________________________













C. Desfasurarea lectiei


Evenimentel
e
i nstruirii
Continut/
Obiective
T
i
m
p


Activitate
a
profesoru
lui


Activitate
a elevului
Strategie didactica

Evalua
re
Metode
de
invatama
nt
Mijloace
de
invatama
nt
For
me
de
org
aniz
are
a
acti
vita
tii
1 2 3 4 5 6 7 8









D. Evaluarea cunostintelor

1. Forma de evaluare - proba de evaluare propriu-zisa
- stabilirea tipului de test;
- identificarea obiectivelor;
- selectarea continuturilor ce urmeaza a fi evaluate;
- construirea itemilor.

2. Diagrama obiective/itemi;

3. Etalonul de rezolvare si punctajul pentru fiecare item (baremul
de notare).

Cunostintele dobndite de elevi pot fi evaluate prin diverse
metode. Este indicat ca la ntocmirea probelor de
evaluare sa se tina cont pe ct posibil de cerintele enumerate mai
sus, astfel nct procesul de evaluare sa duca la
culegerea unor informatii ct mai utile n vederea luarii unor decizii
ulterioare.

















II. Proiectarea demersului didactic

II. 1. Programa scolara

ELECTRICITATE

Clasa a IX-a

Scoala de Arte si Meserii

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA


Specializarea: Lucrator in electrotehnica




AUTOR: prof. ing. Ardeleanu D-tru Daniel










NOTA DE PREZENTARE

In cadrul Curriculum-ului de Dezvoltare Locala a fost
elaborata programa la modulul teoretic pentru Cultura de
specialitate la clasa a IX-a, Scoala de Arte si Meserii,
nivelul 1 de calificare, cu denumirea Electricitate.
Modulul este conceput sub forma de optional ca
disciplina noua, a carei programa nu cuprinde unitati de
competenta si continuturi tematice din cadrul celorlalte
programe de trunchi comun si uemeaza a fi parcurs intr-un
an de studiu. Programa fiind elaborata dupa modelul celor
de trunchi comun, conform OMECT nr.4664/31.03.2003.
Continuturile tematice au o structura axata atat pe
caracterul informativ cat si pe cel aplicativ si experimental,
permitand elevilor sa-si poata dezvolta dezvolta, cat mai
mult cu putinta, viziunea asupra complexitatii problemelor
din domeniul electric si tehnic in general. Prin parcurgerea
programei acestui modul se urmareste dobandirea
competentelor descrise in Standardele de Pregatire
Profesionala, documente ce stau la baza Sistemului National
de Calificari Profesionale.
Unitatile de competenta si continuturile tematice a
acestei programe sunt capitole, respectiv teme independente
care nu sunt studiate in cadrul celorlalte module de trunchi
comun, fiind elaborate numai dupa modelul acestora.
Continutul tematic are drept scop insusirea cunostintelor
asupra electricitatii si a aplicatiilor practice ale acesteia,
aratandu-se ce este electricitatea, cum se produce, cum se
transporta si cum poate fi folosita in diferite scopuri casnice
si industriale. Se prezinta elementele componente ale
instalatiilor electrice, materialele folosite pentru constructia
lor, conditiile pe care trebuie se le indeplineasca,
modalitatile de intretinere si reparare a instalatiilor,
indicandu-se masurile de protectie sau de siguranta de care
trebuie sa se tina seama in diferite situatii problema.
Parcurgerea modulului ofera elevilor posibilitatea
sa-si insuseasca mai bine necesitatea identificarii
problemelor simple, alcatuirea si aplicarea unui plan de
rezolvare a problemelor simple, verificarea rezultatelor
obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare, astfel incat,
in final, toate acestea sa conduca spre rezolvarea anumitor
situatii problema intalnite in practica, avand posibilitatea
familiarizarii cu diverse rezolvari de probleme.
Numarul total de ore alocat modulului fiind
repartizat dupa cum urmeaza:
- teorie =64 ore (2 ore/saptamanaX32saptamani);
Timpul alocat pentru studiul disciplinei este de
doua ore pe saptamana, pe care profesorul le poate planifica
in ore de predare-invatare, ore de aplicatii si experimente
sau ore de recapitulare si evaluare.
Profesorul inginer are posibilitatea de a decide
asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de
dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale
elevilor, de compatibilitatea materialului didactic si de
ritmul de invatare si de formare a deprinderilor specific
grupului instruit.

COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI

COMPETENTE
SPECIFICE
CONTINUTURI








Identifica
probleme simple
Generalitati privind
electricitatea:
- materia si structura ei;
- explicarea fenomenului;
- tipuri de campuri electrice si
magnetice;
- modalitati de producere a
electricitatii;
- clasificarea centralelor electrice;
- principalele marimi electrice si
unitatile de masura ale acestora;
- procesele care se intalnesc in
circuitele electrice;
- caracteristicile instalatiilor electrice
de lumina si forta;
Utilizarile energiei electrice:
- probleme generale ale instalatiilor
electrice;
marimi si unitati fotometrice.







Alcatuieste si
aplica un plan de
Aplicatii cu caracter practic si
experimental:
- realizarea practica a instalatiilor
si circuitelor electric
- alegerea materialelor optime
functionarii si sigurantei in
exploatare;
- analiza constructiva si
functionala a diferitelor tipuri
rezolvare a unei
probleme simple
de aparate electrice din
structura unei instalatii sau
circuit electric;
- studiul instalatiilor electrice de
iluminat si forta din
gospodariile proprii;
Utilizarile energiei electrice:
- surse electrice de lumina;
- corpuri de iluminat;
- transformatoare si masini
electrice;
studiul domeniilor de utilizare a
energiei electrice la diversi
consumatori casnici si industriali.




Verifica rezultatele
obtinute in urma
aplicarii planului de
rezolvare a unei
probleme simple
- identificarea tipurilor de defecte
care apar intr-o instalatie
electrica si a cauzelor;
- conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca instalatiile
electrice;
- instructiuniprivind utilizarea,
intretinerea si repararea
instalatiilor electrice de iluminat
si forta;
- instructiuni privind utilizarea,
intretinerea si repararea
aparatelor electrice din structura
unei instalatii electrice;
- masuri de protectia muncii;
masuri de prim ajutor la electrocutare.


VALORI SI ATITUDINI


- Adaptarea la cerintele pietei muncii si la dinamica
evolutiei tehnologice
- Responsabilitatea pentru asigurarea calitatii
produselor/serviciilor
- Manifestarea simtului estetic n design-ul industrial
- Manifestarea gndirii critice si creative n domeniul
tehnic
- Constientizarea importantei standardizarii n
domeniul tehnic


SUGESTII METODOLOGICE


Intre competente si continuturi exista o relatie biunivoca,
competentele determina continuturile tematice iar parcurgerea
acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.
Activitatea de invatare/instruire utilizata de cadrul
didactic va avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu
pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea de predare.
Metodele recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt:
- explorative (vizite de documentare, observarea independenta,
studiul de caz, problematizarea);
- expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea);
- metode bazate pe actiune (efectuarea de lucrari practice, jocul
de rol, simularea)
Continuturile programei modulului Electricitate trebuie sa
fie abordate intr-o maniera diferentiata, tinand cont de
particularitatile colectivului cu care se lucreaza si de nivelul de
cunostinte anterioare ale acestuia.
Pentru asigurarea unei logici a intelegerii si invatarii, se
vor parcurge continuturile in urmatoarea ordine:

- Cunostinte generale despre electricitate
- Ce este electricitatea;
- Campuri electrice, magnetice si electromagnetice;
- Cum se produce electricitatea. Surse electrice;
- Marimi electrice principale si unitati de masura;
- Curentul continuu si curentul alternativ;
- Scheme de legaturi electrice;
- Scurtcircuitul electric;
- Efectele curentului electric;
- Cum se transporta energia electrica.
- Instalatii electrice la consumator
- Generalitati;
- Bransamentul;
- Descrierea instalatiei electrice. Parti componente;
- Materiale folosite in instalatiile electrice;
- Diferite tipuri de instalatii electrice;
- Masuri de protectie impotriva tensiunilor de atingere;
- Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile
electrice.
- Aplicatiile electricitatii
- Generalitati;
- Aplicatiile efectului termic;
- Aplicatiile efectului magnetic;
- Aplicatiile efectului chimic;
- Utilizarile energiei electrice:
- marimi si unitati fotometrice
- surse electrice de lumina
- corpuri de iluminat
MATERIALE NECESARE


Folii pentru retroproiector, planse didactice,
modele, cataloage de componente sau extrase de catalog,
fise de activitate independenta, ndrumar de laborator,
manuale de utilizare, colectii de componente si dispozitive
electronice, platforme de lucru/module experimentale,
osciloscop cu doua spoturi, multimetre, generatoare de
semnal, surse de c.c., elemente de conectica.





II. 2. Planificarea calendaristica semestriala
Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial Nicolae Iorga
Negresti, jud. Vaslui
Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX a. Nr.ore/saptamna: 2 ore
Specializarea: Electrotehnica
Programa scolara: nr.
Anul scolar 2007 / 2008



Planificare calendaristica
30 sapamani X 2 ore/sapt = 60 ore
U
n
i
t
a
t
e
a

d
e

i
n
v
a
t
a
r
e

O
b
i
e
c
t
i
v
e

d
e

r
e
f
e
r
i
n
t
a
/

C
o
m
p
e
t
e
n
t
e

s
p
e
c
i
f
i
c
e


C
o
n
t
i
n
u
t
u
r
i


N
r
.

d
e

o
r
e


S
a
p
t
.


O
b
s
.

1

2

3

4

5

6


R
e
z
o
l
v
a
r
e

d
e

p
r
o
b
l
e
m
e



I
d
e
n
t
i
f
i
c
a

p
r
o
b
l
e
m
e

s
i
m
p
l
e


A
l
c
a
t
u
i
e
s
t
e

s
i

a
p
l
i
c
a

u
n

p
l
a
n

d
e


r
e
z
o
l
v
a
r
e

a

u
n
e
i

p
r
o
b
l
e
m
e

s
i
m
p
l
e


G
e
n
e
r
a
l
i
t
a
t
i

1
.

C
e

e
s
t
e

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
e
a
;

2
.

C
a
m
p
u
r
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
,
m
a
g
n
e
t
i
c
e

s
i

e
l
e
c
t
r
o
m
a
g
n
e
t
i
c
e
;

3
.

C
u
m

s
e

p
r
o
d
u
c
e

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
e
a
.

S
u
r
s
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

4
.

M
a
r
i
m
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

p
r
i
n
c
i
p
a
l
e

s
i

u
n
i
t
a
t
i

d
e

m
a
s
u
r
a
;

5
.

C
u
r
e
n
t
u
l

c
o
n
t
i
n
u
u

s
i

c
u
r
e
n
t
u
l

a
l
t
e
r
n
a
t
i
v
e
;

6
.

S
c
h
e
m
e

d
e

l
e
g
a
t
u
r
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

7
.

S
c
u
r
t
c
i
r
c
u
i
t
u
l

e
l
e
c
t
r
i
c
;

8
.

E
f
e
c
t
e
l
e

c
u
r
e
n
t
u
l
u
i

e
l
e
c
t
r
i
c
;

9
.

C
u
m

s
e

t
r
a
n
s
p
o
r
t
a

e
n
e
r
g
i
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a

I
n
s
t
a
l
a
t
i
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

l
a

c
o
n
s
u
m
a
t
o
r



G
e
n
e
r
a
l
i
t
a
t
i
;

1
.

B
r
a
n
s
a
m
e
n
t
u
l
;

2
.

D
e
s
c
r
i
e
r
e
a

i
n
s
t
a
l
a
t
i
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
.

P
a
r
t
i

c
o
m
p
o
n
e
n
t
e
;

3
.

M
a
t
e
r
i
a
l
e

f
o
l
o
s
i
t
e

i
n

i
n
s
t
a
l
a
t
i
i
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

4
.

D
i
f
e
r
i
t
e

t
i
p
u
r
i

d
e

i
n
s
t
a
l
a
t
i
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

2
2

2

1


3


4


4


4

1

1

2


1
6

1

1


2


8



S
1

S
2


S
3


S
4
-
5


S
6
-
7


S
1
0
-
1
1

S
1
2

S
1
2

S
1
3


S
1
4

S
1
4

S
1
5


S
1
6
-
1
9


S
2
0


S
a
p
t
a
m

a
n
a
:

8
,
9
,

p
r
a
c
t
i
c
a


c
o
m
a
s
a
t
a



5
.


M
a
s
u
r
i

d
e

p
r
o
t
e
c
t
i
e

i
m
p
o
t
r
i
v
a

t
e
n
s
i
u
n
i
i

6
.

C
o
n
d
i
t
i
i
l
e

p
e

c
a
r
e

t
r
e
b
u
i
e

s
a

l
e

i
n
d
e
p
l
i
n
e
a
s
c
a


i
n
s
t
a
l
a
t
i
i
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;





















































































































































































































2


S
2
1






V
e
r
i
f
i
c
a

r
e
z
u
l
t
a
t
e
l
e

o
b
t
i
n
u
t
e

i
n

u
r
m
a

a
p
l
i
c
a
r
i
i

p
l
a
n
u
l
u
i

d
e

r
e
z
o
l
v
a
r
e

a

u
n
e
i

p
r
o
b
l
e
m
e

s
i
m
p
l
e


A
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
i
i




G
e
n
e
r
a
l
i
t
a
t
i
;

1
.

A
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

e
f
e
c
t
u
l
u
i

t
e
r
m
i
c
;

2
.

A
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

e
f
e
c
t
u
l
u
i

m
a
g
n
e
t
i
c
;

3
.

A
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

e
f
e
c
t
u
l
u
i

c
h
i
m
i
c
;

4
.

U
t
i
l
i
z
a
r
i
l
e

e
n
e
r
g
i
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

m
a
r
i
m
i

s
i

u
n
i
t
a
t
i

f
o
t
o
m
e
t
r
i
c
e
;

s
u
r
s
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e

l
u
m
i
n
a
;

c
o
r
p
u
r
i

d
e

i
l
u
m
i
n
a
t

2
2




1




3




3




3




























4




4




4





S
2
2

S
2
2
-
2
3

S
2
4
-
2
5

S
2
5
-
2
6

S
2
7
-
2
8

S
2
8
-
3
1

S
3
1
-
3
3






S
a
p
t
a
m

a
n
a
:

3
2
,
3
3

p
r
a
c
t
i
c
a


c
o
m
a
s
a
t
a


R
e
c
a
p
i
t
u
l
a
r
e
:

s
e
m
e
s
t
r
i
a
l
a

s
i

f
i
n
a
l
a


I
n
s
t
a
l
a
t
i
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

l
a

c
o
n
s
u
m
a
t
o
r

A
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
i
i



4



S
3
4
-
3
5





II. 3. Proiectarea unitatii de nvatare
Unitatea scolara: : Grup Scolar Industrial Nicolae Iorga
Negresti, jud. Vaslui
Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX a. Nr.ore/saptamna: 2 ore
Specializarea: Lucrator in electrotehnica
Programa scolara: nr.
Anul scolar 2007 / 2008



Proiectul unitatii de nvatare
Unitatea de nvatare: Rezolvarea de peobleme
Numarul de ore alocate: 56 ore
















C
o
n
t
i
n
u
t
u
r
i

O
b
i
e
c
t
i
v
e

d
e

r
e
f
e
r
i
n
t
a
/

C
o
m
p
e
t
e
n
t
e

S
p
e
c
i
f
i
c
e


A
c
t
i
v
i
t
a
t
i

d
e

i
n
v
a
t
a
r
e


R
e
s
u
r
s
e


E
v
a
l
u
a
r
e

1

2

3

4

5

G
e
n
e
r
a
l
i
t
a
t
i

1
.

C
e

s
e
t
e

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
e
a
;

2
.

C
a
m
p
u
r
i


e
l
e
c
t
r
i
c
e
,

m
a
g
n
e
t
i
c
e

s
i

e
l
e
c
t
r
o
m
a
g
n
e
t
i
c
e
;

3
.

C
u
m

s
e

p
r
o
d
u
c
e

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
e
a
.

S
u
r
s
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

4
.

M
a
r
i
m
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

p
r
i
n
c
i
p
a
l
e

s
i

u
n
i
t
a
t
i

d
e

m
a
s
u
r
a
;

5
.

C
u
r
e
n
t
u
l

c
o
n
t
i
n
u
u

s
i

c
u
r
e
n
t
u
l

a
l
t
e
r
n
a
t
i
v
;

6
.


S
c
h
e
m
e

d
e

l
e
g
a
t
u
r
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

7
.

S
c
u
r
t
c
i
r
c
u
i
t
u
l

e
l
e
c
t
r
i
c
;

8
.

E
f
e
c
t
e
l
e

c
u
r
e
n
t
u
l
u
i

e
l
e
c
t
r
i
c
;

9
.

C
u
m

s
e

t
r
a
n
s
p
o
r
t
a

e
n
e
r
g
i
a









e
l
e
c
t
r
i
c
a
.







C
S

1










C
S

2





C
S

3



C
u
n
o
s
t
i
n
t
e

g
e
n
e
r
a
l
e

d
e
s
p
r
e

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
e
;



E
x
p
l
i
c
a
r
e
a

f
e
n
o
m
e
n
e
l
o
r

d
e

p
r
o
d
u
c
e
r
e

a

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
i
i
;



C
a
r
a
c
t
r
i
z
a
r
e
a

c
a
m
p
u
l
u
i

e
l
e
c
t
r
i
c
:

d
e
f
i
n
i
r
e
,

m
a
r
i
m
i

c
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
e
;



C
a
r
a
c
t
r
i
z
a
r
e
a

c
a
m
p
u
l
u
i

m
a
g
n
e
t
i
c
:

d
e
f
i
n
i
r
e
,

m
a
r
i
m
i

c
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
e
;



C
a
r
a
c
t
r
i
z
a
r
e
a

c
a
m
p
u
l
u
i

e
l
e
c
t
r
o
m
a
g
n
e
t
i
c
:

d
e
f
i
n
i
r
e
,

m
a
r
i
m
i

c
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
e
;



C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

s
u
r
s
e
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e

(
i
d
e
a
l
e

s
i

r
e
a
l
e
)
:

-

g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e

d
e

c
u
r
r
e
n
t
;

-

g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e
;



P
r
o
d
u
c
e
r
e
a

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
i
i

p
r
i
n

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
r
e
a

d
i
f
e
r
i
t
e
l
o
r

f
o
r
m
e

d
e

e
n
e
r
g
i
e

(
c
h
i
m
i
c
a
,

m
e
c
a
n
i
c
a
)
;



C
e
n
t
r
a
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e
:

c
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
,

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
e
,


F
o
l
i
i

p
e
n
t
r
u

r
e
t
r
o
p
r
o
i
e
c
t
o
r
;


R
e
t
r
o
p
r
o
i
e
c
t
o
r
;


M
a
n
u
a
l
e
;


T
a
b
l
a
;


M
a
r
k
e
r
e


O
b
s
e
r
v
a
r
e
a

c
u
r
e
n
t
a
;

I
n
t
r
e
b
a
r
i

o
r
a
l
e


f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
e
;

D
e
f
i
n
i
r
e
a

s
i

c
a
r
a
c
t
e
r
i
z
a
r
e
a

m
a
r
i
m
i
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e
:

(
c
a
n
t
i
t
a
t
e
a

d
e

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
e
,

c
u
r
e
n
t
u
l

e
l
e
c
t
r
i
c
,

c
o
n
d
u
c
t
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a

s
i

r
e
z
i
s
t
e
n
t
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a
,


P
o
t
e
n
t
i
a
l
u
l

e
l
e
c
t
r
i
c
,

l
e
g
a
t
u
r
a

d
i
n
t
r
e

t
e
n
s
i
u
n
e
,

c
u
r
r
e
n
t

s
i

r
e
z
i
s
t
e
n
t
a
,

c
a
d
e
r
e
a

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e
,

p
u
t
e
r
e
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a
,

e
n
e
r
g
i
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a
.

C
u
r
e
n
t
u
l

c
o
n
t
u
n
u
u
:

d
e
f
i
n
i
t
i
e
,

m
o
d

d
e

p
r
o
d
u
c
e
r
e
;

T
i
p
u
r
i

d
e

c
u
r
r
e
n
t

a
l
t
e
r
n
a
t
i
v
.

G
e
n
e
r
a
r
e
a

c
u
r
e
n
t
u
l
u
i

a
l
t
e
r
n
a
t
i
v
;

L
e
g
a
r
e
a

i
n

s
e
r
i
e
,

p
a
r
a
l
e
l

s
i

d
e
r
i
v
a
t
i
e

a

c
o
m
p
o
n
e
n
t
e
l
o
r

u
n
u
i

c
i
r
c
u
i
t

e
l
e
c
t
r
i
c

D
e
f
i
n
i
t
i
a

s
i

p
r
o
d
u
c
e
r
e
a

s
c
u
r
t
c
i
r
c
u
i
t
u
l
u
i

e
l
e
c
t
r
i
c
;

E
f
e
c
t
u
l

t
e
r
m
i
c
;

e
f
e
c
t
u
l

c
h
i
m
i
c
;

e
f
e
c
t
u
l

m
a
g
n
e
t
i
c
;

T
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
a
r
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

L
i
n
i
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e

t
r
a
n
s
p
o
r
t

s
i

d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
.




I
n
s
t
a
l
a
t
i
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

l
a


















c
o
n
s
u
m
a
t
o
r




G
e
n
e
r
a
l
i
t
a
t
i
;

1
.

B
r
a
n
s
a
m
e
n
t
u
l
;

2
.

D
e
s
c
r
i
e
r
e
a

i
n
s
t
a
l
a
t
i
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
.
P
a
r
t
i

c
o
m
p
o
n
e
n
t
e
;

3
.

M
a
t
e
r
i
a
l
e

f
o
l
o
s
i
t
e

i
n

i
n
s
t
a
l
a
t
i
i
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

4
.

D
i
f
e
r
i
t
e

t
i
p
u
r
i

d
e

i
n
s
t
a
l
a
t
i
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

5
.

M
a
s
u
r
i

d
e

p
r
o
t
e
c
t
i
e

i
m
p
o
t
r
i
v
a

t
e
n
s
i
u
n
i
i

6
.

C
o
n
d
i
t
i
i
l
e

p
e

c
a
r
e

t
r
e
b
u
i
e

s
a

l
e

i
n
d
e
p
l
i
n
e
a
s
c
a

i
n
s
t
a
l
a
t
i
i
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e







































































































































































































































D
e
f
i
n
i
r
e
a

n
o
t
i
u
n
i
l
o
r

d
e
:

r
e
t
e
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a
,

i
n
s
t
a
l
a
t
i
e

e
l
e
c
t
r
i
c
a
,

c
i
r
c
u
i
t

e
l
e
c
t
r
i
c
,

c
o
n
s
u
m
m
a
t
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
,

r
e
c
e
p
t
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
;

D
e
s
c
r
i
e
r
e
a

u
n
e
i

i
n
s
t
a
l
a
t
i
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
.

P
a
r
t
i

c
o
m
p
o
n
e
n
t
e
.

T
a
b
l
o
u
r
i

d
e

d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
;

C
i
r
c
u
i
t
e

d
e

l
u
m
i
n
a
;

C
i
r
c
u
i
t
e

d
e

f
o
r
t
a
;

M
a
t
e
r
i
a
l
e

e
l
e
c
t
r
o
i
z
o
l
a
n
t
e
;

C
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

(
i
s
o
l
a
t
e
,

n
e
i
z
o
l
a
t
e
)
;

A
l
e
g
e
r
e
a

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e
l
o
r

p
e
n
t
r
u

i
n
s
t
a
l
a
t
i
i
l
e

i
n
t
e
r
i
o
a
r
e
;

T
u
b
u
r
i

p
r
o
t
e
c
t
o
a
r
e
;

I
z
o
l
a
t
o
a
r
e
;

R
e
t
e
l
e

d
e

d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
:

d
e
s
c
r
i
e
r
e
a

e
l
e
m
n
t
e
l
o
r

s
t
r
u
c
t
u
r
a
l
e

(
s
t
a
l
p
i
,

a
p
a
r
a
t
e
,

t
a
b
l
o
u
r
i

d
e

d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
,

c
o
n
t
o
a
r
e
,

m
a
t
e
r
i
a
l
e
)
;

I
n
s
t
a
l
a
t
i
i

d
e

l
u
m
i
n
a
;

I
n
s
t
a
l
a
t
i
i

p
e
n
t
r
u

c
i
r
c
u
i
t
e

c
a
s
n
i
c
e
;

P
r
o
t
e
c
t
i
a

p
r
i
n

l
e
g
a
r
e
a

l
a

p
a
m
a
n
t
;

P
r
o
t
e
c
t
i
a

p
r
i
n

l
e
g
a
r
e
a

l
a

n
u
l
;






P
l
a
n
s
e
;










S
t
a
n
d

c
u






l
u
c
r
a
r
i

d
e






l
a
b
o
r
a
t
o
r



R
e
c
e
p
t
o
a
r
e

d
e

l
u
m
i
n
a

s
i

d
e

f
o
r
t
a

T
a
b
l
o
u
r
i

d
e

d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e

C
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

F
o
l
i
i

p
e
n
t
r
u

r
e
t
r
o
p
r
o
i
e
c
t
o
r
;


R
e
t
r
o
p
r
o
i
e
c
t
o
r
;


M
a
n
u
a
l
e
;


T
a
b
l
a
;


M
a
r
k
e
r
e


O
b
s
e
r
v
a
r
e
a

c
u
r
e
n
t
a
;

I
n
t
r
e
b
a
r
i

o
r
a
l
e



L
u
c
r
a
r
i


s
c
r
i
s
e

A
c
t
i
v
i
t
a
t
i

p
r
a
c
t
i
c
e

d
e

l
a
b
o
r
a
t
o
r

F
o
l
o
s
i
r
e
a

d
e

t
e
n
s
i
u
n
i

n
e
p
e
r
i
c
u
l
o
a
s
e










A
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
i
i




G
e
n
e
r
a
l
i
t
a
t
i
;

1
.

A
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

e
f
e
c
t
u
l
u
i

t
e
r
m
i
c
;

2
.

A
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

e
f
e
c
t
u
l
u
i

m
a
g
n
e
t
i
c
;

3
.


A
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

e
f
e
c
t
u
l
u
i

c
h
i
m
i
c
;

4
.

U
t
i
l
i
z
a
r
i
l
e

e
n
e
r
g
i
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

m
a
r
i
m
i

s
i

u
n
i
t
a
t
i

f
o
t
o
m
e
t
r
i
c
e
;

s
u
r
s
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e


l
u
m
i
n
a
;

c
o
r
p
u
r
i

d
e

i
l
u
m
i
n
a
t



L
a
m
p
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a

c
u

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a
;


L
a
m
p
i

f
l
u
o
r
e
s
c
e
n
t
e

t
u
b
u
l
a
r
e
;


L
a
m
p
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
u

v
a
p
o
r
i

d
e

m
e
r
c
u
r

d
e

m
a
r
e

p
r
e
s
i
u
n
e

s
i

j
o
a
s
a

p
r
e
s
i
u
n
e
;

A
p
a
r
a
t
e

e
l
e
c
t
r
o
t
e
h
n
i
c
e
:

c
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
,

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
e
,

u
t
i
l
i
z
a
r
e
;


C
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

m
a
s
i
n
i
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;


R
e
g
i
m
u
r
i
l
e

d
e

f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
e

a
l
e

m
a
s
i
n
i
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;


E
l
e
m
e
n
t
e

g
a
l
v
a
n
i
c
e
;


A
c
u
m
u
l
a
t
o
a
r
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e
;

P
r
i
n
c
i
p
a
l
e
l
e

m
a
r
i
m
i

f
o
t
o
m
e
t
r
i
c
e

s
i

u
n
i
t
a
t
i
l
o
r

l
o
r

d
e

m
a
s
u
r
a
:

(
f
l
u
x
u
l

l
u
m
i
n
o
s
,

i
n
t
e
n
s
i
t
a
t
e
a

l
u
m
i
n
o
a
s
a
,

i
l
u
m
i
n
a
r
e
a

s
i

l
e
g
i
l
e

e
i
,

e
x
c
i
t
a
n
t
a

l
u
m
i
n
o
a
s
a
,

l
u
m
i
n
a
n
t
a
,

c
a
n
t
i
t
a
t
e
a

d
e

l
u
m
i
n
a
,

e
x
p
u
n
e
r
e
a

l
u
m
i
n
o
a
s
a
)






P
l
a
n
s
e
;










S
t
a
n
d

c
u






l
u
c
r
a
r
i

d
e






l
a
b
o
r
a
t
o
r

F
o
l
i
i

p
e
n
t
r
u

r
e
t
r
o
p
r
o
i
e
c
t
o
r
;


R
e
t
r
o
p
r
o
i
e
c
t
o
r
;


M
a
n
u
a
l
e
;


T
a
b
l
a
;


M
a
r
k
e
r
e


O
b
s
e
r
v
a
r
e
a

c
u
r
e
n
t
a
;

I
n
t
r
e
b
a
r
i

o
r
a
l
e



L
u
c
r
a
r
i


s
c
r
i
s
e

A
c
t
i
v
i
t
a
t
i

p
r
a
c
t
i
c
e

d
e

l
a
b
o
r
a
t
o
r


II. 4. Proiectul de lectie


A. Date generale de identificare
Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial Nicolae Iorga
Negresti, jud. Vaslui
Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX a
Programa scolara: nr. C.D.L
Nr.ore pe saptamna: 2 ore
Anul scolar 2007 / 2008




Proiect de lectie

Unitatea de nvatare: Rezolvarea de probleme
Lectia: Lampi electrice cu incandescenta
Tipul lectiei: Comunicare de noi cunostinte
Durata lectiei: 50 minute
Locul de desfasurare: Laboratorul de electronica
Competenta specifica: CS 3
Continutul activitatilor de instruire:







Cod
Arii de continut Sub-arii de continut

C1
Clasificare
Definitie. Emisia de lumina
Lampa cu incandescenta
normala si cu ciclu
regenerativ de iod
Parametrii caracteristici
C2
Elemente
constructive.
Principiu de
functionare.
Rolul functional al
elementelor componente
Reactii si fenomene
chimice si fizice
C3
Analiza
comparative a
lampilor cu
incandescenta
Fiabilitatea lampilor cu
incandescenta
Avantajele si
dezavantajele lampilor cu
incandescenta

Obiectivele operationale: La sfrsitul lectiei elevii vor fi
capabili:
O 1. Sa explice emisia de lumina la lampile cu incandescenta;
O 2. Sa clasifice lampile cu incandescenta;
O 3.Sa defineasca parametrii fotometrici ai lampilor cu
incandescenta;
O 4. Sa cunoasca elementele constructive ale lampilor cu
incandescenta;
O 5. Sa explice functionarea lampilor cu incandescenta;
O 6. Sa explice avantajele si dezavantajele lampilor cu
incandescenta;

Diagrama obiective-continut:

Obiective/Continut C1 C2 C3
O1 X
O2 X
O3 X
O4 X
O5 X
O6 X

Metode si procedee de instruire: Conversatia, explicatia,
demonstratia, exercitiul.

Mijloace de nvatamnt de uz general: Flipchart (FC),
markere (MK), tabla ecologica (TE), pixuri, creioane colorate,
caiete de notite.
Mijloace de nvatamnt specifice:

Cod Denumirea resursei materiale
M Manual de specialitate
R Retroproiector
W Filament de Wolfram
Ln Lampi cu incandescenta normale

Lci
Lampi cu incandescenta cu ciclu
regenerative de iod


Evaluare: Observare curenta; Evaluare orala; Evaluare
scrisa.
B Continutul stiintific al lectiei
C 1: Clasificare. Emisia de lumina.
Emisia de lumina a acestor izvoare se datoreste
aducerii la incandescenta a unui filament metallic parcurs de
current.
Ca element de circuit, lampa cu incandescenta este un
rezitor neliniar, inertial, cu o caracteristica dinamica volt-amper
simetrica.
Se disting doua tipuri de lampi electrice cu
incandescenta:
- lampi incandescente normale;
- lampi incandescente cu ciclu regenerative de iod.
Parametrii fotometrici.
- randamentul optic; este raportul dintre fluxul energetic
emis in domeniul vizibil al
spectrului si fluxul total al sursei;
- efectul vizual util; se defineste ca fiind raportul dintre
fluxul luminos estimate in wati
luminosi si fluxul energetic
corezpunzator domeniul vizibil al
spectrului;
- eficacitatea luminoasa a sursei; reprezinta raportul
dintre fluxul luminos exprimat
in lumeni si fluxul
energetic al sursei.
Pentru o sursa reala, indifferent de legea dupa care
functioneaza, eficacitatea luminoasa se defineste ca raportul
dintre fluxul luminos si puterea totala Pa absorbita de retea:
Unde, Pa = Pe + DP, cu
Pe-puterea efectiva a sursei;
DP-pierderi de putere pe elementele conexe de circuit
(startere, balasturi, etc.)

C 2: Elemente constructive.Principiul de functionare.
Din punct de vedere constructive, lampa cu incandescenta
prezinta trei parti principale:
1- Balonul de sticla; care poate avea forme diferite(in
functie de destinatia lampii) si se realizeaza din sticla clara,
mata (cu asperitati de natura chimica sau mecanica), laptoasa (cu
suspensii din oxizi de thoriu, fosfor), opala (cu incluziuni de ipsos,
talc, oxizi de plumb) sau de tip solar (cu spectru corectat).
2- Soclul; care asigura legatura, mecanuca si electrica, cu
suportul lampii (fasung) si poate fi de tip cu filet (Edison) sau
baionet (Swan).
3- Filamentul; se realizeaza din wolfram care, comparative
cu alte metale greu fuzibile, prezinta o serie de avantaje si
anume:
- temperatuara de topire ridicata (3600gr.K);
- rezistenta mecanica buna;
- volatizare redusa la temperature inalte.
Pentru evitarea oxidarii filamentului baloanele lampilor cu
incandescenta de putere mica se videaza.
Lampile cu puteri mai mari de 40W au balonul umplut cu
gaz (Ne, Ar, Kr, N) si filament dublu spiralat, ceea ce permite
cresterea temperaturii de lucru (circa 3000gr. K) si implicit
diminuarea sectiunii filamentului.
Lampile cu incandescenta utilizat in mod current in
instalatiile de iluminat au balonul de forma unei suprafete
izoterme si se construiesc pentru tensiuni de 127, 220, 230 V cu
puteri unitare de maximum 2000W. Eficacitatea luminoasa este
de cel mult 2324 lm/W, ceea ce corespunde la un randament al
sursei de circa 3,5%, durata de functionare fiind de 1000 ore.
Pentru a diminua volatilizizarea filamentului, in conditiile
ameliorarii sensibile a caracteristicilor de functionare, in balonul
lampii se introduce un halogen (iod, in ultimul timp brom),
obtinandu-se lampa incandescenta cu halogeni.
Daca in balon se introduce, de exemplu, iod se obtine o
lampa cu incandescnta cu ciclu regenerativ de iod, functionarea
fiind urmatoarea.
- la temperatura (2000gr.C) relative ridicata a filamentului,
moleculele de iod disociaza in atomi:

I2 -------2I,
ce se rqaspandesc in balonul de sticla.
- particulele de wolfram, condensate pe balon sau aflate in
vecinatatea acestuia, la temperaturi relative scazute (200gr.C)
se combina cu atomii de iod,
W + 2I = WI2
rezultand iodura de wolfram volatila.










- in vecinataea filamentului iodura se descompune
eliberand wolframul ce se depune pe filament, iodul ramanand
liber pentru o noua reactie.
Ciclul descris de ecuatia:

W + 2I =========== WI2
Delimiteaza in interiorul balonului doua zone de temperatura,
separate de o suprafata izoterma de circa 1300gr. C. In
exteriorul acesteia sunt preponderente reactiile de formare a
iodurii de wolfram, fenomen ce inlatura depunerea metalului pe
balonul lampii. In interiorul suprafetei izoterme predomina
reactiile de disociere, insotite de concentrarea wolframului in
zona filamentului.

C 3: Analiza comparativa a lampilor cu incandescenta
Comparativ cu lampile incandescente normale, cele cu ciclu
regenerative de iod, prezinta o serie de avantaje, dintre care cele mai
importante sunt:
- flux luminos practice constant pe toata durata de viata a lampii;
- durata de functionare mare (de circa 2000 de ore)si eficacitatea
luminoasa ridicata (2226lm/W) la puteri unitare pana la 10kW;
- temperature de culoare ridicata (2900gr.K) ce asigura o mai buna
redare a culorilor.








D Desfasurarea lectiei:

E
v
e
n
i
m
e
n
t
e
l
e

i
n
s
t
r
u
i
r
i
i

C
o
n
t
i
n
u
t
/

O
b
i
e
c
t
i
v
e

T

i

m

p



A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

p
r
o
f
e
s
o
r
u
l
u
i


A
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

e
l
e
v
u
l
u
i

S
t
r
a
t
e
g
i
e

d
i
d
a
c
t
i
c
a


E v a
l
u a r e

M
e
t
o
d
e

d
e

i
n
v
a
t
a
m
a
n
t

M
i
j
l
o
a
c
e

d
e

i
n
v
a
t
a
m
a
n
t

F
o
r
m
e

d
e

o
r
g
a
n
i
z
a
r
e

a

a
c
t
i
v
i
t
a
t
i
i

1

2

3

4

5

6

7

8

S
e
c
v
e
n
t
a

o
r
g
a
n
i
z
a
t
o
r
i
c
a


1

F
a
c
e

p
r
e
z
e
n
t
a

e
l
e
v
i
l
o
r
,

n
o
t
e
a
z
a

e
l
e
v
i
i

a
b
s
e
n
t
i

n

c
a
t
a
l
o
g
u
l

c
l
a
s
e
i
;

f
a
c
e

o
b
s
e
r
v
a
t
i
i

s
i

r
e
c
o
m
a
n
d
a
r
i
,

d
a
c
a

e
s
t
e

c
a
z
u
l
.

R
a
s
p
u
n
d

l
a

n
t
r
e
b
a
r
i
l
e

p
u
s
e

d
e

p
r
o
f
e
s
o
r
,

s
i

n
s
u
s
e
s
c

o
b
s
e
r
v
a
t
i
i
l
e

s
i

r
e
c
o
m
a
n
d
a
r
i
l
e

p
r
i
m
a
t
e
.

C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a


C
a
t
a
l
o
g
,

p
i
x
u
r
i
,

T
E
,

M
K

F
r
o
n
t
a
l
a

- - - - - -

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

t
e
m
e
l
o
r

3

P
r
i
n

s
o
n
d
a
j
,

s
o
l
i
c
i
t
a

c
a
i
e
t
e
l
e

d
e

t
e
m
e
.

F
a
c
e

a
p
r
e
c
i
e
r
i
,

c
o
r
e
c
t
a
r
i
,

u
n
d
e

e
s
t
e

c
a
z
u
l
.

C
e
i

s
o
l
i
c
i
t
a
t
i

p
r
e
z
i
n
t
a

c
a
i
e
t
e
l
e

d
e

t
e
m
e
.

C
e
i
l
a
l
t
i

e
l
e
v
i

a
s
c
u
l
t
a

a
p
r
e
c
i
e
r
i
l
e

s
i

e
v
e
n
t
u
a
l

s
i

c
o
r
e
c
t
e
a
z
a

r
a
s
p
u
n
s

u
r
i
l
e

n

c
a
i
e
t
e
l
e

d
e

t
e
m
e
.


C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a

E
x
p
l
i
c
a
t
i
a


C
a
i
e
t
e
l
e

d
e

t
e
m
e
,

p
i
x
u
r
i

c
o
l
o
r
a
t
e


I
n
d
i
v
i
d
u
a
l
a

F
r
o
n
t
a
l
a


E v a l .

o r a l a

T
r
a
n
s
m
i
t
e
r
e
a

n
o
i
l
o
r

c
u
n
o
s
t
i
n
t
e







D
i
r
i
j
a
r
e
a

n
v
a
t
a
r
i
i

C

1

O

1
,

O

2


1 0



P
r
o
p
u
n
e

e
l
e
v
i
l
o
r

o

n
o
u
a

l
e
c
t
i
e
.



L
a
m
p
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
u

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a

P
r
e
z
i
n
t
a

o
b
i
e
c
t
i
v
e
l
e

l
e
c
t
i
e
i
.

n

p
r
i
m
a

e
t
a
p
a

p
r
e
z
i
n
t
a

d
e
f
i
n
i
t
i
a

l
a
m
p
i
i

c
u

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a

s
i

c
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

a
c
e
s
t
o
r
a
.

n

c
o
n
t
i
n
u
a
r
e

p
r
e
z
i
n
t
a

s
i

e
x
p
l
i
c
a

p
a
r
a
m
e
t
r
i
i

f
o
t
o
m
e
t
r
i
c
i
.


A
s
c
u
l
t
a

s
i

d
e
v
i
n

i
n
t
e
r
e
s
a
t
i

d
e

p
r
o
p
u
n
e
r
e
a

f
a
c
u
t
a
.

N
o
t
e
a
z
a

n

c
a
i
e
t
e
l
e

d
e

n
o
t
i
t
e

d
e
f
i
n
i
t
i
a

s
i

c
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e

l
a
m
p
i
l
o
r

c
u

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a
.

A
p
l
i
c
a
n
d

c
u
n
o
s
t
i
n
t
e
l
e

a
n
t
e
r
i
o
a
r
e
,

d
u
p

a
c
e
-
s
i

n
o
t
e
a
z
a

d
e
f
i
n
i
t
i
a

p
a
r
a
m
e
t
r
i
l
o
r

f
o
t
o
m
e
t
r
i
c
i
,

d
e
d
u
c

r
e
l
a
t
i
i
l
e

m
a
t
e
m
a
t
i
c
e

d
e

d
e
f
i
n
i
t
i
e
.

N
o
t
e
a
z
a

e
x
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

p
r
i
m
i
t
e

s
i

d
e
s
e
n
e
a
z
a

n

c
a
i
e
t
e
l
e

d
e

n
o
t
i
t
e

s
c
h
e
m
e
l
e

p
r
o
i
e
c
t
a
t
e

p
e

t
a
b
l
a

E
x
p
u
n
e
r
e
a

E
x
p
l
i
c
a
t
i
a

O
b
s
e
r
v
a
t
i
a

C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a


R
,

L
n
,

L
c
i
.

C
a
i
e
t
e

d
e

n
o
t
i
t
e
,

p
i
x
.


F
r
o
n
t
a
l
a

I
n
d
i
v
i
d
u
a
l
a


- - - - - - - - - -

O
b
t
i
n
e
r
e
a

p
e
r
f
o
r
m
a
n
t
e
i

5

S
o
l
i
c
i
t
a

u
n

e
l
e
v

s
a

p
r
e
z
i
n
t
e

c
l
a
s
i
f
.

l
a
m
p
i
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
u

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a
.

S
o
l
i
c
i
t
a

a
l
t
i

e
l
e
v
i

d
i
n

c
l
a
s
a

s
a

d
e
f
i
n
e
a
s
c
a

p
a
r
a
m
e
t
r
i
i

f
o
t
o
m
e
t
r
i
c
i
.


E
l
e
v
u
l

s
o
l
i
c
i
t
a
t

p
r
e
z
i
n
t
a

c
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e

c
e
r
u
t
a
.

C
e
i
l
a
l
t
i

e
l
e
v
i

s
u
n
t

a
t
e
n
t
i

s
i

i
n
t
e
r
v
i
n

u
n
d
e

e
s
t
e

c
a
z
u
l
.

D
e

a
s
e
m
e
n
e
a
,

e
l
e
v
i
i

p
r
e
z
i
n
t
a

e
x
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

c
e

l
i

s
-
a
u
c
e
r
u
t
.

C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a


T
a
b
l
a
,

c
r
e
t
a
,

b
u
r
e
t
e
,

S
e
t
u
l

d
e

p
l
a
n
s
e

F
r
o
n
t
a
l
a

I
n
d
i
v
i
d
u
a
l
a


O b s .

c u r e n t a
,

E v a l .

o r a l a


A
s
i
g
u
r
a
r
e
a

F
E
E
D
-
B
A
C
K
-
u
l
u
i

2

C
o
n
f
i
r
m
a

s
i

a
p
r
e
c
i
a
z
a

r
a
s
p
u
n
s
u
r
i
l
e

c
o
r
e
c
t
e

a
l
e

e
l
e
v
i
l
o
r
.

F
a
c
e

o
b
s
e
r
v
a
t
i
i

s
i

c
o
r
e
c
t
i
i
,

d
a
c
a

e
s
t
e

c
a
z
u
l
.


R
e
t
i
n

a
p
r
e
c
i
e
r
i
l
e

s
i

e
x
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

s
u
p
l
i
m
e
n
t
a
r
e
.

E
x
p
l
i
c
a
t
i
a



R
,



L
n
,



L
c
i
.

C
a
i
e
t
e

d
e

n
o
t
i
t
e
.


F
r
o
n
t
a
l
a
,

I
n
d
i
v
i
d
u
a
l
a


O b s .

c u r e n t a

D
i
r
i
j
a
r
e
a

n
v
a
t
a
r
i
i

C

2

O

3
,

O

4
,

O

5


1 4

P
r
e
z
i
n
t
a

p
a
r
t
i
l
e

p
r
i
n
c
i
p
a
l
e

a
l
e

u
n
e
i

l
a
m
p
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
u

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a

s
i

r
o
l
u

a
c
e
s
t
o
r
a
.

E
x
p
l
i
c
a

f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
e
a

O
b
s
e
r
v
a

s
c
h
e
m
a

f
a
c
u
t
a

p
e

t
a
b
l
a
.

s
i

n
o
t
e
a
z
a

n

c
a
i
e
t
e

s
c
h
e
m
a

s
i

e
x
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

p
r
i
m
i
t
e
.

D
e
d
u
c

m
p
r
e
u
n
a

c
u

p
r
o
f
e
s
o
r
u
l

E
x
p
u
n
e
r
e
a

O
b
s
e
r
v
a
t
i
a

C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a

E
x
e
r
c
i
t
i
u
l


T
a
b
l
a
,

c
r
e
t
a
,

b
u
r
e
t
e
,

R
,



L
n
,



L
c
i
.

C
a
i
e
t
e

d
e

F
r
o
n
t
a
l
a

O b s .

c u r
f
i
l
a
m
e
n
t
u
l
u
i

s
i

p
r
e
z
i
n
t
a

p
r
o
p
r
i
e
t
a
t
i
l
e

a
c
e
s
t
u
i
a
,

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

u
t
i
l
i
z
a
t
e
.

E
x
p
l
i
c
a


m
o
d
u
l

d
e

o
b
t
i
n
e
r
e

a

l
a
m
p
i
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
u

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a

c
u

c
i
c
l
u

r
e
g
e
n
e
r
a
t
i
v
e

d
e

i
o
d

s
i

f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
e
a

a
c
e
s
t
o
r
a
.

f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
e
a

l
a
m
p
i
l
o
r

c
u

c
i
c
l
u

r
e
g
e
n
e
r
a
t
i
v
e

d
e

i
o
d
i

s
i

n
o
t
e
a
z
a

r
e
l
a
t
i
i
l
e

d
e

c
a
l
c
u
l

s
i

r
e
a
c
t
i
i
l
e

c
h
i
m
i
c
e

n

c
a
i
e
t
e
.


n
o
t
i
t
e
.



e n t a




O
b
t
i
n
e
r
e
a

p
e
r
f
o
r
m
a
n
t
e
i

5

S
o
l
i
c
i
t
a

u
n

e
l
e
v

s
a

r
e
a
l
i
z
e
z
e

l
a

t
a
b
l
a

s
c
h
e
m
a

u
n
e
i

l
a
m
p
i

c
u

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a

n
o
r
m
a
l
e
.

S
o
l
i
c
i
t
a

a
l
t
i

e
l
e
v
i

d
i
n

c
l
a
s
a

s
a

e
x
p
l
i
c
e

m
o
d
u
l

d
e

f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
e

a

c
e
l
o
r

d
o
u
a

t
i
p
u
r
i

d
e

l
a
m
p
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
u

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a
t
.

S
o
l
i
c
i
t
a

c
l
a
s
a

d
e

e
l
e
v
i

s
a

e
x
p
l
i
c
e

c
u
m

s
e

r
e
g
e
n
e
r
e
a
z
a

i
o
n
i
i

d
e

i
o
d
.
.

R
e
s
t
u
l

c
l
a
s
e
i

s
u
n
t

s
o
l
i
c
i
t
a
t
i

E
l
e
v
i
i

s
o
l
i
c
i
t
a
t
i

r
e
a
l
i
z
e
a
z
a

l
a

t
a
b
l
a

s
c
h
e
m
e
l
e

c
e
r
u
t
e

s
i

l
e

e
x
p
l
i
c
a
.

E
l
e
v
i
i

s
o
l
i
c
i
t
a
t
i

s
u
p
l
i
m
e
n
t
a
r

c
o
m
e
n
t
e
a
z
a

s
i

a
p
r
e
c
i
a
z
a

r
a
s
p
u
n
s
u
r
i
l
e

c
o
l
e
g
i
l
o
r

v
e
r
i
f
i
c
a
t
i
.

C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a

E
x
e
r
c
i
t
i
u
l
,


T
a
b
l
a
,

c
r
e
t
a
,

b
u
r
e
t
e
,

R
,



L
n
,



L
c
i
.

C
a
i
e
t
e

d
e

n
o
t
i
t
e
.


F
r
o
n
t
a
l
a

I
n
d
i
v
i
d
u
a
l
a


O b s .

c u r e n t a ,

E v a l .

s
a

f
a
c
a

o
b
s
e
r
v
a
t
i
i

s
a
u

c
o
m
p
l
e
t
a
r
i

p
e

m
a
r
g
i
n
e
a

c
e
l
o
r

d
i
s
c
u
t
a
t
e
.

o r a l a

A
s
i
g
u
r
a
r
e
a

F
E
E
D
-
B
A
C
K
-
u
l
u
i


2

P
r
e
z
i
n
t
a

d
i
n

n
o
u

s
c
h
e
m
e
l
e

o
f
e
r
i
n
d

e
l
e
v
i
l
o
r

p
o
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a

s
a
-
s
i

c
o
r
e
c
t
e
z
e

s
c
h
e
m
e
l
e

r
e
a
l
i
z
a
t
e
,

p
r
e
c
u
m

s
i

e
v
e
n
t
u
a
l
e
l
e

g
r
e
s
e
l
i

f
a
c
u
t
e
.

A
p
r
e
c
i
a
z
a

r
a
s
p
u
n
s
u
r
i
l
e

c
o
r
e
c
t
e
.

O
f
e
r
a
,

d
a
c
a

e
s
t
e

c
a
z
u
l
,

e
x
p
l
i
c
a
t
i
i

s
u
p
l
i
m
e
n
t
a
r
e
.

C
o
r
e
c
t
e
a
z
a

e
v
e
n
t
u
a
l
e
l
e

g
r
e
s
e
l
i

d
i
n

c
a
i
e
t
e
l
e

d
e

n
o
t
i
t
e
.

R
e
t
i
n

a
p
r
e
c
i
e
r
i
l
e

s
i

e
x
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

s
u
p
l
i
m
e
t
a
r
e
.


C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a


C
a
i
e
t
e

d
e

n
o
t
i
t
e
,

p
i
x
u
r
i
,

c
a
t
a
l
o
g
u
l


F
r
o
n
t
a
l
a

I
n
d
i
v
i
d
u
a
l
a


- - - - - - - - - - -

F
i
x
a
r
e
a

s
i

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
a

n
o
i
l
o
r

c
u
n
o
s
t
i
n
t
e

E
v
a
l
u
a
r
e
a

p
e
r
f
o
r
m
a
n
t
e
i


5

P
r
e
z
i
n
t
a
,

p
e

s
c
u
r
t
,

n
o
t
i
u
n
i
l
e

p
r
e
d
a
t
e
,

p
u
n

n
d

a
c
c
e
n
t

p
e

n
o
t
i
u
n
i
l
e

m
a
i

d
i
f
i
c
i
l
e

s
i

r
e
p
r
o
i
e
c
t

n
d

f
o
l
i
i
l
e

t
r
a
n
s
p
a
r
e
n
t
e
.

S
o
l
i
c
i
t
a

e
l
e
v
i
l
o
r

s
a

r
a
s
p
u
n
d
a


l
a

u
n
e
l
e

E
l
e
v
i
i

s
i

n
s
u
s
e
s
c

n
c
a

o

d
a
t
a

n
o
t
i
u
n
i
l
e

p
r
e
d
a
t
e
,

f
i
x

n
d
u
-
l
e

m
a
i

b
i
n
e
.

E
l
e
v
i
i

r
a
s
p
u
n
d


l
a

i
n
t
r
e
b
a
r
i
l
e

p
r
i
m
i
t
e
.

R
e
t
i
n

e
x
p
l
i
c
a
t
i
i
l
e

s
u
p
l
i
m
e
t
a
r
e
.

C
o
r
e
c
t
e
a
z
a

r
a
s
p
u
n
s
u
r
i
l
e

g
r
e
s
i
t
e
.

C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a


E
x
e
r
c
i
t
i
u
l

T
a
b
l
a
,

c
r
e
t
a
,

b
u
r
e
t
e
,

R
,



L
n
,



L
c
i
.

C
a
i
e
t
e

d
e

n
o
t
i
t
e

F
r
o
n
t
a
l
a

I
n
d
i
v
i
d
u
a
l
a


O b s .

c u r e n t
i
n
t
r
e
b
a
r
i
.

D
u
p

a
c
e

e
l
e
v
i
i

a
u

r
a
s
p
u
n
s

d
i
s
c
u
t
a

m
p
r
e
u
n
a

c
u

e
l
e
v
i
i

r
a
s
p
u
n
s
u
r
i
l
e

a
c
e
s
t
o
r
a
t
.

C
o
r
e
c
t
e
a
z
a
,

d
a
c
a

e
s
t
e

c
a
z
u
l
,

r
a
s
p
u
n
s
u
r
i
l
e

g
r
e
s
i
t
.


a ,

E v a l .

o r a l a

S
e
c
v
e
n
t
a

f
i
n
a
l
a
.

A
p
r
e
c
i
e
r
e
a

d
e
s
f
a
s
u
r
a
r
i
i

l
e
c
t
i
e
i

s
i

a

a
s
i
m
i
l
a
r
i
i

c
u
n
o
s
t
i
n
t
e
l
o
r

2

F
o
r
m
u
l
e
a
z
a

a
p
r
e
c
i
e
r
i
,

o
b
s
e
r
v
a
t
i
i

s
i

r
e
c
o
m
a
n
d
a
r
i
.

A
p
r
e
c
i
a
z
a

p
r
i
n

n
o
t
e

r
a
s
p
u
n
s
u
r
i
l
e

e
l
e
v
i
l
o
r

m
o
t
i
v

n
d
u
-
l
e
.

R
e
t
i
n

a
p
r
e
c
i
e
r
i
l
e
,

o
b
s
e
r
v
a
t
i
i
l
e

s
i

r
e
c
o
m
a
n
d
a
r
i
l
e
.


C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a


C
a
i
e
t
e

d
e

n
o
t
i
t
e
,

p
i
x
u
r
i
,

c
a
t
a
l
o
g
u
l


F
r
o
n
t
a
l
a

I
n
d
i
v
i
d
u
a
l
a


- - - - - - - -

P
r
e
z
e
n
t
a
r
e
a

t
e
m
e
i

d
e

l
u
c
r
u

i
n
d
i
v
i
d
u
a
l
e

1

P
r
e
z
i
n
t
a

c
o
n
t
i
n
u
t
u
l

u
n
e
i

n
t
r
e
b
a
r
i
.

N
o
t
e
a
z
a

p
r
o
b
l
e
m
a

d
e

r
e
z
o
l
v
a
t
;

r
e
t
i
n

p
r
e
c
i
z
a
r
i
l
e

p
r
o
f
e
s
o
r
u
l
u
i
.

C
o
n
v
e
r
s
a
t
i
a

E
x
p
l
i
c
a
t
i
a


C
a
i
e
t
e

d
e

t
e
m
e
.

F
r
o
n
t
a
l
a

I
n
d
i
v
i
d
u
a
l
a


- - -


Tema pentru acasa
ntrebare:
Cum vor fi polarizate jonctiunile j1, j2, si j3, la polarizarea inversa,
respectiv polarizarea directa ?
Raspuns:
La polarizarea inversa jonctiunile j1, si j3, sunt polarizate invers, iar j2, este
polarizata direct. La polarizarea directa, jonctiunile j1, si j3, sunt
polarizate direct, n timp ce jonctiunea j2, este
polarizata invers.
DIDACTICA SPECIALITATII
21
Test de evaluare
Cititi cu atentie ntrebarile si raspundeti n scris prin ncercuirea
raspunsurilor corecte, respectiv completarea spatiilor libere:
I1. Tiristorul este un dispozitiv: 0,5 puncte;
a). capacitiv;
b). semiconductor;
c). rezistiv.
I2. Tiristorul are: 0,5 puncte;
a). 4 straturi semiconductoare si 3 jonctiuni;
b). 3 straturi semiconductoare si 2 jonctiuni;
c). 2 straturi semiconductoare si o jonctiune
I3. Simbolul tiristorului este: 0,5 puncte;
a). b). c).
I4. Ce se ntmpla cu tiristorul daca se aplica o tensiune UAK < 0 la bornele
anod-catod ?
1,5 puncte;
I5. Avnd la dispozitie folia retroproiector f) stabiliti expresia curentului
anodic: 4 puncte;
I6. Identificati marimile electrice ce caracterizeaza circuitul din plansa
de mai sus: 2 puncte;
Din oficiu 1 punct;
Total 10 puncte = 10 (zece).
Diagrama obiective/itemi
Obiective/Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6
O1 x x
O2 x
O3 x
O4 x
O5 x
A
C
PROIECT - DIDACTICA SPECIALITATII
22
Raspunsuri si baremul de notare:
1. b) 0,5 puncte;
2. a) 0,5 puncte;
3. b) 0,5 puncte;
4. Daca se aplica o tensiune UAK < 0 ntre anod si catod, tiristorul se
considera blocat, prin el circulnd doar un curent rezidual
invers IR de valoare foarte mica. Daca tensiunea UAK creste peste o anumita
valoare notata cu USTR numita tensiune de
strapungere, atunci aceasta va conduce la distrugerea tiristorului,
1,5 puncte;
5. Tinnd cont de folia f) se pot scrie relatiile:
IA = IC1 + IC2; IK = IA + IG; |
.
|
\
|
= +
2
0
2 2
C
C K
I
I M I a ; |
.
|
\
|
= +
2
0
1 1
C
C A
I
I M a I
Eliminnd ntre cele patru ecuatii pe IC1, IC2 si IK rezulta:
( )
( ) 1 2
0 2
1 a a
a
+
+
=
M
M I I
I C G
A ,
La tensiunile anodice inferioare celei de strapungere M=1 si curentul
anodic are expresia: ( ) 1 2
0 2
1 a a
a
+
+
= C G
A
I I
I ,
4 puncte;
6. A Anod;
K Catod
G Grila de comanda;
UAK Tensiunea aplicata ntre anod si catod;
IA Curentul care circula prin anod;
IK Curentul care circula prin catod;
IG Curentul injectat prin grila de comanda;
T1 Tranzistor bipolar de tip pnp;
T2 Tranzistor bipolar de tip npn;
o1, o2 Factori de transfer ai celor doua tranzistoare;
IB1 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T1.
IB2 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T2.
IC2 Curentul care cuircula prin colectorul tranzistorului T2.
2 puncte;
Din oficiu 1 punct.
Total 10 puncte = Nota 10.
III : Bibliografie
[6] Stanciu, M., Didactica postmoderna, Editura Universitatii Suceava, 2003.
[9] Gabriela-Carmen, Oproiu; Elemente de didactica disciplinelor tehnice,
Editura Printech, 2003.
[12] Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996.
[30] Consiliul National pentru Curriculum Ghid Metodologic pentru aplicarea
programelor scolare, Tehnologii, Liceu tehnologic, profil tehnic,
Editat de Aramis Print, 2002.