CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI I. Consideratii generale privind caile de atac 1.

Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana. Clasificarea cailor de atac. - necesitatea controlului de catre o instanta superioara, pentru a se putea indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta; - categorii de cai de atac: - care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti; - care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti; - prin care se exercita controlul asupra hotararilor unor organe cu activitate jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti ex: plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului; (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca); Clasificare: a. in functie de conditiile de exercitare: - ordinare pot fi exercitate, fara ca motivele de exercitare sa fie limitate; pot fi folosite o singura data, in ordinea stabilita de lege; - extraordinare nu pot fi folosite, in principiu, cat timp este deschisa o cale ordinara de atac. b. in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac: - cai de reformare se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar; - cai de retractare se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata, pentru a o retrage si a pronunta alta. c. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: - cai devolutive provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul); - cai nedevolutive realizeaza un control asupra hotararii atacate, fara a se administra, in principiu, probe noi (recursul). d. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac: - cai de atac comune - cai de atac speciale recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei). 2. Rolul cailor de atac in procesul civil - posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare, datorata fie partilor (care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet), fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ, nu a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea; => protectia dreptului subiectiv civil; - stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa; - pentru procuror mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor; - instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice. 3. Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au, intr-un sistem judiciar, instantele judecatoresti superioare de a verifica, in conditiile si cu procedura stabilita de lege, legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice.

instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante, ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite, fara caracter jurisdictional; => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti, in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative obisnuite. II. Caile de atac A. Apelul = mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante, sau procurorul, solicita instantei superioare rejudecarea cauzei; - se judeca in complete de 3 judecatori, este suspensiv de executare, este devolutiv. Elementele apelului: - partile: apelant si intimat in apel; se poate exercita de reclamant, de parat, de intervenient (nu si cel accesoriu apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond); partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a executat de buna voie hotararea, in tot sau in parte, nu mai are dreptul sa declare apel; - pentru a putea exercita apelul conditii: calitatea procesuala, capacitatea procesuala si existenta unui drept; - apelul nu schimba calitatea partilor; - si in apel se poate transmite calitatea procesuala, legal sau conventional; - tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel; exceptii: - in materie necontencioasa apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a participat la fond; - dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de aple are dreptul la apel si la recurs; - creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau, cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal. - obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta, indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond); - cauza: nemultumirea partii, ce vizeaza hotararea primei instante. Efectele apelului: - este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului); - este devolutiv (se rejudeca fondul, in tot sau in parte, in functie de nemultumirea partii); - in apel nu se pot formula pretentii noi; exceptii: - cerere de interventie voluntara accesorie; - cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor); - cerere reconventionala, a partilor impotriva intervenientului. - in apel nu se poate schimba calitatea partilor, obiectul si cauza cererii de chemare in judecata. - sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata; termenul este de 15 zile (termen legal imperativ daca nu este respectat apelul este respins ca tardiv) de la data comunicarii; exceptii: - hotararea de declinare a competentei instantei 5 zile de la pronuntare; - incheierea de asigurare a dovezilor, pe cale principala 5 zile de la pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost);

incheierea de indreptare a greselilor materiale 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare; - ordonanta presedintiala 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare; - hotararea de divort 30 de zile de la comuniacare; - procurorul 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a fost prezent). - termenul se intrerupe prin: - moartea partii care este interesata sa faca apelul, care urmeaza sa fie exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau interzisi); - moartea mandatarului deoarece lui i s-a comunicat hotararea; curge din nou de la comuniacrea hotararii catre parte; - imprejurare independenta de vointa partii repunerea in termen se face in 15 zile de la incetarea imprejurarii. - cererea de apel cuprinde: - numele, domiciliul partilor; - obiectul cererii (hotararea care se ataca), data pronuntarii, numarul dosarului; - cauza apelului; - aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare daca nici atunci, apelul este respins ca nemotivat; - semnatura; Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) ca la prima instanta se achita taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta), cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta; cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca sub sanctiunea nulitatii. Efectele introducerii cererii de apel: - investeste instanta de apel; - se suspenda hotararea primei instante; - se stabileste cadrul procesual; - hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante. - presedintele instantei de la curtea de apel da termen minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la 5 zile); - se judeca de 3 judecatori; - pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor; ele se arata in cerere/intampinare, sau, cel mai tarziu la prima zi de infatisare; - in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia, lipsa de calitate, puterea lucrului judecat; exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele. Incidentele in apel: - suspendarea voluntara sau legala ca in prima instanta; - perimarea judecatii ca in prima instanta; de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare; - renuntarea la judecata numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare; - renuntarea la dreptul subiectiv fara consimtamantul paratului; - achiesarea; - tranzactia.

Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu da): - daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate, va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta; - daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea; - intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare. - hotararea instantei de apel = decizie, este definitv, se comunica partilor, poate fi pusa in executare; solutia poate fi: - pastreaza sau schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata; - desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate); - daca prima instanta nu a fost competenta, desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente; - daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare, desi era competenta, desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare; - cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila, lipsita de interes, tardiva; - cererea pote fi anulata ca netimbrata etc. B. Recursul = calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita, in conditiile si pentru motivele prevazute de lege, desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala, urmarindu-se , in principiu, sa se dispuna rejudecarea fondului. - nu este devolutiv, nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate). Elementele recursului: - parti aceleasi, numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs; in privinta celor care nu au declarat recurs, sau impotriva carora nu a fost declarat recurs, hotararea devine irevocabila. (=> in cazul coparticiparii procesuale principiul independentei procesuale); cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de parte poate declara recurs cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata. - obiectul hotararea care se ataca: - hotararile date fara drept de apel; - hotararile date in apel, indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis, respins, anulat sau perimat; nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate; hotararile date in apel, prin care se desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare; - hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare, revizuire sau contestatie la titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs; - NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare, revizuirile si contestatiile la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs, hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond, dupa casare), deciziile de perimare a recursului, hotararile de stramutare; nu se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza, chiar daca nu esti multumit de considerentele hotararii; - incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea; exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii pot fi atacate separat cu recurs, insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs.

- cauza recursului nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs. Motivele de casare: cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale; cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii; cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante; cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti; cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii; cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere , a acordat mai mult sau a acordat ce nu i s-a cerut; cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina , sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii; cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau natura juridica a acestuia; cand hotararea este lipsita de temei legal; cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui mijloc de aparare care erau hotaratoare; cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt, pornind de la o apreciere eronata a probelor administrate. Sesizarea instantei de recurs: - se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata ; - temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen imperativ daca nu decaderea); exceptii: - hotararea referitoare la conflictul de competenta 5 zile de la pronuntare; - ordonanta presedintiala 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare; - hotararea de divort 30 de zile de la comunicare. - actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul echipolentei): - termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o; - termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare; - daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. Termenul se intrerupe in acelasi conditii ca la apel. Sanctiunea respingerea recursului ca tardiv se poate solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa partii. Cererea de recurs cuprinde: - numele si domiciliul partilor; - individualizarea hotararii care se ataca; - indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus ulterior) termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii; daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici pe calea contestatiei in anulare speciala; numai motivele de ordine publica pot fi invocate inaintea instantei de recurs, pana la incheierea dezbaterilor in fata acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs). - indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul); - cererea se timbreaza la 50%, se depune la instanta a carei hotarare se ataca sub sanctiunea nulitatii; dupa implinirea termenului de recurs, instanta inainteaza instantei de recurs dosarul; in 15

zile de la comunicare intimatul face intampinare - care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata.(sau se poate apara oral, in fata instantei); Efectele intoducerii cererii: - investirea instantei; - suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege) Procedura de judecata: - presedintele dispune citarea, fixeaza termenul, alege un judecator care trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte de termen; - se judeca in complet de 3 judecatori; - grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita; - se da citire raportului; - se rezolva exceptiile, se da cuvantul partilor (recurentul, intimatul, procurorul); - recurentul dezvolta oral motivele, intimatul raspunde; - instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca este cazul); - au loc dezbaterile, instanta se retrage pentru deliberare; - se pronunta hotararea in sedinta publica. Incidentele in recurs: - suspendarea voluntara sau legala ca in prima instanta; - perimarea judecatii ca in prima instanta; de la data pronuntarii hotararii de perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila; - renuntarea la judecata numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare; - renuntarea la dreptul subiectiv fara consimtamantul paratului; - achiesarea; - tranzactia dar numai in scris; - retragerea recursului. Solutiile ce se pot pronunta: - respingerea recursului ca nefondat, mentinandu-se hotararea atacata; - admiterea recursului, casandu-se hotararea initiala, in tot sau in parte; - respingerea recursului ca tardiv, iar hotararea atacata va ramane irevocabila de la data expirarii termenului de recurs; - respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de apel, neapelata). - hotararea data = decizie; - casarea cu retinere regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel; exceptii: - cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului, demonstrandu-se ca a procedat gresit o trimite instantei respective; - cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la administrarea probelor, respectiv la dezbaterea fondului se retrimite primei instante; - cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de competenta a primei instante in judecarea pricinii o trimite la instanta de fond competenta; - cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile. - casarea cu trimitere regula pentru CSJ; retrimiterea se face, dupa caz, primei instante, altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala. - la casarea cu retinere pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet; la casarea cu trimitere, in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet; - la casarea cu trimitere se rejudeca in functie de motivele de drept aratate in prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare; motivele de fapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond;

hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs; hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila; se redacteaza in 15 zile de la pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire). - principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal), desi nu este reglementat expres in cevil, se aplica. C. Recursul in interesul legii = o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul General al Romaniei, direct sau din dispozitia Ministerului Justitiei. - pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte organe cu activitate jurisdictionala, ramase irevocabile; - competenta apartine CSJ Sectii Unite; participarea procurorului si concluziile sale sunt obligatorii - obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila; - cauza recursului = incalcarea legii, a normelor de drept substantial sau a normelor procesuale prin hotararea atacata; se cere CSJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul tarii; dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei. - hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor; - decizia CSJ este obligatorie pentru instante. D. Recursul in anulare - legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general, care poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei; partile se pot adresa cu memorii procurorului general (iar daca, pana la incheierea dezbaterilor, procurorul general isi retrage motivat recursul, partile din proces pot cere continuarea judecatii); - procurorul general poate dispune, pe timp limitat, suspendarea executarii hotararilor judecatoresti, iar dupa introducerea recursului in anulare, instanta poate ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii; - competenta apartine CSJ: - sectiile Curtii daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii, tribunale si Curti de Apel; - completul de 9 judecatori in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ardinare; - Sectiile Unite in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un recurs ordinar. - obiectul recursului numai hotarari judecatoresti irevocabile; - motivele recursului 2, expres si limitativ prevazute: - cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autorizatie de construire constituie motiv de casare si pentru recursul ordinar; - se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila; - cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata ; se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. - judecata se face dupa regulile de la recurs; participarea procurorului este intotdeauna obligatorie expune motivele recursului si pune concluzii.

E. Contestatia in anulare = cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza; - doua categorii de contestatii in anulare: - contestatia in anulare de drept comun poate fi introdusa pentru urmatoarele motive: 1. lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina instanta anuleaza prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii; 2. hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut, respectiv hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale, materiale sau teritoriale exclusive instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a competentei in favoarea instantei competente. Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare de atac. - contestatia in anulare speciala poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele motive: 1. cand prin hotararea atacata, pronuntata in recurs, s-a pronuntat o solutie eronata, bazata pe o greseala materiala esentiala (ex: a fost respins recursul ca tardiv, desi nu era) instanta va desfiinta prima hotarare, dispunand rejudecarea recursului. 2. cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare, recursul fiind respins sau admis partial instanta desfiinteaza prima hotarare si dispune cercetarea motivului de recurs omis. Elementele contestatiei in anulare: - partile: contestatorul, intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in drepturi), procurorul, tertii de la judecata in prima instanta; NU si tertii care nu au participat, chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare; - obiectul: - pentru contestatia in anulare de drept comun: - hotararile instantelor de recurs; - hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat,; - hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau anulat; - hotararile in cererile de revizuire, in contestatia in anulare, in contestatia la executare, toate ramase irevocabile. - pentru contestatia in anulare speciala: - hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului, nu si cele prin care s-a solutionat fondul pricinii, prin rejudecarea lui; - hotararile pronuntate de judecatorii, date fara drept de apel. - cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate. - instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata, niciodata instanta superioara; - termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila sau nu de executare silita: - pentru hotararea cu executare silita se poate formula inainte de inceperea execuatarii si in tot timpul ei, pana la efectuarea ultimului act de executare; - pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita in 15 zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care a ramas irevocabila. - cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata; efectele introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata; nu suspenda executarea.

procedura de judecata este aceeasi ca la judecata in prima instanta, numai ca se judeca de urgenta (termene mai scurte); se judeca de aceeasi judecatori. - hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi atacata cu apel, recurs, contestatia in anulare, cu revizuire; hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila. F. Reviziurea = cale extraordinara de atac, exercitata numai impotriva hotararilor definitve, ce au rezolvat fondul; se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege. - datorita unor imprejurari noi, necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa revina, in baza noilor imprejurari. Elementele revizuirii: - partile: revizuent, intimat in revizuire, procurorul, creditorii chrografari ai partilor, succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate); - obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul: - hotararea primei instante, pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere; - hotararea instantei de apel, pronuntata la prima judecata, sau in urma casarii cu trimitere; - hotararea instantei de recurs, prin care evoca fondul, dupa casarea cu retinere. - cauza reviziuirii si motivele de reviziure: 1. dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii, ce nu se pot implini revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii initiale; instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect; 2. s-a dat mai mult, mai putin sau ce nu s-a cerut termenul de revizuire 1 luna de la comunicare; instanta va pronunta o hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul; 3. obiectul pricinii nu mai exista termenul de exercitare - 1 luna de la ultimul act de executare savarsit; in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri; 4. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator, martor, expert , pentru care a fost condamant irevocabil se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala; instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca; daca un inscris hotarator folosit ca proba a fost declarat fals se rejudeca pe baza altor probe; termenul este de 1 luna de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului; 5. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare , retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna, se rejudeca daca inscrisurile erau hotaratoare) 3 conditii, sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat (termen de 1 luna, se rejudeca hotarare noua); 6. nu au fost aparati, sau au fost aparati cu viclenie : statul (1 luna de la comunicare), organele statului (1 luna de la comunicare), disparutii (6 luni de la data la care revin), incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc capacitatea de exercitiu) rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari; 7. exista contrareitate de hotarari doua hotarari definitive contradictorii date de doua instante in dosare diferite, cu tripla identitate de subiecte, obiecte, cauza, nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari, se cere anularea celei de-a doua hotarari 5 conditii; termen de 1 luna de la comunicarea celei de-a doua hotarari; se va anula a doua hotarare instanta competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua;

8. exista un motiv independent de vointa partii , pentru care partea nu a venit la judecata si nici nu a putut instiinta instanta; conditii: partea sa fi fost legal citata, motivul sa fi fost independent de vointa partii, partea sa fi fost in imposibilitate de a veni la judecata si de a instiinta instanta termen 15 zile de la incetarea motivului; instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul. instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca cu exceptia pct-lui 8; cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata, taxa de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri; procedura este identica cu judecata in prima instanta.

PROCEDURILE SPECIALE I. Ordonanta presedintiala 1. Conditii de admisibilitate a. urgenta atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara; b. masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic nu se pot lua masuri definitive, care sa rezolve in fond litigiul; trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului); c. sa nu prejudece fondul. - la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul, calitatea, capacitatea; 2. Sesizarea instantei si procedura de judecata - cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului); - investirea instantei prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar; - judecata la judecatorie de 1 singur judecator, iar la tribunale si curti de apel de 2 judecatori; termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile), dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita; - ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea - dar se poate suspenda, la cerere; instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea); apelul si recursul se judeca de urgenta si, cu precadere, cu citarea partilor; - este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita; - nu este admisibila chemarea in garantie; - sunt admisibile atat apelul cat si recursul, dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare; - nu este admisibila revizuirea. 3. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale a. in materia raporturilor de familie pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului, eventual a copiilor, in locuinta comuna, restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate); b. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate care impun anumite sarcini, restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate;

10

c. in materia raporturilor locative daca sunt indeplinite prevederile art. 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari); d. in materia executarii silite pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii; e. in materie comerciala pentru celeritate. - a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare, oprirea actelor de concurenta neloaiala, pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati. II. Refacerea inscrisurilor - refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta, sustragere sau a unor imprejurari de forta majora ; - obiectul: - dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a); - dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b); - dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c); - actele notariale disparute. - pentru (a) refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii, care fixeaza termen, chiar si din oficiu si dispune citare partilor, cere copii de pe inscrisuri; incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul; inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora; - pentru (b) hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari, iar daca acesta a disparut - pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii; daca nu se poate se refac ca la pct a; daca nici asa nu se poate se rejudeca; - pentru (c) se foloseste procedura de la pct a si b. III. Oferta de plata - in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor, in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor, sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj, ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc; - => conditii: - sa fie facuta creditorului, ce are capacitatea de a primi, sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul; - sa fie facuta de o persoana capabila de a plati; - sa fie facuta pentru toata suma exigibila, pentru dobanzile datorate, pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide; - oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata; - oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte. - se incepe prin o somatie in care se arata ziua, locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat; somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar; - daca creditorul primeste plata pv ce va fi semnat si de catre creditor; - dupa consemnarea sumei, debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii, iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii;

11

daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice, dupa ce a fost somat, iar debitorul are nevoie de loc, poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte. IV. Procedura divortului 1. Procedura divortului este o procedura speciala 2. Instanta competenta in materia divortului - dispozitii derogatorii in ceea ce priveste competenta teritoriala instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor, insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei, ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura, dar, in acelasi timp, este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii); - daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca, la data introducerii cererii, nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat; - daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara) 3. Sesizarea instantei de divort - actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant, iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot; - in cazul in care un sot este disparut citarea lui se face prin publicitate; - interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? pareri impartite (Ciobanu da); daca ulterior introducerii cererii de divort, sotul reclamant isi pierde luciditatea el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore. Cererea de divort. Taxa de timbru - in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala, sau precizarea ca asemenea copii nu exista; - cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei, care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus) Cererea reconventionala - sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort; cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute pana la aceasta data; - reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge; - reconventionala nu este, in principiu, obligatorie; instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala, cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti. 4. Particularitati privind faza de judecata - presedintele fixeaza termen; intampinarea nu este obligatorie; - daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora; - daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate, dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare), instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere, si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca.

12

Obligativitatea infatisarii personale a partilor - sotii nu pot sta in proces prin mandatar; exceptii: - daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate; - daca este impiedicat de o boala grava; - daca este pus sub interdictie; - daca are resedinta in strainatate. - sedinta se desfasoara dupa regulile de drept comun. A. Publicitatea - cererea se judeca in sedinta publica; pronuntarea hotararii se face in sedinta publica. B. Prezenta obligatorie a reclamantului - prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului; - daca la primul termen lipseste reclamantul cererea va fi respinsa ca nesustinute; - daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti, procesul se va suspenda. C. Regimul probelor Derogari: - rudele si afinii partilor, cu exceptia descendentilor pot fi martori; - interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort. - in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie, care se solutioneaza din oficiu de catre instanta), vor fi ascultati parintii, autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie poate sa isi expuna parerea in scris, dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris, hotararea este casabila) si minorii, daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu). D. Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului - se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort presupun dovedirea urgentei. E. Judecarea unor cereri accesorii - cererile accesorii sunt: - incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori; - instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa; - daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta; - pensia de intretinere, la solicitarea sotului interesat; - la cererea partilor asupra beneficiului contractului de locatiune. F. Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort - se stinge prin impacare in orice faza a procesului, chiar daca vine in apel sau recurs, iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii. G. Hotararea de divort si efectele ei; - deliberarea, pronuntarea si redactarea hotararii dupa dreptul comun; totusi, hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca partile solicita instantei aceasta. - in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun); - prin hotarare, instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu, chiar in lipsa cererii partilor, precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti.

13

H. Caile de atac - pentru apel si recurs 30 de zile de la comunicarea hotararii; - o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii. 5. Divortul prin consimtamantul sotilor Conditii: - pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei; - nu exista copii minori rezultati din casatorie. - presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni; daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei, se trece la judecarea cererii, fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. V. Actiunile posesorii 1. Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt) - judecata actiunilor petitorii dupa regulile procedurale de drept comun; - judecata actiunilor posesorii procedura speciala: - actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat; => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate; - chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar, nu are calificarea de actiune reala; - se clasifica in: - actiuni in complangere (actiunea generala) actiunea posesorie generala de drept comun, prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat - actiuni de reintegrare (actiunea speciala) actiunea posesorie speciala, prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara, atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta. 2. Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii - conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia; poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica duce la pierderea completa a posesiei); - ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea - intentia de a nega, de a modifica, de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica, cel mult o actiune in despagubiri); - tulburarea problema de fapt, care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba, ramanad la aprecierea judecatorului; - pentru actiunea in complangere 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare; b. reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba); c. posesia sa fie utila, apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune: - sa fie exercitata in nume propriu; - sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale; - sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert);

14

sa fie netulburata sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia; - sa fie publica, nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul, a.i. acesta sa nu o poata cunoaste). - pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) 1 singura conditie sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare. 3. Sesizarea instantei - judecatoria in raza careia se afla bunul imobil; - cu privire la cererea de chemare in judecata se aplica regulile de drept comun. 4. Particularitati privind judecata si hotararea Judecata regulile de drept comun; derogari: - la judecatorie complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula complet de 3 judecatori); - cererile se judeca de urgenta si cu precadere; - hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior, daca situatia a ramsa neschimbata. VI. Partajul judiciar 1. Sediul materiei. Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare - cei interesati pot recurge la un partaj voluntar, prin buna invoiala si, numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar; - partajul judiciar se poate realiza: - pe cale principala; - pe cale accesorie (in procesul de divort); - pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare). - partajul judiciar este obligatoriu: - daca vreunul din proprietarii comuni lipseste; - daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar; - in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei, la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti. 2. Sesizarea instantei - de regula judecatoria; - in ceea ce priveste competenta teritoriala: - pentru un partaj succesoral instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante; - pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie, coposesie: - daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia, pe calea principala instanta de la domiciliul paratului; - daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie). Partile in partaj - nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune; cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari, altfel partajul va fi nul. - un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii;

15

in procesul de partaj pot interveni terte persoane, fie din proprie initiativa, fie la cererea uneia din partile initiale. Cererea de chemare in judecata - daca indiviziunea provine din succesiune, cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului, averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului), numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor), datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct; - timbrarea cererii pentru stabilirea masei succesorale, iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit taxa fixa + timbru judiciar; daca nu capata carcterul unei cereri in revendicare se va taxa la valoare; se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor) - cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand); impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva. 3. Procedura partajului Doua etape: - admiterea in principiu se face printr-o incheiere si va constata: - calitatea de copartas a partilor; - cota parte ce se cuvine copartasilor; - bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct); - se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor) asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei; - incheierea este premergatoare nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala; - daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata este necesar sa existe si incheierea de dezbateri; - incheierea are caracter interlocutoriu leaga instanta, care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze, spre ex daca datorita conexarii, a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila); - daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere- actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule. - partajul propriu-zis: - judecatorul delegat loturile in camera de consiliu, cu citarea partilor; la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare; - judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara); daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor, judecatorul este dator sa le explice consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze, la cerere, toate probele necesare stabilirii acestei valori; - daca instanta nu deleaga un judecator, toate atributiile acestuia vor reveni completului; - modalitatile de realizare a partajului: - partajul in natura trebuie sa constituie regula; se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor pentru o mai buna valorificare economica a bunului; daca unul are locuinta, nu i se poate acorda tot acestuia locuinta, masina se acorda unuia care are permis de conducere etc; impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de

16

regula se recurge la atribuire, pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor); se compenseaza prin sume de bani; - atribuirea bunului unui copartas in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila; - vanzarea bunurilor modalitatea extrema, daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati: - daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite); - daca adjudecatar este unul din copartasi depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia, in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva, sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau; - sumele rezultate se impart de instanta, in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj. 4. Hotararea de partaj. Efecte. Executare - partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur, de la defunct, inca de la data decesului acestuia, toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj, si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi; - hotararea ramasa definitiva titlu executoriu si este susceptibila de executare, indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare; executarea cu privire la predarea bunurilor impartite poate fi ceruta in termen de 3 ani. VII. Procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere 1. Persoanele supuse controlului. Justificarea controlului averilor - obligatia declararii averii pentru: demnitari, magistrati, functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome, FPS, BNR si bancile cu capital de stat, total sau partial; este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit; - declaratia de avere in scris, pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii, bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune), in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile, care presupun validarea inaintea validarii); nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii. 2. Procedura de control - doua faze: - cercetarea de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel), formata din 2 judecatori de la curtea de apel, desemnati de catre presedintele acesteia, si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel, desemnat de primul procuror al acestui parchet. - faza judecatii competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate, ministrul finantelor si procuror, in termen de 15 zile de la comunicare, la CSJ); pentru demnitarii de la art.2 alin 1 CSJ, in complet de 3 judecatori, desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ in complet de 9 judecatori) 3. Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita - ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau, dupa caz, hotararea instantei de judecata irevocabila, prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata va fi publicata in Monitorul Oficial;

17

persoana a carei avere a fost declarata, in tot sau in parte, nejustificata, va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil); executarea silita dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei); bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie sumele se fac venit la bugetul de stat; pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza; cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor.

EXECUTAREA SILITA - este a doua faza a procesului civil are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta; - este parte a procedurii civile; - Codul de procedura civila sediul general al materiei exista si reglamentari speciale. = procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrange, cu ajutorul organelor de stat competente, pe acel ce-i incalca dreptul, sa execute prestatia specificata in titlu, asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate. Clasificarea normelor executionale: a. in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale; b. in functie de obiectul reglementarii: de organizare, de competenta si de procedura propriu-zisa); c. dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive. I. Modalitatile si formele executarii silite 2 modalitati: a. executarea silita directa (in natura): - mobiliara; - imobiliara; - executarea altor obligatii de a face sau a nu face. b. Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar): - mobiliara; - imobiliara; - urmarirea frcutelor prinse de radacini; - urmarirea veniturilor unui imobil; - decontarea bancara. - transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face: - daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala de predare a bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata in natura, ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului); - daca hotararea este cu o singura condamnare, creditorul, pentru a realiza aceasta transformare, trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea unei noi cereri de chemare in judecata); - participantii sunt: partile, organele de executare, tertele persoane direct interesate, anumite organe de stat, altele decat instantele judecatoresti;

18

partile: creditor urmaritor si debitor urmarit; coparticiparea procesuala, posibila in faza de judecata, inceteaza in faza executarii silite (explicatia caracterul unipatrimonial al executarii silite); creditorul are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca determina si metoda de urmarire exceptii: - pentru persoanele incadrate in munca dreptul de urmarire al persoanelor juridice creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu; - imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale; - creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei; - vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv, afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare; - daca debitorul justifica, prin contracte de arenda autentice, ca venitul curent al imobilelor sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei, dobanzilor si cheltuielilor, si daca el da delegatie creditorului de a percepe acel venit, judecatoria poate suspenda urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei). este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii debitorului; transmisiunea poate fi universala, cu titlu universal, cu titlu particular; pot fi urmariti si garantii, mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu; sub beneficiu de inventar numai in limita mostenirii; mostenitorii cu titlu particular doar pentru bunul mostenit, si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv); poate exista NUMAI o coparticipare activa mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor; in cazul in care debitorul a decedat, trebuie facuta distinctia dupa cum: - decesul a survenit inainte de a incepe executarea hotararile si titlul executoriu nu se vor putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul deschiderii succesiunii, in numele colectiv al succesorilor, fara a se arata numele si calitatea fiecarui succesor; - decesul a survenit dupa inceperea executarii si au ramas mostenitori care toti sunt majori, executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile dupa ce, printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului; daca exista mostenitori minori, executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal. instanta competenta prima instanta de fond ; daca prima instanta este curta de apel, hotarare se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel; atributiile ei: - judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite); - judeca cererile de poprire; - judeca cererile de executare silita imobiliara; - controleaza activitatea executorilor judecatoresti. procurorul poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti; poate pune concluzii in procedura executarii; exercita cai de atac specifice (contestatia la executare); tertii pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor, precum si datorita obligatiei impuse de lege de a comunica date despre bunuri, sume de bani (datorie, dobanda); organele de executare silita = executorii judecatoresti, ce functioneaza pe langa judecatorii si tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei; ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu);

19

obiectul executarii silite obligatia in natura (la executarea silita directa); banii sau bunurile debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta); exceptii vezi mai jos. II. Pornirea executarii silite - conditii: - sa existe un titlu executoriu; - cererea de executare formulata in termenul de prescriptie; - debitorul sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite; - sa nu existe impedimente la efectuarea executarii. 1. Titlurile executorii = actele ce servesc la pornirea executarii silite, respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act; - in principiu, sunt hotararile judecatoresti ramase definitive, iar pentru stramutarea de hotare si toate celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile; - titluri executorii: hotararile judecatoresti, actele autentice, cambiile, biletele la ordin, CEC-urile, titlurile executorii notariale, pv de contraventii, contractele de v-c, contractele de prestari servicii, contractele de inchiriere de locuinte de stat, contractul de imprumut, hotararea de partaj, hotarari arbitrale investite cu formula executorie. - conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare: - sa fie definitiva; - sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a creditorului, timbrata, introdusa la prima instanta, iar instanta da o incheiere, fara citarea partilor); - creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act), lichida (suma sa rezulte din act, catimea sa fie determinata), exigibila (ajunsa la scadenta cand s-a dat un termen, executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen creditorul va putea sa ceara executarea inainte de termen daca: - debitorul a fugit; - debitorul risipeste averea sa; - alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale; - prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului, sau nu a dat asigurarile promise, incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie.) 2. Cererea de executare. Instiintarea prealabila a debitorului - actul procedural prin care se declanseaza executarea ; cuprinde toate mentiunile unei cereri de chemare in judecata, precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu; la cerere se anexeaza titlul executoriu, pentru a se intocmi somatia; cererea se depune: - la prima instanta in cazul hotararilor definitive si irevocabile; - la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului aceasta va trimite cererea si hotararea pentru investire si executare la prima instanta; - cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita (prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei executorii a titlului executoriu, ce produce urmatoarele efecte juridice: - stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii; - stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita; - stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite.)

20

instanta trimite cererea executorului judecatoresc, impreuna cu titlul executoriu pentru indeplinirea formelor de somare; - instiintarea nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu somatia sau comandamentului sub sanctiunea nulitatii. III. Incidente care impiedica, suspenda sau sting executarea silita Prescriptia dreptului de a cere executarea silita 3 ani, iar pentru drepturile reale si cele personale nepatrimoniale = 30 de ani; - termenul incepe sa curga: - de regula, de la ramanerea definitiva a hotararii, - iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept de la pronuntarea hotararii; - pentru hotararile cu prestatie succesiva, termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii, de la data cand a devenit exigibila; - pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor de la expirarea termernului de gratie. - daca termenul de prescriptie s-a implinit obligatia nu se mai poate executa silit, iar hotararea judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu, de organul de executare silita); daca debitorul executa de buna-voie obligatia, nu mai are dreptul sa ceara prestatia inapoi; - termenul de prescriptie se poate suspenda pentru: - forta majora; - cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei, aflate pe picior de razboi; - cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate; - cat timp incapabilul nu are orcotitor legal; - in timpul casatoriei, intre soti. Dupa suspendare la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare. - cursul prescriptiei se intrerupe cand: - se face primul act de executare silita; - cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola; - cand creditorul a facut cerere de executare silita, cu conditia ca ea sa nu fie anulata, perimata, respinsa. Dupa intreruperea termenului de prescriptie, curge un nou termen de prescriptie, la care nu se adauga cel scurs anterior. - repunerea in termenul de prescriptie se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii, printro cerere de repunere in termen si o cerere de executare, ambele depuse la prima instanta de fond. Suspendarea executarii silite = oprirea provizorie a executarii obligatiei pe calea executarii silite; ea poate fi: a. suspendare voluntara: - expresa (cand creditorul comunica executorului judactoresc sa suspende executarea silita); - tacita (cand creditorul este dezinteresat de executarea silita ex: nu participa la anumite operatiuni unde prezenta lui era obligatorie) b. suspendare legala: - de drept in cazurile de suspendare legala de drept; - judecatoreasca la latitudinea instantei sesizata cu cererea celui interesat (in cazul exercitarii revizuirii, contestatiei in anulare, contestatiei la executare, in cazul hotararilor cu executare vremelnica, in cazul urmaririi bunurilor imobile) dupa incetarea motivului, la staruinta creditorului, executarea isi reia cursul firesc.

21

Perimarea executarii silite = sanctiune procedurala ce consta in stingerea executarii silite inceputa; se aplica pentru discontinuitatea actelor executarii silite, din vina creditorului, pe o perioada de 6 luni. - in cazul in care nu a expirat termenul de a putea cerere executarea silita, creditorul va face o noua cerere la executorul judecatoresc, care trimite o noua somatie debitorului => se va putea incepe executarea silita; - cursul perimarii poate fi intrerupt printr-un nou act, facut pana la implinirea celor 6 luni: ori un act de executare facut de debitor, ori o noua staruinta a creditorului; - cursul perimarii poate fi suspendat: - cand exista un motiv de suspendare a executarii silite; - cand exista un motiv independent de vointa partilor. Efectul perimarii executarii silite = stingerea executarii silite in faza in care se afla. Alte impedimente care duc la intarzierea executarii silite: - termenul de gratie; - termenul de instiintare prealabila a debitorului (prin somatie, comandament = 1 zi, 8 zile, 30 de zile); - depunerea unei cautiuni de catre creditor; - decesul debitorului inainte de pornirea executarii silite, executarea fiind amanata pana la rezolvarea succesiunii; - imobilul minorului sau interzisului nu se poate pune in vanzare pana cand nu s-au vandut bunurile mobile ale acestora; - cand asupra bunului urmarit exista proprietate comuna, trebuie efectuat partajul; - in cazul beneficiului de discutiune detinatorul unui bun ipotecat poate cere creditorului sa se indrepte mai intai asupra celorlalte imobile ipotecate ale debitorului; - concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor: cand sunt mai multi creditori pentru mai multe imobile ale debitorului: debitorul cere sa i se acorde timp pentru a pune in vanzare un imobil care i-ar indestula pe toti, apoi celelalte imobile; - beneficiul de discutiune (atunci cand fidejusorul ii cere creditorului sa ii urmareasca prima oara imobilele creditorului si apoi pe ale sale) si cel de diviziune in cazul fidejusiunii (cand sunt mai multi fidejusori, cel care este urmarit poate cere creditorului sa isi divida urmarirea si pe ceilalti fidejusori; daca unul dintre fidejusori este insolvabil acesta trebuie urmarit inainte de a se cere divizarea, deoarece dupa aceea el nu mai este raspunzator; daca creditorul face de la sine in putere diviziunea, el va suporta eventuala insolvabilitate a unor fidejusori, indiferent de momentul aparitiei acesteia); beneficiul de discutiune poate fi opus si cand creditorul personal al unuia sdin soti urmareste bunurile comune inainte de a urmari bunurile proprii ale sotului debitor. IV. Obiectul executarii silite - distinctie intre : - obiectul executarii silite directe bunurile mobile/imobile din titlul executoriu, pe care debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul este obligat prin hotarare/alt titlu; - obiectul executarii silite indirecte bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei; avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare; pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt expres exceptate de lege:

22

1. bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie; bunurile cumparate in rate, pana la restituirea integrala a creditului); 2. bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite ; a. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute - nu intereseaza daca debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite; nu se vor putea urmari/vinde pentru orice fel de datorie: - lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in casa; - vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi; - armele, echipamentele, imbracamintea ofiterilor; - icoane, portrete de familie. b. bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative pot fi urmarite numai pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri; ex: nu se pot urmari si vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat, animale, seminte, ingrasaminte pentru cultivarea pamantului, faina, malaiul, alte produse pentru hrana debitorului si a familiei sale pentru o luna, 1 vaca, sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau 10 oi la alegerea debitorului, instrumente sau carti neceasre pentru stiinta, arta, profesia debitorului etc. c. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative - nu se vor putea urmari, sechestra, decat numai pentru datorii de alimente, chirii: sumele, pensiile care s-au acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara; rentele viagere daruite debitorului sub conditia de a nu se putea urmari; => cand aceste sume pot fi urmarite, instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste; d. regimul veniturilor debitorului: - venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale : salariile, celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel; sumele cuvenite in baza dreptului de autor, inventator, inovator; remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti; pensiile de orice fel; => toate acestea pot fi urmarite: - pana la din salariul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere; - pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii publice; - pana la 1/5 - pentru orice alte datorii. Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri, ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste din slariul lunar net. - veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale: ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia in caz de desfacere a contractului de munca si ajutorul de somaj nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare corporala, dar numai pana la din salariul lunar net; - veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale nu se pot urmari pentru nici o datorie: ajutorul pentru caz de deces; ajutorul pentru sarcina, lehuzie, ingrijirea copilului bolnav, bursele de studii;

23

e. daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar - ele nu pot fi urmarite decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand din cele penale. V. Executarea silita directa 1. Executarea silita mobiliara - creditorul face somatie debitorului, prin executorul judecatoresc pentru ca, in cazul in care nu preda intr-o zi bunul, se va trece la executarea silita; - daca debitorul nu executa, executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul care face obiectul executarii; - daca debitorul refuza sa deschida usa executorului, acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un politist pentru a intra; - in cazul in care deschide, dar refuza sa predea bunul, executorul ii va lua bunul in prezenta a doi martori, dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare, iar aceasta pronunta o incheiere a ultimului act de executare. 2. Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor) - creditorul someaza debitorul prin executor ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei nu evacueaza, va fi evacuat fortat; - executorul, insotit de politist si de creditor evacueaza fortat debitorul; - daca debitorul refuza sa deschida, sau deschide dar refuza sa evacueze pv de impotrivire si se trece la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul este pus in posesia bunului; - se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta, creditor si debitor; instanta da incheierea ultimului act de executare. 3. Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face - obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare; - creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face poate fi autorizat sa distruga el, pe cheltuiala debitorului + despagubiri; - daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la indeplinire, pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice faptul personal al debitorului). VI. Executarea silita indirecta (urmarirea silita) a. Urmarirea silita mobiliara - prin valorificarea bunurilor mobile ale creditorului la licitatie: - creditorul face somatie, prin executor pentru ca creditorul, intr-o zi de la primirea somatiei sa plateasca; - executorul constata ca obligatia nu s-a executat se deplaseaza la domiciliul debitorului, ii identifica si sechestreaza o cantitate de bunuri mobile (valoarea cuantumului obligatiei); - intocmeste pv de sechestru si o lista a bunurilor sechestrate (o copie pentru custode); - depune la instanta originalul pv si al listei, iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunurilor nulitatea vanzarii timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia; dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare); locul licitatiei poate fi: in fata judecatoriei, la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor);

24

instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte, iar executorul lipeste afise (afipte) pentru publicitatea vanzarii: pe strazi, la usa judecatoriei, la Primarie, la locul vanzarii (in caz contrar executorul amenda si despagubiri); - in ziua licitatiei, executorul se duce la locul unde se afla bunurile ii da custodelui o chitanta de eliberare, ia bunurile si le duce la locul vanzarii; - licitatie: executorul striga pretul minim le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare; dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta - pv despre modul in care s-a desfasurat licitatia, iar restul bunurilor le preda debitorului; executorul depune banii la CEC iar recipisa si pv la instanta; - distribuirea pretului: (1) sumele pentru executor; (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea; - instanta finalizeaza executarea, dand ultimul act de executare. b. Poprirea = acea forma de executare silita indirecta, prin care creditorul urmareste suma pe care un tert o datoreaza debitorului urmarit, in scopul satisfacerii creantei sale. => se naste un nou raport juridic cel intre creditor si tert. - subiectele popririi: creditorul popritor, debitorul poprit si tertul poprit; - in cazul popririi executorii (cea bazata pe titlu executoriu si cand creditorul nu depune cautiune) suma obtinuta de la tertul poprit se da creditorului. - daca sunt mai multi creditori , unii cu titluri executorii si altii fara, dupa ce instanta valideaza poprirea, suma de la tertul poprit se imparte creditorilor cu titluri executorii, ceilalti urmand sa se indestuleze dupa ce au obtinut titlu executoriu; - daca poprirea actioneaza asupra tertului poprit, ordinea de preferinta a platii este urmatoarea: - pentru obligatii de intretinere; - despagubiri pentru moarte sau vatamare corporala; - impozite si taxe datorate statului; - plata pagubelor provocate domeniului public; - alte datorii, toate pana la din salariul net. - daca poprirea este supra altor sume decat salariul, ordinea de preferinta este: - creditorul urmaritor caruia i se achita cheltuielile cu executarea silita si suma datorata de debitor; - se plateste custodele; - alti creditori care au facut declaratie ca urmaresc si ei averea debitorului; - ceilalti creditori. - obiectul popririi: oricare sume urmaribile si oricare bunuri mobile sesizabile datorate de tert debitorului; NU se pot urmari imobile. Procedura popririi executorie - se caracterizeaza prin existenta titlului executoriu; - are doua faze: (1) infiintarea popririi si (2) validarea porpririi; - pe baza titlului si a unei cereri de poprire formulata de creditor (care cuprinde: cauza pe baza careia se face poprirea, suma creantei si titlul executoriu anexat) instanta de executare ( in a carei raza se afla domiciliul debitorului, sau cea de la domiciliul tertului = judecatoria, indiferent de natura si valoarea creantei) judeca cererea (in camera de consiliu, de un judecator); - daca cererea este admisa, instanta va incuviinta poprirea, pronuntand ordonanta/incheierea de poprire (care are ca efect indisponibilizarea totala a sumelor pe care le datoreaza tertul pentru protejarea de concursul altor creditori); in prealabil judecarii cererii sunt citati creditorul, tertul si debitorul pentru termenul la care o valideaza, iar la termenul de validare au loc dezbateri

25

contradictorii, se administreaza probe, aparari, se rezolva contestatii la poprire, daca sunt mai multi creditori le conexeaza cererile => se pronunta hotararea de validare a popririi (prin care se naste raportul juridic dintre creditor si tertul poprit); se poate face apel in 15 zile de la comunicare; orice parte interesata poate face contestatie la poprire PANA la validarea acesteia, DAR nici in cadrul contestatiei si nici in cadrul validarii nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia titlului executioriu (DECAT daca acesta este un act care nu este rezultatul judecarii contradictorie) executarea popririi se face atunci cand hotararea de validare a ramas definitiva.

Poprirea executorie fara validare - este o forma speciala de poprire si se incuviinteaza pentru: pensii de intretinere, restituirea alocatiilor pentru copii; - pe baza hotararii definitive investita cu formula executorie (titlu executoriu) instanta dispune efectuarea popririi printr-o incheiere care este executorie de drept si care se comunica din oficiu tertului poprit; daca debitorul se muta cu seviciul, tertul poprit va instiinta noua instituite trimite titlul executioriu prin scrisoare recomandata. Poprirea asiguratorie - creditorul nu are inca titlul executoriu si depune cautiune => poate fi o masura de asigurare a creantei sale ce se afla in faza de judecata; - consta in indisponibilizarea unor sume de bani pe care debitorul parat la are de primit de la un tert datornic. - cererea se introduce la instanta unde se afla cererea principala sau, daca creditorul nu a introdus inca cererea de chemare in judecata la instanta domiciliului paratului sau la cea de la domiciliul tertului poprit; - daca este admisa cererea de poprire instanta pronunta o ordonanta de poprire. c. Urmarirea fructelor prinse de radacini - pentru a interveni aceasta urmarire silita: - creditorul trebuie sa aiba titlu executoriu (daca nu nu se va pune sub sechestru); - debitorul sa fie proprietarul sau uzufructuarul fondului; - fructele sa fie neculese; - urmarirea sa fie in perioada cu minim 6 saptamani inaintea coacerii fructelor; - creditorul trebuie sa faca cererea (care sa fie incuviintata de instanta) si sa trimita somatie debitorului ca acesta in 2 zile sa isi plateasca datoria; - executorul judecatoresc se deplaseaza la recolta, insotit de 1 politist si 2 martori, stabileste un custode in grija si administrare caruia se da recolta, apoi pv referitor la operatiunile facute, semnat de cei prezenti la urmarire; originalul pv se depune la instanta care citeaza partile, iar la termenul din citatie, in urma dezbaterilor stabileste ziua si locul vanzarii, se face publicitatea vanzarii; - suma obtinuta din vanzarea fructelor va fi distribuita de instanta de executare creditorilor; instanta da incheierea ultimului act de executare. d. Urmarirea veniturilor unui bun imobil - se urmaresc chiriile, arenzile si orice alte venituri ale imobilului al carui proprietar sau uzufructuar este debitorul; - creditorul introduce cererea de executare silita, de sechestrare a veniturilor imobilului, la instanta in a carei raza teritoriala se afla imobilul; - daca creditorul are titlu executoriu nu trebuie sa plateasca cautiune;

26

daca instanta incuviinteaza sechestrul se va trece la publicitate si instanta da hotararea de incuviintare a sechestrului, care va fi transcrisa in registul imobiliar; - executorul se deplaseaza la imobil si intocmeste pv din care sa rezulte ca i-a instiintat pe chiriasi de infiintarea sechestrului si de obligatia de a depune chiriile la CEC sau la instanta; - originalul pv se preda la instanta, care ii citeaza pe creditori si pe debitori, au loc dezbateri; cand instanta admite cererea de executare pronunta o hotarare de validare a urmaririi, prin care se dispune plata periodica de sume pana la indestularea creantei creditorului; cand creditorul si-a indestulat creanta, instanta da incheierea ultimului act de executare. e. Urmarirea silita imobiliara - cerere de executare la instanta in a carei raza se afla imobilul - in care se arata si valoarea imobilului, apreciata de creditor sau de un expert; - instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti; - creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria; - comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu, somatia sa plateasca datoria, instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie, valoarea imobilului; este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni, pentru a fi indisponibilizat imobilul; dupa indisponibilizare, imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane; - dupa expirarea celor 30 de zile, executorul se deplaseaza la imobil pv, care va fi depus la instanta de executare; la cererea crditorului, instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii mimim 4 saptamani de la data primei publicatii); - in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii; instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine, in regim de urgenta; - partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie); - vanzarea se poate amana: - daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste; - cand amanarea se cere de creditor si de debitor, iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc; - cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat. - la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea; se citesc conditiile de vanzare ale imobilului; incep strigarile, dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului; strigarile incep de la pretul strigat de creditor, ce a fost publicat 75% din valoarea de circulatie a bunului; daca bunul nu se vinde la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%, daca nu se vinde, la a treia licitatie bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu, iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare; daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu, acesta va primi bunul, daca nu dupa trecerea celor 8 zile adjudecatarul provizoriu devine definitiv); se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit, peste pretul stabilit de creditor; cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii); - instanta da ordonanta de adjudecare, care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia; ordonanta se transcrie in Cartea funciara; in termen

27

de 40 de zile de la transcriere, impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege; se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul; - orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare - imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator); imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus; este aparat impotriva evictiunilor, debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator; - dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie, creditorii depun titlurile executorii, in vederea intocmirii tabloului de creditori; tot in acest scop instanta citeaza creditorii, au loc discutiile in contradictoriu, iar instanta emite mandatele de plata; creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara se fae plata, creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala, confirmand ca au primit sumele; CEC ul le trimite instantei , impreuna cu chitantele de plata finalizarea urmaririi silite a imobilului. VII. Contestatia la executare = mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu; - subiectele: vatamatul (debitorul, creditorul, tertul), procurorul; tertul in cazul in care este vatamat prin executare, in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului, bunuri ce constituie proprietatea tertului; in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare, iar daca tertul a pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei, poate formula o actiune pe calea principala; - obiectul contestatiei: - contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu); - contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa, respectiv urmarirea silita); - trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice, ce nu pot fi aduse la indeplinire => revizuirea; NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si dispozitiv calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca hotararea este definitiva); - cauza contestatiei: - in cazul contestatiei la titlu clarificarea dispozitivului hotararii; - in cazul contestatiei la executare desfiintarea actelor de excutare nelegale; - instanta competenta: - in cazul contestatiei la titlu instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa; - in cazul contestatiei la executare instanta care executa hotarare (prima instanta de fond); - termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare; - primul act de executare: - somatia la executarea silita directa; - pv de sechestru la executarea silita indirecta mobiliara; - comandamentul la executarea silita indirecta imobiliara. - ultimul act de executare: - la poprire ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi;

28

la urmarirea silita imobiliara indirecta ramanerea definitiva a ordonantei de executare; - la toate celelalte tipuri de executare incheierea de executare. - exista repunere in termen care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului impiedicarii; cererea este ca o cerere de chemare in judecata; se arata pe larg motivele plangerii; se anexeaza actele doveditoare, se timbreaza; procedura de judecata: - se judeca in regim de urgenta; se citeaza partile; - se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu proba este numai hotararea a carei interpretare se cere; in cazul contestatiei la executare orice proba); - au loc dezbaterile, se pronunta hotararea; - in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza, pe cale incidentala, impartirea bunurilor comune ale sotilor; - pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu poate fi atacata cu aceleasi cai cu care putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit; - pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare apel in 15 zile de la comunicare; efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa: - daca ii respinge contestatia se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor achita despagubiri pentru intarzierea executarii; - daca este admisa contestatia se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala hotarare. VIII. Intoarcerea executarii are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia anterioara introducerii cererii de chemare in judecata; se aplica: - hotararilor cu executie vremelnica; - hotararilor definitive casate; - hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare, revizuire sau contestatia la executare; creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta; in cazul in care a vandut bunurile creditorul va restitui contravaloarea acestora; intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii, formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani), in cazul in care nu se refera la un drept imprescriptibil; termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare.

29

IX. Executarea creantelor bugetare se executa creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri publice; se realizeaza, in primul rand, prin incasare efectiva, si numai cand e cazul prin executarea silita; daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare, cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale, intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996; organele de executare: - pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice: - organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile subordonate acestora; - unitatile subordonate directiei generale a vamilor; - directiile de specialitate din MF; - pentru alte creante bugetare prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice centrale/locale; competenta organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile; in cazuri exceptionale executorul judecatoresc in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala; titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste calitatea de titlu executoriu; de regula sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege; pentru obligatiile bugetare, titlul executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc; instiintarea prealabila a debitorului - incunostiintare de plata = act premergator executarii silite; daca debitorul nu plateste in 15 zile, executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa plateasca in 15 zile; somatia caracterul unui act incepator de executare; prescriptia dreptului de a obtine executarea silita 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita pentru creantele provenind din imopozite, taxe, contributii, majorarile aferente; pentru celelalte creante 3 ani; sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie deosebite fata de dreptul comun; sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de prescriptie nu se restituie; nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri: - bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare muncii agricole; - bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel; - alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta; - combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei, socotit pe 3 luni de iarna;

30

casa locuita de debitor si de familia sa, impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai multe se excepteaza doar cea folosita); aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni; - obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave. - modalitatile de executare pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea, executarea silita a bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile; Poprirea - se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu; - creditorul trebuie sa il instiinteze pe debitor; - poprirea nu e supusa validarii; tertul poprit este obligat ca in termen de 5 zile sa instiinteze organele de executare daca datoreaza vreo suma debitorului, iar poprirea se considera infiintata la data instiintarii tertul este obligat sa faca retinerile de indata; pentru creantele bugetare tertii care detine conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara; - daca tertul poprit instiinteaza ca nu datoreaza nimic sau nu face retinerile, organul de executare sau alte persoane interesate sesizeaza instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul tertului poprit, care, pe baza de probe, va mentine poprirea sau o va desfiinta; tertul poprit poate fi amendat daca nu isi respecta obligatiile. Executarea silita asupra bunurilor mobile - prin sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului care nu sunt exceptate; - sechestrul se aplica de organul de executare, printr-un proces verbal care are ca efect indisponibilizarea bunului; bunul poate fi lasat in custodie sau ridicat; odata cu aplicarea sechestrului organul de executare va face si evaluarea bunului prin persoane specializate; - daca obligatia nu se achita in termen de 30 de zile de la data incheierii pv de sechestru se va proceda la valorificarea bunului, cu exceptia situatiilor in care instanta a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executarii; - se poate proceda la valorificare potrivit intelegerii partilor, prin vanzarea in regim de consignatie, prin vanzarea directa unui cumparator, prin licitatie sau prin alte modalitati admise de lege; in termen de 30 de zile de la incheierea pv, chiar debitorul poate proceda la vanzarea bunurilor, cu acordul organului de executare; - daca vanzarea se face prin licitatie publica, ea trebuie sa fie adusa la cunostinta publica prin anunturi in ziare de larga circulatie si afisarea anuntului; - dupa adjudecarea bunurilor, adjudecatorul este obligar sa depuna intregul pret in numerar/ordin de plata; - desfasurarea licitatiei pv => document justificativ pentru cumparatori; - daca la primul termen de licitatie nu se obtine cel putin pretul de inceput, in cel mult 60 de zile se fixeaza un nou termen la care pretul de inceput va fi mai mic cu 10%, iar daca nici acum nu se vinde bunul va fi vandut la cel mai bun pret oferit; - daca bunurile nu au putut fi valorificate, bunurile se restituie debitorului, creanta urmand sa fie stinsa. Executarea silita a bunurilor imobile - masura premergatoare organul de executare va intocmi un pv de identificare a bunurilor mobile, iar cu 5 zile inainte de a trece la executare I se va comunica o somatie; - se face evaluare ca si in cazul bunurilor mobile; se poate numi o persoana sechestru; - valorificarea se face prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa, alte moduri admise de lege; - vanzarea la licitatie la locul unde se afla imobilul sau la alt loc, stabilit de organul de executare;

31

primul termen este stabilit numai dupa 30 de zile de la comunicarea somatiei; cu cel putin 10 zile inainte se face publicitatea prin afisare, ziare; amatorii trebuie sa prezinte in scris organului de executare oferte de cumparare + dovada platii unei sume de 10% din valoarea imobilului; - licitatia va incepe de la cel mai mic pret din oferte (daca este superior celui stabilit prin evaluare); daca nu se obtine acest pret un nou termen in 30 de zile incepe de la acelasi pret; daca nu al treilea termen cand bunul mobil poate fi vandut la cel mai mare pret obtinut; - organul de executare pv de licitatie = titlu de proprietate pentru cumparator; - cu acordul organului de executare si al creditorului care participa pentru realizarea altor creante cumparatorul pf poate plati pretul in cel mult 12 rate lunare, cu un avans minim de 50% din pret + dobanda la nivelul dobanzii de referinta a BNR; ei vor primi pv de licitati dupa plata avansului, si nu pot instraina bunul decat dupa plata integrala; daca nu plateste la termen, se va trece la executarea silita impotriva lui, iar pv = titlu executoriu; - daca bunul nu a putut fi valorificat, organul de executare va repeta procedura de executare cel putin 1 data pe an in cursul termenului de prescriptie, bunul ramanand indisponibilizat; procedura de urmarire va inceta daca bunul nu a putut fi valorificat. Contestatia la executare - se poate face impotriva oricarei executari silite, a fiecarui act de executare, si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act incepator de executare in conditiile legii; poate fi facuta si impotriva titlului executoriu (daca nu e vorba de o hotarare judecatoreasca sau de hotararea altui organ de jurisdictie si daca impotriva lui nu exista o procedura jurisdictionala); - contestatia se poate introduce la instanta judecatoreasca competenta, in 15 zile de la data cand cel interesat a luat cunostinta de executare, sau de actul de executare pe care il contesta, de refuzul indeplinirii unui act de executare sau de eliberarea/distribuirea sumelor pe care le contesta; - in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra imobilului urmarit, contestatia poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea executarii; pana la judecare, instanta poate sa suspende executarea silita cu sau fara plata unei cautiuni; - la judecarea contestatiei se citeaza si organul de executare; - se poate cere impartirea bunurilor comune ale sotilor sau a bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane; - instanta care a admis contestatia va dispune odata cu desfacerea executarii sa i se restituie celui indreptatit sumele cuvenite din valorificarea bunului sau din retinerile din poprire (daca nu se mai poate face restituirea in natura).

32