Investete n oameni !

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar: 2. Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie: 2.1 Tranziia de la coal la viaa activ Titlul proiectului: Practic de calitate pentru manageri manageri de calitate n practic! Contract: POSDRU/109/2.1/G/81513 Beneficiar: Academia de Studii Economice din Bucureti

CAIET DE PRACTIC
Cadru didactic supervizor Conf. univ. dr. Razvan Catalin DOBREA

Student, Daniel Zaharia An universitar 20122013

www.practicamanager.ase.ro

I. STRUCTURA GENERAL A ACTIVITII DE PRACTIC

1. Prezentarea de ansamblu a firmei baza de practic
Societatea comerciala CIBERNETICA M.C S.R.L, inregistrata la registrul Comertului la data e 8 decembrie 1994, cu sediul in Bucuresti, soseaua Stefan cel Mare, nr. 228 S. C. Cibernetica M.C. S.R.L, cea mai importanta banca din Romania, isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989. Este o institutie speciala, ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data de 1 decembrie 1990, dar in acelasi timp, prin activitatea pe care o desfasoara in cadrul Bancii Nationale din care se desprinde, este deopotriva o banca cu traditie in domeniul bancar. In pofida greutatilor intampinate, a reusit sa devina una din cele mai puternice si prestigioase banci romanesti. S. C. Cibernetica M.C. S.R.L are ca obiect de activitate atragerea si formarea de depozite banesti, in lei si valuta, de la persoane fizice si juridice, din tara si strainatate, acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung, efectuarea de servicii bancare, operatiuni pentru activitatea de comert exterior si alte operatiuni bancare, potrivit legii. n 1990 , CIBERNETICA pleac la drum cu un colectiv de 5300 de angajai i 100 uniti n reea , cifre care se dubleaz n primii 5 ani de activitate . Evoluia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a forei financiare a bncii. La un capital social subscris de 12 miliarde lei n 1990 , ncep s se adauge fondurile constituite , adic , capitalul total crete n primii 5 ani de activitate la 577 miliarde lei . La experiena acumulat se adaug o alta , nou , urmare a extinderii operaiunilor specifice tranziiei i economiei de pia . Astfel, n acest interval de timp , banca s-a dezvoltat att prin creterea gamei de produse i servicii bancare pe care le-a oferit pn acum clientelei sale , ct i prin asimilarea rapid a unora noi , din care sunt de menionat : -extinderea la creditrii pe termen mediu i lung pentru investiii; -acordarea de credite in valut ; -deschiderea de conturi n valut pentru persoane fizice i juridice i efectuarea de operaiuni de schimb valutar ; -derularea operaiunilor de decontare , n numele clienilor , a activitilor de comer exterior .

Obiectivele majore ale bncii vizeaz n principal urmtoarele : - "Consolidarea poziiei de lider pe pia ; - " Performantizarea activitii , respectiv creterea profitabilitii i productivitii - "Gestionarea eficient a riscurilor bancare . Prestigioasa revist britanic de specialitate " The Banker " , membr a grupului Financial Times , a nominalizat Cibernetica drept " Banca Anului " n Romnia . n susinerea acordrii premiului , specialitii revistei au artat ca : " CIBERNETICA poate revendica poziia de lider n fiecare segment al sistemului bancar romnesc , avnd reele extinse de uniti teritoriale i de automate de eliberat numerar (ATM) , o larga baza de clieni i reputaia de a fi una dintre cele mai sigure bnci " . A fost apreciat , n mod deosebit , faptul c ponderea Grupului CIBERNETICA a crescut. n totalul activelor deinute de bnci i de n totalul capitalurilor proprii . Sectorul privat reprezint peste 65% din portofoliul de imprumuturi neguvernamentale acordate de CIBERNETICA Au fost de asemenea remarcate eforturile depuse de banc pentru alinierea la practicile occidentale n domeniul comunicaiei on-line n reeaua de uniti , utilizarea facilitilor de cash-management , promovarea dezvoltrii pieei de carduri i a transferului rapid de valut prin Money-Gram . Structura Organizatoric a CIBERNETICA Banca comerciala dispune de o structura organizatorica specifica. Este un element de organizare propriu ce servete att delurrii nemijlocite a proceselor bancare cat si nfptuiri managementului acestora. Reeaua de uniti a CIBERNETICA. Reeaua de uniti a bncii este format din 292 uniti, dintre care: - 41 sucursale judeene, n oraele reedina de jude - 251 alte uniti (sucursale, agenii) amplasate pe ntreg teritoriul Romniei. Conducere CIBERNETICA nc in 1997 s-a stabilit ca vor privatiza cinci bnci cu capital de stat, unde intra si Cibernetica. Prin noul Act constitutiv, supravegherea, administrarea i coordonarea activitii bncii sunt delegate de acionari unui Consiliu de Supraveghere format din 7 membri, 5 propui de ctre APAPS iar 2 de ctre reprezentanii celor cinci Societi de Investiii Financiare.

n prezent, structura acionariatului se prezint astfel:

O evideniere a acestei structuri se poate face astfel : 1. 62% Erste Bank 2. 8% Angajai CIBERNETICA 3. 6% SIF1-Banat-Crisana 4. 6% SIF2-Moldova 5. 6% SIF3-Transilvania 6. 6% SIF4-Muntenia 7. 6% SIF5-Oltenia La ora actual, din grupul CIBERNETICA ERSTE mai fac parte urmtoarele instituii financiare: CIBERNETICA Banca pentru Locuine, CIBERNETICA Pensii, CIBERNETICA Leasing, CIBERNETICA Asset Management, CIBERNETICA Securities, Anglo-Romanian Bank Limited i CIBERNETICA Chiinu. La nivel de grup, activitile financiare desfurate sunt deosebit de diversificate, de la fond de pensii, management al activelor, pn la leasing sau asigurri. Principalele funcii ale CIBERNETICA sunt reprezentate de intermedierea financiar prin atragerea disponibilitilor de la populaie i agenii economici, creditarea persoanelor fizice i juridice, precum i de funcia de transfer, prin care banca asigur plile din interiorul rii sau pe plan internaional prin intermediul sistemelor de decontare intra i interbancare.

Principalele activiti desfurate de CIBERNETICA se refer la atragerea disponibilitilor de la agenii excedentari i plasarea acestora la cei deficitari, precum i la gestionarea mijloacelor de plat pe care le utilizeaz clienii persoane fizice sau juridice. Operaiunile bancare desfurate de CIBERNETICA sunt structurate de ctre banc n urmtoarele categorii: 24 Banking, Persoane fizice, Private Banking, Tineri, PFA, Micro, Corporaii, IMM, Municipaliti. Fiecare dintre acestea cuprinde o gam larg de operaiuni efectuate, constituite sub form de produse i servicii adresate clienilor persoane fizice, companii i municipaliti. Sediul central: Bucureti, Bd Regina Elisabeta nr.5, cod potal 030016, sector 3, tel:3126185, fax: 3126185, cod SWIFT: RNCB RO BU, email: Cibernetica@Cibernetica.ro Sucursala Victoria Ca i celelalte sucursale rolul lui const n coordonarea, ndrumarea i controlul activitii operative desfurate n unitile din subordine. Are ca sarcin: efectuarea operaiunilor de creditare, finanare, decontri i de casa, n lei i valut, controlul preventiv asupra operaiunilor ce se efectueaz n contul titularilor, precum i a altor operaiuni bancare. Personalul CIBERNETICA: Adevarata valoare a bncii o constituie personalul implicat i loial, dnd dovada de competen i dinamism. Personalul bncii particip sistematic la cursuri de pregtire n domeniul calitii. Se poate spune c unii clieni nu sunt ntotdeauna contieni de ce au nevoie sau poate nu cunosc toate serviciile care li le poate oferi banca . De aceea , personalul bncii joac un rol important . Aceasta reprezint interfaa clientului cu banca , i are un rol important n a evalua necesitile clientului i de a asigura informaia adecvat despre produsele i serviciile bncii . Sistemul informaional n cadrul CIBERNETICA Sistemul informaional al unei bnci conine drept nucleu sistemul informatic. Orice tranzacie bancar se bazeaz pe transmiterea unor informaii n condiii de securitate maxim. Sistemul informaional bancar reprezint ansamblul mijloacelor i metodelor prin care se realizeaz colectarea, prelucrarea i transmiterea informaiilor, reprezentnd o premis a unei bune organizri, att a activitii de conducere, coordonare i control, ct i a celei operative. Sistemul informaional bancar cuprinde mai multe fluxuri informaionale, precum i o mulime de conexiuni care se stabilesc ntre diferite componente ale acestora. Societile bancare i organizeaz propria reea de transmitere a informaiilor astfel nct s fie evitat pe ct posibil pericolul fraudelor i al nregistrrilor eronate. Sistemul SibCor v2 este cea mai important aplicaie informatic funcional n toate ageniile CIBERNETICA. Fiecare angajat al bncii se autentific nainte de a utiliza aplica ia printr-un nume utilizator i o parol, iar apoi poate desfura prin intermediul acesteia aproape toate operaiunile de rutin. Mai exact, aplicaia SibCor v2 conine o baz de date cu toi clienii bncii identifica i dup un cod

identificare client (CIC), produsele bancare deinute de acetia i permite efectuarea de operaiuni n contul fiecruia. Aplicaia permite deschiderea de produse bancare, nchiderea de produse bancare (cum ar fi depozite, conturi), generarea de rapoarte cu privire la activitatea de creditare pentru fiecare client, administreaz reeaua de carduri emise de banc etc. Pe lng SibCor v2, CIBERNETICA mai utilizeaz i alte aplicaii specializate pentru anumite tipuri de produse n parte. Sistemul Neural permite realizarea de simulare pentru credite acordate persoanelor fizice (se introduc cateva date despre client: venit, vechime, denumire angajator, tip de credit solicitat). Clieni CIBERNETICA: Astzi , clienii au devenit mult mai informai despre ce trebuie s le ofere piaa . Necesitatea calitii serviciului este o problem real pentru furnizorii de servicii financiar-bancare . Bncile trebuie s monitorizeze nivelul serviciului i s se asigure c acesta este suficient de ridicat pentru a capta interesul clientului pentru oferta bancar. Calitatea serviciilor i continuitatea n oferta de produse i servicii vor ajuta la creterea fidelitii clienilor , acetia fiind astfel mai puin tentai s evalueze alternativa utilizrii serviciilor concurenei.

Cota de pia deinut de CIBERNETICA n cadrul sistemului bancar romnesc Indicatori Activ total(%) Credite neguvernamentale(%) Credite acordate fizice(%) Credite acordate economici privai Fonduri proprii(%) Depozite ale nebancari(%) clienilor persoanelor agenilor 31.12.2000 29,3 28,3 14,3 24,9 39,9 29,9 31.12.2001 30,9 28,1 20,8 28,8 36,4 32,3 31.12.2002 31,7 28,6 20,8 29,6 39,3 32,9

Modul de stabilire a costurilor i fundamentarea bugetului de venituri i chelutieli Bugetul de venituri i cheltuieli sinteza pe anul 2012 - mii lei Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Indicatori Venituri (2+3+4) Dobnzi Comisioane Alte venituri Cheltuieli Dobnzi Comisioane Cheltuieli cu personalul Total activitate 2012 14.948.585 12.214.306 2.467.850 266.429 12.337.583 8.038.891 824.577 1.230.887

9. 10. 11.

Cheltuieli de gestiune Alte cheltuieli Profit

916.786 1.326.442 2.611.002

Fa de anul 2011 s-a prevzut o cretere a veniturilor de la 14.671.826 mii lei n 2010 la 14.948.585 mii lei n 2012. Fa de anul 2011 se prevede un profit de 2.611.002 mii lei. Urmrind evoluia veniturilor bancare n ultimii patru ani se observ o cretere a volumului de venituri obinute, situaie reflectat n situaia veniturilor la sfritul fiecrui an. -mii leiVenituri Dobnzi ncasate la ct.BN Dobnzi ncasate la creditele acordate Comisioane pentru mprumuturile bancare Comisioane pentru operaiunile bancare de pli Venituri din cheltuieli recuperabile Diverse venituri Total 65.500 8.228.815 72.020 11.737.244 88.350 14.202.425 180.000 14.671.826 593.215 715.328 795.000 980.500 185.425 612.370 980.265 1.360.325 41.175 405.880 1.248.585 807.525 2009 100.000 7.243.500 2010 120.121 9.811.525 2011 215.225 10.875.000 318.251 11.025.225 2012

Cibernetica Sucursala World Trade Plaza, Bucuresit a nregistrat o cretere a volumului de venituri paralel cu creterea volumului de cheltuieli dar prin mrimea acestuia, a permis acoperirea cheltuielilor i obinerea unui profit, prin desfurarea unei activiti rentabile. Veniturile ncasate din dobnzi la creditele acordate au avut n fiecare an ponderea cea mai mare n totalul veniturilor, constituind principala surs de venituri a bncii, urmand apoi ca pondere veniturile din alte surse, ponderi exemplificate n urmtorul tabel : -mii leiCategorii de venituri Venituri din dobnzi Venituri din comisioane 2008 82,25 12,75 2009 91 7,5 2010 80,25 12,5 2011 76,93 15,5

STRUCTURA ORGANIZATORIC A CIBERNETICA Banca comerciala dispune de o structura organizatorica specifica. Este un element de organizare propriu ce servete att derularii nemijlocite a proceselor bancare cat si nfptuiri managementului acestora. Conducerea i administrarea CIBERNETICA CIBERNETICA dispune de o structur organizatoric specific, ce servete atat derulrii nemijlocite a proceselor bancare cat i nfptuiri managementului acestora. Acionariatul CIBERNETICA este compus din: Erste Bank der oesterreichischen Sparkassen AG - 69,15% SIF Moldova - 6% SIF Banat - Criana - 6% SIF Transilvania - 6% SIF Muntenia - 6% SIF Oltenia - 6,12% Alti actionari 0,0421% Conducerea i administrarea Bncii Comerciale Romne sunt asigurate de: Adunarea generala a Acionarilor AGA este organul de conducere a bncii i reprezint totalitatea acionarilor; Toi acionarii pot participa la adunrile generale ale acionarilor, personal sau printr-un reprezentant. Acionarii persoane fizice pot fi reprezentai numai de ali acionari, n baza unui mandat. Administratorii i directorii executivi nu pot reprezenta pe acionari, chiar dac au calitatea de acionar. AGA ordinara delibereaz i ia hotrri cu privire la: -Situaiile financiare anuale, considernd rapoartele prezentate de Administratori i Auditorul Financiar, Comitetul de Remunerare, Comitetul de Audit i Conformitate i de alte comitete ale Consiliului de Supraveghere; -Alegerea i revocarea Administratorilor, Preedintelui i Vicepreedintelui Consiliului de Supraveghere, prin vot secret; -Stabilirea remuneraiei Administratorilor; -Strategia i Planul de Afaceri, intele Financiare, Planul de Structurare a Instituiei i Procedurile de Mediu; -Aprobarea Regulamentului AGA. AGA extraordinar delibereaz i ia hotrri cu privire la: -Majorarea, reducerea sau reintregirea capitalului social;

-Schimbarea obiectului de activitate; -Fuziunea sau divizarea Bncii; -Lichidarea i dizolvarea Bncii; Consiliul de Supraveghere Supravegherea, administrarea i coordonarea activitii Bncii sunt delegate Consiliului de Este format din 7 membri (Administratori), numii pe perioade de trei ani, cu posibilitatea de a fi n perioada n care SIF Banat Criana, SIF Moldova, SIF Muntenia, SIF Oltenia i SIF Transilvania (SIFurile) dein mpreun cel puin 20% din capitalul social al Bncii, Administratorii alei de Adunarea General a Acionarilor sunt nominalizai dupa cum urmeaz: -cinci candidai ce urmeaz a fi alesi de catre Adunarea General a Acionarilor sunt nominalizai de acionarul deinand cel putin 50% plus o aciune din capitalul social al Bncii -doi candidai ce urmeaz a fi alei de ctre Adunarea General a Acionarilor sunt nominalizai de SIF-uri, care acioneaza mpreun pentru acest unic scop Administratorii nu pot fi membri ai Comitetului Executiv, directori executivi, salariai sau Preedintele Consiliului de Supraveghere nu va accepta nici un post, sarcin sau funcie care ar intra Administratorii trebuie s aiba competena, experiena i integritatea cerute de legislaia i Stabilete i menine un Comitet de Audit i Conformitate i un Comitet de Remunerare. Se intrunete lunar. Atunci cand este necesar, pot fi convocate edinte speciale. Competente i atribuii: -Numirea i revocarea Preedintelui Executiv i a celorlali membri ai Comitetului Executiv i stabilirea competenelor Comitetului Executiv, altele decat cele prezentate n Actul Constitutiv; -Urmarirea implementrii Planului de Afaceri i Strategiei, Planului de Structurare a Instituiei, intele Financiare i Procedurile de Mediu i analiza bugetului de venituri i cheltuieli, a investiiilor proprii i a reparaiilor capitale; -Aprobarea principiilor directoare privind activitatea bncii, incluznd pe cele de credit, lichiditate, trezorerie i management al riscului; -Aprobarea structurii organizatorice i a atribuiilor Conducatorilor bncii; -Aprobarea infiinrii n strinatate i n tar de sucursale, agenii sau reprezentante; -Aprobarea de investiii de capital n societai comerciale, financiare i bancare i instrainarea de astfel de participaii, cu valori cuprinse intre 5% -15% inclusiv, din fondurile proprii ale Bncii; -Aprobarea strategiilor pentru fiecare filial i analizarea de rapoarte periodice de la aceste entitai; consultani ai Bncii. n conflict cu responsabilitile sau sarcinile funciei lui in Banc. regulamentele aplicabile. Supraveghere de catre AGA. alei pe noi perioade de trei ani.

-Aprobarea achiziionrii sau instrinrii mijloacelor fixe a cror valoare depasete 10% din fondurile proprii ale Bncii; -Aprobarea structurii globale de remunerare i a Contractului Colectiv de Munc -Alte responsabiliti care sunt n mod normal atribuii ale Consiliului de Supraveghere. Comitetul Executiv Asigur conducerea operativ a Bncii, precum i: -Coordonarea implementrii intelor Financiare, Strategiei i Planului de Afaceri, Planului de Structurare a Instituiei i Procedurilor de Mediu; -Numirea Conducerii Executive a Bncii i urmarirea ndeplinirii de aceasta a ndatoririlor; -Aprobarea achiziionarii sau nstrinrii mijloacelor fixe cu o valoare mai mic de 10% din fondurile proprii ale Bncii; -Aprobarea efecturii sau renunarii la orice investiii de capital cu o valoare mai mic de 5% din fondurile proprii ale Bncii; -Aprobarea normelor, procedurilor, instruciunilor i a cadrului operaional pentru defasurarea activitaii Bncii; -Pregatirea i coordonarea implementrii strategiilor pentru fiecare filiala i analiza rapoartelor de la aceste entiti; -Aprobarea de noi produse i servicii bancare n portofoliul Bncii; -Alte responsabiliti care sunt n mod normal atribuii ale Comitetului Executiv. Este alctuit din 6 membri: Preedintele Executiv al Bncii i 5 Vicepreedini Executivi. Membrii Membrii Comitetului Executiv nu vor accepta nici un post, sarcin sau funcie care ar intra n conflict Comitetul Executiv pune la dispoziia Consiliului de Supraveghere toate materialele i documentele Comitetului Executiv sunt salariai ai Bncii cu responsabilitile sau sarcinile funciei lor n Banc necesare pentru defasurarea activitii acestuia. Membrii Comitetului Executiv pot participa n calitate de invitai la edintele Consiliului de Supraveghere. Membrii Comitetului Executiv i directorii executivi nu pot conduce alte banci sau societi comerciale, nu pot fi administratori sau manageri ai altor bnci sau societi comerciale, altfel decat cu autorizarea Consiliului de Supraveghere i ca reprezentani ai Bncii. CIBERNETICA ii desfasoar atribuiile prin urmatoarele categorii de uniti subordonate: Centrul Informatic; Sucursale Coordonatoare; Sucursale de tip 1 si 2; Agenii; Puncte de lucru (reprezentante).

Organizarea Unitatii CIBERNETICA la nivel central :

Presedinte si Vicepresedinti ai Consiliului de Control financiar i contabilitate Audit si Control Risc i Credit Management Resurse Umane

Juridic

Relaii Publice

Secretariat general

Divizia Retail

Diviza Trezorerie i Piee capital

Divizia Corporaii

Divizia Operaiuni i IT

Marketing

Arbitraj i Trezorerie

Corp. Mari i

Prelucrarea Tranzac. Back Office

Consumer Managementul Bilanului i Portifoliului

Corporaii

IMM

Sector Public

Info. si Comunicaii

Carduri

Instituii Financiare

Organizare

Dezv. i Management Prod. Consumer Risc

Cash Management

Logistic

Credite Corporaii

Securitate Bancar

Canale de distribuie

Finantri Structurate i Project Finance

Achiziii

2. Aspecte de coninut
ROLUL CIBERNETICA IN CADRUL SISTEMULUI BANCAR CIBERNETICA este clasat n cadrul sistemului bncilor comerciale ca una din bncile mari, cu capital de stat, care ocupa dup nivelul unor indicatori de baza primele locuri n ierarhia acestor bnci. CIBERNETICA are relaii foarte largi cu un numr apreciabil de clieni persoane fizice sau persoane fizice i o reea foarte ntins intr-un numr de peste 200 de orae mari i localiti. Banca ntreine relaii de afaceri cu toate bncile romneti i cu peste 60 bnci i instituii financiare din lume. Avndu-se n vedere aceste aspecte, banca este interesata s fie prezentat n aceste relaii, ct i opiniei publice interne i internaionale, intr-un mod corespunztor, unitar i printr-un sistem de informaii care pot face o imagine ct mai real i edificatoare asupra situaiei i poziiei sale de ansamblu. LOCUL PE PIAA BANCAR CIBERNETICA este considerat liderul sistemului bancar din Romnia ! Banca Comerical Romna (CIBERNETICA) este cea mai importanta banca din Romnia, gestionnd active de peste 9 miliarde de EURO. CIBERNETICA se prezint astzi ca cel mai important Grup financiar din Romnia, cu activiti n tar i strainatate, prin subsidiare i sucursale bancare, cu o prezent marcat prin societaile sale de profil, pe piata de capital, pe piata leasingului, pe cea a asigurrilor i n domeniul managementului activelor. Pe piata romaneasca, CIBERNETICA ocupa o poziie dominant. CIBERNETICA are n prezent 393 sucursale si agenii n intreaga tar, avnd uniti n majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori. Banca pune la dispoziia clienilor servicii de Internet banking i e-commerce, emite 17 tipuri de carduri de credit i de debit i are instalat cea mai mare reea naional de ATM (peste 1.100). CIBERNETICA este, n continuare, principalul jucator pe piata bancar, cotele de piat 25,4% la active, 26,4% la creditele neguvernamentale i 28,6% la depozite clieni - confirmnd consolidarea poziiei sala de lider i formator de piat. Puterea financiar a bancii a crescut permanent, ca urmare a eficienei sale economice care s-a imbunatit constant, capitalurile proprii ale bncii sporind cu 11,6% n 2005 la 3.952,4 milioane lei (RON) (echivalent cu 1,075 miliarde EUR) de la 3540,2 milioane lei (RON) n 2004. CIBERNETICA a continuat i n 2005 s-i mbunateasc eficiena i capacitatea de a genera profit. Profitul net obinut de CIBERNETICA n 2005, conform standardelor romaneti de contabilitate, a crescut

puternic, cu 15,6%, n termeni nominali, comparativ cu 2004, pn la 742,3 milioane lei (RON) (echivalent cu 202 milioane EUR), creterea echivaland cu un plus de 100,2 milioane lei (RON), potrivit rezultatelor financiare preliminare. CIBERNETICA a finalizat, n cursul anului trecut, reorganizarea activitii de retail i este n curs de implementare a proiectului de optimizare a activitii de corporate, ambele realizate cu asistenta firmei germane IDS Scheer i se afl n faza final de construcie a unui sistem IT imbuntit, realizat de specialistii bncii mpreun cu cei ai firmelor Oracle, Ernst & Young, Microsoft si Softwin. CIBERNETICA urmreste n permanen realizarea obiectivelor sale strategice de a aduga valoare pentru acionari, de a-i proteja clienii, de a-i consolida poziia din piat si de a reduce riscul. Recent, prestigioasa revist americana Global Finance a desemnat CIBERNETICA Banca anului n Romnia. CIBERNETICA a fost desemnat, n 2005, pentru a patra oar ncepnd din anul 2000, drept Banca Anului n Romnia de catre prestigioasa revist britanic The Banker. Aceasta reprezint o nou recunoastere public internaional a evoluiei CIBERNETICA banca fiind desemnat, n 2004 i 2003, Cea mai bun banc din Romnia de catre revista britanica EUROMONEY. n acelasi timp, poziia CIBERNETICA n Topul 1000 al Revistei The Banker s-a imbuntit continuu ajungnd pe locul 332 mondial, cu 40 de poziii n urcare fat de 2004.

Stabilirea influenei opiunilor strategice asupra eficienei activitii desfurate Controlul managerial n ndeplinirea unui obiectiv sunt prezente toate cele trei tipuri de control: Preventiv - se realizeaz prin testarea preliminar a unui nou serviciu sau produs pe o arie Concomitent - n implementarea noilor programe se efectueaz un control concomitent restrns a pieei pentru a vedea reaciile la lansare. pentru a vedea modul n care produsul este acceptat i a retua eventualele disfuncionaliti care apar ca urmare a utilizrii lui. De asemenea se iau n consideraie, prin acest control, i noile cerine ale clienilor. Acest tip de control are rolul cel mai important n cadrul organizaiei. Postoperativ - se realizeaz dup prestarea serviciilor / utilizarea produsului, avnd rolul de a analiza rezultatele obinute, gradul de satisfacere a clienilor. n desfurarea procesului de control managerial pot fi distinse etapele: stabilirea unor standarde de performan presupune ca nc din faza de concepere a msurarea performanelor se face dup ce produsul a fost lansat pe pia, printr-un studiu al compararea rezultatelor cu standardele i identificarea abaterilor, fiind necesar o evaluare a proiectului s se precizeze clar care sunt rezultatele dorite. evoluiei sale. diferenelor dintre proiectul iniial i cel final. Cu ct abaterile sunt mai mari, cu att nivelul ierarhic al managerilor avizai i implicai n rezolvarea problemelor este mai nalt.

Stabilirea aciunilor corective necesare i implementarea lor. n urma acestei etape sunt

stabilite persoanele vinovate de nereuita programului, precum i posibilitile de a recupera din pierderi dac au existat. Scopul controlului managerial este mbuntirea modului de administrare a resurselor pentru creterea eficienei activitii.

II. STAGIUL DE PRACTIC

Perioada de desfurare: De la: 25.02.2013.........pn la: 05.05.2013................ Program de lucru: 09.00 13.00 Durata totala a stagiului de practica: 280 de ore ndrumtor desemnat din partea Academiei de Studii Economice din Bucuresti: Numele i prenumele - Razvan Catalin DOBREA Gradul didactic - Conf. univ. Dr. Telefon, e-mail - rdobrea@yahoo.com Societatea organizatoare a stagiului de practica: Denumire - S. C. Cibernetica M.C. S.R.L Sediul social - Piaa Montreal, nr.10, sector 1, Bucureti. Domeniul de activitate Bancar , 6419 (se va meniona codul CAEN) Cadrul de desfurare a activitii & modulul de pregtire: Serviciul Bancar (ex. Birou contabilitate, serviciul financiar, serviciul marketing....)

Tutorele desemnat din partea firmei

Numele i prenumele - Pun Florentina Functia ocupata - Consilier client retail Telefon, e-mail flo.paunCibernetica@yahoo.com

III. Titlul lucrrii de practic

Analiza SWOT a organizaiei S. C. Cibernetica M.C. S.R.L

Student, Daniel Zaharia

Analiza SWOT a organizaiei S. C. Cibernetica M.C. S.R.L

Este foarte greu de prezentat activitatea unei bnci cum este CIBERNETICA , chiar dac este vorba de mai muli ani de funcionare. Pentru Cibernetica , aceti ani sunt foarte inteni i reflect o ascensiune i dezvoltare rapid , un proces combinat cu acumulri cantitative i calitative , o curs contra cronometru pentru un loc ct mai bun pe podium . n primii 8 ani de activitate , capitalurile proprii inregistreaz o cretere de 362 ori . Chiar dac evoluia nu este pe msura dorit , nivelul atins n prezent a permis bncii s se situeze , dup clasamentul efectuat de revista " The Banker " , pe primul loc ntre bncile romneti i pe un loc apreciabil ntre primele 1000 de bnci din lume . Pentru primul trimestru al anului 2000 , unul din cele mai importante obiective pe termen scurt atinse prin politica monetar , l-a constituit reducerea nivelului ratelor de doband n piaa interbancar i a titlurilor de stat , cu efecte benefice n redcerea presiunii asupra bugetului de stat .Scderea deficitului de cont curent cu peste 1 miliard USD n 1999 fa de 1998 ce a avut la baz i scderea importului cu 12% n 1999 fa de 1998 i creterea exportului cu 2% n aceeai perioad , a condus la inregistrarea unui excedent de valut pe pia , tendina care s-a meninut i n trimestrul I al anului 2000 . Mai mult , n luna februarie 2000 s-a inregistrat o cretere cu cca. 34% a exportului fa de aceeai perioad a anului precedent conducnd la un excedent al balanei comerciale n aceast lun de 57,8 milioane USD, ceea ce confirm evoluia pozitiv de comprimare a deficitului de cont curent i consolideaz excedentul valutar din piaa valutar intern . n luna februarie , vnzrile n numele clienilor au fost superioare cumprrilor de valut cu cca. 142 milioane USD , iar n luna martie s-a inregistrat zilnic un excedent n medie de cca. 5 milioane USD . Stabilitatea resurselor atrase de CIBERNETICA de la persoane fizice i juridice a condus la o interdependena a bncii de depozitele atrase pe piaa interbancar cu cost ridicat i maturitate redus .

Prezentarea unei probleme manageriale cu impact asupra performanei organizaiei, n curs de rezolvare. Conform unui studiu efectuat la nivel naional la finele lunii august 2010 de ctre ISRA Center

Marketing Research, 43% dintre pesoamenele fizice intervievate au declarat c nu au i nu intenioneaz s contracteze un credit datorit lipsei surselor financiare necesare rambursrii acestuia. Dac mai menionam faptul c 69,5% din totalul populaiei urbane nu intenioneaz s solicite un credit bancar, ne putem contura o imagine privind potenialul de majorare a activitii bancare pe msur ce creterea economic se va rsfrnge i asupra veniturilor populaiei.

Banc n funcie de criteriile de segmentare a grupului de clieni int i de capacitatea operaional,

a aplicat strategii selective de acordare de credite unor clieni cu venituri cu un anumit nivel minim. Conform figurii 10.15, putem sesiz faptul c 60% dintre beneficiarii de credite genereaz venituri pe gospodrie cuprinse ntre 200 $ i 500 $, n condiiile n care venitul mediu individual la nivelul economiei se situeaz la puin peste 100 euro. Cei cu veniturile cele mai ridicate au reprezentat 21% din totalul celor care beneficiaz de credite.

Structura tipurilor de credite contractate

Alte tipuri de credite 4% Cumpararea construirea sau renovarea de locuine 15%

Cumpararea de bunuri de folosin ndelungat 51%

Nevoi personale 30%

Urmtoarea problem identificat a fost cea crea de acordarea de credite pentru a acoperi acel

segment al populaiei cu venituri mici,s-au acordat credite fr un fundament amnunit i complex ajungndu-se pn la acordarea creditelor pe baz de buletin.Creditele de consum pe care populaia le-a primit erau n sume mari datorit lichiditii bncii. Aceast lejeritate a dus la o superficialitate din partea personalului bncii ,neputnd select clienii nesolvabili i fr a cere garanii certe a determinat lips de lichiditi n banc care a dus la incapacitai de plat a mprumuturilor fcute de banc i chiar lips plasamentelor. Obiectivele urmrite : acoperirea unor capitole din bugetul bncii n cel mult 2 luni prin contractarea unor mprumuturi i recuperarea sumelor acordate drept credite i a dobnzilor aferente. C msuri luate : ntiinarea n scris chiar din prima a zi a nerambursrii creditului/raei; adresarea la firm de asigurri cu care banc lucreaz pentru a interveni n soluionarea problemei; naintarea ntiinrii la girani; n cazul n care creditatul nu da nici un rspuns ,ne adresm Biroului de Executare Silit asupra deplasarea la domiciliul clientului ; stabilirea caii de recuperare ; i n final apelul la Instan de Judecat. a msurilor luate n cazul recuperrii debitelor.

bunurilor i averii persoanei creditate( are loc un proces civil) n colaborare cu organele de Poliie;

Managerii stabilesc un plan de msuri cu termene exacte i persoanele care trebuie s se ocupe de

aceast problem. Ei trebuie s analizeze sptmnal modul cum s-a rezolvat aceast problem/plan. n caz c aceast problem a generat lips de lichiditi banc se mprumut de la BNR pentru acoperire cu lichiditi necesare acordrii altor credite ,pentru a avea disponibilul necesar acoperirii depozitelor constituite de persoane fizice i juridice. Ei mai trebuie s modifice acel plan de creditare care a generat problem eliminndu-se cauzele . Efectele ateptate n urm aplicrii acestui plan sunt: recuperarea debitelor ; acordarea creditelor; creterea siguranei i lichiditii bncii ; mrirea segmentului de clieni creditai avnd n vedere nivelul creditat. Indicatorii i modalitile de evaluare a acestor efecte sunt: rat rentabilitii financiare ( eficient investiiilor pe care le-a fcut banc), rat rentabilitii economice (care exprim efortul activitii manageriale de a utiliza ct mai deplin resursele financiare i reale ale bncii), efectul de prghie , rat profitului ( raportul dintre profit net i venituri), rat utilizrii activelor. Metode de organizare folosite n evaluarea performanelor organizaiei CIBERNETICA Evaluarea performanelor servete att angajatului - ntruct i permite s afle cum rspunde la ceea ce se ateapt de la el -, ct i organizaiei. n organizaii precum CIBERNETICA, rezultatele evalurii se folosesc pentru a se lua sau a se justifica unele decizii de personal, pentru stabilirea salariului, repartiia adecvat pe post, promovarea, i pentru a se organiza instruirea sau perfecionarea profesional, atunci cnd se constat c performanele angajailor sunt sczute. n plus, se mai recurge la evaluarea persoanelor nainte i dup un program de formare profesional sau de perfecionare, pentru a se verifica eficienta acestuia. n funcie de scopul urmrit, metodele utilizate pentru evaluarea personalului din cadrul Bancii Comerciale Romne sunt i ele diferite, dar ele vizeaz n general trei aspecte principale: calitatea muncii, datele personale despre angajat i aprecierile periodice. Calitatea muncii - este msurat n funcie de dou elemente eseniale: precizia i absena defectelor sau erorilor la produsul realizat. Datele personale - problema este centrat pe comportamentul persoanei n contextul activitii de munc. Aprecierile sau evalurile periodice - sunt cel mai frecvent utilizate drept criteriu al eficienei profesionale. O evaluare trebuie s aib n vedere cel puin trei lucruri:

o surs de informare, de preferin rezultatul unei observri sau o fi de nregistrare a evenimentelor organizarea i rememorarea informaiilor necesare aciunii de evaluare; evaluarea cantitativ a evenimentelor rememorate pe baza unor reguli bine precizate.

care fac obiectul aprecierii;

Msuri tehnico-organizatorice i eficiena acestora n cadrul CIBERNETICA (strategiile din ultimul an) Banca este devotat unei strategii de cretere organic, de nfiinare de noi sucursale, stabilind aliane strategice n activiti de asigurri, brokeraj i leasing. Pentru urmtoarea perioad, Cibernetica intete extinderea n sectoare unde marjele nalte sunt dublate de poteniale evidente de cretere dinamic. Cibernetica adopt o strategie de cretere prin concentrare, ce const n extinderea volumului de activitate, ceea ce determin, n mod normal, creterea vnzrilor i a veniturilor. De care banca i-l asum. Concentrarea prin dezvoltarea pieei presupune ctigarea unei pri mai mari din piaa curent, prin crearea unor noi produse ce urmresc satisfacerea nevoilor unui numr ct mai mare de clieni. Analiza posturilor se face de ctre sediul central pe baza rapoartelor trimise de ctre sucursal. n faza de analiz se stabilete fia postului care cuprinde drepturile i obligaiile care i revin titularului postului, atribuiile care sunt necesare n desfurarea activitii, cerinele de pregtire profesional, precum i relaiile directe pe care le va stabili titularul postului. Recrutarea de personal se poate face din exterior prin anunuri n mijloacele de informare n mas, pe site-ul bncii, prin agenii speciale de recrutare. Un alt mijloc de recrutare important este practica n perioada universitar cnd studenii care i desfoar activitatea de practic n cadrul bncii pot fi evaluai pentru o angajare viitoare. Selectarea personalului se face pe baza C.V. i a scrisorii de intenie. Aceasta este o selecie preliminar pentru ca mai apoi s urmeze etapa interviului i a perioadei de prob. Interviul se ine la sediul central iar perioada de prob n cadrul sucursalei, n urma creia se ntocmete un raport de ctre responsabilul de personal pentru sucursal. Un rol important n cadrul seleciei l are experiena dar i studiile efectuate n funcie de specificul postului. Formarea personalului se face prin stagii de pregtire postangajatorii, iar pentru vechii angajai, periodic sunt training-uri att n ar ct i n strintate care vizeaz o perfecionare continu a personalului. Evaluarea personalului se face de ctre departamentul de resurse umane din sediul central n urma rapoartelor emise de ctre responsabilii de personal ai sucursalelor. Obiectivele evalurii sunt delimitarea performanelor individuale i recompensarea angajailor. Dintre criteriile de evaluare menionm: caracteristicile personale, competena, caracteristicile profesionale, interesul pentru post, adaptabilitatea n cadrul firmei, capacitatea de decizie i inovare. n evaluarea personalului un rol important l are ndeplinirea obiectivelor, att cele generale ct i cele ale sucursalei. asemenea, amplificarea volumului de activitate presupune un efort investiional, adic un mare consum de resurse pe

Motivarea personalului n cadrul companiei se manifest echitatea n munc, performanele care se evalueaz individual. Fiind un cadru instituional, ateptrile i nevoile angajailor sunt satisfcute prin securitatea postului, remuneraie corespunztoare muncii prestate, posibilitatea de a promova, recunoaterea meritelor (premii, distincii, alte facilitai financiare i materiale). Un alt mod de motivare l reprezint ansa de a participa la training-uri de autoperfecionare. De asemenea se acord autonomie n luarea deciziilor care privesc atribuiile postului, delegarea de responsabiliti sporite prin ncredinarea de sarcini de lucru complexe. Politica de credite i dobnzi a CIBERNETICA Politica de creditare a CIBERNETICA se circumscrie obiectivelor strategice generale ale rii, de tranziie spre economia de pia i n mod deosebit restructurrii i privatizrii economiei romneti. CIBERNETICA prin unitile sale i aportul celor 9590 lucrtori de banc, opereaz cu ntreaga gam de produse i servicii bancare cunoscute pe pia, reuind astfel s acopere n bune condiii nevoile clienilor proprii. n ansamblul preocuprilor actuale, creditul bancar ocup o principal poziie n activitatea bncilor, acest instrument financiar fiind de fapt prghia de baz cu care ele opereaz n economie. Pentru banc creditul reprezint oferta de baz ctre clienii si, iar activitatea de creditare constituie o component fundamental a strategiei generale a bncii. Cibernetica a manifestat constant disponibilitate pentru satisfacerea cererilor de mprumuturi ale clienilor proprii. Aceast aciune trebuie neleas n condiiile aplicrii unei politici adoptate de banc n acest domeniu, i anume: respectarea normelor bncii care reglementeaz procesul de creditare; ncurajarea afacerilor viabile i sigure care pot s demonstreze c sunt profitabile; acceptarea clienilor care au un grad corespunztor de bonitate i garanii sigure pentru rambursarea la termenele contractate a ratelor scadente i a dobnzilor calculate. Creditul este conceput de strategia proprie ca un plasament cu risc asumat n vederea obinerii unui profit pentru banc, iar din punct de vedere al clientului, o surs de finanare necesar desfurrii, continurii, dezvoltrii sau restructurrii activitii. n condiiile n care creditul bancar rmne produsul de baz al bncii, preul lui (dobnda care se percepe de banc la creditul acordat) are aceeai importan n ansamblul preocuprilor pentru o ct mai bun gestionare a activelor i pasivelor bncii. Pe termen lung practicarea unor dobnzi nalte este de natur s influeneze negativ economia real, fiind tiut faptul c relensarea economic nu poate fi obinut dect n condiiile unor credite ieftine, cu dobnzi acceptabile. De aceea nivelul dobnzilor nu poate fi nici prea ridicat dar nici prea sczut, oricare din aceste extreme putnd s aib efecte negative la fel de grave. Este important de reinut c bncile comerciale nu sunt interesate n mod direct de nivelul nominal al dobnzilor, astfel ca pentru posturi cu aceleai responsabiliti se ofer o remuneraie aproximativ egal, depinznd doar de vechimea n munc i de

ci de marja (spread-ul) pe care o realizeaz ntre dobnzile medii active (cele pe care le ncaseaz la credite i plasamente) i dobnzile medii pasive (pe care le pltesc la disponibiliti, depozite i alte surse atrase de pe pia). Vorbim despre dobnzi medii active fiindc, n realitate, nu exist o singur rat a dobnzii practicat la credite. De fapt, n economie se percep o multitudine de rate ale dobnzii. Diferitele nivele ale dobnzii sunt influenate de o serie de factori: durata creditului (termen scurt, mediu sau lung); riscul creditului evaluat prin prisma bonitii celui care se mprumut; activitatea pentru care a fost acordat creditul (producie, comer, etc.); destinaia creditului (export, ciclu lung de fabricaie, etc.); factori legai de mrimea i calitatea garaniilor; subvenii ale ratei dobnzii (agricultur, etc.).

Marja (spread-ul) reprezint ceea ce rmne societii bancare din activitatea de creditare, respectiv diferene dintre dobnzile percepute la credite (mai mari) i cele bonificate la resurse (mai mici) i este destinat acoperirii cheltuielilor proprii de ntreinere i funcionare a bncilor i realizrii unui profit rezonabil care s permit acestora constituirea fondurilor proprii (de rezerv i dezvoltare). Aceast marj nu poate fi limitat n prezent, spre exemplu la 2-3 puncte procentuale ct se practic, de regul, pe plan internaional, ntru-ct considerm c trebuie avut n vedere, n primul rnd nivelul mediu nominal al dobnzilor practicate pe piaa respectiv. Plecnd de la principiul asigurrii unei activitii eficiente i profitabile pentru banc, n ultimii ani a fost acordat o atenie deosebit dobnzilor practicate pentru resursele atrase de pe pia pentru ncurajarea clienilor proprii. Cibernetica utlizeaz dobnzi difereniate att pentru plasamente ct i pentru depozite i disponibiliti n funcie de politicile proprii, care susin cerinele agenilor economici pentru creditele necesare afacerilor eficiente i profitabile i descurajeaz pe cei care nu confirm angajamentele luate prin contractul de credit convenit. n ceea ce privete depozitele, banca i-a propus s stimuleze toate formele de depozite i toi clienii dornici s-i fructifice resursele financiare prin CIBERNETICA. Pentru a ncuraja activitile performante i a le descuraja pe cele neperformante, banca aplic dobnzi diferite, pentru creditele curente i cele restante, ecartul n aceast situaie variind ntre 2-9 procente. n ceea ce privete dobnzile practicate la creditele acordate agenilor economici, CIBERNETICA nu a manifestat niciodat tendina de a avea creditul cel mai scump, n general la un nivel de dobnd inferior bncilor mari cu capital de stat sau bncilor cu capital privat.

Cel mai important punct pe care trebuie sa-l aiba in vedere bancile , cat si alte institutii financiare care doresc sa-si asume responsabilitatea desfasurarii unei activitati profitabile in contextul existentei unei concurente severe si, totodata, facand fata si schimbarilor, va fi identificarea cu acuratete a nevoilor pietei si alegerea unei pozitii strategice pe aceasta piata, care sa fie compatibila cu propriul lor management . In activitatea institutiilor bancare devine din ce in ce mai accentuata si importanta cunoasterea si chiar anticiparea nevoilor clientilor, depasindu-se etapa ofertei propriu-zise de produse si servicii. Cheia succesului dezvoltarii viitoare a activitatilor bancare o constituie anticiparea cerintelor potentiale ale clientilor. In 2005, am tintit excelenta, ingredient de baza in toate produsele si serviciile noastre, extras dintr-o strategie si tinte bine stabilite si directe, combinat cu talentul si expertiza puternicei noastre echipe de profesionisti." Strategia pe urmatoarele 12 luni prevede o separare clara a segmentului de risc de cel de afaceri si a segmentului de retail de cel corporate, precum si o intarire a back-office-ului si o integrare rapida in modul de operare al bancii austriece, Erste. Presedintele bancii are o sarcina grea, de coborare a costurilor sub 40% pana in 2009, de mentinere a profitului la 250 milioane euro, indiferent de investitii, si de diminuare a riscului operational. De asemenea, proportia cost/venituri, de 53% in prezent, va trebui sa scada sub 40% pana in 2009, cand si rata profitabilitatii capitalului, fara investitii, va fi de peste 10%. Venitul operational, care este acum de 27%, trebuie sa urce la 30-35% pana in 2009, presedintele bancii considerand ca aceasta nu este o tinta prea abrupta. Strategia CIBERNETICA 2013-2014 este o strategie de crestere prin concentrare, bazata pe dezvoltarea produselor si a pietei, in acord cu obiectivele majore ale dezvoltarii in aceasta perioada, subordonate reprezentarii si protejarii corespunzatoare a intereselor actionarilor, clientilor si salariatilor bancii, accentul fiind pus pe: 1. Consolidarea pozitiei de lider in Romania si a celei ocupate in Europa Centrala si de Est prin

dezvoltarea afacerilor in fiecare segment de piata pe care opereaza Grupul si valorificarea avantajelor competitive oferite de marca bine-cunoscuta si distributia integrata de servicii financiara de nalta calitate; 2. Cresterea valorii pentru actionari prin mentinerea unui nivel inalt de rentabilitate a capitalului, pe seama castigurilor de productivitate si a unui control riguros al costurilor, in conditiile dezvoltarii portofoliilor de afaceri corporate si retail si abordarii mai agresive a activitatilor de investment banking, asigurari. 3. Cresterea satisfactiei clientilor pentru solutiile financiare oferite de banca prin dezvoltarea capacitatii sale de inovatie si flexibilitate si prin imbunatatirea accesului la produse si servicii ca efect al promovarii conceptelor de unitate de proximitate, multidistributie si de parteneriat modern in relatii traditionale; 4. profitabila; Consolidarea bazei de capital avand drept principii fundamentale utilizarea intensiva si alocarea eficienta a capitalului ajustat la risc, astfel incat banca sa se dezvolte intr-o maniera sustenabila si

5.

Imbunatatirea profilului de risc prin mai buna procedurare a proceselor de control si un

management pro-activ, concomitent cu modernizarea tehnicilor si instrumentelor de monitorizare utilizate, alinierea la cerintele Basel II si implementarea unor politici adecvate de prevenire a spalarii banilor si de cunoastere a clientelei; 6. 7. Imbunatatirea managementului resurselor umane in vederea incurajarii initiativei, inovatiei, Cresterea anuala cu 5% a gradului de satisfactie a clientilor in relatia cu CIBERNETICA. angajamentului si eficientei in munca, menite a spori contributia salariatilor la crearea de valoare adaugata.

In ceea ce priveste strategia pe termen lung, CIBERNETICA mizeaza pe o crestere anuala de 3545%, pe o rentabilitate a fondurilor proprii de 35% in 2009 si pe un raport venituri cheltuieli sub 40%. In urmatorii ani va avea loc o crestere a creditului in Romania, chiar daca va fi vorba de o crestere inegala intre diferitele segmente de finantare pe credit, avand in vedere ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va aduce cu sine noi standarde atat in ceea ce priveste nivelul de trai cat si in ceea ce priveste standardele din domeniul economic si industrial.

Analiza SWOT
PUNCTE TARI 1. Implementarea cu succes, prin proiectul Managementul Calitatii Totale, a unor principii solide de afaceri cum sunt: concentrarea pe obtinerea rezultatelor, pe satisfactia clientilor si leadership, prin implicarea atat a angajatilor, cat si a managementului, prin dezvoltarea de parteneriate si printr-un comportament social responsabil, dovedind astfel ca intreaga comunitate CIBERNETICA este direct si activ angajata in atingerea adevaratei excelente.(CIBERNETICA a devenit prima banca din Romania care a primit Premiul Roman al Calitatii J. M. Juran) 2. Comunicarea - esenta relatiei banca-client " Comunicarea reprezinta transferul unui mesaj de la o parte la cealalta in asa fel ca mesajul sa fie receptionat , inteles si sa se si achizitioneze in consecinta " (Peter Drucker). Prin comunicare banca urmareste: -sa fie receptata; -sa fie inteleasa; -sa fie acceptata; -sa provoace o reactie. CIBERNETICA pune accent pe comunicarea prompta si deschisa cu toate partile implicate, astfel ca principala prioritate a bancii ramane permanenta adaptare a practicilor de afaceri, in scopul dezvoltarii sustinute, administrand expunerile la risc printr-o guvernanta corporativa crescuta. 3. Banca promoveaza afaceri care, concomitent, au impact pozitiv din punct de vedere economic, social si de mediu, incurajeaza activitatea de sponsorizare, promovand cultura, educatia, sanatatea si sportul(de exemplu CIBERNETICA OPEN ROMANIAN), la standarde inalte de integritate, contribuind la crearea unui mediu socio-cultural in care oamenii se imbogatesc profesional si personal.

4. Profitul net a crescut la 178 milioane EUR, conform IFRS nu numai depasind previziunile, dar si reprezentand 35% din profitul net al intregului sistem bancar romanesc. Mai mult, Grupul CIBERNETICA si-a consolidat puterea financiara pe baza unei eficiente crescute, avand ca rezultat o crestere constanta a activelor, pana la aproximativ 9 miliarde EUR. 5. Creditele brute au crescut in termeni reali cu 37,2%, aproape dublul tintei propuse, in timp ce creditele retail au ajuns la 37,9% din total credite, pe fondul unui comportament de creditare prudent, dar fara restrictii, si al imbunatatirii calitatii portofoliului, marcat de o rata diminuata a creditelor neperformante fata de anii anteriori. 6. Politica in domeniul calitatii se refera nu numai la calitatea produselor si serviciilor, ci si la calitatea activitatilor si proceselor bancii in ansamblu, obiectivele calitative strategice fiind: imbunatatirea performantelor in sfera calitatii servirii; antrenarea intregului personal in procesul de imbunatatire continua, prin activitati preventive desfasurate sistematic in scopul optimizarii tuturor proceselor bancii. 7. Banca este constienta ca ,,cel mai important potential pentru progresul unei companii este progresul oamenilor ei. Acest adevar sta la baza politicii de resurse umane, fiind operate mutatii in profilul profesional al lucratorului bancar, de la prestator de servicii la partener de afaceri. In acest sens, inca de la infiintarea bancii, conducerea s-a preocupat permanent de cresterea calitatii profesionale a salariatilor prin dobandirea de cunostinte si abilitati necesare realizarii eficiente a sarcinilor de serviciu, precum si prin dezvoltarea graduala a potentialului personal. Banca va incuraja in continuare schimbarea conceptului de munca si competenta profesionala prin cresterea mobilitatii si flexibilitatii fortei de munca, stimularea spiritului de echipa, facilitarea integrarii profesionale a absolventilor. 8. Gama diversificata de produse si servicii bancare oferite: e-commerce, e-banking etc. 9. CIBERNETICA se mentine pe piata pe baza urmatoarelor criterii : -Increderea clientilor in stabilitatea bancii si a capacitatii sale financiare; -Calitatea produselor si serviciilor oferite ; -Calitatea personalului; -O buna receptionare a solicitarilor clientilor si ale pietei; -Satisfacerea cerintelor clientilor cu costuri rezonabile . 10. Cibernetica a inaugurat pe 4 octombrie 2005, prima universitate corporativa din Romania UCIBERNETICA Universitatea CIBERNETICA. Universitatea CIBERNETICA ofera angajatilor bancii conditii speciale de pregatire si de autodezvoltare, prin integrarea trainingului cu managementul cunoasterii si managementul schimbarii, in stransa legatura cu managementul si dezvoltarea carierei. Aceasta noua abordare pune accent pe instruirea continua a angajatilor aliniind procesul de invatare cu viziunea si strategia companiei, cu un impact pozitiv direct asupra performantelor de afaceri ale bancii si ale clientilor sai, prin cresterea calitatii solutiilor oferite la problemele clientelei. 11. Balanta clientilor veniti si a celor plecati inclina permanent in favoarea clientilor veniti. 12. Alinierea la practicile occidentale in domeniul comunicatiei on-line in reteaua de unitati, utilizarea facilitatilor de cash-management, promovarea dezvoltarii pietei de carduri si a transferului rapid de valuta prin Money-Gram.

13. Incheierea unui parteneriat cu Banca de Export-Import Eximbank care furnizeaza garantii si asigurari persoanelor juridice care contracteaza imprumuturi de la Cibernetica. Eximbank pune la dispozitia clientilor CIBERNETICA garantii si asigurari in numele si contul statului, precum si compensari partiale de dobanzi. De asemenea, Eximbank acorda credite pentru a completa finantarea obtinuta de la CIBERNETICA si sindicalizari de risc. Astfel CIBERNETICA asigura clientilor finantarile solicitate in conformitate cu normele si reglementarile proprii, iar Eximbank furnizeaza garantii, asigurari sau alte produse specifice, pentru facilitarea accesului la finantarile CIBERNETICA. Principalele avantaje ale parteneriatului constau in faptul ca pentru garantiile Eximbank clientii nu trebuie sa asigure contragarantii, iar banca comerciala nu trebuie sa faca provizioane pentru astfel de credite avand in vedere ca garantiile si asigurarile de stat furnizate sunt considerate cu risc zero de banca centrala. 14. Puncte tari ale site-ului: tehnic, site-ul este realizat foarte bine, prin implementarea sistemului SAP. Vizitatorul beneficiaza de o gama larga de servicii si de informatie actualizata. 15. Filiale in toate orasele tarii. 16. CIBERNETICA a fost prima banca, si singura de pana acum, care a intrat pe piata achizitiilor de aur de la populatie. PUNCTE SLABE 1. Punctele slabe ale bancii sunt, in general, punctele slabe ale sistemului bancar romanesc, care alaturi de cel al altor state din Europa de Est, este printre cele mai expuse la riscurile valutare aferente imprumuturilor acordate in monede straine, dupa cum se arata in studiul agentiei de evaluare financiara Standard&Poor's. 2. Se pune accent pe oferte care merg de la dobanzi mai reduse la credite, perioade de gratie mai lungi, dar si produse financiare oferite la pachet, uitandu-se tocmai baza pentru orice banca, dobanzile la depozitele atrase. Aceasta face ca diferenta dintre dobanzile la credite si cele la depozite sa se mentina la un nivel ridicat, in comparatie cu statele europene. 3. Puncte slabe ale site-ului: vizitatorul trebuie sa dea prea multe click-uri pentru a ajunge la informatia cautata. Site-ul se incarca destul de lent, mai ales daca utilizatorul are o conexiune slaba. 4. Atacuri inevitabile asupra bancomatelor bancii (bancomate-fantoma care au inselat increderea clientilor), clonari ale cardurilor ( au adus pierderi bancii). 5. Expunerea prea mare a bancii pe anumiti clienti si de introducerea in portofoliul ei a unor clienti cu bonitate indoielnica 6. Actiunile CIBERNETICA nu sunt cotate la bursa. OPORTUNITATI 1. CIBERNETICA si-a creat propriile departamente in finantari europene, imediat dupa ce a devenit cert ca Romania va adera la UE la inceputul anului viitor. Cibernetica, a inaugurat biroul EU Office CIBERNETICA al carui rol este de a asigura o informare complexa si completa a clientilor bancii cu privire la implicatiile aderarii Romaniei la structurile europene. Biroul ofera atat servicii de consultanta, cat

si o gama larga de produse destinate finantarii/cofinantarii proiectelor de investitii, in vederea cresterii gradului de accesibilitate al partenerilor bancii la fondurile europene. 2. Fuziunea cu Bancorex , in timp record, care a dus la intarirea fortei Bancii Comer-ciale Romane si a pozitiei sale pe piata interna si internationala. 3. CIBERNETICA a contractat de la International Finance Corporation (IFC), Divizia de Investitii a Bancii Mondiale, un imprumut, in valoare de 75 milioane EUR, pentru sustinerea activitatii de creditare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii, precum si pentru sustinerea dezvoltari creditarii populatiei. Imprumutul a contribui, totodata, la imbunatatirea structurii bilantiere a CIBERNETICA, prin cresterea maturitatii resurselor in valuta atrase, ceea ce va reduce decalajele de maturitate dintre activele si pasivele in valuta. 4. Cibernetica si CIBERNETICA Securities au castigat licitatia pentru a intermedia si distribui emisiunea de obligatiuni municipale pe care Primaria Municipiului Timisoara o va realiza pe piata interna de capital in valoare de 150 milioane RON. 5. principalele oportunitati de dezvoltare economica: cresterea consumului si accelerarea vitezei de circulatie a banilor. AMENINTARI 1. 2. 3. 4. 5. Rata inflatiei Instabilitatea monedei nationale Conjunctura economica a tarii nefavorabila Numar mare de concurenti Tinta unor atacuri: Cei care au declanat agresiunea au patruns, in banca de date a

CIBERNETICA, au obtinut numele depunatorilor si numerele de telefon ale acestora. Apoi au intrat in functiune telefoanele otravite. Clientii bancii au fost sunati si atentionati ca trebuie sa-si retraga banii de urgenta. Astfel, a fost declansat, in unele localitati, asaltul populatiei asupra ghiseelor CIBERNETICA. 6. 7. Rata rezervelor minime mare Valoarea totala a garantiilor ce pot fi solicitate Bancii Comerciale Romane in orice moment

de anumite state arabe, ajunge la 500 milioane USD, conform evaluarilor Ministerului Finantelor Publice. Din activitatea Bancorex au rezultat tot felul de actiuni, despre care nu se putea avea decat o imagine foarte generala. Exista garantii emise de Bancorex inainte de 1989 (pe vremea cand se numea Banca Romana de Comert Exterior), in valoare de peste 500 milioane USD, in favoarea unor state arabe. Aceste garantii sunt deschise nelimitat.. Ele nu se vor inchide niciodata in timp.

Matricea SWOT
Factori interni Puncte tari(S) -retea puternica raspandita in teritoriu -portofoliu de clienti bine segmentat si diversificat -servicii bancare diversificate -personal bine echilibrat pe grupe de varsta si pregatire Factori externi -retea de banci corespondente foarte extinsa -numeroase idei inovatoare ale personalului aplicate in practica Oportunitati(O) -rolul tot mai important al sistemului bancar in procesul reformei economice -cresterea Romania, creditului ca urmare in a Strategii SO -servicii bancare noi care sa satisfaca cerintele aparute in urma unei noi cojuncturi economice determinata de intrarea in UE Strategii WO - servicii bancare oferite on-line (ecommerce, e-banking) care sa permita clientilor realizarea unor activitati in timp real, informarea permanenta, efectuate pe cat si protejarea (evitarea identitatii acestora si a tranzactiilor Internet atacurilor hackerilor) Puncte slabe(W) -numeroase atacuri asupra

sistemului informational bancar -expunere la riscurile valutare

aferente imprumuturilor acordate in monede straine -vulnerabilitatea informatiilor din banca -atacuri asupra bancomatelor

imbunata-tirii nivelului de trai si a standardelor din domeniul economic si industrial, in urma aderarii la U.E

Amenintari(T) -aparitia continua pe piata financiara interna de noi institutii bancare -competitie interbancara tot mai puternica - cojunctura economica a tarii nefavorabila sistemului bancar -rata mare a rezer-velor

Strategii ST -intr-un mediu economic international nesigur, CIBERNETICA corespondent regandeste activitatea pe baze de de bancar abordand-o

Strategii WT -protejarea utilizarea se informatiilor intranetului prin

(portalul

destinat angajatilor) astfel incat sa minimizeze consecintele atacurilor din exterior

parteneriat si cooperare (in locul celei bazate pe concurenta) si pe adoptarea unei stricte politici de cunoastere a clientului si de lupta impotriva spalarii banilor, printr-o atenta alegere a partenerilor si supraveghere a activitatii acestora, prin cresterea flexibilitatii in relatiile cu clientii, anticipandu-se si reactionandu-se eficient la provocarile pietei.

obligatorii minime -existenta armate, crize unor conflicte

IV. JURNAL DE PREZENT PRACTIC

4 Martie Doamna Directoare, Pun Florentina mi-a prezentat angajaii bncii : pe cei din Front Office format din 6 angajai (asisteni consiliere clieni si consilieri clieni Micro), caseria bncii (1 angajat) i departamentul de Corporate Banking de la etajul 1 (5 angajati); Mi s-a comunicat programul, sarcinile i am semnat un document de confidenialitate; Am urmrit activitatea sub supravegherea celor din Front Office si mi s-au prezentat aplicaiile de lucru. 7 Martie Un angajat din Front Office m-a familiarizat cu reeaua intern online (VPN) din cadrul BCR explicandu-mi condiiile de utilizare a acesteia, efectuarea unor operaiuni bancare simple (achitarea diferitelor servicii prin intermediul BCR 24 Banking, ct i calcului dobnzii bancare) i de asemnea, mi-a prezentat produsele bncii ( diferite tipuri de credite la nivel de persoane fizice, microntreprinderi si corporaii). Am observat activitatea de scanare a extraselor de cont, a cec-urilor ct i a borderourilor de ncasare ataate. 8 Martie Am aranjat extrasele de cont n dosare, familiarizndu-m cu numele societilor comercial de care se ocup banca (unele dintre aceste societi fiind clieni permaneni i fideli ai BCR); Am vzut cum se verific soldul unui cont n program, dac acesta are credite sau depozite; Am urmrit cum sunt procesate i verificate 2 ordine de plat (OP-uri) sub supravegherea unui dintre ofierii Front Office. 9 Martie Mi s-a explicat c un bilet la ordin poate fi refuzat dac pltitorul are hold pe disponibilul din conturi (litigiu i disponibil insuficient); Am urmrit cum sunt predate extrasele de cont delegailor societilor comerciale care solicitau aceasta; Am realizat mpreun cu un angajat din Front Office arhivarea certificatelor constatatoare i a delegaiilor toate aparinnd persoanelor juridice;

10 Martie Am aranjat extrasele de cont ce au fost tiprite pentru dosarele persoanelor juridice; Un angajat din FO mi-a artat cum pot verifica soldul unui client prin simpla utilizarea a CNP-ului acestuia; Am vzut cum se poate deschide un cont curent i mi s-au explicat paii pentru efectuarea acestei operaiuni ( se cere clientului cartea de identitate pentru a verifica dac acesta apare n baza de date; dac nu apare n baza de date se introduc datele respectivului client, apoi se creeaz contrul curent i dac dorete i card, acesta va completa un formular pentru aceeai aplicaie). 11 Martie Mi s-a artat cum pot sa arhivez anumite dosare ale unor persoane juridice ; Mi s-a explicat cum se realizeaz un ordin de schimb valutar (cursul de cumprare este dat de banc i se trece automat din program se vinde RON din contul curent i se cumpr EURO de exemplu) pe formularul completat de client. 14 Martie Am observat cum s-au efectuat 3 ordine de plata si un CEC. Am urmrit modul n care ofierul din Front Office comunic cu clientul i ncearc s rezolve cu promptitudine i profesionalism nevoile acestuia; de asemenea ofierul i-a oferit consiliere clientului deoarece acesta nu era sigur ce s aleag i ce i s-ar potrivi n cazul n care acesta ar alege unul din serviciile bncii. 15 Martie Doamna Ofelia Bun, Consilier Clieni Microntreprinderi mi-a vorbit despre serviciul de efectuare operaiuni prin canale alternative BCR pentru clieni (Alo 24 Banking BCR i Click 24 Banking ), principalele avantaje ale acestor servicii i principii de funcionare. Mi s-a explicat cum se poate deschide un cont curent i cum se operationalizeaza solicitarea pentru un card de debit. 16 Martie Am vzut cum se ntocmete un dosar de credit pentru nevoi personale (fr cedebitori) i pentru microntreprinderi; Mi s-au adus la cunotin informaii cu privire la BCR Pensii ( documente necesare pentru ncheierea n acest program-copie dup actul de identitate, adeverin de salariu i vechime n munc.) 17 Martie Am nmnat unui client actul individual de aderare la Fondul de Pensii Private informndu-l asupra documentului. Am realizat o copie xerox a actului de identitate.

Un ofier de la Front Office mi-a artat posibilitatea prin care un client poate plti factura pentru Orange Romnia i Vodafone, efectund dou ordine de plat simple. 18 Martie

Am observat cum se lichideaz un cont curent ( pentru a fi lichidat, acesta trebuie s respecte anumite condiii: trebuie s aib soldul 0, trebuie s nu fie implicat n tranzacii nefinalizate , trebuie s nu aib contracte nc active i s nu-i fie ataat nici o facilitate ACA (overdraft)).

Am realizat completarea unor formulare de cunoatere a clienilor. Am efectuat arhivarea unor declaraii privind identitatea beneficiarului real al unei societi comerciale. 21 Martie

Am vzut cum se efectueaz operaiunea de trimitere bani prin Money Gram: (cel care trimite banii trebuie s specifice numele i prenumele celui care va primi banii, oraul i ara unde i trimite i codul SWIFT al bncii; Cel care va primi banii trebuie s tie suma pe care o primete, persoana de la care o primete i codul CMTN; cel care primete banii i va ridica de la caseria bncii).

Am observat cum se poate afla contul unui client folosind numrul de card al clientului (la solicitarea acestuia); Ofierul mi-a vorbit despre realizarea unui depozit la termen i m-a familiarizat cu aplicaia pentru efectuarea acelui depozit. 22 Martie

Am vzut cum se realizeaz o plat extern i cum se listeaz extrasele de cont n program pe perioada pe care o cere clientul; Am urmrit cum ofierul a constituit un depozit negociabil pe 7 zile. 23 Martie

Mi s-a explicat cum se realizeaz programul informatic BCR;

atribuirea de specimen semnatur/tampil n

Am observat cum sunt verificate persoanele ru-platnice (n cazul unei linii de credit pe societate comercial, dac organizaia este compus din so i soie, soul este cutat n baza de date; dac exist mai muli asociai este verificat cel care deine majoritatea aciunilor);

Am urmrit deschiderea a dou conturi curente, realiznd i solicitarea pentru un card de credit. 24 Martie

Am aflat c prin intermediul serivciului de operaiuni prin Canale Alternative BCR

persoanele fizice sau juridice care au deschis un cont pot efectul plti prin intermediul unui dispozitiv numit Token pentru care se platete lunar o sum de 5 RON pentru persoanele fizice i 12 RON pentru persoanele juridice.Acest mod de operaiune este mult mai benefic deoarece fiecare transfer efectuat beneficiaza de reduceri ale comisioanelor:50% pentru transferurile efectuate prin Alo 24 Banking BCR i 75% pentru cele efectuate prin Click 24 Banking BCR. Am completat certificatele constatatoare ,delegaiilei a declaratiile-acord ale unei persoane care dorea o prelungire a liniei de credit,urmand ca la finele anului s ramburseze imprumutul i in fiecare lun s plateasc dobanda aferent acestuia. 25 Martie ncetarea stagiului de practic n cadrul Sucursalei BCR World Trade Center i eliberarea de ctre directorul executiv Pun Florentina, adeverinei de practic .

V. OBSERVAII PERSONALE
Consider c aceast perioada a stagiului de practica a fost una de stimulare a interesului meu n ceea ce priveste domeniul finanelor corporative, prin participarea la o serie de activitati specifice domeniului. Pot afirma ca membrii companiei mi-au acordat atenie i mai ales rabdare i mi-au pus la dispozitie informatiile de care am avut nevoie, n limita n care acestea pot fi facute publice. Am folosit cu eficienta timpul pe care l-am petrecut n companie i mi-am clarificat aspectele de care am fost interesat. Pe perioada stagiului de practic am descoperit care sunt principalele activiti desfurate n cadrul departamentului financiar al Cibernetica M.C S.R.L: Evaluarea clieni, pentru a acorda limit de credit Trimitere notificri de plat i notificri de penaliti Colectare debite Realizare i aprobare angajamente de plat Emitere facturi fiscale Emitere avize de nsoire a mrfii (acestea sunt generat automat de un program informatic, SAP, dupa ce au fost completate n prealabil anumite cmpuri cu date specifice clientului cruia i este destinat avizul) Emitere facturi proforme (pot fi interpretate i ca o forma de prefacturare, fara a obliga clientul pe numele caruia a fost emisa o factur proform s efectueze plata proformei. Este transformat n factur normal dupa momentul efecturii plii) Dupa prezentarea principalelor activiti desfasurate n cadrul companiei putem realiza o analiza SWOT a acesteia. Se pot stabili puncte tari (Strenghts), puncte slabe (Weaknesses), oportunitati (Opportunities) si amenintati (Threats), pentru a permite identificarea potentialul de realizare a obiectivelor, prin utilizarea punctelor tari pentru valorificarea oportunitatilor, eliminarea punctelor slabe si inlaturarea amenintarilor. Data Student Numele si prenumele (in clar) . Tutore Firma Semnatura

Numele si prenumele (in clar)

.
Semnatura & Stampila