Вы находитесь на странице: 1из 32

k

ISTORIE ^ '^' Ciiiona Sfamului Srefati o^ vcchc manastire cii vialii ilici din Budwina I "lEZAUR :' Cca mji valoroasa colccric d mcdievalc din sud-csrul huij iINFLUENJE "'" ' !__^ Dc pcsre 500 dt ani. aid iste ItriiMlimii! Q romanesc, leagan de ortoduvie.si romiiii^ili

DESCOPERA LOCURILE SFINTE

ai4N48TlRl ORTODOXe
DESCOPERA LOCURILE SFINTE
NR.l - MANASTIREA PUTNA

MANASTIRI ORTODOXE
EDnUHA: DcAGOSIINI HELLAS SRL ADRSA: Voidi^DiBui 44-4. 166 73 Alou EDITOR: PcOw Kapninot MAN.\GER ECONOMIC- Folji Fotigu MANAGER DE REDACJIESI PHODUtTlE: Virginia Kuatroubai .WARKETIKG MANAGER: Michaiis Koulsoukos BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Dunltris Fas^siidis PRODUCT MANAGER: Meropi Papa.iafci COOaOONATORBE PRODUCTiE: Carolina Poulidou SENIOR EDITOR: Tia Skandahki JUNIOR COORDINATING EDITOR EALCANI: Dimilrit; DJmitiiadH MANAGER DISTRIBUJIE: Evi Boza CONTROLLER DISTRIBUTIE Yiannis V o u ^ u k a i COOHDONATOR iOGlSTlCA JIOPERATH: Anioms Lioumis

PROLOG Ctitoria si necropola Sfantului Stefan eel Mare . 3 I5T0RIE Perioada medievala OcupatJa austriaca SecolulXX I* 6 8

2010, De Agostini Hellas Ltd. Potograiii: Arhiva Sfmtei Minastiri Puma ISSK: M92-STi% SERVICII KDITORIALE OFHRITE DE, LE VART Y LINE SRL CU AiLTORUL SFINTE] M A N A S T I R I PUTNA DTP: LE VART Y LINE SEL TIPARIRE 51 LEGARE: G. CANALE & C DIRECTOR DE PRODUCJIE TIPOGR-IFIE: GIUSEPPE CANALE

SFINTISIMfNUNI Maica Domnului si Sfantul Daniil Sihastru 12 Sfintii lerarhi Ghenadie si lite forest 14 Focus: Sfantul Stefan eel Mare si luptasa . . . 16 TEZAUR Colectia de broderii medievale GHID Schiturile manastirii Incinta INFLUENTE lerusalimul neannului romanesc VIATAMONAHALAAZI Putna: credinta, istorie, cultura CUVINTEINTELEPTE Staret si ucenic 18 22 24 26 28 30

iMPOETATOR; Media Service Zawada S Ji.L. CoLuilry Manager: Maiiana Mihaitaii Marketing Manager- Adiua BojicS R?daL:tor Gabrida MunleaD DislritulioD Manager: Dan Tordache ADRESA; Sir. Louis Pasleut, Nr. 33, EL 1. sect 5, Bucure^li, Homanja DISlltlBUrrOR: Ranukirta SA.

Preful reiistelor Preiul primului nirniir: 1.90 ld/9,90 MDL PretuI incepand cu c d de al doilea n u n i ^ 5 ^ lei/19,90 MDL Dreplur^ luturor-ibtslratiilor^i ak ie.<t^li}r ie ajla sub i:opyTi0it. Est? interzisd rtpToiIiufrvii, tiifiar^at tTniMtiUersa ^u utilizarsa aimert-taiti a mat^aklor, !ub oncefimnii. fir& acordiJ sais at edilorttlui.

PENTRUCOPII Cat de puternic a fost Stefan eel Mare? . . . 31

NH rataii bibliorafturile speciale in careputefi colection'aseriaMANASTIRI ORTODOXE.


Primul biblioraft seriei vafi oferit impreund cu al gratuit numirull. sunt chiofcurite

Pentm o mai buna deservire solicitati intotdeaunR publk'atia de la ucela;i puBCI de vanzarc si ioformati vanzatorui asupra inlentiei de a ciunpara ;i aparitiiie urmatoare.

Pentru orice informatie, lamurire sau comenzi de numere aparute anterior, sunafi-ne la tel. Romania: (021) 40 10 888 Moldova: (022) 93 07 42
^ P t lunga p r c ^ l re\'isftlc}r comandatc va (rebiu s3 ^ \ Bchilaji ram burs ^l cnnlravalnarea taxElor po^tait. ORAR DE SERVICIU L u n i - V i n e r i lOiOil-lKiOO

B ibliorafturile disponibile la

de ziare la pretu! de 9,99 Lei/45 MDL. DeAgostini datele va anunta

depublicarea

biblioTafturilor in seria de reviste.

Vizitati site-ul n o s t r a la a d r e s a

wwTV. d e a g o s t i n i . r o
e-mail; iiifoCaideagostini.ro

Ctitoria 1 necropola Sfantului ^tefan eel Mare


Inanul6978(1470), august 20, auvenittatarii, muitime mare, ^i s-a batut.cu ei 5tefanVoievodladumbravaclela Lipniti, langa Nistru.^i apoi s-a inters cu izbanda i a venit sa sfinteasca hramu! Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mana preasfin^itului Mitropolit, chirTheoctist, 5! a episcopuluiTarasie i cu egumenii tuturor manastirilor. 5i la Liturghieaufost lajertvelnic, detoti,in numarde64dearhierei ^i preoti ^i diaconi, septembrie 3" LetopisetuI de la Putna I!

n amil 1457, inainte de urcarea pe Iron a tanarului iiu al lui Bogdan aJ Ill-lea, ierarhia mSnSstirilor Moldovei era aceasta; Probota, Moldovita, Bistrita, XeamJ. Erau vechile ctitorii ale dinastiei musatine, ale c^ror radacini mergeau, prin siha^trii necunoscuti astazi, mult inainte de anii intemeierii farii. Ce a fost !a Putna inainte de ctitoria SfSntului Stefan eel Mare? Raspunsul s-a aflat odata cu de^coperirea celor cinci morminte de calugari aflate sub temelia palatului domnesc zidit in epoca ^tefaiiiana. marturie a unei sihastrii, a carei existenfa nu mai era exact localizata, in timp , din moment ce s-a construit peste mormintele unor vietuitori. Pentru supravegherea lucrarilor de construc^ie este adus staretul Manastirii Meam!, arhimandritul loasaf, impreuna cu o serie de calugari din objtea nemteana. Ace^tia desfajoara, in paralel cu ridicarea ansamblului manastiresc, activitati carturareti. Dupa terminarea bisericii, SfantuI Stefan eel Mare va adauga Casa Domneasca (1473), chiliile, turnurile ?i zidul de aparare cu ^antul cu apa. La 15 martie 1484, Analele putnene scriu ca in Miercurea Mare, pe la miezul noptii spre joi, au ars toata Manastirea Putnei, cu desSvar^ire", SfantuI Stefan eel Mare a restaurat apoi manSstirea, iniestrSnd-o cu importante proprietMi. Scoala de miniatura, caligratie ji broderie liturgica nu-^i va inceta activitatea, ei se va dezvolta in urmatorii ani, ereand adevarale capodopere ale artei medievale. Tot in epoca ^tefaniana, manastirea a fost pictata, fiind, dupa cum spune Ion Neculce, frumoasa, tot cu aur poleita, zugravala, mai mult aur decat zugravala, ^i pre diniauntru, ?i pre denafara". In

chip firesc pentru randuielile biserice^ti. o manastire nou infiin|ata Isi va avea locul sau in urma celor anterioare. Cu Pulna s-a intSmplat ceva aparte fata de alte m^nastiri; numele si rostul ei s-au irapletit, peste veacuri, cu cele ale ctitorului sJu. Astfel, in secolul al X\'III-lea, pentru a explica preeminenta Putnei fafa de celelalte manastiri, a fost data la iveala o legends. SfantuI $tefan, spune legends povestita de Vartolomeu Mazareanu, a adus la Putna biserica de lemn ridieata de Drago? Voda la Volovat. tntrucit aceea era construita de descSlecatorul tarii, avea intSietate fa^a de cele ulterioare ei. Prin aducerea ei la Putna, aceasta intaietate intra in zestrea Putnei, care devine prima in ierarhia manastirilor tarii. Daca SfantuI $tefan a oblinut o preeminenta a ctitoriei sale printr-un astfel de mestesug sau nu, e greu de spus. Contemporanii ?tiau ca Putna este manastirea sa cea iubita". In mod cert insa, datorita vietii ^i faptelor sale, el a inzestrat-o cu eel mai de pret dar pe care putea sa i-1 faca: sa se a^tearna la temelia ei, el, eel Mare, eel Bun, eel Sfant,

2iulie2004 Briul defoc care inconjoard manastirea este format din lorjele studenfilor veni;! sa se inchine Sfantului $tefan eel Mare la 500 de ani de la trecerea sa in ve^nicie.

S o
I-

UJ

Perioada medievala
Dupa moartea Sfantului 5tefan eel Mare au urmat vremuri grele, cu multe lipsuri 5 1 pagube, atat pentruTara Moldovei, cat i pentru manastirea sa cea iubita ,care nu o data a fost atacata ji pradata de raufacatori.
ta catre nord. Liiptele pentru domnie, soldate cu succesiunea domnitorului Gheorghe Ijtefan, au afectat puternic si manastirea. Chiar 51 plumbul de pe acoperisid bisericii a fost lual de catre cazacii lui Timu? Hmelnitki, a fost topit ^i s-au facut din el gloaute pentru asedierea cetatii Sucevei. La 1662, potrivit noii pisanii, refacerea bisericii de la Putna s-a sfar^it in zilele lui Eustratie Dabija vodS", viata monahala reintrand in figasul ei normal. Din pacate, vremuri tulburi vor veni din nou odata cu campania de cotropire a Moidovei a lui loan Sobieski care, la 1691, va prada si va incendia ctitoria ^tefaniana. Anul 1739 va aduce alte doua man incercari: mai intai un mare cutremur de pSmant, care va avaria serios biserica, zidurile de indnta si turnurile din cele patrii coituri ale lor, iar apoi, in luna septembrie, potrivit unei relatari a lui Vartolomeu Mazareanu, moscalii. la iejirea lor din Moldova, au pradat fi Manastirea Putna". Dupa evenimenlele amintite, manastirea ajunge aproape pustie. Prin

fantul Stefan eel Mare se stinge din viata la 2 iulie 1504 ji este iiimormantat la Putna. Dupa el, necropola domneasca va mai primi inca doi voievozi ai Moidovei: pe Bogdaii al lll-lea Viad, in aprilie 1517, ^i pe StetSni^a Voda, in ianuarie 1527. Odata cu rectitorirea Manastirii Probota, in 1530, de catre Petru Rares, si a Manastirii Slatina. in 1561, de catre Alexandru Lapusneanu, rolul de necropola domneasca al Putnei va inceta. Totu^i, in timpul acestuia din urma, Putna este aniintita ca avand o loarte bunS jcoala de muzica psaltica in limbile greca 51 slavona. Manoscrisele lui Eusta^ie Protopsaltul stau si azi marturie despre inflorirea a culturii muzicale aid inca din vremea lui Stefan eel Mare. In iunie 1622, Stefan al Il-lea Tomsa le scrie bistritenilor ca 0 ceatS de raufacatori din Bistrita si din Moldova au pradat Manastirea Putna. Anii urmatori marcheaza o scadere insemnata a venilurilor si a vie|uirii duhovnice^ti din aceasta vatra monahala. In aceste conditii, la inceputul anuJui 1653, Vasile-Voda Lupu isi asuma restaurarea manastirii, incepand demontarea bisericii man, cu scopul refacerii ei. Dupa constatarile arheologilor, aceasta era puternic inclina-

CROniCA
in anul 6973 (1465), ianuarie 23, joi, la miezul nopjii, a intrat Stefen voievod in cetatea Chiliei si a iiiconjurat-o. 51 a ramas aci joia in pace 51 vineri dimineata au lovit ji au iflceput sS bata ceiatea Chilia. Si apoi au batut toata ziua ji s-au luptal pana seara. SambiiS s-a predat cetatea 51 a intrat Jlefan voievod in cetaie, cu voia lui Dumnezeu. Si a raraas acolo 3 zile, veselindu-se silaudand pe Dumnezeu ji mangaind pe oamenii din cetate. !le-a pus lor acolo parcalabi pe Isaia 51 pe Buhtea. 5' s-a intors in cetatea lui de scaun. Suceava. 1 apoi a poruncit mitropolililor ^i episcopilor sai si tuturor preojilor sa multumeasca lui Dumnezeu 51 sa faca rugaciuni pentru aceasta catre Dumnezeu, In anul 6974 (1466), iuiie 10, s-a inceput si se zideascS, cu ajutorul lui Dumnezeu, Sfanta Manastire a Preasfmiei Nascatoare de Dumnezeu, la Putna." letopisetut de la Putna U

CRONOLOGtE
tar
I4t SSntfj! 5tefan eel Mare e uns domn al Moidovei. Sepuneplatradetemeliea biserici L I4&9 La ManajtireaNeannse copiaza caTfi de slujba pentru Piitna. M7Z Mfinahul Vasile copiazS Saifa S^nculut loan icSrarul.

M73

Moldova suspends piata ttibutuluf, decl3n;lnd seria de CQnFnintarl cu turcii.

I47S

VtotEia de la Vaslul. COfrisiul Petru 5crie Cuvintelepmwlcs^tl alefivy&DofOth0.

1476

Dupa Infrangerea de la RazboienI, SfSntuI Jrefaii eel Mare alunga 0 armata turca de ISOOQadeoameni.

I4S4

Incendiu devastator la Putna, SfSntul 51iefan eel Mare ii dSrUie^te dc^otwl Suga.

Sus: Cddelnita din argint auril ddruita Manastirii Puina de SfantuI^tefan lelMare la 12 aprilie 1470.

Dreapta: Sfantut Apostal Pavel, icoana presupusa aft aparliiiaiid iconostasului ^tefanian din sec. XV.

I$02

Moa'e Palsie, al doilea egumen. fi urmeaza ^ I m a n d r l t u l Spirtdon.

1^4

La 2 iulie, moare SflntijI Stefan eel Mare.

Pagina din st&nga: Cetalea Hoiin, de pe maliil drept alSisirului, aftaidpe iinia fortifica\ii\or degraiii^a a Motdovei.

1519

Monahul \^le-c3lculeazS data Pajttof pinainanul 1940.

1536

Un incendiu cuprinde manastirea, farS sa afecteze biserlca.

turla bisericii mari, grav avariata. ploua in interior, iar 5lujbele se tineau in bisericuta de leran adusS, dupa traditie, de $tefan eel Mare, de la Volovat. in aceste conditii, la 15 ianuarie 1745, egumenia Manastirii Putna este preluata de ieromonahul lacov, Peste cateva luni, la 11 august in acelasi an, e! este ridicat la rangul de episcop al Radaujilor. In aceasta calitate S^i va intensifica eforturile pent refacerea manastirii, etorturi pe care !e va continua si dupa numirea sa ca mitropolit al Moldovei, la 14 noiembrie 1750. Sub pastorirea egumenului lacov, in 1754 incepe a se construi, din pieire de ran, bisericuta de la Sihastria Putnei, pe locu! unei biserici mai vechi, de lemn. Grija Mitropolitului lacov pentru inflorirea vietii culturale ^i duhovnicesti din Manastirea Putna va face ca In aiiul 1755 sS fie ridicat la rangul de arhimandrit monahul Vartolomeu M^zSrean, carturar de seama, ;ub Grigore al Ill-lea Ghica, autor, traducator ^i editor de car^i biserice^ti si profane, membru al Academiei Teoiogice din Kiev, indreptator al ^coalelor domne^ti, episcope^ti ^i manastire^ti". In anul urmator, din dispozitia aceluiasi mitropolit, ieromonahul Natanail Dreteanul din Pa^cani va scrie un protesis sau pomealnic al Manastirii Putna dupa izvodui pomealnicului

celui vechi care se afla in acea manastire"; tot acum se demareaza si cele mai importante lucrari de restaurare. Mitropolitul lacov a devenit, dupa Sfanlul Stefan eel Mare, eel de-al doilea mare ctitor al Putnei. In anul 1758, pe temeiul unei scrisori adresata de Mitropolitul lacov lui Venedict, egumenul Putnei, se afirma ca Dumilru Lascarache, ispravnicul Sucevei, a deschis mormantul lui $tefan eel Mare, din porunca lui Scarlat Ghica Voievod, dand cele ce s-au gasit in mormant (...], In mana parin^ilor". iar in 1759, prin grija Mitropolitului lacov, se construiesc in incinta Manastirii Putna chilii de lemn pentru calugari si egumen, precura 51 un paraclis, tot de lemn, cu hramui Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Anul 1762 va aduce Putnei un nou egumen: pe arhimandritului carturar Vartnlomeu Mazareanu, care, doi ani mai tarziu, va intocmi un catastih de toate scrisorile sfintei ManSstiri Putna, care erau amestecate intr-un sacriu (...), puind deosebi fiejtecare scrisoare a fiestecirei mo^ii 1 trebuinta ^i care dupa care s-au f^cut, dintru care foarte pre lesne sa poata afla orice scrisoare ar trebui". In 1760, Mitropolitul lacov i^i da demisia din scaunul de mitropolit si se retrage la Putna, unde va desfSsura o intensa opera de refacere a acesteia, dar 51 a altor manastiri din zona.

1091

loan SoWeski Incendia^S mSnSstJrea,

1865

Aulofita^ile au5triece deschid moimintele voievodale.

ISn

Prima mare serbars na^fonaiS de la Putna, ini^iatade MihsJ Eminescu.

1904

A doua mare serbare de la Putna. imtteta de EudCBilu Hurmuzachi,

1926

Se Instaleaza in indnta mSnastirii bustul lui Mlhal Eminescu, sculplat de Oscar Han.

WM

Incepeo campanie de cercetSrtarheoloQiceIn vederea re^Taurarii manastirii.

WS?

Serbarea Ini^iatSde studenfli iejeni la mSnastirs este tmpiedicatS de autoritStile cdmuniste.

W76

Se insugureaza actualulsediu a I muzeului manastirii.

1992

Prodamarea canonizSril SfSntulul Stefan eel Mate,

2004

Se serbeazS 500 de ani de la moartea SSntului'Stefan eel Mare.

m
mM
>M

^^m

Ocupatia austriaca
Bucovina a stat subocupatie austriaca 144 de ani. In acest timp, doartrei manastiri vor avea voie sa duca mai departe viata monahala: Putna, Sucevita ^i Dragomirna. Fiecare avea un numar limita, de 25 de vietuitori.

I
^

im

n cei 144 de ani, cat timp ^ara de Sus a Moldovei s-a aflat in Imperiul Habsburgic, ea a strabatut mai multe forme de administratie: perioada administra{iei militare (1774 - 1786), timp in care a fost subordonata direct Consiliuiui Aulic de Razboi; pehoada administratiei civile galitiene {1786 - 1848 ^i 1850 - 1861), cand Bucovina a fost inclusa ca al9-lea cere administrativinprovinciaGalitia;anii 1862-1918, cand Bucovina a primit statulul de autonomie. Intrarea Bucovinei sub stapinirea Austriei, in anul 1775, a deschis un nou capitoi ^i in viaja manastirilor. La 28 decembrie 1785 a fost desfiin|at schitul Sihastria Putnei. Dupa cativa ani de umilinte ^i incertitudini, cei patru calugari care ramasesera acolo au fost obliga^i sa se mute in Manastirea Putna, iar t:hilii]e de la mai sus zisa Sahastrie sa sa rasapeasca ca sS nu ramae spre sala^luirea oamenilor rai, iara beserica sa incuia bine ^i asa incuiata sa ramae, se mentiona intr-un document administrativ imperial." in primii ani ai secolului al XlX-lea, Centrul eparhial din Cernauti a luat initiativa executarii unor reparatii

capitale in MSnastirea Putna. Tocmirea zidului turlei" ji refacerea acoperijului acesteia constituiau prima necesitate. Cei mai implicafi in aceasta ac^iune au fost episcopu! Daniil Vlahovici ?i Isaia Balo^escu, Lucr^rile au inceput in anul 1802 ji s-au prelungit pana in anul 1808, La 25 septembrie 1855, guvernul austriac il autoriza pe concepistu] Anton Schonbach sa inceapa sapaturile arheologice in biserica voievodalS, din dorinta de a cunoajte temeinic mormintele acestei sla\'ite familii (a lui Stefan, n.n.) al carei eel mai \iteaz reprezentant, in veacuJ al XV-lea, a fost primul care, prin eroismul sau, a devenit legendar". Lucrarile au demarat cu intarziere, in ziua de 11/23 noiembrie 1856, in prezenta unei comisii austriece ^i a consili-erului consistorial Teoctist Blajevici. Mormantul lui 5tefan eel Mare a fost gSsit pe iatura de sud a gropnitei (naosului) bisericii. S-a deschis ^i s-a constatat ca trupul domnului fusese asezat in mormant pe 13 bare metalice sprijinite pe doua ziduri de caramida, late de 31 cm, Imbracamintea domnului era din stofS grea ^1

m m
im im

w^.m

Mdndstirea Putna, gravurd de la sfarptul ieioliiiui al XVIII-ka.

ISTORIE

. ^

^ i ^

i?'il5<

m
Sus: MormSntul arhiereului haia Balofescu, Episcop ai Bucovinei Snlre anii 1823 - 1834. Dreapta: MitTOpalituI lacov Putneanul tablou din 1755.

M Mi M

bogata", iar in dreptui pieptului se gSsea o cruce de aur, A urmat apoi deschiderea celortalte morminte (nu toate), dupa care a fost intocmit un proces verbal semnat de toti membrii comisiei. Obiectele scoase din morminte, au fost date in grija egumenului ^i a^ezate intr-un loc sigilat. In anii 1901-1902, sub patronajul arbitectului " austriac Karl Adolf Romstorfer, se restaureaza biserica manastirii: se prelunge^te turla ^i se inlocuiejte acoperisul diforin, de tinichea rosie, cu unul de (igla smaljuita, de aceea^i culoare. Au loc simultan ^i alte lucrari de restaurare in incinta, care vor pregati manastirea pentru Serbarea din 1904, organlzata cu ocazia impliniri a 400 de ani de la moarle Sfantului Stefan eel Mare. Printre cei peste 20,000 de participanji la aceasta serbare s-au numarat IPS Dr. Vladimir de Repta, profesorul dr. T. Tarnavschi de la Pacultatea de teologie din Cernau^i, reputatului istoric Dimitrie Onciul, generalul de divizie Angelescu, P. Poni, fost ministru, Vintila BrSteanu, deputat, Nicu Filipescu, fost ministru, profesorul Grigore Tocilescu, savantul Nicolae lorga, istoricul de arta Al. Tzigara Samurcas, arhitectul austriac K. A. Romstorfer, delegatiile tacultatilor din Bucure^ti, la^i, Paris, Viena si Munchen, ale asociatiilor studen^e^ti, ale ^colii de ^oseie ^i poduri din Bucuresti, reprezentanti ai diferitelor societati culturale ^i de binefacere, romine^ti. La 15 noiembrie 1918 se destrama monarhia austro-ungara. Consiliul National Roman din Bucovina va proclama reintegrarea Bucovinei in componenja Romaniei, iar Manastirea Putna reintra in granitele Moldovei intregite.

DB

IMPRESII

4L

m\
*u^_.

J\yK l(iife' w W '^WUAU- V H

m.

mm

SecolulXX
^

m
^ ^

EvenimentuI major pentru romanii de la inceputul secolului XX este Marea Unire. La sfar^itul Primului Razboi Mondial, ei au ^ansa de a se afia intre aceleaji granite; Basarabia, Bucovina liTransilvania se unesc cu Moldova ^iTara Romaneasca.

mm.

M M

MM.

mm

8
^

n Carfik de impresii care se pSstreaz^ la Putna, insemnarile din anii de dupa Unire arata ca, dupS 1918, aici avea sa se adune intreg sufletul romanesc intr-un pios prinns de inchinare memoriei sfinte" celui care fusese izvorul nesecat al rabdarii in timpul de umilintS, al curajului in timp de restri^te", icoanei din care sufletul romanesc iji feurise simbol de mangaiere ^i de nadejde. Am biruit pentru ca sufletul nostru a fost inviorat de duhul marelui Arhanghel a carui (arana se odihne^te in acest mormant. Am biruit noi, dar mai mult au biruit stramo^ii prin noi, si inaintea tuturor, a biruit Stefan eel Mare 51 Sfant". Un reporter din Bucovina, descriind un pelerinaj din 1919, pentru care se inchiriase un tren intreg, scrie: S-a inchinat la mormSnlul lui Stefan Voda eel Sfant 51 Mare Basarabia, Ardealul si Bucovina, iar Romania cea veche si-a trimis trei regimente de soldati cu steaguri ferfenifite de gloante prin luptele ce s-au dat la toate hotarele pamantului romanesc pentru biruinta noastra de azi". Mormantul lui Stefan eel Mare devine acum pentru Romania reintregita prilei de inchegare sutleteasca ^i intarire a romanilor din toate partile", un loc pentru completarea educajiei ji instruirii nationale", un izvcir din care se sorbea iubirea nemincinoas^ si nemitarnica de (ara 51 de neam; barbatie, intelepciune, credin(a in Dumnezeu, nadejde in crucea lui Hristos, iubire de dreptate, de curatenie a con^tiinjei, putere de a disprefui viclenia, lingu^irea 51 fariseismul", toate pentru unitlcarea vederilor, in (e lege re a ^i stabilirea intre noi a unirii In toate ^i in totul". In primul an dupa dezrobirea Bucovinei, pa^eau pe lesPorlretnl lui ^tefan eel Mare, pezile Putnei ^i personalitati romane^ti din toate provincii- replied a tabhului din 1904, al lui Coitin Petreicu. le reunite; mini^trii loan Nistor, Al. Constantinescu, Vasile Goldi^, ^tefan Cicio-Pop, loan Buzdugan, generalii Zadik, Vaitoianu, Dumitrescu, Tautu, Anastasiu, Tarnavschi, prolata ^ o insemnare din Car^ile de oaspefi: fesorii, A,C. Cuza, Sumuleanu, Leca Morariu, N. Gramada, Cu hainele zdrentuite ^i cu opincile sfarmate, dup5 Constantin Cehan Racovita, Stefan Vladulescu. alfi membri ce-am colindat tara in lung ^i-n lat, am patruns pani-n ai diferitelor societali culturale; functionari, studenti, elevi palatui Ilenei Cosanzene, fiica cea mai mica a Romaniei 51 (arani. Mari, scumpa noastra Bucovina, ^i-n uimire 51 adancS cuUn moment deosebit 1-a constituit venirea familiei cernicie am ingenuncheat in Manastirea Putna, loca^ul de regale, in 16 mai 1920: regele Ferdinand {16 mai), regi- odibna a marelui voievod Stefan eel Mare ji Sfant. Adanc na Maria si principesa Elisabeta, insotiti de Mitropolitul m-am inchinat si in fata netarmurilei iubiri de neam ce primat Miron Cristea ^i de Mitropolitul Moldovei Pimen acest mare voievod a avut-o pentru tara lui, dragoste care Georgescu. Chilia si Cetatea AlbS, la pierderea carora a si azi radiaza din mormantul lui asupra tarii!". sangerat inima ta, sunt ale noastre ... "- spunea atunci rePentru obiectele de patrimoniu pe care le detinea, Putna gele - Si Ardealul, pentru care, tu si viteazul tau fiu, a^i a fost invitata sa participe la diferite expozitii nationale 51 purtat armele victorioase peste munti, este al nostru. Al Internationale. Dintre acestea trebuie mentionata cea de ia nostru-i malul marii si bogata Dunare de Jos." Regelui i-au Paris, din 1925, si cea de la Bruxelles, din 1935. urmat alte personalitati ale lumii religioase, ^tiin^ifice, miPutna atrage interesul Occidentului, In sfar^it, la 9 seplitare sau politice romanesti ^i europene. tembrie 1934, Ministerul Afacerilor StrSine, Direc^iunea

I5T0RIE

Stdnga: Ceh patru sleme din colfurile ileagutui Qoi) reprezinta provinciik ronidnefti: Leut cu ipadH: Banatul Acvila cruciate: Tara Romdneascd Caput de hour cu delfmii: Moldova ff DunArea maritima Cde faple cet{}ti: TruniUvania

m
" i^

m
COnXEXT
Altep Sa Regal6, Principem lieam VmA a regdiu Ferdinand ?i a teginei Maria, principssa Ileana s-a nascut la Buaire>ti in Palatul Colroceni, la 5 ianuatie 1909. Prin Inrudire directs sau casaiotie. este PrincipesS a Romaniei, Alte(a Imperiala (1 Regala, AriiiducesS de Austria, PrincipesS de HabsburgToscana, Principesa de Hohenzoilern. Prin mama sa, regina Maria, este nepoaia aTanilm Micoiae al ll-lea iji a ^Mai hwesii murium cu ipada in mdnH btlru apararea reUgiunu ii a pmtiei itooitye de citu si iiljiim/i unajiatta inprada inamicuiui." Steag cometnorativ ditriiit manasliril ta Serbarea din 1S71. Regelui George al V-lea Studiaza in Angtia, iar la 27 iulie 1931 se casatore^te cu Athidutele Anton de Austria, svind impreiuia 5 copii. Ca sa scape de persecujia nazisla, in 1944 se intoaiee din Austria (i se stabile^e la castelui Bran, pe care ora?ul Bra^v l-a oferit in dar reginei Maria, in 1947 este ainiigata din (aii de legimul comunisl. In 1954 se desparte de Anton deAustria, iar In 1965 se calugare^te sub numele de maica Alexandra" ji iniiinjeaza prima manSstire mmaneasca de maid din SUA, Schimbarea ia FajJ" din Elwood City, Pennsylvania. Oboseala cSlatoriilor in Romania de diipa 1989 ii agraveaza starea saoatSiii. Se slinge din viata in anul 1991.

^^HiM

Pw^
^1LJ#* '^1
jMb^' km
^^r 'VRI^ J^^fel

m m m

^K i vCfM^ '"
'^Kr. i^^^d^aie rvdfft > M^I^SBi

m ' lW/m V . /jiHv Sui. Prinapeiii Ihana


ai Regina Maria, 1924 Jos: Maica Alexandra, 1990

Presei 51 Informatiilor il informa pe prefectul de Radauti, ca, in cadrul propagandei prin film 51 fotografie a acestei direct!uni, sosiserS in vara acelui an domnii: inginer Popovici, de la Eastern Service Studios (N'ew York), Hane Bruckner, de la casele Pathe-Pictures 51 Selenofon (Viena); Kosta Kostich, conterentiar 1 cineast american; Walter Sussmann, trimis special al raarei case de fotografie Presse-Folo (Berlin), cu intentia de turna un film ce avea sa fie difuzat in Europa 51 in America, in film urmau sa fie prezentate !ji Manastirite Putna si Sucevifa, motiv pentru care se cere a interventie pentru gazduire si inlesnirea lucrarilor cinematografice, S-ar fi parut ca viata monahala de la Putna se indrepta pe un taga? spomic. Al Doilea Razboi Mondial avea sa aduca insa 0 perturbare grav^ viejii calugare^ti. !i) cautarea soldatilor inamici, manastirea va fi ameninlata cu distrugerea, succesiv, de cStre armata germana 51 apoi de catre cea rusa. In arabele situatii, salvarea va veni prin smerenia si Intelepciunea singurului calugar ram as: parintele Damaschin Schipor, la a carui inmormSntare, pasarile au insoiit cantarea preojilor, piangandu-l iji ele pe acest cSlugar care nu ^tia ce este rautatea.

Wl
^BlT'm "' ^ ^ ^ 1

m
^^^^^^^ff^^^^^H

^ N

ISTORIE
Sfar^itul ceiui deal Doilea Razboi Mondial aduce Romania in fata unor importante pierderi teritoriale si umane. Dupa doar doua decenii de convietuire, basarabenii ^i o parte a bucovinenilor sunt despartiti de patria mama ^i incorpora^i in imperiul comunist sovietic. Totodata, Romania intra si ea sub domina{ia ideologica a comunismului materialist. Cafiva importanti ierarhi, printre care patriarhul Justinian Marina si Mitropoiitul Moldovei Sebastian Rusan, au ^tiut sa protejeze credinja ^i institufiile biserice^ti. Putna se afla intr-o situalie specials deoarece, in linie dreapta, linia de frontiera cu U.R.S.S. era la doar 3 km de mSnastire. Regiunea
Sus: Restaurarea biserkii voievodale, din 1971, cand starefca viilorul iirhiere'i Gheraiim Putneanut, iar Mitropoloit al Moldovei. IPS Tioctist, viilorul Patriarh al RomSniei.

mm mm

01^

iSI

M m.
Aleliemt depiotiird din incinla mitnSitirii infiinlal cu ajutorul Mandslirii Mahi, din Creda. Obftea nianasliriiin 1957. Do' an: mai tarziit, in 1959, doar ri'ei dintre aceflia mairamdneau in manistire, alaturi Je stare;.

mm
^

mm
^1

10

Suceava era zonS cu regim de frontiera", ceea ce insemna o restrictie de circulatie pentru str^ini ji diiar pentru romanii din celelalte regiuni. ActuI de curaj pe care-1 reprezenta o vizita la Putna a fost facut ji in acea perioada de romanii care nu voiau sa uite cine sunt. Arhiepiscopul de acum al Sucevei, IPS Pimen, pe at unci ghid ^i staret al mSnastirii, i^i aduce adesea aminte de vizita academlcianului George Calinescu, din anul 1958, La sfarsit, acesta i-a zis: Am veuit, pSrinte, nu pentru studiu, cum scrie in adresa otrcialS, ci pentru ca suntem romani ji crejtini" ji, podidindu-1 iacrimile, nu a mai putut spune nimic. Calinescu, impreuna cu un colonel si un jurist, au dorit apoi sa intre in biserica ^i sa se inchine la mormantul SfSntului tefan. Insa nu au putut, pentru ca aici se ftceau sapaturi arheologice, Aja ca au mers catre partea exterioara a bJsericii, unde ghidiil le-a arStat locul unde se afla, in interionil bisericii, mormantul lui $tefan eel Mare. Si-au Scut semnul Sfintei Cruci, au atins zidul cu man a si i-au sSrutat cu lacrinii, rostind: ..Mnltumim lui Diunnezeu ji pentru atata". Pentru viaja monahala, lovitura cea mai grea a venit in 1959, cand, prin Decretul 410, au fost, practic, izgoniti din manastiri toji calugarii sub 65 de ani. Putnei i s-a retras, oficial, dreptul de a functiona ca manastire, ramanand doar starelul ji trei cSlugari batrSni care sa se Ingrijeasca de paza ^i de primirea vizitatorilor. Acestia s-au impotrivit ferm or-

dinelor de a preda toata arhiva ^i toate obiectele bisericesti, spunand ca era cu neputinta a se lua Putnei ceea ce nici chiar stapanirea austriaca, de alt neam si de alta credirtta, nu putuse lua, Dupa 1960, rigorile regimului de zona de frontiera", cat si duritatea sistemului represiv comunist s-au atenuat, astfel incat tot mai multa lume, in primul rand elevi si studenji, s-a indreptat spre Putna. In acei ani, muzeul manastirii era singurul loc public din Romania in care era expusa harta Moldovei intregi, cu granita pe Nistru si nu pe Prut, ^i in care se spunea ca zona dintre Prut ji Xistru a fost rapita de prietenu]" sovietic. Acea harta a fost realizata pentru pentru serbarea, la 12 apriiie 1957, a 500 de ani de !a urcarea pe tronul Moldovei a Sfantului ^tefan eel Mare. Vizita facuta de Nicolae Ceausescu - jef al statului pSna in decembrie 1989 - cu ocazia aniversarii, la 10 iunie 1966, a 500 de ani de la punerea pietrei de temeiie a bisericii Manastirii Putna a fost un eveniment foarte important pentru toate manastirile Romaniei. SArbatoarea a fost inscrisa in calendarul UNESCO. Prezenja conducatorului \ini intr-o manastire a dat posibilitatea vizitarii libere a manastirilor. Intr-o perioadS in care libertatea de expresie era oprimata, explicatiile ghizilor, care nu ocoleau unele adevaruri interzise altfel puHic, ajungeau sa (ina ji doua ore. Putna a fost vizitata in perioada regimului comunist de muhe personalitati de stat ^i oameni de ^tiin^a din

ISTORIE
afara tarii noastre. Dintre acestia din urma, ii amintim pe bizanlinologii ru^i M. Alpatov ^i Victor Lazarev. care au apreciat zestrea din miizeul Manastirii Putna ca fiind cea mai valoroasa colec|ie de broderii din lume". Si bizantinologul engiez David Talbot Rice, care, privind cam o jumatate de orft Epitaflil din 1490, a marturisit: Poate sa nu mai fie nimic in muzeii, plec muljumit ca am vazut aceasta broderie". Cei ce au vizitat Manastirea Putna in perioada de incercare a credinjei din deceniile comuniste o considers o scoaia de patriotism ^i un loca^ de zidire sufleteasca. In acest timp au fost stare^i ai manastirii viitorul Episcop Gherasim Putneanul (1962-1977) 51 parintele Arhimandrit lachint Unciuleac (1977-1992). In decembrie 1989, odata cu o noua pagina din istoria Ronianiei, incepea o nouA iila si din istoria Putnei. Revolu^ia din decembrie 1989 a gasit Manastirea Putna 51 pe vietuitorii ei in timpul pregatirilor pentru sarbatoarea Nasterii Domnului. Dupa 50 de ani de comunism, cantarile de la strana ^i mai ales colindele au rasunat parca altfel. Bucuna hbertafii se iransforma in mul^umire catre Parintele Ceresc, iar vestea Nasterii Mantuitorului parcS privea acum, in chip deosebit, neamul romanesc. Posibilitatea manifestarii libere a credintei va da prilejul reluarii traditiei organizarii unor importante serbSri la Putna, in jurul Sfantului ^tefan eel Mare, al crediiHei si al iubirii de patrie. Dintre acestea, cele mai importante vor ti cea din 1992, cu prilejul canonizirii sale, cea din 2004.

/ ^

^m

m
M m M

m
1
I* .. '\. . " ^k#

^1

11
^^IN^&
Sus: Pekrinajiii organizal Je Dreapta: 2 iuhe 2004. Sfania itudenli, incepM lu Suceava, la Liturghk. IPS Daniel, Mitropolit 29 iunie 2004, fi incheiat la Putna, al Moldovei }i Teodisl, Palriarh, la 2 iulie, ziua marii iarbatori. al Romdniei.

"ti 1^ ' i ^ n

:^

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^/^::

i ^ / "Vy

mm
- - * *

11

Maica Domnului i SfantuI Daniil Sihastru


Existen^a Putnei, aleasa pentru a fi necropola domneasca, nu se poate intelege fara ocrotirea Maicii Domnului, careia SfantuI 5tefan eel Mare i-a inchinat manastirea.

A
^

tunci cand cineva ctitoreste o biserica sau, o manastire, primul sfant catre care i^i indreapta rugaciunea de ajutcir, dupa Dumiiezeu, este sfaiitul pe care il dore^te ca ocrotitor noului ISca^ sSrit. Catre Maica Domnului ^i-a indreptat SfantuI Stefan eel Mare rugaciunea atunci cand a ales locul ^i a inceput zidirea mSnastirii si atunci cand a sfintit-o. Nu este deloc neobisnuit pentru un cre^tin sa o cinsteasca in chip deosebit pe Maica Domnului. Ea este mai cinstita

&^^^^.
X.

de temelie ji despre sfintirea Putnei, cronicile pun aceste doim date imediat dupa victoriile militare. Prima dintre ele, dinaiiite de punerea pietrei de temelie, fusese deosebit de importanta, caci recucerise de ta Regatul Maghiar cetatea Chilia, de la gurile Dunarii,. Atunci cand este portretizat in Tertraevangheliarul de la Humor, el daruie^te cartea Mantuitorului, reprezentat ca prune tinut in brate de Maica Domnului. Aceste semne care ne arata evlavia speciala a Sfantului Stefan eel Mare fa^a de Maica Domnului i^i au la Putna 0 implinire deosebita: icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, Trad^ia spune ck voievodul a primit-o ca dar de nunta de la cea de-a doua sotie. prin(esa bizantina Maria de Mangop. Pentru importanfa ei, aceastS icoana a fost ferecata (imbracata) in argint, in 1755, de Mitropolitul lacov Putneanul. in 1758, pe capetele Mantuitorului ,si Maicii Domnului au fost puse coroane realizate din argintul ?i pietrele pre^ioase gasite cu ocazia desfacerii, in interes arheologic, a unor morminte. Mai tarziu, in 1904, aceste coroane vor fi expuse in muzeu, in locul lor confectionandu-se actualele coroane. Pentru faptul de a fi fecatoare de minuni, Mitropolitul lacov i-a creat un loc special in noul iconostas pe care acesta 1-a facut pentru biserica Putnei, Din anul 1992, cand a vindecat in chip minunat cateva persoane demonizate, a fost asezata intr-o strana speciala, Atunci cand se roaga cu credinta la icoana Maicii Domnului, cre^tinii dobandesc spor in ceea ce le este de folos, impacare in certuri, ajutor in neputin^e, vindecare de boli ^i tarie duhovniceasca.

Icoanajdcatoare de mmuni a Maicii Domnului, de ta I'utna

COnXEXT
Deci precura numai prin Maica Domnului a venit la noi Fiul lui Dumnezeu 51 s-a araiat pe pamant ji cu oamenii a petrecut fund tuturor nevazui inainte de ea, a^a ^i in veacul nesfarsit ce urmeaza, loatS coborarea luminii dumnezeie^ti ji toata descoperirea tainelor duhovtiicesti nu o poate primi fera ea. Maica Domnului e incepatura, izvurul ^i radacina tuturor bunurilor negrajte. Ea e ciilmea ji desavar^irea intregii stin^enii". SfantuI Grigorie Palama

12

decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii", Daca pe Fiul Sau il ^tim ^i mOostiv, ^i judecator, pe Maica Domnului cre^tinii o cunosc ca o pururea mijlocitoare. care se roagS pentru oameni ^i nu cauta la pacatele lor, ci mereu doreste sS ii ajute la implinirea binelui. In tradi^ia cre^tina, Maica Domnului este ocrotitoarea conducatorilor credincio^i, a capitalelor ^i a |arilor. Astfel, cronicile ni-1 arata pe SfantuI tefan mul^mind Maicii Domnului pentru victorii si invajandu-^i ^i poporul sa-i multumeasca. Nu intamplator, atunci cand vorbesc despre punerea pietrei

SFINTISI MINUNI

m
M

Pe valea raului Vi^eul, la doi kilometri de Manastirea Putna, o chilie sapatS in piatra marturiseste prin prezen^a sa Inaltiraea viepi duhovnice^ti din aceste bcuri in vremuri indepartate. Traditia spune ca i-a apartinut Stantului Daniil Sihastru, intemeietor de via^a isihasta, care ar fi IrSit aid aproape 20 de ani, ca un mare eremit si ascet purtator de Dumnezeu ajungand la masura coiitemplatiei la unirea tainica cu Hristos prin ascezi. rugaciune ^i prin harul Duhului Slant, In 0 sama de cuvinte, cronicarul Ion Neculce il prezinta pe in^eleptul batran in momentul solemn al rugaciunii. La el venise sa cearS sfat ^i imbarbatare SfantuI $tefan eel Mare, dupa infrangerea de la Razboieni. Sfar^indn-^i rugaciunea, sihastru! il primi pe voievod in saraca sa chilie si, dupa ce-i asculta spovedania, il indemna sii-;i strilnga iarasi oaste ^i sA lupte caci va birui. Insa li ceru ca, dupa izbanda, sa zideasc& ia Voronet o manastire, in numele Sfantului Gheorghe, Mare Mucenic si Purtator de Biruin^a, ceea ce evlaviosul domn a ^i tacut in anul 1488. Aritat in aceastS lumina, pustnicul apare ca un sfatuitor in vremuri grele pentru (ara si ca un scump sfetnic al domnitorului, care probabil i-a cunoscut indeaproape via^a evlavioasa, injelepciunea ^i puterea duhovniceasca. De cinci secole, pelerinii care viziteaza Manastirea Voronet intalnesc pictat, alaturi de Mitropolitul Grigore Rojca, chipul bland ?i smeril a! Stantului Daniil Sihastru. In biserica, in partea dreapta a pronaosului se gase^te ^i acrnn piatra sa de mormant. La Manastirea Putna se pastreaza ferecat degetul Stantului Daniil. El poarta inscriptia; ^cesEe relieve le-am ferecat eu Ghedeon, igumen ot Voronet, cu toata cheltuiala mea, In anul 7257 (1749), in 4 decern vrie". Jos: Sfhntul Daniil Sihastru, icoaiia pictatd la Manastirea Putna. Alaturi de icoaixele Mantuitorutui, Maicii Domnului, Sfantului loan Bolezdtorul fi Sfdnlului ^tefan eel Mare, icoana face parte dintr-u" Deists extins format cinci icoane monumentale realizate pentru 2 iulie2004-

W
m

LEGEHDA
,.5i afostacia sflntabeserica acolo. panJi in zilele blagocestivului ?i de Hristos iubitoniiui, preaviteazului domn al Moldovei, lo 5tefan voievod." Atunci, in zilele acestui viteaz doHin, a fosi aici, in (inutul Sucevei, in ucolul Vicovilor, aproape de apa Putnei, un preacuvios parinte, anume Daniil Sihastru, care traia Intr-o chilie sapata in piatra, in care era ^i sfanta biserica, dupa cum sa vede ji pana astazi ji ni-au spus parintii ca acest parinte Daniil. deasupra locului unde este acum zidita Sfinta Manastire Putna, de mulle ori ar fi vaiut mul^me de ingeri luminati, care cantau, rinand in niaini faclii aprinse. De care lucru, aeel fericit parinte mult s-au mirat ^i, rugandu-se lui Dumaeieu ca sS-i descopere de aceasta minune ce vazuse, i s-a aratal Ingerul Domnului in wdenia, zicandu-i: Bine sa ^tii ca intru acel loc, unde al vazu! tngeri luminati, robul lui Dumnezeu, Jtefan Voievod, &ra zabava va sa faca o sfania manastire. foarte iscusita. intru numele Preacuraiei de Dumnezeu Nascatoarea p Pururea Fecioarei Maria ;i va a^eza intru acea manastire multime de calugari, ca sa proslaveasca pre Dumnezeu si pre Preacuiata lui Maica; ^i dupa aceste, fu nevazut; iaia fericitul Daniil foarte s-a bucurat ji a multumit lui Dumnezeu 51 Preaauatei Lui Maici." Dupa Vartoloraeu Mazareanu. Istorie pentru Sfanta Mdndstire Putna

mm
Mm

m m

i^

Jos: Chilia Sfinluiui Daniil Sihastru. Dupa traditie, aici, SfantuI $tefan eel Mare s-a spovedit fi a primit sfat fi ineurajare de la Sfintul Daniil Sihastru, dupa infrAngerea de ia Razboieni.

m M m m

Sfintii lerarhi Ghenadie 1 Hie lorest


n cununa de cuvioi a Manastirii Putna, un loc aparte Tl ocupa doi ierarhi a caror via^a pamanteasca este pu^in cunoscuta, dar al caror ajutor ceresc se revarsa cu Tmbel^ugare peste credincioi.
^*:

mm

mm
^

n ziua de 1 mai a anului 1488, Sfintul Stefan eel Mare daruia Manastirii Putna o cununS din argint aurit pentru capul Sfantului Ghenadie. Inscriptia de pe aceasta era: Io tefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al I'ftrii Moldovei, a ferecat acest cap al PSrintelui nostru Ghenadie ji 1-a pus in MSn^stirea de la Pulna, in anul 6996 (1488), mai 1". Aceasta nu oferi nicio lamurire asupra identitatii Sfantului Ghenadie.

SFINTUL

^1

M M

Sfantul Ghenadie, koanapictatd la M5ndstirea Putna. Ferecdtura moa^telor Sfdntutui Ghenadie. tinSnd carja. Sfantul Hie lorest, imbracat in toate odajdiile arhiere^ti, 1-a binecuvantat ^i el cu ambele raaini, in timp ce Sfantul Stefan eel Mare, imbracat in haine domnesti, cu maneci foarte largi ^i cu o privire foarte serioasa, dar bianda, a pus sabia sa asupra pieptului bolnavului. Acum a venit vindecarea desavar^ita a bolnavului. Acest frate este iconar in ob^tea manastirii. Ca mul^umire, el a pictat in icoane chipurile celor trei sfinti.

14

tim insa cu siguranta ca a fost arhiereu, fapt confirmat prin urmatoarea minime savar^ita prin sfintele sale moa^te. In anul 1995, inaintea inceperii Postului Pa^tilor, fratele Onisifor, de la Manastirea Putna a intrat sub influenza demonilor. Pentru vindecarea lui s-a ^cut Sfantul Maslu si in timpul acestuia au fost aduse moaftele Sfantului Ghenadie, care au fost a^ezate pe pieptul bolnavului. Acestuia i s-a aratat in acel moment chipul sfantului, intr-o aureola foarte luminoasa, distingSndu-i-se foarte clar hainele arhiere^ti. Aceasta interventie a Sfantului nu a dus imediat la tamaduirea celui bolnav. Odata cu inceperea Postului Mare, i s-a mai fScut Taina Sfantului Maslu de cateva ori. In aceasta perioada, SfJntul Ghenadie i s-a aratat de dona ori. Prima data doar la chip, iar a doua oara a atins cu carja arhiereasca pieptul bolnavului. Pentru a treia oara, Sfantul Ghenadie i-a aparut alaturi de Sfantul Hie lorest si de Sfantul Stefan eel Mare. Sfantul Ghenadie 1-a binecuvSntat pe bolnav cu o mana, in cealalta

TROPAR.
Troparul SfAntului lerarh Ghenadie Ocrotitnrmonahilor, ajutator cre^tiniJor, izgonitnr al demonilor si tuturor fblositor te-ai aritat, Sfinte lerarhe Ghenadie. prin minunije ce ie lucrezi, pentm aceasta nu inceta a te ruga lui Dumnezeu sa ne mantuiasca suiletele noastre.

mm

SFlNJiSIMINUNI
Intre raitropolitii de vrednica pomenire ai TransUvaniei se afla la loc de cinste ^i Sfantul lerarh 51 Marturisitor Hie lorest, care a pastorit la Alba-Iulia intre anii 1640-1643. Acest mitropolit vrednic s-a nSscut eel mai probabil in Maramures, ^i a fost botezat cu numele de Hie, Intra de tanar in manastire, la Putna, unde invSta carte ?! randuielile biserice^ti ^i se calugareste sub numele de lorest. Este posibil ca in 1637 safifost staret a! manastirii. In 1640, la 3 septembrie, moare mitropolitul Ghenadie al Il-lea al Transilvaniei. Au fost trei candidajii pentru scaunul mitropolitan: Meletie Macedoneanul, egumenul manSstirii Govora, protopopul din Hateg, ^i cuviosul lorest, propus de Vasile Lupu. In urma alegerilor, eel din urma va fi numit milropolit al Transilvaniei. Dupa alegere, a depus eforluri intense pentru pastrarea credinjei strabune, in fata tendin^ei de calvini^are ?! catolicizare a zonei, raotiv pentru care a atras asupra sa uneltiriie carmuitorilor politici calvini ai Transilvaniei, Astfel, dupa 3 ani de pastorire vrednicS, este alungat din scaun, in februarie 1643, ^i intemnitat la Belgrad, unde a patimit timp de 9 luni, impreuna cu al^i preoji si calugari ortodocsi. Prin noiembrie 1643, vladica lorest a fost eliberat din inchisoare, cu conditia sa plateasca 1000 de laieri. Neavand acesti bani, s-au pus cheza^i pentru el 24 de oarneni, iar vladica lorest va pleca la Putna pentru a strange banii necesari pentru rSscumparare. In iunie 1645 merge in Rusia pentru a continua strangerea de ajutoare. Aici va cere ajutoiul larului Mihail Romanov. A ramas in Rusia inca un

TROP]\ll
Acatistsd Sflnjilorltie lorest si Sava Brancovici Condacull Pe fericitii ierarhi, pe lorest >i pe Sa\-a, ^are au slujit adevSriilui 51 cu viata 51 cu invataturile lor au impodobit Biserica lui Hristos, cu credinta si cu evIaWe sa-i laudSm, cinslind ostendile lor si zicJind: Bucurali-va, luniiiiajilor ierarhi fi marturisitori ai Ortodoxieil

^?^i%'
.* 1 i - : ;,

an, cercetand Biserica RusS, in special Lavra Sfantul Serghie, luand asttel leg^tura cu teologia rusi a acelei perioade. Ultimii ani se pare ca si i-a petrecut la Putna, unde ar fi ramas p^na in 12 martie 1678, cand s-a stins din viaja. La 28 februarie 1950, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Roraane a hotariit pomenirea lui ca sSnt marturisitor al dreptei credinte, cu praznuirea la data de 24 aprilie, impreuna cu ceMalt vrednic ierarh marturisitor al ortodoxiei, Sfantul Sava Brancovici. Canonizarea lor solemnaaavut]ocindatade21 octombrie 1955, in catedrala Reintregirii din Alba-Iulia. Dupa tradifie, morm&ntulSf&ntului lerarh Hie lorest ie ajld langd altarul bisericii voievodale.

.^S^

,>-

Focus: Sfantul Stefan eel Mare si lupta sa pentru crestinatate


Mihai Eminescu: JrecutuI nostru nu estedecSttnfricojatuI coifdearamaal cre^tinatatii, al civilizatiunii, Christ a Tnvinscu litera deauraadevarului ^i a iubirii, 5tefan cu spada cea de flacara a dreptului, Unu! a fost Libertatea, celalalt aparatorul Evangheliei.VomdepunedGcio urnadeargint pe mormantui lui ^tefan, pe mormantui cretinului pios, al romanului mare".

m
i

mm
M
M

n ix
^

m
M

iJ

entru ce a dus Sfantul Stefan eel Mare atatea bat alii? Lupta sa a fost o datorie fata de Dumnezeu 51 fa^a de semenii sai cre^tini. Daruit de sus cu in?elepciune si vitejie, Sfantul Stefan eel Mare fi le-a pus pe acestea in slujba Celui mai presus de el. El a fost deplin constient ca miza luptei cu turcii era una spirituals si ck Moldova avea un rol deosebit de important in aceasta coiifruntare. Apelurile catre ceilalti conducatori de Stat crestini stau marturie despre aceste intelegeri, Dupa marea victorie de la Vaslui, domnul Moldovei scrie principilor Europel la 25 ianuarie 1475: Ma inchin cu prietenie voua ^i va doresc tot binele ?i va spun Domniilor voastre ca necredinciosul imparat al turcilor a fost de multa vreme 51 este inca pierzatorul intregii cre^tinatati. De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre cS, pe la Boboteaza trecuta, mai sus-numitul turc a trimis in tara noas-

Descoperirea in 1881 a imaginii votive din Tetraevangheiiaru! de la Humor, realizatdc iewmonahul Nicodtm delaPutiia, in 1473. apus capat discufiilor prii'ind infati^area exact a a Sfantului ^tefan eel Mare.

tra o mare o^tire, in numar de 120.000 de oameni, al yji^li'.-jt p carei capitan de frunte era ^ i y i Soliman pasa. Auzind ji vazand noi acestea, am luat sabia in mana si, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers impotriva dusmanilor crestinatatii, i-am biruit si i-am calcat inpicioare, ^ipe toti i-am trecut sub ascuti^u! sabiei noastre; pentru care lucru, laudat fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, pagan ul imparat al turcilor i^i puse in gand sa se razbune ^i sa vie, in luna mai, cu capul sau ^i cu toata puterea sa impotriva noastra 51 sa supuna (ara noastra, care e poarta crestinatatii ^i pe care Dumnezeu

CROmcA
m.
0, barbat minunat, cu nimic mai prejos deceit comandantii eroici pe care atata ii admiram, care in vremea noastra a ca^tigat, eel dintai dint re principii lumii, o biminta atat de stralucita asupra turcului! Dupa credinfa mea, el este eel mai vrednic sa i se incre-

dinjeze conduce re a ?! stapanirea Intregii lumi (totius mundi principatus et imperium), 51 mai eu seamS cinstea de capetenie ^i conducator impoiriva turcului, cu sfetul, intekgerea 51 hotararea tuturor crestinilor, de vreme ce ceilalti regi ^i principi catolici se Indeletnicesc cu trandavia ^i plScerilc ori cu razboaiele civile," Ungerea voievodutut, fragment i ]an Dlugosz, Historia Polonica frescd, Manastirea Puina.

16

5FINTISI MINUNI
a feril-o panS acum. Dar daca aceasta poarta, care e tara noastra, va fi pierduta - Dumnezeu sa ne fereasca de asa ceva -, atunci toata cre^tinatatea va fi in mare prijnejdie". Faptul ca in Jarile Romane turcii nu au avut voie sa faca moschei si sa aiba proprietati se datoreaza efortului continuu a! SfSntului tefan ji al altor domni, care i-au determinat sa trateze spa(iul rom^nesc ca pe unul pe care, desi infrjint, nu il pot subjuga cu totul. Si alte scrisori sunt relevante pentru cat de fierbinte era dorinta domniilui Moldovei de a birui pericolul musulman. La 8 mai 1477, el trimite bailului Venetiei o scrisoare. indoit in pri\in5a ajiitorului principilor: Cer acum, ^i aceasta fi~ indca ^tiu ca turcul va veni in vara aceasta iara^i asupra mea, pentru cele douS ^inuturi, al Chiliei ji al Cetajii Albe, care le sunt foarte suparatoare. De aceea, vreau sa fiu ajutat acum, in aceasta sarcina, caci vremea nu va ingaduie sa faceti o alta pregatire mai larga.,. $i daca Dumnezeu va vrea ca eu sa nu fiu ajutat, din doua lucmri unul se va intampla: ori aceasta tarS va pieri desigur, ori voi fi silit, de nevoie, sa mS supun pSganilor. Lucrul acesta, insa, nu-1 voi face niciodata, vrand mai bine de o suta de mii de ori moartea, decat aceasta", Apeiul Sfantului Stefan la principii apuseni nu a avut efect. Dar nu acejtia erau sprijinul lui, ci Dumnezeu. Vocea sa. aspra ^i darza, rizbate din pisanii ^i cronici ji ni-1 arata pe conducatorul ajuns la cuno^tiuta adevarului: ceea ce se intampla pe campul de batalie este in legatura directa cu credinta ^i comportamentul sau moral. Smerenia, virtutea adanca ^i rara, semnul ortodoxiei si a! sfin^eniei, este cea care i-a descbis ochii sutlete^ti ^i 1-a f^cut sa in^eleaga de ce uneori a fost biruit, iar alteori a biruit. Atunci cand s-a departat de Dumnezeu, cSnd a lasat pacatul sa-i cuprinda sufietul, a fost infrant: acesta a fost cazul caderii cetatii Chilia. Atimci cand a invins. aceasta s-a datorat ajulorului lui Dumnezeu, care a putut lucra prin eel care, prin ^^rtute, I s-a pus la dispozitie, De aceea numeroasele lupte castigate au fost tot atatea prilejuri pentru a-L slavi pe Dumnezeu. De exemplu, dupi victoria de la Lipinji, cunoscand Stefan ca ajutorul nu de aiurea a fost, ci numai de la Dumnezeu ^i de la Preacurata Maica Sa, cu mare lauda s-au inters la scaunul sau, la Suceava". Aceasta viata, de slujitor al lui Hristos nu a scapat neobservata de cei din jur: S-a implinit gandul lui Dumnezeu cu $tefan-Voievod si a biruit Domnul limbile pagan e cu mana robului sau" (Cronica moldo-germanii).

Sus: Icoana Sfdnluiui ^tefan ..Miiipresiis de tihrta noastrd",pictata ta Mdndstirea Putna in aniil2003. Maipresus de tihna noastrH st^ datoria sfAnta de a apSrafiinfa fi neatArnarea {arii noaitre."

TROPAR.
TropaTulSpntulwMareVoievod^tefon Aparator ndnfricat al credintei ^i patriei strabiuie. mare ctitor de locajuri sfmle. Jtefaiie-Voievod, roaga pe Hristos Dumnezeu si ne izbaveasta din nevoi fi din necazurl

JosiCavakada Sfantului Constantin eel Mare, fresci din biserica .,Sfdnta Cruce" din PStrHuti, ctitoHtd de Spntul ^tefan, in 14S7.

Colectiade broderii medievale


Tntre multele odoare aie Manastirii Putna, ceea ce ii da spedfidtatea este coiectla de broderii medievale, cea mai importanta din sud-estui Europei. Acestea sunt adevarateicoanecusutecu acul, cu fir deaur ide matase, marturii ale unei arte care sfinte^te privitorul i artistui,deopotriva.

Epitafuri si procovete
I pitaftil este obiectul liturgic pe care se brodeaza sau se picteaza episodul coborarii lui lisus Hristos de [pe Cruce 51 plangerea Lui. Numele lui vine de la cuvintele grece^ti epi si taphos, care inseamna peste" sau deasupra mormantului". Dupa slujba Prohodului, seara, in Vinerea Mare, epitaful, inconjurat de flori, este adus din altar in naos, ceea ce simbolizeaza coborarea Mantuitorului Hristos de pe Cruce, prohodirea %\ punerea Sa in mormant. Cu el se inconjoara biserica, iar apoi toji oamenii tree pe sub el, facandu-se partasi la ingroparea Fiului lui Dumnezeu. In Sambata Mare, intr-o slujba speciala, epitaful este adus in altar %\ pus pe SfSnta Masa, gest care semnifica invierea din mormant in cea de a treia zi. Acolo el va sta in toate cele 40 de zile care urmeazS pana la sarbatoarea tnaltarii Domnului, tot atSta timp cat a petrecut si Mantuitorul cu ucenicii Sai dupS Inviere ^i pSna la inSltare, Epitaful sarbesc din secolul al XlV-lea este cea mai veche piesa de broderie de la Putna. Se pare ca el a ajuns aici in urma legaturilor dintre dinastia mu^atina ^i domnii din Tara RomSneasca, care, la randul lor, erau aveau stranse legaturi cu spafiul de la siidul Dunarii. In script ia, in limba greacS, ni le indicS pe cele care au comandat executarea acestei broderii: Pomeneste, Doamne, sufletele roabelor tale, Regina Serbiei, monahia Euthymia, cu fiica ei, monahia Eupraxia, Imparateasa Serbiei". Cea de-a doua inscriptie a broderiei este un citat liturgic: Soborul ingerilor vSzand trista priveli^te, a scos un strigat de groaza, o, Fiul lui Dumnezeu".

Epitafddruit in 1490, Mdnastirii Putna, de catre SJantui ^iefan eel Mare.

TEZAUR
StAnga sus: Aer daruit de Sfantul ^tefan eel Mare, 1481. St&ngajos: Epitaf redtizal de monahiile Eufimia f j Eupraxia, sec. XIV:

LEXICOn
Procovit: cuvantu! inseamna acoperain5nt. Se folosesc trei procoveje: cu unul seacopera Sfantul Disc, cuunul Sfintul Potir, iar ccd de-al Ueilea, eel maimare, ambde. Pe procoa|ut pentru Sfiintul Disc este rcprezentall scena imparta^irii Apostolilor cu Trupul Maniuitorului Hristos, pe procovajul pentru Sfantul Potir apare scena tmpartajirii Apostolilor cu Sangele WSntuitorului, iar pe procovatul mare, numit si aer, ae reprezinta scena punerii in mormant, la fei ca pe epitaf. De^i reprezinta aceea^i scena, aerul nu se confiinda cu epitaftil, datorita marimii ^i modului in care se folosesc, Astfel, aerul este mai mic ^i se foloseijte doar odata cu celelalte dou3 procovele mai mici. inainte de inceperea Liturghiei, aerul acopera sfinteie vase ji simbolizeaza cenil pe care a apanit steaua care i-a calauzit pe cei trei magi spre pe^tera Betleemului, iar ceie doua acoperaminte, scutecek in care a fost inSsurat pruncul lisus, Cand preotul aduce darurije de la proscomidiar pe Sfanta Mass, acestea sunt acoperite cu primele doua procoveje, asenienea cum lisus a fost inia?iirai in giulgiu inainte de a fl pus in mormant. Acum preotul poartS pe umeri aerul, semnificand tnipul raort a! MSntuitbrului care se aduce spre a fi pus in mormSnt, iar eSnd se pune peste sfinteie vase in altar semnifica lespedea pusa pe mormant,

m WM

Epjtaful din 1490 este eel mai vechi epitaf care s-a pastrat de la Stefan eel Mare, una dintre cele mai impresionante, monumentale ?) dramatice broderii romane^ti. La capataiul lui lisus, Fecioara Maria i^i lipe^te indurerata obrazul de cre^ietul Fiului ei. In spatele sau, una dintre femeile care crezusera in lisus Hristos, probabil Maria Magdalena, i^i manifesta durerea, iar la picioarele Mantuitorului sunt Sfm^ii losif din " Arimateea 51 Nicodim. La mijlocul scejie!, Sfaotul loan Evanghelistul atinge ranile lui lisuSInscripfia votiva este brodata cu fir de aur sub^ire p e o matase violeta; Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului ^i cu sav&rsirea Sfantuiui Duh, l O Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Jarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, ^i cu binecredincioasa lui d o a m n i Maria ^i cu preaiubitii sai copii. Alexandru ^i Bogdan-Vlad, au facut acest aer, in Sfanta ManSstire de la Putna, unde este hramul Adormirii Preaafmtei Nascatoare de Dumnezeu ji pururea Fecioara Maria, En anul 6998 (1490)". Procov^tul mare (aerul) de la 1481 a fost daruit de SfSntul tefan Manastirii Putna, unde a i fost lucrat. tncepand cu partea de jos a laturii din stanga, continuaiid pe latura de sus ^i sfSr^ind in josul laturii din dreapta, se desfajoara inscriplia: losif eel cu bun chip, de pe lemn a luat preacuratul Tau trup, infasur&ndu-L cu giulgi curat ji cu miresme acoperindu-L, in morm a n t n o u L-a pus". La baza broderiei este mentional donatorul: IO Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul f a r i i Moldovei, a facut acest aer in anul 6989 (1481) martie 20".

mm
Mm ^iM

fWi| (A

'W',\

im
M

m m
m mi
*^

m
PmcovSf pentru Spntut Disc, 14S1.

iM
19

m^

TEZAUR
{*r-

D vere si acoperaminte de mormant

i
M'

m M
^ ^

^m

m
^

m
m
mi
iJ

verele sunt perdelele care acopera intrarea cenlrala In altar. Azi modelele de dvera difera foarte putin intre ele: exista, de obicei, una speciala, neagra, pentru Postul Mare, ^i una pentru restui anului. Sfantul Stefan si-a inzestrat manastirea cu dvere pentru mai multe sarbatori. Dvera Bunei Vestiri a fost daruita de voievod MiSnastirii Putna in 1483. In spatele Arhanghelului Gavriil este imparatui David, eel caruia Dumnezeu i-a vestit ca fiul sau va inal^a Templul de la lerusalim, iar in spatele Maicii Domnului este Solomon, implinitorul acestui act fundamental pentru credinta Vechiului Testament. Pe langa paralela cu Arhanghelul Gavriil care vesteste Fecioarei Maria ca ea il va aduce pe lume pe Fiu lui Dumnezeu, nascandu-L pe Imparatui acesteaia, prezen|a celor doi regi si imparati din Vechiul Testament este o metaforS a modelului conducatorului credincios, care implineste voia lui Dumnezeu pentru el si poporul sau. Modelul biblic al suveranului a fost urmat 51 de Sfantul Stefan eel Mare. O alta dvera reprezentativa pentru epoca ^tefaniana este Dvera Adormirii Maicii Domnului, lucrata la Putna, in 1485. La inceputul secolului XX, ea a fost expusa 51 a reprezentat Romania la doua mari expozijii; cea de arta romaneasca de la Paris, din 1925, organizata de Michel Stoenesco de Pontbriant la Muzeul Jeu de Paume, ^i la Expozitia Universala de la Bruxelles, din 1935. Dvera Rastignirii dinlSOO surprinde momentul culminant al smeririi Fiului lui Dumnezeu, Gel ce a luat si

Jos: Dvera Bunei Vestiri, Dreapta sus: Acoperamdntul de morrnant realizata in Manastirea Putna. at Mariei Aianina Paleologhina, Prindpesa de Mangop.

m
WM
'im

m
ise

m mm
20

firea omeneasca: rastignirea de cat re oameni, cei pentru care S-a intrupat. In timp ce Arhanghelii Mihail si Gavriil zboara, cu aripj de aur, nevazuji, imprejurul crucii, soarele si luna 151 indreaptS razele catre eel crucificat, aratand ca intreaga creafie participa ia aceasta drama. Langa lisus sunt prezenti cei direct implicati. Fecioara Maria, insotita, ca de obicei, de cateva femei, stS in stSnga, In dreapta, Sfantul loan Evanghelistul, centurionul Loghin, eel care va deveni si el ere^tin si sfant, si alti doi solda^i romani, unul dintre ei purtand sulita cu care va impunge eoasta Mantuitorului, Sfintii losif din Arimateea 1 Nicodim se roaga la picioarele crucii. In partea stanga a bratului crucii este brodat euvantul ..Imparatui", eontinuarea tiind in dreapta; slavei".Smeriti, de mici dimensiuni, la extremitatile de jos ale dverei, apar donatorii, Voievodul si Doamna Maria Voichita, in atitudine de rugaeiune catre Hristos, Acoperamintele de mormSnt sunt broderii destinate sa impodobeasca pietrele de mormant. Supraviejuirea lor

^m

TEZAUR

4-^-

Dvera Adonnirii Makii Domnului, realizata la Mandslirea Putna, in 14S5. Dvera Rditignihi, daruitd de fftefan celMare, la 10august 1500, Mandstirii Putna.

peste secole se datoreazS si faptului ca tiu sunt permanent asezate pe pietrele funerare, ci doar cu ocazia sarbatorilor si a pomenirilor pentru cei adormi^i. Dint re cele sapte acoperaminte de mormant care se pastreaza la Putna, eel mai important este acoperamantul pe care este reprezentata Maria de Mangop. Acesta este considerat ca fiind una dintre cele mai desavar^ite creatii de acest tel din lume. Atitudinea ^i ve^mantui Doamnei Maria sunt cele obi^nuite pentru prinfesele ^i imparateseie bizantine. Pe un fond de atlaz roju, sub o arcada trilobate, sprijinita pe doua fascicule de cate trei colonete, ea inchide ochii pentru aceasta lume, lasand, ^i prin portretiJ fiinerar, un exemplu testamentar martor al culturii si dvilizatiei cSreia ii apartinea: Bizan^. O coroana mareata, cu fleuroni inal^, b^tuta cu pietre scumpe, sugerate in brodaj de matase rosie, verde si albastrS. ii acopera capul; din marginile ei se desprind cate patru ^iruri de margeie, care ii incadreaza simetric obrajii, Cerceii man, cu pandantivi, ii impodobesc urechile; pe sub ei coboara pana la baza gatului o plasa fina de aur, inconjiu'and barbia ujor ascutita. Tunica de brocart argintiu, cu reflexe albastre ji aurii, este brodata in motive stilistice vegetale, reprezentand flori. frunze 51 fructe de rodii. Se incheie in fa(a cu 14 nasturi 51 se termina la gat cu un guler inalt. In jiu^ul acestuia, o capa de blanS cade pe umeri, incheindu-se cu doi nasturi in f a ^ iar de sub ea, se evazeaza in jos, mantia de ceremonie, Cele patru colturi ale acoperamiinlului sunt strajuite de medalioane cu monograme si simboluri. Langa vulturul bicefal sunt prezente monogramele Paleolog, in coltul din stSnga jos, ^i Asanis, in coltul din drepta sus. Si pe gulerul tunicii ?i pe arcada apar inca trei serrnie caracEeristice famiiiei Paleologilor. in chenarul marginal, de jur imprejur, esle inscriptia slavona; Acest a este acoperamilntul mormSntului roabei lui D u r a n e z e u , binecre-dincioasa si de Hristos iubitoarea d o a m n a a lui lo 5tefon voievod, domnul 1'arii Moldovei, Maria, care a trecut la vesnicul laca in anul 6985 (1477), luna decembrie 19, in ceasul al cincilea din zi".

X.

Lexicon
Vulturul a fbst simbolul Imperiului Roman, Lucius Sergius Catilina, Cnaeus Pompeius Magnus, lulius Giesar, conducitori ai Rome:, dar ?! allii, 1-au tblosil ta sinibol in cariera lor politics si militara ^i 1-au transmis mai dqjarte, piina la Conslantin eel Mare, In i%, dupa divizarea imperiului, vulliirul a devenit bicefal, semn ai existentej a doua slate romane, Imperiul de Apus a fost desfiinlat, iar eel Bizantin a mai durat circa 1000 de ani, pima in 1453, Stindardul bizantin afosladoplai de imparatul lustinian, pentru care vulturul bicefal era simbolul perechii imperiale, Imparatii bizan tini au cedat insemnul unor femilii nobiliare, ceea ce esplica prezenta lui in |arile de tfadirie polilica bizantina. Dupa ciderea Imperiului Bizantin, este preluat de Patriarhia Ecumcnica, ea atribut al puterii de stat Vulturul bicefal e un important semn heraldic alfemilieiimperiale ruse (Casa Romanov], ausifo-ungare {Casa de Habsburg), al Serbiei fi al famiiiei regale muntenegreiie (Casa Petrovic,), Se mai afla pe blazonul imperial sekucid ji spaniol. Prezcnta sa pe Acoperamantul de niomiant al Mariei de Mangop semnifica apanenenta acesleia la familia Paleologilor. ultima dinastie bizantina.

21

IM

Q O

Schiturile manastirii
De-a lungul secolelor de existenta, unii calugari ai manastirii au simtit nevoia sa se retraga in tocuri mai lini^tite, mai departate de larma Tnchinatorilor. Aa au aparut schituri precum Sihastria Putnei ori eel al lui Daniil Sihastru.

Manastirea Sihastria Putnei

22

ituata la 4 kilometri mai sus de Manastirea Putna, o istorie a Sihastriei Putnei din secolul al XVIII-lea vorbe^te despre infiintarea ei odata cu zidirea Putnei. Un tatar crestinat, calugarit apoi cu numele de Atanasie, ar fi venit aici de la Manastirea Putna. Exemplul sSu a fost urmat ?i de alti monahi iubitori de via^a sihastreasca, care i^i vor ridica aici ^i o bisericuja de lemn. Dupa o perioada de pustiire, in urma navalirii polonilor de la sfar^itul veacului al XVII-lea, Sihastria Putnei isi reia viaja. Cu sprijiniil marelui vistiernic Ilie Cantacuzino, se va ridica o noua bisericufa de lemn, cu hramul Buna Vestire, care va fl inlocuita cu una din piatrS In tJmpul egumenului Sila (1753-1781). Tot in aceasta perioada vor fi ridicate ori innoite ?i multe dintre cladirile a^ezamantului monahal. Urma^ul sau la conducerea schitului a fost ieroschimonahul Nat an Dreteanul (1781-1784). leromonah la Putna, purtand numele de Natanail, el a fost duhovnic al Milropolitului lacov Putneanul. Avand preocupari carturare^ti, el este ?i autorul a doua lucrari deosebitdeimportantepentrucunoasterea acelor timpuri; Pomelnicul Manastirii Putna si Pomelnicul Sihastriei Putnei. De altfel, Sihastria Putnei a fost im important loc de culture in veacul al XVUI-iea, calugarii de aici ostenindu-se cu copierea de manuscrise. cu traducerea ^i copierea de carfi duhovnice^ti. Dupa ocuparea norduJui Moldovei de catre Imperiul Austriac, Sihastria trece prin vremuri deosebit de grele ^i va fi desfiintata in ultimii ani ai secolului al XVIII-lea, Doar ultimul ei stare^, cuviosul Paisie, va ram an e aici, singur, pana la moarte. Dupa doua veacuri de pustiire. in 1990, au inceput lucrarile de restaurare la Sihastria Putnei, prin grija noului ei egumen, monahul Sebastian, fost vie|uiIor al Manastirii Putna, Biserica reconstruita a fost sfintita in anul 1996, dar nuraarul tot mai mare de credinciosi a determinat construirea unei noi biserici, mai incapatoare, care poarta hramurile Izvorul Tamaduirii si Sf^ntul Cuvios Serafim de Sarov, deschisa sirntelor slujbe de la finele anului 2007.

Una dintre bogStiile duhovnice^ti ale manastirii este icoana Maicii Domnului ficatoare de minimi, asezata in partea stanga a naosului bisericii din 1996. In pridvorul aceleiaji biserici se afla spre Inchinare moa^tele cuviosilor stareti Sila, Natan si Paisie, descoperite printr-o minune in timpul lucrarilor de reconstruire. La 1 ianuarie 2005, Sihastria Putnei devine manastire de sine siatatoare, avand azi peste 40 de calugari.

Dreapta: Prima pagim a Pomeinkuiui Sihastriei.

GHID
Biserica cu kramul Sfdntu! loan lacob Hozevitui.

Manastirea Pojorata
n anul 1925, batranul ctitor Constantin Corlaieanu a ridicat, spre lauda Iui Dumnezeu, o cruce de fier, pe un postanient de beton, de pe a carei inscrip^ie aflam ck a fost sfin^ta in anul 1927, de un sobor de preop din imprejurimi, Dupa 3 ani, Iui i se arata Maica Domnului care ii spune sa ridice un altar pentru nigaciune. Ajutat de fiui sau, tefan, ^i de credinciosii din sat, a constmit un schit, care a fost sfintit in anul 1934 de mitropolitul Bucovinei Nectarie Cotlarciuc ^i pus sub obladuirea Manastirii Putna. Aici au slujit calugari pana in anul 1962, cand a fost desfiin^at de

regimul comunist. Schitul a fost demolat, materialele au fost transportate in comuna Voronet, unde s a ridicat o biserica pentru aceasta parohie, iar o parte dintre obiectele de cult au ajuns la Manastirea Putna. Populajia de pe aceste nieleaguri a resinitit lipsa schitului ^i, in anul 1966, a ridicat o capela, imprejmuind crucea care mai ramasese. Biserica a fost renovata de un credincios din zona. Hie Timpau, care a lasat si insemnarile despre istoricul schitului. Tot la initiativa sa, in 1991, schitul a fost reinfiin^at si numara acum 20 de calugari. Devenita de sine statatoare, Manastirea Pojorata are doua hramuri: Sfanta Treime ^ Sfantul loan lacob Hozevitui.

MUtidstirea Sfanlul Doniil Sihaslru, imagine din 2005.

Manastirea Sfantul Daniil Sihastru

:.,-*'-

a 3,5 km nord-vest de Manastirea Sihastria Putnei, in munte, pe stanga pdraului Ursoaia, se afla Poiana Sihastrului. Traditia orala spune ca inci din secolul al XV-lea exista in acest loc o vatrS de pustnicie, dar dovada sigura a existen^ei sale apare abia in anul 1757, c ^ d imaginea unui schit situat pe acela^i amplasament al Poienii apare in gravura care infa^i^eaza Manastirea Putna ^i imprejurimile. De^i in perioada austriaca este desfiintat, schitul nu apare in lista celor inchise de noua stapanire. Explicatia cea mai plauzibiia ar fi aceea ca neavand avere si fiind in directa dependents de Manastirea Putna nu prezenta o importanja aparte pentiu noua stapanire austriaca, Dupa desfiiniare, oamenii au marcat locul Sfintei Mese din altarul fostei bisericufe din Poiana Sihastrului cu o cruce frumoasa din leran ce a rezistat pana in perioada interbelica. in anul 1990, Mitropolitul de attmci al Moldovei si Bucovinei, actualul Patriarh Daniel, a dat binecuvintare de a se relua in acel loc tradijia sihastreasca prin infiintarea unui schit cu hramul Sfantul Daniil Sihastru, dependent de Manastirea Putna. La 30 septembrie 1990 s-a pus piatra de temeiie a noului loca^ monahal, Objtea a sporit ji, in anul 2005, manastirea a primit dreptul de a se autoadministra. La inceputul anului 2009, schitul a fost mistuit de un putemic incendiu. Singura dadire care s-a pastrat este biserica de lemn din mijlocul incintei. Cu sprijinul credincio^ilor din intreaga tara s-a inceput recladirea chiliilor ji a gospodariei.

23

Incinta
Navalirile straine, jafurile, razboaiele, cutremurele de pamant i vitregiile vremiJrilorau dus la 5chimbari,in timp, in aspectui exterior al manastirii.

n tablou anonim, pictat in ulei, reprezentand Putna 51 imprejurimile sale, din 1757, ini^iativa Mitropolitului lacov Putneanul, ne ofera prima reprezentare a bisericutei de pe Dealul Sionului. Ion Neculce (1672-1745) scrie in cronica sa ca acest sfant loca?, construit din leran, era deja risipit la acea vreme.

IM

i^L

Paradisul cu hramul Sfantul ^tefan eel Mare, de pe Dmlul Sion. Reconstruit, el se va fi naruit din nou diipa anul 1775, cand Bucovina intra sub ocupatie austriaca, locul Stantului Altar fiindmarcat in anul 1875cuocrucedepiatra. Imediat dup4 marea sSrbatoare prilejuita de implinirea a 500 de ani de la moartea voievodului tefan eel Mare, obstea Manastirii Putna a ridicat, in acest loc, un mic paraclis din lemn, cu bramul Sfajitul Stefan eel Mare, ca mul^umire catre slavitul voievod ctitor, Fortifica^ie tipica pentru epoca lui Stefan eel Mare, Turnul Tezaurului strajuie^te de cinci veacuri manastirea, fiind martorul statornic ai tuturor evenimentelor care s-au petrecut aici de-a lungul secolelor. El are o inaltime de 18 m pana la streasina, este construit in stil gotic, fiind alcatuit d i n t r - u n parter cu plan patral si din trei etaje octogonale.Fiecare latura exterioarS masoara, la bazS. peste 9 m lungime, iar grosimea zidurilor este niai mare de doimetri; laturite sunt intarite ^i de 4 contraforturi puternice. Parterul cuprinde o camera izolata, care nu comunica direct cu exterioru!, de forma patrata; incaperea are latura de 4,80 m ^i inaitimea de aproape 6 m. In interiorul ei se poate pStrunde numai de sus in jos.

Turnul tezaurului, ingenios concepul, pulermc fi efident pentru epoca in care a fast constniit, era destina! asigurarii averilor inamstirefli, dar ji a cetor boiere^ti. in vremuri de restrifte; el fi-a implinit cu pmosmfa mentrea de-a lungu! vremti. Faptul ca aceasta construc^ie a constituit piesa de rezistenta a intregului sistem de fortificatii de la Manastirea Putna ne este denionstrat de pisania monumentalei constructii, incastratSacum langS u^a de intrare, in lacasul scSrii spiralice, deoarece precizeaz^ nu numai anul, ci si ziua in care s-au terminal lucrarite: Binecinstitorul domn al intregii ^ari a Moldovei, lo Stefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit ^i a saviirsit turnul acesta ^i zidul dimprejurul mSnastirii in anul 6989 (1481), luna mai". Ultimul eveniment insemnat legat de acest turn este consemnat in anul 1691,candarezistatcusucces bombardamentului artHeriei polonezilor lui loan Sobieski.

GHID
In 1755, chnd Mitropolitul lacov Putneanul purcede la innoirea generala a Putnei, toate cate erau in manastire erau itricate". Vasta sa activitate ctitoriceasca ^i de reconstruc^ie va fi semnificativ afectatft de ocupatia austriaca, care va opri lucrarOe ^i va impune un regim foarte dificil de subzistenta. Forma actuala a incintei s-a conligurat in anii 1852-1856, cSnd s-a mutat latura nordicS a zidului de incinta cu 25 de metri mai la nord ji s-au demolat urmatoareie construc^ii: turnul de pe latura estica si clopotnita din coltul nord-vestic, turnurile din colturile incintei, clSdirea ctitoriei (Casa Domneasca) de pe latura sudicft, re^edinja egumeniei ^i paraclisul Sfmde la darnicii ei ctitori, s-au bucurat intotdeauna de o aleasa pretuire. Pana in secolul al XlX-lea o parte dintre aceste odoare erau pastrate in turnul dinspre apus al manastirii, care chiar a purtat numele de al odoarelor". Nimeni nu avea voie sa intre acolo. Turnul se afla pecetluit de episcopul lo-cu!ui ^i era des-chis numai in caz de mare nevoie. Alte odoare se p&&trau in biserica, fie sub incuietori, fie pentru infrumuse^area perejilor rama^i fara pictura i n c J din 1653. Primulmuzeuafost o r g a n i z a t i n a n u l l 9 1 1 , p e n t r u a fi apoi reorganizal in 1922. Intre 1933-1934 i s-au ad4ugal alte doua camere ji tot acum s-a introdus in sali Ata^at de dAdirea muzeului se afla paraclisul cu hramul Sfinlilor Apostoll Petru f I Pavel, care a fost renoval intre anii 1975 fil980.Afosl pktat infresca intre anii 19811984, de calre frazil bucovineni Mihai! ^i Gavriil Moro^anu. Despre ace si pamclis de iarna se crede, dalorita pisaniei incasirate in partea superiaarA a zidului altarului, ca ar data din timpul lui Alexandru Ldpu^neanu.

=
m w.^ m

'M

m
]m ^M

ts^:.::^
tilor Apostoli Petru 1 Pavel, construit de Mitropolitul lacov Putneanul, ambele de lemn, de pe latura vestica, precum ^i chiliile de lemn de pe latura nordica. In locul lor s-au construit; o clopotnita provizorie, pe latura de est, Inlocuita ia 1882 de una de zid, construita in stil romanic; o clSdire pe latura de sud, ce va fi demola!a la inceputul anilor '80 ai secolului XX, pentru a se reconstrui aproximativ pe aceleasi temelii, somptuoasa Casa Domneasca a lui tefan cei Mare, inaugurata la 15 august 1988; o alta cladire fara etaj, iunga de circa 43 de metri, pe latura nordica, care a fost ulterior renovate si mai apoi mansardata, ajungand astazi spajiu pentru chilii; o cladire cu eta), pe latura vestica, pentru egumenie, care va deveni dupa renovari succesive actuala cladire a Muzeului Odoarele Putnei, mo^tenite curentul electric. Ctitorii acestui al treilea muzeu au fost regele Carol al Il-lea si egumeuul Atanasie Prelipcean. La inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, activitatea muzeului pare sa se fi intrerupt. Din motive de siguran^a, un numar de odoare au fost transferate la Ramnicu Valcea. Dupa razboi, numarul exponatelor a urcat la 253. In 1957 a fost reorganizat cu ocazia implinirii a 500 de ani de la urcarea pe tron a Sfantului Jtefan cei Mare. La 6 iunie 1975 a fost inaugurat un nou sediu al colectiei, construit pe funda^iile vechii egumenii. In sfar^it, intre anii 2003 i 2004 a avut loc o ultima reorganizare a colectiei, in forma care se gSse^te ^i astazi.

\m
(i^

^mu,
i>e^

m
25

lerusalimul neamului romanesc


Mihai Eminescu a numit Putnajerusalimul neamului romanesc", iar mormantui Sfantului ^tefan eel Mare,altarul con^tiintei na-fionale". El tnsu^i a fost pelerin la acest lerusalim i slujitor al acestui altar. Pentru a intelege cuvintele sale, Serbarile de la Putna sunt eel mai potrivit exemplu.

rima Serbare de la Putna a fost ini^ata chiar de poet pe cand avea doar 20 de ani. Ea a fost pusa in practica prin doua societati ale studentilor roraani de la Viena. S-a botarat ca in 1870, cand se considera ca se implinesc 400 de ani de la sfin^irea Manastirii Putna, sa se organizeze aici o serbare a tuturor romanilor. Pregatirile au fost declan^ate din toamna anului 1869, avandu-i ca initiatori pe Mihai Eminescu ji loan Slavici, Este desemnat un comitet provizoriu care elaboreaza un Apel, datat 25 decembrie 1869, in care se spune: De^i desfacuti unii de altii in privinta politics, ne unesc totu^! aceea^i limba, acelea^i obiceiuri ^i datini, aceea^i religie 51 credinta politica ^i sociala, de la Tisa p^ni la Marea Neagra, de la Nistru ^i pan a la Balcani. Serbarea de la Putna trebuie sS fie un act produs de o napune intreagS; serbarea de la Putna are sS fie intrunirea natiei romane in suvenirile trecutuiui, in insufletirea prezentului ji speran^ele viitorului! In trecutul neguros

Imagine de la liramut mdndstirii, Adormirea Maicii Domnului, I5augusl2009. al na^iunii romane sunt multe puncte strftlucitoare, unul dintre acestea, eel mai stralucitor, este acela in care apare umbra mareata a lui tefan eel Mare, pe langa aceasta suvenire sa ne adunam la mormSntul acestui bSrbat sa ne dam mana, aici sa o zicem :n fata lumii, cum cS am avut un trecut ^i voim a avea un viitor! lata ideea sarbatorii!" Aceste idealuri se vor implini in 1871. Amintirile participantilor descrin deosebit de viu atmosfera. DuminicS, 15 august, la ora 8 dimineata, trei randuri de salve, succesive, anunta adunarea oaspetilor in Porticul festiv". loan Slavici deschide oficia! serbarea inaintea unei multimi compusa din inteligenta ^i popor, care, incet ^i tacuta, Inainta pios spre locaju! unde se odihneau osemintele marelui Domn". Mormantui, acoperit de flori ?i ISclii, era privegbeat de patru studen^i.

INFLUENTE
Liturghia este incheiatS de cuvantul stare|uiui Arcadie Ciupercovici, care ^tiu at^t de bine sa vorbeasca la sufleteie auditoriului" ^i trebuie sa credem ca a^a a fost, caci aceste cuvinte sunt insemnate de insuji Eminescu intr-un articol despreSerbare.. In momentul a^ezarii darurilor pe momiant, s-au tras 40 de salve, ca reamintire de maiiSstirile zidite de maritui erou". Cea de-a doua serbare a aviit lot in 1904, cand inima na^unii rom&ne a vibrat la pomenirea celor patni sute de ani de ta moartea puternicului imparat senin al romanimii", cum a remartat N, lorga. La serbare au sosit delegatii societafilor studente^ti din Bucure^ti, la^i, Paris, Viena, Miinchen. Din cauza unor masuri represive, poli^ia ^arista a interzis prezenfa romanilor din Basarabia la Putna, situatia fiind asemanatoare ^i in cazul studenfimii romane^ti din Budapesta, Dup& raasa festiva, miile de participan^i ^i-au manifestat sentimentele nationaJe cantand De5teapta-te romane!" ^i Tricolorul". KeprezentanSii organizatiilor studente^ti ^i cullurale s-au adresat mul^imii, prin discursuri. La Putna, o mare de capete. Cat priveai, tot norod era. In orice caz, de ia serbarile de la Putna incoace, romanii de pretutindeni au inceput sa se miste, tot mai viu", concluzioneaza marele istoric, prefigurand incununare a luptei penfru unitate nafionala. Dar nu intotdeauna cei care au dorit sa atinga coarda sufletului romanesc au fost incununa^ cu astfel de izbanzi. in 1957, la 500 de ani de la urcarea pe tron a domnului, studentii ie^eni iau initiativa organizarii unei serbarii asemenea celor antertoare. Dar speranfa lor e^ueaza. Securitatea comunista opineaza ca ei, impreuna cu ob^tea minastirii, aprei;iind posibilitatea extinderii contrarevolutiei din Ungaria ?i in ^ara noastra, au hotarSt sa foloseasca prilejul oferit de sarbatorirea a 500 de ani de la inscaunarea lui ^tefan Uma votivd, de argint. depusa pe tnormantul Sfdnlului $lefan cu prilejul Serbarii din !87L Eroului, invingdtorului. apardtorului existenfei romane, scutului creftiimtd!ii, lui ^tefan eel Mare, Junimea Romdnd Academicd. MDCCCLXX".

Y k% \^ffi III

^^3^^^^^B

9^

1 I

eel Mare pe tronul Moldovei pentru ca, prin imprimarea unui caracter profund ^ovin, sa incite spiritele studentilor ^i in general ale participantilor la aceasta sarbatoare iji astfel sa 0 transforme intr-o ac^iune antistatala". Si cum lerusalimul nu este numai Inviere, ci ?i Golgota, in iulie 1958, Tribunalul Militar li condamna pe conducatorii studentilor, Alesandru Zub, Dumitru Vacariu, Aurelian 1. Popescu ^i Mihalache Brudiu la pedepse cuprinse intre 8 ^i 10 ani de temnita grea pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale" ^i \IT& impotriva U.R.S.S.". A fost jertta unei generatii, in continuarea jerttei parin^or lor, cei care Scusera Romania Mare, ^i premergatoare jerttei copiilor lor, din decembrie 1989.

mm

Dreptdnstitorul Damn, lo ^tefan Voievod, din mita lui Dumnezeu, domn al Jarii Moldo^ei, fiuUui Bogdan Voievod, ctitor fi ziditor at acestui sfdnt laaq, care zace aid fi s-a mutat la ve^nicele Idca^uri in anul 7000.... luna..., fi a domnit ani...' Imcriplia de pe mormanlul Sfdntului $tefan nua mai fost completatd cu data de 2 iulie 7012 (1504).

CARTEA

DE

1MPRES11

Ml %s m

27

Manastirea Putna, pilda de credinta, istorie si cultura


Tn vremurilGtulburidGdupadecembrie 1989, parintele lachint Unciuleac, staret intreanii 1977-1992, a condus manastirea astfef incat trecerea la Ijbertatea exterioara sa nu dea na^tere unordezechillbre interioare, cum s-aintamplattn multe institutii.

^ ^ ^ ^ H

^ jvE^n^^^^^^H

^/j
\ hHHH ^^^1 >^H

^^B^^^^^Ht^B

1
^^4^^^^^^^^^^^H 51 aurire. 0 dorinta a ob^tii a fost reinvatafea tehnicii de plctare a icoanei bizantine, dorinta ce ^i-a gasit implinirea cu ajutorul Manastirii Makri, din Grecia. Pentru a oferi si altera posibilitatea invatarii acestei tehnici, au fost organizate mai multe ^coli de vara, la care au participat studenli din Romania, Bulgaria, Serbia, cat ji vietuitori din manastirile Romaniei. De asemenea, s-a pus un accent sporit pe insusirea corecta a cantarii tradijionale orlodoxe - muzica psallica. In acest scop, au fost publicate mai multe casete si CD-uri cu diferite slujbe. In 2004 a aiiit loc sarbitorirea a 500 de ani de la trecerea la cele ve^nice a Sfantului Stefan eel Mare. Pentru a intampina aceasta Juniinoasa aniversare, s-a reorganizat muzeul manastirii, recuperandu-se obiectele de patrimoniu luate abuziv de stat in perioada comunista, a fost restaurat iconostasul ?i s-a incepul piciarea bisericii, ramasa nepictata din secolul al XVII-lea. Preocuparea iireasca de a ciuioa^le istoria manastirii ji a ctitorului ei a condus spre organizarea, impreuna cu un grup de profesori de istorie de la Univer.sitatea din laji, a

^^^^^K Ml

28

oi ani mai tSrziu, in 1994, se retrage din stare^ie, lasand insa celiii ce ii va urma indemnul de a cultiva in continuare dimensiunea duhovniceasca a manastirii, dar ^ipe cele na^ionala ^i culturalS. Dupa puteri, ob^tea s-a straduit sa implineasca sfatul blandului parinte, Duhovnicul Bucovinei", cum i se spunea. AsiSzi, la Putna, sunt 100 de vietuitori, iar o parte dintre ei au fost mutati, in functie de nevoiie Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, stareji ori duhovnici la alte manastiri din eparhie. Prima preocupare a fost aceea de a raspunde nevoilor numSrului de vietuitori in creslere, cat ji numarului mare de pelerini. Au fost construite noi eorpuri de chilli, dar 51 noi arhondarice pentru cazarea celor care doresc sa participe la slujbe rnai multe zile. lubirea de frumos care i-a insufie|it pe stramosl de ace! frumos care da marturie despre frumuse^ea lui Diimnezeu, i-a determinat pe parintii manastirii sa cultive frumusetea bizantina, cea in care forma se spiritualizeaza. La manastire au fost infiintate atellere de pictura, sculptura, de argintare

VIATAMONAHALAAZI

i^m,.

Straja ^ J L ^ A - . * Laui

Daniil Sihastnil Sihastria Putnei

H w mm
is

m
/ "
pldovila,

m
m

Moldovita-Secrie
/

m
fi^

Crucii Tale ne inchinUm, Hristoase, fi Sfanta Invierea Ta o iaud&m f i o il&vim. " Centrului de Cercetare ^ Documentare te!an eel Mare". Pe ISnga activitatea ediioriala cuienta, Centrul organizeaza anual un simpozion international de istorie 51 editeaza o revista biaiiuala, de istorie. implinindu-i-se dorinta testamentara, la Putna a fost inmormantata acad. Zoe Dumitrescu-Busulenga, care in uitimii ani ai vietii a intrat iii viaja monahalS, purtand numele de Benedicta. impreuna cu ucenicii iuim literatura ^i alte domenii culturale ai maicii Benedicta, la Putna a fost iniiintata funda;ia ..Credinta ^i Cultura, Acad. Zoe Dumitrescu-Bu^ulenga Maica Benedicta" care organizeaza un simpozion anual menit a aprofunda raportul intre credinta si cultura, dupa cum a reujit cea careia ii este inchinat. Toate acestea nu sunt altceva decSt forme concrete in care calugirii incearca s^-L slujeasca pe Dumnezeu slujind pe oamenii care ll cauta, si sa-i slujeasca pe oameni mijiocind. prjn rugaciunea ^i prin incredintarea vie^ii, catre Dumnezeu.

m
''^MotdQvit'ei

m
?i

HARTAZONEI
Bogdana - MSnistite, ntaopols Mu;abni.din<e<<]|LilalUV-ls. PUTr^d- CtifnnE ^ n^cropola a Slanlului ^tefanielUiiieiidf3milleisale.Lii5Wcle metil de minJstire a j f l l iiseriu Drago} VcHid, rea mai vetlie biteriu df lEmn din sud.eilul Europe! Dupa tnditie, ^eaila i fiHtprimablSHiciaMinastlriiPulna. SihailriaPutneJ-Vethiidiital Putnei, in prezent mauBiiire lEidpendenta. La 1 1 ra - Hanaslite din ie(. XIV-W deiiiie In tEculul al XVK-lea metm i\ Min^itrrii Putna, in preient d^^^lnfat, Vo!oat,Voiiin-M3ti3Stindin5H.<IVlU, in pteieot dettiiniale. Moldovita-FMmalMsendsmanastirri a fast riditala de Alexandru eel Bun, pe o validiitiaslieascadeiet.yiV. HoiDdnii: - Pilinastlre > caiei prima blierki i Istl ridlcali de domninrul AletandrucelQun-Ca^ildernaid.alnt DUiinsecaiXiV-leaiubobliduireaPutn^. InpreRnt.deifiintai. SmeVJla - Ctitofie a marii lamilii i M[)le^liH,HistniitJlnluiulanilai16Kl, tncuKdeinditderempatiimoniulONtSCfi,

1
^S m

'

Sihasifla Suceuitei- sdiit infiintai in


s. XVlti, In ptezsntdf sfiin(ai. 5olca - MSniitire ctnorlta it iivs dcmnul J t ^ n Iiim}a al il-le], tne aai\ 161M 622, 'm pieient tiiteritj di mir.

mWl

Oanill SIhastiu, Moldovita Sccrie;, Radaufi, Uarginea - Minbiui


ridiialciniK.!!!

PBLERinZiJ
Manastirea este zilnicdeschisazilniciiitreorek 7:00 ^i 21:00. Muzeul puate fi vizitat inire orele 9:00 ji 17:00. Programul slujbelor; Sianta Liturghie are loc intre orde 9:00-12:00, in, zilele de Duminica ji de sarbaiori, ^i intre orele 7:00-9:00, in restui zilelor. tn liecare Viiieri, dupa Sfanta Liturghie se face Sfintul Masiu. Se ofera pelerinilor cazare si masa in masura posibilita(ilor. Contact: Manastirea Putna, com, Putna, cod 727455, jud. Suceava^ tel.: 0230.414.055. fax: 0230,414.119 e-mail: manastireaiaputna.ro h ti p: //www. pulna.ro.http: //www.stefancelmare, ro

29

Q.

Staretsiucenic: Tainaascultarii
Calugarul estedarul lui Dumnezeu pentru omenire ^i, deopotriva, darul omenirii pentru Dumnezeu; el nu-5imaiapartine:s-adaruit lui Dumnezeu. Fiecarecalugar are oanumita ascultare pecareoimplinete in cadrul manastirii.

<<

30

le vorbefte foarte des despre assa indemne cu timp ^i Hik vCuUare in mAn&stire. Ea este timp, sa caiauzeasca, sa dea 'strict kgata de o ayiumita percuvantul eel bun si exemplul soana? Deun batr&tt sau de duhovnieel bun prin fapta. culascultalorului? in cefel trebuie implinild Ascultarea este legatS de parintele ascultarea in lume? duhovnicesc. In cazul nostm, in ziua Si eel care nu este monah de astazi, de conducerea manastirii. trebuie sa fie In ascultare. Sa De stare(, prima data, ^i, desigur, de asailte prima data de porunceilal5i parinti, care sunt pu^i sa concile lui Dumnezeu, sa aiba duct diferite sectoare dintr-o manSsun duhovnic la care si se tire, din viaja ei duhovniceasca. spovedeasca - si sa se spoAscultarea, ca lucm pe care trebuvedeasca sincer! - si sa feca ie sa-1 savSr^easca cineva, ca munca, totul cu sfatul duhovnicului. este imbinata cu taierea voii aceluia, parintele nostm staret, arhicu rugaciunea lui, cu mucenicia pe mandritul lachint Unciuleac, care o savSr^ejte, Caci, in cele din ne spunea mereu un cuvant urma, taierea voii pe care o are ucefrumos de la Sfentul Anton ie nicul atunci cand il asculta pe starei eel Mare, un cuvant pe care il ^i iace ceea ce i-a spus este mucenicie. iutiea mult. El spunea ca daca Dar mucenicia ne trimite cu ganvrem sa traim ^i sa mergem dul la o moarte insuferinte, la chinuri pe urmele lui Hristos, atunci mari. Dacd citim Filocaliile sau Pateoriunde vei merge, pe Dumricul vedem ca ascultarea seface de nezeu sa-1 ai inaintea ta intotbunAvoie, din dragostefa\A ife Dumdeauna, i orice vei face, sa ai nezeu. Parintele lachint Unciuleac, marturie din Sfintele ScripMonahul, prin ascultarea lui, prin stare! al Manastirii Putna intreanii 1977 -1992. turi 5i on in ce loc vei sedea, sa jertfa lui, prin osteneala lui, prin tot nu te mi^ti degraba". Sa nu ne ceea ce face din ascultare lata de parintele sau duhovnicesc, ia, mijcam degraba" inseamna sa fim statomici, nu schimbatori. precum Hristos, jugul eel u^or, Facand ascultare, el merge pe Revenind la ascultare, cunoscandu-o in profmizimea ei, inlecalea jertfei pentru aproapele. a dragostei fa^a de aproapele, pana legem ca ea nu-ti rape^te libertatea, ci tocmai din contra: te fece la capat. Prin aceasta el este mucenic; i^i daruie^te via^a sa. sa te mi^ti liber in Duhul eel Preasfanl. Caci, altfel, esti robit de Cepresupune sAfii conducator at unei manastiri, stare\? pacate ji de patimi. Pacatul margine^te, robeste, inchide omul si Stare(, in ziua de astazi, pentru mul|i inseamna administra- il izoleaza de Dumnezeu ^i de eeQalfi oameni. Pe cand asciUtarea tor: eel care chivemise^te buiiurile unei manastiri. Dar staref', iti da libertatea de a cunoaste, de a te misca in Dumnezeu, in daca e sa urmSrim etimologia curantului, \Tne din limba slavoni duhul lui Dumnezeu. Scopul omului acesta este: sa traim liberi ^i inseanma batran", parinte duhovnicesc". Parinte" - deci in Dumnezeu. lar poruncile lui Dunmezeu nu sunt altceva decat indrumator", povatuitor". Staret" aceasta trebuie sa insem- m3nuald de utilizare" al libertatii, ele ne arata cum sa o pastram, ne ?i in ziua de astazi: parinte indrumator, povatuitor pe calea cum sa ne ferim de pacat care, desi ne apare ca libertate, de fapt mSntuirii", In primul rand al obstii pe care o are incredintata de devine un stapan. De aceea vorbim despre o taina" a ascultalui de catre Hristos Domnul. Pentru cS fiecare vietuitor dintr-o rii: cad in ucenicul care asculta de duhovnicul sau, de parintele mjinastire ii este incredin^at staretului manastirii respective, ca sau duhovnicesc, lucreaza Duhul lui Dumnezeu. starejul sS-l calauzeasca pe calea mantuirii; sa-1 povatuiasca, sa-1 indrume pe calea parin^ilor, a nevointei, a sfinteniei, a unirii cu Hristos. Starepil trebuie sa se straduiasca sa fie parinte. lar a ii parinte nu inseamna altceva decAt sa se jertfeasca pentru ob^te. Dialog cu arhimandritui Melchisedec Velnic, safiepermanent la dispozitia obstii, sa povatuiasca, sa indrume, staretul Manastirii Puttia

Catdeputernic a fost tefan eel Mare ?


Pentru ca relatia cu Dumnezeu este unica 5I personala pentru orlce om 5! se invata dincopilarie,chiarji parintiiau nevoiedeexemple. Pelehnajulcelordoifra^i,5tefan i Alexandra, este o leqie de istorie 5! de spiritualitate in acela^i timp.
lexandra, ^tefan :ji Andrei, tatal lor, coboarS treptele muzeuliii MSnastirii Putna. - Tati, dar pe Sfantul ^tefan de ce nu a putut sa-l invinga nimeni? intreba Alexandra, niereu preocupata cum ar putea sa ca^tige in b^taliile copilaresti pe care ie ducea cu cei doi fra|i, - N-ai fost atenta, o repe?i Stefan, de doua ori a fost Infrant, la Vaslui si la, la.., nu mai stiu unde. - Tu, $tefane, tare atent ai fost... PSrintele a spus ca a fost inirant la Razboieni, nu la Vaslui. Dar, pentru ca toji trei a^i zbughil-o sa vedeti spada cand povestea parinteie Alexie despre batalia de la Vaslui, o sa vS repet o intamplare de atunci si a^a o sa intelegeti si cat de puternic era Sfintu! Stefan ^i de unde venea puterea sa. Cronicarii au scris ca, inaintea bStaliei, Sfantul ^tefan s-a speriat cand a v^zut cat de multi erau turcii. Era cea mai mare armata care intrase pana atunci in Moldova: 120 000 de oanieni. Sk fti^i cd solda^ii t u r d bateau din tobe, suflau in trambite, iar ienicerii (ipau ckt puteau; Ieri! leri!". ^i. dragii mei, v4z5ndu-i cata frunza ji iarbi, fScand un zgomot ingrozitor, si stiind ca el avea de trei ori mai putini o^teni, Sfantul Stefan s-a inspaimantat. S& nu va mirati, cSci ^i el a fost om ca ^i noi ^i, a^a cum ne speriem noi cand avem ceva greu de facut, a^a a pa^it ^i el acum. Stia prea bine ca turcii sunt soidati invajati cu lupta, care din asta traiesc. - 51 ce a f&cut? intreba tefan. - Cand omul se afla in astfel de situajii, daca el viea sa faca ceva bun, Dumnezeu il ajuta. Vedeti, dragii mei, Stefan eel Mare nu a cajtigat singur 34 de batalii, ci cu oastea sa, cu oamenii care l-au ascultat i care au fost gata sa moara pentru a-i indeplini poruncile i a-ji apara tara. Prin astfel de oameni l-a ajutat Dumnezeu i atunci. Cronicarul spune ca, vazand-i teama, un ostean a cazut in genunchi in fata lui si i-a spus; - Nu te teme, cici iti vom fi alaturi si Dumnezeu va fi cu noi! Dragostea ji credinta acestuta 51 a celorlaiti ostasi a adus iar lumina nadejdii in sufletul Domnului. Si, cu nadejdea in Dumnezeu, cu ajutorul osta^ilor credinciosi, a ca^tigat acea batalie, in ziua de 10 ianuarie 1475, la Vaslui, 0 oaste otomana atSt de mare nu mai fusese infr^ntS pana atunci si asta a dat sperante intregii Europe ck se poate apara in fata invaziei turcesti. Dar haide sa terminam ce am Inceput, sa aprindem lumanarile 51 sa ne rugam ^i pentru cei adormiti din

familia noastra, ^i pentru o^tenii care au murit pe c^mpurile de lupta pentru apararea (arii noastre. tefan, Andrei ^i Alexandra aprind tScuti lumanarea unul de la altul fi, Indreptandu-se spre poarta manastirii, se gandesc daca vor ajunge cele trei luminile pe care le lasa in urma pentru atStia o^teni ce au murit in vremea Sfantului ^tefan ^i de-a lungul vremii. Dar asta vor afla alta data; acuni larma bataliilor se amesteca inca cu chemarea clopotelor. Sfinte ^tefane Voievod, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

?9 C

o o

A*l*Si"

31

Nu ratati numdrul urmdtor


MANASTIREA AGAPIA

preiuat numele de la Sihastrul Agapie, despre care legenda spune ca, in secolul ACIAPIA al XlV-lea, ar fi ridicat aici o mica biserica de lemn. Derivat din cuvantui grecesc agapis", care inseamna dragoste cretina",^ acelai nume il mai poarta acum muntii, apele i a^ezarea. De-a lungul istoriei, s-au impletit aici vietile mulcor sfinti, voievozi ai Moldovei, domnite, starete care pot conduce o tara", duhovnici, personalitati din lumea literelor, ^: DESCOPERA LOCURILE S F I N T E culturii i armelor.
. . .LI'J:J,|]L Vil'T-<MAN^^

ORTODOXe

II

" - " " " '

'

"

Оценить