CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................5 CAP. 1. TENDINE MANIFESTATE PE PIAA EUROPEAN A PRODUSELOR COSMETICE....................................................................................................................7 1.1 Piaa european a produselor cosmetice..................................................................7 1.2 Achiziii i fuziuni.................................................................................................12 1.3 Produsele naturale..................................................................................................12 1.4 Industria cosmetic european ..............................................................................13 CAP. 2. PREZENTAREA GENERALA A S.C. LOREAL ROMNIA.....................17 2.1 Scurt istoric...........................................................................................................17 2.2. Loreal n Romnia...............................................................................................20 2.3. Macromediul i micromediul firmei Loreal Romnia.........................................21 MICROMEDIUL.............................................................23 Distribuitori: Andrada SRL este distribuitorul zonal al firmei L'Oreal Romania, importator oficial al produselor L'Oreal, Garnier,Maybelline................23 2.4. Analiza SWOT....................................................................................................23 2.5. Analiza indicatorilor economico - financiari........................................................24 Cifra de afaceri ............................................................................................24 Venituri ........................................................................................................24 Cheltuieli .....................................................................................................24 Profit/Pierdere .............................................................................................25 Angajati .......................................................................................................25 2.6 Organizarea unei campanii publicitare pentru parfumul Shadow......................25 Stabilirea bugetului de cheltuieli al participrii la expozitia Romexpo..........................40 Total estimativ.............................................................................................................41 CONCLUZII:........................................................................................41 CAP. 3. CERCETARE DE MARKETING PRIVIND STUDIEREA OBICEIURILOR DE CUMPRARE A PARFUMURILOR......................................................................44 3.1 Stabilirea scopului i a obiectivelor cercetrii.......................................................44 3.2 Tipuri de scale folosite pentru elaborarea unui chestionar....................................45 CONCLUZII....................................................................................................................59 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................60 .........................................................................................................64

INTRODUCERE

Istoria parfumului se impleteste cu cea a omenirii: moneda de schimb, protector impotriva bolilor, potiune cu virtuti divine, mesager galant parfumul este in fiecare epoca un martor al unei societati si ne informeaza sensibil asupra modului in care participa in domenii precum comertul, medicina, sacralitatea si sensualitatea. O lume fara parfum ar fi o luma fara istorie. In civilizatiile antice, de la Egipt la Grecia, parfumurile nu existau asa cum le cunoastem noi. Flori, plante aromatice si rasini: aceastea sunt primele materii prime brute care sunt dedicate cultului zeilor. Folosirea substantelor mirositoare se intensifica si produsele evolueaza rapid: fumigatii, uleiuri, balsamuri, lichioruri fermentate.nainte de nceperea erei de aur a egiptenilor, parfumul a fost folosit n ritualuri pentru Zei sau Faraoni. Parfumul a fost foarte apreciat n timpurile biblice si exista multe referiri n Biblie la Parfumuri. n Noul Testament cei trei magi crau cadouri de aur, varietati de tmie si smirna pruncului Isus. Cu mult nainte, Domnul i-a poruncit lui Moise: "Luai cu voi condimente dulci, stacte, onycha si rasina exotica cu tmie pura si tu l vei transforma n parfum." Tmia este probabil cea mai cunoscuta planta la care s-a fcut aluzie in Biblie. Tmia arsa a fost privilegiul preoilor n cele mai timpurii civilizaii. Obiceiul se folosete si astzi n Biserica Catolica si Biserica Cretina. Motivul pentru care am ales parfumul ca si tema este deoarece parfumurile ma ajuta sa imi arat personalitatea, starea de spirit si in functie de dispozitie imi aleg si parfumul. Consider ca parfumul este un accesoriu, la fel ca si o coafura, sau o bijuterie. In primul capitol prezint tendintele manifestate pe piata europeana a produselor cosmetice , precedat de prezentarea generala a firmei Loreal in Romania.In final prezint o cercetare de marketing privind studierea obiceiurilor de cumparare a parfumurilor.

CAP. 1. TENDINE MANIFESTATE PE PIAA EUROPEAN A PRODUSELOR COSMETICE

1.1 Piaa european a produselor cosmetice Produsele cosmetice au devenit indispensabile n secolul XXI. Produsele de igien ating un nivel fizic al vnzrilor de 5 miliarde de uniti pe an. Aceasta nseamn c, teoretic, fiecare persoan folosete cel puin un produs cosmetic n fiecare zi, iar suma cheltuit cu cosmeticele este similar cu cea pentru pine. 450 de europeni folosesc zilnic produse ca: spun, ampon, balsam, past de dini, crem de ras, aftershave, parfum sau alt produs cosmetic. Europa de Vest deine cea mai mare cot din vnzrile de produse cosmetice de pe piaa global, chiar dac aceasta s-a diminuat de-a lungul anilor. n aceast regiune se vnd 30% din toate produsele existente pe pieele din ntreaga lume, n fruntea clasamentului aflndu-se Germania, Frana, Marea Britanie, Spania, Italia. Piaa european a produselor cosmetice s-a ridicat n 2010, conform statisticilor Euromonitor International 2010, la 76,4 miliarde de Euro n timp ce piaa global a ajuns la 253 miliarde de EURO. Dup stagnarea vnzrilor valorice de pe piaa global din 2009, creterea, n 2010, a fost de 5 %, iar, pn n anul 2014, se preconizeaz c va ajunge la 20%. Aceast cretere nu a fost constant n toate rile europene. Europa de Est a cunoscut o cretere de 10-20% anual. Produsele care au nregistrat cea mai dinamic cretere au fost produsele pentru protecie solar, produsele de ngrijire pentru copii i produsele cosmetice pentru brbai. Pe piaa Europei de Vest, creterile vnzrilor de produse cosmetice nu au fost spectaculoase. Procentul de cretere anual, ntre anii 2007-2010, a fost, n medie, de 2,475% sau 1,89 miliarde de Euro/an.

7 6 5 MLD. 4 3 2 1 0 2007 2008 2009 2010 3,4 3,5 2 1

Figura 1.1 Creterea anual a vnzrilor de produse cosmetice din Europa de Vest ntre anii 2007-2010 (vnzri valorice, miliarde Euro )

Conform Mintel, piaa produselor cosmetice din UE a crescut n intervalul 2000- 2005 cu 9.5%. n aceast perioad, Irlanda a nregistrat cea mai mare cretere, 19,4%, urmat de Suedia i Olanda cu 16,5%, Spania, 15% i Danemarca, 12,2%. Dou dintre cele mai mari piee, Germania i Marea Britanie, s-au aflat la polul opus n ceea ce privete creterea cu 5,1% i, respectiv, 4,7%. Deodorantele i parfumurile s-au dovedit a fi mai importante n Spania, plasndu-se pe ultimul loc in Marea Britanie. Exact invers stau lucrurile cu produsele din categoria cosmeticii decorative: vnzrile cele mai mari au fost in Marea Britanie iar pe ultimul loc n Spania. n Frana, Scderea ratei de cretere pe piaa cosmeticelor n rile UE-15 poate fi explicat prin ritmul sczut de cretere al ntregii economii naionale, cum ar fi n Germania sau Italia, unde consumatorii au cheltuit mai puin i au trecut de la produsele cosmetice din categoria premium la cele din categoria peste medie. n 2010, Suedia a fost ara cu cea mai dinamic cretere din UE (7,6%), urmat de Spania cu 6,5%. Elveia i Italia se cheltuiete cel mai mult pe produse pentru ngrijirea pielii, iar Germania deine locul de lider n ceea ce privete ntregul sector al produselor cosmetice. Analiznd vnzrile de produse cosmetice pe ri, reiese faptul c Germania, Frana, Anglia, Italia i Spania dein 60% din totalul vnzrilor pe Europa.

10

12 11,101 10,109

Germania Franta Anglia Italia Spania Olanda Belgia/Lux Elvetia Suedia Grecia Austria Portugalia Danemaca Norvegia Finlanda Irlanda

9,176 8,492 7,113 2,434 1,69 1,599 1,527 1,314 1,248 1,1 0,935 0,892 0,718 0,546

Figura 1.2 Vnzrile de produse cosmetice n Europa, pe ri, n 2010, la preurile cu amnuntul (miliarde Euro):

Tabelul de mai sus ne reconfirm ipoteza c vnzrile de produse cosmetice nu sunt direct proporionale cu mrimea populaiei, ci cu gradul de dezvoltare al economiei din ara respectiv. n primele 5 ri din ierarhie, putem vorbi despre o pia saturat, unde concurena dintre produse este acerb. Aici, strategiile de marketing cele mai potrivite ale firmelor productoare de cosmetice sunt cele specifice etapei de maturitate a ciclului vieii produsului: diversificarea continu a produselor prin inovaie i dezvoltarea produselor prin mbuntirea calitii. Aruncnd o privire peste statisticile europene care arat modul n care se cheltuiesc banii ntr-o gospodrie pe produse de larg consum, putem trage concluzia ca produsele cosmetice ocup un loc important, dup produsele farmaceutice, produsele electrice i electronice, mbrcminte i nclminte, devansnd produsele de sticl i porelan, produsele de curenie, textilele. n totalul vnzrilor bunurilor destinate gospodriilor, cosmeticele dein, n medie, 6,3%. Consumul mediu de cosmetice pe cap de locuitor, n Europa de Vest, atinge 150 Euro, consum care crete de la an la an, n medie cu 2,5%. Elveia rmne liderul cu 220 Euro/persoan, urmat de Norvegia cu 189 Euro i Frana cu 168 Euro (COLIPA 2004). Tabelul 1.1 Partea pe care o dein cosmeticele n totalul vnzrilor produselor de larg consum, 2008, pe ri Prod use cosm etice mbr cm inte i ncl mint e 4,6 10,5 5,1 19,5 8,1 14,4 10,6 7,4 6,1 6,8 6,0 4,3 8,2 10,3 7,8 12,3 Prod use electr ice i electr onice 11,1 26,7 21,9 16,9 19,2 15,6 12,0 14,8 25,1 16,8 18,6 14,3 22,8 22,5 22,9 20 Produs e de sticl/ porela n i de cure nie 3,0 2,9 7,6 3,4 4,4 3,4 4,7 13,0 8,4 4,3 4,3 20,4 3,8 2,5 5,3 4,9 Tex tile Produ se farma ceutic e Alte produs e pt gospo drie

Romnia Belgia Cehia Danemarca Estonia Spania Frana Cipru Letonia Austria Portugalia Slovacia Finlanda Serbia Bulgaria Norvegia

8,1 3,2 9,4 4,6 6,8 7,2 6,1 13,4 10,5 5,1 6,8 0 11,2 1,9 7,9 10,1

4,1 4,4 6,2 2,8 4,1 6,2 2,9 5,0 1,6 4,2 4,8 4,0 5,6 5,1 4,1 2,4

20,9 29,2 28,1 29,4 21,2 33,5 33,4 20,1 30,8 33,9 38,8 44,7 27,0 24,9 32,3 26,2

48,2 23,2 21,8 23,4 36,2 19,7 30,2 26,2 17,5 29,0 20,5 12,4 21,3 32,8 19,7 24,0

n Romnia, cu toate c se aloc cu dou procente mai mult din veniturile unei gospodrii pentru produse cosmetice fa de media european, vnzrile produselor cosmetice nu se apropie de media european pe cap de locuitor.

O alt excepie interesant de la media european este i faptul c n gospodriile romneti se cheltuiesc mai muli bani pe cosmetice dect pe mbrcminte i nclminte. Acest lucru ar putea nsemna c, pentru consumatorul roman, este important meninerea unor standarde sociale printr-o aparen plcut sau meninerea sntii prin igien.

Cosmetice

50,00 40,00
Alte produse Imbrcminte i nclminte

30,00 20,00 10,00 0,00

Romania Medie EU
Electrice i electronice

Farmaceutice

Textile

Produse de sticla/portelan i de curatenie

Figura 1.3 Consumul de produse de strict necesitate. Comparaie RomniaUniunea European

Dac lum n calcul toate produsele de larg consum, observm c produsele cosmetice ocup locul 12 ca importan, din 16 posibile, cu un procent al vnzrilor de 2,4%.

10

Cafea, ceai, cacao si condimente Portelan, sticlarie, tapet, produse de curatat Produse din zahar, zahar si ciocolata Textile Parfumuri si cosmetice Tutun Carne si produse din carne Produse lactate, oua, uleiuri comestibile si grasimi Imbracaminte si incaltaminte Alte mancaruri: peste, crustacee, moluste Bauturi alcoolice si alte tipuri Fructe si legume Produse electrice si electrocasnice Alte produse decat mancare, bauturi si tutun Alte bunuri pentru gospodarie Produse farmaceutice

0,6 1,6 1,7 1,8 2,4 3,3 4,3 4,6 6 6,6 6,7 7,7 11 12,5 13,5 15,9

10
%

15

20

Figura 1.4 Vnzrile cu ridicata a produselor de larg consum, pe categorii (Medie pe Uniunea European 25), n anul 2008 Conform Raportului anual COLIPA 2009, pe piaa european, produsele de ngrijire a pielii reprezint categoria cea mai nsemnat de produse cosmetice, i, spre deosebire de urmtoarele dou segmente ca i importan, produsele pentru ngrijirea prului i produsele de machiaj, au nregistrat o cretere dinamic, cu o rat de peste 6,8%. n unele ri ca Spania, Marea Britanie, creterea a fost de 10%. Ca urmare a dinamicii accelerate a acestui segment, marile companii multinaionale, n 2010, si-au extins gamele existente. LOreal si Procter &Gamble (cu marca Olay) i-au extins mrcile care erau doar pentru ngrijirea tenului i pentru alte pri ale corpului. Produsele pentru fermitate, anticelulitice, au crescut cu 9,5% n 2010 demonstrnd preocuparea crescut a consumatorilor pentru ngrijirea pielii. n iunie 2010, marca Benefit a companiei LMVH s-a extins cu produsele pentru corp Wonderbod, n februarie 2011 Beiersdorf a lansat sub umbrela mrcii Juva Juvedical Renewing Body Serum i Renewing Body Cream pentru a oferi produse din aceeai gam pentru ntregul corp. Alt factor care a impulsionat creterea segmentului de produse pentru ngrijire a pielii a fost preocuparea companiilor n dezvoltarea produselor anti-mbtnire. Produse cu formule elaborate au fost lansate pentru segmentul de mijloc ( Regeneriste de la Olay, Anew de la Avon, Dermo Expertise de la LOreal) i pentru cel superpremium cu produse de marc aparinnd unor doctori (dermocosmeticele). Un alt motiv al creterii susinute de pe acest segment l constituie faptul c brbaii au nceput s fie mai ateni cu pielea lor, crescnd vnzrile produselor de ngrijire dedicate lor. Acest segment deine un potenial enorm. Creterile nregistrate pe piaa Est-European s-au regsit n creterile cifrei de afaceri a multinaionalelor din industria cosmetic. Produsele de ngrijire a pielii, mpreun cu cele pentru ngrijirea prului i de igien, deineau, n 2009, 73% din

11

cumprturile de cosmetice. Vnzrile produselor pentru pr au crescut, n medie, cu 0,8% n UE. n Frana, Germania, Olanda, acestea au nregistrat scderi de 2% iar n Portugalia, Spania, Danemarca, au crescut cu 6,4%. Piaa parfumurilor a crescut, n 2009, cu 1,5%, ceea ce reprezint o cretere uor mai ridicat dect n 2008 (0,9%). Acest segment a nregistrat creteri semnificative n Marea Britanie (11,1%) iar pe marile piee Germania i Frana doar 1,5-2,2% 1.2 Achiziii i fuziuni Piaa cosmeticelor s-a confruntat, n ultimul timp, cu o serie de fuziuni sau achiziii realizate de ctre multinaionale pentru a-i consolida poziia. Cea mai mare achiziie a anilor 2000 a fost cea a companiei Gilette de ctre Procter&Gamble (57 miliarde, n 2005). Compania LOreal si-a simit ameninat poziia de lider dup ce compania KAO a cumprat Molton Brown i Kanebo iar Coty a semnat un acord pentru preluarea diviziei de odorizante de la Unilever. Astfel, n 2006, LOreal cumpr The Body Shop pentru a-i ntri poziia pe segmentul produselor de ngrijire a pielii i de a urm tendina consumatorilor de a achiziiona produse verzi. 1.3 Produsele naturale Conform unui studiu realizat de Organic Monitor, piaa european a cosmeticelor naturale sau organice a crescut cu peste 20% pe an, ajungnd, n 2010, s ating un miliard de Euro. Acest sector este cel mai dinamic n Frana i Germania. n Frana creterea exponenial a avut loc n anul 2010, pe cnd, n Germania, creteri susinute au avut loc n urm cu mai muli ani.

4% Produse cosmetice Produse cosmetice naturale/organice 96%

Figura 1.5 Vnzarea produselor naturale/organice n Europa, 2010 Raportul Organic Monitor relev faptul c cele mai mari piee din Europa pentru produsele naturale sunt Germania i Italia, nsumnd aproape 70% din aceast pia. n comparaie cu ntreaga pia a produselor cosmetice, n Germania, produsele naturale dein 4% i se estimeaz ca, pn n 2015 s ating 10%.

12

30% Germania/ Italia Alte tari EU 70%

Figura 1.6 Produsele naturale/organice n rile europene, 2010 1.4 Industria cosmetic european Producia Uniunii Europene de cosmetice , s-a situat n anul 2010 la valoarea de 1,3 miliarde Euro iar aceasta a nregistrat un trend ascendent.

120

110

100

90

80 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 1.7 Evoluia produciei de cosmetice n UE (baza de comparaie , anul 2000 2010)

13

Frana deine locul nti n ceea ce privete producia de cosmetice. Producia Uniunii Europene de cosmetice urmeaz ndeaproape tendinele manifestate pe piaa cosmeticelor att din Europa, ct i din ntreaga lume. Dup categoriile de produse, situaia se prezint astfel:

Tabelul 1.2 Valoarea produciei de produse cosmetice din UE pe categorii de produse (2008) Nr. 1. 1.1 1.2 2. 2.1 2.2 2.3 3. 4. 4.1 4.2 5. 5.1 5.2 6. 7. Categoria de produse cosmetice Valoarea produciei (mil. ) Odorizante 4997,3 Parfum i ap de toalet 3625,2 Deodorante i antiperspirante 1372,1 Produse pentru machiaj 2034,6 Produse pentru machiajul ochilor i a buzelor 1285,9 Produse pentru machiajul feei (pudre) 266,9 Produse pentru manichiur i pedichiur 481,8 Produse pentru ngrijirea pielii 4926,8 Produse pentru pr 2069,5 ampon 1443,6 Produse de coafat i de ngrijire a prului 625,9 Produse pentru igiena oral 1600,7 Past de dini 1272,1 Alte produse pentru igiena dentar (spray de gura, ap de 328,6 gur) Produse pentru igiena corporal (spun) 1600,0 Alte produse cosmetice 748,7 TOTAL 17977,6

Produsele pentru ngrijirea pielii dein supremaia n producia de cosmetice din UE. mpreun cu parfumurile i produsele pentru ngrijirea prului, reprezint 59% din totalul produciei de cosmetice. Corelnd aceste date cu vnzrile din Europa , observm c se produc mai multe parfumuri i produse de igien care se vnd n alte zone ale lumii.

14

Parfumuri (ap de toalet) Deodorante i antiperspirante 9% 12% 27% 9% 4% 20% 8% 11% Produse pentru machiaj Produse pentru ngrijirea pielii Produse pentru pr Produse pentru igiena oral Produse pentru igiena corporal (spun) Alte produse cosmetice

Figura 1.8 Producia de cosmetice din UE pe categorii de produse (2008) Numr de angajai n subsectorul produselor cosmetice erau angajai, n 2008, n UE, 266.600 de persoane, numr n cretere fa de anul 2006 cnd erau angajai 261.300, dintre care 84.4% lucrau ntr-una din rile UE.

120

110

100

90

80 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 1.9 Evoluia numrului de angajai din industria cosmetic european Frana este cea mai specializat ar dintre cele 25 membre ale Uniunii Europene, fiind productorul principal de produse cosmetice, nu numai din Europa, ci i din ntreaga lume. Frana deine peste un sfert (26,2%) din valoarea adugat n acest subsector. Producia de cosmetice a crescut n Uniunea European n perioada 20002010 cu o medie de 2% pe an.

15

Productivitatea muncii n acest sector a fost n 2008, 65.000 EURO pe persoan, n timp ce media cheltuielilor cu personalul s-a ridicat la 39500 EURO pe persoan. Remarcm faptul c productivitatea este uor mai sczut fa de anul 2006, cnd nregistra valoarea de 67.800, iar costurile cu fora de munc erau mai ridicate: 42800 pe angajat. Deci rata productivitii raportat la costurile cu fora de munc , n 2008 era de 164,8% fa de 158.3% in 2006. Acest indicator a nregistrat cele mai mari valori n cteva din rile membre ale Uniunii Europene care au aderat n 2009, n special Cehia, Ungaria, Polonia i Slovacia (cu rate cuprinse ntre 205-281%). n Uniunea Europeana, balana comercial pentru produse cosmetice este pozitiv. Excedentul de cosmetice a crescut cu o medie de 6,3%, pentru a atinge n 2010 8,9 miliarde Euro. Astfel, exportul Uniunii Europene a nregistrat valoarea de 12,2 miliarde Euro. Aproape trei sferturi din exportul de produse cosmetice au fost produsele de parfumerie i de ngrijire personal iar principalele destinaii ale exportului au fost SUA (17,6%) i Rusia (11,5%) Frana este ara care a exportat cele mai multe produse de ngrijire i parfumuri, 35,7% exporturi intra- i extra- UE, n timp ce Germania deine supremaia exporturilor la produsele de igien. rile Uniunii Europene cu balana comercial negativ n ceea ce privete produsele cosmetice sunt Grecia, Portugalia i Austria. Tabelul 1.3 Comerul exterior al produselor cosmetice n UE, 2010 Produse Export cosmetice Extra UE (mil. ) 2007 2010 10637 12206 Cota din exportul produselor industriale (%) 1,2 Import Extra Cota din Balana UE exportul comercial (mil. ) produselor (mil. ) indstriale (%) 2929 3291 0,3 7709 8915

25000 12206 mil.Euro 20000 8915

15000 10637 7709 5000 3291 2929 0 Export Extra UE Import Extra UE Balana comercial

10000

2010 2007

Figura 1.10 Comerul exterior al produselor cosmetice n UE, 2010

16

CAP. 2. PREZENTAREA GENERALA A S.C. LOREAL ROMNIA

2.1 Scurt istoric Parfumurile au fascinat dintotdeauna, fiind considerate nu doar un lux necesar, ci si un simbol al civilizatiei, o arta ai carei maestri erau respectati si aproape temuti, fiind vazuti in Antichitate ca detinatori ai tainelor zeilor, iar mai apoi, in Evul Mediu, devenind nu doar parfumieri, ci si alchimisti si magi. Epoca moderna si contemporana ii transforma pe parfumieri in specialisti foarte cautati si "vanati" de marile case producatoare, un adevarat profesionist fiind foarte greu de pregatit si pastrat, intr-o lume in care concurenta este deosebit de puternica. Un tnr chimist francez pe nume Eugne Schuller a inventat vopseaua de pr,n 1907,aceasta numindu-seAurole. Astfel, ncepe istoria LOral. Eugene Schuller, creeaz i produce propriile sale produse care erau vndute n saloanele de nfrumuseare din Paris din acea vreme.Doi ani mai trziu Schuller a nregistrat compania sa sub numele de Societatea Francez de Vopsea Inofensiv pentru Pr,viitoarea firm LOreal. Principiile dup care se ghida compania lui Schuller sunt aceleai principii ale firmei LOreal din ziua de azi, si anume cercetare i inovare n interesul frumuseii. n anul 1920 compania lui Schuller avea 3 chimiti, n anul 1950 echipa de cercetare a companiei numra 100 de chimiti iar n prezent numrul lor este peste 2000. Dup cinci ani de cnd Eugene Schuller a creat produsele pentru colorarea prului, a nceput s exporte produsele n 3 ri din Europa, i anume Olanda, Austria i Italia. Civa ani mai trziu prin intermediul agenilor pe care firma i avea n lume produsele acesteia au fost introduse i pe pieele din SUA, America de Sud, Rusia i Orientul ndeprtat.Azi Grupul LOreal este prezent peste tot n lume prin intermediul sucursalelor i filialelor pe care le are n lume. LOreal a nceput cu produse pentru colorarea prului, dar n anul 1934 LOreal a nceput s pun la dispoziia consumatorilor i produse pentru curarea i nfrumusearea tenului. Grupul LOreal cuprinde peste 500 de brand-uri i mai mult de 2000 de produse care fac parte din industria frumuseii, cum ar fi: vopsea de pr, produse de styling, produse pentru ngrijirea corpului, produse de parfumerie, cosmetice etc. Produsele LOreal pot fi gsite n saloanele de nfrumuseare i parfumerii pn la supermarketuri i hipermarketuri. Comunicarea este cuvntul cheie n istoria Grupului LOreal. Atunci cnd publicitatea era nc la nceput LOreal a nceput s-i fac cunoscut numele prin postere promoionale, care sunt faimoase i n ziua de azi, realizate de graficieni ca Loupot, Colin, Sanvignat care au ajutat firma LOreal s-i pun n atenia consumatorilor produsele pe care le producea. n anul 1933 Schuller a deschis primul magazin al companiei LOreal care s-a numit Votre Beaute, un magazin care era devotat femeilor.

17

n anul 1950 cnd a aprut publicitatea prin intermediul filmului, LOreal a profitat de aceast oportunitate i a debutat n aceast form de publicitate cu o companie pentru Ambre Solaire, produs care a fost reintrodus pe pia dup cel de-al doilea rzboi mondial.Trei ani mai trziu firma LOreal ctig primul premiu Oscar pentru publicitate. Cotat la burs din 1994, Grupul dirijat de 10 ani de ctre Lindsay OwenJones, este apreciat de investitori pentru capacitatea sa de reacie la crize i realizrile sale.n 1998 Grupul ocupa locul 3 la Bursa din Paris(capitalizarea la burs fiind de 273 miliarde franci francezi). n 2002 Grupul a continuat s se extind n afara Europei i n America de Nord.Pentru a face posibil acest lucru, n fiecare zon s-au concentrat, extins i specializat capaciti de producie. AMERICA LATIN odat cu nchiderea fabricii din Argentina, producia s-a concentrat n Brazilia; AFRICA n Africa de Sud, fabrica LOreal s-a nchis, iar Carson s-a reorganizat, devenind centrul de producie SOFTSHEEN CARSON pentru Africa i Europa; EUROPA DE EST Capacitatea fabricii din Polonia s-a dublat, pentru asigurarea pieelor Rusiei i Europei de Est; ASIA PACIFIC Fabrica Suzhou a devenit cel mai mare centru de producie pentru Asia.Fabrica din Australia s-a nchis, datorit preurilor mari ale materiei prime. De cnd a fost fondat n 1907 de ctre chimistul francez Eugene Schuller, Grupul LOreal a continuat s investeasc n cercetarea cosmeticelor cu un singur scop: de a mbunti calitatea i eficacitatea produselor lor cu ajutorul inovaiei tiinifice. n fiecare an Grupul LOreal aloc 3% din profit pentru cercetare i dezvoltare. Laboratoarele din Frana, S.U.A. i Japonia angajeaz n jur de 2800 de oameni de tiin i personal din aproximativ 30 discipline: chimie, biologie, fizic, medicin, toxicologie. LOreal este liderul global n cosmetic i frumusee, un sector n care inovaia n domeniul modei, produselor i ambalajelor creeaz continuu schimbri n concurena global a pieelor brand-urilor. Este un nume cunoscut n toate colurile lumii care nu are egal n lumea frumuseii. Prezent n 120 de tri,LOreal Paris se bazeaz pe o singur filozofie:aceea de a inova i a oferi un produs ct mai eficient i la un pre foarte bun. Aceast filozofie a fost practicat de la nceputurile companiei.Este de asemenea un nume ce strlucete prin diversitatea sa, prin bine-cunoscutele fee din toat lumea: Claudia Schiffer, Ging Li, Heather Locklear, Milla Jovovich, Diana Hayden. LOreal pentru c merit! este simbolul sinergiei dintre produsele superioare i personaliti impuntoare. Este un mesaj care valorific femeia pe ntregul glob. Mai presus de orice, n spatele acestei afirmaii se afl angajamentul companiei, care, prin mrcile sale variate, glorific frumuseea femeii. Creterea vnzrilor, combinat cu stimulente mult mbuntite au adus o cretere dubl a profitului, pentru al 18-lea an consecutiv. n ceea ce privete inovaia, bugetul pentru cercetare a crescut substanial, mrcile au luat un numr mare de iniiative privind produsele, care s-au dovedit a fi de mare succes(LOREAL PARIS, GARNIER Skin Naturals line, Oligo 25, Vichy, Majirouge Mix + vopselele LOREAL PROFESSIONAL, rujurile Water Shine Diamonds de la MAYBELLINE, tuburile cu arome de fructe de la LANCOME, Polo

18

Blue RALPH LAUREN i Sensi fragrance de la GIORGIO ARMANI) i au contribuit la creterea dinamic a vnzrilor, ntr-un mediu de afaceri mai dificil. n 1998, compania a profitat de un efect pozitiv al creterii cu 1,2% datorit consolidrii unor noi filiale din Europa de Vest i America de Nord. n 1999,LOreal a beneficiat de asemenea de un efect pozitiv de 0,4% datorit consolidrii filialelor cosmetice i dermatologice de pe continentul american. Este necesar de subliniat acordul semnat n martie 1999 cu firma japonez Kos care deinea monopolul pe piaa mrcii Maybelline. ntr-o cutate permanent a excelenei, LOral Paris construiete viitorul frumuseii. Angajamentul nostru i valorile noastre de autenticitate, de respect i de proximitate fa de femeile i brbaii din lumea ntreaga ne-au permis s ajungem liderul mondial al universului frumuseii. Asigurare i ncredere n sine Filozofia LOral Paris este ca fiecare, indiferent de vrst, sex sau origine, "merit". Marca i propune s nsoeasc femeile i brbaii din toat lumea n toate etapele vieii lor. LOral Paris apr dreptul la frumusee; dreptul la toate tipurile de frumusee; dreptul fiecruia de a se dezvolta cu graie i siguran. n topul inovaiei tiinifice, echipele noastre de cercetare de renume mondial folosesc ultimele descoperiri tiinifice pentru a dezvolta produse exclusive, vizionare i mai sigure, care sunt uor de neles i de utilizat: misiunea noastr este s facem aceste inovaii tiinifice accesibile tuturor. Lider n domeniul nostru, avem ca obiectiv s oferim cea mai larg gam de produse, care exprim lumea bogat i diversificat n care trim. Ambalajele de lux ale produselor noastre, standardele de calitate crescute ale fabricilor noastre i conceptele inovatoare ale punctelor noastre de vnzare exprim viziunea noastr asupra frumuseii i excelenei, accesibile tuturor. Art i cultur Parteneriatul nostru de lung durat cu Cannes, cel mai prestigios festival de cinema din lume, precum i fashion weeks* din marile capitale reflect pasiunea noastr pentru creativitate i cultur. mpreun, construim dreptul la diferen, oferind tuturor dreptul la frumusee. Festivalul de la Cannes 10 ani de pasiune pentru frumusee, asociat cu magia cinematografiei L'Oral Paris srbtorete anul acesta 10 ani de parteneriat cu Festivalul de la Cannes. Acest parteneriat s-a nscut dintr-o adevrat pasiune pentru cinema i dintr-un respect pentru creaie, ancorat n valorile L'Oral. Cu ocazia ultimului festival, echipa, care cuprinde 25 de machiori profesioniti, a efectuat 1400 de machiaje pentru 600 de personaliti!

19

2.2. Loreal n Romnia Nume firma : LOREAL ROMANIA SRL CUI (cod fiscal): 9638038 Registrul comertului : J40/6064/1997 Cod CAEN : Comer cu ridicata cu excepa comerului cu autovehicule i motociclete Capital social : 8993000 lei Adresa SC LOREAL ROMANIA SRL Strada : FICUSULUI Numar : 40 Cladire : ARIPA B Intrare : B Etaj : 1 Apartament : Oras : BUCURESTI Cod postal : 013975 Sector : Telefon fix : 0212040000 De cnd a fost preluat de LOreal n 1996, marca Maybelline a fost lansata n mai mult de 70 de ri:este marca care realizeaz n prezent mai mult de 50% din vnzri exceptnd SUA, i care a devenit liderul n machiaj. LOreal lanseaza o nou divizie. LOreal Romania a organizat recent spectacol de inaugurare a noii divizii LOreal Professional (ianuarie 2004). in fata unei audiente compuse din stilisti din top din Romnia, din reprezentanti ai celor mai renumite saloane de coafura din Bucuresti si din tara si personalitati, noile produse au fost prezentate de ambasadoarea LOreal Laetitia Guenaou. In Romania divizia LOreal Professional isi propune s ofere celor mai bune saloane de coafura tot ceea ce au nevoie pentru a atinge excelenta si pentru a cunoaste succesul: produse de vopsire, produse de styling si de ingrijire a parului, inspiratie artistica si servicii noi. Firma LOreal din Romania reprezinta o filial a firmei LOreal Paris. Capitalul firmei este format din 51% aciuni private si 49% actiuni la bursa. Capitalul alocat cercetarii reprezinta 30% din profitul brut. Una dintre directiile de actiune pentru viitor o reprezinta educarea cosmetica a femeilor prin promovarea produselor publice, produse de calitate ce se adreseaza celei mai mari categorii de consumatori. Firma furnizeaza sfaturi consumatorilor, instructiuni de folosire a produselor descriind adaptarea acestora pentru orice tip de piele, sfaturile i instruciunile fiind date pe orice ambalaj si in pliantele publicitare pentru o utilizare mai usoara si mai eficienta a produselor. Ca investitor strain, LOreal Paris a ales Romania ca piat de desfacere datorita faptului c este prima piat cu potential dupa Polonia si Ungaria. Piata romaneasc este o piat in devenire stabila, ce creste constant cu aproximativ 4,8% pe an (crescand cu 4,6% n 2002). Firma este ideal pozitionata e segmentele ce cresc rapid pe piata cosmeticelor si a avut un real succes datorita produselor sale de calitate.A penetrat piata romaneasca prin produsele publice deoarece acestea erau cele mai accesibile si consumatorii si le puteau permitea. L'oreal respecta toti participantii din sfera profesionala, inclusiv concurentii, insa acestia incearca sa evite orice contact cu concurentii in care sa discute informatii confidentiale, evita determinarea clientilor sau furnizorilor sa incalce contractele cu concurentii.

20

Principalii concurenti ai companiei LOreal sunt Wella, Henkel, Schwartzkopf si Londa pe segmentul produselor de colorare a parului, Nivea pe segmentul cremelor, Avon, Max Factor si Oriflame pentru produsele de machiajsi Coty in domeniul parfumurilor. Dar pe piata romaneasca au avut succes si companiile de tipul Body Shop, Beauty Shop. De exemplu, magazinele de cosmetice si parfumuri Beauty Shop au incheiat anul 2007 cu o cifra de afaceri de 8 milioane de euro. Intrata pe piata in 2000, compania Beauty Shop, controlata de Sephora Franta, a deschis cate un magazin in fiecare an. Relatiile L'oreal cu furnizorii se extind dincolo de cumpararea si livrarea bunurilor si serviciilor acestea facand parte din succesul pe termen lung al afacerii.In special, va fi cercetat modul de alegere a furnizorilor si modul acestora de a-si demonstra angajamentul de a face afaceri in mod responsabil. Alegerea furnizorilor se face pe baza unei oferte de pret comparative si deschise, fondate pe criterii obiective de evaluare a performantei si calitatii serviciului; se asigura ca toate ofertele furnizorilor sunt comparate si apreciate in mod corect, fara favoritisme, protejarea informatiilor confidentiale ale furnizorilor, in special asigurandu-se respectarea drepturilor de autor si proprietatea intelectuala Mrcile cele mai utilizate: Produsele publice:LOreal Professional, Garnier, Gemey Parfumuri:Lancome, Biotherm, Helena Rubinstain, Armani, Lanvin, Cacharel Coafur:LOreal Professional, Kerastase, Redken Ca investitor strin, LOreal Paris a ales Romnia ca pia de desfacere datorit faptului c este prima pia cu potenial dup Polonia i Ungaria. Piaa romneasc este o pia n devenire stabil, ce crete constant cu aproximativ 4,8% pe an Branduri: Principalele mrci ale firmei LOreal, foarte cunoscute la noi ct i n lume, sunt : - LOreal Garnier cu gama produselor dedicate persoanelor tinere(Garnier Synergie), gama produselor parafarmaceutice i de parfumerie Maybelline una din cele mai importante mrci att n lume ct i la noi din punct de vedere al vnzrilor Body Expertise este singurul brand ce concureaz n categoria produselor de ngrijire a corpului ce promoveaz prima gam expert de produse profesionale.

2.3. Macromediul i micromediul firmei Loreal Romnia MACROMEDIUL Macromediul firmei reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea. Exista patru categorii de astfel de factori care influenteaza modul in care firmele isi abordeaza activitatile de marketing. In literatura, ei sunt cunoscuti sub denumirea de factorii STEP: Factorii socio-;culturali, care se refera la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumita piata.

21

Factorii tehnologici, care vizeaza amplificarea potentialului economic al societatii. Factorii economici, care se concretizeaza intr-un sistem de fenomene (variabile) economice si modalitati de alocare a resurselor in societate. Factorii politico-;juridici, care se refera la mijloacele de control menite sa apere interesele indivizilor si societatii in ansamblu. Factori socio-culturali: n Romnia,cea mai mare parte a populaiei este cuprins ntre 18 i 50 de ani.Acetia in special femeile se ncadreaz n piaa int a brandului Loreal. Datele arata ca cei mai multi cumparatori de produse Loreal din tara noastra sunt persoanele cu varsta pana in 50 de ani.Cumparatorii acestui brand , sunt oameni care au un anumit grad de cunoastere a produselor de firma, si, in ceea ce priveste Loreal, majoritatea oamenilor care sunt fie clienti potentiali, fie clienti existenti ai brandului, stiu exact ce doresc sa cumpere. Factori tehnologici: LOreal Professional, o prim marc reprezentat de o nalt tehnologie, constituie o surs de inspiraie pentru cei mai de vrf stiliti din ntreaga lume. n 2008, vnzrile de produse de marc au crescut mai repede dect creterea pieei, cu lansri de succes ale coloranilor pentru pr i deschiderea unor noi activiti. In domeniul colorantilor, Majirouge Mix +, care realizeaza efecte mai intense si de mai lunga durata, relansarea produsului Majiblond si succesul continu al produsului Majilift , au revitalizat intregul sector de oxidanti in domeniul colorantilor de par. Linia de ngrijire a prului Serie Expert a atins un stadiu de cretere de 22%, susinut prin lansarea mtii de pr Vitamino color i a produsului Shine Blond n Europa, a succesului remarcabil a celor trei programe de ngrijire intensiv Target Care, lansate n Japonia; Produsele de ngrijire a prului i-au ntrit poziia n Europa i au avut un progres rapid n rile cu creteri puternice. Pentru dezvoltare susinut lansarea liniei X Tenso va determina Compania s abordeze un segment de nalt potenial i s-i stabileasc referinele tehnice i tehnologice pe pia.

Factori economici: In ciuda perioadei de criza pe care o traverseaza economia nationala si impactul pe care il are asupra economiei autohtone, piata produselor cosmetice continua sa reprezinte un domeniu activ si profitabil.Cea mai mare vnzare o au produsele publice, deoarece sunt destinate unei game mai largi de posibili clieni, apoi sunt urmate de ctre produsele profesionale i apoi de produsele de lux, produse pe care nu i le poate permite oricine, ci numai anumite persoane pentru care numai imaginea lor conteaz. Factori politico-juridici:

22

In ultima vreme, compania Loreal a avut de-a face tot mai des cu probleme cauzate de comertul ilegal cu produse falsificate din industria parfumeriei si a cosmeticelor, desfasurat pe platformele de cumparaturi online. Statul roman are legi cu privire la interzicerea comercializarii produselor contrafacute,cu privire l la protectia consumatorului,protectia concurentei. MICROMEDIUL Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. Influentand deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere). Clientii : Sunt persoane care pun mare accent pe ingrijria sa, cei ce cumpara produse Loreal de obicei provin din zona inalta educationala si de venit. Cei care cumpara produse LOral sunt in proportie de 75% femei si 25% barbati. Distribuitori: Andrada SRL este distribuitorul zonal al firmei L'Oreal Romania, importator oficial al produselor L'Oreal, Garnier,Maybelline.

Concurenti : Cel mai puternic concurent este reprezentat de firma Beiersdorf cu gama de produse Nivea, urmat apoi de Procter & Gamble cu gama Pantene, Oil of Olaz, Ellen Betrix, gama produselor farmaceutice Wich i nu n ultimul rnd de Wella cu gama Wellaton, vopsea de pr, ampon i tratamente pentru pr.

2.4. Analiza SWOT Puncte tari ale firmei: -sunt capabili sa fie de dimensiuni globale dar sa actioneze global; -lider de piata; -adopteaza cercetarea si dezvoltarea la diferite grupuri tinta; -inalta calitate; -sistem de distributie eficient.

23

Puncte slabe ale firmei: -profiturile sunt usor sub unele ale rivalilor mai mici; -au o structura descentralizata care face controlul dificil; Oportunitati: -oamenii acorda din ce in ce mai multa imporanta calitatii si brandurilor de fixe; -grupuri tinta cu potential de crestere(populatia asiatica, barbatii si populatia mai in varsta). Amenintari: -potential pentru monopol care le restrictioneaza intrarea in fuzionatori mari; -produsele L'oreal sunt produse de lux care pot fi afectate de o criza economica.

2.5. Analiza indicatorilor economico - financiari DATE FINANCIARE Indicatori din Contul de Profit si Pierdere ai L 2005 OREAL ROMANIA SRL Cifra de afaceri 94.635.471 Total venituri 95.410.370 Total cheltuieli 88.537.498 Profit brut 6.872.872 Profit net 4.845.825 Numar salariati 82 * Valori exprimate in mii Lei.

2006 123.414.363 124.451.422 113.156.759 11.294.663 7.697.903 93

2007 183.795.823 185.203.487 164.364.818 20.838.669 16.560.827 108

2008 239.548.368 247.072.013 217.131.164 29.940.849 23.499.662 130

2009 238.101.173 251.071.836 229.544.255 21.527.581 17.052.799 129

Cifra de afaceri Cifra de afaceri a L'Oreal Romania Srl este in continua crestere incepand cu anul 2005. Din anul 2005 pana in anul 2009, cifra de afaceri a crescut cu 143.465.702 lei. In ultimul bilant contabil din anul 2009 cifra de afaceri a L'Oreal Romania Srl, a scazut cu 1.447.195 lei, adica cu 99,3%, fata de anul precedent. Venituri Veniturile L'Oreal Romania Srl sunt in continua crestere incepand cu anul 2005. Din anul 2005 pana in anul 2009, veniturile au crescut cu 155.661.466 lei In bilantul din anul 2009, veniturile realizate de L'Oreal Romania Srl, au crescut cu 3.999.823 lei,adica cu 101%,fata de anul precedent. Cheltuieli Cheltuielile realizate de L'Oreal Romania Srl sunt in continua crestere incepand cu anul 2005. Din anul 2005 pana in anul 2009, cheltuielile au crescut cu 141.006.757 lei.

24

In bilantul din anul 2009 cheltuielile L'Oreal Romania Srl, au crescut cu 124.131.091 lei, adica cu105 %, fata de anul precedent. Profit/Pierdere L'Oreal Romania Srl a avut profit in toti anii in care a avut bilanturi declarate. Conform bilanturilor declarate, L'Oreal Romania Srl nu a inregistrat pierderi in nici un an. Angajati Numarul mediu de angati a L'Oreal Romania Srl este in continua crestere incepand cu anul 2005. Din anul 2005 pana in anul 2009, numarul mediu de angajati a crescut cu 90 Cei mai multi angajati au fost in anul 2008 - numar persoane angajate: 130. Cei mai putini angajati au fost in anul 2005 - numar persoane angajate: 40. Potrivit ultimului bilant contabil (anul 2009) numarul angajatilor L'Oreal Romania Srl, a crescut cu 22 persoane, adica cu 20,37 %, fata de anul precedent. 2.6 Organizarea unei campanii publicitare pentru parfumul Shadow Marketingul- tinta presupune parcurgerea a trei etape principale: prima consta in segmentarea pietei, respective in identificarea si definirea acelor categorii de consumatori care ar putea solicita anumite produse si pentru care este necesara elaborarea unor mixuri de marketing. A doua etapa consta in alegerea pietei-tinta, respective a pietei/ pietelor pe care firma urmeaza sa patrunda. A treia etapa consta in pozitionarea pe piata, adica in determinarea si formularea celor mai importante avantaje de care produsele noastre beneficiaza pe piata. Loreal isi propune lansarea pe piata a unui nou parfum dedicat femeilor : Shadow. Acesta se adreseaza in special femeilor puternice , seducatoare si rafinate. Are la baza elemente lemnoase (cedru si santal ),inima parfumului fiind alcatuita din esente florale(trandafir rosu si negru) iar la varf contine elemente citrice(cirese si flori de portocala) combinate cu stropi de vanilie si lavanda. Parfumul se va gasi in magazine in variante de 30 ml la pretul de 150 lei , la 50 de ml care poate fi achizitionat la pretul de 190 lei si la 100 ml la pretul de 310 lei. Deoarece produsul reprezinta o noutate pe piata, se incearca adoptarea unei comunicarii cat mai agresive, pentru a face produsul cunoscut in scurt timp. Aceasta strategie include mai multe tehnici de comunicare promotionala, care se bazeaza pe: publicitate, promovarea vanzarilor, relatii publice.

SEGMENTAREA PIETEI Piata este formata din cumparatori care difera intre ei in privinta dorintelor lor, a puterii de cumparare, a localizarii geografice, a comportamentului si a practicilor de cumparare. In vederea alegerii acelui segment de piata pe care firma sa-l poata deservi cel mai bine, LOreal a tinut cont de caracteristiciile geografice, demografice si psihografice ale consumatorilor, cat si de posibilile reactii ale acestora fata de avantajele

25

oferite de produs, ori de posibilitatile de utilizare a acestuia (caracteristicile de comportament). ALEGEREA PIETEI TINTA Segmentul de piata identificat in urma analizei acestor variabile este reprezentat de o anumita categorie avand urmatoarele caracteristici: - locuitori ai Romaniei - persoane din mediul urban - varsta cuprinsa intre 20 40 de ani - venit lunar > 2500 lei - nivel de educatie- studii medii superioare Campania promotional se va desfasura in perioada 1 decembrie 2009-1 decembrie 2010,si se vor utiliza urmatoarele mijloace: difuzarea unui spot radio la urmatoarele posturi radio:Kiss Fm, Radio 21 si Pro Fm; presa scrisa-reviste:Cosmopolitan,Avantaje; panouri publicitare publicitate media Temele campaniei si executarea acesteia Suporturile alese pentru desfasurarea campaniei publicitare sunt: STABILIREA BUGETULUI Din punct de vedere al accesibilitatii firmei la suporturile media prezentate mai sus, s-au stabilit urmatoarele tarife: revista Cosmopolitan - 1 pagina: 1.000 euro; pozitionarea pe pagina din dreapta: 5% PRET TOTAL: 2*1050 euro = 2.100 euro/luna revista Avantaje -1/2 pagina: 600 euro; pozitionarea pe pagina din dreapta: 5% PRET TOTAL: 2*630 euro = 1.260 euro/luna panou publicitar - ecran luminos 800 euro/luna PRET TOTAL:800 euro/luna -panou standard 500 euro/luna PRET TOTAL: 2*500 euro = 1.000 euro/luna radio KISS FM - luni-vineri: orele 7-11 am; 3 anunturi: 3*5*100 = 1.500 euro/saptamana - sambata-duminica: orele 16-19; 3 anunturi: 3*2*70 = 420 euro/saptamana PRET TOTAL: 4*1.500+4*420=7.680 euro/luna

26

RADIO 21 -luni-vineri:orele 7-11 am;3anunturi: 3*5*100=1.500 euro/luna - sambata-duminica: orele 16-19; 3 anunturi: 3*2*20 = 120 euro/saptamana PRET TOTAL: 4*1.500+4*120=6.480 euro/luna

PRO FM-luni-vineri:orele 7-11 am;3anunturi: 3*5*80=1.200 euro/luna - sambata-duminica: orele 16-19; 3 anunturi: 3*2*20 = 120 euro/saptamana PRET TOTAL: 4*1200+4*120=5.280 euro/luna TOTAL CHELTUIELI PUBLICITARE PE LUNA: In luna in care firma foloseste pentru promovare, pe langa reclamele in reviste si publicitatea la radio, si panourile publicitare: 2.100+1.260+800+1.000+7.680+6.480+5.280=24.600euro/luna In luna in care firma foloseste pentru promovare reclamele in reviste , publicitatea la radio si unul dintre panourile publicitare: 2.100+1.260+500+7.680+6.480+5.280=23.300 euro/luna TOTAL CHELTUIELI PUBLICITARE PE AN: In cele 4 luni in care firma foloseste pentru promovare, pe langa reclamele in reviste si publicitatea la radio, si panourile publicitare: 24.600 euro*4 luni = 98.400 euro/an. In celelalte luni ale anului in care firma foloseste pentru promovare reclamele in reviste, publicitatea la radio si unul dintre panourile publicitare: 23.300 euro*8 luni = 186.400 euro/an TOTAL CHELTUIELI: 98.400+186.400 = 284.800 euro/an TOTAL CHELTUIELI TELEVIZIUNE Campania se va desfasura timp de 1 an, de luni pana vineri se va difuza 1 spot publicitar iar in week-end se vor difuza 2. (5.000euro*30)*12(luni) = 1.800.000 10.000 euro * 52(sapt) =520.000 TOTAL CHELTUIELI CU TELEVIZIUNEA : 2.320.000 EURO/AN

In urma realizarii acestei campanii promotionale, se va masura eficienta acesteia prin efectuarea unei cercetari de marketing. Cercetarea va avea in vedere determinarea gradului in care consunatorii cunosc si utilizeaza produsul lansat pe piata in urma derularii campaniei promotionale si cum aceasta a influentat nivelul de intelegere, opiniile, preferintele ori intentiile de cumparare ale consumatorilor vis-a-vis de produsul respectiv.Totodata se va incerca sa se determine raportul dintre cheltuielile de marketing si vanzari. Dupa incheierea acestei campanii se asteapta ca rezultatele sa fie urmatoarele :

27

-sa se ajunga la un grad de notorietate al marcii de 30%; -sa se atraga cat mai multi clienti efectiv PUBLICITATEA Publicitatea, component important a comunicaiei promoionale n ntreprinderea modern, reprezint unul din mijloacele cele mai utilizate n activitatea de pia unii specialiti considernd-o nervul politicii de comunicaie a ntreprinderii. Este considerat ca unul din mijloacele prin care ntreprinderea se implic i se raporteaz la evoluia relaiilor de pia, mbrind o ntreag palet de tehnici proprii mai multor discipline. Publicitatea este, de asemenea, un mijloc de comunicaie n mas. n forma sa modern, mecanismul publicitii corespunde perfect criteriilor de comunicaie n mas, ntruct: mesajele publicitare nu sunt transmise unui anumit individ sau succesiv la mai muli indivizi, ci, n acelai moment, la un ntreg grup, mai mult sau mai puin numeros de persoane; rapoartele ntre emitorul mesajului (ntreprinderea) i receptori (consumatori) nu sunt directe, ci ele se stabilesc prin intermediul unui canal de comunicaie de mas (presa, radio, T.V, etc.). Obiectivele publicitii Fiecare comerciant trebuie s-i orienteze orice aciune publicitar spre un scop precis, bine gndit i justificat economic, att din punct de vedere al bugetului pe care l reclam, ct i din perspectica efectului ateptat. Astfel se va urmri, dupa caz: Obictivele publicitii pot fi clasificate n funcie de menirea ei: informare, convingere sau reamintire. Stabilirea bugetului de publicitate Dup identificarea obiectivelor publicitii, trebuie s se stabileasc bugetul de publicitate pentru fiecare produs. Deciziile cu privire la elaborarea bugetelor publicitare atest optici i practici diferite de abordare, determinate att de resursele financiare ale ntreprinderilor, ct i de limitele unor metode de cuantificare riguroase a eforturilor necesare, de reflectare corect a aciunii conjugate a diferitelor instrumente promoionale i a efectului permanent al aciunii lor, ceea ce ngreuneaz msurarea cu precizie a rezultatelor obinute. Dei problema determinrii mrimii bugetului publicitar este apreciat ca esenial, totui, adesea nu se acord atenia cuvenit recuperrii cheltuielilor prin atingerea pragului de eficacitate. Dupa stabilirea bugetului publicitar printr-o decizie ulterioar se va repartiza acest buget ntre diferitele mass-media i suporii lor. n procesul de realizare a unei aciuni publicitare, o prim etap important o constituie elaborarea mesajului sau, cu alte cuvinte, crearea temei. Constituind o problem de tactic n ndeplinirea obiectivelor strategice fixate, elaborarea mesajului i alegerea mijloacelor de comunicaie corespunztoare pun n eviden o serie de tactici i metode care s materializeze i s dea eficien aciunii publicitare n ansamblul su.

28

Principalul mijloc de promovare a produsului firmei, este publicitatea in revistele pentru femei. S-a ales aceasta metoda deoarece: revistele ofer o segmentare precis a audienei, publicitatea prin intermediul revistelor are o via lung datorit faptului c revistele sunt pstrate o perioad mare de timp; datorit tehnologiei avansate din domeniul printrii calitatea imaginilor din reviste este deosebit; cititorii revistelor caut s se informeze, caut mesajul, sunt deschii s recepioneze mesajul. S-au ales revistele: Cosmopolitan si Avantaje, destinata in principal femeilor. In aceste reviste se va afla un anunt care prezinta posibilitatea oferita de catre firma clientului de a-si crea propriul parfum. Contractul cu cele 2 reviste este unul pe o perioada de un an, cu plata pe luna, iar dupa 6 luni firma va beneficia de un disount de 5% . Anuntul publicitar va fi acelasi in fiecare luna, deoarece obiectul principal de activitate al firmei este crearea de parfumuri prin amestecarea esentelor preferate ale clientului. Acesta va contine pe fundal portretul unei femei ce foloseste un parfum al firmei LOreal. Tot in anunt se vor gasi informatiile de contact ale firmei i sloganul acesteia: Design to follow you like shadow!. Anuntul va fi pozitionat pe pagina din dreapta a revistelor deoarece este cunoscut faptul ca atunci cand o persoana citeste o revista privirea acesteia cade intai pe pagina dreapta. A doua forma de publicitate este reprezentata de inchirierrea de panouri publicitare, folosite pentru promovarea principalei activitati a firmei. Acestea vor fi in numar de 3: unul pe Bulevardul Eroilor,langa Modarom, acesta fiind un ecran luminos ce cuprinde mai multe reclame diferite,, cel de-al doilea in Piata Victoriei iar cel de-al treilea va fi instalat la Universitate. Reclama va fi diferita de cea din revista dar va avea acelasi slogan Design to follow you like shadow!. In vederea inchirierii panourilor, s-a incheiat un contract cu firma InterallData, pe o perioada de 3 luni, insa anunturile vor fi expuse un an de zile, astfel: In lunile decembrie,ianuarie,februarie si martie anuntul va fi expus la toate cele 3 panouri In celelalte luni anuntul va mai fi expus doar in Piata Victoriei si Universitate. S-au ales aceste perioade ale anului deoarece in lunile in curs sau care urmeaza vor fi luni ale cadourilor. Un alt mijloc de promovare folosit este publicitatea la radio. S-au ales posturile KISS FM,RADIO 21,PRO FM, pentru difuzarea reclamei deoarece sunt cele mai ascultate posturi de radio i se adreseaza tuturor categoriilor de persoane.

PROMOVAREA VANZARILOR Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale aciunii marketingului, se exprim n ansamblul de aciuni i mijloace de informare i atragere a cumprtorilor poteniali ctre punctele de vnzare, n vederea satisfacerii nevoilor i dorinelor acestora i implicit a creterii eficienei economice a activitii ntreprinderii productoare

29

Promovarea, considerat ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori aciune de marketing, ori form de comunicare, urmrete depirea unui nivel al vnzrilor prin captarea ateniei i atragerea cumprtorilor poteniali, de ctre punctele de vnzare, informarea, convingerea, formarea i meninerea unei clientele atras de produs i ntreprinderea productoare. Promovarea vnzrilor const ntr-un ansamblul divers de instrumente stimulative, majoritatea pe termen scurt, destinate s impulsioneze achiziionarea mai rapid sau ntr-un volum mai mare a unor produse sau servicii de ctre consumatorii individuali sau industriali. ntr-o viziune mai recent, specialistul american Philip Kotler susine c promovarea vnzrilor const n acordarea de stimulente pe termen scurt, n plus fa de avantajele oferite de produsul sau serviciul respectiv, cu scopul de a ncuraja achiionarea sau vnzarea acestuia. Promovarea vnzrilor presupune folosirea mijloacelor i tehnicilor de stimulare, impulsionare i cretere a vnzrilor de bunuri i servicii, care formeaz oferta unei organizaii. Instrumentele de promovare a vnzrilor sunt utilizate de majoritatea organizaiilor productori, distribuitori, detailiti, asociaii profesionale, organizaii non profit etc. Analiznd mai multe puncte de vedere, cele prezentate precum i altele, rezult c promovarea vnzrilor are o serie de particulariti distincte: 1. Obiectivul principal al promovrii vnzrilor este stimularea vanzrilor. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar aplicarea unor tehnici sau recurgerea la o serie de intermediari i evenimente n procesul de vnzare, respectiv: forele de vnzare, marii distribuitori, comercianii cu amnuntul, folosirea srbatorilor ca pretext pentru promovarea vnzrilor. 2. Promovarea vnzrilor nu se confund nici cu aciunile incluse n variabilele politici de produs, politici de pre i nici cu publicitatea. 3. Prin promovarea vnzrilor pot fi vizate mai multe categorii de inte, n funcie de adresabilitatea avantajului, astfel: Avantajul oferit poate fi adresat consumatorilor; Avantajul poate fi n beneficiul distribuitorilor; Aciunea de promovare poate urmri stimularea forei de vnzare; 4. Pe o perioad determinat de timp, tehnicile de promovare a vnzrilor contribuie la conferirea produsului a unei valori suplimentare, fcndu-l mai atrgtor i mai bine adaptat diferitelor situaii. Dac publicitatea ofer o motivaie de cumprare, promovarea vnzrilor ofer un stimulent de cumprare pentru potenialii clieni. n acest sens, n anumite cazuri, tehnicile de promovare a vnzrilor pot servi scopului de a completa aciunile publicitare, contribuind la ntregirea i consolidarea imaginii i prestigiului organizaiei, n cadrul pieei pe care acioneaz. Decizia de promovare a vnzrilor presupune stabilirea obiectivelor pe care ntreprinderea urmrete s le realizeze, alegerea instrumentelor de promovare, elaborarea programului de promovare i testarea preliminar a acestuia, implementarea i evaluarea rezultatelor programului.

30

Principalele obiective de marketing urmrite de ntreprindere, prin utilizarea tehnicilor de promovare a vnzrilor, sunt: - mbuntirea imaginii produsului sau a mrcii; - atragerea de noi cumprtori; - completarea celorlalte instrumente ale mixului promoional; - armonizarea activitii promoionale desfurate de distribuitori sau detailiti. Dei instrumentele utilizate n activitatea de promovare a vnzrilor cupoane, concursuri, premii i altele de acest gen sunt foarte diverse, se paote prezenta trei caracteristici distincte: Comunicarea: atrage atenia consumatorului i, de obicei, i furnizeaz informaii care l-ar putea orienta ctre produsul respectiv. Stimulentul: conine o concesie, o tentaie sau o contribuie care are o anumit valoare pentru consumator. Invitaia: conine o invitaie expres de a achiziiona produsul chiar n acel moment. Firmele utilizeaz instrumentele de promovare a vnzrilor pentru a obine o reacie mai puternic i mai rapid din partea consumatorilor. Promovarea vnzrilor poate fi utilizat pentru a prezenta n mod incitant ofertele de produs i pentru a impulsiona vnzrile care stagneaz. De obicei ns, promovarea vnzrilor are efect pe termen scurt, nefiind prea eficient n crearea unei preferine pe termen lung pentru o anumit marc. TEHNICI PROMOTIONALE 1. Definirea strategiei de participare la tg/expo Alegerea evenimentului obiectivele) potrivit (motivatie in concordanta cu

Descrierea participarii (mod de punere in practica, functionare, detalii specifice tg/expo)

2. Expunerea planului operational

Activitati Durata (incadrarea in timp in ordine cronologica) Responsabili (cei care pun in practica activitatea respectiva) Resurse implicate (financiare, umane, materiale, tehnice, etc; specifice fiecarei activitati)

De cnd a fost fondat n 1907 de ctre chimistul francez Eugene Schuller, Grupul LOreal a continuat s investeasc n cercetarea cosmeticelor cu un singur scop: de a mbunti calitatea i eficacitatea produselor lor cu ajutorul inovaiei tiinifice. n fiecare an Grupul LOreal aloc 3% din profit pentru cercetare i dezvoltare.

31

Laboratoarele din Frana, S.U.A. i Japonia angajeaz n jur de 2800 de oameni de tiin i personal din aproximativ 30 discipline: chimie, biologie, fizic, medicin, toxicologie. LOreal este liderul global n cosmetic i frumusee, un sector n care inovaia n domeniul modei, produselor i ambalajelor creeaz continuu schimbri n concurena global a pieelor brand-urilor. Este un nume cunoscut n toate colurile lumii care nu are egal n lumea frumuseii. Grupul LOreal cuprinde peste 500 de brand-uri i mai mult de 2000 de produse care fac parte din industria frumuseii, cum ar fi: vopsea de pr, produse de styling, produse pentru ngrijirea corpului, produse de parfumerie, cosmetice etc. Prezent n 120 de tri,LOreal Paris se bazeaz pe o singur filozofie:aceea de a inova i a oferi un produs ct mai eficient i la un pre foarte bun.Aceast filozofie a fost practicat de la nceputurile companiei.Este de asemenea un nume ce strlucete prin diversitatea sa, prin bine-cunoscutele fee din toat lumea: Claudia Schiffer, Ging Li, Heather Locklear, Milla Jovovich, Diana Hayden. LOreal pentru c merit! este simbolul sinergiei dintre produsele superioare i personaliti impuntoare.Este un mesaj care valorific femeia pe ntregul glob.Mai presus de orice, n spatele acestei afirmaii se afl angajamentul companiei, care, prin mrcile sale variate, glorific frumuseea femeii. Obiectivul firmei LOreal este prezentarea i promovarea celor mai noi tendine n frumusee i snatate. Prin partic : Cresterea vnzarilor cu 5% n perioada 20-24 mai 2009. Cresterea numarului de clienti cu 10 % n perioada 20-24 mai 2009. Obtinerea a cel putin 3 contracte cu firme de desfacere . Evenimentul la care doreste firma sa participe este o expozitie de frumusete si sanatate intitulat C aravana sanatatii si frumusetei . Acesta se va desfasura la Iasi n perioada 20-24 mai 2009. Acest fenomen complex este destinat n egal msur profesionitilor din sector, dar i publicului larg interesat de produse si tratamente profesionale noi i servicii de cea mai bun calitate n ceea ce privete nfrumusearea i ngrijirea corpului. Timp de 4 zile, la expoziia Caravana Frumuseii ca profesionalitii n frumusee i wellness vom da ntlnire la o serie de manifestri complexe i unice: prezentri de produse, echipamente, accesorii i servicii create pentru a pune n valoare frumuseea trupului i a spiritului, show-uri de machiaj i coafur, body painting i nail art, demonstraii (la standuri i pe scen) de tratamente cosmetice faciale i corporale. Participantii n calitate de expozant sau sponsor la Caravana Frumusetii vor avea posibilitatea de a intra n contact cu profesionitii din domeniile estetic i wellness, dar i cu cei dornici s afle i s utilizeze noile tehnici de nfrumuseare i ngrijire. Pentu a ne promova si mai bine pe piata in cadrul expozitiei vom realiza si o promotie pentru a atrage si mai mult clientii . Ca tehnica promotionala am ales pachetele oferta deoarece astfel de pachete ofera ceva in plus in momentul cumpararii, ceea ce poate atrage si mai mult si alti clienti noi. La cumpararea orice mascara LOreal Paris primesti un cadou un fard pentru pleoape:Color Appeal Trio. La orice lac de unghii Resist&Shine cumparat primiti cadou un dizolvant pentru unghii.

32

1.Definirea strategiei de participare la targuri/expozitii Ca strategie am ales expozitia deoarece ea genereaza premisele pentru cresterea vinzarilor , cresterea numarului de comenzi, ne permite lansarea de noi produse intr-un mod mult mai eficace decit promovarea business to business. ROMEXPO este pentru noi un bun prilej de a realiza noi contracte de parteneriat cu firme atat din tara cat si din strainatate . Denumirea expozitie va fi Caravana frumusetei Avand in vedere ca este o expozitie de cosmetice si apratura cosmetica ,expozantii nu pot fi doar cei din industria cosmeticilor ci si publicul larg..Printre care vor fi prezenti si reprezentanii firmelor de cosmetice . Programul expoziiei: joi-vineri : 11-16 - simbata-duminic : 11- 16 Contactarea expozantilor s-a facut pe mai multe cai. Pentru publicul larg: Publicitate Radio si Tv (Radiouri si televiziuni locale, PR si Publicitate in presa scrisa locala, articole si advertoriale, machete publicitare), PR si publicitate online (bannere, advertoriale, articole, comunicate de presa), Flyere, Promovare Outdoor (panouri, afise, bannere, caravane) ==> presa din Iasi(machete si articole in ziarele Iasi,Ieseanu) ==> spoturi la radio Zu si radio Kiss Fm Iasi ==> spoturi la Antena 1 ,ProTviasi ==> comunicate si bannere pe www.121.ro si www.divahair.ro ==> 100.000 flyere, 5000 de afise si caravane ce se vor plimba prin locatiile centrale ale Iasului.

Pentru specialisti : Vom trimite invitatii pe e-mail si vom contacta telefonic toate saloanele de infrumusetare, centre medicale, centre de intretinere si remodelare corporala, SPA-uri, clinici de chirurgie, centre de relaxare, cabinete de nutritie, sali de fitness.

33

La aceasta expoziiei Caravana Frumuseii vizitatorii vor avea parte de o ofert diversificat a firmei LOreal: Produse pentru ingrijirea tenului Produse pentru ingrijirea corpului Produse de machiaj Produse pentru ingrijirea parului Produse pentru colorarea parului Produse pentru coafat Produse autobrozante Caracterizarea produselor participante la expozitie:
-Revitalift

:crema reparatoare si anti-rid; -Derma-Genese : ngrijire diferita pentru crearea de noi celule si a da pielii un aspect vizibil ntinerit; -Accord Parfait Mineral: Prima pudra minerala cu propietati benefice, care acopera ca un fond de ten; -Visible Lift Serum: Descoperiti primul fond de ten cu serum antirid de la L'Oral Paris; -Mascara Volumissimex x4 : Intareste fiecare geana pentru gene de 4 ori mai groase si imbogatite somptuos. -Glam Shine 6h : Primul gloss cu o stralucire de 6 ore. -Color Appeal : Fard de pleoape cu textura micro-fina si effect satinat, culoare rezistenta. -Excell 10 : Culoare permanenta in doar 10 minute, acopera 100% firele de par alb. -Perfect Slim Laser : Primul concentrat cu putere de remodelare a corpului. -Studio Line Indestructible : Studiourile LOreal lanseaz gama Studio Line pentru oameni moderni, cu un stil de via sportiv: Indestructible Spray Volume, Gel Concentrat, Indestructible Spray Creation ; -Color Vive-Sampon Filtru UV: Samponul pentru ngrijire protectoare pentru par colorat; Participarea la expozitie a firmei Loreal este valabila prin semnarea contractului si in urma achitarii integrale a taxei de inscriere, costul standului si a celorlalte servicii comandate, in termenele prevazute in factura. Expozantul are obligatia de a semna si stampila contractul pina la data limita de inscriere stabilita de organizator. Organizatorul isi rezerva dreptul de a refuza participarea sau de a modifica suprafata expozitionala stabilita prin contract in cazul in care se va depasi data de semnare a acestuia.

Tarifele de participare la expozitia Frumusetei-2009 Taxa de inscriere pentru firmele expozante

34

300 RON (include: nscrierea n catalogul expoziiei, 1 parking gratuit, 5 badge-uri expozant) Suprafata de expunere fara amenajari 200 RON/mp (chiria spaiului, fr nicio amenajare sau dotare) IMPORTANT: o Tarifele pentru nchirierea de spaiuexpoziional nu includ TVA; o Rezervarea standurilor se face n ordinea opiunilor si numai dup dovada achitrii a cel puin 30% din valoarea contractuli. Exemplu de contract pentru participare la expozitie:

Organizarea standului:

35

Design-ul standului va fi personalizat n funcie de activitatea care dorim sa o desfasuram acesta finid o expozitie de cosmetice si aparatura cosmetica. Materialul folosit pentru ridicarea standului este PVC-ul, acesta fiind acoperit cu o pnz viu colorat, culorile utilizate prezentind aspectul frumusetii . La aceasta expozitie , avnd n vedere obiectivele stabilite, firma LOreal a optat pentru un stand de 40 mp, pentru proiectarea i construcia cruia s-a apelat la serviciile unei firme specializate n domeniu. Cu o structur i un design nou, o estetic atrgtoare, geometric i bine proporionat, cu un grad ridicat de funcionalitate i adaptabilitate la obiectivele i cerinele firmei, standul este ndrzne i simplu, dar n acelai timp original. O component de baz a standului este prezentarea informaiilor i mesajelor destinate vizitatorilor profesionali, potenialii cumprtori. Culoarea reprezentativ a firmei (rou) se regsete n elementele decorative. Mobilierul i echipamentul din stand este modern, de bun calitate, simplu i funcional, de culoare roie. n cadrul standului s-a delimitat un spaiu special proiectat pentru realizarea prezentarilor, astfel nct micarea, lumina i zgomotul din afara standului s nu afecteze calitatea prezentarilor i totodat s aib o deschidere destul de larg spre culoarele de acces pentru a atrage ct mai muli vizitatori. Echipamentele vor fi corespunztoare realizrii unor prezentri multimedia: videoproiector, computer, camer video, microfon, i boxe pentru obinerea unui sunet de calitate, care s nu fie afectat de zgomotul de afar, dar nici s nu deranjeze vizitatorii sau ceilali expozani. Funciile avute n vedere la concepia i proiectarea standului au fost: funcia de expunere a produselor prezentate n stand; funcia de prezentare a firmei i a produselor pe care aceasta le comercializeaz; funcia de informare, care pune accent pe furnizarea de informaii prin distribuirea materialelor de reclam i publicitate etalate n stand, proiecii de filme, montarea pe pereii standului a unor panouri i aplice cu fotografii, legende i diagrame ce pot fi vzute de la distan i care pot transmite vizitatorilor un mesaj clar, simplu dar atrgtor i cuprinztor exponatelor; funcia de comunicare, prin ntlniri i discuii cu vizitatorii profesionali ntr-un spaiu auxiliar destinat acestui scop. Pentru a ne face o idee despre standul ales de firma LOreal iat alctuirea standard a acestuia aa cum este oferit de organizator: perei pe contur (cu excepia laturilor libere), mocheta colorat, numele firmei pe pazie (luminat) i o dotare n funcie de suprafaa nchiriat dup cum urmeaz: Suprafaa 20 m2 Spoturi, suport brouri, suport 1 monitor LCD Priza 220 V 1 Mas 1 Scaune 2 Cuier 1 Co de gunoi 1

36

Deschiderea la culoar pe care o are un stand expoziional reprezint frontiera de contact ntre expozant i publicul vizitator. Numrul de ieiri la culoar i lungimea total a acestora influeneaz ntr-o relaie direct i de acelai sens probabilitatea de intrare n contact cu vizitatorii. innd cont de toate acestea LOreal a optat pentru un stand amplasat ntr-o zon pasiv, cu 2 ieiri la culoar pentru a evita aglomeraia la intrarea i ieirea din stand. Standul nostru va beneficia de o echip de 4 persoane, angajai de baz ai firmei. S-a optat pentru utilizarea propriului personal ntruct nimeni nu poate oferi detalii mai elocvente i mai valoroase potenialului client dect o persoan ce are zilnic contact cu brand-ul respectiv. Dou persoane se vor afla pe culoar n faa standului pentru a-i ntmpina i a-i invita pe trectori la stand, iar celelalte dou persoane se vor afla n zona ghieului de informaii i a materialelor publicitare expuse pentru a putea fi la dispoziia clienilor.

37

Schita standurilor:

38

39

Stabilirea bugetului de cheltuieli al participrii la expozitia Romexpo Elaborarea unui buget de cheltuieli realist are o importan major n cadrul programrii i participrii la expozitie. Acesta trebuie dimensionat astfel nct s permit atingerea obiectivelor propuse, dar totodat s nu fie exagerat de mare nct s genereze risip i s creeze imposibilitatea recuperrii banilor. Este recomandabil s se ia n consideraie mbinarea ct mai judicioas i armonioas a urmtoarelor criterii de elaborare: A) dimensionarea cheltuielilor la un nivel ct mai sczut prin: dimensionarea optim necesar ndeplinirii obiectivelor participrii cu cheltuieli minime, dimensionarea la nivel optim a personalului de pregtire a participrii i de asigurare a activitii la stand, selectarea celor mai puin costisitoare rute i modaliti de transport,

comandarea din timp a tuturor serviciilor i activitilor legate de participare, n

acest caz organizatorii acordnd, de regul, anumite reduceri de tarife i faciliti de ordin financiar ori nepercepnd majorri ale tarifelor, selectarea celor mai eficiente i puin costisitoare modaliti de reclam i publicitate, cu plasarea comenzilor i efectuarea plilor ct mai devreme, caz n care mass-media acord, de regul, reduceri la tarifele normale; B) alocarea unor fonduri suficiente pentru ndeplinirea obiectivelor participrii. Atunci cnd se va face evaluarea rezultatelor participrii, la expozitie, se vor compara cheltuielile efective cu nivelul de ndeplinire a principalelor obiective avute n vedere la luarea deciziei de participare.Principalele categorii de cheltuieli privind participarea firmei LOreal la Romexpo 2009 i ponderea acestora sunt prezentate n tabelul urmtor: Bugetul de cheltuieli privind participarea firmei LOreal la Romexpo 2009 Nr. Suma estimat Ponderea Categoria de cheltuieli Crt. (USD) cheltuielilor (%) 1 Cheltuieli de baz, din care: 4500 59,21 1.1 Taxa de participare 200 2,63 Chiria spaiului de expunere (40 mp 1.2 4000 52,63 *100$) 1.3 Instalaii i consum energie electric 200 2,63 1.4 Alte cheltuieli 100 1,31 2 Cheltuieli privind standul, din care: 1300 17,1 2.1 Proiect, constriure, amenajare, demontare 1000 13,15 2.2 Echipare i decorare 300 3,94 3 Cheltuieli privind serviciile la stand 1150 15,13 2.3 Protocol pentru vizitatori 200 2,63 Pot i comunicaii: expedieri, invitaii, 2.4 150 1,97 convorbiri telefon, mesaje prin fax 2.5 Cheltuieli de reclam i publicitate 800 10,52 4 Cheltuieli cu personalul propriu 250 3,28 Cheltuieli de transport, depozitare, 5 100 1,31 manipulare, curenie 6 Alte cheltuieli neprevzute 300 3,97

40

Total estimativ

7600

100,00

2.Expunerea planului operational

Activitate 1.Transmiterea informaiilor cu privire la organizarea i desfurarea expozitie ,pliante panouri 2. Identificare produselor care vor participa la promotie 3. desfasurarea promotiei 4. promovarea saitului 5.Desfurarea propriu-zis. Total

Durata 1mai-20mai

Resurse 1000 EUR

Responsabil Manager

20aprilie1mai 20mai-24mai 3mai-19mai

500EUR

300 EUR 600 EUR 2400EUR

trgului 20mai-24mai

Personal ntreprinderii Personal ntreprinderii Personal ntreprinderii Manager

al al al

CONCLUZII: Trgurile i expoziiile i vor consolida i dezvolta importana, adaptndu-se la noile cerine datorate exploziei informaionale, diversificrii i creterii exigenelor obiectivelor i cerinelor principalilor beneficiari, ale vizitatorilor profesionali. Totodat ele vor acoperi o palet din ce n ce mai larg de activiti i preocupri n plan geografic, economic, tiinific, industrial, tehnologic i social. Trebuie inut cont de faptul c motorul progresului este concurena, ntrecerea n care nvinge cel mai bun, cel mai imaginativ, cel cu prezena cea mai convingtoare. n lumea afacerilor, dependente de accesul la informaie, de schimbul de valori materiale i intelectuale, de necesitatea unei poziii ct mai favorabile n confruntarea concurenial dur, trgurile i expoziiile continu s fie suportul marketingului i comercializrii produselor, serviciilor i ideilor, completate cu forme noi de manifestare alturi de manifestrile conexe. Expozitia este un mediu, un segment al procesului i instrumenteleor de negociere, promovare, de maketing, care nglobeaz, combin n acelai loc i ntr-o perioad scurt de timp (perioada sa de desfurare) cel puin urmtoarele categorii: produse i servicii expuse, distribuia i vnzrile, procesul de comunicare, culegerea informaiilor, posibilitatea cunoaterii preurilor i condiiilor de plat oferite sau practicate, stabilirea facil contacte personale de afaceri, cercetarea i prospectarea pieei, reclama i publicitatea,

41

activitatea de public relations, promovarea vnzrilor, armonizarea i satisfacerea intereselor i obiectivelor tuturor celor implicati n activitatea de trguri. Fr ndoiala, show-urile comerciale sunt extraordinare. Tot mai multe companii constat succesul dobndit prin participarea la prezentri comerciale i observ profiturile importante pe care le genereaz investiia lor, artndu-i disponibilitatea pentru creterea fondurilor alocate unor astfel de manifestri. Aceste companii tiu c pot nfptui n trei zile de prezen la un show comercial mai mult dect ntr-o lun de marketing prin telefon. Un aspect extrem de important n economia de pia este acela c, expoziiile ofer oportuniti largi de utilizare a forei de munc dintr-o gam larg de domenii de activitate, profesii i meserii. Oamenii merg la expoziii comerciale pentru a lua decizii de cumprare imediat sau ulterioar. Vizitatorii doresc s vad, s aud, sa simt, s guste i s cunoasc ceea ce este nou. Ei sunt interesai de disponibilitile pe care le ofer piaa pentru a le face viaa mai uoar i pentru a realiza lucrurile mai repede, mai bine, mai ieftin. Pe de o parte, companiile care doresc s fac achiziii importante i trimit reprezentanii la expoziiile comerciale pentru a-i descoperi pe agenii economici din bran. Pe de alt parte, vizitatorii consider c firmele ntlnite reprezint furnizori credibili. Vizitatorul poate ntlni pe cei care ar putea fi parteneri de afaceri, poate discuta cu oficialitile de prim rang ale companiilor, poate examina i compara produsele, poate discuta detalii tehnice cu proiectanii i inginerii i se pot lansa negocieri preliminare cu directorii de vnzri. Vizitatorii descoper c furnizorii sunt mai deschii, mai dispui s discute planurile urmtoarelor lor produse att timp ct concurena este aa de aproape i vizibil. Este demn de subliniat necesitatea stringent ca aciunea de informatizare, utilizabil ca suport temeinic al comunicrii n cadrul expoziiilor, s fie permanent i perseverent sprijinit de creativitate, inovaie, pasiune, dedicaie, adaptabilitate, receptivitate la inovaiile altora, insatisfacie permanent asupra propriilor rezultate obinute, iscusin i pricepere n rndul conducerii executive, motivaie, stimulare i sprijinire permanent, fr discriminri, a activitii, pregtirii profesionale, responsabilitii, comportamentului civilizat, onestitii, loialitii i ataamentului fa de companie ale personalului de execuie. Avantajele rezult din raportarea la alte mijloace de promovare a volumului redus de cheltuieli efectuate conjugat cu multitudinea de condiii i posibiliti de comunicare oferite, de stabilirea de noi contacte de afaceri i de ncheierea de contracte de vnzare cumprare. Prin participarea consecutiv la expozitia naionala firma LOreal a dovedit nc o data importana i profitabilitatea prezenei n cadrul acestei manifestri. Participrile anterioare au sprijinit cu succes promovarea imaginii companiei n rndul potenialilor clieni i a atras noi clieni pentru pordusele prezentate. Astfel se bucur de o cretere constant a numrului de vizitatori la stand, precum i a numrului de oferte i colaborri ncheiate n perioadele imediat urmtoare. Bazndu-se pe experienele pozitive avute n anii anteriori firma LOreal a decis s continue s fie prezent laexpozitia nationala . Prin participarea la Romexpo 2009 compania are ca obiective meninerea cotei de atragere a noilor clieni i concretizarea acestora n contracte ferme.

42

Trgurile i expoziiile vor continua s sporeasc importana n plan social prin oferirea de noi locuri de munc pentru un spectru larg de profesii i meserii, prin contribuia substanial la creterea nivelului de trai i la schimbul mondial de valori i idei.

43

CAP. 3. CERCETARE DE MARKETING PRIVIND STUDIEREA OBICEIURILOR DE CUMPRARE A PARFUMURILOR

3.1 Stabilirea scopului i a obiectivelor cercetrii SCOPUL CERCETRII OBIECTIVELE CERCETRII Studierea obiceiurilor de cumparare a parfumurilor de catre persoane de sex feminin Determinarea intentiei de achizitionare a unui parfum Determinarea frecventei de achizitionare a unui parfum Determinarea influentarii achizitionare a unui parfum Determinarea influentarii achizitionare a unui parfum pretului n decizia de calitatii n decizia de

Determinarea influentarii mirosului n decizia de achizitionare a unui parfum Determinarea influentarii ambalajului n decizia de achizitionare a unui parfum Determinarea frecventei de cumparare a unui parfum Stabilirea celor mai apreciate case de parfumuri Stabilirea locurilor de unde se cumpara un parfum Analiza modului n achizitionarea unui parfum care vrsta influenteaza

Analiza modului n care veniturile influenteaza achizitionarea unui parfum Analiza modului n care tipul de categorie socioprofesionala influenteaza achizitionarea unui parfum Determinarea tipului de parfum (cu alcool/fara alcool) preferat Stabilirea preferintelor clientelor referitor la cantitatea dozata ntr-o sticla Identificarea principaelor motive de achizitionare a unui parfum

44

UNITII DE OBSERVARE AL UNITII DE SONDAJ

UNITATEA DE OBSERVARE UNITATEA DE SONDAJ

Un esantion de 20 de persoane de sex feminin O persoana de sex feminin

3.2 Tipuri de scale folosite pentru elaborarea unui chestionar Diferentierea semantica Aprecieri referitoare la: Pret Calitate Ambalaj Miros 5 Foarte favorabil 1 17 6 15 4 Favorabil 6 2 6 3 3 Nici nici 10 1 8 2 2 Nefavorabil 3 0 0 0 1 Foarte nefavorabil 0 0 0 0

Sp =

(aproape nici nici, directia spre favorabil)

Sc =

(aproape foarte favorabil)

Sa =

(aproape favorabil)

Sm =

(directia foarte favorabil)

Clientela apreciaza ca, pentru a alege un parfum conteaza foarte mult calitatea si mirosul dar si ambalajul este important, iar pretul este satisfacator, chiar convenabil pentru aceste produse de lux care sunt achizitionate de persoane cu venituri mari.

45

1.

Faceti aprecieri de la 1 (foarte nefavorabil) la 5 (foarte favorabil) asupra urmatoarelor caracteristici n vederea achizitionarii unui parfum: 5 Foarte favorabil 4 Favorabil 3 Nici nici 2 Nefavorabil 1 Foarte nefavorabil

Aprecieri referitoare la Pret Calitate Ambalaj

Scala lui Stapel +5 +4 +3 +2 +1 Criteriu de evaluare -1 -2 -3 -4 -5

1 6 3 2 1 Pretul practicat 1 4 2 1 0

7 2 4 3 2 Diversitatea ofertei 1 1 0 0 0

Sp =

So =

Cei doi factori evaluati ca fiind favorabili mai ales prin prisma diversitatii ofertei, rezultatul acesteia fiind aeste scorul global mediu.

46

2.

Faceti aprecieri asupra importantei cu care cei doi factori: pretul si diversitatea ofertei influenteaza achizitionarea unui parfum: +5 +4 +3 +2 +1 Criteriu de Pretul evaluare practicat -1 -2 -3 -4 -5

Diversitatea ofertei

Scala lui Likert +2 Acord total 10 +1 Acord 5 7 0 Indiferent 3 2 -1 Dezacord 2 3 -2 Dezacord total 1 5

1. Parfumurile originale sunt de foarte buna calitate 2. Pretul nu este foarte 3 mare pentru aceste produse de lux (raportul calitate pret este avantajos) 3. Parfumul va 2 contureaza personalitatea 4. Parfumul cu alcool 4 persista mai mult

7 9

3 1

2 4

6 2

S1 =

(acord)

S2 =

(usor indiferent)

S3 =

(usor dezacord)

S4 =

(usor indiferent)

47

n concluzie, decitia de cumparare a unui parfum este influentata de faptul ca acestea sunt de foarte buna calitate, pretul este putin mare n raport cu calitatea, iar acestea persista, nsa nu contureaza personalitatea. 3. Exprimati-va acordul sau dezacordul asupra urmatoarelor afirmatii sau negatii: +2 Acord total Parfumurile originale sunt de foarte mare calitate 2. Pretul nu este foarte mare pentru aceste produse de lux (raportul calitate pret este avantajos) 3. Parfumul va contureaza personalitatea 4. Parfumul cu alcool persista mai mult 4. Metoda comparatiilor perechi Comparatia Loreal/Tresor Loreal/Paco Rabane Loreal/Carolina Herrera Escada/Paco Rabane Escada/Carolina Herrera Paco Rabane/Carolina Herrera Total Voturi obtinute de casa de parfumuri Loreal Escada Paco Carolina Rabane Herrera 12 8 16 4 13 7 11 9 14 6 8 12 41 33 21 25 +1 Acord 0 Indiferen t -1 -2 Dezacord Dezacord total

n urma analizei efectuate s-a constatat ca Loreal se afla pe primul loc (41 voturi), urmata de casa Escada (33 voturi) si la distanta de casele Carolina Herrera (25 voturi) si Raco Rabane (21 voturi).

48

5.

Marcati la nivelul fiecareia dintre urmatoarele perechi de case de parfumuri varianta preferata: Loreal Loreal Escada Escada Paco Rabane Scala cu suma constanta Loreal Escada Paco Rabane 70 60 10 Escada Paco Rabane Loreal 30 40 90 Escada Paco Rabane Paco Rabane Carolina Herrera Carolina Herrera

SLoreal =

SEscada =

SPaco Rabane = n concluzie, ierarhia comparativa a celor trei case de parfumuri din perspectiva preferintelor clientelor este urmatoarea: Loreal (53,33) > Escada (30) > Paco Rabane (16,66). 6. Repartizati 100 de puncte ntre urmatoarele case de parfumuri n functie de preferinte: Preferinte Loreal Escada Paco Rabane TOTAL Frecventa absoluta Frecventa relativa (%)

49

Metoda ordonarii rangurilor Rangul acordat Factorul Miros Persistenta Pret

I 600 550 400

II 250 300 350

III 150 150 250

pentru miros:

U=

pentru persistenta:

U=

pentru pret:

U= n concluzie, factorii cei mai importanti care influenteaza decizia de cumparare a produsului sunt mirosul (cu un scor mediu 2,45) si persistenta (2,40), urmati de pret (2,15). 7. Ordonati urmatorii 3 factori n functie influentarea acestora n decizia de cumparare a parfumului (I = 3 puncte; II = 2 puncte; III = 1 punct): Factorul Miros Persistenta Pret Rangul acordat I II III

Tabelul 3.1 Frecventele inregistrate in cazul grupelor de varsta Varsta 18 25 ani 26 35 ani 36 45 ani 46 55 ani peste 65 ani TOTAL Frecventa absoluta 5 11 3 1 20 Frecventa (%) 25 55 15 5 100 relativa

50

Tabelul 3.2 Frecventele inregistrate in cazul starii civile a clientelor Starea civila Casatorita Necasatorita Divortata Vaduva TOTAL Frecventa absoluta 5 12 2 1 20 Frecventa relativa (%) 25 60 10 5 100

Tabelul 3.3 Frecventele inregistrate in cazul nivelului de pregatire a clientelor Grad de instruire Fara studii Studii medii Studii superioare TOTAL Frecventa absoluta 4 16 20 Frecventa relativa (%) 20 80 100

Tabelul 3.4 Frecventele inregistrate in cazul ocupatiei clientelor Ocupatia Profesor, economist Functionara Mucitor Studenta Pensionara Casnica TOTAL doctor, Frecventa absoluta inginer, 7 6 2 1 4 20 Frecventa relativa (%) 35 30 10 5 20 100

Tabelul 3.5 Frecventele parfumurilor cumparate in prima decada Parfumuri cumparate in prima Frecventa absoluta decada Loreal 14 Escada 10 Paco Rabane 10 Carolina Herrera 6 TOTAL 40 Frecventa relativa (%)

100

51

Tabelul 3.6 Preferintele utilizarii parfumului Preferinte Loreal Escada Paco Rabane TOTAL Frecventa absoluta Frecventa relativa (%)

20

100

Tabelul 3.7 Frecventele inregistrate in cazul venitului lunar al clientelor Venit 350 500 RON 510 700 RON 710 1000 RON 1010 1500 RON Peste 1500 RON TOTAL Frecventa absoluta 3 1 2 8 6 20 Frecventa relativa (%) 15 5 10 40 30 100

8. Faceti aprecieri referitoare la caracteristicile parfumului : Aprecieri referitoare la Pret Calitate Ambalaj Miros TOTAL 5 Foarte favorabil 1 17 6 15 4 Nefavorabil 3 3 Foarte nefavorabil 2 Nefavorabil 3 1 Foarte nefavorabil -

Tabelul 3.8 Frecventele inregistrate in cazul frecventei achizitionarii parfumurilor Frecventa Cel putin o data pe luna De 2 3 ori pe an O data pe an Mai rar TOTAL Frecventa absoluta 3 12 2 3 20 Frecventa relativa (%) 15 60 10 15 100

52

Tabelul 3.9 Frecventele inregistrate in cazul tipului de parfum preferat in functie de continutul de alcool Tip de parfum Cu alcool Fara alcool TOTAL Frecventa absoluta 18 2 20 Frecventa relativa (%) 90 10 100

Tabelul 3.10 Frecventele inregistrate in cazul cantitatii de parfum preferate Cantitatea 30 ml 50 ml 100 ml 130 ml TOTAL 9. Criteriul alegerii parfumului Motivul Frecventa absoluta Parfumurile originale sunt de foarte buna calitate Parfumul contureaza personalitatea Parfumul cu alcool persista mai mult TOTAL 20 Frecventa relativa (%) Frecventa absoluta 3 9 7 1 20 Frecventa relativa (%) 15 45 35 5 100

100

Tabelul 3.10 Frecventele inregistrate in cazul locului de unde se achizitioneza un parfum Locul de cumparare Magazin specializat Mall Magazin general TOTAL Frecventa absoluta 17 3 20 Frecventa relativa (%) 85 15 100

Tabelul 3.11 - Frecventele inregistrate in functie preferintele unei marci in achizitionarea unui parfum Marca Loreal Chanel Cristina Dior Paco Rabane Nina Rici Escada Carolina Hererra TOTAL Frecventa absoluta 6 3 4 1 2 2 2 20 Frecventa relativa (%) 30 15 20 5 10 10 10 100

53

10. Factorul deciziei de cumparare Factorul care influenteaza decizia Frecventa absoluta de cumparare Miros Persistenta Pret TOTAL 20 Frecventa relativa (%)

100

Tabelul 3.12 Frecventele inregistrate in cazul preferintelor pentru tipul de ambalaj Tipul de ambalaj De colectie lucrata manual Specifica casei de parfumuri Normala TOTAL Frecventa absoluta 18 2 20 Frecventa relativa (%) 90 10 100

Tabelul 3.13 Frecventele inregistrate in cazul achizitionarii parfumurilor in functie de tipului de miros Mirosul preferat Fresh Fresh floral Clasic TOTAL Frecventa absoluta 4 12 4 20 Frecventa relativa (%) 20 60 20 100

54

ANEXE CHESTIONAR
ANEXA 1 1. Faceti aprecieri de la 1 (foarte nefavorabil) la 5 (foarte favorabil) asupra urmatoarelor caracteristici n vederea achizitionarii unui parfum: 5 Foarte favorabil 4 Favorabil 3 Nici nici 2 Nefavorabil 1 Foarte nefavorabil Pret Calitate Ambalaj Miros 2. Faceti aprecieri asupra importantei cu care cei doi factori: pretul si diversitatea ofertei influenteaza achizitionarea unui parfum: +5 +4 +3 +2 +1 Criteriu de Pretul evaluare practicat -1 -2 -3 -4 -5

Aprecieri referitoare la

Diversitatea ofertei

55

3. Exprimati-va acordul sau dezacordul asupra urmatoarelor afirmatii sau negatii: +2 Acord total 1. Parfumurile originale sunt de foarte buna calitate 2. Pretul nu este foarte mare pentru aceste produse de lux (raportul calitate pret este avantajos) 3. Parfumul va contureaza personalitatea 4. Parfumul cu alcool persista mai mult 4. Acordati voturi comparatilor dintre urmatoarele parfumuri: Comparatia Loreal/Tresor Loreal/Paco Rabane Loreal/Carolina Herrera Escada/Paco Rabane Escada/Carolina Herrera Paco Rabane/Carolina Herrera Total 3. Marcati la nivelul fiecareia dintre urmatoarele perechi de case de parfumuri varianta preferata: Voturi obtinute de casa de parfumuri Givency Escada Paco Carolina Rabane Herrera +1 Acord 0 Indiferen t -1 -2 Dezacord Dezacord total

Loreal Loreal Escada Escada Paco Rabane

Tresor Paco Rabane Paco Rabane Carolina Herrera Carolina Herrera

56

6. Repartizati 100 de puncte ntre urmatoarele case de parfumuri n functie de preferinte

Preferinte Loreal Escada Paco Rabane TOTAL

Frecventa absoluta

Frecventa relativa (%)

7.

Ordonati urmatorii 3 factori n functie influentarea acestora n decizia de cumparare a parfumului (I = 3 puncte; II = 2 puncte; III = 1 punct): Factorul Miros Persistenta Pret Rangul acordat I II III

8. Faceti aprecieri referitoare la caracteristicile parfumului : Aprecieri referitoare la Pret Calitate Ambalaj Miros TOTAL 5 Foarte favorabil 4 3 2 1 Nefavorabil Foarte Nefavorabil Foarte nefavorabil nefavorabil

9. Care este criteriul dupa care alegeti parfumul? Motivul Parfumurile originale sunt de foarte buna calitate Parfumul contureaza personalitatea Parfumul cu alcool persista mai mult TOTAL Frecventa absoluta Frecventa (%) relativa

57

10. Care sunt marcile d-voastra preferate? Marca Loreal Chanel Cristina Dior Paco Rabane Nina Rici Escada Carolina Hererra TOTAL 11. Alegeti criteriul dupa care va alegeti parfumul Factorul care influenteaza Frecventa absoluta decizia de cumparare Miros Persistenta Pret TOTAL Frecventa (%) relativa Frecventa absoluta Frecventa (%) relativa

58

CONCLUZII
Mirosul este unul din cele 5 simturi traditionale descrise de Aristotel: vaz, auz, miros, gust si tactil. Un miros placut ajuns in creier prin fosele nazale poate sa-ti imbunatateasca starea de spirit, sa te faca mai fericit, sa-ti dea incredere in tine. Nefertiti, o frumoas egipteanc dintr-o dinastie timpurie, nconjurat de parfum: recipiente cu smirn, flacoane umplute cu uleiuri de msline i recipiente frumos mpodobite pline cu unguente. Cedrul de Lebanon a fost cel mai faimos pe tot timpul acestor ani. Cedrul a fost folosit de Regele Solomon n construcia templului, uleiul de cedru a fost folosit pentru a acoperi manuscrisele obinuite i s le protejeze de insecte n timpul mpratului Roman Augustus. i astzi cedrul este pulverizat pentru a ndeprta moliile din dulapuri. Fenicienii din Siria au fost comerciani sau vnztori n antichitate. Galosi aromatici adui pe uscat tocmai din China de ctre europenii care i permiteau s-i cumpere. Posesia de plante medicinale dulci, mirositoare erau dovezi de bogie. Era prestigios s pori parfum, de aceea proprietarii de cantiti mari de uleiuri i unguente au fost din belug respectai. Legnd trecutul de prezentul industriei de parfum sunt arabii. Procesul de extragere a uleiului din flori cu ajutorul distilrii (procedura cea mai des folosit astzi), a fost dezvoltat de Avicenna, doctor arab care a fost i chimist. El mai nti a fcut experiene cu trandafirul. Pn cnd descoperirea parfumului lichid prin amestecuri de ulei i plante medicinale zdrobite, sau un amestec puternic de petale. Apa de trandafir a fost mai delicat i imediat a devenit cunoscut. n timpul domniei Catherine de Medici n Frana parfmuul a nflorit Catherine cu Rene le Florentin a adus propriul ei parfum. Laboratorul sau a fost legat cu apartamentul sau printr-un Odat cu industria i arta, parfumurile au suferit profunde schimbri n secolul XIX. Schimbrile gusturilor i dezvoltarea chimiei au pus bazele industriei de parfumuri aa cum o tim noi azi. Alchimia a fost nlocuit de chimie i astfel au fost create noile parfumuri. Revoluia francez nu a diminuat n nici un caz cererea de parfumuri, a existat chiar un parfum numit Parfum a la Guillotine pasaj secret, deci formulele nu puteau fi furate n drum. In concluzie oamenii au folosit parfumurile inca din timpuri stravechi pana in zilele noastre.

59

BIBLIOGRAFIE
1. Cipriana Sava, Cercetare de marketing , Editura Aprilia Print din

Timisoara Florin Foltean, Lucian Ldar, Costinel Dobre, Gheorghe Ionescu, Constantin Negru, Marketing, Editura Mirton, Timioara, 2007. 2. Stefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Inteligenta Marketing Plus, Editura Polirom, Bucureti, 2004. 3. Roman Lazoc, Alina Lazoc, Diana Coralia Goia Tehnici promotionale, Editura Marius D. Pop, Marketing internaional, Colecia marketing expressus, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004. 4. U.Johansonsons, European Business: Fact and figures(2008), Chemicals and metals, Eurostat editor. 5. www.lorealparis.ro 6. www.doingbusiness.ro 7. www.mfinante.ro

60

61

62

63

64