recte, trasarea hotarelor) indicarea pr'in haqurare a teritoriului, indicarea prin semne convenlionale a unor evenimente Eilsau desftqurarea

lor in timp (prin simboluri, sngefi, figuri geometrice etc.), completarea legendei hi'r1ii. Cu scopul de a contribui la buna inlelegere a metodei de reprezentare grafici a acestora pe harti, propunem unele sfaturi metodice cu privire la rezolvarea itemilor ce $n de harta de contur: - Lecturarea cu aten{ie a iternului;i in{elegerea spaliului ;i/sau evenimentelor ce t rebui e repre zent at e graf c. - Alcituirea legendei hdrlii ;i transcrierea in locul rezervat acesteia de pe hartd: Se deseneazd cdteva patrulatere care sunt ha;urate intr-un anumit mod gi se scrie spaliul coflcret pe care il va reprezenta pe hartd; se indicd simbolurile care vor reprezenta anumite localita;i, evenimente, direc{ii de acliune etc.; - Transcrierea pe hartd a pincipalelor hidronime Si toponime dacd aceasta contribuie la o mai bund infelegere a spafiului, sau dacd desfdsurarea evenimentelor este legatdfe;i tangenlial de acestea; - Transcrierea simbolurilor din legendd pe hartd intr-un mod in grijit ;i cu acuratele, astfel ca acestea sd reflecte rdspunsul corect la itemul propus. Not* Succesiunea etapelor de lucru cu harta de contur poate fi modificati in misura in care nu diuneazi corectitudinii rezolvirii ite,nrilor pnrpugi. Nu este bineveniti supraincircarea hi4ii de contur cu simboluri $i tcxte carc nu reflecti rispunsul la itemul propus, sau daci acestea nu sunt utile la inlclcgcrca evcnimentelor, proceselor etc. despre care se vorbeqte in item. Exemplu de rezolvare a itemilor ce necesitil utilizarca hi4ii de contur vezi iD exemplul de test de la sfir;itul cirlii:

j'J.ff ::lffi iH'#'f,?:T;3::: cauzaritarear.pts'lil::-::?HHl:t#?.t:tJii;H cauza;{enomenul produs etc., caracterizata Prrn ac tl' tfp]*a ptttiJiii 'Jste qi tt""n"tT"*J'qit' produ.. cel care uim'itorul fel c + E' t"*'i;;;;;n'itJuta'i' consecinte' urmare esteefeitul.Rela{ia i;;omen' co;d;i ii - cau'a; E =
uhde: c = fapt
u,, >,,
^

re c

nd ic

istorrc"':fi;;; i p #;;i il' ;il;.. " : f,#l?':Jiffi?i.:,i*X;,*^-" ti:Ht

*:frri*ffi [*****tlt*i**l"ll,;ru*:::'*mediurasupra
,.,Hif o:.,3;i:,'Hti::'d3.'.ffi *[f,i]H##1[""q,$'*,:'"ffi
fr

Explicatiaretalieioecauiliit-utttdtttoi"plt,.f;;t;;;ie*iplcariiunorcauzaiitilidin

i:i'ffi

li$T:i:1;;$iriil,ki:*ili"'"il"pii"d"'u*'i'ii"rmarle sau politic *.'yii}#3:",1;ffi i*put*iJot"#tlol'omiqc"ltural rl""*t^t p'ott"l' unor eveniment", ";'' '""*l**:mlfu;;:l['*t:"]1ut *il "*: n ui* ai acestora. in "'i""" 'JJ*iio'' "i a";.m,*X.:flT*fi J"iJ"iii'"'lnterdependenladintre
il,:il:ff."'i:t?:':ffr i6 p1"p",i1ii *n.-r.r. in limPit'# .r.ni*..,.1pio..r. doua fapte,

i'

astra ae situalie'

:yJi':ilJtTil[:t'::]{+:i":ffi'["'fl t'ffi littti. u..tttu - r' ^n procesul explicirii logice a interacliunii

Este important ducerii efeinrlul E 'a ca

*i*r*'ii-*[:;r'*'""::'t,:i
dintre
C 9i

rlatele istorice

ru

III. EXPLICAREA RETATIEI DE (:AUZAI,ITATE

Din cele mai vechi timpuri, oamenii qi-au pus intrcbtrri t u privire la originea lucrurilor, a lumii, privind cauzele evenimentelor, l-enomcnckrr 9i prtrccselor ce aveau loc in lumea inconjuritoare gi in societate etc. Ciutarea r:ispurrsurilor pe parcursul secolelor s-a soidat cu elaborarea unui gir de teorii gi explicalii rlin tlivcrsc domenii ale qtiinlei: filosofie, fizici, istorie etc. (inci atomigtii greci, Lcue ip 1i I )crntrcrit, au anticipat determinismui, teoretizind ci toate procesele lumii au ltrc tlaloril:r inte rac[iunilor mecanice ale atomilor).
Filosofi, savanli gi metodologi ai qtiin[ei au ajuns la corrcluz.ia ci fcnomenele gi procesele fizice, chimice, chiar gi sociale sunt deter.minalc tlc alrunritc lcgi, ca legea gravita$ei universale ce carrzeazA cdderea obiectelor pe pinrirnt, lcgca c<xrservirii energiei, legile ereditilii etc. valabile in anumite situa$i gi ramuri alc i;tiinlci. Generalizind, s-a ajuns la concluzia ci oricc cvcnirnurl, inclusiv cunoagterea gi aqtiunea umand, este determinat in mod cauzal dc trrr lanl ncirrlrcrupt de evenimente anterioare. Principiui determinismului, care ar cuprindc ai principiul cauzaliti$i, relevn faptul ca Universul nu este un haos total, ci conligurcaz:i o anumiti ordine dati de diversele legaturi cauzale necesare, unele de contlilionarc, iar allclc mult mai slabe, intimplitoare, intre tbnomeneDeterminismul expriml caracterul determinat al fcnonrcnckrr prin cle insele qi prin rela$ile reciproce ;i snrdiazi" totodati, aceste forme concretc (lc tlclcrnrinare Ei conexiune, exprimate pnn categoriile determinismului, care sunt interacliunca, cauzalitatea, condilionarea, necesitateq intimplarea, posibilitatea, probabilitatca, linalitatca, libertatea. A. D. Xenopol definege relalia de cauzalitate ca fiind ,,o rcla(iunc dintre doui fenomene, dinre care unul este luat &ept cauzi 9i celilalt drcpl eli't ti ltrin urmare, 32

atitudini sau vizate,fieqitangenliilp-"""*tn"u'9-'t"'llffintseavem'oviziunecriticiasupra i.fuU.i a. .u|'r,iiliuit p'it t*pti*u1ea La etapi a .rj#itli" 'unei fiecare aint interacliunii " at tut'L*" ** " t;;t:"ti;itiot'ut"tt*u' caracter un u,t'ptu dt*ersului du uu aprecieri P'ott'''Jt'i ur|r..noiioi oe catiilliiate, menlionur.u
eir.olicarii relaliei

'*"

'itiiiX'"li*[J;ot JIJI#;; ;;;'l;

i't'i;ua'J;ili*ii;ii"i !'-::'bi:""lui sunt p""*:lilii1;;;*i * ni1-11i1:"u" care

"+" concret'

gi a

pro-

qtiintific qi convingltor'

='"r:"r1}:""1treazi

**' " ;;;:'i;

se

interdepe"*"*l^1tt::dezvoltarea izarea r". g"it"a" arhaicl 9i colon ffi t r.. i.i, deoarece.
rela{ia de

social-econoapar qi se

;ix?",ffi"";ffi i:ffi ' *kl,tli'tru'*iiT;;i;hiriu;rT:",';;:",rf structureaza cI' cesti:

;'

-!ff

Elada

grard c um e r a *' p ro ru n d r u rard i aiicd' "l::iffi :: ff i:l principala :i', ff."rX"::'ffiff :. 1," o'u.;"1-'tit 'I""il't"'it"ridase t;;t tpotii'u?h;;;' liincepurur
q

itTrr##:;frfi ,:1?3r"":tliitHi+tr*.:ili'll:'.q##ntr#"",1'r}i *il*'6tglfr ii".,1,3ffi tt.1lx*d{f .?"l1tJffi *it}:'**tlJ',"':'#x fu oredominanla agricull tilffi ffi b;rt*,ffi l1','.Hm;l;x$:,:",**['JI" a'g'i'9::"' solidaritirii creqterea numaru **'S#llitfJff
(

nice, ng9fii'it ?oncentrXrii plmintului (pn ^d; un spor demograrrc pama-nt' in mi'ini tot mai puline' de siup au determinat-iffi qi tt"'uu dt loi"*uiti

'J:i;'til;";eLf;';-'':$;+; t;i;[ ';;"';t'na i,-, cindva sun'i, ailate

33

b;;;td

direa elenismului.

Consecinlele sociale erau foarte grave: deposedarea unui numir mare de persoane, cu noii imbogdfiti ar fi trebuit si se simti solidari, aparifia unor tensiuni iociale, chiar violente. In asemenea imprejuriri stattrl 91a asumat sarcina rezolvirii problemei agrare prin incurajarea gi organizarea fenomenului colonizirii prin introducerea ostracizlrii exilul pe 10 ani - de citre Clistene gi intemeierea de colonii - aqeziri sau colonii agrare. Astfel, intre cca.750 i. Hr. gi 550 i. Hr. s-a desfigurat ampla colonizare a {irmuriloiUarii Mediteraniene 9i a Mirii Negre. Principalele metropble au fost Atena, Milet, Sparta, Corint,.Megqa. Printre coloniile create sunt Siracuza, Masilia, Bizanf, Sinope, Trapezunt, Olbia, Tyras, Histria, Tomis etc. Prin aceasta marea colonizare greaie, areilul lumii qi civilizalieielenice au sporit foarte mult, cu influenfe benefice atAt pentru greci, cit gi pentru populaliile locale. intemeierea de noi colonii a fost adesea un mijloc"de a stinge conflictele interne din diferite metropole. Totodat{, coloniile greceqti au'influenlat puternic,populaliile locale, care au primit un impuls sentnificativ pentru trecerea la un nou tip de civilizalie, cel antic. 2. *Demonstreazi relalia de cauzditate dintre rlzboaiele macedonene gi rlspincare

din satlcvinioPutere.regionalicareainfruntatatacuriletriburilorbarbare'dinimprejui"tr:""iing;ur stat qi consolidarea lui iti#il;;i;:Iu.. culrurJu"-"?igu.ut r rnri. opera de unificare durabilitatea Ei contisocrar-;;;;; p?iitic ai
rrunct de vedere

1,"'Tlt;frTf,1iL

romanizarea dacilor qi cel de azaretrgade cauzalitate dintre t'i-" lirnbii romin"'.--^-,, de Ia Sud.de ,rr"I "'^r 6u pepulalia romanizati $1 a au,t o rnC.t6-du.ii au intrat in contact cu-romanll romanizarea btiio"da' a' ut' in ugi"tta culturde l)undre incl in ,..ot.t"ii' ^ti"a i-ntervenlia rt"t"ffi I;;;lr'*;.nrygt1ae rcnsitate redusi, r-u r""ri-i

for-

ip.pliJ"i

il;':ii

:H*ililii;;:i:,",:,ffii$*#ffi,ffi #.h.t}*4,,4,?,n'"U*.L',"1* romanizarea ProPrlu- zlsi

ruiromanpentruorgani#e;;;'ili';DT:,?1Ti;%H*1'ff

:u.xi:rn*t.'
tini; religia romani; rlsl

?::,','HXiX.':ffiiI

Prin

epo.ca elenisticd-,

unii istoricii infeleg un fenornen cultural, caracterizat prin

Duoi retragerea au: pirlsit'Dacia Asfe!'

rispAndirea limbii 9i civilizaliei elenice peste vastul teritoriu cuce rit de Alexandru. Alli istorici sus{in cI eli:nismul este un fenomen mult miri contplcx care nu trebuie redus doar.la aspectele culturale gi, mai ales, nu trebuie inleles nunrai ca o pitrundere gi rispindire a culturii grecegti printre popoarele din fostul lnrperiu pei.an, deoarece, la randul lor, aceste popoare au influen[at pe greco-nlaccrklncrri. Astli,l, ca urmare a rizboaielor Purtate de Filip al Il-lea, regeld M-acedonlel, crrre cuccrc$te coloniile grecegti din Tracia gi supune Grecia, qi a celor purtate de Alexlrrtlrr, liui siu, in Asia" (Siria, Fenicia, Palestina, Mesopotamia etc.), Egipt, ajungAnd tn Asia (lentrali, pe malurile Indului, s-a construit un imperiu enorm. Datoiitl polltlcli lui Alcxandru Macedon de apropiere de orientali gi a celti de sus{inere a culturij, are loc intAlnirea dintre cMlizatia gieaie qi culturileOrii:ntului. In timiul, dar gi dupl destrllrnirrcir imperiului, are loi o sintezi dintre civiliza{ii gi un avant al dezvolitrrii culturll, rr viclii sotial-economice Ei politice in ansamblu. Arcest progres incontestabil a tnsenrrrrrt no$tcrea unei noi civilizalii de sintezi, numite civilizafie elenistici, care a existat lntrc sccolc.lc IV gi I i. Hr. Prin uimare, elenismul este o parte distincti a istoriei anticc, curc rr rcprczc,itat timp de circa trei secole istoria lumii civilizate de atunci.

i*'ltffi i',$ft :i3lH1',T,tlffi""THii;Hilffiffi :fi ;';d;.n"na",intririi

il;fiiii:;i;f,hlitl".hqior*1,13"i3pfff?*un,,u..
Ca urmare a clestaq
care vorbea gi

fi #:,"ffi:il: ir :{#1t*:tii#u{'J#:ffi ' ,"ili"il;ei;iomanilo. rlmaqiin Da-

s-a rormat.popuraria daco-ro-

mani,
s_a

iffi ;;,irr,*ffi i:*ii,"tf .tmlf S6l;,'f':?.'"",UUH![rd]: sin- dacii romanu -, tn i" it"ii"rii:dilJ-if.;ncezii, portughezii)'
r.;#il &;iii

r'^i}?'#'"pJ*a 41 "ilfiffiid '^'u't! din

tii'''u" dacicl'

format un popor poporul romAn' gurul moqtenitor ar roriaiiiia' oti"ntutt - dintrl iiotii. *igt"1ii 9i ciderea Imperiucauzi-efea 5. *Demonstreaza rela{ia

*t

politici externl

3. Demonstreazi relafia cauzl-efect dintre polltlce lntcrntr a lui Burebista qi consolidarea statului geto-dac. . -,,Ajuns in fruntea neamului siu care era istovit do rtrz,bonic clcsc, getul Burebista s-a inallat atdt de mult prin exercilii, ablinere de la vin gi ascuhlrc lalfde porunci, incit jn 93{iva ani a flurit ryt stqt puternic ai a supus ge(ilor ccl rrrai rrrarc parte din populaliile-vecine, ?jungand sa fie-temut chiar qi de ro-rnani'l astli.l carlctcrit.cazd geogriful grec-Strabon_faptele lui Burebista. Regele dacilor, Burebista (tl2 44 i. I Ir.), a fost inilial conducitorul unei uniuni de triburi, care apoi qi-a intins sttrplnirca asupra intregului teritoriu locuit de daco-ge(i; a recucerit teriiorii dacicc de la lellil clin nrird-vest gi gi-a impus auloritatea asupra cellilor scordisci; a cucerit oragcle grccci;ti; a infhptuit o vasti operd de fortificare a linuturilor stipdnite de el. Sttrplnirea lii llurcbista s-i intins de la Morava qi Dunirea Mijlocie pani la Nipru, gi din Carpa{ii Ptrcluroqi pinri la rnun{ii Haemus. Cu ajutorul lui Deceneu, mare preot gi vicerege, Burebista a inipus unele reforme cu caracter social-economic Ai politico-administrativ, 9i-a fundameniat autoritatea. Toate indicd o formatirrne politicr cu trrsiturile definitorii unui stat - Regatul dac - c_u o organizare interni bine definitd, o economie in ascensiune, armatl puiernici gi
care a putut

tlffi i:{::f :,lJT1i*fi::,1",1:i,:1J'il.f; ;*i',,'i';Hi*1,','T:lf..T'iff surrL trruurN.t[;;;;i. vat Dnm acestut acestur actori ai tliu"rit. nourirJ, triburile ili;.6;h;-9tori Principalii erei noastre, ale.."i tltll_,:]-tjll,tffi,-"1" secole J. rbl.semnifi-cagYit-f:,,r un u*t uo ::i.;iffi;tli;i, crrnprior si miilociu al Dunlrii qi qermarrrLt wruvqu :-":*Jituuia gi in nordul Mlrii Negre' lrlDur,e-B. precum 91 ln Dci Vistula, ++:f [t:]ji*tl,rixlrl:6*;*"ialtT'.;'t'.;;"ffi 11l!i#.;Hq{'1 migratdivizandu-serl3*Ti'.i1l1*g5'f m:"*fruj;; il{:i;tll*f dPuDrsrrq ^ r(arlura norvegtenu; tutqiilF:lxTr:i:i.*rf nii' suedeztt lx'.i:Tfi l?i:,'"U.'.f $l xlf niilsuedezii quazii, Ei norvBrErr''"t'fr#a"ii, *i:',fei,ffi'l'iffi'Jl: ,i..ri""ii, quazii' iuthungii; Ramura tt'ubii' In"ttotttanii'
*.,1i?'s.Irytl":I$dfll:":*',i:',ffii""",ilitii,ji,?Jji@i*za'1i il;i rlslriteani - herulii, ttrgii, ;hftii' f"id"'il'
warnii, iu1ii, Iongobarzii, uundalii' gepizii' go!:

-,

misratorilgr,gare T::',P'-::*,t:lT:":ir'Ji' L:frf,ti,tl#;ziire conqtiinla tqlttliYij.i::f:::l: ta-"t in conEtiinlfco.legtiya il;;;e-"t 9a- l:f:::[ ,^ rrr \/rrr ;in o,,r""'j'8.lil.-ni"Ua,

cere

din se'

in ostro-

*t

de pe rezurtat'T1PTs.,"^':1:i*:'i"#:11#mane drept a,,t a maioritain iil#Xtflit*,1);tte Dunirii' urmati tqt-1"" Tig:"1::*i Rin si de pe cursul ,t'pt'ioi ai au fo-st nevoili'si-5i retragi il'biit"n"i"' tea provinciilo. r"'pt"itiY ra,p#a;;t.e;;;"tii provintl" in 407 din

armata si tunclionarii

R;;;' dil'J;ili;i*ii.

cauza presiunii .resc".,i'J oustieic Peninsula u"ji'lu"tpt'ti"JCai"' 'oiile catalaunice, de o

#i#i;;;;i"

Ei

si

se

opuni politicii expansioniste

a Imperiului Roman,

ti";"]4i" tontingente numai Ia Jffii;I;-*i'l.rot*"ta.in alroaoe a'""5J.*i"iiiorial t pun ai., ^si lT0,Imperiul.o*ur,-0.'upir-"i""..Jri Britannia Africa de talail#i;ffi;;'ii;ihtn*'EJil'-dpania' in aflandu-se Italia, g.;;;, [;e iqi constitulserl aici forcatre triburile Nord-vest fuseser. o.up"i" di:

Attila fiti".. aj, iitJa' n"i'ii condusi de a;:""t itf'eqi' in'anul45l' la cam-

i" '*anii

barbare' In

35

i;r;ilr,iil;:'J[: ;;;::;;,ffi3i:;"Tjll*s:HT'f lif politice un itilii on itirii politi ce'ri.p"riului inceputd rn primele rteren i i.,"iiul i no-r'. no," J 9: il;il;#ffiATi[':::1iT' "Aq*, ",^ "-^Tl1l1 prtn restrangerea ierit tati, datoratd ionstitdirii c.r;it,il;;pe teritoriul A"j;H;J;'* sdu a unor;::1|-t:1:.^t:l"ngereaieritoriJ;"t.# f e ;;;;;j :egate romano_germanice.
uf
i

rurrrana' condugi de Odoacru ( rdsculat gi l-au detronai ;'- -"' jT*ii,""T::,i;'{q11f impdrat rornar, cre ostasii tre de osraftr .sii ostag Augustulus. Odou-'rl, , ,,,.l,ijll,,Tyl sai rpoe rege, a luai in stdpinire.int usilef Apus din anul416a marcrr fin.t iz^-^^ )^
u

.ugi, qrrrrqt. ::$:i l:ipi;i'ffi:ffi#ET,;,;,Hf:'j#?:?::,".,1,r.e;xi1i"#x'f"l_u.,i.r :;*t"[tili*:l[ll[it*: e;ts;Httr'i*:m5i:l* n.rirl*Ir-riiXrl

ma(iuni statale independente. Sursele de venit fusr criza internd odati cu provinciile, iar e rrrvdzra invaziarrih,rir^, tlrt'uruor *^-ffji barbare fi:tdute a dus inevitabil tr'J.rirt.g.;r; "-prid.uti'o Imperiului no-i, a.

:i:li i#3}ll:ll3::fl ,q:'i6;;;r;.1;,1.iilT,*'..f iis!

.,

Epoca medievali

,,tif

',*T:HlTffi

;"jli:,*if

ff

j;I"'#"'."tidintredezvortareaorasuruisievoe,peca,ea

'*t?ii.",::r*,-g,;ii;p$$;ttit**ilih--*1,',,'*'*;ffi
mic, factorul princip
$r

::f...,!rlTt*::l#,'ii,i"{,t;l:"H#i,:;1tlyJ1"J::;:$:i:*rf
pia$, care la rAndr
Br

;J9ndpc,o1;!!il;l[if rn bresle gi ghilde.

fi:[||ff

1Jl1',?l'u'so,sil;r,;6i"n"pu,.rdevidere

*;**#--;,'3*n,5$*:+'"il.:;::':+i.,:'Msf *x+*ii+

;;fi flTulilrg[1.1;$,,,:,trffi
fi il+:,'x"llflf

il,:i;r}'9ir'ifi

iliH,"tf 'fi il:#i"i.*,;,l*,i:i#il:ti:ffi 1!

}rf *#ftf$]ds';fr

i#

Domnii I purtau Purti titulaturi in func(ie de Mircea voievod ;i domn, singur stdphnitor a toatd lara Ungrovlahiei ;i al pdrlilor de peste mun{i, incd Si spre pdrlile tdtdrdsti Si her{eg al Pra Almalului Si Fdgdrasului Si domn al Banatului Severinului ;i de am,hndoud pdrlile peste loatd Podunavia, incd toatd incd phnd sinsur stdDAnitur stdpdnitor al cetdtii ohnd la Marea cea Mare si cetdlii Dkrstor". Si singur Domnii rom6.ni, ca gi alli suverani din evul mediu, incredinlau temporar gi revocabil, il, o parte din atribufii altor institulii constituite, numite sau alese. Este vorba, in special, de Sfatul domnescin\ara Romineasci qi Moldova, de Sfatul voievodului Si apoi al principelui in Transilvania, corespunzAnd,,cur[ii regaldl Acest sfat sau consiliu avea doar un rol consultativ, membrii erau numili de suveran qi indeplineau anumite funclii publice sau la curtea suveranului. De asemenea, fiecare stat riredieval romAnesc qi-a ivut dregitoriile specifice unor ramuri de activitate: Logofrt, portar, yistiernic, comis etc. Pentru slujbele lor, dregitorii primeau danii in sate sau pimanturi domnegti, venituri in naturi, mai rar, in bani. in cazul Transilvaniei, puterea Voievodului a variat. Voievodul era numit gi revocat de rege; el igi alegea subalternii - de la vicevoievod gi comifi pani la notari - dintre familiarii lui, oameni aflali in slujba sa. incepAnd din sec. XV, demnitifile de voievod gi vicevoievod erau exercitate de doi sau chiar trei demnitari in acelasi timp. Dupi prdbuqirea regatului maghiar gi proclamarea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitatea Porfii otomane (l5al), demnitatea de voievod a fost inlocuiti cu cea de principe. Investit, teoretic, cu cele mai largi prerogative de politicl externi gi interni, prin^cipele era ajutat de un ,,sfat'l In anumite imprejurdri, cdnd trebuiau luate hotirAri de importanli vitall pentru (ari (succesiunea la tron, relatiile externe, reglementarea obligafiilor etc.), era consultati o adunare ,,reprezentativi] si Moldova Adunarea tdrii tdrii. ,,reprezentativii numiti in Tara Jara RomAneasci gi iar in Transilvania, Congrega{ie generald, in perioada fiinfirii voievodatului, gi Dietd,in perioada principatului. Adunirile acestea erau aseminitoare cu adunirile sti.rilor in tirile europene: Parlamentul din Anglia, cu Statele Generale din Franta etc. ,,Adunirile de stiri" nu au evoluat in Principatele RomAne spre o,,Adunare" cu sesiuni periodice qi cu atribufli precizate, ca in alte state europene, dezvoltarea institufiei fiind impiedicatl mpiedicatl politici centrall in statele medievale
lcritoriile stipAnite, de exemplu:
romALneqti.
,,1O,

.1:r3rl un tactor important al

a
i
t

iiir{i"".ffi r}ni.ii';,.fr #idi*ld,-i,[$:l:;tfi Franfei, Germania. Aparifia

t'-i"tt |""'#i;fl' fl liq 1::'t u i so c a I - eco oraserc
i

;O;;;;l;;

li

t<

"uu cieeLrea turl,

moderne. Astfel, orasul

,o.i"tJlii ;.d;;,irili'trj';?f:#,:11'Z:""i,'^!;;*!apreciazd.roruroraqurui in evoruria

Jaque Ie Gof in Civi

ffiiliI;:ill,Hilfat

pr

ffi

Iectuale gi artisrice.

rnirufl###*-*t**i*tll,,iffi fiq*ffi '

sr

In clomeniul viefii mentalc, i,r.l;r;;'i;;;;ron'i['rra.,l. ei inte-

-*?rfl1t'Xf*;",l1$fl ,f,:,ffi f fir,,..:rj* j,,,1,::*oruf iasraterormedievare Jirile romine s-au consrituir di; ilil;;;;;; fiiric in voiev<xtarc. .a insritutie,
Romdneasci si

,i,.#:i*r [i{'Hi;{:a-:ffifir-*#*lii.Hffi:*'iit"t in rranriiili""l'd:';x,l'fi:r.x:n'IJ;1?,Tfit:

rimitate

dominalia otomani. 8. Demonstreazi relalia de interdependenfi dintre puterea politici si biserici in societatea medieval5. Alianla dintre cele doui institulii fundamentale ale statului medieval se legitimeazi prin doctrina creEtini asupra uniti{ii lor in guvernarea credinciogilor, flecare cu sarcini proprii. Dupi ce in anul 313 crestinismul devine religie de stat, biserica se transformi in fo4d politicl - ,,stat in stat'l Pentru biserici era deosebit de importantl relalia cu puterea politici, relalie teoretizatd de Aureliu Augustin in lucrarea ,,Despre Cetatea lui Dumnezeu'l conform cireia umanitatea triiegte - din punctul de vedeie al Sfintei Scripturi - in doui cet[!i: cetatea terestri qi cetatea lui Dumnezeu, gi reiegind din care puterea laici trebuie si se supuni conducerii spirituale a bisericii. Puterea economici a bisericii a crescut, aceasta delinAnd pAnI Ia o treime din pimdnturile arabile din !6rile Europei de Vest, iar Carol cel Mare a legiferat zeciuiala bisericeasci. Aparilia papalitn{ii a consolidat biserica: s-a constituit sistemul siu ierarhic centralizat in frunte cu papa. Puterea laici utiliza autoritatea bisericii pentru impunerea autoriti$i; Carol cel Mare, dorind si renasci Imperiul Roman, s-a incoronat la Roma gi reprezenta alianta dintre Stat si Biserici. Biserica, vizAnd in stat un sprijin al siu, totugi pretindea la primatul politic, in acelagi timp, puterea laici care se iriteiea tindea si-gi subordoneze papalitatea, de aceea relaliile dintre biserici qi stat includeau atit confruntarea, cAt qi conflictul.
de

lj

taordova,

tu

oqtilor otomane la M6hacs (1526), expedilia din l5 jt in Molclirva a celui"mai mare sultan, organizarea pagalAcului de Buda (1540), trarrslirrrualcir tiriilei (1539-1540) in raia 1u P.arlat.imPunerea hegemoniei guprg principatclor tlunirrcne, a ciror dependenll kta d: inalta Poarti a sporit considerabil, indeoiebi in urura constituirii Principatului Transilvaniei. Raporturile lor cu Imperiul Otoman au c:orrtirruat sir aibi un caracter special, de.respectare a autonomiei itatale, in condi[iilc crci;tcrii ciepenclen]ei economicc gi politice. Principatele Romane continuau, potrivil vcchilor ,,tratate'l'incheiate cu Poarta otomani, si beneficieze, conform dreptului islarnic, clc regimLrl dar al aht (,,Casa picii"). Poarta otomand a incercat, in mai multc riirrclrrri, s:i sch'irnbe statutul de protectorat al firilorRomine cu cel de dominalie cf'cclivri sau tlc paEalAc. in a doua jumitate a secolului al XVI-lea se constati tocmai acest elirrt al l,oriii de a subordona cdt mai mult Jirile Romine intereselor otomane.
Ie qii crearea

tost nevoiti si faci compromisuri. 9. *Demonstreazi relalia de cauzalitate dintre Politica externi a Imperiului Otoman si instaurarea regimului suzeranitifii otomane in Tirile RomAne.' . Un rol important in relaliile internafionale'din Europa (]entrali 9i de Est il au tendin{ele^expansioniste ale Imperiului otoman care, incepind cu secolul al XIV-lea, ameninta Constantin-opolul, peninsula Balcanicd r;i princpatelc RourAne. Tirrcii otomani aqglatle maltrl european al strlmtorii Dardanelc (i f SZ) qi au inaintat in peninsula Ia,u Balcanici. In continuare, dupi ocuparea Bulgarici cle ciitrc turci (1393), conTruntarea din Balcani se muti la Nord de Duiire. .. DomniiJirii M-oldovei gi Jgii Rominegti au opus o rczisten[I puternici expansiunii otomanilor. Astfel, domnul Jlrii RorrAneqti Mirccr cel Ilitrin i repurtat o i,ictorie risunitoare asupra armatei turcegti la Rovine irr 1.i94, confruntarea insi a continuat. Domnii vladJep+, $tefan cel Mare q.a. au reugit tcrrrporirr sa apere independenli lirii, si evite transformarea ei in pagalAc, cum se intinrpliisc cu lirrile balcanice gi Uirgaria. in anul 1453 a arrrt loc cucerir'ea oraqului Corrsraritiuopol rie catre iuiii. U"r." of.rrsivl otomani condusS, de Soliman Magnifictrl inrpotriva rcgirtului maghiar, victoria

clinr..,' puterii politice a papah[n1ii qi marea schismi din biserica catolici. Biserica occidentald a fost mai aproape de puterea politici, laica in comparatie cu cea ortodoxi din Estul Europei. in atelagi-timp, a creat un echilibru piterii de stat, care a

tatolici igi piErdea autoritatea spirituali. comportamentul cleiului deseori lisa de dorit: urmirind imbogl{ir.u, i-u ajuns_ la comercializarea indulgenlelor. inceputul secolului al XIV-lea a irircar de-

rica avea judecatl proprie, sistem birocratic ramificat. Papji se implicau in viala politici a statelor europene gi in viala personali a monarhilor.-in anii ioge-nzo, biierica a organizat cruciadele medievale - rizboaie religioase in numele eliberirii mormAntului MAntuitorului din Ierusalim, promi[And iertarea picatelor si boeitii.

.!tupa- poartea lui Carol cel Mare, papalitatea a cdzut in dependenli de conducitorii laici: implralii Sfhntului Imperiu Iioriran de naliune g.r*aire rrumLu, h discrelia lor episc,o.pii gi papii. Biserica nu s-a impicat cu aieasti"situalie gi a inceput o lupta pentru eliberare de puterea laicd, initiind lupta pentru investiturd.'Apogeui papalitllii se va atingein timpul lui Inocenliu al III-lea. in ifara de posesiuni fuirciire vlsie, bise-

,,lrriirtitedeSuediagiOlanda'Aimplicat'deasemenea'rivalitateadintreFranlaqipuprin pacea antifranceze. Rlzboiul se incheia

ri.r rle
r I rr

.onru.liiliia;ff;; .{ilt-*a u u"iiri..itor dipi"*+ti franceze condusi cu Franla pu"a in 1655)'.resPectit'nicilria ,rr ai-c-11re catolici la de pace f"J;;t;j'"t *P{rat 'rrz-boiul de cardinalul rur"'"tit' r'"i"ti'f 24octom.rrrilrci
r Westfatia

habsburgice, care

ur'i"i*uiiiunle

.u..

(spani.a a mai continu-

" ia o a"ugust 1648' respectiv 6;il;;ii s-ausemnat qiiEtigtasl din ipaqiul germanic' situat,re.politita lrrie r648. In disput. * "I;;ii;;el in"favoarea' piin achizilii teri."ia,i"t p"'fitit", r)r,(.cum qi problema_u".ifi.l"ilfrarti
tuiinster qi.protestanli I"

c.ons^olidindu-qi puterei politicd, biserica

indei"'t?h11ffi'ls#ii:Lerman rimine-a aramli,t ii'*:1.:,ti"*':'1;i'rpractic germanlc se spaliui de suveranitate..Dincolo ,,",rdente, cu monarhi ..'"r^c'alprinl state germane qi-au mirit teninodificau frontierele mai multor stat...rroperre.-Unele Bruna.,iU.rtgufiri .ut. rtrriul (cazul Saxoniei

9i;;;il;^i

ptifitu

)rientale, incepi,nd rccatul Prusiei). S*.di";;i;l'

"J;:ifi:;;iiri^.'"-*irir""*;;;;".'. pi'"'i'ii'iril;"ld *;Ji;al ru"iii;i;;;'64il teritor;i##iliJ;"pia ,, serie de pozilii

r

Strasbours). Er" r..unoli".,la-;'fi;ii"$pt"at"fr6iita"'i' elveliene' nult, si sJstatua in pl* J;#;lit"tiiitut""tbnfederatiei

o Parte a Pomeraniei ulterior' in 1703' Germaniei' Franta a ob(inut Alsacia (fire oraeul aou*aita in fapt mai dea devenit

Rdzboiuldetreizecideanigipaceawesttali.".,p'it.iiitafirmareaunuiprincipiu cel al raliunii i^ buni masuri t*ii'uiut"i Richeiieu' consfinlit nou. a cdrei paternitate mondiale apoi al politl:ii e"rir;P;;; ii S-au de stat (,,raison d,etar,).f,.It principiu internalionale' ui'riiqii plincipariil.tioti a fost cel al echilibrului de'for1e intre suveranitatea itr"tiirbt'iniernagionale' Precum conturat si sermenii pii*; putere continentald' instau-

;;"1*;

statelor, eqalitatea r"' ltlliaYt#tttf sa' iana o .p6.a de PrePonderenli a

'il;t*;ipii^"r" it"tf' " h*t'ii

Epoca moderna

geograinterdependenll dintre Marile descoperiri 11. *Demonstrafi rela[ia de

"";iil,:tgru:.f#X;HEg'::'^p.::Y.-LurniiNoi'decitre'CristororCorumb (1498) - de Vasco da Gama' (r'sz),a drumurur *"Hffiff..-il;"i-."il1i.;"ioferii.ii 1521) si alte descoin.or,lrr.rtoiiil;i;;il e..ir*ia"Jt^.g.if'*'irSrs efectuarea periri, au dus tu o

Marile descoperiri g."gr"nJ.'", Luropene posibilitali mari de dezvoltare' de materii pri-.. e..ri.J;;;?;it;;.ductiei preliolse, iur qi argint, din America LatiToroclatl s-au intensitrc;fil;,. n6 recent descoperiti.l::ffi;illriir
a celei

occidentale' put"'niiia'-oii*' " *i'"';il't1'1;;i;;tt:i:X""fj:e inepuizabiJe surse imense debuEee Ei

J*.f,is
a.

Europei

mattile

-J.i"oit*bi;;".*;t

tip capitalist. o.zroltu.il pioau.li.i

;Jp monetur., t....itu-Lu'iu'a d* Iu p'od*ri;il5ht;;

ci, o intensa .on..n,Juii ilfiifi;ji mobil al activitllii. cercetarea.imbogllirii "

fzudal la cea marfar[ de ql', .o*.rirriu"i'u,, f*otiru, reinnoirea tehnologia orofitului' ca f.gi,i*"i..-.....iatii nelimitate mobilul derienit a a. fi"aiti'

firculaliei mlrfurilor

ei

r.t,iii.i.ii

avAnd dimensiunile unei adevirate confruntiri europene, a fcrst rirzboiul de tieizeci de ani (1618-1543) - o serie de conflicte intermitente ln Europa, izbr.rcnite clin motive yafatg: religioase, dinastice, teritoriale ;i comerciale. A reprezentat rnai ales o lupti intre Imperiul Romano-German, controlat de Habsburgi, 9i principatcle protestante
38

noii hirli hnr$ politice a Europei la mijlocul secolului al XVII-ea. In prima jumitate a secolului al XVII-lea cel rnai risunitor conllict int interna{ional,

10. *Demonstreazl relatia cauzl-efect dintre rivalitatca monarhiilor occidenta-

o"Ti3#;l,1',1'Jitllffi?iHiru'rXditori care abordeazi.conceptul9-:.ploflt, vizind in urmirea f' pt"Jta' p"titica mercantiljsti ce acesta un scop al actitatii einomice' de teritorii colonizarea ca: *!i"aL ;ii,iuloace acumutarea d. uogatii'jTi'i.,;ililii;;i; maritime; impulto*ij;i;;; ; n"''g"!iei a fost boeate in zlclminte d;;;; ;;t"ltu"u it'tttuntilismul eitr;t ;;;;ffi;;it atiti'.'uta;il;;iiti
sio-narea

primul curent de s#1iJ'{J;;ffi;:l^c}":1;';A;;;a' qi.r'eprezentantii sii: in apuseana d.;;J;;;t[rut

rrroductiei

El s-a dezvoltat qi aplicat in

rlrile lansate economic din Europa A'.gil"- w.'siur"ia si'T' Mun;in spaliul tranla - a.. de Montciii#iJr,i.d c;6ert;in
39

7
se urmarea cu orice men{inerea unei balan,te scop gi mijloace refinerea metalelor pre{ioase exceder, in inrerior: o?n-lretizatl.lntr-un aceasti perioadd balanla dezvoltar sau rarziu - in comerciall,

romaflesc _ D. Cantemir. mul dmpuriu - bazat p" Mercantihsmul cunoscut doua perioade: a) rirte-Jm"r"iJrt tt'o mercantilis-

."r;i;;;;;iirl"i;

,iirii*ii.ir]'

aceasta

9i tenomenelo. - prezentarea ."rit;;;dt"; pro^movat.in*ailffiH:;*:1;:r?.'.',';:#T::ltu*i ".ono.l*, u;;'ffi;':ii1"d^::::rlPtrve .-",,ii.'irr. Mercantilisinul a

".tir;';;i;;;;il::1*.'tilismulinlocuita u"r"", adicd, e. p,i, -LiJ""ii;fr " " "'u"i :HlflTl. i::t *-;st: ;fl#::,i'-'.'.'.'#?iiilf; ':"ilff ,H1ffii?"ili|i]-er._r-#X,,,1iffi "#:,#ii5.;

ffi

principala fc

partide liberale s-au formar in

[Fi,

;lgg6glp6ffiffggis}*r*x;:ffi ll rx[fi *#i*

,,.;:ili:
i'

xffi
t

,n.i'i"rii. ,iii.rlti'

trtr[11fi,,'1.,, trttittitr ,rare de

ruffi

*,i;aiii,"ii,i?",

il

:.,

if x:#1, In Marea Britanie, democratizarea , a rezrrlt ete*orari si

rdspindirii ideilor I ibl-"^ f

il if x tr f tlc rriata, 9i for.mglg consriruIionar..i"gru"irar#il;1.::l]i]lrtrri. .;n .,il ro. r a.i,o r tui ; ;,' I;l I : I i i :' ) : :ii ; J

lllf

ri#T#::i?,,:,T,.ffi ilH

ijrii

ji[!,:

1il:i,I,i::,',:'Jil:.,.,.#
;i

:t&

ffi

ft

lil

.,"rni

.;giri;6";rrii;
r"rrn

:t

a.

i.r"ri" ,"H[';i::Tf,l:ilj],iI.:|iii,: ociale si econott icc'

,,,, r,,1)ccs gradual de exrindere

co"nsranr

iiiri:r"!fi :{trir[*ilii:,ril..n#iirxto#ffi:f i!:ff l:r,x1l,gr;f rero;;;;"r,ii.T'i3iT3"fl:::l]'l.I',{l'l'r.r,,,",, ,iiir.i'li''i,i#Je, care

soucita

stitu[ii francer. ru !nrngrt

(l7rle), dar qi cele -1,'#,illr*jlii'lt'm;:il,:ril[ll:i::i;iiili,l:,:'.:t.','f"',T;il;;1;;; trei con_ 9i a.r""ir", ,.;;,::ll:'']"t,1,,1"

i-iiil;:,'"lll li:"':lii:,".,?l?;,':i*ry:ti': :i3:i1,:i,',tr'ol';""xt";"i' 'o'i.'i.,'lr.,;

politice

fo"H1,-.^*,

Iifitf

qi ale maselor

Tl'tffi$fffi;*.ii*rffi
;;;iJ[ii:f1i;jln'care
s

au tlctt'rtttir*rr r,,,,,,,r1,,],,,i,i).i.,1

.nru.t". a.-

:.:,,,:Etilg5tr#;iii1lff*i;gffi rn#iiff ;,,,,,..#",. iiili tli;,*.r,i;,;il lij :i g;[l pentru impdrfirea teritorii]or fi1;rffi lrffi,l#e:iii:L!ti:l::;:*11i.:: suntceled'iuil;r;i-"*p ,,.r,,,rtiii rr.,r,,,,r: al Europei r"m:n:m"lr,l,i#,1,,,:iit##ilt:$:,}.:+,:j;';'i3ll..1i:ffi
40

Intre 1710 gi 18i2, intre Turcia, pe de o parte, Rusia gi Austria, de altl parte ir()nincl separat sau in alian}I), s-au desfrqurat qase rizboaie, avAnd o duratl de rrl,ro;rl)c 24 de ani gi cu o mare parte a operaliilor militare desfbgurate pe teritoriul Nlrrlrlovci gi al Jlrii RomAneqti care au reprezentat obiect al relaliilor interna{ionale: { ,rrrrpania de la Prut a larului Petru Cel Mare (1711) s-a soldat cu un esec, dar a pus Irrtt'putul expansiunii Rusiei in Sud Estul Europei; rS,zboiul austro-turc din 1716l'l ltl s-a finisat cu semnarea in iunie 1718 a Tratatului de la Passarowitz, avantajoasi I'r'rrlru Austria care a anexat Oltenia (1718-1739), Banatul (1718-1918), nordul Serl,rt'i (1718-1739) gi o parte a Bosniei; in urma rizboiului ruso-austro-turc din anii l'/ -\6-1739, Austria cedeazd Oltenia qi Serbia turcilor. Armata rusl conform Tratatulrri rle pace de la Belgrad (1739) se retrage de pe teritoriul Moldovei; Rizboiul rusonrc (1768-1774) s-a finisat cu incheierea picii de la Kuciuc-Kainargi, care prevedea irrrbunitifirea situaliei Jlrilor RomXne sub suzeranitate otomanl. Austria care nu l,;r lticipase la operafile militare a ocupat in 1775 partea de Nord a Moldovei (Bucovirra); In rezultarul rizboiului din1787-1791 gi a Plcii de la Iagi s-a fixat grani{a dintle Imperiile Rus gi Otoman pe Nistru, Rusia oblinind intregul !6rm nordic al Mirii Negre; In urma rizboiului ruso-turc (1806-1812) qi a Picii de la Bucuregti Imperiul l{us a ripit linutul dintre Prut qi Nistru, denurnit in 1813 Basarabia. RivalitAtile marilor Imperii in Zona Balcanici a continuat, principatele RomAne, cu exceplia teritoriilor aflate sub ocupa{ie striini, reusesc si Ie puni in fala faptului implinit qi si constituie un stat na{ionaI la 1859 prin dubla alegere a lui Al.I. Csza, iar prin rizboiul de independen\d (1877-1878) si-s,i oblini independenla de sub suzeranitatea otomanl. Teritoriile aflate sub ocupa{ie striind se vor uni cu Regatul Romdnia ia 1918. 14. Demonstreazl legitura de interdependenli dintre suprimarea autonomiei Basarabiei (1828) 9i intensificarea procesului de rusificare a acesteia. Teritoriul dintre Prut qi Nistru anexat de Imperiul Rus in 1812, numit apoi Basarabia, pini in 1828 a dispus de o autonomie limitati, in l8l8 fiind promulgati legea,,AgezimAnt privind infiinfarea regiunii Basarabial Insi peste un timp {arismul a recurs la suprimarea treptatd a autonomiei, deoarece aceasta contravenea politicii de integrare a Basarabiei in Imperiul Rus. La 28 februarie 1828 prin legea larului Nicolae I ,,Aqezimintul din 1818" a fost anulat, fiind promuigat unui nou, prin care autonomia Basarabiei era suprimati. in conformitaie cu noua lege limba oficiali in Basarabia devine limba rus[, cea romAnA fiind indicat[ a se utiliza doar in caz de necesitate. Prin noul ,,AgezimAnt" legislalia ruseasci se extindea, Iimitdnd sfera de acliune a celei locale. In funcliile de stat (judecitori, clpitani, ispravnici etc.) sunt numifi func{ionari ruqi, iar cei romdni sunt eliberafi, astfel limitAndu-se accesul populafiei bigtinaEe, care neclrnoscAnd limba rusi, nu se putea adresa direct la autoritate. Limba rominl este scoasi din lucru de cancelarie, iar la 1833 a fost scoasi din uz ca limbi oficiali din toate instituliiie. Doar in biserici limba romAnd s-a mai rnenlinut un timp. Dupd 1828 procesele de rusificare s-au intensificat, dar ele s-au ciocnit de rezistenla popula{iei autohtone, care s-au pronunlat pentru menlinerea limbii romAnr in qcoali, biseric[, administrafie, justilie. Prin revendiciri gi demersuri s-a cerut dreptul la instruirea copiilor in limba romAnl, asigurarea procesului de invilImint cu manuale in limba romini. In 1836 in rezultatul nemulpmirilor gi a protestelor Senatul a fost nevoit si introduci utilizarea limbii romAne in organele administrative gi judecitoreEti. Deqi rezisten{a s-a manifestat la toate categoriile sociaie, satul a fost cel care a pistrat graiul ;i traditiile, fiind mai pu{in decit oragul afectat de rusificare.
;\;,roPi111.

Irrtrr rrnrile puteri pentru agi impune dominalia in Europa de Sud-Est Ei Orientul

{,r,

41

j-:,

, is,lEemonst ,"g;.fi
aa,,,'""".r

[#H f ]? [j h:# : I la 24 2 3i.' Jo,i,H re.i i Mor ovei de ianuarie tssg) "retr s-a riliil, ,"gti. ar"*,{aiJifl:A;,"*t;+f i,ll ffi:,,:d-e puse in aplica.
rmportant spre ".1,#:i ul
g, r

S[,iiTtlJi

iifr ff

"fl fl fx""lj.::ff

*ff

s1

ffi #"*:""ternipromovati,
d

Moldovenegti, iar la 27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu RomAnia. lrrirr rrr.rnare, revolufia rusi a fost unul dintre factorii care au dus la intensificarea lrt1. ,rr ii pentru autodeterminare din Basarabia gi realizarea acestui drept.
l h,rrrot r atice

Epoca contemporani
17. Demonstreazi interdependen{a dintre politica expansionisti externi a
I

;:"T.',f 1T:'

*f+ll;,:r,u*i*r,sffi-*l**Tt*li-H#:*,#ffi **i."*m:li*Ilffi:tr,nll*i' i*ft*rrffi,,rffi

j;**;* j1ffi

lltSS qi crearea RASSM.

l

9r comercia], ce au A fost promule,

ei

i.':J.?,Tl"di:ry:::ff ,l.fr:+#f il'fi,irtiiiliiiii:;f,,h?u.*ecuvechea r"'i *p#iii;:ffiIjl.Pj?frietari riberi pe a^r' primiif;;i;iTllfljjlj;I:lTl,g:

ffi

5}#,iiilT!;t*l:mtg[*[f$

lr rtlt'tcrminare a popoarelor, nu a recunoscut Unirea Basarabiei cu Romania, urmirind r.r ;i extindi teritoriile in Europa Centrall qi de Est. Din punctul de vedere al comunigtikrr Pavel Tcacenko (I. Antipov), S. Timov (Sol. Tinkelman), Gr. Kotovski, Ion Dicescu l)ic (L Canton), Al. Bndulescu, T. Diamandescu, A. ZaJik,T. Popor,.ici, A. Niacolau, T.

)upi instaurarea puterii sovietice in Rusia gi crearea URSS, Statul Sovietic a pro- inilial la nivel propagandistic, ulterior si politic - ideea exportului de revolufie 1r ir instauririi comunismului in alte !Ari. Rusia Sovieticl, deqi a proclamat dreptul la aunrovot

:5!f1*ijil#f#hi;HH,li##:H#i}ii#;*rn'm'r"#n,*jli*r lamant: primar, secu

'di;#;:ulfif.'ffi:i:t*ffiH:ate

Nffimwg**g*m*;m
dintre revorufia rusi din rerT
ei migca_

i,1*1{if{titt::t*f*t?+i*ii;,,"i#,?ij:l*f :[1#';f [ri[#"h

;hlii$i,;:rff

ii{:ff

ii"r::*iri:it:,ff ',ili*"nm"ffi tfr L# ffi l::}[;ifi.'*::Ifi r:,i#xi.:i,6*;irft

:":.mi1;;Hilir:

,tgil5g5ifrfl#{#itr;g#5#,x*,'T$ii,$ii.'i:i#

t.lrioran, iniliatorii creirii unei Republici Moldoveneqti, aceasta trebuia si joace,,rolul rlc lactor poiitico-propagandistic pe care-l joaci Republica Bielorusi fa$ de Polonia ;i cea Kareli fatr| de Finlandal astfel prin crearea RASS Moldoveneasci se urmdrea r'rcarea unui ,,cap de pod" spre realizarea planurilor expansioniste sovietice - ocuparea Ilasarabiei. Din aceste considerente, la 12 octombrie 1924, Comitetul Executiv Central tlin Ucraina a decis constituirea RASSM in componen(a Ucrainei Sovietice. 18. *Demonstreazi rela{ia de cauzi-efect dintre ,,Noul curs" a lui F.D Roosevelt i;i depiqirea crizei economice de citre SUA. Marea crizd economici mondiali, de supraproducfie, s-a manifestat in principal prin sciderea dramatici a prelurilor, care a antrenat o puternicd contracfie a valorii producfiei, stoparea activitllii intreprinderilor industriale, cre$tere bruscd a gomajului gi a falimentelor comerciale sr industriale. In conceplia lui Franklin D. Roosevelt, preqedinte al SUA (1933-1945), fenomenele de crizi nu puteau fi inllturate decat prin stoparea sciderii preluriior qi cregterea profiturilor. Prin programul ,,New-Deal" - ,,Noul curs" implementat s-a recurs la suspendarea convertibilitilii dolarului in aur, dolarul devaiorizandu-se cu pani la 500/o; controlul prefurilor, al creditului, al puterii de cumpirare, remonetizarea pa4iaii a capitalului. Totodati, statul a subven{ionat industria gi a finanlat lucriri publice prin imprumuturi de stat de la binci, redresand gi qomajui. Programul lui Roosevelt a fost apreciat drept ,,unul din proiectele cele mai revolulionare 9i cele mai importante in vederea controluiui industriei ce-a fost vreodati elaborat in Statele Unite': Politica marilor investilii publice practicatl din 1933 a ameliorat infrastructura lerii $i a condus in cele din unni la cregterea productivitilii. Aceste acliuni au mirit puterea de cumpirare a populaliei, au revigorat activitatea bancarl gi au ajutat numeroase intreprinderi si-gi reia activitatea. Astfel, economia americani, treptat, a depigit situatia de criz\,. Economia americani a atins in 1938 nivelul din 1929. 19. Demonstreazl relafia de cauzalitate dintre politica expansionisti promova-

t[ de URSS
Dupi

gi semnarea

tratatului Molotov-Ribbentrop.

venirea lui L Stalin in fruniea URSS, accentele politicii externe sovietice se de-

ffi
42

piaseazi, treptat, cle ia,,rel'ol4ia mondiald'la ,,ideea constrtririi socialismului intr-o singi constituirea unei zone de influenll sovietice - ,,briu de securitatd' in regiuniIe apropiate frontierelor LTRSS (ideea progresivei inlocuiri a ,,incercuirii capitalistd' prin ,,incercuirea socialistd' - a exportului de revolufie) si folosirea contradicliilor dintre lIrile capitaliste pentru a impiedica crear-ea unui flont antisovietic. Venirea nazigtilor la putere nu putea decAt servi interesele URSS: atAt timp cat Hitler igi fixase ca obieitiv emancipa-

guri !ard'

43

-##.*+$*m,r,ry*g'*l,*rsffi
posibiJitatea o.n'n

tatatului o. ;:i":{:?1li:l*".:'yt"r'e It'tintrea stafu-ouo- k,L"flr:s,

ceea ce imprica conrruntarea cu

11

lrrIrrr,rl scoaterea trupelor sovietice din Afganistan, a indemnat statelc socillislc

si1

_ Anul 1939 a ar doui

obiective ale

putul constituirii d boiului intre tirile.r"ll,i,i*"iIX j'1-t" t, trontierele de vesf ale URS.i

**fitt*d#****od;*t:;l*rtffi
,uxltul u,';;.X1"''*ff:*U::*lf;i' ""'i. i",alifilrll,l?',1"t"r",1,'#ftfi3
i,.f,?,|.jffi

Malta, a avut loc intalnirea dintre M. Gorbaciov cireia liderul sovietic a declarat ci nu va folosi forla pentru menltrrlr t':r rcgimurilor comuniste in lirile din ,,lagirul socialist'l afectat de migciri revolurrr,rrt' 1i urmat de dezintegrarearegimurilor comuniste. Victoria for(elor democratice f lr rltrr slrrlcle ,,lag[rului socialist" a dus, la mijlocul anului 1991, la autodizolvarea CAER 1r ,r t )'l'V. A avut loc treptat diluarea diferen{elor ideologice, apropierea celor doui tal,r,rt., t olirpsul regimurilor comuniste, transformarea lumii bipolare in una multipolari
ql t

tf ilr11,r lir Propria ,,perestroika'1 ' I ,r .l l clecembrie 1989, pe insula

, llrrsh, in cadrul

*#fi*#*il*r{'#fi,ffi*$$}$ffi rrori.tiJriiJffi;j ,,ifils,jt

de la Marea Baltica'la Marea Neagrr,.onu.r'.'9'e de influenti n d as up ra,, u nor rran s ro Es ronja, L, li
a r'i p"'i, i r,t-"'r*ffi ^' d i re; ; ;;-.;i l :"',*' citre' Uniunea sor .n"-;;:'il;::''g: 4 zo'

f#,

'

p re ved e

;*ni

*'mXTf ltfl'f

j if

:f":'I"",*xi:l'-,r*er*H*]lt*?""fi1Hi1*ffi
._...Majoritatea.tiranilor din RSSM nu dorear rnrfrate de starul

rnu$"*,r.,,,*

22. Demonstreazi, rclatia de cauzalitate dintre miscarea de eliberare nationali rllrr a doua jumltate a anilor 80 s,i proclamarea independen{ei Republicii Moldova. nalronala se regases( regS'sesc in migcirile de renaqtere l'rcmisele apantJel l'rcmlsele apariliei rderr ideii de suverarutate suveranitate nalionali or.ral5- care in RSS RSS Moldoveneascd a luat amploare amoloare in a doua doua j ium5:tate a anilor 80 ai sec. rr,rlionall, \ X. Miqcarea de eliberare na{ionali avea loc in contextul miqcirilor de eliberare nalional[ , lt't lansate in intreaga Uniune Sovietici, dupi lansarea de citre M. Gorbaciov a proiectelor ,lt' rcstiucturare gi li=beralizare a vielii social-economice si culturale. in RSSM migcarea de r ('nastere nalionali punea accent pe reintoarcerea la valorile na{ionale, cunoasterea istorit'i irclevirate a neamului, oblinerea drepturilor politice gi cetifenegti, afirmarea identitilii rrirtionale etc. in primele rA.Lnduri ale acesteia era intelecfualitatea progresistd a Republicii. t )n rol important in migcare l-a alut Migcarea democratl in sprijinul restructuririi, creatl ll 3 iunie 1988 gi Cenaclul ,,Alexei Mateevicil care au inaintat cererea de a proclama limba nraternl limbi de stat gi revenirea la alfabetul latin. Totodati, in sensul democratizS,rii viefii politice, este importantd apar{ia formaliunilor politice care negau monopolul politic al l'artidului Comunist: la 20 mai 1989 a fost creat Frontului Popular, in cadrul Congresului

1t

,.l,rr

litul rizboiului

rece.

;1i?ffi:$,?#;rifi

il.';P'i'i,1.T Lililiii:?: gJl;* ill H;ir' i': :I ltii j;,! i l: o.r.,i ,r"pi,.i,i.in-'s;ffi" a'i['r', a,;'.ffi::: si Eitreirur Ii,X;,ii11,.,,,,', recrivizare 22otj (is t#l,f: prut dintre rr;rr;i;;i;H"";t:,i!,l.ll:lii_"I" qi Nirti;r.r..;l atunci peitel;;:;;#iil,tirt:ifl1jr:,;l1i-r,1.,i,,"rri, i,. in r',-inn"., i te4e _ in cothoz. i, a"."r6.il'il?;':;#::r:11,Y: t.:",ll"a sralinistd a rncepur 30vo, sd se i:::.1: runi au rost ro''ut' ffi:T:::"""?:':":r';:l-i,'ut,- tz'ii''li"'ei""aa'ii' in 5-6
i ] :,

i#:

SY

t:90u,

sovieric: sa inrre jn
de a infrico;a

;;il# u'*,i, i.."" il' i

raiar",r*riil

supund.poliricii de colecrivizare, 1e :..sa sr renunte Ia bunurile obii;;;;;ri;

gitu{;rlztoi^ulrr r"."t:t"tut'a

E:riii:"*ii ilti'Jt",lffi de cauzalitate dintre noua mentalitate

politici
9i sfar_
t

Kiil:'xiiil,3.ff

tn economia mondiala; integrarea t'conomiei ..r;"i;;.. Ia folosirea roui.til. tut:J#:1ff::l"r; aete'minat in pi#;;i:r*lunlarea i; toI:i:X ,,N;r. ,".ri"iit'ut. poriti.a,,n Ior de cooperare, a unei l^'l.tl!1ltl crjticilor la ar a';;r' i;, I i, #"iT.'ji.l'!il* pr a n ex te rn u. #,iil; I c..u,. i j.: :i :l1ri :t:J?

r.l::.d" ai.i.,g.,"i;fm::r",::.tl*:fr*,,:r".t"t':il;.Jl:.$ifiit:;ni;:;;"?;::
U

concept, pus la baza politicii externe sor *^ -,,"ry, in frun,* uflis incepanrl cu venirea lui M. Gor_ - "x"tJ';#;i,tt#."t^?vietice menta li a te pol i -baciov g irea con fru n ;;; ;i;i.^r'Noua

numeroase"rii""r,,i,ili.i::11..r,._:i:,:f

l*::lm:f t:,ffi#l*#,:f,i,,fi

:f

constitutiv formulAndu-se obiectivul suveranitilii nalionale. Prin initiativa reprezentan{ilor miqcirii nalionale la 27 august 1989 la ChiEiniu s-a desfbgurat Marea Adunare Nalionall, care a adoptat hotlrArea de a acorda limbii romine statutul limbii de stat qi de a reveni Ia grafia latini. Sovietul Suprem al RSSM a adoptat doui legi prin care se instituia drept limbi de stat limba romA'n5, (deEi cu denumirea de ,,moldoveneascd') gi se revenea la grafia latinl. Alegerile din 25 februarie, apoi din 10 martie 1990 au ac{ionat amune in direclia materializirii ideii de suveranitate. Parlamentul Moldovei a adoptat la 27 aprilie 1990 ,,Legea privind drapelul de stat - tricolorul". La 23 iunie 1990 Parlamentul o adoptat ,,Declaralia cu privire le suveranitatea Republicii Moldova'i Republica Moldova a urmat cursul spre desprinderea de structurile perimate ale URSS qi spre oblinerea independenlei de stat. La inceputul anului 1991, Parlamentul Republicii Moldova a reugit si respingl desfrEurarea pe teritoriul lirii a referendumului unional in vederea suslinerii asocierii celor 15 state egale Ei suverane in cadrul unei confederalii. in zilele de 26-28 iunie 1991, la Chiginiu a arut loc Conferinga Internafionald privind ,,Pactul Ribbentrop-Molotov gi consecin{ele sale pentru Basarabial In Declaraqia Conferinfei se condamni injustiliile comise prin pact gi se cere inliturarea consecinlelor lui. La27 augast l99l la Chiqinlu a fost convocati Marea Adunare Nalionali, la care au participat peste 600 000 de reprezentanli ai tuturor raioanelor gi oragelor Moldovei. La cererea Adunirii, Parlamentul avotat,,DeclaraSa de Independenfi a Republicii Moldovd' qi a adoptat imnul ,,DegteptI-te, romindl Primul pregedinte al Republicii Moldova a devenit Mircea Snegur. Prima fari care a recunoscut independenla Republicii Moldova a fost Romdnia; in scurt timp, independenla a fost recunoscuti de peste o suti de state ale lumii. Astfel, prin voinla Ei acliuninile reprezentanlilor migcirii nafionale, Republica Moldova a ob{inut suveranitatea, independenla qi a revenit la limba rominl qi grafia latini. 45

44

I
**-",
rrr,rl, lrln(l dat dupi rispindirea acestor popoare, care formeazi o mare familie etnoIlrllvtrtit ii, din India pana la Oceanul Atlantic. Formarea marii familii etnolingvistice a !rqt lrl('r'l)rctate prin cele mai diverse teorii.

fr:, l-i:iixr* so "su,, .u ro,i j..-;;: in, ai eo, ;."#lil iil,,",.fl ,ff #1, :.* f x:T;;,:;*iil*#d#il'l;1gi1,,;1,g:i#33 ;i*f
m
re

r ,rrr r<'viirsat
(

) l)ilrte dintre arheologi, printre care Marija Gimbutas, G. Rachet, sunt de lrtr('r('cir leaginul indoeuropenilor ar fi in stepele ponto-caspice, de unde acegtia
(

spre Europa gi Asia in trei valuri. Primul (4400-4200 i. Hr.) qi al doilea l.l(x) .i200 i. Hr.) au afectat cu precldere Europa, in timp ce al treilea (3000-2800

blican a Declaratiei

-*l*fi*H*t+[**$l:}:+,'l:l
ma de guvernare,'dec

Transnistria

Nedorind sd

a;";;1':9?tcd

rer

suveranitatea

fif,;jru=ruffi l,kfl*ffi

rJ:t;;.;13,,.;:fr

q6ff

n:s:.r*r,.m*#"*,lr**itt'**l++*r,,,irfi
t,

9[iii!it3::u'u'r**srtuat'pemJ"ui',hfiiKllll,f , In pofida apelului

,im ",l.,*:*ttig*i:l:

!:,'n::ra3sep,embrie

f,*#f

I I lr. ) rr afectat profund gi Asia. lrrtlifbrent de punchrl de vedere adoptat, datele arheologice arati clar ci in eneoliticul lrrr.rl ;i_la incgputul epocii bronzului au awt loc mari migciri de populalii gi schimbiri , rrlltrrale profunde, implicAnd qi transformiri etnice. iin ceea ce priveqte istoria rominilor, ,r lrrrrt nagtere marele neam al tracilor, considerat de Herodot cel mai numeros din lume, r h rpii cel al inzilor. Procesele etnice rezultate in urma migraliei indoeuropenilor pe contirrt'ntul european au stat la baza constituirii popoarelor europene moderne cu limbi specilrt'c indoeuropene, printre care limbile lifuanianl gi leton[, rusi, bielarusi, ucraineani, isl,rrrtlezi, dNrezA, norvegiani, suedezi, irlandezi; scofiani, spanioll, portughezi; francezd, sloveni, sdrb5,, croatd, bulgarS, poloni, slovaci, cehi englezi, germanl, flamandi, bretoni, rlllian[, romini, urdu, persani, kurda, armeani q.a. 2. Demonstrafi rela(ia de cauzalitate dintre condiliile geografice gi principalele

*ru*fi,*xffiffi:*,mm.+|,,

rrcupalii in Orientul Antic. Civilizafiile Orientului Antic (sf. mil. il i. Hr. - inc. mil. il i.Hr.) s-au constituit qi s-au dezvoltat in bazinul unor mari artere fluviale: cMlizatia egipteani - in bazinul rAtrlui Nil, cea mesopotamiand - intre Tigru qi Eufrat, cea indjani - in bazinul riului Ind, iar cea chinezi - in vecinltatea rd'urilor-Huanghe Ei Yangzi. in condiliile climei tropicale i;i subtropicale, caracterizate prin temperaturi inalte qi veri secetoase, mentinerea vielii se putea face doar in apropiere de sursele de api. Deoarece culesul gi vAnatul nu mai puteau oferi suficiente alimente pentru populalia al cirui numir era in crestere, principalele indeletniciri care puteau asigura cantitatea suficienti de hrani erau agricultura
irigatd qi cre$terea animalelor.

***+*4'lmml**g**ffNuftffi
*ffi

Din lucririle lui Herodot qi Diodor din Sicilia aflim ci agricultorii antici cunogdupi anotimpuri, cursul apelor, schimbdrile climei, miiura, inregistrau 9i parcelau terenurile, frceau planurile gi calculele marilor construclii agricole, reglementau distribuirea apei, reugind si oblini o bunl orgaoizare a agriculturii. Printre culturile
teau, cultivate in Orientul Antic erau legumele gi zarzavaturlle, cerealele (orzul, grdul, orezul, susanul), fructele (curmale, mislini, piersici). Astfel condiliile geografice ale civiliza{iilor Orientului Antic au determinat direct preocupirile economice ale populaliei. 3. Demonstreaz.L relatia de cauzalitate dintre asezarea geografici a Greciei gi

il,*rs#:di;uinl*:$#:r":,u.g;xft

1;$11;ffi
gi constituirea

Epoca antici

colonizarea greaci in epota antici. Elada se situa in partea de sud a peninsulei Balcanice, pe insulele din jurul ei, precum
sunt inguste, amplasate intre lanfuri muntoase - condilii neprielnice pentru o agriculturd bazati pe culturile cerealiere, necesare vie(ii de zi cu zi. Aceste condilii precum gi cregterea demografici, dezvoltarea megtegugiritului ce necesita o piafl de desfacere, inegalitatea sociali, conflictele dintre cetlli, introducerea ostracizirii - exilul pe 10 ani - de citre Clistene i-au impus pe greci si caute piele de desfacere a mirfurilor - vin, ulei, ceramici, unelte, arme etc. - qi de unde sd, cumpere grane, metal, lemn gi alte materii prime. Astfel, intre cca. 750 i. Hr gi 550 i. Hr. s-a desfhgurat ampla colonizare a tlrmuri]or Mirii Mediteraniene gi a Mirii Negre. Principalele metropole au fost Atena, Milet, Sparta, Corint, Megara. Printre coloniile create sunt Siracuza, Masilia, Bizag, Sinope, Tiapezunt, Olbia, 47
9i pe llrmul de vest al Asiei Mici - principala cale de comunicare intre polisurile grecegti fiind marea. Relieful Greciei este preponderent muntos, lirmurile - crestate, campiile

*: jf, ip::l:iH fi "?:, [dii:,#,::.l"m*j:*Ix, T:; *: ilt*:;*.j,:."|I14,,*"tn:r;r,i.,;*i;r ilr niff iri, :eren ffiT i, iuL*i, r:tln:il*ii: , Jii,,, r ::,*y, ;,l,"fj #i",?::f I#.1 jiHffiilft :.,{i,#a:Hji.T,;:,?:t ffi *:TI: ;jTff::?f mele Tt[,!?,trl:ifi1; de indoeuropeni .st. .orr",ii-

r,ru;;.f,:i,mlt*ffi

fliffX6:;::::*f#JJ,,#

Indoeuropen ir^l;;rrrlle?iita-,in p-.., extrem d primelor pgpb*" ale e irn^Portant rn cadrul r--r'a!:vr ae antichitigii, PUPUare a" antichuagu, noii veniti cristaiizirii cristaiizirij veniti fi;;i': ?::":frtf,""'" 6i.,r r-"'"LPUrrallr in

l. Demonstreazi relafia de cauzalitate dintre popr?1j:: irrdoeuropenizare ,111"9^:y.p"rr..*i"-porane*. :,r.op"rr. iort"_porane*.

"rii.f,

46

*,.xft .x'n fl **fi*'t"ffit*;*il*:i,,;tiilrr,ffi #Tffi

fi i,?.':f#t1##ft'ffi ft lrf-**fi+lm,m.:i",,..m*::

,' popula{ie urband mai numeroasi, mai umani qi mai realisti, care tinde spre lrl" r t.rtc t'r.onomicd $i politice, iar prin acestea - s,i spre cea a crealiei culturale, care a n,rll('r'c unui nou avant spiritual: cel al renaqterii, 'lirt (r. I )cmonstreazi interdependenfa dintre monarhiile absolutiste qi evolu{ia soI',,,,r, rri.
r

lllillii

rnedievale.

i,HrfiT[t1+tiilit*n:fffi

ffi{#},ffi

iffi *ltr

i\lorrarhia absoluti reprezinti o nouS: etapi a evoluliei unor state europene, care rrrrr r r'rlii rnonarhiei stirilor gi care a cauzat un 9ir de transformiri in societatea mediev,rl,r Monarhia absoluti se afirmi in condiliile declinului relativ al nobilimii in raport r rr lrrrrghezia, regele reprezentand astfel un factor de echilibru intre cele doul categorii ,,r,, irrlc, fblosindu-se de infruntirile dintre ele pentru a-gi consolida puterea. Regii col,rl,olcazi cu nobilimea, pe care o indeamni insl si vini si se stabileasci la curte, unde lr,'rrcliciazi de privilegii, dar poate fi bine controlati gi transformati dintr-o categorie ,l, r'iizboinici intr-o clasi de curteni, dependenfi economic gi politic de rege. Totodate, r,'1gii apeleazi la burghezie care, prin cumpirarea de titluri, se transforml intr-o noui rrrrf rf ims - de roba.In Franla, Anglia, Spania centralizarea politicd a reugit in secolele X V XVI, conducand la inchegarea unor state solide, in care puterea este concentrati in rrriinile monarhului Ei ale apropialilor sii. Regele a rimas singurul care are dreptul de a ,la legi, de a fi judecitor suprem, de a stabili gi percepe impozite, de a bate monedi, de ,r numi funclionari in teritoriu, de a avea armatl gi de a conduce politica externl a firii. t jrr alt mUloc de a intS,ri puterea centrali este asigurarea controlului asupra bisericii.
f

Epoca

medievari

-"''r

us ra acest evenir"''rt a otsparut din

viali;til,if;ij'
in
Eru r Mediu

In Franla gi Spania regii au preluat controlul asupra bisericilor ,,na{ionaldl in Anglia s-a rrjuns la ruptura cu Roma, in timpul lui Henric al VII-lea- Aici regele este capul suprem al Itisericii, iar religia de stat, cea pe care trebuie s-o accepte toli supuEii din regat, este anglicanismul. Rimas medieval prin unele dintre caracteristicile sale, statul absolutist are insi o serie de trisituri noi - impozitele regulate, birocrafia profesionisti, armata regulati, un anumit progres spre laicizare * care fac din acesta inaintagul direct al stahrlui modern.
7. f)emonstreazi interdependenfa dintre

firimitarea feudali

qi rizboaiele me-

5, Demonstrprrt

dievale.

;;i,#iffi

*tf{F,T#ilH,{i[
sm

*fffi dfl+.,ryfi***xi

#l*tiffi

ff ;-,, ::::,ui

L,;f

fr ,li,

;;"#'j1,1ii.fi

*pr*;,,affgfia$ffi{flf*-:ffi ,ili,*irktil*1;
ry,:;x11gfl:u,[i:rt','nr'#;rtfi
4g

***:$,un,fiiffis*pgffififi1g.
_"vurrr(r rrayatnlc din cr

De la mijlocul sec. IX, autoritatea regali incepea si decadi. Are loc consolidarea puterii feudalilor locali, care se desfrEura in condiliile unei economii naturale flri legituri stranse cu alte regiuni, ceea ce favoriza concentrarea vie(ii social-economice qi politice in jurul unui centru regional. Comilii, care inilial aveau doar funclii administrative in Imperiul carolingian, au inceput si-gi transmiti funqiile Ei posesiunile urmagilor lor, iar feudalii care ocupaseri pimanturile obgtii nu mai aveau nevoie de o putere centrali puternicS. Punctele fortificate de tipul turnurilor sau castelelor devin la sfarqitul sec. X si in sec. XI centre de putere pe plan local, care scapi autorit[fii principilor teritoriali. Exercitarea justitiei, preluarea taxelor gi vimilor, tot ceea ce era considerat a face parte din ,,drepturile regaliene" este acum prerogativa acestor seniori locali, care reprezinttr in zona lor singura autoritate cunoscutl gi respectati. Posesiunea fieclrui mare feudal devine un stat aparte de sine stitltor. Marii feudali - ducii gi conlii - ajung si se considere egali regelui, regele fiind considerat doar seniorul suprem - ,,primul dintre egali'i Acest lucru a avut loc in cazul Franlei, dar gi al Germaniei, unde puterea regelui inilial era puternicd, insl dupd ce regele Otto I a cucerit, in anul 962, Roma gi s-a proclamat impirat, marii feudali treptat gi-au oblinut independen{a. Feudalii s-au pozilionat in diverse tabere in lupta pentru putere, ei tindeau si-gi extindl teritoriile feudelor lor pe seama altor feudali mai slabi sau pe seama vecinilor. Pentru aceasta aveau nevoie de armatd qi de pimanturi oferite drept feude vasalilor, care aveau obliga{ia serviciului militar in favoarea seniorului. Aceste circumstante, precum gi ciutarea gloriei militare, apirarea onoarei, constituirea unui cod cavaleresc au cauzat in Evul Mediu timpuriu numeroase rlzboaie interne intre diferili seniori, dar qi expedilii de amploare, ca cruci-

49

.'r-

-*ettiltr

7
ffi .li'iHi:l.iffi

**f*#,ni*m"*alt*;**+:i,**,*i*;s:,r f,-"s*r",{*';'i,*,x*lii*,m *'*r*r*,.:"r*#nf *,T?;i,T,,l}lll*:,*Tentarearesraturui

r\ r I rt rrlati, agadar, pe structurile celor doui Principate, biserica este totuqi un facfrrr ,.,,r.rrliul in menlinerea solidaritllii qi in congtientizarea identitilii membrilor conrrrrrrr.r{ii ortodoxe, in fala ameninlirii Islamului gi a prozelitismului catolic. Ea este o lrtr,,.r rr ;r de stat, cu rosturi capitale in conservarea qi cultivarea fiinlei etnice romi.negti lr ril .rl)irrilrea independenlei statului, mai ales cAnd este pusi in primejdie qi credinla r rr t,,tL rxil. in sfdrqit, ca factor principal de culturl in Elrrl Mediu, biserica a ap5:rat 9i cu
lrr

g#sgpg11fssfffi6$fi
mHffi :*ffi

mH,ggpgg*
#ff*fi#rixffifi:,#l*tffi

r.,,1(,irrrne

civilizalia romAneasci, dezvoltati in spaliul spiritualiti$i bizantino-slave.

Epoca moderni 9. Demonstreazi relafia de cauzalitate dintre revolu{iile burgheze qi sisterrrul social-politic din epoca modernl. Scopul revolu{iilor burgheze a fost asigurarea dezvoltlrii libere a societifii_in l,,rzir piincipiilor politice moderne, respectirii drepturilor naturale ale cetilenilor r.zii - au pregatif terenul pentru afirmarea rela{iilor capitaliste. Ele au stimulat r orri;tiinta popoarelor, incurajand lupta lor pentru inlocuirea rela{iilor vechi cu cele ruoderne; in larile coloniale apare conflictul dintre tendinlele de dezvoltare de sine stiitltoare a economiei, vielii politice qi spirituale nalionale si domina{ia striini. l{cvoluliile burgheze in epoca modernl gi-au indeplinit rolul de factor de progres, prin instaurarea structurilor moderne, care permiteau dezvoltarea liberi a econorrriei, organizarea politicd ce garanta drepturile omului, suveranitatea poporului. Au fost puse bazele nafiunilor moderne, ale unei civilizalii qi culturi inaintate. Rezultatul revoluliei engleze in plan politic a fost afirmarea liberalismului qi constituirea monarhiei constitu{ionale, al celei americane - inliturarea dominaliei colonialc gi constituirea SUA cu un regim politic democratic, al celei franceze - inliturarea vechiului regim 9i inceputul unui gir de transformiri pe plan politic - trecerea de la republici la monarhia constitulionali gi revenirea la regimul autocrat, dupi care si izbucneascl o noui revolufie, in 1848, Ei sl instituie o noui republici la care va reveni in 1871, dupl inliturarea celui de-al Doilea Imperiu Francez. In alte !iri, degi revoluliile au fost inlbugite, acestea au pus inceputul unor profunde transformiri social-economice gi politice, au punctat necesitatea reformeior, autrezit conEtiinla
t

1r

srrveranitilii poporului. Primele revolufii moderne

englezi, americani, fran-

*ffiffiffiffi

50

nationali. 'ffi. Demonstreazil relafia de cauzalitate dintre migcirile nafionale din secolul aTXtX-lea gi afirmarea nafiunilor europene. in prima jumitate a sec. al XIX-lea, are loc afirmarea na{ionalismului romantic. Repreientanlii curentului - I. Michelet, G. Mazzini, N. Bilcescu - porneau de la ideea ci nu se poate construi nimic durabil decat pornindu-se de la istorie, iar lupta pentru eliberaiea gi unitatea nalionali a popoarelor este legitimatd prin intrebuinlarea unei limbi comune 9i prin apartenenla confesionali. In zona Balcanilor, dupl 1815 se dezvoltau primele miEciri nalionale. In 1821 grecii incep lupta de eliberare nalionali prin riscoala antiotomani, drept urmare, la 3 februarie 1830, ia naEtere statul nalional grec. Migcarea nalionali s-a extins. Apar tot mai multe societeti secrete: ,,carbonlrii" in Italia, ,,comuneros" in Spania, ,,Burchenschaften'in statele germane, ,,Frn!ia" in Jara Romaneasca, care vor impulsiona migcarea liberali qi nalionalisti. In 1830, in Belgia izbucnegte o revolu{ie burgheza qi na{ionali impotriva unirii cu Olanda. Congresul belgian a proclamat independenta Belgiei la 4 octombrie 1830. Aspiraliile nalionale au avut un rol deosebit in timpul revolu(iilor din 1848. Ele au determinat fie o miqcare de desprindere a na{iunilor dintr-un imperiu (cazul Imperiului Habsburgic), fie una de reunire intr-un stat na[ional a unor
51

F
ultl,rir rt,rt,rh'sr'prrrirtc (Germania,finalizatd, in l87l), fie mixta, de desprindere de rrrlr rl,rrrrrr.rtrir stririna gi de reunire (Italia, care se incheie in 1871; Romania). I )rrl';t ltl4tl, in centrul vielii politice si social-culturale a Principatelor Romane sc lllrr ideea infiptuirii unit[fii nalionale, dupi rxzboiul din Crimeea devenind o pr"oblemi europeani. Prin intermediul adunirilor ad-hoc, care decid unirea, la 5
ianuarie 1859 in Moldova gila24 ianuarie 1859 in Muntenia, Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor al ambelor principate romane. La unele popoare, indeosebi la cele care luptau pentru constituirea statelor na[ionale sau desivargirea uniti{ii nalionale, nalionalismul isi pistreazi forma romantici gi liberall, migcirile na(ionale deosebit de active vor contribui in continuare la trezirea congtiinlei nalionale gi la constituirea naliunilor aflate sub dominalie striinl. Confruntarea dintre,, na{iunile dominante'l pe de o parte, gi aspiralia spre iibertate a naliunilor dominate, pe de alti parte, au duila declanqarea Primului Razboi Mondial. Dreptul tuturor popoarelor la autodeterminare a stat la baza noii lumi. Secolul al

lillii, ...*, t* [fu#;.{tft iiil]lill*;;[t*',':'T3[?"T,1',,""f.^l';,ilt['r'fl'1Tt".Bi6lllurtu;

i

At*$':ru#in*,"m

iririi,f

:,llliirl,il[,Ti:,lti*'.':lx;:;iffiiiH+"9]'p,."'.*#';'"":tr:ll!?i'i$'sifr ,,::i

ixftixir:rr'ruj*ff,

i*k;r,'#nhs::Etfrnr*"i=-"':

ililiiil**liffi **nlitifiiit****'i'i'*;ft
lill,,',iii""'li"
1.!utiz::-i ,li'r"h,,,arie r so6'
rrr,,tlernizare .rlrtlicdrii sale'

"i,i'iil#ti'*
cauza

:l':l'llililT$,:ff liHli#ffi;il"'4'.:?ffi f#iJl.lijfrT"'..1.{l'a.pioi"t't'

XIX-lea, fiind timpul afirmirii ideologiilor nafionale qi actiunilor in vederea punerii lor i4practici, a fost denumit ,,secolul nalionalitililor'i (1U, Demonstreazi relafia de cauzalitate dintre politica coloniali a larismului gi situafia socio-economich a Basarabiei in secolufal XIX-lea. In 1812 Moldova dintre Prut gi Nistru, numiti de rugi Basarabia, a fost anexati Ia Imperiul Rus. Pe parcursul secolului al XIX-lea, larismul a urmirit cAteva scopuri principale in politica sa in Basarabia: integrarea cAt mai rapidl a provinciei in st,ructurile social-politice ale imperiului, lichidarea.specificului nalional local 9i rusificarea popula{iei autohtone. Politica larismului s-a manifestat in organizarea politico-administrativi, in relaliile social-economice si in viafa na{ional-culturali. In plan economic, larismul realiza o politicl de proteclie a industriaqilor rugi. Astfel, Basarabia era pusi in condi$i nefavorabile, nu dispunea de posibilitatea de a importa tehnici pentru dezvoltarea agriculturii, fabrica mirfuri qi lt comercializa la preluri de nimic, iar tarifele vamale pentru import erau, de fapt, in folosul Imperiului Rus. lzolarea Basarabiei de principatul Molclova, reducerea capacitilii de a face de sine stltitor comerl cu statele europene au impus populalia bigtinagi qi colonigtii si se ocupe mai intens de megtequgirit, manufacturi gi si contribuie la dezvoltarea industriei. Relaliile comerciale ale Basarabiei cu striinitatea se intrelineau prin porturile Ismail, Reni, Sculeni, Leova, Lipcani. O parte componenti a politicii sociale promovati de {arisrn era politica de colonizare a Basarabiei. Dupi anexarea teritoriului, popula{ia romaneasci a provinciei alcituia o majoritate covarsitoare (86Yo), dar ir.r rezultatul unei masive coloniziri a linutului ponderea acesteia va inregistra o contir.ruir scidere, prin colonizare realiz1ndu-se diminuarea elementului autohton. O alti parte a politicii era integrarea mazililor in categoria ,,odnodvor{ilor". Distribuirea de citre autoriti{ile lariste a imenselor loturi de pimant elitei militare ruse, funclionarilor de diferite ranguri gi colonigilor striini a generat, spre mijlocul sec. al XIX-lea, <t crizd acuti de pimint. Dubla exploatare sociali qi nationall a stimulat intensificarea rnigcirii ![rineqti. In perioada 1861-1868, in Basarabia s-au produs 46 de tulburlri flrinegti, 16 dintre ele au fost inlbugite cu for{a armatS, fapt care a influenlat guvernul imperial se recurge, in 1868, la reforma agrarl gi in Basarabia. Cu toate acestea, Basarabia continua sd reprezinte pentru marele imperiu o colonie, o sursi de produse agroalimentare, piald de,ffiacere a mdrfurilor, cap de pod in expansiunea sa spre Balcani. I {I2;pemonstreazi relatia de cauzalitate dintre politica promovati de AlexandruJqAn Cuza.si abdicarea lui. A.I. Cuza a pus bazele statului modern romin. Dupi realizarea unirii (1859), in52

i,t,,i,,ireorganizate.de"'"';'::*::*l#;;;l*aiil;;.'t'*'l*j,^lXltii'u'; se Iiffet' politica'retorr

l',ii'iia[. 'i",ului a devenit ,l,i',:'*^"*"a.,Til':"-i,3,liJii,T:'|ji::,iil:; a domnt

t'"r::#:il:"HT."'*:Lu:??i,'illreactivitateaorsaniza$ilorinterna-

,'"di#'i:p1r91;i*,*r:r;s,,i*iiiiili#jit*' j}i"*yl
rcriale, au

determtnar;:f,lii;;i;ft:i:d

'i'.'ll',1,'.','""rB3i:if"Li:i:..'j',:?
tendinteror

B.]l .p
N
a

ave^drept scop
ir o

pr,*.iJi"t

.up:L,

[?]tr ?.': :f ;! llJ[ ::il:ili ::**1, revrzroniste, in'l

),T'llil'.1i,;i^ffii,ffi{{r*l*li:-Xl'f,,*i:i r iu n
i

::^"::11','il:\'":'.'f}:ff#iJilt

i' lll""x]"r; ??;;;iil ; c;;aniei in 1e36'

"*

yiltiilii1di,ff-r*?liifi [[:.Biiiii]',;ilii$*H:i""il".1;l"'iirir:t
o" il'jfl,$.'i;1-;1;;$:f$lr.:ri"*i:s:r.ffi ,o.t"''
nuneazl ..,

ilft ';:#,ivt,::'*;:t""r*;:::

: -^-;":-"

Rlzboi Mondial dintre consecinlele Primului

::ffilfr #*iti#,['.$ifl$i$ll',i':i.,,*r':tr*qi'.*'ru

ffi#ff
HH3'fJi;l:ffi socto ft
Situalia
miEcarea

Jil;:.:#,'$:,$ilTfl :i'il?,l?ffi#: "g'#',1,rx;;1ffi sl'^rcomunlsta

Ls rua

53

i reg,*urrif"sli,1j""riJ#

si

se consolideze

ideilor nafionariste, fasciste, ceea ce a dus ra instaurarea

rx#r#H#j,!:":$jr'*ndil*f,fi

'i

''"'f ,l:'#?li:i*i*a;;';;;;."ue,enrtunu,dintre"stilHffii",;:ff .x:f#T,T

#i1d,,i#fi r*t't:t:l'+*:t:;frt{,*[+iu*lt't**ililL',. g*mr;rj;,t$:ih:"*",fi y j:$r;l,;j:',,#1""i*:_4x=*"';' fi Ii,ff:.'tr}:T*:i:,1:itiit:.' j,i,: i{iffiHTf".,H'flffi:xIi,?.P*'

ffi

*,1l,,,.}:i{[,ji:ii,]ilff !:.:H1 t'fiT,h;ifu r"iil*l'x:r,:;,J#rlii:ri*a"ii;#i;

tlcceniu de dupi Marea Unire s-au perindat la conducerea lirii 11 guverne, iar in cel rlc al doilea - 14. Alril carenli a democra{iei romineqti a fost cregterea rolului puterii r,xccutive in dauna celei legislative. Monarhia gi-a adus propria contribufie Ia degradarea regimului democratic din Itominia, mai ales prin folosirea abuzivl a dreptului de dizolvare a parlamentului. Aceasta a creat in opinia publici o reaclie negativi fa[[ de instituliile democratiec, fapt ce a condilionat ascensiunea forlelor de extremi dreaptl, in primul rand a Migcirii Legionare, gi a ascensiunii puterii regale in detrimentul altor puteri in stat. l,a incepuhrl anului 1938, a fost adoptatl o noul constitulie, care conferea regelui puteri extinse - acesta devenea un factor politic activ, capul statului. Principiul,,regele domnegte, dar nu guverneazi" nu mai era valabil. Instituliile democratice au lirst suprimate, iar altele care reprezentau autoritatea regelui au fost constituite. Prin rurmare, regimul de autoritate monarhicl din Romania interbelici iqi are originea in

,1trfi fffi

ff6*fi

+ffilt#frtffit:tr*ry

,iru',;ffi,**

ffi

trali

imperfecliunea regimului democratic instituit prin constitufia din 1923 gi specificul cvoluliei vielii politice. 17. Demonstreazi relafia de cauzalitate dintre semnarea Pactului RibbentropMolotov gi atacul german asupra URSS. Pinl in anul 1939, URSS desflgura convorbiri diplomatice in vederea creirii unui sistem de apirare colectivi, insi dupi propunerea germanilor de a semna un tratat bilateral de neagresiune, politica externi sovietici s-a distanlat categoric de Franla qi Anglia. La 23 august 1939, VMolotov gi I. von Ribbentrop au semnat pactul sovieto-nazist de neagresiune. Cei doi dugmani ideologici $i politici au semnat de facto o alianli, la pact fiind anexat un protocol adilional secret, prin care Europa de Est se impirlea in sfere de interese, deqi Hitler nu ascundea planul siu de distrugere a URSS, desfbqurat in lucrarea sa ,,Mein Kampf i Prin tratatul de neagresiune I. Stalin a cAgtigat rdgazuldorit pentru a se intiri militar qi economic. Hitler insi a oblinut mini liberl in Vestul Europei gi garanlia ci nu va fi silit si lupte pe doui fronturi, ca mai tdrziu si-qi indrepte atenlia asupra URSS, astfel cI deja in decembrie 1940 acesta a ordonat elaborarea unui plan secret de invadare a URSS, numit ,,Barbarossa". Pactul sovieto-nazist a deschis ,,undi verdd' celui de-al Doilea Rlzboi Mondial, iar plrlile semnatare au recurs la realizarea acestuia: la 1 septembrie 1939 Germania ataci Polonia, ca sI urmeze implr{irea Europei de Est. Dupi capitularea Franlei gi marginalizarea Marii Britanii, Hi^tler $i-a neutralizat dugmanii din Vest, reugind si evite un rizboi pe doui fronturi. In afari de aceasta, repeziciunea cu care Stalin a pus in aplicare Pactul Ribbentrop-Molotov - a anexat gi sovietizat statele baltice, Basarabia gi Bucovina -, precum 9i insistenla URSS de a impune pe germani si respecte ,,interesele" ei in Balcani gi in zona Strimtorilor, l-au determinat pe Hitler sI punl in aplicare planul ,,Barbarossd' gila22 iunie l94l Germania nazisti ataci URSS. 18. Demonstreazi relatia de cauzalitate dintre victoria coalitiei antihitleriste in al Doilea Rizboi Mondial gi instaurarea regimurilor comunistl ln Europa Cengi de Est (vezi testul rezolvat de la sfbrqit).

ffiffi
54

IV.

ANALIZA $I INTERPRETAREA DOCUMENTELOR ISTORICE

Analiza gi interpretarea surselor istorice reprezinti unele dintre competenlele principale de care trebuie si dea dovadi elevii. Anume inbaza surselor istorice aflIm adevirul despre trecut gi are loc scrierea istoriei. Izvoarele trebuie sfudiate critic, din acestea trebuie extrase informafiile pre{ioase, arnlizate in contextul evenimentelor epocii gi in func1ie de persoanele care le-au alcituit sau au influenlat aparilia lor, astfel ca si 55