Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII (2011), No. 8(561), pp.

3-14

Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor necorporale de către firmele româneşti
Cristina-Ionela FĂDUR Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi cristina.fadur@yahoo.com Daniela CIOTINĂ Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi ciotina_daniela@yahoo.com Marilena MIRONIUC Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi marilena@uaic.ro Rezumat. Scopul lucrării este de a identifica în ce măsură firmele româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti prezintă informaţii cu privire la activele necorporale, care este structura activului firmelor analizate şi care este diferenţa între valoarea contabilă a firmelor, calculată prin activul net contabil şi valoarea de piaţă a acestora, determinată ca produs între numărul de acţiuni şi preţul mediu de tranzacţionare. Am analizat situaţiile financiare aferente exerciţiului încheiat la 31.12.2010 şi rapoartele anuale întocmite în conformitate cu regulamentul Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare nr. 1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare pentru 23 de firme listate la Bursa de Valori Bucureşti. În faza de culegere a datelor, am apelat la tehnici de culegere mediată a datelor din situaţiile financiare anuale şi rapoartele de gestiune, iar în faza de prelucrare şi analiză am utilizat analiza comparativă empirică, pentru identificarea asemănărilor şi deosebirilor între informaţiile publicate de companiile din diverse sectoare de activitate şi analiza cantitativă. Datele au fost prelucrate cu ajutorul programului SPSS – Statistical Package for the Social Sciences. Cuvinte-cheie: active necorporale; note explicative; raportul administratorilor; activ net contabil; valoare de piaţă. Cod JEL: M41. Cod REL: 14I.

pp. Introducere Suntem la începutul unui proces de cercetare şi descoperire. la un sistem economic în care atingerea performanţei este condiţionată. 13-16). 2004. activele necorporale sunt elemente ale capitalului intelectual. create în activitatea anterioară a firmelor. 30 sau 50 de ani. pp. analiştii financiari subliniază necesitatea prezentării unor informaţii nefinanciare în rapoartele anuale care să fundamenteze procesul decizional. cu scopul de a obţine o imagine fidelă a poziţiei financiare. de recunoaşterea acestuia în rapoartele anuale: situaţiile financiare pierd din relevanţă pe măsură ce sursa creării de valoare într-o economie globală se schimbă. ne-am propus să identificăm gradul de diseminare în situaţiile financiare anuale a informaţiilor cu privire la activele necorporale. Se impune modificarea modelului tradiţional de contabilitate. Intensificarea concurenţei. În ultimele două decenii. 2001. rezidă în acea parte intangibilă a activului (Grasenick. încorporarea în analiză a activelor necorporale. O mare parte din lucrurile pe care trebuie să le ştim despre activele necorporale nu s-a descoperit încă şi poate constitui subiectul unui studiu ştiinţific. În demersul întreprins. Într-adevăr. economiile ţărilor dezvoltate s-au dematerializat. de resursele imateriale. Daniela Ciotină. Sistemul economic global tinde să devină un sistem al „ideilor şi inovaţiilor tehnologice” (Bianchini. însă cu siguranţă că ceea ce ştim astăzi reprezintă foarte puţin comparativ cu ceea ce vom cunoaşte peste 10. 268-281). În acest context. susceptibile să fie recunoscute ca active dacă sunt îndeplinite criterii de recunoaştere impuse de Standardele Internaţionale de Contabilitate (Meritum Project. Acestea au trecut de la un sistem economic în care avantajele competitive depindeau de resursele materiale şi financiare. chiar dacă acestea reprezintă doar o parte din capitalul intangibil. dezvoltarea unor noi sectoare de afaceri şi progresul tehnologic au dus la perimarea situaţiilor financiare tradiţionale. o provocare pentru cercetători este de a identifica practicile adoptate de ţări în vederea evaluării şi raportării capitalului intangibil şi de a propune soluţii care să catalizeze procesul de armonizare contabilă. gestionate şi controlate de întreprinderi. în principal. nerelevante pentru efectuarea de previziuni şi determinarea riscurilor. În acest context. Low. termenul de capital intangibil este confundat adesea cu activele necorporale. . 2004. „Călcâiul lui Ahile” al contabilităţii capitalului intangibil este reprezentat. intangibile. p. Această parte necunoscută nu poate fi cuprinsă într-un singur articol.4 Cristina-Ionela Fădur. În contabilitate. Marilena Mironiuc 1. Raportările financiar-contabile furnizează informaţii lipsite de acurateţe. performanţei economice şi a modificării acestora. 58). aşadar.

9 miliarde de dolari. De exemplu. capitalul intangibil reprezintă mai mult de 50% din avuţia totală. cât şi al organizaţiilor europene şi mondiale. 18-30. Spania şi Suedia. ca urmare a existenţei unor active intangibile. din capitalul intangibil. . potrivit căreia: capitalul uman şi alte intangibile joacă un rol important în dezvoltarea economică. îndemânările şi know how-ul forţei de muncă.5 miliarde de dolari. reţin atenţia proiectul MERITUM (MEasuRing Intangibles To Understand and improve innovation Management) şi proiectul MAGIC (Measuring and AccountinG Intellectual Capital). Norvegia. rezultând un raport de 11:1 (Dess et al. 119). În peste 85% din ţările analizate. generată de transformarea mediului economic. iar cea contabilă de 4. care include capitalul uman. ceea ce confirmă ipoteza. Franţa. p. Gröjer. La compania eBay. pp. conceptul de active intangibile a devenit o importantă temă de analiză a politicii europene pentru competitivitatea industrială. adică gradul de încredere al oamenilor în societate. statisticile din 2004 arătau că la Microsoft valoarea de piaţă era de 286. Dintre proiectele de cercetare aflate în derulare. Studii empirice (Brennan. fiind realizat prin colaborarea a 9 universităţi şi institute de cercetare din şase ţări europene: Danemarca. ceea ce a dus la concentrarea eforturilor în vederea identificării şi cuantificării „activelor lipsă”. 14-21) au evidenţiat diferenţele existente între valoarea de piaţă a unei firme şi valoarea netă contabilă.5 miliarde dolari.. Johanson. precum şi capacitatea lor de a lucra împreună pentru un scop comun şi o serie de elemente ale guvernării care încurajează productivitatea în economie. 2006. 2.2 miliarde de dolari. Comisia Europeană a lansat o serie de studii. în timp ce valoarea contabilă era de numai 57. 1998. ceea ce înseamnă un raport de 5:1 în favoarea resurselor intangibile. Raportul emis de Banca Mondială în 2006 concluzionează că averea unei naţiuni rezidă. Pe de altă parte. capitalul social. problematica activelor necorporale suscită interesul atât al cercetătorilor. Stadiul actual al cunoaşterii În contextul noii economii. Începând cu anul 1994. în principal. 2001. valoarea de piaţă era de 54.Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor necorporale de către firmele româneşti 5 cu scopul de a determina în ce măsură sunt încorporate în analiza rezultatelor obţinute de entităţi activele intangibile. Finlanda. acţiuni şi proiecte care au ca scop înţelegerea în esenţă a economiei bazate pe cunoaştere şi a importanţei activelor necorporale ca factori de competitivitate. Scopul proiectului MERITUM este a de investiga posibilităţile de măsurare şi raportare a activelor intangibile. Obiectivul general al proiectului MAGIC este dezvoltarea unei soluţii IT de măsurare şi de contabilizare a capitalului intelectual în domeniul de inginerie şi de fabricaţie. pp.

ci fac diferenţa între reuşita sau eşecul unei afaceri şi definesc capacitatea unei întreprinderi de a coordona şi combina toate resursele. endogene sau exogene. modificat prin OMFP nr. Eficienţa şi eficacitatea în relaţiile cu clienţii. real şi sustenabil (Steenkamp. Acest ansamblu de relaţii şi interacţiuni este susceptibil a fi valorificat din punct de vedere economic şi. pe ce perioadă şi care este valoarea lor? . prin urmare. 2008. 368-390). 198-221). creşterile şi reducerile în cursul perioadei. În economia de astăzi. Firma prezintă mişcările. capitalul intelectual este considerat a fi o resursă critică pentru asigurarea unui avantaj competitiv. pentru obţinerea unui rezultat final pozitiv. 2006. 2010. Entitatea prezintă ajustările de depreciere însoţite de o scurtă explicaţie a cauzelor aferente? 3. pp. pp. sustenabil şi crescător.6 Cristina-Ionela Fădur. corecta gestiune a furnizorilor. Se menţionează dacă există active gajate. obţinerea unor garanţii. pp. Daniela Ciotină. 2007. 3055/2009 privind aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. ipotecate şi valoarea acestora? 4. precum şi fidelizarea partenerilor nu reprezintă doar concepte „la modă” în literatura de specialitate. Dacă sunt active luate în leasing financiar. 353-363). Martínez. structurat în: capital uman. constituie un element patrimonial al entităţii. pp. Kashyap. Metodologia cercetării În demersul întreprins. Gallardo. iar prezentarea unei cantităţi mai mari de informaţii nonfinanciare este deosebit de importantă în procesul de monitorizare şi control al firmelor (Widener. 57-81). capital structural şi capital relaţional (Castilla. oferind câteva detalii care să explice dinamica activelor necorporale? 2. am urmărit dacă firmele din eşantion respectă criteriile minime de informare cu privire la includerea în notele explicative a unor elemente semnificative legate de activele necorporale impuse de OMFP nr. 3. Marilena Mironiuc Pentru a satisface nevoile de informare ale diverşilor utilizatori. 2869/2010 pentru modificarea şi completarea unor reglementări contabile. unele firme întocmesc rapoarte speciale în care prezintă natura şi valoarea capitalului intelectual. În aceeaşi direcţie a relevării importanţei raportării financiare a activelor necorporale se înscriu şi concluziile următoare: există o relaţie direct proporţională între profitabilitatea firmelor şi cantitatea de informaţii referitoare la activele necorporale prezentată în rapoartele anuale (García-Meca. am construit un set de şase întrebări: 1. În vederea atingerii acestui obiectiv.

74 47. Sunt prezentate informaţii privind activele intangibile în raportul anual. rapoartele. Se oferă detalii despre activele necorporale în curs de execuţie? 6. foaia de observaţie. cu scopul de a sesiza dacă există o legătură între diferenţa calculată şi gradul de diseminare a informaţiilor referitoare la activele intangibile. indicii statistici şi financiari. Procedeele circumscrise tehnicilor pe care le-am utilizat sunt: gruparea statistică. cât şi cantitativă. 1 reprezentând un răspuns complet. Eşantionul supus analizei are următoarea structură: Tabelul 1 Ramura de activitate Industria farmaceutică Industria metalurgică Industria extractivă Activităţi de cercetare-dezvoltare Total firme Structura eşantionului şi a populaţiei analizate Nr.Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor necorporale de către firmele româneşti 7 5. înţelegere. având la bază date empirice înregistrate pe un eşantion de 23 de firme româneşti.74 100. estimarea varianţei. clasificarea. am apelat la tehnici de culegere mediată a datelor din situaţiile financiare anuale şi rapoartele de gestiune publicate de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti. firme cotate % Eşantion analizate 5 11 2 5 23 5 22 7 9 43 21. În faza de culegere a datelor. întocmit conform prevederilor regulamentului nr.70 21. Pe un al doilea plan. explicaţie. 1/2006 al CNVM? Fiecare răspuns a fost ulterior notat cu puncte de la 0 la 1. exprimări cifrice ale unor fenomene ce vor fi studiate.83 8. iar latura cantitativă se explică prin recurgerea la măsurări.57 55. cuantificări. am calculat diferenţa între valoarea de piaţă şi valoarea activului net contabil.00 28.56 - .00 50. metodele utilizate au fost: analiza comparativă empirică – pentru identificarea asemănărilor şi deosebirilor între informaţiile publicate de companiile din diverse sectoare de activitate – şi analiza cantitativă. Instrumentele indispensabile realizării demersului de cercetare au fost: statisticile oficiale. detaliat. firme Nr. a mediei. baza de date. cotate la Bursa de Valori Bucureşti.00 % Populaţie 100. Demersul de cercetare presupune o abordare atât de natură calitativă. Latura calitativă a cercetării se explică prin faptul că realizarea studiului se bazează pe interpretare. În ceea ce priveşte prelucrarea şi analiza datelor.

8 Cristina-Ionela Fădur. Structura eşantionului şi a populaţiei analizate Eşantionarea s-a realizat după principiul alegerii aleatoare. cod Caen 0811. reprezentând 28. Prin urmare. au fost selectate doar două entităţi. am urmărit ponderea activelor necorporale în activul imobilizat. întrucât încorporează atât informaţii cantitative. Constrângerile în crearea eşantionului au fost reprezentate de nepublicarea notelor explicative sau existenţa unei structuri a activelor imobilizate reprezentată doar de active corporale. jumătate din populaţia firmelor din industria metalurgică listate şi peste 55% din întreprinderile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi sunt prezente la Bursa de Valori Bucureşti. Analiza rezultatelor În studiul efectuat. a fost analizată întreaga populaţie a firmelor cotate care îşi desfăşoară activitatea în industria farmaceutică.57% din totalul firmelor listate care îşi desfăşoară activitatea în sectorul respectiv. Cursul bursier al acţiunilor se consideră că este un bun indicator de estimare a bogăţiei reale a acţionarilor. cât şi date calitative. şi datoriile totale şi activele fără valoare. şi valoarea de piaţă. Daniela Ciotină. din totalul de şapte firme din industria extractivă. pe de o parte. reprezentată de produsul între numărul de acţiuni şi preţul mediu de tranzacţionare. Pe de altă parte. gradul de diseminare a informaţiilor privind activele necorporale şi diferenţa între valoarea contabilă (activul net contabil). 4. pe de altă parte. Marilena Mironiuc Figura 1. determinată ca diferenţă între activul total. referitoare la evoluţia performanţelor. .

Întrucât în urma studierii notelor explicative ale firmelor din eşantion s-a constat că niciuna nu făcea referire la întrebările 3. ajustările de valoare ale acestora şi informaţiile prezentate în rapoartele anuale întocmite în conformitate cu regulamentul CNVM nr. În tabelul 2 „Case Summaries”. în mod sintetic şi generalizant. În ceea ce priveşte firmele din industria farmaceutică.Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor necorporale de către firmele româneşti 9 potenţialul de dezvoltare a firmei. Gradul de diseminare a fost calculat ca medie aritmetică a punctajelor oferite pentru răspunsul la fiecare din cele şase întrebări. s-a renunţat la acestea. calitatea managementului. De asemenea.40%. şase firme din 11 având o valoare de piaţă superioară valorii contabile. gradul de diseminare este de 1.33% din informaţiile cerute de reglementările în vigoare. esenţial. Raportările financiare ale întreprinderilor din industria extractivă sunt mai analitice decât cele ale firmelor din celelalte ramuri de activitate. 4 şi 5. precizate mai sus. cât şi previziunile investitorilor cu privire la evoluţia viitoare a activităţii firmei. sunt redate informaţiile obţinute la nivelul fiecărei ramuri de activitate. Am utilizat în analiză preţul mediu al unei acţiuni pentru că valoarea medie exprimă. Firmele din industria metalurgică se caracterizează printr-un grad de diseminare a informaţiilor de 64. Entităţile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare diseminează 48. Activul net contabil este calculat pe baza datelor din bilanţ. prin urmare are la bază elemente ce au fost corectate şi aduse la valoarea reală prin inventariere. a personalului. ceea ce este normal. tipic. Prin urmare. ia în considerare atât informaţii trecute. obţinut în urma prelucrării datelor cu ajutorul programului SPSS – Statistical Package for the Social Sciences. iar valoarea de piaţă este superioară valorii contabile doar în două cazuri din cinci. . gradul de diseminare a informaţiilor privind activele necorporale reprezintă media aritmetică a răspunsurilor la întrebările referitoare la dinamica activelor necorporale.5 puncte din 3 puncte maxim posibile. ponderea activelor necorporale diferă de la o entitate la alta. imaginea firmei pe piaţă etc. doar una din cele cinci societăţi analizate având o valoare de piaţă superioară activului net contabil. 1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare .

96 41.33 49052915. Marilena Mironiuc Tabelul 2 Case Summaries Ponderea Grad de diseminare Diferenţa între activelor a informaţiilor ANC şi valoarea necorporale în privind activele de piaţă activul imobilizat necorporale .33 -505059.02 78.00 .00 4.27 41.07 83.67 72422780.00 5 5 5 3.00 27348019.00 .00 2 2 2 5.98 50.02 50.00 -106658907.10 83.33 -134899467.00 .00 2.34 75.28 50.11 53.67 -19130045.00 3.01 58.00 -5709275.00 .00 . .33 29320322.55 63.59 63. Daniela Ciotină.00 .00 .33 -18449730.11 66.33 -3361900.33 423946616.18 50. ştiinţifice şi tehnicecercetare-dezvoltare Total Informaţiile centralizate cu privire la raportarea financiară a activelor necorporale sunt redate în tabelul 3 „Gradul mediu de diseminare a informaţiilor privind activele necorporale”.00 .00 -5980588.00 .65 50.10 Cristina-Ionela Fădur.00 150632556.00 1.29 58.00 5 5 5 23 23 23 Ramura de activitate Industria farmaceutică 1 2 3 4 5 Total N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total N 1 2 Total N 1 2 3 4 5 Total N N Industria metalurgică Industria extractivă Activităţi profesionale.33 1151080256.00 33.15 58.67 61554487.33 -414999.33 -44514164.00 -43707793.67 3401541.00 68636817.00 1.06 50.00 1.00 -49692334.00 .07 66.67 -6641336.00 11 11 11 1.90 33.73 50.44 66.00 .00 .

8333 2 10. În ceea ce priveşte analiza diferenţei între valoarea de piaţă şi cea contabilă. precizând metoda şi durata de amortizare.00000 Industria metalurgică 64.Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor necorporale de către firmele româneşti 11 Tabelul 3 Gradul mediu de diseminare a informaţiilor privind activele necorporale pe ramuri de activitate Ramura de activitate Mean N Std. politici şi metode contabile” elementele necorporale.60660 Activităţi profesionale. însă vizează în principal factori subiectivi.33 1 1 2 Total 13 10 23 unde DIF= număr de acţiuni preţ mediu – ANC. Tabelul 4 Structura eşantionului după diferenţa între valoarea de piaţă şi ANC DIF>0 (FILTER) Total Neselectat Selectat Grad de diseminare a informaţiilor privind activele 33.3939 11 12.33 2 1 3 63.00 1 0 1 78.3333 5 13. se observă că există diferenţe cu privire la cantitatea de informaţii prezentate referitoare la activele necorporale.33 0 1 1 58.27639 La nivelul eşantionului analizat.33 1 0 1 83. . aproximativ 57% din firmele analizate prezintă o valoare contabilă superioară valorii de piaţă. Cauzele care stau la baza acestei diferenţe sunt multiple. reprezentând diferenţa între valoarea de piaţă şi valoarea contabilă.04788 Industria extractivă 70.67 1 2 3 75.00 4 3 7 53. cedările şi transferurile de active necorporale din timpul exerciţiului financiar. Valorile prezentate nu sunt explicitate şi nici interpretate.69306 cercetare-dezvoltare Total 58.67 1 1 2 50. Toate firmele includ în Nota 1 „Active imobilizate” date numerice cu privire la creşterile. Unele întreprinderi menţionează în nota 6 „Principii. ce ţin de încrederea investitorilor. Deviation Industria farmaceutică 50.0000 5 .33 1 1 2 66. însă rareori numerele sunt însoţite de explicaţii privind operaţiunile efectuate.3333 23 13. ştiinţifice şi tehnice48.33 1 0 1 necorporale 41.

însă testele statistice au relevat lipsa unor asemenea dependenţe. însă sunt prezentate informaţiile strict cerute de reglementările contabile. Normele contabile sunt restrictive cu privire la recunoaşterea şi evaluarea activului necorporal. spre deosebire de sistemul anglo-saxon. în care raportările financiare sunt adresate. de pe altă parte. însă studiul reprezintă. 3055/2009 privind aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. În ceea ce priveşte firmele analizate. Firmele româneşti se caracterizează printr-un grad redus . 2869/2010 pentru modificarea şi completarea unor reglementări contabile şi ale CNVM. evalueze şi raporteze elemente ale capitalului uman. în esenţa sa. Sunt pregătite firmele româneşti să recunoască. iar. relaţional şi structural? În ce măsură costurile identificării. investitorilor. Se pare că. 3055/2009.12 Cristina-Ionela Fădur. Marilena Mironiuc Am încercat să identificăm corelaţii între gradul de diseminare a informaţiilor privind activele necorporale şi ponderea acestora în activul imobilizat. fără însă a se dezvolta analize cu privire la importanţa activelor necorporale în desfăşurarea activităţii. principalii utilizatori ai situaţiilor financiare sunt creditorii şi fiscul. la nivelul firmelor analizate. în special. ponderea este. măsurării şi raportării „părţii nevăzute” a afacerii sunt acoperite de beneficii. în general. Raportarea informaţiile financiare cu privire la activele necorporale se rezumă la cerinţele minime ale OMFP nr. Rezultatele au fost influenţate de mărimea redusă a eşantionului. precum şi ale regulamentului CNVM. Privind lucrurile din această perspectivă. În raportări. Multe dintre soluţiile propuse pentru a rezolva „problema” activelor necorporale se bazează pe furnizarea de informaţii suplimentare referitoare la activul intangibil în raportul anual. de creşterea performanţelor şi a credibilităţii? 5. identificarea şi măsurarea elementelor de activ care determină diferenţa între valoarea netă contabilă şi valoarea de piaţă presupun costuri suplimentare. prezentarea informaţiilor privind activele intangibile nu este condiţionată sau influenţată de ponderea acestora în activul imobilizat (de altfel. Daniela Ciotină. fără a se insista pe partea intangibilă a afacerilor. putem înţelege de ce accentul în raportările financiare cade pe partea tangibilă a activul imobilizat. acestea respectă prevederile OMFP nr. Concluzii În sistemul contabil românesc. rezultatele fiind interpretate doar din perspectiva acestora. precum şi între gradul de diseminare şi diferenţa între valoarea de piaţă şi cea contabilă. se calculează cu predilecţie indicatorii financiari-contabili tradiţionali. baza de pornire pentru noi cercetări. scăzută) şi nici de diferenţele între valorile de piaţă şi cele contabile. modificat prin OMFP nr.

. Mulţumiri Această lucrare a fost susţinută de Fondul Social European în România.. Vol..de/9423/ Brennan. 11. 42. clientelă. De remarcat este şi faptul că la nivelul entităţilor analizate doar SC ALRO SA prezintă fond comercial ca urmare a fuzionării prin absorbţie cu SC ALPROM SA. 353-363 Dess. “Social Responsibility and Environmental Ethics – Elements of the Ecological Culture in 21st Century Organizations: A study on Romanian companies”. “The use of intellectual capital information în investment decisions. competenţa tehnică şi cunoştinţele acumulate de personal. o valoare nedisociată de întreprindere. vad. M.B. fiind determinat de calitatea gestiunii. sub responsabilitatea Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 [grant POSDRU/ PP 107/DMI 1. reputaţia şi imaginea întreprinderii. Până la urmă totul se reduce la prudenţă. pp.. available at http://mpra. A. second edition. The International Journal of Accounting. “Reporting intellectual capital in annual reports: evidence from Ireland”. Vol. Eisner. 14. studii şi cercetări. “Shaken.” Accounting. 2. 2001.. I. 119 García-Meca. Accounting. Lumpkin. Gallardo Vázquez. Low. (2008). 2008. M. totuşi.Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor necorporale de către firmele româneşti 13 de diseminare a informaţiilor cu privire la activele intangibile... Strategic management.G. 18-30 Castilla Polo. Journal of International Management. G. ce ţin de încrederea investitorilor. not stirred: defining and connecting indicators for the measurement and valuation of intangibles”. G. Journal of Intellectual Capital. apud Mironiuc. N.unimuenchen. 5. An empirical study using analyst reports”. No. K. Munich Personal RePEc Archive. pp. 7. E. J. însă nu sunt contabilizate sau prezentate în notele explicative. No.. Toate aceste aspecte sunt surprinse într-o mai mare sau mai mică măsură în rapoartele întocmite conform prevederilor CNVM. “Current development în human resource costing and accounting.. Auditing and Accountability Journal. 57-81 Grasenick. D. ci pornind de la factori extrafinanciari. 14-21 . J. 1998. 2004. “Social information within the intellectual capital report”. Vol. pp. 10.E. 2. Bibliografie Bianchini. Martínez. U.5/S/78342]. No.T. Boston. p. 268-281 Gröjer. diferenţele între valoarea de piaţă şi cea contabilă putând fi explicate nu pe seama activelor necorporale înregistrate în contabilitate. Fondul comercial este. 2007. McGraw-Hill Irwin. pp.. know-how-ul industrial. 2004. (2006). pp. Auditing and Accountability Journal.. F.ub. Johanson..

.2011 . “Importance and contribution of intangible assets: SME managers' perceptions”. Journal of Intellectual Capital. pp. K. pp. N. accessed on 04. pay structure. Marilena Mironiuc Steenkamp. available on its Web page. Kashyap V.07. Volume: 11..com/files/pdf_filer/FINAL_REPORT_MERITUM.htm.14 Cristina-Ionela Fădur.pnbukh.pdf European Commission work on Intangible Assets. available at: http://www. Issue: 3. “Human capital. Daniela Ciotină.07. 368-390 Widener Sally.2011..lla. and the use of performance measures în bonus compensation”. http://www.fr/intangibles/ec_work. 198-221 The MERITUM project. 2006. 17. accessed on 04. Management Accounting Research. 2010.