RADU AGENT EXPERTIZAREA $I PUNEREA IN SIGURANT A CLADIRILOR EXISTENTE AFECTATE DE CUTREMURE Pole etd7 CAPITOLUL 1 CRITERIT GENERALE PENTRU ESTIMAREA $I CONTROLUL NIVELULUI DE ASIGURARE A PROTECTIEI ANTISEISMICE LA CLADIRILE EXISTENTE 1.1. Elemente introductive 1.1.1, fn cadrul acestui capitol se face o prezentare recapitulativa a unora din Principalele nofiuni de inginerie seismicé, cunoscute din cursurile de specialitate predate in Facultate gi care sunt reluate sintetic aici, ca baz in activitatea de expertizare a clidirilor existente si de punere a lor in siguran{& sub aspectul protectiei antiseismice. Pentru a nu extinde prea mult prezentarea gi intreg confinutul cursului de fat, avand in vedere varietatea foarte mare a tipurilor de construcfii civile gi industriale la care ar trebui sit se refere, - s-a luat ca refering’ categoria cea mai frecvent intdlnita gi totodat& de cel mai larg interes actual gi anume clddirile civile etajate cu structuri din beton armat sau cu perefi portansi de tidérie. Din cele ce urmeazt, unele aspecte privesc strict aceasti categorie de clidiri, altele inst pot fi in egal masurdi extinse gi la alte tipuri de construct civile sau industriale, cu adaptirile corespunzatoare, 1.1.2. Examinarea unei constructii existente gi proiectarea intervenfiilor necesare pentru punerea ei fn siguranfa in raport cu acjiunea unor viitoare cutremure trebuie st aib& in vedere urmitoarele aspecte: 4) Asigurarea unei concepfii constructive de ansamblu favorabile, care s& permit un raspuns in condifii avantajoase la actiunile seismice. Este de subliniat c& sub acest aspect, la cl&dirile existente gi in special la cele mai vechi, se pun de multe ori probleme gi in cea ce priveste preluarea in bune condifii a incircirilor gravitationale, fn sensul ci expertiza poate scoate in evidenji defectiuni importante gi din acest punct de vedere, ca: necorespondenje pe vertical& ale elementelor portante, slibiri ale unor elemente portante datorita unor deficiente de execufie sau datorit4 coroziunii, etc. 6) Verificarea prin calcul a structurii de recistenfé, care trebuie si cuprinda: verificdrile de rezistenfé (determinarea capacitajii portante), de rigiditate (limitarea deformatiilor laterale sub avfiunca forjelor orizontale seismice) gi de ductilitate(capacitatea de dezvoltare a deformatiilor post-elastice Miri a atinge starea de colaps). fn mod special, cerinfele de ductilitate se referi Ia structurile sau la parjile lor componente pentru care sub acfiunea solicitirilor seismice este inevitabil& intrarea lor in domeniul post- elastic, ceea ce pentru constructiile civile obignuite reprezinté cazul curent. ©) Alcatuirea de detaliu a elementelor structurale gi a legiturilor dintre ele. Sub toate aceste aspecte, objectul expertizelor tehnice gi al proiectelor de intervenjie fl constituie att structura de rezisten{& supraterani, cit gi fundatiile gi elementele de infrastructura care conlucreazi cu fundatiile. De asemenea, o atentie corespunzitoare trebuie st fie datt gi alc&tuirii elementelor nestructurale (perefi despisitori gi de inchidere, ornamente arhitecturale, atice, etc.) gi legaturilor lor cu structura principald de rezistenjt. 1.2. Concepfia constructiva de ansamblu 1.2.1. Fafi de perioada de inceput a proiectitrii antiscismice (aproximativ pant in anii ‘50), in care luarea fn considerare a cerinjelor de bun& comportare la acfiunea cutremurelor se limita practic la un calcul la forte orizontale, - un pas important inainte @ fost marcat de momentul cfind s-a formulat gi s-a asimilat ideea ci o importanj& cel putin egal cu cea a verifictirii prin calcul o are asigurarea unei concepfii controlate de ansamblu a clidiril. Ast&zi, aceasth cerinji « devenit unanim recunoscuté gi a fost confirmatt ca esentiali de constatarile de la cutremurele puternice din ultima jumatate de secol, atat din Romania, cft gi din alte Ari, ca $.U.A., Mexic, Chile, Algeria, Turcia, Iran $-a. [11], [13], {20}, [37]. Defectiunile din punctul de vedere al alc&tuirii constructive de ansamblu ce se constatt la expertizarea clidirilor existente, dack nu este posibil s& fie eliminate prin miasurile de interventie propuse, trebuie s& constituie o tem& pentru verifickri speciale prin calcul. 1.2.2. Un prim obiect al controlului alcétuirii de ansamblu a unei construcfii fl constituie verificarea modului de preluare gi de transmitere pant la terenul de fundatie @ incércrilor gravitajionale, in sensul aritat mai inainte Ia paragr.1.1.2.2. Este de verificat in primul rind corespondenja pe vertical’ a clementelor portante verticale (stélpi, perett structurali), iar in cazurile cand sub acest aspect se detecteazl decalaje gi ele nu pot fi