You are on page 1of 11

HISTOLOGIA SMALTULUI

1.Histoarhitectonia smaltului
Topografic Descrie 3 zone diferite: o Smaltul de suprafata o Smaltul mijlociu o Smaltul intern Smaltul superficial si intern redus Smaltul mijlociu aria cea mai importanta a smaltului prezinta 3 portiuni: interna(deasupra smaltului intern), medie si externa Fiecare zona de smalt prezinta structuri morfologice specifice

1.1.

SMALTUL DE SUPRAFATA(SUPERFICIAL, EXTERN). SUPRAFATA SMALTULUI Smaltul de suprafata Prismele pot fi neregulate sau pot lipsi complet Fenomen explicat prin disparitia prelungirilor Tomes, la finalul amelogenezei Smalt extern, aprismatic Grosime maximum 30 m Se pastreaza orientarea cristalelor, paralele si perpendiculare pe suprafata externa Zona mai puternic mineralizata decat smaltul subjacent(plasat imediat dedesupt) Dintii neerupti o Strat de smalt extern gros de 0,5-1,5 m, lipsit de structura prismatica o Subjacent: ME Arie foarte restransa de material mineralizat Cristalite mici (5nm), impachetate multmai larg, distins Cristale mari, plate, dispuse aleator, printre, in interiorul si pe suprafata cristalitelor mici Aria se continua cu smaltul mijlociu,prin patrunderea cristalitelor mici intre cristalele mari si strans impachetate Dintii erupti o Abraziune, eroziune, atritie -> cele 2 straturi(smaltul aprismatic si zona imediat subjacenta, formate din cristalite mici) dispar in timp

o Uneori smaltul extern persista: Dinti deciduali mentinut pe toata suprafata coroanei Dinti permanenti in aria cervicala 1/3 cervicala(mai frecvent) si la nivelul cuspizilor(mult mai rar) Suprafata smaltului Macroscopic neteda si stralucitoare Microscopic aspect mai putin uniform, cu modificari datorate varstei Dintii neerupti a. Membrana Nasmyth Apare dupa formarea completa a coroanei, chiar inainte de eruptie Membrana eozinofila delimitand aparent suprafata smaltului Rezulta ca urmare a procesului degenerativ al ameloblastelor (pierderea prelunigirilor, vacuolizare, neregularitatea conturului celular, modificarea dimensiunilor) Concomitent cu aparitia sa, se depune o matrice organica bazofila -> dispare la sfarsitul procesului de mineralizare In teritorul respectiv ramane numai portiunea acelulara a menbranei Nasmyth: membrana subtire, astructurata, densa, grosime 1m (cuticula primara) Peste cuticula primara mai poate persista un strat celulat restant epiteliul redus al organului smaltului Dintii erupti b. Alternanta dintre perikimata si liniile de suprapunere Pickerill c. Terminatiile prismelor d. Lamelele e. Fisurile f. Pelicula castigata b. Pirikimata si liniile de suprapunere Pickerill Pirikimata (depresiuni) o Extremitatiile de la suprafata smaltului ale liniilor Retzius o Aspect, pe suprafata coroanei, a nervurilor reliefate ale frunzelor o Confera smaltului un relief extern fin ondulat, incretit, observabil intr-o incidenta optima de lumina Liniile de suprapunere Pickerill o Arii mai ridicate, mai bombate, localizate intre pirikimata

o Pirikimata si ridicaturile dispuse continuu de jur imprejurul coroanei, paralal unele cu altele si cu jonctiunea amelocementara o ME de baleiaj densitate perikimata o Jonctiune alemocementara: 30/mm2 o Spre suprafata ocluzala, cuspidiana sau incizala: 10/mm2 -> disparitie completa, datorita fortelor de masticatie c. Capetele treminale ale prismelor Mici depresiuni concave, diferite ca forma si adancime Observate cel mai frecvent pe zonele bombate dintre perikimata Adancimea creste dinspre zona cervicala spre zona ocluzala/incizala d. Lamelele smaltului ~ Structuri subtiri, liniare sau cu aspect de frunza ~ Se extind de la suprafata smaltului spre jonciunea amelodentinara, uneori chiar patrunzand in dentina ~ Orintare longitudidal si radiar in dinte, in toata grosimea smaltului ~ Apar datorita unor defecte de mineralizare ~ Formate din material organic -> continut mineral redus ~ Se dezvolta in planurile de tensiune -> cand prismele traverseaza un astfel de plan, un segment scurt al prismei poate sa nu fie calcificat in totalitate ~ Defect sever -> apare un spatiu care se umplae fie cu celulele din zona inconjuratoare( la dintele neerupt), fie cu substante organice din cavitatea orala (dupa eruptie) ~ Sectiuni slif confundata cu fisurile; demineralizare: diferentiere posibila: lamelele persista, fisurile dispar ~ Tipuri de lamele: Tipul A, formate datorita existentei unor segmente de prisme slab mineralizate; contin in principalmaterial organic proteine ale smaltului; localizate strict la nivelul smaltului Tipul B, formate prin acumulare ade celule degenerate, se pot extinde si la nivelul dentinei Tipul C, formate in dintele erupt (cele mai frecvente), acolo unde spatiu format intr-o zona slab mineralizata se umple cu material organic probabil de origine salivara; se pot extinde si la nivelul dentinei

e. Fisurile smaltului Structuri inguste, comparate cu falli sau crapaturi Reprezinta manifestarileexterneale lamelelor Orientate perpendicular pe jonctiunea amelodentinara si se extind de la suprafata smaltului spre profunzime, pe diferite distante

Lungime pana la 1 mm; fisurile lungi au o grosime mai mare decat cele scurte

Consideratii clinice comentarii Prin pozitie, fisurile profunde(in speciali cele dintre cuspizii adiacenti) favorizeaza colonizarea bacteriilor --> penetrarea in interiorul smaltului, pana la nivelul jonctiunii amelodentinare -> diseminarea la nivel dentinar Deoarece dimnesiunile fisurii, la suprafata smaltului, sunt foarte mici, acest tip ce carie se descopera tardiv, cand deja este afectata o zona extinsa de dentina Conduita clinica de prevenire nu este administrarea topica de fluorid, ci aplicarea pe suprafata ocluzala a unui strat polimeric, cu rol de inchidere a fisurilor

f. Pelicula castigata Smaltul acoperit pe intreaga sa suprafata de un film de natura organica, denumit pelicula dobandita sau castigata Identificabila prin metode chimice, histologice si histochimice Formata dintr-un precipitat de proteine salivare Impiedica contactul direct al smaltului cu fluidele din cavitatea orala Apare un intreval de timp foarte scurt(minute) dupa curatirea mecanica a suprafetei smaltului Cunstituie suportul pe care colonizeaza placa bacteriana

1.2.

SMALTUL INTERN Zona in care lipseste organizarea prismatica --> smalt aprismativ Localizare: deasupra jonctiunii amelodentinare Dimensiuni: 5m Datorat absentei formarii prelungirilor Tomes la momentul depunerii matricei organice a smaltului si mineralizarii acestuia a) Jonctiunea amelodentinara Limita dintre dentina si smalt MO: aspect ondulat, uneori suprapus, datorita incidentei de sectiune, comparat cu solzii de peste ME: alternanta de ridicaturi reliefate, care deternina o puternica adeziune dentina-smalt b) Fusurile smaltului Origine in dentina Apar prin patrunderea unor prelungiri ale odontoblastelor printre ameloblastele suprajacente, anterior momentului in care incepe depunerea smaltului

Smaltul incepe sa se depuna si se formeaza jonctiunea amelodentinara Prelungirile odontoblastelor raman sechestratein teritoriul respectiv, se ingroasa usor in partea centrala,mentinandu-si cele doua capete efilate si capata un aspect de fus Au cuntinut organic crescut cumparativ cu zonele de smalt adiacent Distribuie la intamplare, traverseaza aria redusa de smalt intern si patrund pe o distanta redusa in smaltul mijlociu Nu au orintare precisa si nu urmeaza directia prismelor; deoarece prismele se formeaza in unghi fata de axul ameloblastelor, directia prismelor este divergenta fata de prisme. c) Tufele smaltului Apar in zone in care mineralizarea nu este completa, proteinele smaltului tanar nefiind complet transformate in timpul maturizarii Prezinta un continut organic ridicat Formare: Transformari importante in orientarea unor diferite grupe de prisme, deasupra jonctiunii amelodentinare Grupele de prisme prezinta un procent diferit de mineralizare a smaltului prismatic si a smaltului interprismatic, fapt care duce la aparitia unor arii mai putin mineralizate cu un continut organic ridicat de 3-4 ori peste cantitatea medie Exista mai multa matrice organica la limitele prismelor respective si chiar intre cristalele prismelor Orientare in plan longitidinal, pe aceeasi directie ca si lamelele Identificabile optim in sectiuni slif Forma ramificata, cu o zona de implantare, cu o radacina bazala lanivelul jonctiunii amelodentinare, sau chiar in dentina Mai inalte comparativ cu fusurile Se extind pana in treimea interna a smaltului mijlociu 1.3. SMALTUL MIJLOCIU Aria cea mai extinsa a smaltului Caracterizat prin prezenta prismelor Structuri morfologice specifice Atribuite unor modificari aparute in cursul procesului de depunere si mineralizare a smaltului: o In orientarea prismelor (benzile Hunter-Schreger, smaltul noduros) o In modelul de crestere a smaltului (striatiile transversale, liniile Retzius, linia neonatala) a. Benzile Hunter-Schreger Localizate in treimea intrena a smaltlui mijlociu

Expresia unui fenomen optic, sub lumina incidentala in MO: Aspect de zone altrenante, de benzi liminoase si intunecate lan de grau in bataia vantului Initial extrem de evidente, datorita contrastului puternic Ulterior diminua, pe masura ce se orienteaza catre suprafata smaltului Directia perpendiculara sau oblica pe liniile Retzius ME: Aspect de zone altrenante, lumina fiind reflectata in mod diferit de cristalele din prisme in concordanta cu modificarile de orientare ale prismelor Formare datorata variatiei unghilui de pornire a grupelor de prismede la nivelul jonctiunii amelodentinare spre exteriorul smaltului: o Un grup de prisme prezinta orintare meziala o Grupul alaturat prezinta orientare distala o Modelul este repetitiv de la zona incizala spre cervix b. Smaltul noduros ~ Frecvent la nivelul cuspizilor ~ Formare datorata unor grupe diferite de prisme cu directie rasucita, una in jurul celeilalte ~ Orintare asirurilor de prisme fiind verticala, ondularea prismelor in sens inainte-inapoi se realizeaza intr-o aria circumferentiata resusa c. Striatiile transversale Orientare perpendiculara pe lungimea prismelor smaltului -> aspect de scara, striatiile reprezentand treptele Indica depunerea zilnica de matrice organica Situate la o distanta de 4m una de alta Mai pregnante in zonele mai slab mineralizate

d. Liniile Retzius ~ Indica fronturile de crestere saptamanala a smaltului ~ Sectiune longitodinala: linii intinecate, paralele, dispuse la anumite intrevale, orientate de la jonctiunea amelodentinara spre suprafata smaltului ~ Model arciform --> traverseaza regiunile cuspidiene si incizale ale dintilor o Liniile initiale formeaza un arc complet o Pe masura ce coroana se formeaza, in ariile cervicale apar linii in semicerc, dispuse oblic si paralel spre suprafata o Cervical liniile extreme ale liniilor Retzius (semiarcuri) determina aparitia la suprafata smaltului a perikimatelor, intre care exista liniile de suprapunere Pickerill

~ Sectiune transversala: inele concentrice, comparate cu inele de crestere de pe tulpinile taiate ale copacilor ~ Caracteristice pentru smaltul dintilor permanenti ~ Mai putin evidente in dintii deciduali si rare in dintii neerupti ~ Aspect mai accentuat --> traduc expresia unor anumite modificari induse in procesul amelogenezei de stari patologice, sau de nutritie ~ Formare: Datorita unei constrictii temporare a prelungirilor Tomes, concomitent cu o crestere a ariei secretorii responsabile de producerea smaltului interprismatic Aceste procese determina schimbari in structura smaltului Impachetarea cristaleor este mai neregulata, numarul de cristale din prisme este mai scazut--> fenomen de indoire a prismelor, in momentul traversarii liniilor Retzius

e. Linia neonatala Linie Retzius extrem de accentuata Indica limita de demarcatie intre smaltul depus prenatal si cel postnatal Reflacta modificarile fiziologicela care este supus organismul postpartum, in special cele datorate schimbarii modalitatii de nutritie, precum si incetinirii temporare a dezvoltarii 2. PRISMA SMALTULUI ~ Unitatea morfofunctionala a smaltului ~ Numar: aprox. 5-12 milioane ~ Smaltul - tesutul cel mai inalt mineralizat din intregul organism --> dificil de stidiat, MO oferind putine informatii asupra detaliilor structurale ~ Curent, in parctica de laborator --> sectiuni slif si sectiuni demineralizate ~ Sectiunile slif --> conserva componenta minerala --> permit identificarea unor structuri elongate prismele ~ Descifrarea structurii in MO: Sectiuni slif --> dificila/imposibila, datorita intreferentelor optice produse de trecerea luminii prin sectiune Sectiuni demineralizate: smalt in dezvoltare --> incompleta mineralizare a continutului organic --> cantitate suficinta de matrice organica --> posibila observarea smaltului, implicit a prismelor Sectiuni demineralizate: smalt matur --> spatiu optic gol in teritoriul de localizare a smaltului, datorita dezvoltarii complete a dezvoltarii minerale si spalarii componentei organice ~ ME: permite analiza ultrastructurala a prismelor si a materialului organic

2.1.

FORMA PRISMELOR MO sectiune transversala: Structuri de forma prismatica sau hexagonala, rotunda,ovala, in solzi de peste, in potcoava Geometria fiind extrem de neregulata --> unitatiile structurale de baza denumite bastonase Termenul de prisma -->extrapolat tuturor acestor structuri, indiferent de forma lor tridimensionala reala, care difera in anumite teritorii si in functie de incidenta de sectiune si in definirea careia exista inca opinii controversate ME de transmisie si de baleiaj: Informatii de detaliu asupra prismelor smaltului Intelegerea arhitectoniei prismelor implica intelegerea manierei de organizare in orientarea cristalelor, maniera in care apar o multitudine de variatii Prisma Aproximativ asemanatoare cu un cilindru Zona centrala: organizata dintr-un dispozitiv de cristale de HA, orientate in axul longitudinal paralel cu axul longitudinal al prismei De o parte si de alta de miezul prismei: cristalele prezinta o dispozitie usor evazata, sub un unghi care creste pe masura ce cristalele sunt dispuse spre periferia prismei

Regiunea interprismatica o Zona din jurul prismei, cu rol de cimentare a prismelor o Cristalele sunt orientate in directii diferite comparativ cu cristalele din interiorul prismei o Diferentele de orintare in pozitia cristalelor sunt marcante pe o arie care acopera pana la din circumferinta prismei Teaca Prismei ~ Cristalele din periferia prismei formeaza un unghi ascutit cu cristalele din regiunea interprismatica --> zona larga dintre laturile acestui unghi ascutit (format prin jonctiunea dintre extremitatile celor 2 cristale) --> spatiu caracterizat si printr-un continut bogat in material organic ~ Cristalele de HA nu sunt foarte strans impachetate, datorita unghiurilor diferite sub care sunt orientate ~ Materialul organic proteic existent determina aparitia aspectului in solzi de peste al matricei, in sectiuni demineralizate, de smalt incomplet mineralizat ~ Observabila pe sectiuni slif, datorita indicelui de refractie diferit dintre prisma, teaca si regiunea interprismatica.

Comentarii:
- in sectiunea transversala: o delimitand prisma si regiunea interprismatica cervical corespondenta rezulta aspect de gaura de cheie

o histoarhitectonia smaltului este insa extreme de variata in formarea prismelor si a regiunilor interprismatice, motivul pentru care comparatia cu gaura de cheie nu este valabila permanent o o ipoteza noua descrie unitatea morfofunctionala a smaltului ca o prisma cilindrica, ce are o relatie spatial spacifica cu regiunea interprismatica direct cervical ei - in sectiune longitudinala: o aranjament repetitive in care pot fi identificate prismele cilindrice, asezate in randuir paralele si separate de zonele interprismatice o pentru fiecare prisma poate fi delimitate regiunea interprismatica cervical situate subjacent si intre dou prisme vecine o prisma cilindrica corespunde portiunii rotunde denumite cap iar regiune interprismatica corespunde extensiei subtiri denumite coada, din modelul in gaura de cheie - acest aranjament repetitive intercalate confera rezistnta smaltului 2.2. ORIGINEA PRISMELOR responsabile: ameloblastele, prin prelungirile Tomes o prelungirile Tomes formeaza in frontal de depunere a smaltului niste gauri comparate cu niste arcade rezulta viitoarele prisme cilindrice o in timpul secretiei active, fiecare cavitate a unei viitoare prisme este ocupata de o prelungire Tomes o prisma - formata numai de un ameloblast(numarul prismelor din smalt este egal cu numarul ameloblastelor) rezulta diametrul prismei este de 5m, corespunzator diametrului ameloblastului cilindric de origine o regiune intreprisatca - fromata de 1-3 ameloblaste vecine

2.3. ORIENTAREA PRISMELOR directie de dispunere generala o prismele orientate in directive ocluzala o regiunile interprismatice corespondente orientate catre zonele cericale coronare in plan longitudinal si in sectiune longitudinal: o traiect continuu, dela jonctiunea amelodentara la suprefata externa a coroanei o initial un traiect ondulat (treimea interna a smaltului mijlociu), care devine apoi rectiliniu(treimea medie si externa a smaltului mijlociu) o de aceea , in portiunea cu orientare ondulatorie, lunginea prismelor este mai mare decat grosimea smaltului o dispozitia prismelor -> perpendicular a pe suprefata sterna a smaltului, cu exceptia varfurilor cuspizilor, unde exista o usoara inclinatie si a regiunilor cervical, unde apare o orientare usor apicala

in plan transversal si in sectiune transversal: o aranjament repetitiv intrecalat, descries anterior o o mica arie, in apropierea de jonctiune amelodentinara-> modificari: aspectul striat intercalate dispare iar prismele sunt aliniate vertical, unele sub altele o prismele formeaza siruri dispuse circumferential, de jur imprejurul axului longitudinal al dintelui o directia unei prisme, de la jonctiunea amelodentinara spre suprafata, nu este dreapta, ci ondulatorie; exceptie face zona cervical o prismel oscileaza in directive orizontala la stanga si la dreapta si in directi vertical, insus si in jos o desi prismele dintr-un sir orizontal au directii similar, lel nu au o dispozitie absolute paralelaci, la nivelul jonctiunii amelodentinare, exista o variatie de 2grade intre siruir successive; aceasta alternanta, functie de o mica difernta a unghiuurilor, sta la baza unor aspect morfologice care caracterizeaza structura smaltuluiin MO

Consideratii clinice-comentarii: cunoasterea modalitatii de dispunere a prismelor-importanta in practica stomatologica necesara evitarea zonelor subtiri,unde smaltul este deosebit de fragil si de casant necesara evitarea zonelor in care nu exista o sustinere corespunzatoare(prin support elstic) din partea dentine subjacente-in cazul lazarii acesteia la periferia cavitatilor preparate-> riscul mentinerii de prisme nesustinute, cu rezistenta foarte scazuta> fracturate rapida sub actiunea fortelor masticatorii-> acces bacteria->colonizare->dezvoltare de carii secundare 2.4. CRISTALELE PRISMELOR forme si dimensiuni variate model elongate de panglica, ac, sipca sau hexagon dimensiunile citate: grosime 30 nm, latimea 65nm, lunginea cativa m(de aproximativ zece ori mai mari comparative cu cristalele din celelalte tesutuir mineralizate dispozitie: o miezul prismei: orientate cu axul longitudinal in parallel cu axul longitudinal al prismei (in sectiune transversal, cristalele apar sectionate transversal) o zona periferca a prismei: orientate cu axul longitudinal usor evazat fata de axul longitudinal al prismei (in sectiune transversal, cristalele apar sectionate oblic) o spatiul interprismatic : orientate cu axul longitudinal deviat in directii difeite fata de axul longitudinal al prismei (in sectiune transversal, cristalele apar sectionate tot oblic)

3.PROTEINELE SMALTULUI ocupa numai 2-4% din ansamblul smaltului

distribuie in intregul volum al smaltului sub forma unei retele fine, dantelate, dispuse intre si printre cristalele de HA componente: o proteinele smaltului, de natura acida: o lipide o cantitati foarte mici de citrate, lactate si carbohidrati o apa - procent important din greutatea tatala a smaltului amelogenine( 90%-grup heterogen de protein cu greutate molecular scazuta) ameline enameline tufteline serinproteaze metaloproteinaze fosfataze proteine noncolagene glocozilate, sulfatate si fosforilate(similar cu proteinele analoge din tesuturile conjunctive calcificate)

Rolul proteinelor smaltului accepta, la nivelul lor, ionii anorganici, fiind implicate in determinarea naturii si directiei de crestere a cristalelor de HA specific smaltului au capacitatea de a fi excluse din matricea smaltului, in procesul de mineralizare, prin presiunea produsa de cristalele in crestere

Corelatie directa a functiilor proteinelor smaltului cu evenimentele din amelogeneza: nucleatia mineral initial:enameline, amelogenine reglarea cresterii cristelelor: ameline, enameline, amelogenine legarea ionilor minerali:tufteline,amelogenie orientarea modului de asezare a cristalelor de crestere, sustinerea cristalelor: enameline, amelogenine deternminarea structurii prismative a smaltului :amelin stabilirea conexiunilor intercelulare:ameline initierea secretiei: ameline, amelogenine, tufteline
finalizarea secretiei : prin posibil mechanism de feed-back al produsilor de secretiei