Вы находитесь на странице: 1из 18

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Management, Administratie Publica

STUDIU COMPARATIV INTRE SISTEMELE ADMINISTRATIVE DIN FRANTA SI MAREA BRITANIE

Grupa 224 Seria A

Cojoaca Raluca Alexandra

Cuprins

4 4 3.

Titlul proiectului si justificarea acestuia Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Franta Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Marea Britanie

4. Identificarea si explicarea asemanarilor intre sistemele administrative din Franta si Marea Britanie 5. Identificarea si explicarea deosebirilor intre sistemele administrative din Franta si Marea Britanie 6. Prezentarea si explicarea avantajelor competitive esentiale ale sistemelor integrate 7. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de know-how din sistemele administrative Franta si Marea Britanie in sistemul adiministrativ din Romania 8. Bibliografie

1. Titlul proiectului si justificarea acestuia

In lucrarea aceasta mi-am propus sa vorbesc despre autoritatea executiva din doua state membre ale Uniunii Europene, si anume Franta si Marea Britanie. Sistemele administrative din respectivele tari au suferit multiple transformari de-a lungul timpului dar, cu toate acestea, sunt demne de urmat de catre tara noastra. Am ales aceasta tema deoarece din punctul meu de vedere aceasta autoritate executiva este foarte importanta in ceea ce priveste sistemul administrativ din orice tara, mai cu seama in Franta si Marea Britanie, tari despre care va fi vorba in lucrarea de fata.De asemenea am incercat sa pun in evidenta deosebirile ce se afla intre doua state care, desi fac parte din UE, au regimuri diferite de guvernare, Franta fiind republica prezidentiala, pe cand Marea Britanie este monarhie constitutionala ereditara. Din 2007, Romania a devenit membra a Uniunii Europene, fapt care presupune anumite schimbari in cadrul sistemului administrativ pentru ca tara noastra sa se situeze la nivelul standardelor europene. In cele ce urmeaza voi pune accentul pe guvernele celor doua tari. Cu ajutorul acestei lucrari voi evidentia particularitatile problematicii alese, precum si principalele asemanari si deosebiri dintre cele doua state.

2. Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Franta

Autoritatea executiva : Este exercitat de preedinte, care numete Consiliul de Minitri, condus de un primministru.

Consiliul de Minitri este rspunztor fa de Parlament. eful statului, preedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult dou mandate de cte 7 ani. Este divizat ntre Preedintele Republicii i Primul Ministru. Nominalizrile pentru posturile din activitile publice i militare, de la cel mai nalt nivel al statului, sunt de competena Preedintelui Republicii. Nominalizarea pentru posturile de consilieri de stat, prefect i director al administraiei, sunt fcute de ctre Consiliul de Minitri. eful Guvernului este Primul Ministru . Guvernul este format din Primul Ministru, un numr de ministere i secretariate de stat. Unii minitri sunt denumii minitri secretari de stat i au un rol important n echipa guvernamental. Acetia pot fi secondati de ali minitri. Nici un membru al guvernului nu poate fi membru al Parlamentului

Puterea executiva in Franta apartine Presedintelui Republicii si Guvernului, ceea ce a determinat o serie de comentatori politici sa considere executivul francez ca fiind un executiv bicefal. In ceea ce priveste numirea primului ministru, aceasta reprezinta o atributie proprie a presedintelui republicii. Decretul presedintelui republicii, in acest caz, nu are nevoie sa fie contrasemnat de primul ministru care iese din activitate. Pe de alta parte, presedintele este liber sa desemneze pe cine doreste pentru functia de prim ministru si nu este obligat sa procedeze ca in timpul celei de-a patra Republici la o consultare cu grupurile politice parlamentare. Cu toate acestea, el trebuie sa tina seama de cerinta ca persoana ce va fi desemnata sa se bucure de increderea majoritatii parlamentare. 4

In ceea ce priveste desemnarea ministrilor, acestia sunt numiti de presedinte la propunerea primului ministru. Tot presedintele este cel care are dreptul sa accepte revocarea pe care o face Adunarea Nationala. Referitor la statutul membrilor Guvernului, trebuie precizat ca exista diferite categorii de membrii ai Guvernului. Faptul ca in sistemul francez presedintele republicii prezideaza deliberarile Consiliului de ministrii nu-l transforma pe presedinte in membru al Guvernului. Pe de alta parte, alaturi de prim ministru, in Cabinet mai exista ministrii de stat, titlu care este dat de autoritati in considerarea unor personalitati pe care le au in cadrul partidelor din care fac parte; de asemenea Guvernul cuprinde uneori ministrii delegati pe langa primul ministru, dar categoria cea mai larga o reprezinta ministrii detinatori ai unor portofolii-26 in prezent in Cabinetul francez. Mai exista, in sistemul guvernamental francez, ministrii delegati pe langa ministrii; ministrii delegati care nu sunt arondati pe langa un minister si secretari de stat, autonomi sau desemnati pe langa un anumit ministru. In principiu, secretarii de stat nu participa la sedintele guvernului, ei sunt invitati atunci cand se dezbat probleme care-i intereseaza in mod direct. Functiile ministeriale sunt incompatibile cu functiile profesionale private, dar si cu functiile publice. In ceea ce priveste responsabilitatea civila si penala a ministrilor s-au confruntat mai multe puncte de vedere. Au existat puncte de vedere potrivit carora ministrii trebuie sa fie supusi jurisdictiei civile si penale la fel ca oricare alti functionari de stat, puncte de vedere care mergeau pe linia scoaterii ministrilor de sub regulile responsabilitatii obisnuite, si puncte de vedere care se pronuntau in sensul constituirii unor instante speciale. Competenta de a judeca actele indeplinite de ministrii in exercitiul functiunii revine Curtii de Justitie a Republicii, compusa din 12 parlamentari desemnati de Camera si Senat si 3 magistrati de la Curtea de Casatie. Procedura privind sesizarea Curtii apartine oricarei persoane, existand, privitor la aceasta, un dublu filtru: o Comisie de examinare a plangerilor si o Comisie de instructie. Dupa ce acestea ajung la anumite concluzii, Curtea examineaza cauza si pronunta solutiile pe care le considera necesare. Fata de Parlament, primul ministru apare ca un reprezentant al majoritatii. El are totodata si dreptul de a participa la procedura legislativa, semnand si depunand pe masa Parlamentului proiectele de legi in numele Guvernului. 5

Un aspect asupra caruia trebuie sa ne oprim il reprezinta puterile exceptionale ale Guvernului. Acestea apar, in mod firesc, in cazul starii de asediu sau al starii de urgenta. Dar exista, de asemenea, si sistemul ordonantelor, care permite Parlamentului sa abiliteze Guvernul pentru a emite anumite reglementari cu caracter normativ. Aceste ordonante sunt subordonate unor reguli de fond si anume: sa aiba in vedere executarea programului guvernamental; sa nu aiba o durata nelimitata si sa nu aduca atingere valorilor constitutionale. Totodata, ordonantele sunt subordonate unor reguli de control, in sensul ca va exista un control efectuat de Consiliul Constitutional asupra legii de abilitare, precum si de Consiliul de Stat caruia ordonantele, ca acte administrative, ii pot fi deferite in timp de doua luni de la publicarea lor, cu exceptia cazului in care Parlamentul le-a ratificat. Ordonantele intra in vigoare imediat, dar Guvernul trebuie(sub sanctiunea caducitatii) sa ceara ratificarea lor de catre Parlament intr-un termen fixat de legea de abilitare. In ceea ce priveste puterea ministrilor, acestia sunt sefi ai administratiilor supuse autoritatii lor. Ei dispun de o putere limitata: pot sa dea anumite ordine, dar sa si numeasca in functiile publice care sunt de competenta lor; contrasemneaza hotararile presedintelui republicii sau ale primului ministru in problemele care se refera la departamentul lor si sunt ordinatorii de credite ai ministerelor respective. Gandirea si practica politica franceza au exercitat si exercita o influenta dintre cele mai importante asupra dezvoltarii democratiei. Istoricele principii inscrise in Declaratia drepturilor omului si cetateanului au fost incorporate in legile fundamentale ale unor state ce si-au dobandit independenta. Valoarea morala, politica si juridica a marilor principii stabilite de Revolutia franceza a depasit momentul epocii respective, proiectandu-se ca adevarate comandamente ale infaptuirii unei societati democratice intr-o lume bazata pe respectul regulilor de drept. In lumina Declaratiei si a jusnaturalismului francez, sunt considerate astazi drepturi absolut personale, de care indivizii trebuie sa se bucure in calitatea lor de persoane, libertatea, egalitatea, proprietatea (considerata sacra si inviolabila), siguranta si rezistenta impotriva asupririi. Principiile mentionate s-au afirmat incontestabil ca reprezentand drepturi fundamentale cetatenesti, intrucat oamenii revendicand posibilitati egale de a fi admisi in toate demnitatile, posturile si serviciile publice, se prezinta ca membrii ai unei societati ce trebuie sa le recunoasca aceleasi drepturi si indatoriri. Orice cetatean are dreptul sa vorbeasca, sa scrie, sa-si tipareasca, sa-si exprime ideile si sa raspunda la folosirea abuziva a acestei libertati. Cetatenii au, totodata, dreptul sa constate necesitatea contributiei publice, sa o consimta in mod liber, sa-i urmareasca intrebuintarea, sa-i fixeze volumul, modul de 6

impunere, de incasare si de durata. Nici un om nu poate fi acuzat, arestat sau detinut decat in cazurile prevazute de lege si potrivit formelor pe care legea le prescrie. Deci marile principii pe care Declaratia drepturilor omului si cetateanului le-a fundamentat constituie astazi idei extraordinare, a caror importanta se proiecteaza peste veacuri ca elemente indispensabile oricarei societati.; ideea ca oamenii se nasc si raman liberi, ca scopul oricarei asociatii politice este apararea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului rezista, dincolo de vicisitudinile timpului, ca idei esentiale pe care trebuie sa se intemeieze orice societate politica.

3. Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Britanie

Marea

In ceea ce priveste caracteristile autoritatii executive in Marea Britanie, acestea sunt urmatoarele:

eful Guvernului este Primul Ministru, unul din liderii politici ai partidului (coaliiei) care a ctigat alegerile. El este nominalizat de Regin. Prin convenie Regina invit liderii partidelor politice care conduc majoritatea n Camera Comunelor pentru a-i consulta n vederea formrii unui Guvern. Primul Ministru conduce edinele Cabinetului, selecteaz minitrii i are puterea s-i demit. El intervine n orice probleme politice aprute la nivel de departament i rspunde timp de 15 minute de dou ori pe sptman la ntrebrile membrilor Camerei Comunelor, ntrebri care de regul acoper mare parte din activitatea guvernamental. Primul Ministru ia cuvntul la majoritatea dezbaterilor i din cnd n cnd formuleaz puncte de vedere referitoare la politica extern i la alte iniiative politice. Primul Ministru este i Ministrul pentru Servicii Public. n acest sistem i desfoar activitatea peste 200 funcionari publici care sunt numii cu aprobarea Primului Ministru, iar distribuirea sarcinilor n cadrul departamentelor se face n funcie de prioritile politice i administrative. Primul Ministru are, de asemenea, responsabilitate formal pentru Serviciile de Securitate. El selecteaz persoanele care urmeaz s primeasc distincii i are competene i responsabiliti majore pentru a exercita unele prerogative regale. Mrimea i structura Cabinetului Primului Ministru variaz n funcie de prioriti . n general, atribuiile acestuia sunt ntreinerea legturii cu departamentele guvernamentale, formularea unor variante pentru diferitele probleme particulare n care Primul Ministru este interesat (de exemplu, aspectele de politic economic), facilitarea procesului de comunicare a Primului Ministru cu mass - media, desfurarea serviciilor de secretariat i de interes privat pentru Primul Ministru.

n prezent, Cabinetul Primului Ministru este format din aproximativ 80 de persoane. n calitate de Ministru al Serviciilor Publice, Primul Ministru a constituit Biroul Serviciilor Publice care face parte din Cabinetul Primului Ministru. Acest birou este responsabil ,,inter alia pentru problemele de management al resurselor umane din toate organizaiile aparinand serviciilor publice. PRIMUL MINISTRU i CABINETUL

MINISTERELE

Comisiile Permanente de Cabinet

Comisiile Adhoc

Secretariatul Cabinetului

Biroul Serviciilor Publice

Guvernul este condus de primul ministru. Minitrii nu au veritabile cabinete, ci numai un secretariat particular i ntotdeauna funcionari permaneni. n fiecare minister britanic exist un secretar general, cel mai nalt funcionar, ce rmne n post indiferent de schimbrile politice. Guvernarea local reprezint unul din cele trei elemente ale administraiei teritoriale din Marea Britanie, alturi de structurile administrative deconcentrate sau cu statut specific i de instituiile particulare - recent ntrite - din Scoia, ara Galilor i Irlanda de Nord. Instituia primului ministru a aprut i evoluat ca o consecin a renunrii monarhului la dreptul de a conduce personal edinele cabientului. Instituia modern a primului ministru este produsul textului legislativ intitulat Reform Act de la 1832, ce a consacrat obligaia numirii primului ministru n persoana liderului partidului majoritar n Camera Comunelor.Prim ministrul are o poziie dominant n cadrul guvernului britanic ct i n viaa politic a rii. Poziia acestuia este bazat mai mult pe o nelegere nescris dect pe o convenie n adevratul sens al cuvntului. 9

Prim- ministrul este lider al partidului su pe tot cuprinsul rii i n parlament, este speckerul Camerei Comunelor, este responsabil cu desemnarea minitrilor, ce sunt numii de regin cu avizul su, selecteaz acei minitrii ce urmez s constituie cabinetul, prezideaz edinele cabinetului i coordoneaz m mod direct ntraga politic, dezvoltnd i preciznd orientrile de principiu pe care le stabilete propriul su partid etc. Primul ministru este cel ce comunic suveranului hotrrile guvernului, este responsabil pentru o mare varietate de numiri i exercit un patronaj considerabil.

10

4 Identificarea

si

explicarea

asemanarilor

intre

sistemele

administrative din Franta si Marea Britanie

In ambele tari, potrivit legislatiei in vigoare, autoritatea executiva este reprezentata de Guvern . Aceasta afirmatie ne arata faptul ca autoritatea executiva este probabil cel mai important domeniu de activitate din cele doua state. In cadrul Guvernului se formeaza mai multe ministere, care au rolul de a organiza o mai buna conducere a tarilor. In Marea Britanie, atributiile Reginei sunt formale, Comforme cu Prerogativele Regale care nu au fost modificate din secolul al XVII-lea . Regina numeste Primul Ministru dintre liderii politici si partidului care a castigat alegerile.Ea are un dialog deschis cu Primul Ministru, iar prezenta sa asigura stabilitate si continuitate in politica. In Franta, Presedintele are responsabilitati formale ca Sef de Stat, el numeste Primul Ministru si, prin procesul de guvernare asigura functionarea autoritatilor publice precum si continuitatea statului. Acesta este asistat de un Secretar General al Presedentiei si de un birou personal. O alta asemanare intre cele doua state o reprezinta faptul ca in ambele tari, autoritatea executiva este organizata in ministere si departamente. In Franta exista aproximativ 20 de departamente ministeriale cu structuri administrative cvasipermanente. Ca si in Franta, in Marea Britanie ministerele-departamentele sunt principalele componente prin care Guvernul isi fundamenteaza si exercita politica proprie. In ambele tari,si in Franta si in Marea Britanie, seful Guvernului este Primul Ministru. Acesta organizeaza activitatea Guvernului, si anume in ceea ce priveste Marea Britanie, acesta conduce sedintele Cabinetului, selecteaza ministrii si are puterea sa-i demita. El intervine in orice problema aparuta la nivel de department. Acesta ia cuvantul la majoritatea dezbaterilor si din cand in cand formuleazapuncte de vedere referitoare la politica externa si la alte initiative politice. In cazul Frantei, Primul Ministru este responsabil pentru actiunile 11

Guvernului, el organizeaza activitatea Guvernului si este ajutat de asistenti si de Secretariatul General al Guvernului. Am mai putea adauga faptul ca in ambele tari, sub autoritatea Guvernului isi desfasoara activitatea Biroul Serviciilor Publice in cazul Marii Britanii si Directia Generala pentru Administratie si Servicii Publice, in cazul Frantei.

12

5. Identificarea si explicarea deosebirilor intre sistemele administrative din Franta si Marea Britanie
Deosebirile sunt mai multe in cazul celor doua state, Franta si Marea Britanie, decat asemanarile dintre acestea. Si asta deoarece Franta este Republica indivizibila, laica, democratica si sociala, care are o Constitutie, republica prezidentiala, pe cand Marea Britanie este monarhie constitutionala ereditara, fara Constitutie scrisa, aceasta dispune de un set de statute, conventii si legi generale. Principiile de guvernare se bazeaza pe traditie, conventii, regulamente si precedente, iar Parlamentul este puterea suprema. Pentru inceput am putea spune ca in cazul Marii Britanii, Guvernul dispune de libertate de decizie, pe cand in Franta executivul dispune de libertate de apreciere. Si spun acestea , deoarece in Marea Britanie Guvernul este cel care ia deciziile, care isi da parerea la anumite legi, care rezolva anumite probleme, mai cu seama aici este vorba de Primul Ministru, pe cand in Franta, presedintele este cel care ia principalele decizii. In Marea Britanie, Primul Ministru este cel care selecteaza ministrii si are puterea sa ii demita. El intervine de asemenea in toare problemele politice aparute la nivel de department si raspunde de doua ori pe saptamana la intrebarile membrilor Camerei Comunelor, intrebari care de regula acopera mare parte din activitatea guvernamentala. Insa, in Franta, autoritatea executiva este exercitata de presedinte, care numeste Consiliul de Ministri, condus de un prim-ministru. In cazul Marii Britanii, aceasta este condusa de Regina, pe cand Franta este condusa de un presedinte, care este ales prin vot direct, pentru cel mult doua mandate. In cazul Frantei, autoritatea executiva este divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru, pe cand in Marea Britanie, Regina este cea care ia decizia in cel il priveste pe prim ministru, insa acesta din urma este cel care conduce guvernul , nefiind ajutat de nimeni. Asa cum am spus mai sus, presedintele in Franta este ales prin vot direct, iar acesta la randul lui alege pe Prim Ministru , insa in cazul Marii Britanie, Prim Ministru este nominalizat de Regina. Regina este cea care invita liderii partidelor politice care conduc majoritatea in Camera Comunelor pentru a-I consulta in vederea formarii unui Guvern. 13

Un alt aspect important il reprezinta faptul ca in Franta, nominalizarile pentru posturile din activitatile publice si militare, de la cel mai inalt nivel al statului, sunt de competenta Presedintelui Republicii, pe cand in Marea Britanie acestea se fac de catre Prim Mninistru. In Marea Britanie, majoritatea ministerelor si departamentelor sunt conduse de catre un membru in Cabinetul Primului Ministru si de un grupa de ministri juniori( junior ministers) care au responsabilitati in domeniul politicii departamentului . Aceste ministere sunt create si functioneaza in general sub prerogativele puterii regale. In cazul Frantei, responsabilitatea pentru fiecare minister este precizata prin ordinele Consiliului de Ministri dupa consultarea Consiliului de Stat. Fiecare minister se afla sub conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de ministri, ministri delegati sau secretari de stat. In acest caz , ministrul poate emite ordine pentru aplicarea continutului legilor, dar si instrctiuni speciale pentru birourile si personalul din administratie. In cazul Marii Britanii exista de asemenea si departamente nonministeriale, care nu apartin ministerului si sunt conduse de catre un sef birou sau de catre un director general. O alta deosebire o reprezinta faptul ca in Anglia nu exista guverne regionale,insa de disting cateva elemente caracteristice la nivel local: districte in Anglia si Tara Galilor, Consilieri regionali in Scotia, Consilieri de district in Irlanda, pe cand in Franta, regiunile sunt teritorii libere administrate de consilii alese, exista teritorii libere administrate de consilii alese pentru cele 22de teritorii, 4departamente din strainatate si 4 regiuni( Martinique, Guadeloupe, Reunion si Guyana). In Franta ministrul elaboreaza si implementeaza propriul buget anual aprobat printr-un decret. Biroul Personal al ministrului este un grup de consultanta care cuprinde membri alesi de catre acesta.

14

6. Prezentarea si explicarea avantajelor competitive esentiale ale sistemelor administrative din Franta si Marea Britanie

Dezvoltarea din punct de vedere administrativ atat din Franta cat si din Marea Britanie s-a produs in principal datorita rapiditatii cu care aceste doua tari s-au adaptat la contextul extern, la schimbarile rapide survenite in administratiile din celelalte tari dezvoltate. Furnizorii de servicii publice au o misiune clara, obiective de productivitate, de eficientasi de calitate.rezultatele obtinute sunt publicate, cu exceptia obiectivelor de management intern si a datelor confidentiale de natura comerciala pentru agentiile aflate in concurenta. Formularea obiectivelor pe cele trei directii pemite sa se cunoasca daca o agentie sia marit productivitatea in detrimentul calitatii serviciilor prestate sau invers. Marea Britanie are particularitatea de a prevedea toate cele trei tipuri de obiective (productivitate, eficienta si calitate) in cadrul aceluiasi document. Aceasta schimbare a fost produsa datorita unor nevoi aparute in administratia britanica, si anume:

reducerea birocratiei excesive si evitarea anonimatului, deoarece in sfera administratiei publice nimeni nu stia care sunt responsabilitatile sale concrete; absenta autonomiei si absenta controlului prin acordarea unei largi autonomii prestatorilor de servicii publice; peste 80% din activitatile administratiei constau in prestarea de servicii publice. Astfel a aparut nevoia crearii de agentii obligate prin lege sa cunoasca doleantele

clientilor. 12La baza modernizarii administratiei franceze este recunoasterea faptului ca, singurii responsabili pentru derularea serviciilor publice sunt prestatorii acestora.

15

Au fost urmate cinci principii in vederea implementarii reformei serviciilor publice franceze. Acestea sunt: 1. implementarea stilului de management pe baza de obiective; 2. reglementarea juridica a masurilor administrative dupa parcurgerea unei faze experimentale care sa permita o mai buna apreciere a efectelor acestora; 3. trecerea de la decizii unilaterale adoptate in exclusivitate de catre stat, la un parteneriat bazat pe consultarea colectivitatilor locale; 4. autonomia serviciilor publice, prin crearea unor unitati functionale insarcinate cu gestiunea resurselor materiale, umane si financiare, in interiorul institutiilor publice; 5. asocierea functionarilor publici in procesul schimbarii. Datorita intelegerii necesitatii procesului de descentralizare, eficientizare a procesului de gestiune si aplicarii masurilor in domeniul politicilor publice, reforma administrativa franceza a avut un real succes. Intregul proces de modernizare este orientat in directia asigurarii unor sanse egale de informare in privinta institutiilor publice si serviciilor furnizate de catre acestea, atat pentru oamenii politici cat si pentru cetateni. Toate aceste schimbari au adus atat in administratia britanica cat si in cea franceza o exercitare mult mai eficienta a functiilor de management, un control mult mai riguros al rezultatelor, autonomie de gestiune si mai multa transparenta in asumarea raspunderii individuale in prestarea de servicii. Consecinta cea mai importanta a fost individualizarea functiei publice si nominalizarea directorilor de agentii, transformati in adevarate vedete ale procesului de modernizare.

16

7. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de know-how din sistemele administrative Franta si Marea Britanie in sistemul administrativ din Romania

Putem spune ca sistemul administrativ din Romania se aseamana mai mult cu cel din Franta decat cu cel din Marea Britanie si asta deoarece Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil, iar forma de guvernamant a statului roman este republica. Franta este Republica indivizibila, laica, democratica si sociala, pe cand Marea Britanie este este monarhie constitutionala ereditara. De asemenea, transferul de cunostinte s-a facut mai mult din Franta decat din Marea Britanie, deoarece la fel ca si Franta, Romania are o Constitutie scrisa, pe cand Marea Britanie nu. La fel ca si in Franta, Parlamentul Romaniei este bicameral. In ceea ce priveste autoritatea executiva as putea spune ca Romania se aseamana aici cu ambele tari. Pentru inceput, in toate cele trei tari, puterea executiva este reprezentata de Guvern. In Romania Guvernul este condus de primul ministru, pe cand in Franta acesta este condus atat de primul ministru cat si de presedinte, iar in Marea Britanie acesta este condus de catre prim ministru. Inca un argument ca Romania se aseamana mai mult cu Franta il reprezinta faptul ca ambele tari au presedinte, pe cand Marea Britanie o are pe Regina. De-a lungul timpului relatiile dintre Franta si Romania au fost mult mai stranse decat cu Marea Britanie. Franta si Romania pe de alta parte sunt si tari latine.La fel ca si in Franta, si in Romania presedintele este ales prin vot direct de catre populatie si pe un anumit numar de ani.

17

8. Bibliografie

1. Sisteme europene de administratie publica, de Armenia Androniceanu, editura Uranus, Bucuresti 2006 2. Sisteme administrative in statele din Uniunea Europeana-studii comparative, Armenia Androniceanu, editura universitara, bucuresti 3. http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=10&idb=

4.www.studentie.ro/.../Sisteme%20politice%20parlamentare;%20Regimul %20politic%20al%20Marii%20Britanii.doc 5 http://www.library.md/2007/05/06/management_public.ht

6.http://www.cadranpolitic.ro/view_article.asp? item=507&title=Modele_europene_de_administra%C5%A3ie_public %C4%83:_Marea_Britanie 7. Istoria-dezvoltarii-politice-a-Frantei--MONARHIA-ABSOLUTA--P... - 47k 18

Оценить