Вы находитесь на странице: 1из 18

Student:Dudau Vladut Alin

Grupa:2-1

Proiect Finante Publice I

Rolul deciziei administrative in activitatea de


administratie publica
CUPRINS

Capitolul 1:Consiliul Judetean Botosani………………………………..


Capitolul 2:Procesul decisional in cadrul unei organizatii de servicii
publice.decizia administrativa……………………………
2.1.Proces decisional…………………………………………
2.1.1.Structura procesului decizional……………………
2.1.2.Etapele procesului decizional………………………
2.1.3.Elaborarea deciziei in institutiile publice…………
2.2.Decizia administrativa……………………………………
2.2.1.Definitia deciziei administrative……………………
2.2.2.Particularitati ale deciziei administrative…………
2.2.3.Cerinte ale deciziei administive……………………
2.2.4.Tipuri de decizii administrative……………………
2.2.5.Fundamentarea deciziei administrative……………
2.3.Proiecte si programe…………………………………….
Capitolul 3:Concluzii si propuneri………………………………………
CAPITOLUL I

CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI

REGULAMENT DE FUNCTIONARE SI ORGANIZARE A CONSILIULUI


JUDETEAN BOTOSANI.CONSTITUIREA CONSILIULUI JUDETEAN
BOTOSANI.

Consiliul Judeţean Botoşani se constituie la nivel judeţean, în urma


alegerilor locale, ca autoritate a administraţiei publice locale pentru
coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării
serviciilor publice de interes judeţean.
Raporturile dintre Consiliul Judeţean şi autorităţile administraţiei publice
locale din comune şi oraşe se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii,
responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului
judeţ. Între Consiliul Judeţean şi autorităţile administraţiei publice locale din
comune şi oraşe nu există raporturi de subordonare.
Consiliul Judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Numărul membrilor Consiliului Judeţean se stabileşte de prefect, în
funcţie de populaţia judeţului, raportată de Institutul Naţional de Statistică şi
Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs, sau după caz, la data
de 1 iulie a anului care precede alegerile.
Potrivit legii, în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor
va avea loc şedinţa de constituire a consiliului judeţean. Convocarea
consilierilor declaraţi aleşi, la şedinţa de constituire a consiliului, se face de
către prefect, prin ordin.
Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din
numărul consilierilor declaraţi aleşi. În cazul în care nu se poate asigura
această majoritate, peste 3 zile se va organiza o nouă şedinţă. În acest scop
prefectul va emite un nou ordin de convocare. Dacă nici de această dată nu
se prezintă cel puţin două treimi din numărul consilierilor declaraţi aleşi de
către biroul electoral de circumscripţie, prefectul va face o nouă convocare
peste alte 3 zile, emiţând în acest scop un nou ordin.
Dacă nici la a treia convocare nu se prezintă cel puţin două treimi din
numărul consilierilor declaraţi aleşi, prefectul va dispune verificarea
motivelor care au determinat neprezentarea la şedinţă a consilierilor
absenţi. Dacă absenţele nu au la bază motive temeinice, prefectul va emite
un ordin prin care va declara vacante locurile consilierilor declaraţi aleşi,
care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare. Ordinul prefectului
poate fi atacat de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în
termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi
irevocabilă.
Înainte de emiterea ordinului prefectul va verifica dacă pe listele de
candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele
electorale ai căror consilieri declaraţi aleşi au lipsit nemotivat mai sunt
supleanţi. În caz afirmativ, prin acelaşi ordin se va dispune organizarea unei
noi şedinţe de constituire la care vor fi convocaţi supleanţii.
Dacă pe listele de candidaţi nu mai sunt supleanţi sau aceştia refuză,
la rândul lor, să se prezinte la şedinţă, prefectul va dispune organizarea de
alegeri pentru completarea posturilor declarate vacante. Alegerile se vor
organiza în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, în cel mult 30 de zile de la data emiterii ordinului şi la
acestea vor putea participa toate partidele politice, alianţele politice sau
alianţele electorale care au depus iniţial liste de candidaţi, precum şi
candidaţi independenţi care nu au fost declaraţi aleşi la alegerile anterioare.
Şedinţa de constituire este deschisă de prefect sau de reprezentantul
acestuia, care îl invită pe cel mai în vârstă dintre consilieri, precum şi pe cei
2 asistenţi ai acestuia să preia conducerea lucrărilor şedinţei. Asistenţi ai
preşedintelui de vârstă vor fi desemnaţi cei mai tineri consilieri.
Desemnarea candidaţilor pentru comisia de validare se face de către
grupurile de consilieri. Numărul de locuri cuvenite fiecărui grup se
determină în funcţie de numărul de mandate obţinute de grupul în cauză.
Alegerea membrilor comisiei de validare se face individual, prin votul
deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa de constituire, iar
rezultatul va fi consemnat în Hotărârea Consiliului Judeţean.
Comisia de validare a mandatelor alege din rândul membrilor săi un
preşedinte şi un secretar, prin votul deschis al majorităţii consilierilor
prezenţi la şedinţa de constituire.
Invalidarea alegerii unui consilier poate fi propusă de comisia de
validare numai dacă aceasta a constatat că au fost încălcate condiţiile de
eligibilitate stabilite expres prin lege sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă
electorală constatată de către biroul electoral, potrivit prevederilor Legii
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Consilierii care lipsesc motivat de la şedinţa de constituire pot fi
validaţi sau invalidaţi în lipsă.
În cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu
mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a
partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat
primul supleant pe listă.
Rezultatul validării mandatelor se consemnează în Hotărârea
Consiliului Judeţean care se comunică de îndată consilierilor care au
absentat motivat.
După validarea mandatelor a cel puţin două treimi din numărul de
consilieri stabilit potrivit legii se va proceda la depunerea juramantului. .
Jurământul se semnează în două exemplare. Un exemplar se păstrează la
dosarul de validare, iar al doilea se înmânează consilierului.
Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi
demisionaţi de drept, fapt care se consemnează în procesul-verbal al
şedinţei.
Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi
prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
Consiliul judeţean îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data
declarării ca legal constituit a consiliului nou ales.

Directii si compartimente
Direcţia Juridică şi Administraţie Publică Locală
Director executiv: Iuliana Pârvan
-Serviciul Juridic, Contencios, Stare civilă
-Compartimentul Administraţie Locală, Secretariat
-Compartimentul relaţii cu Publicul şi Petiţii
Atribuţii:
- urmăreşte organizarea acţiunilor de cunoaştere a legilor, hotărârilor
Guvernului, hotărârilor Consiliului Judeţean, dispoziţiilor preşedintelui
Consiliului Judeţean, precum şi a altor acte cu caracter normativ, de către
consiliile locale, unităţile subordonate şi cetăţeni;
- asigură reprezentarea Consiliului Judeţean şi a autorităţilor administraţiei
publice, comunale şi orăşeneşti, la cererea acestora, în faţa instanţelor
judecătoreşti;
- organizează activitatea de primire şi de rezolvare în termen a problemelor
ridicate prin scrisori, sesizări şi petiţii;
- asigură accesul liber la informaţiile de interes public conform Legii nr.
544/2001 precum şi accesul liber la informaţiile privind mediul;
- execută lucrările necesare editării Monitorului Oficial al Judeţului Botoşani;
- asigură respectarea prevederilor legale privind transparenţa decizională în
administraţia publică.

Direcţia Programe, Buget – Finanţe


Director executiv: Maria Bordaş
-Compartimentul Programe, Prognoze, Integrare Europeană
-Serviciul Financiar, Contabilitate, Buget, Impozite, Taxe
-Serviciul Organizare, Salarizare, Resurse Umane
Atribuţii:
- analizează propunerile făcute de comune, oraşe şi municipii şi supune spre
adoptare Consiliului judeţean strategii, programe şi prognoze de dezvoltare
economico-sociale a judeţului şi urmăreşte realizarea acestora;
- coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor, în
vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean;
- asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare
necesare în vederea bunei funcţionări a instituţiilor din subordinea Consiliului
judeţean;
- propune spre aprobare, în condiţiile legii, Consiliului judeţean, prin hotărâre,
repartizarea pe comune, oraşe, municipii, a cotelor defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, şi a altor sume acordate;
- întocmeşte documentaţiile privind organigrama, numărul de personal, statul
de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare pentru aparatul
propriu şi unităţile din coordonarea Consiliului judeţean.

Direcţia Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Lucrări Publice


Director executiv: Magdalina Diacenco
-Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului
-Compartimentul Implementare Programe
-Arhitect şef
Atribuţii:
- participă la elaborarea şi fundamentarea studiilor privind implementarea de
programe;
- stabileşte, pe baza consultării autorităţilor administraţiei publice locale
comunale şi orăşeneşti, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului
judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a judeţului şi a
unităţilor administrativ-teritoriale compomente;
- analizează periodic modul de folosire a resurselor naturale ca: apa, gazele
naturale şi combustibilii, propunând măsuri pentru mai buna lor gospodărire;
- duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Judeţean şi dispoziţiile preşedintelui
care se referă la domeniile şi atribuţiile direcţiei.

Direcţia Informatică şi Administrarea Patrimoniului


Director executiv: Vasile Bînzar
-Compartimentul Administrarea Patrimoniului, Administrativ, Protocol,
protecţia Muncii, PSI
-Compartimentul Sisteme Informatice
Atribuţii:
-asigură întreţinerea tehnicii de calcul existente în cadrul Consiliului Judeţean;
-iniţiază şi propune spre aprobare strategii, proiecte, programe de dezvoltare
a sistemului informatic al Consiliului Judeţean;
-iniţiază propuneri privind delimitarea dintre domeniul public de interes
naţional, judeţean sau local;
-ţine evidenţa domeniului public sau privat al judeţului;
-propune Consiliului Judeţean programul de investiţii proprii, dotări, prestări
servicii, achiziţii de bunuri şi combustibili;
-asigură efectuarea curăţeniei în sediu şi spaţiile aferente.
CAPITOLUL II

PROCESUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI


ORGANIZATII DE SERVICII PUBLICE.DECIZIA
ADMINISTRATIVA.

2.1.PROCES DECIZIONAL

Elaborarea si fundamentarea deciziilor reprezinta un proces, intrucat


presupune mai multe etape ce grupeaza activitati specifice. Continutul,
numarul si ordinea etapelor de elaborare a deciziilor depind de natura
abordarii decizionale.

Abordari decizionale
Din efortul depus de cercetatori pentru intelegerea si explicarea
procesului decizional s-au nascut o serie de modele care pot fi grupate in
doua categorii:
• modele normative (bazate pe optimizare);
• modele descriptive (bazate pe satisfactie).
Modele normative. Aceste modele, care se mai numesc si modele
predictive sunt fundamentate pe premisa ca oamenii actioneaza rational,
cautand si selectand, intr-o maniera logica, acel curs al actiunii care le
maximizeaza rezultatele. Ele sunt modele de optimizare a rezultatelor.
Rationalitatea priveste decidentul, decizia si procesul decizional in ansamblu.
Modele descriptive. (cognitiv – psihologice sau rational – limitate).
Modelele descriptive descriu lucrurile asa cum se petrec in realitate si nu asa
cum ar trebui sa se petreaca (cazul modelelor rationale).

2.1.1STUCTURA PROCESULUI DECIZIONAL

Continutul principal al procesului decizional il reprezinta selectarea unei


alternative dintre cele aflate la dispozitia decidentului. Intr-un demers
analitic, se pot stabili urmatoarele elemente proprii oricarui proces decizional:

a)Obiectivul sau obiectivele deciziei.


Obiectul unui proces decizional este reprezentat de nivelul propus a fi
realizat pentru un anumit criteriu.

b)Decidentul (individual sau colectiv). Este cel care selecteaza una dintre
variantele posibile.
• pe de o parte, se inregistreaza o imbogatire a cunostintelor de
specialitate ale decidentului, printr-o pregatire adecvata in domeniul
managerial;
• pe de alta parte, ca urmare a complexitatilor limitate ale omului,
asistam la o participare a unui numar tot mai mare de persoane la
elaborarea si fundamentarea deciziilor manageriale.
Pentru a putea elabora decizii de calitate, e necesar ca decidentul sa
indeplineasca un minim de conditii:
• sa dispuna de autoritate in domeniul in care urmeaza sa ia decizii;
• sa stie sa lucreze cu oamenii;
• sa practice un stil managerial adecvat situatiilor cu care se confrunta
organizatia.
c)Multimea variantelor decizionale (alternativele, strategiile).
Identificarea si stabilirea acestora constituie o etapa de maxima importanta
in fundamentarea deciziei. Omiterea unor variante posibile sau includerea in
lista acestora a unor variante nerealizate pentru organizatie, poate afecta de
la inceput calitatea deciziei.
d)Multimea criteriilor decizionale. Este reprezentata de punctele de
vedere ale decidentului, cu ajutorul carora acesta izoleaza aspecte de
realitati din organizatie in cadrul procesului decisional.
Criteriile de decizie se caracterizeaza prin mai multe niveluri
corespunzatoare diferitelor variante si/sau stari ale conditiilor obiective. Toate
aceste niveluri pot constitui obiective posibile de realizat din punctul de
vedere al criteriului respectiv.
Luarea in considerare intr-o situatie decizionala a mai multor criterii trebuie
sa se faca tinand cont de posibilitatea analizarii si sintetizarii criteriilor,
precum si de interferenta acestora.
e)Multimea consecintelor criteriilor de apreciere. Prin analiza fiecarei
variante posibile in raport cu fiecare criteriu de aplicare, se obtine un anumit
nivel al criteriului pentru fiecare varianta.
f)Starea naturii. (stari de conditii obiective). Ea explica ansamblul
conditiilor interne si externe ale organizatiei care sunt influentate sau
influenteaza decizia cadrului de conducere.
g)Timpul. Este considerat de cei mai multi teoreticieni ca o alta componenta
a procesului decizional, insa, in sensuri diferite: trecerea timpului de la
adoptarea pana la aplicarea deciziei, intre momentul colectarii informatiilor,
al elaborarii si executarii deciziei etc
.

2.1.2.ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL

Elaborarea si fundamentarea deciziilor reprezinta un proces care


presupune mai multe etape ce grupeaza activitati specifice. Continutul,
numarul si ordinea etapelor depind de natura abordarii decizionale.
Potrivit celor mai multi dintre specialisti, etapele unui proces decizional
sunt urmatoarele:

Identificarea si definirea problemei.


Rolul decidentului in aceasta prima etapa, consta in identificarea
problemei decizonale si diferentierea ei de o alta nedecizionala:
• problema decizionala poate fi una generala, rezolubila prin folosirea
unor reguli si principii cunoscute, poate care le-a mai aplicat in situatii
anterioare;
• problema ce urmeaza a fi solutionata, are un caracter general si
repetitiv;
• a treia situatie problematica este cea a evenimentului de exceptie, unic
si foarte rar, care nu poate fi rezolvat pe baza regulilor si principiilor
existente;
• in sfarsit, problema decizionala poate fi manifestare timpurie a unui
nou gen de probleme generale.

Stabilirea criteriilor si obiectivelor decizionale.

Criteriile de decizie sunt puncte de vedere ale decidentului cu ajutorul


carora puncteaza aspecte ale realitatii organizationale.
Criteriile de decizie se caracterizeaza prin mai multe niveluri
corespunzatoare. Fiecare nivel corespunzator unui criteriu de decizie
reprezinta tot atatea obiective posibile. Deci, obiectivul unui proces
decizional, din punctul de vedere al unui criteriu, este tocmai nivelul propus a
fi realizat pentru acel criteriu.
In aceasta etapa, decidentul trebuie sa tina seama de posibilitatea
divizarii, a gruparii criteriilor, precum si de dependenta sau independenta
acestora.
Doua criterii sunt independente daca alegerea unui obiectiv din punctul
de vedere al unui criteriu nu are absolut nici o influenta asupra alegerii
obiectivului, din punctul de vedere al celuilalt criteriu.

Stabilirea variantelor decizionale posibile.

In cadrul primei etape, decizionale se constata existenta mai multor


variante. Acestea sunt cercetate in amanunt in aceasta etapa printr-o
„inventariere" a alternativelor posibile. In functie de gradul de participare a
decidentului, „inventarierea" se poate face in mod:

• pasiv , cand decidentului i se prezinta variantele fara ca el sa depuna


un efort in acest sens;
• activ, cand insusi decidentul stabileste variantele posibile prin diferite
metode intre care anologia joaca un rol important.

Alegerea variantei optime.


Etapa este cunoscuta sub denumirea de „decizia propriu-zisa"
deoarece, in cadrul ei corespund anumite consecinte. Multimea consecintelor
este reprezentata de ansamblul rezultatelor potentiale ce s-ar obtine potrivit
fiecarui criteriu de decizie si fiecarei stari a conditiilor obiective prin aplicarea
variantelor decizionale. Numarul consecintelor corespunzatoare unei variante
este dat de numarul de criterii de decizie luate in considerare. Determinarea
consecintelor este o activitate de prevedere, ea influentand in mare masura
alegerea variantei optime.
Deoarece, nu intotdeauna se cunosc starile conditiilor obiective, uneori,
se impune stabilirea mai multor consecinte pentru fiecare varianta
corespunzatoare fiecarui criteriu.
In alegerea variantei optime, se pot utiliza mai multe metode,functie de
conditiile concrete ale probei decizionale.

Aplicarea variantei optime.

Dupa ce a fost aleasa linia de actiune, deci s-a adoptat decizia,


urmeaza redactarea, transmiterea si aplicarea acesteia. In aceasta etapa, un
rol deosebit revine decidentului, in ceea ce priveste motivarea si
transmiterea deciziei luate.
Cu cat reuseste sa motiveze mai mult din punctul de vedere al
eficacitatii decizia luata, cu atat realizarea acesteia de catre subordonati se
desfasoara in conditii mai bune.
Atunci cand executantul nu este convins de eficacitatea deciziei, el nu
participa cu toata capacitatea sa la realizarea acestei decizii.

Evaluarea rezultatelor

. Procesul decizional se incheie cu etapa de evaluare a rezultatelor


obtinute cu obiectivele propuse in scopul depistarii abaterilor. Etapa are un
rol deosebit, retrospectiv, dar mai ales prospectiv, in sensul ca pe baza ei se
trag concluzii pentru viitor, pentru un nou ciclu al procesului managerial, ciclu
care trebuie sa se desfasoare la un nivel calitativ superior.
Informatia culeasa, prelucrata si incorporata in decizie trebuie sa ofere
posibilitatea testarii continue a gradului de apropiere intre fenomenul
asteptat si realitate.
Fig.1. Etapele procesului decizional

2.1.3.ELABORAREA DECIZIEI ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

Atunci când apare o problemă este necesar să fie analizate toate


variantele de rezolvare ale acesteia. Suntem în situaţia de luare a unei
decizii. Pentru fiecare variantă sunt analizate punctele tari şi punctele slabe,
resursele alocate, timpul necesar, riscurile. Alegerea unei variante dintre
multele opţiuni posibile în urma combinării factorilor de mai sus înseamnă
luarea unei decizii.
Decizia este un proces de schimbare a realităţii, a resurselor naturale,
financiare şi umane de care dispune unitatea, de alegeri raţionale dintre
alternative.
În elaborarea deciziei trebuie să avem în vedere:
• acţiunea;
• un rezultat unic cuantificabil;
• un interval de timp;
• investiţia maximă pentru atingerea scopului
Definitia deciziei
Putem defini decizia astfel: un act social, deliberat, al unei persoane
sau al unui grup de persoane, prin care se stabilesc scopul şi obiectivele unei
acţiuni, direcţiile şi modalităţile de realizare a acesteia, toate determinate în
funcţie de o anumită necesitate, pe baza unui proces de informare, reflecţie
şi evaluare a mijloacelor şi a consecinţelor desfăşurării acţiunii respective.
Conditiile elaborarii deciziilor
Luarea unei decizii necesită anumite condiţii:
• trebuie să existe unul sau mai multe obiective care trebuie atinse;
• mai multe alternative de acţiune trebuie să fie la îndemâna
managerului;
• factorii limitativi economici (bani, timp, muncă), să fie incluşi în planul
decizional;
• fundamentarea ştiinţifică a deciziei;
• dublarea autorităţii formale de adoptare a deciziei de către consiliul
împuterniciţilor statului
• unitate de decizie şi acţiune;
• încadrarea în perioada decizională optimă;
• formulare clară.
2.2.DECIZIA ADMINISTRATIVĂ

2.2.1.Definiţia deciziei administrative


Decizia administrativă poate fi definită ca un proces complex de
alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, în vederea
realizării unui obiectiv al administraţiei publice şi care influenţează activitatea
a cel puţin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ în
ansamblul lui sau a societăţii, în general.
2.2.2.Particularităţi ale deciziei administrative :
• Rezultă din colaborarea diferitelor persoane din compartimente diferite;
• Există un volum mare de muncă;
• Avizarea o fac(e) una sau două persoane;
• Responsabilitatea aparţine mai multor persoane – titulare ale unor funcţii
publice;
• Presupune derularea unui proces în mai multe etape.
2.2.3.Cerinţe ale deciziei administrative
Orice decizie administrativă trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
• să fie fundamentată ştiinţific;
• să aibă un caracter realist;
• să intervină în timp util;
• să fie integrată în ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior;
• să fie oportună.

2.2.4.Tipuri de decizii administrative


Există mai multe tipuri de clasificări ale deciziilor administrative:
După situaţia concretă la care se referă:
• Decizii normative, care se fundamentează în situaţiile cu caracter de
generalitate şi se regăsesc în conţinutul diferitelor acte normative
integrate în cadrul general al managementului public;
• Decizii individuale, care se fundamentează în situaţii concrete,
particulare de către funcţionari publici care au competenţe decizionale
în acest sens.
După nivelul ierarhic pe care se află decidentul:
• Decizii de nivel superior, fundamentate de către preşedinte, parlament,
guvern;
• Decizii de nivel mediu, fundamentate de regulă de instituţiile
administrative situate pe nivelul mediu al managementului;
• Decizii de nivel inferior, fundamentate în instituţiile publice de
funcţionari publici ai instituţiilor şi autorităţilor administraţiei locale
situate pe nivelurile inferioare ale structurilor organizatorice din
administraţia centrală şi locală.
După orizontul de timp la care se referă:
• Decizii administrative pe termen nelimitat (deciziile fundamentate la
nivel de parlament şi guvern care îmbracă forma decretelor, legilor,
ordonanţelor de urgenţă etc.)
• Decizii administrative pe termen lung, (fundamentate la nivelul
administraţiei centrale şi locale).
• Decizii administrative pe termen mediu, (fundamentate la nivel de
guvern, dar şi la nivelul administraţiei locale).
• Decizii curente, (fundamentate la toate nivelurile sistemului
administrativ şi care vizează orizonturi scurte de timp).
După frecvenţa adoptării:
• Decizii periodice, adoptate la anumite intervale de timp, regulate, de
către organele administraţiei de stat. Decizii aleatorii, care se adoptă la
intervale neregulate de timp.
• Decizii unice, care au un caracter excepţional, nerepetându-se într-un
viitor previzibil.

După amploarea sferei decizionale a decidentului:


• Decizii integrale, care se adoptă din iniţiativa decidentului, un posibil
reprezentant al administraţiei locale, fără a fi necesar avizul unor
funcţionari publici de pe nivelul ierarhic superior, respectiv
administraţia centrală.
• Decizii avizate, a căror aprobare şi aplicare sunt condiţionate de
avizarea de către funcţionarii publici de pe nivelul ierarhic superior. Se
adoptă în mod expres la nivelul administraţiei locale, şi la nivelurile
medii ale structurii sistemului administrativ.
După numărul persoanelor participante la procesul de
fundamentare:
• Decizii de grup, care se fundamentează la nivel central şi local al
administraţiei, la elaborarea acestora participă mai multe persoane
reunite în birouri, comisii sau consilii, ministere, guvern, parlament.
• Decizii individuale sunt fundamentate cu precădere la nivelul
administraţiei locale.
Din punct de vedere al conţinutului şi al modificărilor pe care le
aduc în ordinea juridică se disting:
• Decizii generale, ce cuprind reglementări, care contribuie la stabilirea
unui cadru juridic corespunzător desfăşurării proceselor de
management şi de execuţie din instituţiile publice.
• Decizii specifice, care statuează o persoană, un funcţionar public
nominal desemnat pentru a se implica în procesul de realizare a
obiectivelor compartimentului şi/sau instituţiei publice în ansamblu.
• Decizii determinate de cererea de servicii publice. Acestea creează, în
beneficiul particularilor, drepturi şi facilităţi. De exemplu decizia de
eliberare a autorizaţiilor administrative.
• Decizii determinate de schimbările în structura unei instituţii publice şi
care conferă funcţionarilor publici un statut în care coexistă drepturi şi
obligaţii. De exemplu, numirea funcţionarilor publici.

Din punct de vedere al competenţei decidentului:


• Decizii executorii, care au caracter practic şi sunt fundamentate numai
de autorităţile administrative.
• Decizii de administrare, care au caracter teoretic pentru că urmăresc
procesul de management, prin desfăşurarea unor activităţi de
planificare, organizare, coordonare, gestionare, control şi prin modul de
aplicare a conţinutului deciziilor în procesul de realizare a obiectivelor
managementului public.
2.2.5.Fundamentarea deciziei administrative
Orice decizie administrativă este dependentă de sistemul legislativ în
vigoare. Calitatea deciziei depinde de respectarea legilor şi de cunoaşterea
corectă a acestora de către funcţionarii publici.
Fundamentarea juridică a deciziilor administrative constituie o condiţie
hotărâtoare pentru aplicarea lor.
În situaţii urgente este posibil ca adoptarea unei decizii să se facă
de o singură persoană.
Putem delimita două categorii de participanţi la fundamentarea şi
adoptarea deciziilor administrative, în funcţie de:
-Modul de implicare în procesul decizional sunt:
• Funcţionarii publici implicaţi direct;
• Funcţionarii publici implicaţi indirect;
• Cetăţenii consultaţi şi/sau specialişti implicaţi direct şi/sau indirect.
Funcţionarii publici se pot afla în trei contexte:
• de decizie;
• de consultanţă;
• de decizie,
În raport cu situaţia în care se află, gradul de răspundere este diferit.
Pentru luarea unor decizii optime este necesară consultarea cetăţenilor din
comunităţile interesate.
-Nivelul administrativ pe care se situează în structură, funcţionarii
publici pot fi grupaţi în două categorii:
• funcţionari publici din administraţia centrală;
• funcţionari publici din administraţia locală.
Adaptarea deciziilor administrative este dependentă şi de
participarea cetăţenilor:
• în organele de conducere colectivă;
• cu sugestii şi propuneri pentru rezolvarea problemelor comunităţii.
Procesul de fundamentare a deciziei administrative este complex şi
presupune derularea a opt etape succesive în care sunt implicate mai
multe persoane:
• iniţiere decizie;
• definire obiectiv decizional;
• documentarea;
• selectare / analiza informaţiei;
• conturarea şi analiza alternativelor decizionale;
• adoptare decizie;
• urmărire aplicare decizie;
• formulare concluzii.

2.3.PROIECTE SI PROGRAME

PROIECTUL DE DEZVOLTARE RURALA

Pentru anul 2005, Proiectul de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv


începerea implementării primei componente, care priveşte Dezvoltarea
Capacităţii Instituţionale în cele 20 de comune selectate din judeţul Botoşani.

Componenta de Dezvoltare a Capacităţii Instituţionale urmăreşte creşterea


capacităţii consiliilor judeţene şi comunale de a-şi întocmi propriile planuri de
investiţii şi de a lua propriile decizii privind proiectele de infrastructură, în
mod participativ şi transparent. Acest proces va fi susţinut pe termen lung de
capacitatea îmbunătăţită a consiliilor comunale şi judeţene de a contribui la
dezvoltarea financiară a comunelor şi omogenizării discrepanţelor dintre
comunele judeţelor pilot.
Activităţile acestei componente sunt strâns legate de infrastructura rurală pe
care o sprijină prin activităţi de asistenţă tehnică şi instruire.
Prin această componentă a Proiectului, se vor finanţa următoarele obiective:
· identificarea nevoilor prioritare pentru comunităţi, soluţionabile cu costuri
minime, în ceea ce priveşte mici alimentări cu apă şi drumuri, cât şi opţiunile
manageriale legate de acestea;
· instruire a firmelor de proiectare şi a personalului tehnic la nivel de judeţ în
particularităţile Proiectului;
· pregătirea materialelor de instruire destinate întăririi administraţiei locale în
planificarea participativă a investiţiilor, dezvoltarea procesul decizional al
proiectului şi instruire;
· pregătirea echipelor de instruire şi asistenţă tehnică în aceste privinţe;
· acordarea de asistenţă tehnică şi instruire de specialitate comunelor,
asociaţiilor de comune şi responsabililor la nivel de judeţ în diferitele stadii de
implementare a Proiectului;
· sprijinirea creării de Organizaţii de Bază ale Comunităţii / Grupuri de
Iniţiativă în satele izolate ale căror nevoi diferă de acelea ale restului
comunei;
· furnizarea de echipamente pentru administraţia locală şi agenţiile locale de
protecţia mediului.
Activitatea practică a echipelor de instruire şi asistenţă tehnică, în cele 20 de
comune şi la nivelul Consiliului Judeţean Botoşani, este preconizată să
înceapă în luna septembrie a anului 2004.
Finalizarea cu succes a activităţilor Organismului de Instruire Regională va
conduce în a prima parte a anului 2005, la posibilitatea întocmirii cererilor de
finanţare şi ulterior semnarea acordului de grant.
CAPITOLUL III

CONCLUZII SI PROPUNERI
CONCLUZII
Decizia administrativă este rezultatul unei strânse colaborări între
diferitele compartimente din cadrul unui organ al administraţiei de stat, între
organe diferite ale administraţiei de stat sau, între organe ale administraţiei
de stat, pe de o parte, alte organe de stat, organizaţii nestatale, cetăţeni, pe
de altă parte.
Având în vedere că organele şi instituţiile de la nivel local cunosc cel
mai bine nevoile comunităţii este necesar ca acestea să adopte deciziile în
legătură cu soluţionarea problemelor locale. Este necesar ca funcţionarii
publici din administraţia centrală, respectiv din instituţii locale să aibă o
viziune sistemică, asupra realităţilor din sistemul administrativ şi o capacitate
ridicată de analiză şi sinteză a informaţiilor provenite de la administraţia
locală şi/sau de la cetăţeni.
Rezolvarea situaţiilor din unitatea administrativ-teritorială prin decizii
ale organelor administrative centrale, ierarhic superioare, comportă riscul
unor soluţii neadecvate, datorită cunoaşterii, nu totdeauna suficiente de
către acele organe, a problemelor care privesc colectivităţile locale.
Ierarhizarea din sistemul administrativ impune executarea deciziilor,
luate de organele de la nivelurile superioare, de către organele de la
nivelurile inferioare. Este important ca rezolvarea problemelor de interes
pentru comunităţile locale să se facă din iniţiativa administraţiei locale.
Decziile administrative vizeaza ,prin continutul lor activitatea organelor
administratiei in raport cu subiectele de drept exterioare acestora,relatiile
organelor administratiei cu factorii din mediul social ,in care sunt integrate.
Eficienta si valoarea unei decizii administrative depinde de modul in
care este inteleasa problema care trebuie rezolvata ,de realismul solutiei
adoptate,de oportunitatea acesteia si de indeplinirea la timp a actiunii.
Activitatea din sfera administratiei publice se realizeaza prin
intermediul unei multitudini de decizii.De la cele mai marunte sarcini si
activitati ale unui functionar si pana la documente oficiale semnate de un
ministru , conducator sau presedinte de stat ,procesul decizional este prezent
;el se concretizeaza prin elaborarea si executarea de decizii administrative
corespunzatoare atributiilor indeplinite.
In sfera administratiei publice,ca si in alte domenii ,deciziile presupun
un anumit grad de autonomie al decidentilor.Aceasta autonomie are un
caracter relativ, mai pronuntat si mai restrictiv,datorita prezentei cadrului
normativ in care se deruleaza activitatile publice.In principiu administratia
efectueaza o alegere intre mai multe solutii posibile;dar acolo unde legea
stabileste ce trebuie sa se intreprinda de catre persoanele /institutiile publice
si care sunt mijloacele concrete de actiune ,nu se mai pune problema
autonomiei de adoptare a unei decizii administrative ,ci doar de a executa
dispozitii legale.
O conditie fundamentala,ce se impune in cazul deciziilor
administrative,este ca ele sa duca la obtinerea unor rezultate maxime cu un
consum minim de resurse.
In present procesul decizional in administratia publica este extreme de
complex ,iar organelle abilitate in acest scop au o mare responsabilitate
pentru a evita luarea de decizii.
Esenta deciziei administrative o reprezinta satisfacerea drepturilor si
intereselor cetatenilor .
Nu este suficienta unirea elementelor de intelegere si de vointa pentru
ca decizia sa produca efecte;mai este necesar ca cei care adopta decizia sa
fie convinsi ca aceasta corespunde si satisfac cerintele vietii sociale.
Executia unei decizii se impleteste cu activitatea de control ,care
verifica atat derularea procesului decizional,cat mai ales ,rezultatele
obtinute.Controlul furnizeaza informatii necesare in elaborarea deciziilor
viitoare si,in fond,marchaza dinamica deciziei administrative.
PROPUNERI
Pentru a putea fi reduse erorile in materie decizionala sunt necesare
cunoasterea si respectarea unor cerinte. Una dintre aceste cerinte se refera
la faptul ca de multe ori ceel care decide invita pe alti functionari.Este un
mod usor si des intalnit in practica,dar nerecomandabil, deoarece
complexitatea vietii sociale prezinta o mare diversitate in situatii care nu sunt
identice.
O alta cerinta de reducere a erorilor in materie decizionala o reprezinta
decizia luata pe baza experientei altora .
Ar fi indicat ca cel care decide sa se bazeze pe propria experienta.
In practica, de regula, administratia respecta conceptia puterii
politice,exprima si realizeaza vointa acesteia .
Nu exista decizii administrative pure ,deoarece toate actiunile
institutiilor publice concretizeaza optiunile effectuate de puterea politica.

Оценить