You are on page 1of 68

Colegiul National Constantin Carabella

Tem proiect:

Profesor coordonator:Vitan Adrian

Elev: Mingheat Antonio

Targoviste 2012

Cuprins

1.Argument.....................................................................................3 2.Schema proiectului......................................................................4 3.Prezentarea softului utilizat........................................................5 4.Prezentarea proiectului..............................................................30 5.Codul sursa..................................................................................40 6.Bibliografie..................................................................................65

I.Argument

In perioada contemporana stiinele au cunoscut o dezvoltare uimitor de rapida , toate descoperirile din diverse domenii matematica , informatica , fizica , medicina , au fost folosite pentru a usura munca omului. Astazi omul poate calatorii cu usurinta n locuri ndepartate , ntr-un timp relativ scurt datorita dezvoltarii tansportului.Orice persoana care dispune de resurse financiare poate calatorii oriunde: n Egipt pentru a admira minunatele pirmide, n Orasul Sfant Ierusalim, sau n minunatul Paris un loc plin de parfumul istoriei .Avand posibilitate s calatoreasca oriunde omul contemporan trebiue s se informeze nainte de a pleca ntr-un anumit ora sau ntr-o anumita ara . Trebuie s se informeze cu privire la ce se poate vizita n acel ora sau ara , care sunt principale atractii turistice, care este situatia politica n acea tara pentru a nu intra n mijlocul unui razboi civil etc . Tinand cont de cele prezentate mai n in sus mi-am ales s realizez un site despre Paris tocmai pentru a-i informa pe cei care doresc s calatoreasca in aceasta capitala europeana de ceea ce pot vizita ei aici.. De secole, Parisul este unul dintre cele mai importante i atrgtoare orae ale lumii. El este apreciat pentru posibilitile pe care le ofer pentru afaceri i comer, pentru studiu, pentru cultur i pentru distracii: gastronomia sa, magazinele sale de mod, pictura, literatura .Comunitatea sa intelectual se bucur n special de o reputaie de invidiat, Renumele su de Oraul Luminilor, ctigat n timpul Iluminismului, rmne potrivit, cci Parisul i-a pstrat importana ca centru de educaie i progres intelectual. Amplasamentul Parisului la rscruce de rute fluviale i terestre, semnificative pentru Europa i n mod special pentru Frana, a avut o permanent influen asupra dezvoltrii sale. Dintre principalele atractii ale Parisului amintim: Arcul de Triumf, Catedrala Notre Dame din Paris, Turnul Eiffel,Domul invalizilor, Muzeul Luvru.

II.Schema proiectului

Pagina principala HOME

Pagina 2 ISTORIE

Pagina3 CULTURA

Pagina4 ADMINISTRATIE

Galerie Foto

III.PREZENTAREA SOFTULUI A. Limbajul HTML

HTML este prescurtarea HyperText Markup Language. HTML este cea mai populara limba a web-ului. Pagini si site-uri web sunt scrise in HTML. Cu HTML si WWW, poti aduce in acelasi loc texte, sunete, poze, si link-uri. Documentele HTML pot fi compuse si editate pe orice tip de calculator. 1. Forma generala a unei pagini Web este:

I. - marcajul HTML de deschidere - indica faptul ca informatia care urmeaza este scrisa in limbajul HTML -marcajul HEAD de deschidere - de aici incepe antetul paginii - marcajele pereche TITLE - aici se scriu cateva cuvinte sugestive despre continutul paginii - aceste cuvinte vor apare pe bara de titlu a browserului; daca pagina este adaugata intr o lista favorita, ele apar ca nume al paginii.

<html> <head> <title>Titlul paginii</title> <meta name = "keywords" content = "... o lista de cuvinte ..."> <meta name = "description" content = "... o fraza sugestiva ..."> ... alte instructiuni... </head> <body> ... ... </body> </html>

- ajuta motoarele de cautare la gasirea paginii, etc. - ne vom ocupa mai tarziu de ele; !!! - valorile unor atribute, de exemplu "keywords", trebuie incadrate cu ghilimele duble, drepte ( " ) obtinute cu Shift + tasta de langa Enter, nu ( ' ) sau ( ` ).

- marcajul HEAD de inchidere - aici se termina antetul paginii; tot ce este in antet nu apare in fereastra browserului - marcajul BODY de deschidere - incepe corpul documentului - tot ceea ce apare aici va fi afisat in fereastra browserului, dar trebuie formatat cu HTML - marcajul BODY de inchidere - indica sfarsitul corpului documentului - marcajul HTML de inchidere

Dupa cum puteti observa, instructiunile HTML (numite si controale, marcaje sau tag - uri) incep cu o paranteza unghiulara deschisa < urmata imediat de numele instructiunii, unul sau mai multe atribute ale instructiunii (optional), apoi de o paranteza unghiulara inchisa >. Majoritatea instructiunilor sunt perechi; cea de inceput se numeste marcaj de deschidere si este de forma: <nume_instructiune atribut = valoare_atribut>

iar cea de sfarsit marcaj de inchidere si nu contine atribute sau spatii; este de forma: </nume_instructiune>. NU sunt permise spatii decat intre nume_instructiune si atribut. Tot ce se gaseste intre marcajul de deschidere si cel de inchidere va avea caracteristicile marcajului respectiv. Browserul ignora marcajele pe care nu le intelege si pe cele scrise gresit. Exemple : daca simbolizam spatiul prin _ atunci: Gresit <h3>text</_h3> <_font_size = 5 _ color_=_blue> text <_/_font_> Instructiunea <!-- comentariu --> <b></b> <i></i> <u></u> < sup > < / sup > < sub > < / sub > < tt > < / tt > < big > < / big > < pre atribute > < / pre > Atribute Bine <h3> text </h3> <font_size = 5 _ color = blue> text </font> Descriere / Exemple Comentariu in codul sursa; nu este afisat de browser afiseaza textul cu litere aldine (ingrosate) afiseaza textul cu litere italice (inclinate) afiseaza textul subliniat afiseaza textul ca indice superior afiseaza textul ca indice inferior text cu font monospatiu text cu font marit + bold afiseaza pe linie noua textul preformatat, ca in codul sursa, dar ia in considerare instructiunile html textul preformatat, < b >adica asa cum arata el in< /b > codul sursa din Notepad Rezultat text text

II. 2. Formatarea textului si a caracterelor

width =

latimea liniilor cu text preformatat (numar caractere); se pare ca este ignorata; pentru width = 10 obtinem: e l r r a t x u p e o m t t t f a latimea liniilor cu text preformatat (cols=coloane=numar caractere); se pare ca este ignorata; pentru cols = 10 obtinem: e l r r a t x u p e o m t t t f a atributul wrap se pare ca este ignorat de unele browsere (ex. IE5.5) afiseaza pe linie noua textul preformatat, ca in codul sursa, dar nu ia in considerare instructiunile html t e x t u l p r e f o r m a t a t , adica asa cum arata el in codul sursa din Notepad afiseaza textul taiat evidentiere logica puternica stil logic de evidentiere informatii despre adresa si autor citare bibliografica definitie de cuvant

cols =

wrap < xmp > < / xmp > -

< strike > < / strike > < strong > < / strong > < em > < / em> < address > < / address > < cite > < / cite > < dfn > < / dfn >

< var > < / var > < code > < / code > < kbd > < / kbd > < samp > < / samp > <q></q>

program sau variabila listing de program text de la tastatura exemplu de date introduse de utilizator ar fi trebuit sa aiba un efect asemanator instructiunii BLOCKQUOTE

| alte marcaje : font, paragraf, rigle, etc. |

Atribute de aliniere in pagina web Multe taguri suporta atribute de aliniere in pagina; aliniere la stanga, in centru, la dreapta. Atributul align se ataseaza tagului de deschidere inaintea semnului >. Exemple: Aliniere stanga <h2 align=left>Aliniere stanga</h2> Aliniere centru <h2 align=center>Aliniere centru</h2> Aliniere dreapta <h2 align=right>Aliniere dreapta</h2>

Sfarsitul randului...

III. Tagul pentru sfarsit de rand este <br>. Acest tag nu are un altul pentru inchidere. Exemplu fara tag de sfarsit de rand: O carte. Doua carti. Trei carti. Sursa: O carte. Doua carti. Trei carti. Exemplu cu tag de sfarsit de rand: O carte. Doua carti. Trei carti. Sursa: O cafea.<br> Doua cafele.<br> Trei cafele.<br> 3.Referinte ( legaturi ) Instructiune < a atribute > </a> Atribute Descriere marcaj tip ancora referinta hipertext (legaturi spre alte pagini folosind un text sau o imagine); intre " si " nu trebuie sa existe spatii; daca dorim sa introducem legaturi spre fisiere sau directoare al caror nume contine spatii (adica sunt formate din cel putin 2 cuvinte) trebuie sa inlocuim spatiile cu %20 definirea unei ancore referinta catre o ancora interna (din

href = " url "

name = " nume-ancora " href = " # nume-ancora "

acelasi fisier) href = " url # nume-ancora " referinta catre o ancora externa (din alt fisier) numele cadrului in care va fi afisata sursa definita cu HREF valori speciale: _top = incarca pagina intr - o fereastra noua, deasupra altor ferestre de pe ecran _self = incarca pagina in cadrul curent; este valoarea implicita _parent = incarca pagina in fereastra parinte _blank = incarca pagina intr - o fereastra noua, fara nume " alt_URL " = " http://www.alte_servere.com/alt_site/ ": putem specifica legaturi relative spre fisiere situate pe alt site de pe alt server; este folositor daca in fisier avem majoritatea legaturilor relative spre celalalt site si site-ul este administrat tot de dvs. (altfel se poate schimba structura site-ului sau denumirea fisierelor sau directoarelor fara sa stiti si legaturile vor deveni invalide)

target = " nume_cadru "

< base atribute >

href = " alt-URL "

Putem defini ancore si cu ajutorul instructiunii id = nume-ancora , care se poate atasa ca atribut aproape oricarei instructiuni. Mouse-ul plasat deasupra unei legaturi face sa apara pe bara de stare (deasupra butonului "Start") adresa/ directorul/ fisierul accesat de acea legatura; adesea nu ne

facem o idee foarte clara despre subiectul acelei pagini. In functie de actiunea vizitatorului (plaseaza mouse-ul deasupra sau il ia de pe legatura) putem face sa apara altceva in acel loc (de exemplu subiectul sau titlul paginii); atentie la textul ales sa apara in cazul cand se ia mouse-ul de pe legatura deoarece ramane afisat pana cand este plasat deasupra unei alte legaturi. Atunci cand dorim sa incarcam pagina principala a unui site, in general nu tastam si numele unui fisier; serverul ne trimite un fisier predefinit; de obicei numele lui este index.html (ori default.html sau welcome.html; cel mai sigur este sa intrebam administratorul serverului pentru a sti cum sa ne denumim fisierul paginii principale). Sa presupunem ca pe PC-ul de acasa, in directorul MySite, construim un site sau ca la adresa www.nume_server.com/nume_director/ avem un site cu urmatoarea organizare: Tabelul descrie imaginea din dreapta nivelul 1 fisierul : index.html directorul fisiere : : a11.htm A1 a12.htm directorul : directorul fisiere : A : a21.htm A2 a22.htm fisierul : a.htm directorul : fisierul : B b.htm nivelul 2 nivelul 3

Printr-o legatura plasata intr-un fisier putem accesa un alt fisier, prin intermediul referintelor. Referintele pot fi: interne (spre o ancora din acelasi fisier) sau externe (spre un alt fisier); in functie de modul cum specificam calea spre alt fisier pot fi absolute sau relative: absolute : - legatura <a href = "http: //www. alte_servere. com/ alt_site/ nume_fisier.html">, plasata in orice fisier din site - ul nostru, indica o legatura externa. - legatura <a href = "http: //www.nume_server.com/ nume_director/ A/ A1/ a12.htm">, plasata in fisierul index.html, indica o legatura spre fisierul a12.htm din site - ul nostru. relative : - legatura <a href = ".. / .. / index.html">, plasata in orice fisier din directorul A1 sau A2, indica o legatura spre fisierul index.html din site - ul nostru. - legatura <a href = ".. / A / a.htm">, plasata in

fisierul b.htm din directorul B, indica o legatura spre fisierul a.htm din directorul A. - legatura <a href = "A / A1 / a12.htm">, plasata in fisierul index.html, indica o legatura spre fisierul a12.htm din site - ul nostru. Referintele relative au cateva avantaje : - avem mai putin de tastat in codul sursa: nu mai tastam http: //www. nume_server. com/ nume_director pentru fiecare legatura in parte; - legaturile vor functiona si in timp ce construim site - ul intr - un director pe hard disk; - daca vom dori sa mutam site - ul pe un alt server, nu trebuie sa modificam nimic; daca am avea legaturi absolute, pentru fiecare ar trebui sa inlocuim http://www. nume_server.com cu http://www. nume_nou_server.com In cazul unui site de dimensiuni mici, care contine doar cateva pagini (fisiere), nu avem nevoie de o organizare mai complicata a site - ului (cu multe directoare); am putea plasa toate fisierele in acelasi director (pe hard - disk sau la adresa www.nume_server.com/nume_director/); o legatura relativa plasata in orice fisier, care apeleaza orice alt fisier, ar fi de forma <a href = "alt_fisier.htm">. IV. 4.Tabele Tabelele sunt unele dintre cele mai provocatoare lucruri din codul HTML. Nu sunt greu de folosit, doar ca au un cod mai lung si necesita mai multa atentie. Tabelele incep cu tagul <table> care de obicei contine atributul border=n si se inchide cu tagul </table>. Daca atributul border are valoarea n=0 atunci marginea tabelei este invizibila. Fiecare rand din tabela este definit de tagul <tr>.In fiecare rand al tabelului se gasesc casute, care sunt definite prin tagurile <td> si </td>. De multe ori, vei avea nevoie de un titlu al coloanei care se va afla pe primul rand, pentru aceasta se foloseste <th> si </th>. Tagul de introducere titlul coloanei face textul bold si centrat. Exemplu de tabela cu mai multe randuri si coloane: Titlu 1 Titlu 2 Titlu 3

Casuta A Casuta B Casuta C

Casuta D Casuta E Casuta F V. Sursa: <table border=2> <tr> <th>Titlu 1</th><th>Titlu 2</th><th>Titlu 3</th> </tr> <tr> <td>Casuta A</td><td>Casuta B</td><td>Casuta C</td> </tr> <tr> <td>Casuta D</td><td>Casuta E</td><td>Casuta F</td> </tr> </table> Introducerea atributului rowspan=n. Acest atribut a permite unei casute sa se intinda pe doua randuri. Daca vrei ca o casuta sa se intinda pe n coloane adauga atributul colspan=n. Pentru schimbarea pozitiei textului pe orizontala in casuta se foloseste atributul align=left/center/right. Pentru schimbarea pozitiei textului pe verticala se foloseste atributul valign=top/middle/bottom. Instructiunile de mai jos sunt folosite aproape in orice site deoarece cu ajutorul lor: - putem crea tabele propriu - zise (cum este cel de mai jos); - putem controla mult mai bine aranjarea in pagina a elementelor (folosind tabele fara chenar, eventual introducem tabele in interiorul altui tabel). Liniile de tabel sunt orizontale; coloanele sunt cele verticale; intersectia unei linii cu o coloana defineste o celula. Instructiune < table atribute > Atribute Descriere inceput de tabel HTML

< / table>

border = bgcolor =

chenarul tabelului (in pixeli sau %) culoarea fondului pentru tabel (valoare RGB sau nume culoare)

imaginea de fond pentru tabel; background = " url " probleme: fond inchis-text deschis sau fond inadecvat (ca marime sau model) cellpadding = cellspacing = width = bordercolor = bordercolorlight = bordercolordark = spatiu intre continutul celulelor tabelului si continutul lor (in pixeli) spatiu intre celulele tabelului (in pixeli) latimea tabelului (in pixeli sau % din spatiul disponibil) culoarea chenarului (nume culoare sau valoare RGB) culoarea mai deschisa a chenarului (stanga + sus) (nume culoare sau valoare RGB) culoarea mai inchisa a chenarului (dreapta + jos) (nume culoare sau valoare RGB) aliniaza tabelul in dreapta (right) sau stanga (left) paginii; textul din jurul tabelului curge pe partea opusa spatiu pe orizontala in jurul tabelului (in pixeli) spatiu pe verticala in jurul tabelului (in pixeli) numarul de coloane ale unui tabel ajustarea cadrelor in tabel - doar in IE ajustarea riglelor in tabel - doar in IE linie de tabel

align =

hspace = vspace = cols = frame = rules = < tr atribute >

< / tr >

bgcolor = align =

culoarea fondului pentru intreaga linie (valoare RGB sau nume culoare) alinierea continutului celulelor (left, center, right); implicit left inaltimea liniei (in pixeli); in unele browsere nu functioneaza, dar puteti folosi height in TD celula de tabel inaltimea celulei; daca pe aceeasi linie (TR) dati din greseala 2 valori diferite pentru height in TD, va lua maximul pentru toate celulele liniei latimea celulei culoarea fondului pentru intreaga celula (valoare RGB sau nume culoare)

height = < td atribute > < / td > height =

width = bgcolor =

background = " url " imaginea de fond pentru celula align = valign = alinierea continutului celulei pe orizontala (left, center, right); implicit left alinierea continutului celulei pe verticala: top (sus), middle (mijloc), bottom (jos); implicit middle aliniaza celulele cu linia de baza a textului adiacent aliniaza coloana fata de un anumit caracter (implicit caracterul " . ") aliniaza marginile din stg. si dr. ale textului numarul de coloane pe care se intinde celula numarul de linii pe care se intinde celula

align = baseline align = caracter align = justify colspan = rowspan =

nowrap

nu permite despartirea textului pe linii in celula poate fi folosit : - in loc de TD, dar continutul va fi centrat si ingrosat (bold); - impreuna cu TD pe aceeasi linie (TR) text explicativ asociat tabelului alinierea textului (top = implicit, bottom, left, right) impreuna cu marcajul < col > defineste un set de definitii de coloane culoarea de fond fara atribute: aceeasi latime pentru toate coloanele latimea coloanei, in pixeli, % sau " * " alinierea textului pentru intreaga coloana (se pare ca nu functioneaza in Netscape 4.51) alinierea textului fata de un anumit caracter culoarea de fond defineste titlul tabelului culoarea de fond corpul tabelului culoarea de fond pentru liniile de sfarsit ale tabelului; COLGROUP, THEAD, TBODY, TFOOT nu sunt neaparat necesare intr-un tabel, dar uneori demarcarea facuta de ele este

< th > < / th >

< caption atribute > < / caption > align = < colgroup > < / colgroup> bgcolor = < col atribute > width = align = char = bgcolor = < thead > < / thead > < tbody > < / tbody > < tfoot > < / tfoot >

bgcolor =

bgcolor =

folosita de alte marcaje, de ex. <TABLE RULES = GROUPS> bgcolor = VI. 5. Harti de imagini Sunt imagini care sunt "impartite" in mai multe zone, in functie de zona pe care se executa click, browserul afiseaza o alta pagina. De exemplu, pe un site dedicat turismului am putea avea pe pagina principala o imagine care reprezinta harta tarii (in care definim zonele dupa conturul judetelor); in cazul unui click in zona Brasov se incarca o pagina care descrie diverse obiective turistice din judet si/sau contine o imagine a hartii judetului, pe care definim alte zone in jurul localitatilor, iar un click pe o localitate ar duce la alta pagina care descrie obiectivele turistice din localitate. O harta de imagini ar putea fi folosita si pentru navigarea in cadrul unui site: daca avem mai multe butoane de navigare grupate se poate folosi o imagine care reprezinta toate butoanele - mai multe imagini se incarca mai incet decat o imagine cu dimensiunea egala cu suma celorlalte (kb) deoarece comunicarea cu serverul (cand se cere imaginea) se face o singura data. Pana aici numai avantaje; dezavantajul major este ca un vizitator care are browserul setat sa nu incarce imagini pentru a naviga mai repede nu va intelege mai nimic (putem totu totusi folosi marcajul alt de specificare a textului alternativ pentru imagini). Instructiune < img atribute > Atribute Descriere marcaj de includere a imaginilor specifica faptul ca este o harta de imagine pe server (se foloseste mai rar; de obicei folosim harti de imagine la client) culoarea de fond

ismap

usemap = " nume_harta " specifica harta de imagine la client lowscr = " url " imaginea de rezolutie scazuta care se

incarca prima (doar pentru Netscape) < map atribute > < / map > specifica regiunile unei harti de imagine la client numele hartii de imagine (corespunzator atributului USEMAP al marcajului <IMG>) defineste o regiune a unei harti de imagine forma regiunii: rect sau rectangle (dreptunghi), circle sau circ (cerc), point (punct), poly sau polygon (poligon) !!! Netscape 4.51 nu a "inteles" decat circle, nu si circ coordonatele unei regiuni (in pixeli); se calculeaza in functie de coltul din stanga sus al imaginii (care are coordonatele (0, 0), adica x = 0, y = 0); variaza in functie de SHAPE = forma regiunii: - pentru rect (dreptunghi) se dau coordonatele colturilor din stg. sus si dr. jos ale regiunii - pentru circ (cerc) se dau coordonatele centrului cercului si raza - pentru point (punct) se dau coordonatele punctului - pentru poly (poligon) se dau coordonatele colturilor poligonului URL - ul asociat regiunii specificate din cadrul imaginii; in cazul unui clic pe acea regiune se incarca pagina specificata prin URL

name = " nume_harta " < area atribute >

shape = " forma "

coords = " coordonate "

href = " url "

alt = " text "

textul alternativ asociat regiunii specificate din cadrul imaginii; apare plasand mouse-ul deasupra regiunii respective sau celor cu browserul setat sa nu incarce imagini !!! Netscape 4.51 nu a afisat decat primul text dat cu alt

VII. 6. Imagini VIII. Poti adauga paginii tale de web imagini, atata timp cat acestea sunt in format .gif, .jpg, .jpeg. Nu se poate folosi formatul .bmp! Tagul pentru a adauga o imagine este <img src="locatie">. Este recomandat adaugarea atributelor height si width, acestea permitand imaginii sa aiba diferite dimensiuni. Este de asemenea recomandat folosirea atributului alt="descrierea imaginii", acesta in momentul suprapunerii cursorului mouse-ului cu imaginea indica descrierea imaginii. Tagul pentru adaugare imagine nu are si un tag de inchidere! Instructiunea < img atribute > Atribute Descriere marcajul de includere a imaginii

src = " url " adresa fisierului grafic (url absolut sau relativ) alt = " text " textul alternativ care este afisat celor care navigheaza fara imagini alinierea imaginii in pagina: right (dreapta), left (stanga = implicit) alinierea elementelor din jurul imaginii: top (sus), middle (mijloc), bottom (jos) inaltimea imaginii (in pixeli sau %) latimea imaginii (in pixeli sau %) marimea chenarului din jurul imaginii (in pixeli) spatiu pe orizontala in jurul imaginii (in pixeli)

align =

height = width = border = hspace =

vspace =

spatiu pe verticala in jurul imaginii (in pixeli)

Folositi intotdeauna atributele width si height (exprimate in pixeli): ele rezerva in pagina un spatiu cu latimea si inaltimea specificate si permit afisarea paginii si a textului inainte de receptionarea imaginii de la server. IX. 7. Cadre Cu ajutorul cadrelor putem imparti ecranul in mai multe zone si alegem ce fisier sa apara in fiecare zona. Cel mai folosita este impartirea in 2 coloane: in coloana din stanga, mai ingusta, sunt legaturile, iar in zona din dreapta se afiseaza fisierele accesate. Instructiune Atribute Descriere definirea impartirii paginii in cadre numarul si marimea relativa a coloanelor numarul si marimea relativa a liniilor marimea chenarului (pixeli); in general nu dorim chenar si folosim border =0 impreuna cu framespacing =0 si frameborder =no, pentru ca nu stim ce browser (cu ce valori setate ca implicite) foloseste vizitatorul, deci mai bine le specificati dvs. specifica daca cadrul definit cu FRAMESET are sau nu chenar : yes sau no; implicit yes

< frameset atribute > < / frameset > cols = rows =

border =

frameborder =

marimea spatiului dintre cadre (pixeli); daca il folositi impreuna cu border, dar cu valori framespacing = diferite, pentru unele browsere primeaza valoarea lui framespacing (ex. IE.5) iar pentru altele valoarea lui border (ex. Netscape 4.51) < frame atribute > definitia unui cadru

src = " url " name = scrolling = noresize

sursa cadrului numele cadrului, utilizat de marcajul < a href = "url" target = nume > optiuni pentru bara de derulare : yes (da), no (nu), auto (daca este nevoie); implicit "auto" pentru a nu redimensiona tragand de chenar (doar daca are)

marginheight = spatiu deasupra si sub un cadru (pixeli) marginwidth = spatiu la stanga si la dreapta unui cadru (pixeli) < noframes > < / noframes > < iframe atribute > < / iframe > src = " url " name = height = width = frameborder = scrolling = X. 8 Caractere speciale Pentru a face sa apara n browser caracterul din coloana Caracter, in codul sursa trebuie sa avem Cod HTML Cod HTML &amp; ampensand sectiunea de pagina afisata browserelor care nu pot interpreta cadre cadru intern (doar IE) sursa cadrului numele cadrului, utilizat de marcajul < a href = "url" target = nume > inaltimea cadrului inglobat (pixeli sau %) latimea cadrului inglobat (pixeli sau %) specifica daca cadrul definit cu IFRAME are sau nu chenar (yes sau no; implicit yes) optiuni pentru bara de derulare : yes (da), no (nu), auto (daca este nevoie); implicit "auto"

Caracter &

Semnificatie

< >

&lt; &gt;

mai mic (less than) mai mare (greater than)

Pentru a obtine majuscule, le folosim in codul sursa in locul literelor mici . Ex. : &Acirc; = a &aacute; &agrave; &acirc; &atilde; &auml; &aring; &ccedil; &ntilde; &oslash; &szlig; &iquest; &pound; &cent; &copy; &reg; &nbsp; " &scedil; &tcedil; &quot; &scedil; &tcedil; a mic cu accent ascutit (acute) a mic cu accent grav a mic cu accent circumflex a mic cu tilda a mic cu doua puncte (umblaut) a mic cu inel (ring) c mic cu sedila n mic cu tilda o mic barat (slash) s-z mic ligaturat semnul de ntrebare invers lira sterlina cent simbolul de copyright simbolul de marca nregistrata forteaza spatii multiple; chiar daca n codul sursa avem mai multe spatii, browserul afiseaza unul singur; se poate folosi pentru a scrie un paragraf cu aliniat ghilimele nu am obtinut s cu sedila; afiseaza exact codul sursa nu am obtinut t cu sedila; afiseaza codul sursa

XI. 9. Liste Instructiune Atribute Descriere liste de tip definitie <dl> </dl> <dt> <dd> lista de tip definitie termen de definitie descriere de definitie liste neordonate ( marcate ) <ul atribute> </ul> type= <li> lista neordonata (marcata) forma marcajului: circle, square, disc (implicit) element de lista liste ordonate ( numerotate ) <ol atribute> </ol> type= start= <li> XII. 10 Instructiune <title> </title> Atribute Descriere - marcajele pereche TITLE - aici dam titlul: cateva cuvinte sugestive despre continutul paginii - aceste cuvinte vor apare pe bara de titlu a browserului; daca pagina este adaugata intr-o lista favorita sau listata ca rezultat al unei cautari, ele apar ca nume al paginii. keywords, description, author, ... lista ordonata (numerotata) tipul numerotarii: A, a, I, i, 1 (implicit) cu a cat-a valoare incepe (implicit cu prima) element de lista

| combinatii de liste |

<meta atribute> name =

content = descrie valoarea lui name

In general in antetul unei pagini web, intre marcajele <HEAD> si </HEAD>, exista mai multe marcaje META, cu atribute name - content perechi. Exemplu: <html><head><title>Titlul dorit</title> <meta content="text/html; charset=windows-1252" http-equiv=Content-Type> indica browserului ca este un fisier HTML; charset stabileste tipul de caractere (in general windows-1252), dar exista si altele <meta name=keywords content="o lista de cuvinte, separate prin virgula"> pagina va fi listata de un motor de cautare (la care ati inscris deja site-ul) in cazul unei cautari in care s-au folosit cuvinte din aceasta lista <meta name=description content="O fraza care descrie pe scurt continutul paginii"> in cazul unei cautari dupa cuvinte-cheie, motorul de cautare ne da o lista de pagini; pentru fiecare pagina (site) din lista apare titlul ei (dat cu marcajul TITLE) urmat de o fraza (cea de la name=description content="o fraza care descrie ..."); daca nu avem in marcajul META acea fraza, motorul va indexa dupa prima fraza din pagina; tot ea va fi data la o eventuala cautare <meta name=author content="numele dvs., e-mail, etc"> nu este neaparat necesara </head><body> .... </body></html> XIII. 11.Modele de stiluri In specificatiile HTML 4.0 au aparut specificatiile pentru modele de stiluri, cunoscute ca Modele de Stiluri in Cascada (Cascading Style Sheets - CSS). Pana la acea data forma, culoarea si marimea textului puteau fi date cu instructiunea "font" si cu atributele sale: "face", "color", "size". Modelele de stiluri pot fi aplicate aproape oricarei instructiuni, folosind atributele din tabelul de mai jos. Modelele de stiluri pot fi aplicate in mai multe moduri: a) intern: atributele din tabelul de mai jos sunt specificate in interiorul marcajului de deschidere al fiecarei instructiuni; este cel mai neeconomic mod. b) specificate in antetul fisierului: specificam la inceputul unui fisier diverse atribute pentru mai multe stiluri de text; acele stiluri le putem folosi de mai multe ori in corpul acelui fisier fara a mai specifica si atributele. c) extern: atributele pentru diverse stiluri sunt specificate intr-un fisier special (pe care il putem construi cu un editor de texte (Notepad) si il salvam ca fisier de tip text cu extensia .css ) astfel incat pot fi apelate de orice alt fisier de pe site. Este modul

cel mai recomandat, mai ales pentru site-uri mari. Putem face chiar ca un anumit stil sa poata fi aplicat numai cu o anumita instructiune, iar altele sa poata fi aplicate cu mai multe instructiuni. Unele atribute din tabelul de mai jos pot fi specificate si sub o forma prescurtata; se poate intampla ca unele caracteristici specificate de dvs. sub forma prescurtata sa nu functioneze - folositi forma explicita, neprescurtata. Atribut background color font-family font-size font-style font-weight Descriere imagini sau culori de fundal culoarea textului tipul fontului dimensiunea fontului text cursiv grosimea fontului Valori URL-ul (imaginii) sau culori date prin nume sau valoare RGB nume sau valoare RGB numele fontului sau al familiei de fonturi data in puncte(pt), inch(in), centimetri(cm), pixeli(px) normal, italic extra-light, light, demi-light, medium, demi-bold, bold, extra-bold

line-height

data in puncte(pt), inch(in), distanta dintre liniile de baza ale centimetri(cm), pixeli(px), randurilor procent(%) distanta fata de marginea din stanga a paginii distanta fata de marginea din dreapta a paginii distanta fata de textul precedent sau fata de marginea de sus a paginii alinierea textului data in puncte(pt), inch(in), centimetri(cm), pixeli(px) data in puncte(pt), inch(in), centimetri(cm), pixeli(px) data in puncte(pt), inch(in), centimetri(cm), pixeli(px) left(stanga), center(centru), right(dreapta), justify

margin-left margin-right

margin-top

text-align

textdecoration text-indent border-style

evidentierea textului distanta primului rand fata de marginea din stanga tipul chenarului

none(nimic), underline(subliniat), italic(cursiv), line-through(taiat) data in puncte(pt), inch(in), centimetri(cm), pixeli(px) none, groove, dotted, dashed, solid, double, ridge, inset, outset data in puncte(pt), inch(in), centimetri(cm), pixeli(px) nume sau valoare RGB

border-width grosimea chenarului border-color culoarea chenarului

72 pt=1 inch = 25,4 mm; un font de dimensiunea 14pt inseamna ca sunt 14 puncte intre partea superioara a literei M sau h si partea inferioara a literei g sau y

B.Adobe Flash Adobe Flash sau mai pe scurt Flash este o aplicaie utilizat pentru dezvoltarea obiectelor-aplet de tip Flash disponibile n cadrul unor pagini WEB. Prin intermediul obiectelor flash, vei putea crete dinamismul unei pagini precum i facilita interaciunea cu utilizatorul. Iniial dezvoltat de Macromedia, aplicaia Flash a fost preluat de ctre Adobe odat cu achiziionarea companiei sus amintite. XIV. Construirea obiectelor n Flash

Utilizarea instrumentelor pentru desenarea unui pentagon Elementele grafice pot fi desenate i remodelate direct din flash prin intermediul unor instrumente simpliste

Pot fi importate din alte programe sub diverse formate Pot fi create din ActionScript: putem realiza un obiect de tip MovieClip i apoi desena n interiorul su prin intermediul unor comenzi de tip moveTo, lineTo, curveTo, fill, gradientFill XV. Imbinarea graficii cu scriptul Scriptul poate fi ataat n oricare cadru al animaiei conferindu-ne sigurana ca acea secven se va executa sincronizat cu ce se afl desenat pe ecran (programare temporal) Scriptul poate fi ataat unui buton Scriptul poate fi ataat unui movieClip (un film n filmul Flash)

Comunicarea dintre Flash i alte tehnologii

Obiectul Flash poate comunica cu servere asincron (motiv pentru care se folosesc evenimentele n cadrul flashului) dnd posibilitatea dezvoltatorilor de Flash de a recurge la diversele informaii ce pot fi stocate pe server n baze de date sau fiiere special construite. Obiectul poate comunica cu serverul iniializnd conexiuni i comunicnd n timp real. n acest mod pot fi construite diverse chaturi sau aplicaii care s comunice n timp real chiar dac sunt aflate pe calculatoare diferite (jocurile de tip ah din Yahoo Messenger care sunt realizate n Flash). Obiectele Flash pot comunica ntre ele prin intermediul unor conexiuni locale iniializate cu comanda LocalConnection: dou obiecte Flash aflate pe acelai calculator au posibilitatea de a interaciona chiar dac unul ruleaz ntr-o fereastr a unui browser iar cel de-al doilea ntr-un browser diferit de primul (sau chiar rulat direct de playerul Flash). Obiectele Flash pot comunica cu scripturile de tip JavaScript prin intermediul comenzii fscommand (JS poate comunica cu Flash apelnd funcii direct din

Flash i referind obiectul Flash prin intermediul atributului name din codul HTML exportat de Flash). Obiectul Flash fiind construit special pentru internet nu poate rula aplicaii, schimba informaiile din sistem sau scrie fiiere. Pentru a putea totui s crem fiiere (de dimensiuni mari) pe maina clientului, putem folosi Flashul ca interfa pentru aplicaiile scrise n alte limbaje de programare.

IV.Prezentarea proiectului

Pagina principala

In partea de sus a paginii principale se afla o imagine cu monumentele reprezentative pentru Paris:

Sub imaginea cu monumentele pariziene sa afla bara de butoane care duc la celelalte pagini.Pe bara de butoane se afla si un ceas digital;

Bara de butoane este alcatuita din linkuri catre celelalte pagini.Link-urile sunt realizate cu ajutorul unor imagini:<a href="index.html"onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_1','','images/home_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/home_a.jpg" name="r_1" width="120" height="30" border="0"></a>',1)"><img alt="" src="images/cult.jpg" name="r_3" width="120" height="30" border="0"></a> Secvente din limbajul html care creeaza ceasul digital: function show(){ if (!standardbrowser) var clockobj=document.getElementById? document.getElementById("digitalclock") : document.all.digitalclock

var Digital=new Date() var hours=Digital.getHours() var minutes=Digital.getMinutes() if (hours==0) hours=12 if (hours.toString().length==1) hours="0"+hours if (minutes<=9) minutes="0"+minutes Sub bara de butoane se afla un link catre poze cu cele mai cunoscute monumente pariziene:

Galeria foto- sunt prezentate numeroase fotografii cu cele mai cunoscute monumente din Paris

Galeria foto este realizata cu programul Flash Secvente din programul sursa. <thumbnailer x="26" y="492"

w="635" h="80" myname="thumbs1" image1="myalbum/eiffel01_s.jpg" bigimage1="myalbum/eiffel01.jpg" imagecaption1="Enter your image caption here" image2="myalbum/eiffel010_s.jpg" bigimage2="myalbum/eiffel010.jpg" image3="myalbum/eiffel011_s.jpg" bigimage3="myalbum/eiffel011.jpg" image4="myalbum/eiffel012_s.jpg" bigimage4="myalbum/eiffel012.jpg" image5="myalbum/eiffel013_s.jpg" bigimage5="myalbum/eiffel013.jpg" image6="myalbum/eiffel014_s.jpg" bigimage6="myalbum/eiffel014.jpg" image7="myalbum/eiffel015_s.jpg" bigimage7="myalbum/eiffel015.jpg" image8="myalbum/eiffel016_s.jpg" bigimage8="myalbum/eiffel016.jpg" In continuare pe prima pagina se afla informatii generale despre Paris ,despre cartierele sale si principalele puncte de atractie

Textul este organizat in jurul a doua imagini , micile articole informatoare fiind scrise pe coloane.

In cea dea doua pagina Istorie- sunt prezentate informatii despre istoria Parisului. Fereastra este impartita in mai multe cadre cu ajutorul elementului Framset.In unul din cadre se afla o harta a Frantei pe care este evidentiat printr-un punct rosu Parisul.

Secvente din codul sursa se relizeaza ceea ce se vede in imaginea de mai sus: <h2 style="text-indent: 25px; margin-top:6px" align="left"> <font size="2" face="Tahoma"><span style="font-weight: 400">Sub Hugo Capet (care a domnit ntre 987-996) i dinastia capeian, importana Parisului a crescut i el a devenit trunchiul politic i cultural din care s-a format Frana modern.</span></font></h2> <h2 style="text-indent: 25px; margin-top:6px" align="left"> <font face="Tahoma">

<font size="2">F<span style="font-weight: 400"><span lang="RO">rana este<sup> </sup>&nbsp;de mult o ar puternic centralizat i Parisul a ajuns s fie identificat cu un stat central i puternic, care atrage o mare parte a talentelor i vitalitii provinciilor. Cele trei pri principale ale Parisului istoric sunt definite de Sena. La centrul su se afl le de la Cit</span><span lang="FR"></span><span lang="RO">, care este sediul autoritii religioase i temporale (cuvntul <i>cit</i></span><i><span lang="FR"> </span></i></span></font><span lang="RO" style="fontweight: 400"><font size="2"> denot nucleul vechii ceti). </font></span></font></h2></td>

In cea de-a treia pagina Cultura- sunt prezentate informatii despre cateva dintre cele mai celebre monumente din Paris: Turnul Eiffel - simbol al Parisului

Secvente din programul sursa: <strong>Turnul Eiffel</strong> <hr width="30%" align="left" noshade> <p style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <font face="Tahoma" size="2"><b>A</b> fost construit de ctre Gustav Eiffel pentru

Expoziia Internaional din 1889, n ciuda opoziiei susinute a personalitilor naionale care l considerau nesigur i urt. Cnd concesiunea Expoziiei a expirat n 1909, turnul de 300 m urma s fie demolat, dar valoarea sa ca anten pentru transmisii radio l-a salvat. </font> </td> <td width="0"></td> <td> <img name="" src="images/Eiffel035.jpg" width="97" height="128" alt=""></td> </tr> Catedrala Notre Dame:

Secvente din programul sursa: <tr> <td width="0"></td> <td> <p class="MsoNormal" align="left" style="text-indent: 25px; margintop: 6px"> <font face="Times New Roman"><b>Notre-Dame de Paris</b></font><hr width="25%" align="left" noshade> <div> <h1 style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <font face="Tahoma" size="2">L<span style="font-weight: 400">a captul estic al pieii se afl catedrala Notre-Dame de Paris,

care este situat pe un loc pe care parizienii l-au rezervat ntotdeauna pentru practicarea ritualurilor religioase. Luntraii galo-romani din cit i-au nlat acolo altarul pentru Jupiter (este acum Muzeul Cluny) iar, cnd s-a rspndit cretinismul, o biseric a fost construit pe locul templului. Primul episcop al Parisului, St. Denis, a devenit sfntul su patron. Roul din culorile Parisului reprezint sngele acestui martir care, n legenda popular, dup decapitare, i-a ridicat capul i a mers n picioare. Cnd Maurice de Sully a devenit episcop n 1159, el a hotrt s nlocuiasc catedrala deczut a lui Saint-Etienne i Notre-Dame din sec. VI cu o <img src="cultura_clip_image001_0003.jpg" alt="Notre Dame de Paris" width="360" height="224" hspace="12" align="left">biseric n noul stil gotic. Stilul a fost conceput n Frana i un mou element structural, arcul butant, care suplimenta frumuseea exteriorului i permitea coloanelor interioare s se avnte ctre noi nlimi, a fost introdus la construcia bisericii Notre-Dame. Muzeul Louvre <tr> <td width="0"></td> <td><p class="MsoNormal" align="left" style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"><font face="Times New Roman"><b> Louvre</b></font><hr width="12%" align="left" noshade> <div> <p style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <font face="Tahoma" size="2">Vikingii au fcut tabr pe Malul Drept, vis-a-vis de vrful vestic al lui le de la Cit, n timpul asediului lor nereuit asupra Parisului din 885, iar n jur de 1200 regele Philippe II a pus s se construiasc un castel cruciat ptrat pe acelai amplasament, imediat n afara zidului noului ora, pentru a susine aprarea vestic </font> </p> <p style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <font face="Tahoma" size="2">n 1871, la numai 19 ani dup ce s-a terminat construcia faadei sale vestice, palatul

Tuileries nceput n 1563, a fost distrus de insurecionarii Comunei. Dou dintre faadele Curii Ptrate au avut o puternic influen asupra arhitecturii franceze. Lierre Lescot i-a nceput faada interioar a curii n 1546, adoptnd ritmurile i ordinele renacentiste pe care le observase n Italia <img src="cultura_clip_image001_0001.jpg" alt="Louvre" width="346" height="230" hspace="12" align="left">. Medicul i arhitectul Claude Perraul a colaborat cu Louis Le Vau, arhitectul regelui, pentru a proiecta fatada estic exterioar a palatului n 1673. Construcia a fost nceput n anul 1980 pentru a crea o nou intrare i o sal de recepie subteran n vasta Curte a lui Napoleon, ntre cele dou galerii;

In cea de-a patra pagina Administratie- sunt prezentate aspecte privind viata culturala a parizienilor si aspecte privind organizarea orasului din punct de vedere social,ne sunt oferite informatii privind organizarea sistemului sanitar, a invatamantuli si a tansporturilor. Informatiile sunt organizate pe coloane in cadrul pagini .secventa din codul sursa ce realizeaza acest lucru este: <style> <!-h1 {margin-bottom:.0001pt; page-break-after:avoid;

font-size:14.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; margin-left:0cm; margin-right:0cm; margin-top:0cm} h2 {margin-top:0cm; margin-right:0cm; margin-bottom:0cm; margin-left:72.0pt; margin-bottom:.0001pt; text-indent:-9.0pt; page-break-after:avoid; tab-stops:list 72.0pt; font-size:14.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; font-weight:normal} h3 {margin-top:0cm; margin-right:0cm; margin-bottom:0cm; margin-left:36.0pt; margin-bottom:.0001pt; page-break-after:avoid; font-size:14.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; font-weight:normal} --> </style>

V.Codul sursa

Pagina principala

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN"> <html> <head> <meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8"> <title> Paris </title> <link href="stil.css" rel="stylesheet" type="text/css"> <script type="text/JavaScript"> <!-function MM_swapImgRestore() { //v3.0 var i,x,a=document.MM_sr; for(i=0;a&&i<a.length&&(x=a[i])&&x.oSrc;i++) x.src=x.oSrc; } function MM_preloadImages() { //v3.0 var d=document; if(d.images){ if(!d.MM_p) d.MM_p=new Array(); var i,j=d.MM_p.length,a=MM_preloadImages.arguments; for(i=0; i<a.length; i++) if (a[i].indexOf("#")!=0){ d.MM_p[j]=new Image; d.MM_p[j++].src=a[i];}} } function MM_findObj(n, d) { //v4.01 var p,i,x; if(!d) d=document; if((p=n.indexOf("?"))>0&&parent.frames.length) { d=parent.frames[n.substring(p+1)].document; n=n.substring(0,p);} if(!(x=d[n])&&d.all) x=d.all[n]; for (i=0;!x&&i<d.forms.length;i++) x=d.forms[i][n]; for(i=0;!x&&d.layers&&i<d.layers.length;i++) x=MM_findObj(n,d.layers[i].document); if(!x && d.getElementById) x=d.getElementById(n); return x; }

function MM_swapImage() { //v3.0 var i,j=0,x,a=MM_swapImage.arguments; document.MM_sr=new Array; for(i=0;i<(a.length-2);i+=3) if ((x=MM_findObj(a[i]))!=null){document.MM_sr[j++]=x; if(!x.oSrc) x.oSrc=x.src; x.src=a[i+2];} } //--> </script> </head> <body onLoad="MM_preloadImages('images/istorie_a.jpg','images/cultura_a.jpg','images/ad ministratie_a.jpg')" bgcolor="#FFFFFF"> <div class="main" style="width: 800px; height: 1101px"> <table id="Table_01" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td colspan="5"> <div align="center"><img src="images/paris_01.gif" width="800" height="283" alt=""></div></td> </tr> <tr> <td background="images/paris_02.gif" width="46" height="30"> <span id="digitalclock" class="styling"></span> <script language="JavaScript"> <!-var alternate=0 var standardbrowser=!document.all&&!document.getElementById if (standardbrowser) document.write('<form name="tick"><input type="text" name="tock" size="6"></form>') function show(){

if (!standardbrowser) var clockobj=document.getElementById? document.getElementById("digitalclock") : document.all.digitalclock var Digital=new Date() var hours=Digital.getHours() var minutes=Digital.getMinutes() if (hours==0) hours=12 if (hours.toString().length==1) hours="0"+hours if (minutes<=9) minutes="0"+minutes if (standardbrowser){ if (alternate==0) document.tick.tock.value=hours+" : "+minutes+" " else document.tick.tock.value=hours+" "+minutes+" " } else{ if (alternate==0) clockobj.innerHTML=hours+"<font color='Black'> : </font>"+minutes+" "+"<sup style='font-size:1px'>"+"</sup>" else clockobj.innerHTML=hours+"<font color='white'> : </font>"+minutes+" "+"<sup style='font-size:1px'>"+"</sup>" } alternate=(alternate==0)? 1 : 0 setTimeout("show()",1000) } window.onload=show //--> </script> </td>

<td colspan="2"> border="0"></a><a href="admin.html" onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_4','','images/admin_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/admin.jpg" name="r_4" width="130" height="30" border="0"></a></td> <td width="8"></td> <td width="295"><h2><strong>Caracterul oraului:</strong></h2> <hr width="72%" align="left"> <h2 style="text-indent: 25px; margin-top: 6px; marginbottom: 0" align="left"> <font size="2" face="Tahoma">D<span style="font-weight: 400">e secole, Parisul este unul dintre cele mai importante i atrgtoare orae ale lumii. El este apreciat pentru posibilitile pe care le ofer pentru afaceri i comer, pentru studiu, pentru cultur i pentru distracii: gastronomia sa, magazinele sale de mod, pictura, literatura i comunitatea sa intelectual n special se bucur de o reputaie de invidiat, </span></font></h2> <h2 style="text-indent: 25px; margin-top: 6px; marginbottom: 0" align="left"> <font size="2" face="Tahoma"><span style="font-weight: 400"> Amplasamentul Parisului la rscruce de rute fluviale i terestre, semnificative pentru Europa i n mod special pentru Frana, a avut si inca mai are o mare permanent influen asupra dezvoltrii sale. </span> </font> </h2> </td> <td width="151"><img name="" src="images/eiffellights.jpg" width="146" height="394" alt=""></td> <td width="222" valign="bottom"> <p align="left" style="text-indent: 25px; margin-top: 6px; margin-bottom: 45px">

<strong><font face="Tahoma" size="2"><span style="fontweight: 400">Renumele su de </span>Oraul Luminilor<span style="font-weight: 400">, ctigat n timpul Iluminismului, rmne potrivit,&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; cci Parisul i-a pstrat importana&nbsp;&nbsp;&nbsp; ca centru de educaie i progres intelectual. </span> </font></strong> <p align="left" style="text-indent: 25px; margin-top: 6px;"> <strong>Cartiere i puncte de atracie:</strong> <hr width="75%" align="left" noshade> <p align="left">&nbsp;&nbsp; <font face="Tahoma" size="2"> <strong> M</strong>ulte cldiri vechi, monumente, grdini, piee, bulevarde i poduri ale Parisului alctuiesc unul dintre cele mai mari peisaje citadine din lume. </font> </p></td> </tr> <tr valign="middle"> <td width="8"></td> <td><b>Viaa cultural:</b> <hr width="35%" align="left" noshade> <p style="text-indent: 25px; margin-top: 6px" align="left"><b>P</b>arisul este considerat principalul centru de putere cultural al lumii vestice, un magnet pentru artiti i intelectuali, un loc unde apar noi idei, iar arta este puterea suprem. Dei unii oameni consider c acum viaa sa cultural este mai mult o problem de spectacol i de strlucire dect de adevrat creativitate, viaa cultural este nc foarte activ i distinctiv. </td> <td width="151"></td> <td><div align="center"><img src="images/eiffelview.jpg" alt="" width="216" height="166" align="absmiddle"></div></td>

</tr> </table> <h2>&nbsp;</h2> </td> <td rowspan="2">&nbsp;</td> </tr> <tr> <td colspan="2"> <img src="images/paris_09.gif" alt="" width="700" height="46" align="top"></td> </tr> <tr> <td> <img src="images/spacer.gif" width="46" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="5" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="485" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="215" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="49" height="1" alt=""></td> </tr> </table> </div> </body> </html> Pagina 2-Istorie-

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN"> <html> <head> <meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8"> <title> Paris </title> <link href="stil.css" rel="stylesheet" type="text/css"> <script type="text/JavaScript"> <!-function MM_swapImgRestore() { //v3.0 var i,x,a=document.MM_sr; for(i=0;a&&i<a.length&&(x=a[i])&&x.oSrc;i++) x.src=x.oSrc; } function MM_preloadImages() { //v3.0 var d=document; if(d.images){ if(!d.MM_p) d.MM_p=new Array(); var i,j=d.MM_p.length,a=MM_preloadImages.arguments; for(i=0; i<a.length; i++) if (a[i].indexOf("#")!=0){ d.MM_p[j]=new Image; d.MM_p[j++].src=a[i];}} } function MM_findObj(n, d) { //v4.01 var p,i,x; if(!d) d=document; if((p=n.indexOf("?"))>0&&parent.frames.length) { d=parent.frames[n.substring(p+1)].document; n=n.substring(0,p);} if(!(x=d[n])&&d.all) x=d.all[n]; for (i=0;!x&&i<d.forms.length;i++) x=d.forms[i][n]; for(i=0;!x&&d.layers&&i<d.layers.length;i++) x=MM_findObj(n,d.layers[i].document); if(!x && d.getElementById) x=d.getElementById(n); return x; } function MM_swapImage() { //v3.0

function show(){ if (!standardbrowser) var clockobj=document.getElementById? document.getElementById("digitalclock") : document.all.digitalclock var Digital=new Date() var hours=Digital.getHours() var minutes=Digital.getMinutes() if (hours==0) hours=12 if (hours.toString().length==1) hours="0"+hours if (minutes<=9) minutes="0"+minutes if (standardbrowser){ if (alternate==0) document.tick.tock.value=hours+" : "+minutes+" " else document.tick.tock.value=hours+" "+minutes+" " } else{ if (alternate==0) clockobj.innerHTML=hours+"<font color='Black'> : </font>"+minutes+" "+"<sup style='font-size:1px'>"+"</sup>" else clockobj.innerHTML=hours+"<font color='white'> : </font>"+minutes+" "+"<sup style='font-size:1px'>"+"</sup>" } alternate=(alternate==0)? 1 : 0 setTimeout("show()",1000) } window.onload=show //-->

</td> <td colspan="2"> <a href="index.html" onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_1','','images/home_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/home.jpg" name="r_1" width="120" height="30" border="0"></a><a href="istorie.html" onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_2','','images/istorie_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/istorie_a.jpg" name="r_2" width="120" height="30" border="0"></a><a href="cultura.html" onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_3','','images/cult_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/cult.jpg" name="r_3" width="120" height="30" border="0"></a><a href="admin.html" onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_4','','images/admin_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/admin.jpg" name="r_4" width="130" height="30" border="0"></a></td> <td colspan="2" rowspan="2"> <img src="images/paris_04.gif" alt="" width="264" height="183" align="top"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" rowspan="3">&nbsp;</td> <td background="images/paris_06.gif" width="485" height="153"> <table> <tr> <td> <font size="2" face="Tahoma"> <span lang="RO" style="font-weight: 700">M</span><span lang="RO" style="font-weight: 400">alul stng al Senei (Rive Gauche) a fost n mod tradiional sediul vieii intelectuale; iar malul su drept (Rive Droite) conine inima vieii

</script>

economice a oraului, dar n ultimile decenii deosebirile s-au estompat. Fuzionarea acestor funcii n centrul Franei i mai trziu, n centrul unui imperiu, a avut ca rezultat un mediu extraordinar de vital. </span> </font> </p> <p></td> <td width="437" style="border-left-style: solid; border-leftwidth: 1px; border-top-style: solid; border-top-width: 1px; border-color: black"> <p style="text-indent: 25px; margin-top: 6px" align="left"> <font size="2" face="Tahoma"> <span lang="RO" style="font-weight: 700"></span><span lang="RO" style="font-weight: 400">n acest mediu, totui, climatul emoional i intelectual creat de puterile n competiie a reprezentat adesea scena unor mari violene att n domeniul social ct i politic (anii 1358, 1382, 1588, 1648, 1789, 1830, 1848 i 1870 fiind notabili pentru asemenea evenimente). n secolele sale de dezvoltare, Parisul i-a pstrat n cea mai mare parte forma circular a cetii timpurii. Graniele sale </span> </font> <span lang="RO" style="font-weight: 400"><font size="2" face="Tahoma"> s-au extins n afar pentru a nghii oraele nconjurtoare (burguri), de obicei construite n jurul mnstirilor sau bisericilor i fiind adesea locul unor piee. De la jumtatea sec. al XIV-lea pn la

jumtatea sec. al XVI-lea, oraul s-a dezvoltat n principal ctre est iar ncepnd cu sec. al XVI-lea s-a dezvoltat ctre vest. <p></td> </tr></table> </td> <td rowspan="2">&nbsp;</td> </tr> <tr> <td colspan="2"> <img src="images/paris_09.gif" alt="" width="700" height="46" align="top"></td> </tr> <tr> <td> <img src="images/spacer.gif" width="46" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="5" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="485" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="215" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="49" height="1" alt=""></td> </tr> </table> </div> </body> </html>

Pagina 3-Cultura<html> <head> <meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8"> <title> Galerie </title> <link href="stil.css" rel="stylesheet" type="text/css"> <!-function MM_swapImgRestore() { //v3.0 var i,x,a=document.MM_sr; for(i=0;a&&i<a.length&&(x=a[i])&&x.oSrc;i++) x.src=x.oSrc; } function MM_preloadImages() { //v3.0 var d=document; if(d.images){ if(!d.MM_p) d.MM_p=new Array(); var i,j=d.MM_p.length,a=MM_preloadImages.arguments; for(i=0; i<a.length; i++) if (a[i].indexOf("#")!=0){ d.MM_p[j]=new Image; d.MM_p[j++].src=a[i];}} } function MM_findObj(n, d) { //v4.01 var p,i,x; if(!d) d=document; if((p=n.indexOf("?"))>0&&parent.frames.length) { d=parent.frames[n.substring(p+1)].document; n=n.substring(0,p);} if(!(x=d[n])&&d.all) x=d.all[n]; for (i=0;!x&&i<d.forms.length;i++) x=d.forms[i][n]; for(i=0;!x&&d.layers&&i<d.layers.length;i++) x=MM_findObj(n,d.layers[i].document); if(!x && d.getElementById) x=d.getElementById(n); return x; } function MM_swapImage() { //v3.0 var i,j=0,x,a=MM_swapImage.arguments; document.MM_sr=new Array; for(i=0;i<(a.length-2);i+=3)

if ((x=MM_findObj(a[i]))!=null){document.MM_sr[j++]=x; if(!x.oSrc) x.oSrc=x.src; x.src=a[i+2];} } //--> </script> </head> <body onLoad="MM_preloadImages('images/istorie_a.jpg','images/cultura_a.jpg','images/ad ministratie_a.jpg')" bgcolor="#FFFFFF"> <div class="main" style="width: 800px; height: 1101px"> <table id="Table_01" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td colspan="5"> <div align="center"><img src="images/paris_01.gif" width="800" height="283" alt=""></div></td> </tr> <tr> <td background="images/paris_02.gif" width="46" height="30"> <span id="digitalclock" class="styling"></span> <script language="JavaScript"> <!-var alternate=0 var standardbrowser=!document.all&&!document.getElementById if (standardbrowser) document.write('<form name="tick"><input type="text" name="tock" size="6"></form>') function show(){ if (!standardbrowser) var clockobj=document.getElementById? document.getElementById("digitalclock") : document.all.digitalclock

var Digital=new Date() var hours=Digital.getHours() var minutes=Digital.getMinutes() if (hours==0) hours=12 if (hours.toString().length==1) hours="0"+hours if (minutes<=9) minutes="0"+minutes if (standardbrowser){ if (alternate==0) document.tick.tock.value=hours+" : "+minutes+" " else document.tick.tock.value=hours+" "+minutes+" " } else{ if (alternate==0) clockobj.innerHTML=hours+"<font color='Black'> : </font>"+minutes+" "+"<sup style='font-size:1px'>"+"</sup>" else clockobj.innerHTML=hours+"<font color='white'> : </font>"+minutes+" "+"<sup style='font-size:1px'>"+"</sup>" } alternate=(alternate==0)? 1 : 0 setTimeout("show()",1000) } window.onload=show //--> </script> </td> <td colspan="2"> <a href="index.html" border="0"></a></td> <td colspan="2" rowspan="2">

<img src="images/paris_04.gif" alt="" width="264" height="183" align="top"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" rowspan="3"> <div align="center"><img src="images/paris_05.gif" alt="" width="51" height="787" align="top"></div></td> <td background="images/paris_06.gif" width="485" height="153"> <table> <tr> <td width="0"></td> <td width="339"> <p style="margin-left: 15px"> <strong>Turnul Eiffel</strong> <hr width="30%" align="left" noshade> <p style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <font face="Tahoma" size="2"><b>A</b> fost construit de ctre Gustav Eiffel pentru Expoziia Internaional din 1889, n ciuda opoziiei susinute a personalitilor naionale care l considerau nesigur i urt. Cnd concesiunea Expoziiei a expirat n 1909, turnul de 300 m urma s fie demolat, dar valoarea sa ca anten pentru transmisii radio l-a salvat. </font> </td> <td width="0"></td> <td> <img name="" src="images/Eiffel035.jpg" width="97" height="128" alt=""></td> </tr> </table> </td> </tr> <tr>

<td width="700" height="588" colspan="2" valign="top" background="images/paris_07.gif"> <table style="border-bottom-width: 0px"> <tr> <td width="0"></td> <td style="border-bottom-style: none; border-bottom-width: medium"> <p style="text-indent: 25px"><font face="Tahoma"><b><font size="2">E</font></b><font size="2 <tr> <td width="0"></td> <td> <p class="MsoNormal" align="left" style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <font face="Times New Roman"><b> Louvre</b></font><hr width="12%" align="left" noshade> <div> <p style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <font face="Tahoma" size="2">Vikingii au fcut tabr pe Malul Drept, vis-a-vis de vrful vestic al lui le de la Cit, n timpul asediului lor nereuit asupra Parisului din 885, iar n jur de 1200 regele Philippe II a pus s se construiasc un castel cruciat ptrat pe acelai amplasament, imediat n afara zidului noului ora, pentru a susine aprarea vestic. n timpul secolelor urmtoare sau fcut multe adugiri i renovri iar din castel s-a transformat ntr-unul dintre cele mai mari palate din lume cunoscut sub numele de Cour Carree (Curtea Ptrat); dou galerii se prelungesc spre vest pe distana de 500 m, una de-a lungul fluviului, cealalt de-a lungul strzii Rivoli. </font> </p> <p style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> < <p class="MsoNormal" align="left" style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <p></td>

</tr> <tr> <td width="0"></td> <td> <p class="MsoNormal" align="left" style="text-indent: 25px; margintop: 6px"> <font face="Times New Roman"><b>Notre-Dame de Paris</b></font><hr width="25%" align="left" noshade> <div> </span></font> </h1> <h1 style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <font face="Tahoma" size="2"><span style="font-weight: 400">Dup ce a fost deteriorat n timpul Revoluiei Franceze, biserica a fost vndut la licitaie unui negustor de materiale de construcie. </span></font> </h1> <h1 style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"> <font face="Tahoma" size="2"><span style="font-weight: 400">Napoleon a venit la putere la timp pentru a anula vnzarea i a ordonat redecorarea edificiului pentru ncoronarea sa ca mprat n 1804. Mai trziu, Louis-Philippe a iniiat restaurarea bisericii neglijate. Arhitectul Eugene Viollet-le-Duc a lucrat ntre 1845-1864 pentru a restaura monumentul. Precum toate catedralele din Frana, Notre-Dame este proprietatea statului, dei funcionarea sa ca instituie religoas este lsat pe seama bisericii romano-catolice.</span></font></h1> </div></td> </tr> </table> </td> <td rowspan="2"> <img src="images/paris_08.gif" alt="" width="49" height="634"></td> </tr>

<tr> <td colspan="2"> <img src="images/paris_09.gif" alt="" width="700" height="46" align="top"></td> </tr> <tr> <td> <img src="images/spacer.gif" width="46" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="5" height="1" </table> </div> </body> </html>

Pagina 4-Administratie <!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN"> <html> <head> <meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8"> <title> Galerie </title> <link href="stil.css" rel="stylesheet" type="text/css"> <script type="text/JavaScript"> <!-function MM_swapImgRestore() { //v3.0 var i,x,a=document.MM_sr; for(i=0;a&&i<a.length&&(x=a[i])&&x.oSrc;i++) x.src=x.oSrc;

} function MM_preloadImages() { //v3.0 var d=document; if(d.images){ if(!d.MM_p) d.MM_p=new Array(); var i,j=d.MM_p.length,a=MM_preloadImages.arguments; for(i=0; i<a.length; i++) if (a[i].indexOf("#")!=0){ d.MM_p[j]=new Image; d.MM_p[j++].src=a[i];}} } function MM_findObj(n, d) { //v4.01 var p,i,x; if(!d) d=document; if((p=n.indexOf("?"))>0&&parent.frames.length) { d=parent.frames[n.substring(p+1)].document; n=n.substring(0,p);} if(!(x=d[n])&&d.all) x=d.all[n]; for (i=0;!x&&i<d.forms.length;i++) x=d.forms[i][n]; for(i=0;!x&&d.layers&&i<d.layers.length;i++) x=MM_findObj(n,d.layers[i].document); if(!x && d.getElementById) x=d.getElementById(n); return x; } function MM_swapImage() { //v3.0 var i,j=0,x,a=MM_swapImage.arguments; document.MM_sr=new Array; for(i=0;i<(a.length-2);i+=3) if ((x=MM_findObj(a[i]))!=null){document.MM_sr[j++]=x; if(!x.oSrc) x.oSrc=x.src; x.src=a[i+2];} } //--> </script> <style> <!-h1 {margin-bottom:.0001pt; page-break-after:avoid; font-size:14.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; margin-left:0cm; margin-right:0cm; margin-top:0cm} h2

{margin-top:0cm; margin-right:0cm; margin-bottom:0cm; margin-left:72.0pt; margin-bottom:.0001pt; text-indent:-9.0pt; page-break-after:avoid; tab-stops:list 72.0pt; font-size:14.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; font-weight:normal} h3 {margin-top:0cm; margin-right:0cm; margin-bottom:0cm; margin-left:36.0pt; margin-bottom:.0001pt; page-break-after:avoid; font-size:14.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; font-weight:normal} --> </style> </head> <body onLoad="MM_preloadImages('images/istorie_a.jpg','images/cultura_a.jpg','images/ad ministratie_a.jpg')" bgcolor="#FFFFFF"> <div class="main" style="width: 800px; height: 1101px"> <table id="Table_01" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td colspan="5"> <div align="center"><img src="images/paris_01.gif" width="800" height="283" alt=""></div></td>

</tr> <tr> <td colspan="2"> <a href="index.html" onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_1','','images/home_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/home.jpg" name="r_1" width="120" height="30" border="0"></a><a href="istorie.html" onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_2','','images/istorie_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/istorie.jpg" name="r_2" width="120" height="30" border="0"></a><a href="cultura.html" onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_3','','images/cult_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/cult.jpg" name="r_3" width="120" height="30" border="0"></a><a href="admin.html" onMouseOut="MM_swapImgRestore()" onMouseOver="MM_swapImage('r_4','','images/admin_a.jpg',1)"><img alt="" src="images/admin_a.jpg" name="r_4" width="130" height="30" border="0"></a></td> <td colspan="2" rowspan="2"> <img src="images/paris_04.gif" alt="" width="264" height="183" align="top"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" rowspan="3"> <div align="center"><img src="images/paris_05.gif" alt="" width="51" height="787" align="top"></div></td> <td background="images/paris_06.gif" width="485" height="153"> <p><b>Viata Culturala</b></p> <table> <tr> <td width="0"></td> <td> <h1 style="text-indent: 25px; margin-top: 6px; marginbottom: 0" align="left">

<font face="Tahoma" size="2"><span lang="RO">P</span><span lang="RO" style="font-weight:normal">arizienii iubesc noutatea, au o mare curiozitate intelectual, tiu cum s mbrace evenimentul cultural cel mai simplu cu fler i elegan i sunt avizi patroni ai artelor, aa c teatrele i slile de concerte, muzeele, galeriile de art i cinematografele de art sunt ntotdeauna pline. </span><span lang="RO" style="font-weight: normal">Principalele teatre de stat sunt Comedia Francez, Teatrul Odon i Teatrul Naional Chaillot, care ofer un repertoriu de clasici francezi sau piese moderne strine. </span></font></h1></td> </tr></table> </td> </tr> <tr> <td width="700" height="588" colspan="2" valign="top" background="images/paris_07.gif"> <table> <p align="left"></td> <td><div align="left"> <p style="text-indent: 25px; margin-top: 6px"><font face="Tahoma" size="2"> <span lang="RO" style="font-weight: 700">P</span><span lang="RO" style="font-weight: normal">rincipalele festivaluri anuale care pun accentul pe muzic i dram sunt Festivalul

Marais, inut n iunie i iulie i Festivalul de Toamn, care se ine de la jumtatea lui septembrie pn n decembrie. Principalele edituri i librrii sunt situate n Cartierul Latin i Saint-Germaindes-Pres. Toate reelele principale de radio i televiziune naionale franceze i au centrul la Paris; unele sunt deinute de stat iar altele sunt particulare.</span></font> <font size="2"><span lang="RO" style="font-family: Tahoma">Ca i n restul Franei, colile se afl n mare msur n minile statului i sunt de 3 feluri: primare, secundare (colleges) i secundare superioare (lyces). Aproape o cincime dintre toi elevii se afl n coli particulare, necontrolate de stat, majoritatea administrate de biserica romano-catolic. Parisul este de mult timp un important centru mondial al nvmntului superior. Cldirea cunoscut ca Sorbona a adpostit facultile de arte i tiin ale Universitii din Paris, una dintre cele mai vechi universiti ale Europei, pn cnd a fost mprit n 13 universiti autonome (1968-1971), dintre care unele nc mai ocup Sorbona</span><span style="font-family: Tahoma">.</span></font></h2> <p></td>

<td> <h2 style="text-indent: 25px; margin-left: 0; margin-right: 0; margin-top: 6px; margin-bottom: 0"> <b><font face="Times New Roman" size="2">Transpotul</font></b></h2> <hr width="32%" align="left" noshade> <h2 style="text-indent: 25px; margin-left: 0; margin-right: 0; margin-top: 6px; margin-bottom: 0"> </h2> <p> </td></tr> </table> </td> <td rowspan="2"> <img src="images/paris_08.gif" alt="" width="49" height="634"></td> </tr> <tr> <td colspan="2"> <img src="images/paris_09.gif" alt="" width="700" height="46" align="top"></td> </tr> <tr> <td> <img src="images/spacer.gif" width="46" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="5" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="485" height="1" alt=""></td> <td>

<img src="images/spacer.gif" width="215" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="49" height="1" alt=""></td> </tr> </table> </div> </body> </html>

Galerie foto <!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN"> <html> <head> <meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8"> <title> Galerie </title> <link href="stil.css" rel="stylesheet" type="text/css"> <script type="text/JavaScript"> <!-codebase="http://fpdownload.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab #version=8,0,0,0" width="701" height="589" id="CoffeeCup" align="middle"> <param name="movie" value="myalbum.swf"/> <param name="quality" value="high" /> <param name="scale" value="noscale" /> <param name="salign" value="lt" /> <param name="bgcolor" value="#ffffff" />

<embed src="myalbum.swf" quality="high" bgcolor="#ffffff" width="701" height="589" name="CoffeeCup" scale="noscale" salign="lt" align="middle" type="application/xshockwave-flash" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" /></object> </td> <td rowspan="2"> <img src="images/paris_08.gif" alt="" width="49" height="634"></td> </tr> <tr> <td colspan="2"> <img src="images/paris_09.gif" alt="" width="700" height="46" align="top"></td> </tr> <tr> <td> <img src="images/spacer.gif" width="46" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="5" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="485" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="215" height="1" alt=""></td> <td> <img src="images/spacer.gif" width="49" height="1" alt=""></td> </tr> </table> </div>

</body> </html>

Bibliografie

Manual de informatica intensiv pentru clasa a XII a Editura: L&sInfo-mat Autori:Vlad Tudor Hutanu Carmen Popescu Revista Terra Magazin Nr1 ianuarie 2010 Internet (Principalele atractii ale Parisului)