You are on page 1of 10

Cuvinte care distrug valoarea de sine / Cuvinte care zidesc De ce ai facut asta?/ Daca vrei te ajut sa cureti aici.

Nu poti face niciodata ceva bun?/ Spune-mi ce simti?

Ma scoti din sarite./ Ce-ai vrea sa faci azi?

De ce nu ma lasi in pace?/ Acum sunt ocupat dar imediat ce termin te ajut.

Ai primit ce ai meritat./ Te-a lovit pentru ca si tu l-ai lovit pe el. Ce poti face data viitoare ca nimeni sa nu mai sufere?

Ai facut-o intentionat! /Data viitoare nu uita de regula sa nu faci rau lucrurilor!

O sa-ti para rau! /Inainte de a face asa ceva gandeste-te la ce s-ar putea intampla!

Daca as putea s-o iau de la inceput; n-as vrea sa mai fiu parinte./ Uneori obosesc si nu ma simt bine; dar te iubesc foarte mult.

Vorbesti tot timpul n-ai de gand sa taci?/Este timpul sa faci liniste; dar te voi asculta imediat ce programul de somn se va incheia.

Daca vei continua sa te porti asa oamenii iti vor spune batausul. / Oamenilor nu le place sa ii bruschezi sau sa ii impingi. data viitoare incearca sa le vorbesti.

Daca nu te porti frumos; ai sa stai la colt./ Poti alege sa stai si sa asculti povestea sau sa mergi sa te joci in camera ta.

Asstea sunt din ciclul fi pozitiv cu copilul tau. Decat "nu fa asa" incearca sa spui "mai bine fa asa"

Ce nu trebuie sa spui copilului tau,NICIODATA Limbajul este modul primar de manifestare al abuzului emotional asupra copiilor. Elimina modul de comunicare abuziv fiind foarte atent la maniera de adresare.Cand simti ca esti pe punctul de a izbucni, OPRESTE-TE, inseamna ca ai nevoie de o pauza.Inspira adanc. Mergi la o plimbare. Fa o baie fierbinte. Da-ti tie si copilului tau timp sa va calmati si sa recapatati imaginea de ansamblu. Apoi ia-o de la inceput amintindu-ti ca vorbele pot da putere sau ca vorbele pot rani.

Iata cateva replici pe care nu trebuie sa le rostim niciodata in fata copiilor nostri!
1. Daca nu te opresti, plec si te las aici! Cea mai mare temere a unui copil mic este ca s-ar pierde sau ca ar fi lasat singur si lipsit de aparare. Amenintand un copil folosindu-te de teama sa de abandon in dorinta de a-l manipula catre un anumit comportament este un semn clar ca ai nevoie de o pauza. O solutie este aceea de a oferi copilului o altenativa. In loc sa il sperii, spune-i: "Daca alegi sa te comporti asa in continuare vom merge acasa. Daca alegi sa vorbesti cu voce normala vom sta si vom face cumparaturi. Tu alegi!" O alta solutie este sa te opresti si sa iei o pauza. Este foarte posibil sa ai nevoie ori de odihna ori de un somn ori de amandoua. 2. Ar trebui sa iti fie rusine! Acest mod de a te adresa copilului este o incercare de a da un sentiment de vinovatie. Se crede ca daca un copil poate fi determinat sa se simta vinovat, de rusine isi va schimba comportamentul si va face ceea ce dorim noi. Sunt situatii in care rusinea functioneaza si determina comportamentul pe care il asteptam de la copilul nostru. Dar cu ce pret? Impreuna cu rusinea si vinovatia apare si samanta credintei "Ma insel", "Nu fac suficient", "Nu fac niciodata, nimic bine". Cand copiii actioneaza in afara acestei credinte se simt si mai rusinati, lucru care le intareste credinta si perpetueaza ciclul comportamental ce produce si mai multe raspunsuri de care le este rusine. 3. Nu ne-am dorit niciodata sa te avem! "Imi doresc sa nu te fi avut!", "Daca ar trebui sa o iau de la capat nu as mai face niciodata copii" si "Nu ne-am dorit niciodata sa te avem" sunt afirmatii de neiertat in discutiile parinte-copil. Indiferent de ce a facut copilul si indiferent care este tonul vocii sale aceste raspunsuri parintesti sunt total nepotrivite. Acest limbaj ar trebui sa fie un semnal ca ceva lipseste in relatia parintecopil. Folositi acest semnal ca un imbold pentru a solicita ajutor, de la un psiholog, preot sau consilier scolar. Fa-o acum! Tu si copilul tau meritati! 4. Tu esti cauza divortului nostru! Nici un copil nu este cauza divortului dintre parinti, si nu este de asteptat ca un copil sa duca o asemenea povara emotionala. Chiar si cand explicam cu atentie si cu dragoste unui copil ca nu este in nici un fel responsabil de decizia voastra de a va separa sau de a divorta acesta pastreaza impresia ca este intr-un fel responsabil si poate gandi: "Daca as fi fost diferit, parintii mei ar fi fost inca impreuna", iar "Daca as fi fost mai bun, nu s-ar fi certat atat de mult" este un lucru pe care, chiar daca nemarturisit, copiii il cred. 5. De ce nu poti fi si tu ca fratele/sora ta? Cand parintii compara verbal fratii intre ei, unul dintre ei va iesi in dezavantaj. Ei trimit mesajul catre copil ca nu este destul de destept, destul de bun, destul de rapid sau destul de meticulos. Mesajele gen "Nu esti suficient de bun" se infiltreaza adanc in constiinta sa si vor contribui la comportamentul indezirabil de mai tarziu. Comparatiile fac sa creasca rivalitatile fratesti intensificand rivalitatea naturala care deja exista si fac sa creasca tensiunile din casa. Comparatiile dauneaza relatiilor dintre frati, facand sa creasca

sentimentul separarii. Accepta fiecare copil din familia ta pentru persoana unica care este. Fiecare are propriile sale forte, capacitati si nevoi. Ajuta-ti copiii sa descopere frumusetea unicitatii sale, focalizandu-te pe fiecare individ, fara a folosi comparatii. 6. Lasa-ma sa fac eu asta pentru tine Daca "Lasa-ma pe mine sa fac asta", "Lasa-ma pe mine sa ma ocup de asta" si "O fac eu de data asta" sunt prezente curent in modul de a te adresa copiilor este contributia ta la invatarea neputintei de catre ei. Preluand intiativa si facand lucruri pentru un copil, lucruri pe care le poate face singur, ii creezi sentimentul neputintei. Aceasta il incurajeaza se se vada pe sine incapabil. Preluand initiativa si facand acum, poti economisi niste timp, dar vei avea mai mult de lucru in perspectiva. Daca faci un lucru in locul copilului tau o data, nu e nici o problema. Daca o faci de doua ori, ai creat un tipar. Daca o faci si a treia oara, Felicitari! Ai o noua slujba! 7. Pentru ca am zis eu, de aia! Cuvintele sunt "Pentru ca am zis eu, de aia!", dar mesajul tacut este: "Eu sunt mare, tu esti mic, eu sunt destept, tu esti prost, eu am puterea si tu nu. Treaba mea este sa spun a ta este sa te supui". Acest mod de a te adresa copilului da nastere resentimentelor si creaza lupte pentru putere. Incearca sa te adresezi copilului tau astfel incat sa ii comunici respect in acelasi timp cu sentimentele si dorintele tale: "Este frustrant pentru mine, in timp ce tu continui sa ma intrebi 'De ce?'. Ca parinte eu iau o parte din decizii. Asta este una dintre datile cand decizia este a mea. Nu imi schimb parerea de data asta..." A,si nu folositi NICI O DESCURAJARE!Altfel, respectul de sine va fi sub zero. Chiar daca nu sunteti multumiti, spuneti-i ca stiti ca poate mai mult, stiti si aveti incredere ca data viitoare va fi mai bine.

Cea mai buna cale de a stapani televizorul este sa il lasati pe copil sa urmareasca programele preferate si sa nu petreaca prea mult timp in fata acestuia. Copii stau de obicei in fata televizorului 4 ore/zi, dar studiile medicilor pediatrii arata ca micutii nu ar trebui sa stea in fata televizorului mai mult de 2 ore si ca micutii sub 2 ani sa nu stea deloc in fata televizorului. Limitati timpul petrecut in fata televizorului de copilul dumneavoastra. Urmariti programele pentru copii si nu alte programe daunatoare copilului. Alegeti programele calme si relaxante. Desenele animate gen celor de aventura nu vor face decat sa-l incurce pe copilul dumneavoastra. Feriti-va de filmele agresive si de filmele de groaza. Urmariti programele Tv cu micutul dumneavoastra oricand este posibil. Aprofundati urmaritul programelor Tv cu cititul cartilor Explicati-i copilului ce se intampla si incurajati-l sa puna intrebari in legatura cu ceea ce nu intelege.

Joaca De ce este importanta pentru copii

Este joaca necesara pentru dezvoltare? Joaca este cruciala pentru dezvoltarea sociala, emotionala, fizica si cognitiva a copilului dumneavoastra. Copilul isi foloseste toate cele 5 simturi cand face acest lucru.Pe masura ce copilul creste joaca acestuia devine din ce in ce mai complexa si mai imaginativa. Prin joaca acesta isi exerseaza calitatile si abilitatile. Ce tipuri de joaca sunt bune pentru copilul meu? Jocul social: Este important pentru copil sa intre in contact cu alti copii Jocurile cu obiecte: Experimentele cu diferite obiecte ii fac pe copii sa se simta fascinati. Jocurile functionale si reprezentative: Copiilor le place foare mult sa se prefaca pe masura ce imaginatia lor se dezvolta. Jocurile simbolice: Copii pot face ca lucruri nesemnificative sa insemne ceva important in jocul lor. Jocul pe roluri: La o varsta mai inaintata copii incep sa joace diferite roluri cum ar fi: medic, profesor, parinte. Care sunt cele mai bune jucarii pentru copilul meu?Lasati varsta sa va fie un ghid. Cum pot face ca timpul de joaca al copilului meu sa fie mai mare? Joaca este orice activitate distractiva care include oameni, obiecte si miscare.Jucati-va cu copilul dumneavoastra. Orice activitate este distractiva daca

Temperamentul bebelusului

Bebelusii si problemele de temperament E posibil ca bebelusul tau de 10 luni sa aiba un temperament ingrozitor. Daca incerci sa ii iei ceva din mana sau sa il opresti sa faca ceva, tipa pana cand se face rosu la fata. Dar daca renunti, totul e in ordine. Crezi ca nu poti face nimic pentru a opri acest comportament? Nu e chiar asa. Este foarte adevarat ca e mai mult decat stresant sa fii fata in fata cu un bebelus care tipa isteric cand nu poate avea ceea ce isi doreste, dar ti se va parea mai usor sa ii schimbi comportamentul decat sa consideri ca este vorba in totalitate de personalitatea lui. Toti bebelusii si o mare parte din copii sunt foarte fericiti si mandri de ei atunci cand obtin intotdeauna ceea ce isi doresc, pentru ca atunci cand le sunt implinite toate dorintele au sentimentul ca sunt iubiti si apreciati. Asa ca este de inteles ca acum copilul tau se va supara si va plange cand nu ii indeplinesti dorintele. Daca nu ii ceri prea multe prea repede, va depasi acest prag psihologic.Ii vei incuraja dezvoltarea emotionala, indeplinindu-i dorintele de cate ori se poate, pentru ca in acest fel, il vei ajuta sa mentina stabilitatea emotionala si sa aiba sentimentul ca este iubit si apreciat. In momentele in care bebelusul tau nu obtine ceea ce vrea pentru ca dorinta lui poate fi periculoasa sau irationala, ii vei face un mare serviciu, daca ii intelegi supararea. Consoleaza-l pana se simte mai bine, si daca este posibil, atrage-i atentia spre altceva. Atitudinea ta plina de afectiune il va face sa inteleaga ca desi nu i-ai indeplinit dorinta, poate intotdeauna conta pe afectiunea ta.

Imbunatatirea comunicarii cu copiii continuare I

Fii atent, iti vei face rau Aceasta este expresia favorita a parintilor anxiosi sau super protectori, care isi proiecteaza nelinistile asupra progeniturii lor. Cateodata este dificil de a fi retinuti, se intampla uneori ca micutul care prinde incredere in sine ca va reusi sa urce scarile, sa sfarseasca prin a cadea: este invatarea. Punandu-l mereu in garda pentru ce i s-ar putea intampla cel mai rau, copilul este oprit din elanul sau, din descoperirile sale, deci din autonomie. Este mai bine sa avertizati copilul asupra pericolului potential sau sa ii spuneti risti sa iti faci rau , este astfel prevenit. Este pentru binele tau Ca intotdeauna, excesul unor fraze de acest gen poate fi nociv. Acest ordin categoric ii da impresia copilului ca este transparent, ca propria sa parere nu are importanta. Ori copilul, de la o anumita varsta, stie ceea ce e bine pentru el si ce ii convine. Copilul are dreptul sa nu ii placa salata, sa nu ii fie frig iarna, chiar daca dumneavoastra sunteti friguroasa. Uneori e bine sa nu spuneti nimic sau sa il puneti in fata unui fapt stabilit fara sa ii spuneti in plus ca e pentru binele sau. Stiu ca nu doresti sa mergi la piscina, dar vom merge toti impreuna. Suntem satui pana peste cap de tineNiciun dialog, nicio deschidere nu mai e posibila dupa o asemenea fraza. Din contra, aceasta fraza poate declansa la copilul dumneavoastra un sentiment de abandon. Este mai bine sa spuneti: Te pedepsesc pentru ca ai depasit limitele.

Imbunatatirea comunicarii cu copiii continuare II

Inceteaza sa-ti mai fie tot timpul frica. Un moment de enervare, deceptia de a va vedea copiii atat de curajosi pe cat v-ati dori, si iata-va pe cale sa uitati propriile temeri din copilarie. Respingeti aceasta teama, o minimizati. O camera in intregime intunecata poate provoca teama, iar o scara sumbra terorizeaza copilul. De fapt, in fata respingerii fricii sale, copilul este descumpanit, cui i se va mai adresa el data viitoare? Inconjurati copilul, aratati-i ca ii intelegeti teama, spuneti-i ca si dumneavoastra v-a fost frica atunci cand erati mic, linistiti-l amintindu-i ca aceasta teama va trece intr-o zi. Cu tine, e mereu acelasi lucru. Folosind un adverb precum mereu, niciodata, fraza dumneavoastra ia o turnura excesiva. In final, nu ii lasati copilului nicio sansa, mai ales nicio posibilitate de schimbare, este ca si cum ii lipiti o eticheta pe frunte. Daca doriti sa faceti un repros, incercati sa va abtineti sa faceti referinta la o durata. Amintiti-i mai degraba regula: Daca vei incepe iar, vei fi pedepsit. Ce neindemanatic! Cand rostiti raspicat o fraza care revine unei judecati definitive asupra copilului dumneavoastra, riscati ca in timp sa ii diminuati increderea in sine. Orice copil este inzestrat cu calitati si daca al dumneavoastra sparge in mod regulat obiecte sau nu pare prea priceput, incurajati-l sa persevereze, aveti incredere in el si puneti-i in valoare calitatile.

Care este comportamentul copilului?

De la voce, la gest, copilul refuza ceea ce ii propuneti sa faca. El refuza sa vi se supuna. Este posibil sa devina repede bosumflat, sa refuze sa se joace cu jucaria preferata sau chiar sa o arunce. Se intampla sa refuze sa manance desertul preferat, doar prin opozitie, fiind adesea foarte incapatanat.. Copilul poate fi foarte turbulent, spargand tot si parand ca nu ia in considerare remarcile si interdictiile dumneavoastra. Pare chiar sa fie sfidator, facand intentionat ceea ce ii interziceti. Isi loveste sau isi musca prietenii cu usurinta, alearga pisica prin toata casa cu racheta sa. Copilul ii testeaza in aceeasi masura pe ceilalti refuzand sa multumeasca sau sa spuna buna ziua, facandu-se astfel remarcat. Aceste comportamente sunt deseori amplificate de nasterea unui frate sau sora, deoarece va dori sa va atraga atentia numai asupra lui, sau de eventuale probleme in cuplul dumneavoastra sau la scoala Comportamentele de acest gen sunt bineinteles mai mult sau mai putin accentuate in functie de copil, de varsta sa si de invatarea limbajului.

Accesele de furie (istericalele)

Ce se intampla? Un acces de furie est echivalentul emotional al unei furtuni de vara neasteptat, si cateodata neiertator. La un moment dat tu si copilul va bucurati de o masa linistita la restaurant si in minutul urmator el scranceste, plange si apoi tipa cat il tin puterile pentru ca paiul lui este indoit. Copiii intre 1 si 3 ani, de regula, sunt predispusi la acest fel de comportament. Nu te ingrijora ca o sa cresti un tiran, pentru ca la acesta varsta copilul nu intelege manipularea. Mai mult ca sigur, este frustrat si comportamentul lui isi are radacinile in aceste sentimente. Psihologii artibuie acest fel de comportament faptului ca limbajul inca nu este foarte bine dezvoltat la acesta varsta, pot intelege o gramada de cuvinte insa nu le pot reproduce. Cand un copil nu poate exprima ceea ce doreste sau ce simte, intervine frustrarea. Ce puteti face? Nu va pierdeti calmul. Un acces de furie al copilului nu este chiar o priveliste placuta. Pe langa fapul ca loveste cu picioarele, tipa sau se tavaleste pe jos, repertoriul copilului mai poate include: aruncatul obiectelor care ii sunt la indemana, loveste oamenii care sunt prin preajma sau chiar isi tine respiratia pana se albastreste. Cand are un acces de furie, este foarte putin probabil sa asculte argumente rationale, dar va raspunde-negativ- la comportamentul dumneavoastra negativ fata de el ( daca tipati sau il amenintati). Cea mai buna metoda de a-l calma este sa stati pur si simplu langa el. Daca iesiti din camera il veti face sa se simta abandonat. Sentimentele pe care le are in acele momente l-ar putea speria si pe el, si are nevoie sa stie ca sunteti in apropiere. Unii psihologi recomanda sa il luati in brate si sa il mangaiati, pentru ca se va calma cand il veti imbratisa. Altii spun ca cel mai bine este sa-l ignorati pentru a nu-i incuraja comportamentul. Incercati ambele variante pentru a o gasi pe cea mai potrivita pentru copilul dumneavoastra. Pastrati-va controlul aduceti-va aminte ca dumneavoastra sunteti adultul. Nu conteaza cat de mult dureaza criza de furie a copilului, nu cedati cererilor copilului si nu negociati cu el, cu toate ca

este foate tentant, mai ales daca acest lucru se intampla intr-un loc public. Nu va faceti griji in legatura cu ceilalti oameni, oricine are un copil, a trecut sau va trece prin asta. Daca cedati, veti invata copilul ca acesta este o buna metoda pentru a primi ceea e doreste si veti pune bazele unui comportament problematic. De asemenea, copilul este deja inspaimantat ca nu detine controlul, ultimul lucru de care are nevoie este sa simta ca nici dumneavoastra nu sunteti stapana pe situatie.Daca loveste oamenii sau animalele, a inceput sa arunce cu obiecte, sau tipa non-stop duceti-va intr-un loc mai linistit pana se calmeaza.Dupa ce s-a calmat vorbiti cu copilul despre ceea ce s-a intamplat. Aratati-i ca ii intelegeti sentimentele si ajutati-l sa exprime in cuvinte ceea ce s-a intamplat, de exemplu: te-ai suparat pentru ca nu ti-a placut mancarea. Aratati-i ca atunci cand exprima ceea ce simte poate obtine rezultate mai bune decat atunci cand tipa: de exemplu: imi pare rau ca nu am inteles, dar, acum ca esti calm pot intelege mai bine ceea ce vrei.Fiti atenti la ceea ce ii provoaca accesele de furie. Daca se intampla atunci cand ii este foame, luati intotdeauna gustari cu dumneavoastra, daca se acomodeaza mai greu cu situatiile noi dati-i timp, si explicati-i foarte clar ceea ce se va intampla. Acum ca este in cautarea independentei, dati-i alternative, in asa fel incat sa aiba impresia ca el este cel care detine controlul. Cu toate ca accesele de furie sunt perfect normale pentru aceasta varsta, trebuie sa fiti atenti la eventualele probleme care ar putea aparea: schimbari in familie, o perioada exptrem de plina si obositoare pentru dumneavoastra, tensiuni, certuri intre dumneavoastra si partener. Toate acestea pot provoca istericale. Totusi daca aceste crize se repeta foarte des, ar fi bine sa va adresati doctorului pediatru.