MARTIN HEIDEGGER (26.09.1889-26.05. 1976). Unul dintre cei mai importanţi filozofi ai secolului XX, provenit din Şcoala feno­ menologică întemeiată de Husserl. Studii de teologie (1909 -1911) şi filozofic (1911-1913) la Freiburg. Devine Privatdozent la Freiburg în anul 1915. Între 1923 şi 192 8 predă la Uni­ versitatea din Marburg, fiind chemat apoi la Freiburg ca succesor al lui Edmund Husserl. Între 1933-1934 este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i apoi reproşată ca implicare în politica naţional-so­ cialistă. Rămîne profesor Ia Freiburg pînă în anul 1945, cînd primeşte interdicţie, din par­ tea ocupanţilor francezi, de a desfăşura acti­ vitate didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, "coliba" sa din Muntii Pădurea Neagră devine un loc vizitat de nu�eroşi in­ telectuali francezi. Acest fapt îi va asigura o reală posteritate filozofică în Franţa. Profesor emeritus în anul 1949. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und leit/Fiinţă şi timp (1927). Alte texte majore : Ce este metafizi­

ca? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre" umanism" (1947), Introdu­ cere în metafizică (1953).

MARTIN HEIDEGGER

Der Begriff der Zeit
Vortrag vor der Marburger Theologenschaft, Juli 1924

Conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg, iulie 1924

Conceptul de timp
Ediţie bilingvă
Traducere din germană de CĂTĂLIN CIOAB Ă


HUMANITAS
BUCUREŞTI

JULI 1924 © Max Niemeyer Verlag Tubingen 1989 © HUMANITAS. Cătălin (trad.. trad. 16. pentru prezenta versiune românească ISBN 973-50-0133-0 MARTIN HEIDEGGER . Cioabă. M.) 14(430) Heidegger. MARTIN Conceptul de timp: conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg. 2000.(Filozofie.5 cm -.: Cătălin Cioabă Bucureşti: Hu manitas. iulie 1924 I Martin Heidegger.C oper ta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale HEIDEGGER. 33) ISBN 973-50-0133-0 I. Colecţia [Ph].: 115 DER BEGRIFF DER ZEIT: VOR TRAG VOR DER MARBURGER THEOLOGENSCHAFT. 2000 80 p.

Forma lacunară şi structura rezumativă a aces­ tui text . de aceea. editat de Hartmut Tietjen. însoţit de originalul german ( cu pagi­ naţia ediţiei originale între paranteze drepte). înlesnind considerabil lectura - 5 . Credem însă că această formulă de traducere este efectiv mai profitabilă în cazul de faţă. cititorul are astfel posibilitatea să-şi lămurească înţelesul uneia s au alteia dintre frazele deseori scurte şi în primă instanţă greu de interpretat care alcătuiesc conferinţa de faţă.re compus după notele auditorilor lui Heidegger ( ef. "libertatea" cu care frazele germane au fost uneori redate în limba română. Poate surprinde. Postfaţa editorului german) sînt motivele pentru care îl prezentăm într-o ediţie bilingvă. 1989. Traducerea pe care o oferim a căutat să "îm­ blînzească" într-o anumită măsură ariditatea aces­ tui text pe care autorul nu l-a autorizat în forma lui ultimă. într-o formă mult mai apropia­ tă de limbajul obişnuit. Max Niemeyer Verlag Tu­ bingen.Notă asupra ediţiei Traducerea de faţă s-a realizat după volumul Der Begrif f der Zeit.

care urmează să apară în scurt timp în traducere românească. într-un volum separat. apă­ rută în Le Cahier de L'Herne. Această conferinţă a fost numită de către co­ mentatori "forma originară" a lucrării Sein und Zeit (1927). De asemenea. de asemenea. De asemenea. din semestrul de vară 1925. Am consultat. în curs de publicare se află şi traducerea prelegerii mar­ burgheze Prolegomena zur Geschichte des Zeit­ begriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp. 1983. un comentariu al aces­ tei conferinţe extrem de dense în conţinutul ei. traducerea france­ ză a lui Michel Haar şi Marc B. Heidegger. Cititorul român va avea astfel în curînd la dispoziţie lucrarea de căpătîi a lui Heidegger şi cele două "schiţe" care au precedat-o. socotită a fi "şan­ tierul lui Sein und Zeit" . CĂTĂLIN CIOABĂ . încercînd să urmărim pas cu pas calea pe Heideg­ ger o străbate.textului. am socotit necesar să ofe­ rim. De Launay.

Der Begriff der Zeit Conceptul de timp .

Was ist die Zeit? Wenn die Zeit ihren Sinn findet in der Ewigkeit dann muj3 sie van daher verstanden werden. nicht versteht die Nachfrage nach ihm. Wenn der Zugang zu Gatt der Glaube ist und das Sich-einlassen mit der Ewigkeit nichts an­ deres als dieser Glaube. aIsa die Ewigkeit kennen und hinreichend verstehen. dann mlij3te die z uerst nahegelegte Art der Zeitbe­ trachtung sa lange in einer Verlegenheit bleiben. Da­ mit sind Ausgang und Weg dieser Nachfarschung vargezeichnet: van der Ewigkeit zur Zeit. daj3 wir liber den vargenannten Ausgang verfligen. aIs sie nicht van Gatt weij3. das ad. dann wird die Philasaphie die Ewigkeit nie haben und diese sanach nie als 8 . sallte GaU die Ewigkeit sein.(5) Die falgenden Uberlegungen handeln van der Zeit. Diese Frage­ stellung ist in Qrdnung unter der Varaussetzung. Sallte die Ewigkeit etwas anderes sein als das leere Immersein.

atunci maniera de a privi timpul. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" nitatea. 9 vid. Ce este timpul? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. punctul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de la eternitate la timp. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustifi­ cat dacă presupunem că punctul de plecare nu­ mit mai sus ne este disponibil. dacă Dumnezeu este eter­ . cea de care tocmai am vorbit. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credinţă. deci că ştim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeaj uns .Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. Astfel. prin urmare. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. altceva decît aEl. atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eternitate şi. trebuie să rămînă în mod necesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dumnezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întreba­ rea s a.

1. dann ist er entschlossen. Mk. vgl. Theologisch . was 50 aus­ sieht wie Ewigkeit was sich aber herausstellt als ein bloj3es Derivat des Zeitlichseins. Fragt der Philosoph nach der Zeit. sie 50 zu verstehen . Zweitens 5011 der christliche G1aube an ihm selbst Bezug haben auf etwas.. .kann die Behandlung der Zeit nur den Sinn haben. das in der Zeit geschah. von der gesagt wird: Sie war die Zeit. und wenn die Erinnerung nicht trugt. Die folgende Behandlung ist nk:ht theologisch. ' Der Philosoph glaubt nicht. ". die Frage nach der Ewig­ keit schwieriger zu machen. 15. "da die Zeit erfUIIet war. hat es die Theologie mehrfach mit der Zeit zu tun. wie man h6rt zu einer Zeit. GoU selbst braucht keine Theologie. seine Existenz ist nicht durch den G1auben begrundet. die Zeit aus der Zeit zu verstehen bzw. 4. 4.m6gliche Hinsicht fUr die Diskussion der Zeit in me­ thodischen Gebrauch genommen werden k6nnen. von seinem zeitlichen Sein in seinem (6) Verhăltnis zur Ewigkeit. So ist denn der Theologe der rechte Sach­ kenner der Zeit. sie in der rechten Weise I Gal. 9 f. Erstens handelt die Theologie vom menschlichen Dasein als Sein vor Gott. aus dem UEi. 10 . vgl. ferner Eph.und es bleibt Ihnen unbenommen. 1. Diese Verlegenheit ist fUr die Philosophie nie zu be­ heben.

Filozoful nu crede. respectiv pornind de la cXf:t. Cînd se întreabă privitor la timp. dacă ne aducem bine aminte. credinţa creştină în ea însăşi trebuie să se raporteze la ceva care s-a petrecut în timp . el este hotărît să înţeleagă timpul por­ nind de la timp. 9 şi urm.aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utiliza­ tă. existenţa sa nu este întemeiată prin credinţă. "cînd a venit plinirea vremii"l. Astfel. 15. ef. şi. ef.nu p oate face decît mai dificilă întrebarea privitoare la eternitate. Tratarea ce urmează nu este una teologică. Inprimul rînd.şi sînteţi liberi s-o în­ ţelegeţi astfel. însă iese la iveală ca simplu de­ rivat al faptului-de-a-fi-temporal. 11 . şi Efeseni 1. de­ spre fiinţa temporală a omului în relaţia sa cu eternitatea. Marcu 1. metodologic. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teo­ logie. teologul este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. In al doilea rînd. teologia are de-a face cu ti�pul în mai multe privinţe. teologia tratează despre existen­ ţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu.4. care pare a fi eternitate.un timp despre care se spune: "în vre­ mea aceea". Tra­ tarea teologică a timpului . ca perspectivă posibilă pentru o discuţie asupra timpului. pregătind-o ] Galateni 4.

Wenn wir uns daruber ins Klare setzen. welche Bestimmung zuruckfragen muj3te hinter die Zeit in den Zusammenhang der anderen Kategorien hinein. Sie gibt Auskunft. was eine Uhr ist wird dam it die in der (7) Physik le­ bende Erfassungsart lebendig und damit die Weise. cin zwar untergeordnetes 12 . deren Geschăft fol­ gendes in sich begreift: Nachforschungen daruber anzustellen. daj3 Philosophie und Wissen­ schaft sich im Begriffe bewegen. Solche Nachfor­ schungen sind gleichsam der Polizeidienst beim Auf­ zugc der Wissenschaftcn. wann eine forschung bei ihrer Sache ist .vorzubereiten und eigentlich zu stellen. was auslegende Rede des Daseins von ihm selbst und der Welt sagt. Diese Vorwissenschaft innerhalb deren sich diese Betrachtung bewegt lebt aus der vielleicht eigenwil­ ligen Voraussetzung. in der die Zeit Gelegenheit bekommt sich zu zeigen. sofern sie nicht beansprucht eine allgemein gultige systema­ tische Bestimmung der Zeit herzugeben. Die Abhand­ lung ist aber auch nicht philosophisch. Die nachfolgenden Uberlegungen gehoren viel­ leicht in eine Vorwissenschaft. was er versteht und was er nicht versteht. was mit dem. was Philosophie und Wis­ senschaft. am Ende gemeint sein konnte. daj3 jeder forscher sich daruber auf­ k1ărt.oder sich năhrt aus einem uberlieferten und abgegriffenen Wortwissen daruber. Ihre Moglichkeit besteht darin.

o preocupare ce-i drept sub­ ordonată. moştenită şi uzată. Această ştiinţă prelimi­ nară. a cărei preocupare este de a cerceta ce spun în cele din urmă filozofia şi ştiinţa. Lucrarea de faţă nu este însă nici filozofică. în interiorul căreia se mişcă consideraţiile de faţă. să revină cu intero­ garea sa dincolo de timp.corect şi punînd-o cu adevărat. Reflecţiile ce urmează ţin poate de o ştiinţăpre­ Liminară. în contextul celorlalte categoru. potrivit 13 . o dată cu aceasta vom conce­ pe timpul în felul în care o face fizica de azi şi vom v�dea totodată care este modul în care timpul ni se arată cu această ocazie. în mod necesar. Dacă vom căuta să înţelegem ce anume este un ceas. o determinare care ar trebui. pesemne încă­ păţînată. că filozofia şi ştiinţa se mişcă la nivelul conceptelor. În cortegiul ştiinţelor. trăieşte din presupoziţia. asemeni servi­ ciului poliţienesc . putem spune. în măsura în care nu pretinde să ofere o determinare sistematică şi general-valabilă a timpului. ce spune discursul prin care Dasein-ul se explicitează pe sine însuşi şi lumea. Ea ne spune cînd o cercetare este în adecvare cu obiec­ tul ei sau cînd se hrăneşte dintr-o ştiinţă livrescă. Posibilitatea ei rezidă în faptul că fie­ care cercetător ştie ce anume înţelege şi ce nu. însă uneori foarte importantă. astfel de investigaţii s înt.

auch: Uber 14 . Ihr Verhaltnis zur Philosophie ist nur das des Mitiaufens. Vgl.aber zuweilen dringliches Geschăft wie einige mei­ nen. Er existiert nur durch die in ihm enthaI­ tenen Kbrper und Energien. Leipzig 1916. Vgl. Die Grundlage der allgemeinen Relativităts­ theorie. wie sie es eigentiich gemacht haben.Man ubersieht leicht uber dem 2 Zuspitzende Zusammenfassung Heideggers. Einige Satze daraus: Der Raum ist an sich nichts. Annalen der Physik 49.und Weltzeit. daj3 sie nicht Theologie ist. (Ein aIter Aristotelischer Satz:) Auch die Zeit ist nichts. es gibt keinen abso­ luten Raum. dazu Albert Einstein. Zunachst einen vorlaufigen Hinweis auf die begeg­ nende Zeit in der AlltaglichkeiL auf die Natur. Mit der Philosophie hat die folgende Oberlegung nur so viei gemein. Es gibt keine absolute Zeit auch keine absolute Gleichzeitigkeit. Sie besteht nur in­ folge der sich in ihr (8) abspielenden Ereignisse.2 . um zuweilen Haussuchung bei den Alten zu haIten. Das Interesse dame was die Zeit seL ist in der Gegenwart neu geweckt durch die Entwick­ lung der physikalischen Forschung in ihrer Besin­ nung auf die Grundprinzipien der hier zu vollziehen­ den Erfassung und Bestimmung: der Messung der· Natur in einem raum-zeitIichen Bezugssystem. Der jetzige Stand dieser Forschung ist fixiert in der Ein­ steinschen Relativitatstheorie.

Die Grundlage der allgemeinen Rela­ tivitătstheorie. El nu există decît prin corpurile şi energiile conţinute în el. Interesul pentru ce este timpul a fost resuscitat. nu există spaţiu absolut. asupra timpu­ lui natural şi timpului cosmic.părerii unora. la aceas­ ta Albert Einstein. în epoca actuală. o remarcă preliminară asupra timpului întîlnit în cotidianitate. Nu există timp absolut şi nici si­ multaneitate absolută. Reflecţia ce urmează are în comun cu filozofia doar faptul că nu este teologie. prin meditaţia sa asupra principiilor ce stau la baza conceperii şi deter­ minării pe care ea trebuie să le realizeze: principii­ le măsurării naturii în cadrul unui sistem referenţial spaţio-temporal. Stadiul actual al acestei cercetări este ilustrat cel mai bine de teoria einsteiniană a relativităţii. (O veche propoziţie aris­ totelică :) Nici timpul nu este nimic. Pentru filozofie ea nu este decît un însoţitor de drum care o ajută din cînd în cînd să facă descinderi la cei vechi şi să afle cum anume au procedat ei. în Annalen der Physik. nr.2 Se trece lesne cu vederea. ef. prin dezvoltarea cercetării din fizică. 2 Rezumare mult simplificată de Heidegger. 49. 15 . Iată cîteva propoziţii pe care aceasta le enunţă: spaţiul nu este în sine nimic. Pentru început. El există doar ca urmare a evenimentelor care se desfăşoară în interiorul lui. Leipzig 1916.

femer: Vier Vorlesungen liber Relativitatstheorie. was sie ist? Kann eine ExpIi­ kation der leit die hier ansetzt die Gewahr haben. namlich aIs das Worin des Veranderlichen. des PlatzwechseIs. Aristoteles. Aufl. S. Die leit begegnet zunachst im veranderlich Seienden. Physik IV. 219 a 9 f. 2. 16 .O. vorfindIich? Gibt sie sich hier als sie selbst in dem. 219 a ff.4 Da sie nicht selbst Bewegung ist muj3 sie irgendwie mit der Bewegung zu tun ha­ ben. der <JEcOs n dvat aU't:6v. Veranderung ist in der leit. Kap. 7.Destruktiven dieser Theorie das Positive.. daj3 damit die leit gIeichsam die fundamentalen Pha- Fortbewegung: Em:t ouv ou KlVT]ffis.. Braun­ schweig: Vieweg 1920. S. die die Naturvor­ gange beschreiben. avaYKT] '('fjs K1ViJ­ die spezielle und allgemeine Relativitătstheone. Braunschweig: Vieweg 1922. gegenuber beliebigen Transfor­ mationen nachweist. AIs was ist leit in dieser Begegnisart. Vgl.a. und 95 ff. 90 ff. worin sich Ereignisse abspie­ len. daj3 sie ge­ rade die Invarianz der Gleichungen. 3 Vgl. Die leit ist das. 11 .3 50 wird dieses schon von Aristoteles gesehen im lusammenhang mit der Grundart des Seins des Naturseins: der Veranderung. 4 a.

şi: Uber die spezielle und allgemeine Relativitătstheorie. 2.. Cf. germ. în fiinţarea su­ pusă schimbării. Cum timpul însuşi nu este mişcare.) 3 Cf.219 a şi urm. 11. 90 şi urm. în speţă faptul că ea demonstrează tocmai invarianţa ecuaţiilor ce descriu procesele naturale.dincolo de aspectul destructiv al acestei teorii. a VII-a. şi anume ca acel ceva în care este cuprins ceea ce se schimbă? Se arată el aici ca el însuşi. cartea a IV-a. p. Timpul este acel ceva în interiorul căruia s e desfăşoară evenimentele}. să garanteze că prin aceasta timpul ne remite fenomenele fundamentale care îl de- Cf. 219 a. 4 Ibidem. în primă instanţă. (n. în legătură cu felul fundamental de a fi al fiinţei naturii: în legătură cu transformarea. care îl tra­ tează în acest fel. cu schimbarea locului. Aristotel. avO:YKll TI\� KlVT1mm. p. Tim­ pul se întîlneşte. Fizica. 9 şi urm. în opoziţie cu transformările arbitrare. ed. edit. TI Eivat aU1:oy4. E ceea c e dej a Aristo­ tel a văzut. cu mişcarea: €1td OUV ou lciVTJ<JU. mai departe: Vier Vorlesungen aber Relativitătstheorie. Sub ce formă ni se arată timpul dacă îl întîlnim astfel. el trebuie atunci să aibă într-un fel ceva de-a face cu mişcarea. Braunschweig: Vieweg 1922. cap. 17 . la­ tura ei pozitivă. Braunschweig: Vieweg 1920. Schimbarea este în timp. în ceea ce el este? Poate oare o explicare a timpului.

Jede Periode hat die gIeiche Zeitdauer. der andere spater ist. Messung gibt an das WieIange und das Wann. in dem beliebig ein Jetztpunkt fixiert werden kann. Eine Uhr ist ein physikaIisches 5ystem. auf die man immer zuruckgreifen kann. Was erfahren wir von der Uhr uber die Zeit? Die Zeit ist etwas. sofem die Erstreckung der Dauer eines Geschehens auf gleiche Zustandsfolgen der Uhr verglichen und von da in ihrem 50viel zahlenmaj3ig bestimmt wird. daj3 dieses physikaIische 5ystem nicht der Veranderung durch auj3ere Einwirkung unterIiegt. Die Uhr gibt eine sich standig wiederholende gleiche Dauer. so daj3 immer von zwei verschiedenen Zeitpunkten der eine fruher. Die Aufteilung dieser Dauerstrecke ist beIiebig. Die Uhr mij3t die Zeit. das Von-wann-bis-wann.nomene hergibt die sie in dem eigenen 5ein bestim­ men? Oder wird man beim Aufsuchen der Grunde der Phanomene auf etwas anderes verwiesen? AIs was begegnet die Zeit fUr den Physiker? Das bestimmende Erfassen der Zeit hat den Charakter der (9) Messung. auf dem sich die gIeiche zeitIiche ZustandsfoIge stan­ dig wiederholt unter der Voraussetzung. 18 . Die Wiederholung ist zykIisch. Eine Uhr zeigt die Zeit.

cu aj utorul numerelor. întot­ deauna. Fiecare perioadă are aceeaşi durată în timp. unul este "mai devreme" iar altul "mai tîrziu". este determinată cantitativ. în care aceeasi suc­ cesiune temporală de stări se repetă constant. în mod arbi­ trar. cu condiţia ca acest sistem fizic să nu fie supus schim­ bării printr-o influenţă exterioară. 19 . Un ceas arată timpul. ne spune "cînd" are loc şi "de cînd pînă cînd". în vreme ce căutăm temeiurile fenomenelor. Împărţi­ rea acestui interval de timp este arbitrară. sîntem trimişi la altceva? Cum anume este întîlnit timpul de către fizi­ cian ? Modul cel mai frecvent de a surprinde tim­ pul are caracterul măsurării. Ce anume aflăm de la ceas despre timp ? Că timpul este ceva în interiorul căruia. Repetiţia este ciclică. Măsurarea ne spune "cît de mult durează" ceva. pornind de aici.termină în fiinţa lui proprie ? Sau. astfel încît. Ceasul oferă o durată aceeaşi ce se repetă con­ stant şi la care se poate oricînd reveni. Un ceas este un sistem fizic. Ceasul măsoară timpul prin aceea că extensia duratei unui eveniment e comparată cu aceeaşi s uccesi­ une de stări ale ceasului şi. dintre două puncte temporale diferite. poate fi fixat un "acum".

da ich es tue. so macht die Uhr ein Geschehen ausdrucklich.Jetzt ist es neun Uhr. sondem die jeweilige (lO) Fixierung des Jetzt. Was ist das Jetzt? VerfUge ich 20 . Diese leit ist durchgăngig gleichartig. Er ist als Jetzt das mogliche Fnlher eines 5păter. 30 Minu­ ten seitdem das geschah. die die Uhr jeweils leistet. so ist das erste. was ich sage: . des Wieviel der gegenwărtig flieJ3enden leit.Dabei ist kein Jetztpunkt der leit vor dem anderen ausgezeichnet. jetzt da etwa hier das Licht ausgeht. Wenn ich die Uhr herausziehe. Geht man mit der Uhr auf ein Geschehen zu. Nur sofern die leit als homogene konstituiert ist ist sie meJ3bar.« Die Zeit jetzt da ich auf die Uhr sehe: Was ist dieses Jetzt? Jetzt. Jedes Fruher und 5păter ist be­ stimmbar aus einem Jetzt welches aber selbst be­ Iiebig ist. ist nicht die Angabe des Wielange.. homogen. als 5păter das 5păter eines Fruher. In drei 5tunden ist es zwolf. dessen 5tadien in der Beziehung des Friiher und 5păter zu­ einander stehen. mehr hinsichtIich seines Ablaufens im Jetzt als hin­ sichtlich des Wieviel seiner Dauer. Die leit ist so ein Abrollen. Die primăre Be­ stimmung.

a cantităţii unui timp ce se scurge în prezent. primul lucru pe care-l spun este: "Acum e ora nouă. Timpul este ast­ fel o desfăşurare ale cărei stadii se raportează unele la altele în calitatea lor de "mai tîrziu" şi de "mai devreme". acum. Ce este 21 . însă. ceasul exprimă evenimentul mai mult în privinţa tre­ cerii lui prin acest "acum" decît în ce priveşte mărimea duratei s ale. Peste trei ore se face 12" . Acest timp este peste tot acelaşi. sînt treizeci de minute de cînd s-a întîmplat cutare lucru. este arbitrar. cînd lumina serii păleşte. cînd mă uit la ceas. cînd fac lucrul acesta. omogen. ci fixarea de fiecare dată a unui "acum". nici un punct temporal al lui "acum" nu este privilegiat în raport cu altul. Cînd scot ceasul. Ce este acest "acum"? Acum. iar ca "mai tîrziu" este un "mai tîr­ ziu" al unui "mai devreme". el însuşi. Timpul este măsurabil doar dacă este constituit ca omogen. Cînd ne rapor­ tăm la un eveniment cu aj utorul ceasului. Fiecare "mai devreme" şi "mai tîrziu" poate fi determinat pornind de la un "acum" care. Timpul este timpul de acum. Determinarea primordială pe care o realizează de fiecare dată ceasul nu este indicarea unei durate. Fiind un "acum".Prin aceasta. el este un "mai devreme" posibil al unui "mai tîrziu".

»In te. Und in unserem Miteinander wăren wir die Zeit . anime meus. We/che Bewandtnis hat es damit daj3 mensch­ liches Dasein sich eine Uhr angeschafft hat schon vor al/en Taschen. die naturliche Uhr des Wechsels von Tag und Nacht. tempora metior. noii mihi abstrepere: quad est. Und Augustinus hat die Frage hier stehen gelassen. der es sagt? Mit oder ohne ausdruckliche Uhr? Jetzt abends. ab der Geist selbst die Zeit sei. noii tibi obstrepere turbis a ffectionum tuarum. inquam. Bin ich das Jetzl. die sich das menschliche Dasein von jeher zugelegt hal. und jeder Andere wăre die Zeit.uber das Jetzt? Bin ich das Jetzt? Ist jeder Andere das Jetzt? Dann wăre die Zeit ja ich selbsl. Buch seiner Canfessianes die Frage bis hierher getrieben. non eas quae praeterierunt ut fieret: ipsam metior. affectionem quam res praetereuntes in te faciunt.keiner und jeder. cum tempora 22 . tempora metior.und Sonnenuhren? VerfUge ich uber das Sein der Zeit und meine ich im Jetzt mich mit? Bin ich selbst das Jetzt und mein Dasein die Zeit? Oder ist es am Ende die Zeit selbst die sich in uns die Uhr anschafft? Augustinus hat im XI. oder nur der. diese Nacht heute: Hier stoj3en wir auf eine Uhr. morgens. et cum i1Iae praeterierint manet ipsam metior praesentem. In te.

acest "acum" ? Dispun eu de acest "acum" ? Sînt eu acest "acum"? Este altul acest "acum"? Atunci chiar eu însumi aş fi timpul şi oricare altul ar fi timpul. astăzi: avem de-a face aici cu un ceas pe care existenţa umană şi l-a procurat dintotdeauna. Care este semnificaţia faptului că existenţa uma­ nă şi-a procurat un ceas care precedă toate ceasu­ rile de buzunar şi cele solare? Dispun eu oare de fiinţa timpului şi prin "acum" mă am în ve­ dere şi pe mine? Sînt eu însumi acest "acum" şi existenţa mea este timpul? Sau. Şi laolaltă am fi timpul . noIi mihi obstrepere: quod est. pînă la urmă. noIi tibi obstrepere turbis affectionum tuarum. ajungînd să se întrebe dacă nu cumva sufletul însuşi este timpul. Augustin a dezvoltat această problemă. et cum illae praeterierint. în această noapte. timpul însuşi este cel care şi-a creat în interio­ rul nostru acest ceas? În cartea a XI -a a Confe­ siunilor. sau sînt doar cel care îl rosteşte? Cu sau fără ceas propriu-zis? Acum. anime meus. non eas quae praeterierunt 23 . inquam. ceasul natu­ ral al alternanţei dintre zi şi noapte.nici unul dintre noi şi fiecare. Sînt eu acest "acum". seara. tempora metior. tempora me­ tior. manet. Şi Întrebarea lui s-a oprit aici: "In te. dimineaţa. affectionem. In te. quam res praetereuntes in te faciunt. ipsam metior praesentem.

« Die frage nach dem. dieses Seiende in der JeweiJigkeit seines Seins. 27. dich messe ich. Kamme mir nicht mit der frage in die Quere: Wie denn das? Verleite mich nicht dazu. Parisiis 1841. messe ich die Zeit. Kamme dir selbst nicht in den Weg durch die Verwirrung dessen. Editio novissima. es. In dir. accurante Migne. Liber XI. Die Befindlichkeit messe ich in dem gegenwartigen Da­ sein. die varubergehend be­ gegnenden Dinge bringen dich in eine Befindlich­ keit die bleibt wahrend jene verschwinden. messe ich. 823 sq. 36. van dir wegzu­ sehen durch eine falsche frage. was dich selbst angehen mag. wenn mit Dasein gemeint ist das Seiende in seinem Sein. wenn ich die Zeit messe. nicht die Dinge. welche varubergehen. post Lovaniensium theolo­ gorum recensionem. Confessiones. das wir als menschIiches Leben kennen. das wir jeder selbst sind.metiar. 24 . daj3 sie erst entstUnde. Tomus 1. mein Geist messe ich die Zeiten. p. cap. das jeder van uns in 5 Augustinus. Sancti Aurelii Augustini opera omnia. das Seien­ de. was die Zeit seL hat unsere Betrachtung auf das Dasein verwiesen. «5 (I l ) In Paraphrase: "In dir. sa ich die Zeit messe. Mein Mich-befinden selbst ich wiederhale. resp. emendata et auctior. sage ich immer wieder.

p. Parisiis 1841. suflete al meu. 823 sq. resp. Tomus 1. Sanctii Aurelii Augustini opera omnia. măsor eu timpurile. adică acea fiinţare care. s întem fiecare dintre 5 Augustinus. Editio novissima.5" Ceea ce înseamnă. Î n tine. 27. Confessiones. cum tempora metior. dacă prin Dasein înţelegem fiinţarea în fiinţa sa pe care o cunoaştem ca viaţă umană. în timp ce ele dispar. măsurîndu-te. Nu te pune în calea ta însuţi făcînd confuz ceea ce te poate privi chiar pe tine însuţi. 25 . parafrazînd: "Î n tine. 36.ut fieret: ipsam metior. repet. Situa­ rea afectivă e cea pe care o măsor în prezent. Nu mă face să mă îndepărtez de tine printr-o falsă întrebare. în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. lu­ crurile întîlnite în trecere te aduc într-o s ituare afectivă care rămîne. post Lovanien­ sium theologorum recensionem. cap. accurante Migne. nu lucrurile care trec pentru ca această situare afecti­ vă să se nască. Nu mă întreba cum vine asta. Î ntrebarea privitoare la ce este timpul ne-a condus către o considerare a Dasein-ului. o spun tot mereu. eu măsor timpul. eu măsor timpul. atunci cînd măsor timpul". Liber XI. emen­ data et auctior. ce este propriu fiinţei s ale. Î nsăşi situarea afectivă în care mă aflu o măsor.

[ch bin" ist die eigentliche Aussage vom Sein. Sollte das menschliche Sein in einem ausgezeichneten Sinne in der leit sein. Dieses Seiende ist in der Jeweiligkeit a[s meiniges. so muj3 dieses Dasein charakterisiert werden in den Grund­ bestimmungen seines Seins. was die leit ist ablesbar werden kann. und daran. was in der Zeit ist mit dem. vom Cha­ rakter des Daseins des Menschen. die see­ lischen Vorgange.. daj3 die Akte des Bewuj3tseins.auch dann. Die Naturzeit als loogst bekannte und besprochene hat bislang den Boden fUr die Explikation der leit abgegeben. daj3 (12) aus ihr die verschie­ denen Weisen des leitlichseins verstandlich wer­ den. Die Aussage . Aber der Frage nach der leit liegt daran. was die eigentliche leitlichkeit ist von aHem Anfang an sichtbar werden zu lassen. eine solche Antwort zu gewinnen. wenn diese Akte sich auf etwas richten. Aber bedurfte es dieser umsUindlichen O berle­ gung. einen moglichen lusammenhang dessen. so daj3 an ihm. in der leit sind. . um auf das Dasein zu stoj3en? Genugte nicht der Hinweis. was selbst nicht durch die leit bestimmt ist? Es ist ein Umweg.der Grundaussage trifft: [ch bin. Es muj3te dann ge- 26 .

Această fiinţare este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ca "de fiecare dată al meu". desigur. că procesele s ufle­ teşti sînt în timp . atunci acest Dasein trebuie caracterizat în determinările fundamentale ale fiinţei sale. de o cale ocolită.chiar şi atunci cînd aceste acte sînt îndreptate către ceva care. nu este determinat de timp? E vorba. o posibilă legătu­ ră a ceea ce este în timp cu ceea ce constituie tem­ poralitatea propriu-zisă. D acă fiinţa umană se află în timp. ca unul ce a fost încă de multă vreme cunoscut şi discutat. Timpul natural. el însuşi. de la bun început. Enun­ ţul "eu sînt" este adevăratul enunţ despre fiinţă. Î nsă era nevoie de această reflecţie complicată pentru a aj unge la Dasein ? Nu era suficient să spunem că actele conştiinţei. despre caracterul de Dasein al omului. şi aceasta într-un sens privilegiat. S-ar putea atunci ca tocmai faptul27 . pe care fiecare dintre noi o are în ve­ dere în enunţul fundamental "eu sînt". astfel încît din ea să poată fi descifrat ce anume este timpul. să devină inteligibile diferitele moduri ale faptului-de-a-fi-temporal. a servit pînă acum ca bază pentru explicarea timpului. Însă întrebarea privitoare la timp e intere­ sată să obţină un astfel de răspuns încît. şi o interesează să facă vizibilă. pornind de la el.noi înşine.

das charakterisiert wird als In-der-Welt-sein. 2. des Befragens. miteinander sein in der Weise des Fur-einander-seins. bei ihr verweilen in einer Weise des Ver­ richtens. mit Anderen sein: mit An­ deren dieselbe Welt dahaben. Dasein als In-der-Welt-sein meint: in der Weise in der Welt sein. namlich auch so. des betrachten­ den. aber auch der Betrachtung. vergleichenden Bestimmens.rade sein. 28 . daj3 Zeitlichsein . Das In-der-Welt­ -sein ist charakterisiert als Besorgen. 1.recht verstanden die fundamentale Aussage des Daseins hinsichtlich seines 5eins sei. des Bewerkstelligens. Aber dieses Dasein ist zugleich Vorhandensein fUr Andere. wie ein 5tein da isL der keine Welt da hat und besorgt. Das menschliche Leben ist nicht irgendein 5ubjekL das irgendein Kunst­ stltck machen muj3. einander begegnen. daj3 dieses 5ein besagt: mit der Welt umgehen. des Erledigens. um in die Welt zu kommen. Aber auch so bedarf es einer vor­ gangigen Anzeige einiger Grundstrukturen des Da­ seins selbst. Das Dasein als dieses In-der-Welt-sein ist in eins damit Mit-einander-sein. Das Dasein ist das 5eiende.

aşa cum este prezentă o piatră care nu deţine o lume şi care nu se preocupă de vreo lume.să constitu­ ie enunţul de bază al Dasein-ului cu privire la fiinţa sa. fie în modul contemplării. Dasein-ul. Însă acest Dasein este totodată pentru ceilalţi o simplă-prezenţă.de-a-fi-temporal. al îndeplinirii sau rezolvării a ceva. a deţine împreună cu alţii aceeaşi lume. Dar şi în acest caz este necesară o indi­ care preliminară a cîtorva structuri fundamen­ tale ale Dasein-ului însuşi. al interogării. 2. de a fi cu ceilalţi.înţeles corect . este tot­ odată fapt-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul. Dasein-ul este fiinţarea caracterizată ca fapt­ de-a-fi-în-lume. Faptul-de-a-fi-în-Iume este carac­ terizat ca preocupare. 29 . a fi laolaltă în sensul de a-fi-unul-pentru-altul. a-l întîlni pe celălalt. Viaţa umană nu este ceva pre­ cum un subiect care trebuie să facă cine ştie ce artificiu pentru a veni în lume. ca fapt-de-a-fi-în-Iume. fie al executării. înseamnă: a fi în lume în asa fel încît acest fapt de a fi să însemne: a avea mereu de-a face cu lumea. al determinării contemplative şi comparative. 1. a zăbovi în preajma ei în­ tr-un anume mod. ca fapt­ de-a-fi-în-Iume. Dasein-ul.

In dem.( 13) 3. ist das Sprechen. SoH dieses Seiende in seinem Seinscharakter bestimmt wer- 30 . Es ist je eigenes und als eigenes jeweiliges. die in diesem Gesprăch sich aufhălt. Miteinander in der Welt sein. Sprechen ist voll gesehen: sich aussprechendes mit einem Anderen iiberetwas Sprechen. als was es sich nimmt. Die Grundweise des Daseins der Welt. wie das Dasein in seiner Welt liber die Weise des Umgangs mit seiner Welt sprichL ist mitgegeben eine Selbst­ auslegung des Daseins. auch mein Dasein. Im Miteinandersprechen. wie es In-der-Welt-sein ist. FUr das Dasein ist die Jewei1igkeit des »Ich bin" konstitutiv. als Miteinan­ der sie haben. Im Sprechen spielt sich vorwiegend das ln-der-Welt-sein des Menschen ab. das sie miteinander Dahaben. 4. Dasein ist also ebenso primăr. das sich bestimmt als »Ich bin". hat eine ausgezeichnete Seinsbestim­ mung. Das Dasein ist ein Seiendes. was man so herumspricht. als was das Dasein jeweilig sich selbst versteht. Das wuj3te schon Aristoteles. Es sagt aus. in dem. liegt jeweils die Selbstauslegung der Gegenwart.

acest fapt are o determinare ontologică privilegiată. este primordial şi . Dasein-ului îi este constitu­ tiv fap tul-de-a-fi-de-fiecare-dată al acestui "eu sein-ul sînt". Acest lucru era cunoscut dej a de Aris­ totel. cu precădere. în acel ceva despre care se stă de vorbă este cuprin­ să de fiecare dată o explicitare de sine a prezen­ tului în care are loc această con-vorbire. ca propriu. Prin urmare. În spaţiul vorbirii are loc. Dacă această fiinţa­ re trebuie determinată în caracterul său de fiinţă. el este de fiecare dată. Dasein-ul este o fiinţare care se determină pe sine ca "eu sînt". 31 faptul-de-a-fi-în-Iume. ca ce anume se con­ sideră el pe sine. vor­ beşte despre modul în care se îndeletniceşte cu această lume a sa este implicată dintru început o explicitare de sine a acestui D as e i n . A fi unul laolaltă cu altul în lume. Felul în care el vorbeşte ne arată cum anume se înţelege Da­ de fiecare dată pe sine. Modul fundamental în care există lumea pe care Dasein-urile o deţin lao­ laltă este vorbirea.3 . în sensul de a o avea laolaltă . Dasein-ul. În vorbirea unuia cu celălalt. 4. în lumea sa. În felul în care Dasein-ul. faptul-de-a-fi-în-lume al omului. Vorbirea văzută în totalitatea ei: ca vorbire care se exprimă pe sine atunci cînd vorbeşte cu altul despre ceva. asa cum este el în Da­ sein-ul meu. El este de fiecare datăpropriu şi.

5. man ist damr. Sofern das Dasein ein Seiendes ist das ich bin. Ein Seiendes. Dieser Niemand. man besorgt. Wie in aJlem Spre­ chen uber die Welt ein Sichaussprechen des Daseins uber sich selbst liegt 50 ist alles besorgende Um- 32 . und zugleich bestimmt ist als Mit-einander-sein. dem es in seinem al\tăglichen undjeweiligen In-der­ Welt-sein aur sein Sein ankommt.den. Alle sind nicht sie selbst. bin ich mein Dasein zumeist und durchschnittlich nicht selbst. von dem wir selbst in der Alltaglichkeit ge­ lebt werden. Was er ist und wie er ist das ist niemand: keiner und doch alle miteinander. sondern die Anderen. das die Mb­ glichkeit des » Ich bin« ist. Alle Grundcha­ raktere mussen sich 50 in der Jeweiligkeit als der je meinigen zusammenfinden. Mea res agitur. ich bin mit den Anderen und die Anderen mit den Anderen ebenso. und aus dieser Einebnung heraus ist das »Ich bin« mbglich. Keiner ist in der Alltăglichkeit er selbst. In der Hartnăckigkeit der I1errschaft dieses Man liegen die Mbglichkeiten meines Daseins. ist aJs solches zumeist ein Seiendes. Das 50 charakterisierte Seiende ist ein solches. Man sagt (14) man hbrt. das man ist. ist das "Han«. 6. 50 ist von der Jeweiligkeit als der je meinigen nichl zu abstrahieren.

Mea res agitur. cu alţii. se dă curs unei preocupări. de care sîntem noi Înşine trăiţi în cotidianitate. el Însuşi Nimeni nu este ceea ce el este şi aşa cum este: nici unul şi totuşi toţi laolaltă. şi aceştia. cotidian si de fiecare dată. cel mai adesea. este impersonalul "se". În măsura în care Dasein-ul este o fiinţare care sînt eu însumi şi totodată este determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iaolaltă-cu-altul. Acest Nimeni. o fiinţare dominată de impersonalul "se". O fiinţare care este posi­ bilitatea lui "eu sînt" este ca atare. eu nu sînt. Nimeni nu este. tot aşa orice îndeletni33 . se optează pentru ceva. la rîndul lor. Toate caracterele fundamentale trebuie să se re­ găsească astfel în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. ci ceilalţi. Se spune. se aude. eu sînt cu ceilalţi. Fiinţarea astfel caracterizată în al său fapt­ de-a-fi-în-Iume. În înverşunarea dominaţiei aces­ tui impers onal "se" rezidă posibilităţile Da­ sein-ului meu şi "eu sînt" este posibil pornind de la această nivelare. în cotidianitate. 5. în primă instanţă şi la nivel mediu.nu trebuie făcut abstracţie de faptul-de-a-fi-de­ fiecare-dată care este "al meu". Aceştia toţi nu sînt ei înşişi. 6. La fel cum în orice vorbire despre lume se află implicată o vorbire de­ spre sine a Dasein-ului. eu însumi. înteles ca "de fiecare dată al meu". este una preocupată de fiinţa sa.

womit ich mich beschaftige. Es befindet sich bei sich selbst. nicht einmal aufzuweisen. Es trifft sich da selbst an. Die Sorge um das Dasein hat jeweils das Sein in die Sor ge gestellt. in der das Dasein sich sl::lDst jeweils hat. dieses 5eiende sei 34 . Das 5ich-erfahren wie das Uber-sich­ -sprechen. vom Man. wo­ mit es gemeinhin umgeht.gehen ein Besorgen des Seins des Daseins. was man so uber das Dasein und das menschliche Leben uberlieferter Weise meint. bin ich gewissermaJ3en selbst und darin spielt sich mein Dasein ab. womit ich umgehe. Der primare Be­ zug zum Dasein ist nicht die Betrachtung. wie es in der herrschenden Auslegung des Daseins bekannt und verstanden ist. Das. 7. Durchschnittlich ist die Ausle­ gung des Daseins von der A1ltaglichkeit beherrscht. 8. ( 15) In der Anzeige dieser 5einscharaktere ist alles unter die Voraussetzung gesteIlt. die 5elbstauslegung. ist nur eine be­ stimmte ausgezeichnete Weise. In der Durchschnittlichkeit des aIltaglichen Da­ seins Iiegt keine Reflexion auf das [ch und das 5elbst. und doch hat sich das Dasein selbst. sondern das "es sein«. von der Tradition. wo­ ran mich mein Beruf kettet. Das Dasein ist als 5eiendes nicht zu bewei­ sen. von dem.

de care mă leagă mese­ ria mea. fiinţa. . Cînd indicăm aceste caracteristici ale fiinţei sale. nu poate fi dovedit şi nici măcar nu poate fi în vreun fel vădit. Acest ceva cu care mă îndelet­ nicesc. El se află la sine însuşi. de ceea ce se înţelege prin Dasein şi viaţă umană în mod tradiţional. în care Dasein-ul se deţine pe sine de fiecare dată. unul aparte. presupunem înainte de toate că această fiinţare 35 meu. toate acestea sînt într-o anumită măsură eu însumi şi în toate acestea este în joc Dasein-ul Grija pentru Da s e in a situat de fiecare dată fiinţa în grijă. este dominată de impersonalul "se".toate acestea reprezintă doar un anumit mod. aşa cum ea. 7. ci în­ suşi "faptul-de-a-fi-acest-Dasein".cire de ordinu l preocupării este o preocupare de fiinţa Da s e in-ului. de tradiţie. cu care mă ocup. El se întîlneşte pe sine însuşi în cele cu care se îndeletniceşte de obicei. ca fiinţa re. Dasein-ul. La nivel mediu. La nivelul mediu al Dasein-ului cotidian nu are loc nici o reflecţie asupra eului şi asupra sinelui. şi totuşi Dasein-ul se deţine pe sine. explicitarea Dasein-ului este dominată de cotidianitate. 8. vorbirea despre sine. Relaţia primordială cu Dasein-ul nu este observaţia. ca şi explicitarea de sine . Experimenta­ rea de sine. este cunoscută şi înţeleasă în explicitarea dominantă a Dasein-ului.

was sie sind. das erkannt wer­ den soli: in einer GrundmbgIichkeit seines Seins. kommt diese Schwierigkeit. das Da­ sein in der EigentIichkeit seines Seins zu ăuj3erste Seinsmoglichkeit ausmacht. Eine weit ernsthaftere Schwierigkeit als die.an ihm selbst fUr eine es auf sein Sein auslegende Forschung zuganglich. daJ3 psycholo­ gische 5etrachtung des Daseins ins Dunkle fUhrt. Unter anderem wurde die Bestimmung genannt: Das Dasein ist in der Jeweiligkeit. Aber nicht aus der Berufung darauf. Die EigentIichkeit des Daseins ist das. sofern es ist. daJ3 wir gerade in dem Nicht-ausweichen vor der Verlegenheit uns in die Maglichkeit bringen. in der alle vorgenannten Charaktere das sind. Die Veriegenheit der Daseinserfassung grundet nicht in der Begrenztheit. Unsicherheit und Unvollkommenheit des Erkenntnisvermbgens. was seine Durch diese auJ3erste Mbglichkeit des Daseins ist das Dasein pri­ mar bestimmt. ergreifen. daJ3 menschliches Erkennen begrenzt ist. Die Eigentlichkeit als auJ3erste Mb­ gIichkeit des Seins des Daseins ist die Seinsbestim­ mung. was 36 . Ist diese Voraussetzung richtig oder kann sie wankend gemacht werden? In der Tat. soli sichtbar gemacht werden. so zwar. sondern in dem Seienden selbst.

Autenticitatea Dasein-ului este ceea ce consti­ tuieposibilitatea extremă afiinţei sale. printre altele. Este oare co­ rectă această presupoziţie s au ea poate fi clăti­ nată? Ea poate fi clătinată. în măsura În care el este ceea ce are 37 . este acea de­ terminare a fiinţei lui prin care toate caracterele mai înainte menţionate sînt ceea ce sînt. următoarea deter­ minare: Dasein-ul este În faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată. A fost numită. Dasein-ul este determinat primordial. ca posibi­ litate extremă a fiintei Dasein-ului. desigur. pentru o cercetare care îşi propune să-i expliciteze fiinţa. ci fiinţarea Însăşi care trebuie cunoscută: acest impas Îşi are temeiul într-o posibilitate fundamentală a fiinţei Dasein-ului.este accesiGilă. Impasul în care aj ungem atunci cînd încercăm să conce­ pem Dasein-ul nu are ca temei limitarea. trebuie făcută vizibilă o difi­ cultate cu mult mai serioasă decît cea a cunoaş­ terii umane limitate . în ea Însăşi.aceea că tocmai neevitînd acest impas ne oferim posibilitatea de a s urprin­ de D a s e i n-ul în autenticitatea fiinţei sale. Prin această posibilitate extremă a Dasein-ului. Autenticitatea. nesigu­ ranţa şi nedeplinătatea putinţei de cunoaştere. Însă nu din invocarea faptului că observarea psihologică a Da­ sein-ului ne conduce către un teritoriu obscur vine această dificultate.

Wer sie durchstreicht. (16) wenn es soweit ist. Darum vennag das Dasein der Anderen nicht Dasein im eigentlichen Sinne zu ersetzen. Je weniger man Eile haL sich von dieser Verle­ genheit unvennerkt fortzuschleichen. je Iănger man . ist es je das meinige. die mit mir waren und die zu Ende gekommen sind. der einzig angemesse­ nen Art des Habens von Dasein: den Anderen bin ich nie. ist es gerade nicht mehr. Es ist immer noch etwas. Das Dasein des Anderen habe ich nie in der ursprunglichen Weise. bevor es zu seinem Ende gekom­ men ist? Bin ich doch mit meinem Dasein immer noch unterwegs.es sein kann. Einmal ist es nicht mehr. was es sein kann. Die Bestimmung ist an diesem Sein eine durchgăngige. wovon er spricht. Wie aber soli dieses Seiende in seinem Sein er­ kannt werden. was noch nicht zuende ist. ist eine schlechte Auskunft. hat an seinem Thema das verloren. Vor diesem Ende ist es nie eigentlich. wenn an­ ders die Jeweiligkeit als meinige festgehalten wer­ den solI. Vennag das Dasein der Anderen Dasein im eigent1i­ chen Sinne nicht zu ersetzen? Die Auskunft auf das Dasein Anderer. dann ist es nicht mehr. Am Ende. konstitutive. und ist es das. Sein Ende wăre ja das Nichts.

în singurul mod adevărat de a deţine Dasein-ul: eu nu sînt nici­ cînd ceilalţi. în mod originar. acel ceva despre care vorbeşte. şi cînd este acest sfîrsit. Dar cum poate fi cunoscută această fiinţare în fiinţa sa. constitutivă. care au fost cu mine şi care ş i-au atins sfîrşitul. Eu nu detin nicicînd. La sfîrşit. Dasein-ul celor­ lalţi nu se poate substitui cu adevărat Dasein-ului. Cu cît te grăbeşti mai puţin să treci peste acest impas fără a-l remarca şi cu cît zăboveşti mai mult 39 . De aceea. Dar nu poate oare Dasein-ul celorlalţi să se sub­ stituie cu adevărat Dasein-ului ? Ceea ce aflu de­ spre Dasein-ul celorlalţi.putinţa să fie. El este întotdeauna ceva care încă nu s-a sfîrşit. el este de fiecare dată "al meu". Dasein-ul celorlalţi. dacă faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată trebuie păs­ trat ca "al meu". acela a pierdut. este o falsă informaţie. dacă a ajuns pînă acolo. înainte ca ea să-şi fi atins sfîrşitul? Eu sînt totuşi. Cel care o anulează. La un moment dat el nu mai este. în ce priveşte tema sa. în ce priveşte această fiin­ ţă. Sfîrşitul său poate fi chiar Nimicul. una generală. cu Dasein-ul meu. Înainte de acest sfîrşit el nu e niciodată cu adevărat ceea ce poate fi. atunci el nu mai este. De­ terminarea numită este. întotdeauna "pe drum". tocmai atunci el nu mai este.

als bevorstehend aneignen kann. die unbestimmte Oewij3heit der eigensten Moglichkeit des Zu-Ende-seins. Diese ăuj3erste Seins­ m6glichkeit ist vom Charakter des Bevorstehens in Gewij3heit. mein Tod. was die Zeit sei.dabei aushăIL um so deutlicher wird sichtbar: in dem. Das Dasein hat in sich selbst die M6glichkeit sich mit seinem Tod zusammenzufinden als der ăuj3er­ sten Maglichkeit seiner selbst. weij3 um seinen Tod. und das auch dann. Was ist dieses: je den eigenen Tod haben? Es 40 . die jede andere Aussage an Gewij3heit und Eigentlichkeit uberragL ist die Aus­ legung auf seinen Tod. immer in der Jeweiligkeit des jemeinigen. und (17) besonders fUr die nachste frage. ist nicht etwas. Das Ende meines Daseins. wobei ein Ablaufszusammenhang einmal abschnappL sondern eine M6g1ichkeiL um die das Dasein so oder so weij3: die ău3 j erste M6glichkeit seiner selbsL die es ergreifen. und diese Gewij3heit ist ihrerseits charak­ terisiert durch eine v61lige Unbestimmtheit. wenn es nichts von ihm wissen will. Die Selbst­ auslegung des Daseins. Was soll das fUr unsere frage. was am Dasein diese Schwierigkeit bereiteL zeigt es sich in seiner ăuj3er3ten M6glichkeit. was das Dilsein in der Zeit sei? Das Dasein.

este caracterizată prin­ tr-o totală nedeterminare. Acea explicitare de sine a Dasein-ului. Ce înseamnă a avea. cu atît devine mai clar următorul lucru: Dasein-ul ni se arată în posibilitatea sa extre­ mă tocmai prin acel ceva din el care naşte această dificultate. ştie de moartea sa chiar şi atunci cînd nu vrea să ştie nimic despre ea. Dasein-ul are în sine însuşi posibilitatea de a se identifica cu moar­ tea sa. Această posibilitate extremă a fiinţei sale are caracterul a ceva care-i stă în faţă şi care este cert. ca posibilitate extremă a lui însuşi. iar această certitudine.în preaj ma lui. ce este Dasein-ul în timp? Dasein-ul. ci este o posibilitate despre care Da­ sein-ul ştie cîte ceva: este posibilitatea extremă a lui însuşi. Dar ce semnificaţie au toate acestea pentru în­ trebarea noastră privitoare la ce este timpul şi în special pentru întrebarea care urmează. care depăşeşte în certitudine şi au­ tenticitate orice alt enunţ. la rîndul ei. este certitudinea nedetermi­ nată a posibilităţii celei m ai proprii de a-fi-la­ sfîrşit. aflat întotdeauna în faptul-de-fiecare-dată al lui "de fiecare dată al meu". 41 . pe care el o poate surprinde şi şi-o poate face a lui ca una ce îi stă în faţă. este explicitarea prin raport la moartea sa. Sfîrşitul Dasein-ului meu sau moar­ tea mea nu este ceva care pune capăt desfăşurării unui proces.

Als dieses Vorbei deckt es mein Dasein auf als einmal nicht mehr da. Um den Tod weij3 ich zumeist in der Art des zuruckweichenden Wissens. Als Daseinsauslegung hat es dieses Wissen gleich bei der Hand. zumeist in dem Sinn: ich weij3 schon. Dasein sein. Das Sein der Moglichkeit ist dabei immer die Moglichkeit so. einmal bin ich nicht mehr da bei den und den 42 .ist ein Vorlaufen des Daseins zu seinem Vorbei als einer in Oewij3heit und vo/liger Unbestimmtheit be­ vorstehenden ăuJ3ersten Moglichkeit seiner selbst. macht in diesem meinem Vorlaufen zu ihm eine Entdeck­ ung: es ist das Vorbei von mir. daj3 sie um den Tod weij3. als menschliches Leben ist primăr Moglich­ das Sein der Moglichkeit des gewissen und dabei unbestimmten Vorbei. Dieses Vorbei. aber ich denke nicht daran. diese Mă­ glichkeit seines Seins zu verstellen. als zu welchem ich vorlaufe. Das Dasein hat selbst die Moglichkeit seinem Tod auszuweichen.

Am tradus das Vorbei (care reprezintă substantivizarea unui adverb) cu "săvîrşire". este întotdeauna gata să îi mascheze această posi­ bilitate a fiinţei sale. avînd în minte expresia din limba română "s-a săvîrşit din viaţă".'. ca viaţă umană. Cel mai adesea. Fiind o astfel de săvîrşire. Această cunoaştere. Da­ sein-ul. ce-i stă în faţă cu certitudine şi în depLină nedeterminare. s-a terminat. De altfel. s-a sfîrşit" ( n. înţeleasă ca posibiLitate extremă a lui însuşi. expresia germană es ist vOI'bei asta şi înseamnă: "a trecut. desigur. este primordial fiinţă-po­ sibiLă. este fiinţa posibilităţii săvîrşirii certe şi totuşi nedeterminate. Î n acest caz. ea revelează Dasein-ul meu ca nemai­ fiind la un moment dat. Dasein-ul deţine pînă şi po­ sibilitatea de a se eschiva în faţa morţii sale. la un moment dat eu nu . fiinţa posibilităţii este întotdea­ una posibilitatea astfel alcătuită încît ea ştie ceva despre moarte. în această pre-mergere a mea către ea.de fiecare dată. ca explicitare a Dasein-ului. trad). cel mai adesea în acest sens: ştiu. să desco­ păr un lucru: că este săvîrşirea mea.. ceea ce ştiu despre moarte mă face să fug de ea. însă nu mă gîndesc la asta. 43 . propria moarte? Este o pre-mer­ gere a Das e i n -uLui către săvîrşirea sa. Această săvîrşire înspre care eu pre-merg mă face.

Das Vorbei jagt alle Heimlichkeiten und Be­ triebsamkeiten auseinander. Dieses Vorbei ist kein Was. Dieses Vorbei. nicht ein Was an ihm. Das Vorbei ist keine Bege­ benheit. sondern ein Wie. Es ist das Zuruck­ kommen des Daseins auf seine Alltaglichkeit die es noch ist. Das Vorlaufen zu dem Vor­ bei ist das Anlaufen des Daseins gegen seine auj3er­ ste Mbglichkeit. 44 . kein Vorfall in meinem Dasein. diesen Winkelzugen und dieser Geschwatzig­ keit. das ihm zustbj3t und das es andert. und sofern dieses »Anlaufen gegen« ernst ist wird es in diesem Laufen zuruckgeworfen in das Noch-dasein seiner selbst. zu dem ich als dem meinigen ( 1 8) vorlaufen kann. sondern das Wie meines Daseins schlechthin. daj3 das Vorbei als eigentliches Wie auch die A lltaglichkeit in ihrem Wie aufdeckt. Es ist ja sein Vorbei. ist kein Was. das Vorbei nimmt alles mit sich in das Nichts. und zwar das eigen­ t1iche Wie meines Daseins. das sich ereignet. bei den und den Menschen. bei diesen Eitel­ keiten. 50fern das Vorlaufen zu dem Vorbei dieses im Wie der Jeweiligkeit festhălt. so zwar. wird das Dasein selbst sichtbar in seinem Wie.5achen.

nu este un accident în Dasein-ul meu. Dasein-ul este. CI un "cum ŞI anume adevaratu " cum cc · ce . astfel încît săvîrşirea. revelează şi coti­ dianitatea în al său "cum" . ea duce totul cu sine în Nimic. în măsura în care pre-mergerea către săvîrşi­ re îl ţine în acel "cum" al faptului-de-a-fi-de-fie­ care-dată. spre care eu pot pre-merge ca înspre una ce este a mea. Să­ vîrşirea nu este o simplă întîmplare. propriu Dasein-ului meu. aruncat înapoi în pro­ priul lui "a fi încă". şi în măsura în care acest " asalt" este serios. al Dasein-ului meu. Dasein-ul însuşi devine vizibil în al său "cum". în preaj ma acestor deşertăciuni. Prin pre-mergerea către săvîrşire. în această acţiune. Această săvîrşire nu este v 1 " "ceva . o repune într-un "cum" împreună cu tot ce-ea ce e preocupare ŞI acţIUne 45 . Această săvîrşire. Da­ sein-uI ia cu asalt p osibilitatea sa extremă . a aces­ tor subterfugii şi a acestor palavre. în care el este încă.voi mai fi în preajma acestor lucruri şi acestor oameni. care i se întîm­ plă şi care îl transformă. nu este "ceva" . nu " ceva" care survine în el. Săvîrşirea vine să izgonească tot ceea ce mi-a fost familiar şi toate cîte am făcut. ci pur şi simplu un "cum" . ca un "cum" autentic. Este revenirea Dasein-ului la cotidianitatea sa. Este chiar săvîrşirea sa.

Der Vorlauf ist sofern er die auj3erste M6glichkeit des Daseins ihm vorhalt der Grundvollzug der Daseinsauslegung. Im Vorlaufen ist das Dasein seine Zukunft so zwac 46 . Erst den heutigen Propheten blieb es vorbehalten. Er wuj3te vielleicht aus einer Vertraut­ heit mit dem Dasein selbst daj3 es das Wie ist. Dieses Vorbei-von als das Wie bringt das Dasein unnachsichtig in seine einzige M6glichkeit seiner selbst laj3t es sich ganz allein auf sich selbst stellen. Er zeigt zugleich: die Grundkategorie dieses Seien­ den ist das Wie . Das Dasein ist eigentlich bei ihm selbst es ist wahrhaft existent wenn es sich in diesem Vorlaufen hiilt. Dieses ( 19) Vorlaufen ist nichts anderes rus die ei gent1iche und einzige Zukunft des ei genen Daseins. daj3 wir sagen. Der Vorlauf reij3t die Grund­ hinsicht an sich. das Dasein inmitten der Herr­ lichkeit seiner Alltaglichkeit in die Unheimlichkeit zu stellen. unter die das Dasein sich stellt.in ihrer Geschaftigkeit und ihrem Betrieb in di. daj3 das Wie verdeckt wird. Alles Was und Sorgen und Planema­ chen bringt es in das Wie zuruck. Vielleicht ist es kein ZufalL daj3 Kant das Grund­ prinzip seiner Ethik so bestimmte. das Dasein so zu organisieren.ls Wie zurucknimmt. Dieses Vorbei vermag. es sei formal.

El ştia pro­ babil. Ea arată. Dasein-ul este cu adevărat el însuşi. este cu ade­ vărat existent. în măsura în care ea îi păstrează Dasein-ului posibilitatea extremă. că acesta este un "cum". dintr-o familiaritate cu Dasein-ul însuşi. totodată: categoria fundamentală a acestei fiinţări este acel "cum". În pre-mergere. Pre-mergerea. Pre-mergerea aduce cu ea perspectiva fundamentală sub care se plasează Dasein-ul. este împlinirea fundamentală a explicitării Da­ sein-u lu i. în calitatea ei de "cum". această săvîrşire are putinţa să aşeze Dasein-ul în nefamiliaritate. Toate grij ile şi planurile pe care ni le facem cu privire la "ceva". astfel 47 . Şi poate că nu din întîmplare Kant determină principiul fundamental al eticii sale în aşa fel încît să spunem despre el că este unul formal. Dasein-ul este viitorul său. Doar profeţii de azi au pri­ vilegiul de a organiza astfel Dasein-ul încît acest " cum" să fie acoperit. Aceastăpre-mergere nu este altceva decît viitorul autentic şi unic al propriu lui D a s e in. îl face să se sprijine întru totul numai pe sine. Această săvîrsire. adu­ ce în chip brutal Dasein-ul în sfera unicei posi­ bilităţi a lui însuşi. săvîrşirea le readuce în sfera acestui "cum". În plină dominaţie a cotidianităţii. atunci cînd se menţine în această pre-mergere.în ea.

in der und aus der es sich seine Zeit gibt. aller Larm und aIles Gerenne bricht zusammen. Dabei offenbart sich: der ursprungliche Um­ gang mit der Zeit ist kein Messen. das. Das Zuruckkom­ men im Vorlaufen istja selbst das Wie des Besorgens. was man langweilig nennt. 48 . Das 50 charakterisierte Zukunftigsein ist als das eigentliche Wie des Zeit­ lichseins die Seinsart des Daseins. ist die Zeit selbst. be­ griffen in seiner auj3ersten Seinsmoglichkeit. alle Unrast. muj3 das jeweilige Dasein sich in seinem Vorlaufen halten. alle Geschaftig­ keit. bildet die Gegenwart aus und Iăj3t die Vergangenheit im Wie ihres Gelebtseins wiederholen. Das Dasein. worin es sich hăIt. die Zeit in die schlechte Ge­ genwart des Alltags werfen. Im Vorlaufen mich hal­ tend bei meinem Vorbei habe ich Zeit. Alles Gerede. Zukunftigsein gibt Zeit. Dieses Zuruckkommen kann nie das werden. Keine Zeit haben heij3t. Auf die Zeit gesehen besagt das: das Grundpha­ nomen der Zeit ist die Zukunf t. nicht in der Zeit. Um das zu se hen und nicht als interessantes Paradox zu verkaufen.daj3 es in diesem Zukunftigsein auf seine Vergangen­ heit und Gegenwart zuruckkommt . in dem ich gerade verweile.

trebuie ca Dasein-ul să se menţină de fiecare dată în pre-mergerea sa. orice agitaţie. Iar pentru a vedea acest lucru şi pentru a nu-l vinde ca paradox interesant. Orice vorbărie în care Dasein-ul se menţine. este felul de a fi al Dasein-ului în care şi pornind de la care el îşi dă sieşi propriul timp. iar nu în timp. orice acti­ vitate. A nu avea timp înseamnă a arunca timpul în falsul prezent cotidian. Acel ceva asupra căruia revin prin pre-mergere este modul "cum" mă preocup de ceva în clipa de faţă. eu am timp. el revine la trecutul şi la prezentul său. în această orientare a sa către viitor. Această re­ venire nu poate nicicînd deveni ceva care este nu­ mit plictisitor. Dasein-ul. o. A fi "orientat către vii­ tor".încît. care se uzează. aceasta dă timp. aceasta înseamnă : feno­ menul fundamental al timpului este viitorul. conceput în p osibilitatea extremă a fiinţei sale. în preajma săvîrşirii mele. În ce priveşte timpul. care ajunge să nu 49 . Menţinîndu-mă.rice larmă şi orice alergătură încetează brusc. prin pre-mergere. Această orientare către viitor. desăvîrşeşte prezentul şi reiterează trecutul asa " cum" a fost el trăit. este timpul însuşi. este modul autentic de a fi temporal. astfel caracterizată. O dată cu aceasta ni se revelează faptul că raportarea ori­ ginară la timp nu este măsurarea.

sondern will gerade die unbestimmte Zeit bestimmen. weil Anfragen an das Vorbei im Sinne des Wie­ -Iange-noch und Wann gar nicht (20) beim Vorbei sind in der charakterisierten M6glichkeit. was mir m6glicherweise noch bleibt. Dieses Fragen ergreift nicht die Unbe­ stimmtheit der Gewij3heit des Vorbei. Das Vorlaufen ergreift das Vorbei als eigentliche M6glichkeit jedes Augenblicks. sie be­ schaftigen sich mit dem. Das Vorlaufen-zu falit in sich zusammen. wenn es verstanden wird als Frage nach dem Wann und Wie-Iange-noch des Vor­ bei.was sich verbraucht was abgenutzt wird. daj3 es gerade die charakteristische Flucht vor dem Vorbei organisiert. Die Je­ weiligkeit ist dadurch ausgezeichnet daj3 sie aus dem Vorlaufen in die eigentliche Zeit alle Zeit je­ weilig fUr sich hat. sie k1am­ mern sich gerade an das Noch-nicht-vor oei. Das Zukunftigsein als M6glichkeit des Daseins als 50 . Das Fra­ gen ist ein Loskommenwollen vom Vorbei in dem. Die Zeit wird nie lang. was es ist: unbestimmt und als unbestimmt gewij3. Solches Fragen ist so wenig ein Vorlaufen zum Vor­ bei. als das jetzt Gewisse. weil sie ursprunglich keine Lange hat.

el nu are lungime. Pre-mergerea surprinde săvîrşirea ca autentică posibilitate a fiecărei clipe. Faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată este unul privilegiat prin aceea că. toate aceste în­ trebări rămîn blocate tocmai în spaţiul a ceea ce nu este încă săvîrşire. originar. ca ceea ce este cert acum. ci tocmai ea or­ ganizează fuga caracteristică din faţa săvîrşirii. orice timp . Pre-mergerea către. Între­ bîndu-ne în acest fel cu privire la săvîrşire. de fiecare dată. Faptul-de-a-fi-orientat-către-viitor. O asemenea interogare nu reprezintă cîtuşi de pu­ ţin o pre-mergere către săvîrşire. ci vrea să determine tocmai timpul nedeterminat.. vrem să scăpăm de ea sub forma în care ea este : nede­ terminată şi. Acest mod de a ne întreba nu surprinde caracterul nedeter­ minat pe care îl are certitudinea săvîrşirii. el de­ ţine pentru sine. totuşi certă.. Tim­ pul nu devine nicicînd lung. ca nedeterminată.mai fie de nici un folos. deoarece. ele se ocupă cu ceea ce e posibil să-mi mai rămînă pînă la ea. căci dacă abordăm săvîrsirea întrebîndu-ne "cît mai este" pînă la ea şi "cînd" survine ea nu mai avem cîtuşi de puţin de-a face cu săvîrşirea. în sensul posibilităţii caracterizate . ca p osibi51 . se năruie atunci cînd e înţeleasă ca întrebare privitoare la un "cînd" şi la un "cît de mult încă" ale săvîrşirii. por­ nind de la pre-mergerea în timpul autentic.

Verrăt es damit nicht sich selbst in ( 2 1 ) dem. Wielange und Wann. kennengelernt als mit der Zeit rechnend. ist daher nie bei der Zeit in der Eigentlichkeit. daj3 die Frage nach dem Wieviel der Zeit. sofern die Zukunftig­ keit eigentlich die Zeit ist. Was ist mit diesem Fragen als dem die Zeit verlie­ renden? Wohin kommt die Zeit? Gerade das Dasein. was es mit der Zeit macht. das mit der Zeit rechnet.jeweiligen gibt Zeit weil es die Zeit selbst ist. 50 ist dies eine angemessene Aussage. Das Dasein ist da mit der Uhr. 50 wird zugleich sichtbar. Doch haben wir das Dasein. das selbst die Zeit sein 501 1 . ja sogar sie messend mit der Uhr. 50 fragend nach dem Wann und Wieviel verliert das Dasein seine Zeit. dieses mit der Zeit rechnende Dasein sagt stăn­ dig: ich habe keine Zeit. wenn auch nur der năchst alltăg­ lichen von Tag und Nacht. Nur wenn ich sage: die Zeit zu berechnen hat die Zeit eigentlich keine Zeit. 50fern es ja selbst die Zeit ist? Die Zeit verlieren und 52 . Das Dasein rechnet und fragt nach dem Wieviel der Zeit. mit der Uhr in der Hand lebt. daj3 diese Frage der Zeit unangemessen bleiben muj3.

că întrebarea privitoare la un "cÎt de mult" al timpului. privitor la un " cînd" şi la un "cît de mult" . Întrebîndu-se astfel. Numai atunci cînd spun : "timpul nu are timp să măsoare timpul" . al zilei şi al nopţii. Oare nu se trădează el pe sine prin ceea ce face cu timpul. Şi totuşi am văzut că Dasein-ul. ba chiar îl măsoară cu ajutorul ceasului. totodată. trebuie să rămînă inadecvată în ce priveşte timpul. chiar dacă numai pe acela. Ce se întîmplă în cazul acestui mod de interogare. Dasein-ul calculează şi se întreabă privitor la un "cît de mult" al timpu­ lui şi de aceea el nu se raportează nicicînd în mod autentic la timp. ne­ mijlocit. Dasein-ul este ceea ce este atunci cînd foloseşte ceasul. căci el este timpul Însuşi. Dasein-ul îşi pierde timpul. la durată şi la un "cînd" . tocmai acest Dasein ce supune timpul cal­ culului spune întruna : "n-am timp " . Astfel devine vizibil.numai atunci avem de-a face cu un enunţ adecvat. dacă ea e una ce pierde timpul ? De unde vine timpul ? Dasein-ul care îşi face calcule în privinţa timpului şi care trăieşte cu ceasul în mînă. în măsura în care chiar el însuşi este timpul ? Să 53 . în măsura în care orientarea către viitor este cu ade­ vărat timpul.litate a Dasein-ului de fiecare dată. ca unul ce tre­ buie el însuşi să fie timpul. e cel care dă timp. îşi face calcule în pri­ vinţa timpului.

Die Zukunft ist jetzt das. so begegnet ihm die leit selbst die je das Dasein isL aber ist als Gegenwart. Das Dasein ist das. Das Besorgen als Aufgehen in der Gegenwart ist gleichwohl als Sorge bei einem Noch-nicht das erst in der Sorge darum erledigt werden solI. was in der Welt begegnet begegnet ihm als im Jetzt sich aufhaltend. sondern die lukunft die sich die Gegenwart selbst als die 54 . worin die Sorge hăngt nicht das eigentiiche Zukunftigsein des Vorbei. was es besorgt.sich dazu die Uhr anschaffen ! Bricht hier nicht die Unheimlichkeit des Daseins auf? Die Frage nach dem Wann des unbestimmten Vorbei und uberhaupt nach dem Wieviel der leit ist die Frage nach dem. Das Dasein ist auch in der Gegenwart seines Besorgens die voile leit so zwar. Alles. das Dasein ist seine Gegenwart. Die leit in das Wieviel brin­ gen besagt: sie als Jetzt der Gegenwart nehmen. daJ3 es die lukunft nicht los wird. Nach dem Wieviel der leit fragen heiJ3t in dem Besorgen eines gegenwărtigen Was aufgehen. was mir noch bleibt noch bleibt als Gegenwart. Das Dasein f1ieht vor dem Wie und hăngt sich an das jeweilige gegenwărtige Was.

ca disoluţie în prezent. 55 . Tot ceea ce el întîlneşte în lume este întîlnit ca menţinîndu-se în sfera lui "acum" . Dasein-ul fuge de "cum" şi se agaţă de un "ce" prezent de fiecare dată. Viitorul este acum acel ceva în care se află suspendată grij a.pierzi timpul şi pentru asta să-ţi procuri ceasul ! Nu răzbate aici toată stranietatea Dasein-ului ? Întrebarea privitoare la un "cînd" al săvîrşirii nedeterminate şi. este la fel de bine şi grij ă de ceva care încă nu este şi care abia prin grija pentru el urmează a fi realizat. Dasein-ul este prezentul său. dar ca prezent. în genere. ci viitorul pe care prezentul însuşi şi-l configurează ca fiind al său. Da­ sein-ul este timpul deplin şi atunci cînd se află în prezentul preocupării sale. astfel încît viitorul nu dispare. cea privitoare la un "cît de mult" al timpului sînt întrebări privitoare la ceea ce îmi mai rămîne pînă la această săvîrşi­ re. nu este faptul-de-a-fi­ orientat-către-viitorul săvîrşirii. Preocuparea. Dasein-ul este acel ceva de care el s e preocupă . A te întreba privitor la timp prin "cît de mult" în­ seamnă a te pierde în sfera preocupării de "ceva" prezent. la ceea ce îmi mai rămîne ca prezent. el întîlneşte timpul însuşi .care este de fiecare dată Dasein-ul. A aduce timpul în sfera acestui "cît de mult" înseamnă a-l considera ca un "acum" al prezentului. astfel.

als im Jetzt der gegenwartigen Welt aufgehend. weil das Dasein die leit in der Frage nach dem Wieviel im vorhinein lang gemacht hal. das besagt: das Besorgen kommt ohne Ende auf das Jetzt zuruck. daj3 es sagl. Und das Dasein. diesem Dasein wird die leit plotzlich lange. will es so wenig wahrhaben. Dem Dasein als Gegenwart-sein. es sagt: jetzt. Ware sie das. 56 . Das Dasein mochte. in der die 50rge hangt. daj3 standig Neues in die eigene Gegenwart begeg­ net. Die Zukunftigkeit. was es besorgt. so ware sie das Nichts. zum nachsten Jetzt. das nie Zeit hal. daj3 es sich von der eigentlichen lukunftigkeit fortgeschlichen hal. Der Alltag lebt mit der Uhr. den Tag auszufUllen. uberdrussig. (22) Das Dasein als besorgende Gegenwart halt sich bei dem aur. ist solche von Gnaden der Gegenwart. Es wird uberdrLis­ sig im Was. in die Gegenwart. wahrend das standige luruckkommen im Vorlaufen auf das Vorbei nie langweilig wird. In der Alltaglichkeit begegnet das Weltgesche­ hen in die leit.ihrige ausbildet weil das Vorbei als die eigentliche Zukunft nie gegenwartig werden kann. es hatte die Zukunft ergriffen in der 50rge um die Menschheitsentwicklung und Kul­ tur etc. von jetzt bis dann. Die leit wird leer.

57 . nicicînd nu devine plictisitoare. El se satură de acel "ceva" de care se preocupă. atunci ea ar fi Nimicul. ci afirmă că ar fi surprins viitorul prin grija pentru evoluţia omenirii. în prezent. ca prezent ce se preocupă. căci Dasein-ul a făcut dinainte ca timpul să fie lung. este ceea ce ea este graţie prezentu­ lui. el spune : " acum". Dasein-ul coti­ dian trăieşte folosindu-se de ceas. nicicînd nu poate deveni prezentă. ca unul ce se pierde în "acum" -ul lumii prezente. în vreme ce revenirea perma­ nentă. în care este sus­ pendată grija. prin întrebarea sa privitoa­ re la "cît de mult". Dasein-ul doreş­ te ca în propriul prezent să întîlnească perma­ nent ceva nou. nu vrea cîtuşi de pUţin să admită că el a ieşit din sfera autentic ei orientări către viitor. petrecută în pre-mergerea către săvîrşire. ca fapt-de-a-fi-prezent care nicicînd n-are timp. se satură să aibă toată ziua de-a face cu el. adică pînă la următorul "acum" . Dacă ar fi astfel. ca viitor autentic. se men­ ţine în preajma acelui ceva de care el se preocupă. În cotidianitate survenirea lumii este întîlnită în timp. Iar Dasein-ul. Dasein-ul. timpul îi devine dintr-o dată lung. Timpul se goleşte.căci săvîrşirea. Da­ sein-ului. şi aceasta în­ seamnă : preocuparea revine fără sfîrşit la "acum" . Orientarea către viitor. pentru cultură etc. "de acum pînă atunci" .

vielmehr ist die AIltăglichkeit des Daseins dasjenige Sein. die mit diesen Phănomenen zusammenhăngen. aber noch ganz ungeklărte Phănomene wie das der Generationen. das ich bin. die man hal. Die Uhr. Alles Zeit­ messen besagt: die Zeit in das Wieviel bringen. das man ist. Die Uhr zeigt uns das Jetzl. Wenn ich mit der Uhr das (23) zukunftige Eintreffen eines Ereignisses bestimme. in der man miteinander ist: die » JI1an«-Zeit. das. besagt zu­ gleich: gefUhrt sein von der herrschenden Auslegung. die keiner ist. von dem. von dem. was man meint. des Generationszusammenhangs. was Mode ist: niemand. bestimmt als Miteinandersein. von den Strbmungen. dann meine ich nicht die Zukunfl. aber keine Uhr zeigt je die Zukunft und hat je Vergangenheit gezeigt. Das Dasein ist in der AIltăglichkeit nicht das Sein. die das Dasein von sich selbst gibt.Dasein. was 105 ist: die Strbmung. jede Uhr zeigt die Zeit des Miteinander­ -in-der-Welt-seins. von der Mode. sondem bestimme das Wielange meines 58 . Und demnach ist das Dasein die Zeit. Wir treffen in der Geschichtsforschung relevante.

ci dimpotrivă. dar cu totul ne clarificate. Şi. Dasein-ul este acel timp în interiorul căruia "a fi" înseamnă "a fi unul laolaltă cu altul". producerea unui eveniment viitor. care de fapt nu reprezintă pe nimeni. o modă. cotidia­ nitatea Dasein-ului este acea fiinţă care este im­ personalul "se". adică nimeni. În cuprinsul cercetării istorice. pre­ cum acela al generaţiilor. Dasein-ul nu este fiinţa care sînt eu. de modă. ci determin cît anume mai am 59 . eu_ nu am în vedere viitorul. care "se" deţine de către fiecare. Ceasul ne arată un "acum". de tot ceea ce este trecător : un "curent". cu ajutorul ceasu­ lui. în sensul impersonalului "se" : este timpul impersonalului "se" . În cotidianitate.Dasein-ul. Orice măsurare a timpului înseamnă o reducere a timpului la un "cît de mult" . întîlnim feno­ mene relevante. Ceasul. prin urmare. de curente. de ceea ce se are în vedere. fiecare ceas arată timpul propriu faptului-de-a-fi-unul-laolaltă-cu­ altul-în-Iume. determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iao­ laltă-cu-altul. Cînd determin. dar nici un ceas nu ne arată vreodată viitorul şi nu ne-a arătat vreodată trecutul. toate acestea avînd legătură cu fenomenele de­ scrise mai sus. înseamnă totodată : a fi condus de explicitarea dominantă pe care Dasein-ul o oferă asupra lui însuşi . al legăturii între generaţii.

die eine Uhr zuganglich machL ist als gegenwar­ tige gesehen. Zukunft unbestimmt.jetzt Wartens bis zu dem besagten JetzL Die Zeit . an der Naturzeit abzunehmen. Dann ist die Zeit schon als Gegenwart ausgelegt Vergangenheit ist interpretiert als Nicht-mehr-Gegenwart. von dem gesagt wird: der Richtungssinn ist ein einziger und nicht umkehrbar. ein Nach­ einander. die standig durch das Jetzl roUl. AIles Geschehen­ de roJIt aus endlbser Zukunft in die unwiederbring­ liche Vergangenheit. Diese Gegenwartszeit wird expliziert als Ablaufs­ folge. Wenn versucht wird. Zukunft als unbestimmte Noch-nicht-Gegenwart: Vergangen­ heit ist unwiederbringlich. in das hinein die Natur standig begegneL Die Ge­ schehnisse sind in der Zeit das heiJ3t nicht: sie ha­ ben Zeit. was diese Expl ikation noch von der eigentIichen Zeit erha- 60 . An dieser Auslegung ist ein Doppeltes charakte­ ristisch: 1 . die Homo­ genisierung auf Jetztpunkte. Daher spricht die Alltaglichkeit von sich als das. was die Zeit sei. die Nicht-Umkehrbarkeit 2. sondem vorkommend und daseiend begeg­ nen sie als durch eine Gegenwart hindurchlaufend. Die Nicht-Umkehrbarkeit begreift in sich. dann ist das vuv das flETPOV fur Vergangenheit und Zukunft.

O succesiu­ ne despre care se spune : sensul său este unic şi ireversibil. omogenizarea la nivelul punctelor lui "acum". Tot ceea ce survine se desfăşoară por­ nind din viitorul infinit către trecutul ce nu mai poate fi adus înapoi în prezent. atunci vuv serveşte ca JlE'tpOV pentru trecut Şl Vll­ tor. Timpul este atunci dintru început explicitat ca prezent. ce anume este timpul. viitorul ca un ceva nedetermi­ nat. ele sînt întîlnite doar în ce priveşte trecerea lor printr-un prezent. ceea ce nu înseamnă că ele posedă timp. De aceea cotidianitatea vorbeşte denre ea însăşi ca despre ceva în interiorul căruia este întîlnită permanent natura. Timpul pe care un ceas ni-l face accesibil este văzut ca timp prezent. care nu este încă prezent : trecutul nu mai poate fi adus înapoi.de aşteptat pînă la " acum" -ul de care vorbesc. Evenimentele sînt în timp. 1reversibilitatea cuprinde în sine tot ceea ce această explicare mai poate capta din timpul au61 . Dacă încercăm să vedem. iar viitorul este nedeterminat. petre­ cîndu-se şi fiind prezente. ci că. trecutul este interpretat ca ceea-ce-nu­ mai-este-prezent. por­ nind de la timpul naturii. 2. Acest timp prezent este explicitat ca succesiune care trece p ermanent printr-un "acum" . Două lucruri sînt caracteristice pentru această explicitare : 1. ireversibilitatea.

Die 3 ist deshalb aber nicht fruher als die 4. Das ist das einzige. weil sie uberhaupt nicht in der Zeit sind. Die Zahlen sind nicht fruher oder spăter. alle Zeit in eine Gegenwart aus sich fortzudrăngen. Diese Be­ trachtung sieht von der Zukunft weg in die Ge­ genwart und aus dieser Iăuft die Betrachtung der fliehenden Zeit in die Vergangenheit nach. an schlechthinnige Prăsenz. die 8 nach der 7. (24) Die Homogenisierung ist eine Angleichung der Zeit an den Raum. Fruher und Spăter sind ein ganz bestimmtes Vorher und Nachher. die Tendenz. Vorher und Nachher sind nicht notwendig Fruher und Spăter. je zu ihrem ursprunglichen Sinn zu gelangen. y. z. In der Zahlenreihe zum Beispiel ist die 3 vor der 4. Die Be­ stimmung der Zeit in ihrer Nicht-Umkehrbarkeit grun­ det darin. nicht Weisen der Zeitlichkeit. daj) die Zeit vorher umgekehrt wurde. 62 . Sie ist nicht umkehrbar.schen kann. Ist einmal die Zeit als Uhrzeit definierL 50 ist es hoffnungslos. Sie wird v611ig mathematisiert zu der Koordinate t neben den Raumkoordinaten x. �'Torin sich die Zeit noch zu Worte meldet worin sie einer endgultigen Mathematisierung widersteht. Das bleibt ubrig von der Zukunftigkeit als Grundphănomen der Zeit als Dasein.

Timpul este pe de-a-ntregul matematizat şi devine coordonata t alături de coordonatele spaţiale x. y. 63 .tentic. Nu­ merele nu sînt " mai devreme" sau "mai tîrziu". "Mai devreme" şi "mai tîrziu" reprezintă un "înainte" şi un "după" cu totul determinate. Determina­ rea timpulUl în ireversibilitatea sa are ca temei fap­ tul că dinainte timpul a fost inversat. În şirul numerelor. z. 8 este după 7. Însă aceasta nu face ca 3 să fie "mai devreme" deCÎt 4. cu prezenţa pur şi simplu . Omogenizarea este o asimilare a timpului cu spaţiul. pornind de aici. Acesta este singurul fel în care timpul mai ajunge să se exprime şi în care el mani­ festă rezistenţă faţă de o matematizare definiti­ vă. este tendin­ ţa de a împinge întregul timp într-un prezent. Acest mod de a vedea pleacă de la viitor către prezent şi urmăreşte. " Înainte" şi "după" nu sînt în mod necesar "mai devreme" si "mai tîrziu". nu se mai poate spera să ajungem la sensul său originar. deoarece ele nu sînt CÎtuşi de puţin în timp. Aceasta e tot ce mai rămîne din orientarea către viitor. timpul ce se scurge către trecut. ele nu sînt moduri ale temporalităţii. ca fenomen fundamental al timpului înţeles ca Dasein. 3 este înaintea lui 4. O dată timpul definit ca timp al ceasului. de pildă. făcîndu-1 să iasă astfel din sine. El nu este reversibil.

Wei! diese Geschichte und leitiichkeit der Gegenwart gar nicht an die Vergan­ genheit herankommt. Sie verliert sich im Stoff . die in der Gegen­ wart (25J aufwachst sieht in ihr nur unwiederbring­ Iiche Betriebsarnkeit: das. Was das Dasein van der leit sagt spricht es van der AlItaglichkeit her. Das Dasein ist zu­ meist da in der Alltaglichkeit welche selbst aber als die bestimmte leitlichkeit die vor der lukunftig­ keit fluchtig ist. Die Betrach­ tung dessen.Daj3 aber die leit zunachst und zumeist sa de­ finiert wird. der in der Gegenwart seiner B etriebsam­ keiten sich aufhalt. wenn sie mit der eigentlichen leit des lukunftigseins des Vorbei konfrontiert wird. was l as war. was las war. Die Jeweiligkeit ist konstitutiv. nur verstanden werden kann. Die Betrachtung der Geschichte. Vergangenheit bleibt sa lange einer Ge- 64 . Das Dasein ist das meinige in seiner Eigentlichkeit nur als mogliches. Das Dasein als in seiner Gegenwart hăngend sagt: die Vergangenheit ist das Vorbei. sie ist unwiederbring­ lich. Iiegt im Dasein selbst. ist unerschopflich . hat sie nur eine andere Ge­ genwart . Das ist die Vergangenheit der Gegenwart des Alltags. Darum sieht das Dasein als sa bestimmte Gegenwart das Vergangene nicht.

Însă faptul că timpul, în primă instanţă şi cel mai adesea, este astfel definit, acest fapt ţine de Dasein-ul însuşi. Faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată este unul constitutiv. Dasein-ul, în autenticitatea sa, este "al meu" doar ca unul posibil. Dasein-ul este cel mai adesea în cotidianitate, care ea însăşi nu poate fi însă înţeleasă decît ca acea tempora­ litate determinată ce fuge din faţa orientării către viitor atunci cînd este confruntată cu timpul au­ tentic al faptului-de-a-fi-orientat-către-viitor, propriu săvîrşirii. Tot ceea ce Dasein-ul spune despre timp, el spune pornind de la cotidianita­ te. Dasein-ul, ca unul ce este prins în prezentul său, spune : "trecutul este săvîrşirea, el nu mai poate fi adus înapoi" . Acesta este trecutul văzut în raport cu prezentul cotidianului care se menţi­ ne constant în prezentul activităţilor sale. De aceea, Dasein-ul, determinat astfel ca prezent, nu vede ceea ce a trecut. Reflecţia asupra istoriei, foarte răspîndită în clipa de faţă, vede în aceasta doar o acţiune ce nu mai poate fi adusă înapoi în prezent, vede în ea doar ceea ce a trecut. Reflecţia asupra a ceea ce a trecut este inepuizabilă. Ea se rătăceşte în materialul pe care îl cercetează. Căci această istorie şi temporali­ tatea prezentului nu se apropie deloc de trecut, ci are de-a face doar cu un alt prezent. Trecutul ră65

genwart verschlossen, als diese, das Dasein, nicht selbst geschichtlich ist. Das Dasein ist aber geschicht­ lich an ihm selbsL sofern es seine Moglichkeit ist. Im Zukunftigsein ist das Dasein seine Vergangenheit; es kommt darauf zuruck im Wie. Die Weise des Zu­ rUckkommens ist unter anderem das Gewissen. Nur das Wie ist wiederholbar. Vergangenheit - als ei­ gentliche Geschichtlichkeit erfahren - ist alles andere denn das Vorbei. Sie ist etwas, worauf ich immer wieder zuruckkommen kann. Die heutige Generation meinl, sie sei bei der Ge­ schichte, sie sei sogar uberlastet mit Geschichte. Sie jammert uber den Historismus - Jucus a non
Jucendo.

Es wird etwas Geschichte genannl, was

gar nicht Geschichte ist. Weil alles in Geschichte aufgehe, musse man, so sagt die Gegenwart, wieder zum Obergeschichtlichen kommen. Nicht genug, daj3 das heutige Dasein sich in die gegenwărtige Pseudogeschichte verloren hal, es muj3 auch den letzten Rest ihrer Zeitlichkeit (d.i. des Daseins) dazu benutzen, um sich ganz aus der Zeil, dem Dasein, fortzustehlen. Und auf diesem phantastischen Wege zur Obergeschichtlichkeit soli die Weltanschauung gefunden werden. (Das ist die Unheimlichkeit die die Zeit der Gegenwart ausmacht. ) Die gemeine Daseinsauslegung droht mit der Ge­ fahr des Relativismus. Aber die Angst vor dem Re66

mîne inaccesibil unui prezent atîta vreme cît acesta, adică Dasein-ul, nu este el însuşi istoric. Însă Da­ sein -ul este în el însuşi istoric, în măsura în care el este posibilitatea sa. În faptul-de-a-fi-orientat­ către-viitor, Dasein-ul este trecutul său ; el re­ vine la acest trecut la nivelul lui "cum" . Un mod de a reveni astfel este, printre altele, conştiinţa. Doar acest " cum" este reiterabil. Trecutul - ex­ perimentat ca istonCltate autentică - este orice altceva, dar nu săvîrşire. Este ceva la care eu pot p ermanent revent. Generaţia actuală crede că se află în plină isto­ rie, crede chiar că e împovărată de istorie. Ea se plînge de istorism - lucus a non lucendo. Este numit istorie ceva care nu este cîtuşi de puţin istorie. Cum totul se dizolvă în istorie, ar trebui, spune prezentul, să se ajungă din nou la supra­ istoric. Nu-i de ajuns că Dasein-ul din zilele noas­ tre s-a pierdut în pseudoistoria prezentă, el trebuie să folosească şi ultimul său rest de temporalitate (adică de Dasein) pentru a se furişa cu totul în afara timpului, adică a Dasein-ului. Şi pe acest drum fantasmatic către supraistoricitate urmează a fi aflată o "concepţie despre lume" . ( Aceasta este stranietatea timpului prezent. ) Explicitarea curentă a Dasein-ului ameninţă cu pericolul relativismului. Însă teama de relativism
67

Phi­ losophie wird nie dahinterkommen.lativismus ist die Angst vor dem Dasein. Er sagt etwas liber das Sein des Daseins. In diesem Vorlaufen bin ich die Zeit eigentlich. solange sie Geschichte als Betrachtungsgegen­ stand der Methode zergliedert. geschichtlich zu sein. Zusammenfassend ist zu sagen: Zeit ist Dasein. und sie kann die Jeweiligkeit im Zuklinftigen sein im Vorlaufen zum gewissen aber unbestimmten Vorbei. Das ist der er ste Satz aller Hermeneutik. Das Dasein ist nicht die Zeit. Das Dasein ist die Zeit die Zeit ist zeitlich. weil das Sein der Zeitlichkeit ungleiche Wirklichkeit bedeutet. Îst seine Moglichkeit im Vorlaufen zu diesem Vor­ bei.und sie ist keine Tautologie. Vergangen­ heit als eigentliche (26) Geschichte ist wiederholbar im Wie. zukiinf tig zu sein. sondern die Zeitlich­ keit. nach der es eine Oegen wart jeweils versteht. Dasein ist meine Jeweiligkeit. das die Geschichtlichkeit selbst ist. Die Grundaussage: die Zeit ist zeitlich ist daher die eigentlichste Bestimmung . was Geschichte ist. Das Ratsel der Ge­ schichte Iiegt in dem. was es heij3t. Das Dasein ist immer in einer Weise seines moglichen Zeit­ Iichseins. Das Dasein ist sein Vorbei. Die Zugangsmăglichkeit zur Oeschichte griin­ det in der MogIichkeit. 68 .

Dasein-ul nu este timpul. Posi­ bilitatea de acces la istorie are ca temei posibilitatea potrivit căreia un prezent înţelege de fiecare dată săfie orientat către viitor. trebuie spus : timpul este Dasein-ul. Enigma istoriei re­ zidă în ceea ce se numeşte "a fi istoric". luînd-o ca obiect de observaţie al unei metode. Trecutul. În această pre-mergere eu sînt cu adevărat timpul. este. El spune ceva despre fiinţa Dasein-ului. în faptul-de-a-fi-orientat-către­ viitor. Enunţul funda­ mental : "timpul este temporal". atîta timp cît o fărîmiţează. de aceea. Dasein-ul este întotdeauna într-un mod al posibilului său fapt-de-a-fi-temporal. timpul este temporal. Î n rezumat. ci temporalitatea. cea mai proprie determinare a lui . eu am 69 . pre-mergerea către o săvîrşire certă. este posibilitatea sa în pre-mergerea către această săvîrşire. Dasein-ul este faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată al meu şi acesta poate fi. Filozofia nu va afla nicicînd ce este isto­ ria. ca istorie autenti­ că. căci fiinţa temporalităţii este o realitate deo­ sebită. Da­ sein-ul este timpul.şi nu o tautolo­ gie. poate fi reiterat în registrul lui "cum" . dar ne­ determinată. care este istoricitatea însăşi.este teama de Dasein. Dasein-ul este săvîrşirea sa. Acesta este principiul prim al oricărei hermeneutici.

habe ich leit. 70 . daJ3 sie es nicht zu einer Individua­ tion kommen lăJ3t im Sinne der phantastischen Her­ ausbildung von Ausnahmeexistenzen. sie schlăgt alles Sich-heraus-nehmen nieder. von wo aus das Dasein in der (27) Jeweilig­ keit ist? Im lukunftigsein des Vorlaufens wird das Dasein. das. daJ3 sie alle gleich macht. was die uberlieferte Aussage von der leit meint wenn sie sagt: die leit ist das rechte principium individuationis. Sie individuiert so. dann klărt sich erst recht auf. Im lusarnmensein mit dem Tode wird jeder in das Wie gebracht das jeder gleichmăJ3ig sein kann. im Vorlaufen wird es sichtbar als die einzige Diesma­ ligkeit seines einzigen Schicksals in der M6glichkeit seines einzigen Vorbei. als Ge­ genwartszeit und Naturzeit. Das versteht man zumeist als nicht umkehrbare Sukzession. Die leit ist sinnlos. Sofern die leit je meinige ist gibt es viele leiten. in das Wie. in eine M6glichkeit bezug­ lich der keiner ausgezeichnet ist. Diese Individuation hat das EigentUmliche.h. in dem alles Was zerstăubt. d. Inwiefern aber ist die leit als eigentliche das Individuationsprinzip. das im Durchschnittlichen ist es selbst. leit ist zeitlich. Wird die leit so als Dasein verstanden.

ca unul autentic. prin aceasta se înţelege o succesiune non-reversibilă. anume ca Da­ sein. prin pre-mergere el devine vizibil ca unic fapt-de­ a-fi-de-astă-dată al unicului său destin în posibi­ litatea unicei sale săvîrşiri. propriu pre-mergerii. este adus în registrul lui "cum". Cînd timpul este astfel înţeles. devine el însuşi . Ea individualizează în aşa fel încît face toate asemenea. abia atunci se clarifică cu adevărat ce anume are în vedere enunţul tradiţional despre timp atunci cînd spune : "timpul este adevăratul principium individuationis" . fie­ care este adus în registrul lui "cum". este adus în sfera unei posibilităţi în raport cu care nici unul nu este privilegiat . 71 . timpul este temporal. Cel mai adesea. Un singur timp este ceva fără sens . În măsura în care timpul este de fiecare dată al meu.timp. în interiorul căruia oricare "ce" se pulverizează. principiul individuaţiei. ea frînge orice pornire a ceva de a deveni excepţie. timpul pre­ zentului şi timpul natural. adică acel ceva de la care pornind Dasein-ul este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ? În faptul-de­ a-fi-orientat-către-viitor. Dar în ce măsură este timpul. fiecare poate fi în egală măsură acest "cum" . aflat la nivel mediu. Dasein-ul. Această individuaţie are particularitatea că nu dă curs unei individua­ ţii în sensul de creaţie ireală de existenţe excep­ ţionale . există mai multe timpuri. Prin legătura sa cu moartea.

und Umgangsart mit der Zeit als mit der je meinigen. dann darf man sich nicht vareilig an eine Antwart hăngen (das und das ist die Zeit). Aristateles pflegte aft in seinen Schriften einzuschărfen. die immer ein Was besagt. Um dem Seinscha­ rakter dessen. Was ist die Zeit? wurde zur frage: Wer ist die Zeit? Năher: sind wir selbst die Zeit? Oder nach năher: bin ich meine Zeit? Damit kamme ich ihr am năchsten. die ursprungliche Sicherheit in einer Sache. erwachsen aus einer Vertrautheit mit der Sache selbst die Sicherheit des angemesse­ nen Umgehens mit der Sache. Alsa ist salches fragen die angemes­ senste Zugangs. Sehen wir nicht auf die Antwart. was die Zeit sei. (28 ) und wenn ich die Frage recht verstehe. Was geschah mit der frage? Sie hat sich gewandelt. Die Zeit ist das Wie. sandern wieder­ halen wir die frage. 72 . zeitlich wiederhalen. dann ist mit ihr alles ernst gewarden. das Wichtigste sei die rechte 7ratbE1U. Dann wăre Dasein fraglichsein. Wir wallen die frage. was die Zeit sei. Wenn nachgefragt wird.Zum Schluj3 eine Probe auf die Geschichtlichkeit und die Mbglichkeit zu wiederhalen. was hier Thema ist zu entsprechen. mussen wir van der Zeit zeitlich reden.

Pentru a co­ respunde caracterului de fiinţă a ceea ce serveşte aici ca temă. Să nu privim către răspuns. ca la unul ce este "de fiecare dată al mell' : Dasein-ul este atunci cel problematic. în scrierile sale. Mai exact : sîn­ tem noi înşine timpul ? Sau. sigu­ ranţa originară în privinţa unui lucru. dacă înţeleg corect întrebarea. iată o probă a istoricităţii şi a posibilităţii reiterării. 73 . ci să repetăm în­ trebarea. întrebarea "Ce este timpul ? " a devenit întrebarea "Cine este timpul ? " . Să repetăm temporal Întrebarea ce este timpul. Aristotel obişnuia ade­ sea. şi mai exact : sînt eu timpul meu ? Cu aceasta m-am apropiat cel mai mult de el şi. ase­ menea interogare este modul cel mai adecvat de a accede şi de a mă raporta la timp. anume siguranţa unei îndeletniciri adecvate cu lucrul. Ce s-a întîmplat cu întrebarea ? S-a mo­ dificat. nu trebuie să ne agăţăm grăbiţi de un răs­ puns ( de genul "asta sau asta este timpul" ). născută din­ tr-o familiaritate cu lucrul însuşi. Prin urmare. trebuie să vorbim temporal despre timp. atunci o dată cu ea totul devine serios. Timpul este un "cum" . Cînd ne întrebăm ce este timpul.Pentru a încheia. să sublinieze faptul că cel mai important lucru este o corectă rrmoEÎa. care să conţină mereu un "ce" .

intitulată tot Conceptul de timp . Manuscrisul conferinţei nu s-a păstrat. ţinută de Martin Heidegger în luna iulie 1 924 la Societatea Teologică din Mar­ burg. 74 . elaborată în acelaşi an. Probabil că însuşi Hei­ degger l-a distrus după terminarea lucrării cu ace­ laşi nume. publicată în 1 923. Textul conferinţei pe care îl prezentăm aici tre­ buie deosebit de lucrarea mai cuprinzătoare. Cele două texte corespund în mare parte. are la bază două note luate după această conferinţă. �eferitoare la această cores­ pondenţă.Postfaţa editorului german Textul publicat mai sus. ela­ borată în anul 1 924. Lucrarea a fost ocazionată de lec­ tura corespondenţei dintre Wilhelm Dilthey şi contele Yorck von Wartenburg. au fost preluate mai tîrziu de Heidegger în paragraful 77 din Fiinţă şi timp. ai căror autori nu-i cunoaştem. Anumite părţi din capitolul 1 al lucrării (intitulat Problematizarea lui Dilthey şi tendinţa funda­ mentală a lui Yorck). al conferinţei Con­ ceptul de timp. ea urmează să apară în volumul 64 al Edi­ ţiei complete.

Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. atunci maniera de a privi timpul. Heidegger trimite la conferinţa cu acelaşi nume şi reprodu­ ce pasajul introductiv al acesteia după cum ur­ mează : "Anumite lucruri din capitolul următor au fost comunicate într-o conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg în luna iulie a anului 1 924. deci că ş tim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeajuns. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustificat dacă presupunem că punctul de plecare numit mai sus ne este disponi­ bil. metodologic. Conferinţa începea astfel : Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. Astfel. aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utilizată. Ce este timpul ? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. prin urmare. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. altceva decît aci. Astfel. ca perspectivă posi­ bilă pentru o discuţie asupra timpului. trebuie să rămînă în mod ne­ cesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dum­ nezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întrebarea sa. cea de care tocmai am vorbit. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" vid.Într-o notă de subsol din capitolul III al lucră­ rii (intitulat Da 5 e in şi temporalitate). atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eterni­ tate şi. teologul 75 . punc­ tul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de Ia eternitate Ia timp. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credin­ ţă. dacă Dumnezeu este eternitatea.

existenţa sa nu este întemeiată prin cre­ dinţă. credinţa creştină în ea însăşi cînd a venit plinirea vremii ». evidenţierea 76 . despre fiinţa temporală a omului în rela­ ţia sa cu eternitatea. el este hotărît să înţeleagă timpul pornind de la timp. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teologie. şi. Iar această expunere îşi are centrul de greutate în temporalitatea autentică a Dasein-ului. prin care Heidegger trimite la con­ ferinţa Conceptul de timp ( "Anumite lucruri din capitolul următor. . În primul rînd. « crede. acest sfîr­ şit fiind cel care face posibilă putinţa autentică de a fi a Dasein-ului. structurile Dasein-ului nu sînt evidenţiate decît în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru expunerea temporalităţii Da­ sein-ului. ") ne permite să tragem con­ cluzia că ceea ce el a comunicat pentru prima dată public în conferinţă nu reprezintă stadiul final al cercetărilor sale legate de problematica timpu­ lui. teologia are de-a face cu timpul în mai multe privinţe. Î n conferintă. dacă ne aducem bine aminte. Î n conferinţă.este adevăratul specialist în ce priveşte timpul.un timp despre care se spune : « în vremea aceea » .. În al doilea rînd. Cînd se întreabă privitor la timp. teologia tratea­ ză despre existenţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu." Dej a prima frază a notei citate din lucrarea cu acelaşi nume. aflată în pre-mergere către sfîrşitul său. Filozoful nu trebuie să se raporteze la ceva care s .a petrecut în timp .

elaborată de Heidegger începînd cu anul 1 923. De aceea. trebuie să ne amintim că încă din conferinţa de abilitare din anul 1 9 1 5.se menţine în cadrul celor două sec­ ţiuni publicate din lucrarea Fiinţă şi timp (din anul 1 927). Problematica centrală a lucrării Fiinţă şi timp. timpul serveşte la sepa77 .şi astfel printr-o problemati­ că ce corespunde tipului natural de problematizare teologică . Conferinta nu ne dă nici o informatie dacă Heidegger dis unea în vara anului 1 924 d e planul complet sau parţial al lucrării sale de că­ pătîi. Scopul conferinţei. aceea privitoare la sensul fiinţei în genere. Discutînd geneza problematicii din lucrarea Fiinţă şi timp. astfel delimitat şi culmi­ nînd cu evidenţierea putinţei autentice de a fi a Dasein-ului pornind de la temporalitatea origi­ nară a Dasein-ului . secţiune ce nu a mai fost scrisă) rămîne în afara intenţiilor limitate ale con­ ferinţei.structurilor existentiale ale Dasein-ului este si ' ea pusă în sluj ba ac�stui scop. care urma să fie tratată prin "Explicarea timpului ca orizont transcendental al întrebării privitoare la fiinţăcc sub titlul de Timp şi fiinţă ( adică secţiu­ nea a treia a primei părţi. conferinţa nu ne oferă un punct de sprijin şi o bază adecvată pentru a discuta dacă ea este o "formă originarăCC a capodoperei Fiinţă p şi timp. Conceptul de timp în ştiinţa istoriei.

In cuprinsul ei. un concept mai originar al timpului. urmăreşte să clarifice di­ mensiunea istorică a acestei problematici prin­ tr-o discuţie asupra temporalităţii şi istoricităţii celui ce întreabă.Interpretarea dată într-un moment sau altul fenomenului timp de­ vine astfel un punct de referinţă ce trădează sen­ sul pe care îl are fiinţa în diferitele ontologii. formulează explicit întrebarea privitoare la sensul de fiintă al fiintării si discută. Hermeneu­ tica facticităţii. situaţia fenomenologic-herme­ neutică a unei problemati ci asemănătoare. Introducere în cercetarea fenome­ nologică.rarea regiunilor de fiinţă. Heidegger arată că în ontologia occidentală tra­ diţională. Lucrarea ce poartă titlul Conceptul de timp. pornind de la acest concept de timp mai originar. a Dasein-ului. . Interpretări fenomenologi­ ce la Aristotel. Prele­ gerea freiburgheză timpurie. ontologia tradiţio­ nală. ţinută în semestrul de iarnă 1 92 1 . tematica celei de-a treia secţiuni din 78 . urmînd acest fir căIăuzitor. şi totodată de a supune destrucţiei. întemeiată de greci. ca si ulti­ ma prelegere fr�iburghe� ă. Astfel. pe calea temporalităţii Dasein-ului. din semestrul de vară al anului 1 923. cea despre Ontologie. sensul fiinţei a fost interpretat pornind de la timp. se iveşte atunci pentru filozofie sarcina de a interpreta din nou sensul fiinţei. amintită mai devreme. natura şi istoria.." Obţinînd.1 922.

tematica părţii a doua. ne oferă cîteva lămuriri preliminare cu privire la planul complet al capo­ doperei Fiinţă şi timp. de asemenea nepublicată. Iulie 1 989 HARTM UT TIETJEN .Fiinţă şi timp. din care nu au ajuns să fie publicate în 1 927 decît primele două secţiuni ale primei părţi. intitulată Timp şi fiinţă. Lucrarea din anul 1 924. este dej a prefigurată şi. care ar fi trebuit să poar­ te titlul : Trăsăturile fundamentale ale unei destruc­ ţii fenomenologice a ontologiei pe firul căIăuzitor alproblematicii temporalităţii. Conceptul de timp. o dată cu ea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful