MARTIN HEIDEGGER (26.09.1889-26.05. 1976). Unul dintre cei mai importanţi filozofi ai secolului XX, provenit din Şcoala feno­ menologică întemeiată de Husserl. Studii de teologie (1909 -1911) şi filozofic (1911-1913) la Freiburg. Devine Privatdozent la Freiburg în anul 1915. Între 1923 şi 192 8 predă la Uni­ versitatea din Marburg, fiind chemat apoi la Freiburg ca succesor al lui Edmund Husserl. Între 1933-1934 este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i apoi reproşată ca implicare în politica naţional-so­ cialistă. Rămîne profesor Ia Freiburg pînă în anul 1945, cînd primeşte interdicţie, din par­ tea ocupanţilor francezi, de a desfăşura acti­ vitate didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, "coliba" sa din Muntii Pădurea Neagră devine un loc vizitat de nu�eroşi in­ telectuali francezi. Acest fapt îi va asigura o reală posteritate filozofică în Franţa. Profesor emeritus în anul 1949. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und leit/Fiinţă şi timp (1927). Alte texte majore : Ce este metafizi­

ca? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre" umanism" (1947), Introdu­ cere în metafizică (1953).

MARTIN HEIDEGGER

Der Begriff der Zeit
Vortrag vor der Marburger Theologenschaft, Juli 1924

Conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg, iulie 1924

Conceptul de timp
Ediţie bilingvă
Traducere din germană de CĂTĂLIN CIOAB Ă


HUMANITAS
BUCUREŞTI

16. Cioabă. MARTIN Conceptul de timp: conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg. trad. Cătălin (trad. 2000 80 p. 2000.5 cm -. pentru prezenta versiune românească ISBN 973-50-0133-0 MARTIN HEIDEGGER .) 14(430) Heidegger.(Filozofie. M. JULI 1924 © Max Niemeyer Verlag Tubingen 1989 © HUMANITAS.: 115 DER BEGRIFF DER ZEIT: VOR TRAG VOR DER MARBURGER THEOLOGENSCHAFT. iulie 1924 I Martin Heidegger..: Cătălin Cioabă Bucureşti: Hu manitas. 33) ISBN 973-50-0133-0 I.C oper ta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale HEIDEGGER. Colecţia [Ph].

1989. într-o formă mult mai apropia­ tă de limbajul obişnuit. Max Niemeyer Verlag Tu­ bingen. Poate surprinde. editat de Hartmut Tietjen. Traducerea pe care o oferim a căutat să "îm­ blînzească" într-o anumită măsură ariditatea aces­ tui text pe care autorul nu l-a autorizat în forma lui ultimă.re compus după notele auditorilor lui Heidegger ( ef. de aceea. Postfaţa editorului german) sînt motivele pentru care îl prezentăm într-o ediţie bilingvă. "libertatea" cu care frazele germane au fost uneori redate în limba română. Forma lacunară şi structura rezumativă a aces­ tui text . cititorul are astfel posibilitatea să-şi lămurească înţelesul uneia s au alteia dintre frazele deseori scurte şi în primă instanţă greu de interpretat care alcătuiesc conferinţa de faţă. Credem însă că această formulă de traducere este efectiv mai profitabilă în cazul de faţă. înlesnind considerabil lectura - 5 . însoţit de originalul german ( cu pagi­ naţia ediţiei originale între paranteze drepte).Notă asupra ediţiei Traducerea de faţă s-a realizat după volumul Der Begrif f der Zeit.

un comentariu al aces­ tei conferinţe extrem de dense în conţinutul ei. De Launay. 1983. încercînd să urmărim pas cu pas calea pe Heideg­ ger o străbate.textului. De asemenea. de asemenea. De asemenea. Această conferinţă a fost numită de către co­ mentatori "forma originară" a lucrării Sein und Zeit (1927). Am consultat. în curs de publicare se află şi traducerea prelegerii mar­ burgheze Prolegomena zur Geschichte des Zeit­ begriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp. care urmează să apară în scurt timp în traducere românească. Heidegger. CĂTĂLIN CIOABĂ . apă­ rută în Le Cahier de L'Herne. într-un volum separat. am socotit necesar să ofe­ rim. socotită a fi "şan­ tierul lui Sein und Zeit" . Cititorul român va avea astfel în curînd la dispoziţie lucrarea de căpătîi a lui Heidegger şi cele două "schiţe" care au precedat-o. din semestrul de vară 1925. traducerea france­ ză a lui Michel Haar şi Marc B.

Der Begriff der Zeit Conceptul de timp .

aIsa die Ewigkeit kennen und hinreichend verstehen.(5) Die falgenden Uberlegungen handeln van der Zeit. das ad. aIs sie nicht van Gatt weij3. dann mlij3te die z uerst nahegelegte Art der Zeitbe­ trachtung sa lange in einer Verlegenheit bleiben. Wenn der Zugang zu Gatt der Glaube ist und das Sich-einlassen mit der Ewigkeit nichts an­ deres als dieser Glaube. Sallte die Ewigkeit etwas anderes sein als das leere Immersein. Da­ mit sind Ausgang und Weg dieser Nachfarschung vargezeichnet: van der Ewigkeit zur Zeit. dann wird die Philasaphie die Ewigkeit nie haben und diese sanach nie als 8 . Was ist die Zeit? Wenn die Zeit ihren Sinn findet in der Ewigkeit dann muj3 sie van daher verstanden werden. daj3 wir liber den vargenannten Ausgang verfligen. sallte GaU die Ewigkeit sein. nicht versteht die Nachfrage nach ihm. Diese Frage­ stellung ist in Qrdnung unter der Varaussetzung.

cea de care tocmai am vorbit. prin urmare.Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eternitate şi. Astfel. trebuie să rămînă în mod necesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dumnezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întreba­ rea s a. atunci maniera de a privi timpul. 9 vid. punctul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de la eternitate la timp. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustifi­ cat dacă presupunem că punctul de plecare nu­ mit mai sus ne este disponibil. altceva decît aEl. Ce este timpul? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credinţă. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. deci că ştim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeaj uns . Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" nitatea. dacă Dumnezeu este eter­ .

9 f.m6gliche Hinsicht fUr die Diskussion der Zeit in me­ thodischen Gebrauch genommen werden k6nnen. ".und es bleibt Ihnen unbenommen. und wenn die Erinnerung nicht trugt. . die Zeit aus der Zeit zu verstehen bzw. aus dem UEi. Fragt der Philosoph nach der Zeit. hat es die Theologie mehrfach mit der Zeit zu tun.kann die Behandlung der Zeit nur den Sinn haben. 1. Mk. sie in der rechten Weise I Gal. vgl.. vgl. Zweitens 5011 der christliche G1aube an ihm selbst Bezug haben auf etwas. seine Existenz ist nicht durch den G1auben begrundet. 4. GoU selbst braucht keine Theologie. die Frage nach der Ewig­ keit schwieriger zu machen. ferner Eph. "da die Zeit erfUIIet war. Die folgende Behandlung ist nk:ht theologisch. Theologisch . 1. sie 50 zu verstehen . 15. dann ist er entschlossen. von seinem zeitlichen Sein in seinem (6) Verhăltnis zur Ewigkeit. Diese Verlegenheit ist fUr die Philosophie nie zu be­ heben. was 50 aus­ sieht wie Ewigkeit was sich aber herausstellt als ein bloj3es Derivat des Zeitlichseins. Erstens handelt die Theologie vom menschlichen Dasein als Sein vor Gott. wie man h6rt zu einer Zeit. ' Der Philosoph glaubt nicht. von der gesagt wird: Sie war die Zeit. So ist denn der Theologe der rechte Sach­ kenner der Zeit. 4. das in der Zeit geschah. 10 .

15. In al doilea rînd. 9 şi urm. şi. Marcu 1. ca perspectivă posibilă pentru o discuţie asupra timpului. 11 . de­ spre fiinţa temporală a omului în relaţia sa cu eternitatea. credinţa creştină în ea însăşi trebuie să se raporteze la ceva care s-a petrecut în timp .aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utiliza­ tă. ef. dacă ne aducem bine aminte.un timp despre care se spune: "în vre­ mea aceea". Inprimul rînd.4. teologia tratează despre existen­ ţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. teologul este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. Tratarea ce urmează nu este una teologică. teologia are de-a face cu ti�pul în mai multe privinţe. metodologic. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. "cînd a venit plinirea vremii"l. Tra­ tarea teologică a timpului . Filozoful nu crede.nu p oate face decît mai dificilă întrebarea privitoare la eternitate. respectiv pornind de la cXf:t. însă iese la iveală ca simplu de­ rivat al faptului-de-a-fi-temporal. şi Efeseni 1.şi sînteţi liberi s-o în­ ţelegeţi astfel. existenţa sa nu este întemeiată prin credinţă. pregătind-o ] Galateni 4. el este hotărît să înţeleagă timpul por­ nind de la timp. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teo­ logie. ef. Astfel. care pare a fi eternitate. Cînd se întreabă privitor la timp.

am Ende gemeint sein konnte. wann eine forschung bei ihrer Sache ist . daj3 Philosophie und Wissen­ schaft sich im Begriffe bewegen. sofern sie nicht beansprucht eine allgemein gultige systema­ tische Bestimmung der Zeit herzugeben.oder sich năhrt aus einem uberlieferten und abgegriffenen Wortwissen daruber. in der die Zeit Gelegenheit bekommt sich zu zeigen. was eine Uhr ist wird dam it die in der (7) Physik le­ bende Erfassungsart lebendig und damit die Weise. deren Geschăft fol­ gendes in sich begreift: Nachforschungen daruber anzustellen. Solche Nachfor­ schungen sind gleichsam der Polizeidienst beim Auf­ zugc der Wissenschaftcn. was Philosophie und Wis­ senschaft. welche Bestimmung zuruckfragen muj3te hinter die Zeit in den Zusammenhang der anderen Kategorien hinein. Diese Vorwissenschaft innerhalb deren sich diese Betrachtung bewegt lebt aus der vielleicht eigenwil­ ligen Voraussetzung. was auslegende Rede des Daseins von ihm selbst und der Welt sagt. Die Abhand­ lung ist aber auch nicht philosophisch.vorzubereiten und eigentlich zu stellen. cin zwar untergeordnetes 12 . was er versteht und was er nicht versteht. Sie gibt Auskunft. Die nachfolgenden Uberlegungen gehoren viel­ leicht in eine Vorwissenschaft. was mit dem. Wenn wir uns daruber ins Klare setzen. daj3 jeder forscher sich daruber auf­ k1ărt. Ihre Moglichkeit besteht darin.

potrivit 13 . Ea ne spune cînd o cercetare este în adecvare cu obiec­ tul ei sau cînd se hrăneşte dintr-o ştiinţă livrescă. Această ştiinţă prelimi­ nară. a cărei preocupare este de a cerceta ce spun în cele din urmă filozofia şi ştiinţa. în interiorul căreia se mişcă consideraţiile de faţă. Reflecţiile ce urmează ţin poate de o ştiinţăpre­ Liminară. moştenită şi uzată. În cortegiul ştiinţelor. în măsura în care nu pretinde să ofere o determinare sistematică şi general-valabilă a timpului. Lucrarea de faţă nu este însă nici filozofică. asemeni servi­ ciului poliţienesc .corect şi punînd-o cu adevărat. astfel de investigaţii s înt. pesemne încă­ păţînată. în contextul celorlalte categoru. trăieşte din presupoziţia.o preocupare ce-i drept sub­ ordonată. o determinare care ar trebui. în mod necesar. Dacă vom căuta să înţelegem ce anume este un ceas. o dată cu aceasta vom conce­ pe timpul în felul în care o face fizica de azi şi vom v�dea totodată care este modul în care timpul ni se arată cu această ocazie. putem spune. ce spune discursul prin care Dasein-ul se explicitează pe sine însuşi şi lumea. însă uneori foarte importantă. să revină cu intero­ garea sa dincolo de timp. Posibilitatea ei rezidă în faptul că fie­ care cercetător ştie ce anume înţelege şi ce nu. că filozofia şi ştiinţa se mişcă la nivelul conceptelor.

Ihr Verhaltnis zur Philosophie ist nur das des Mitiaufens.Man ubersieht leicht uber dem 2 Zuspitzende Zusammenfassung Heideggers. wie sie es eigentiich gemacht haben. Es gibt keine absolute Zeit auch keine absolute Gleichzeitigkeit. Sie besteht nur in­ folge der sich in ihr (8) abspielenden Ereignisse. Die Grundlage der allgemeinen Relativităts­ theorie. auch: Uber 14 . (Ein aIter Aristotelischer Satz:) Auch die Zeit ist nichts. Einige Satze daraus: Der Raum ist an sich nichts. daj3 sie nicht Theologie ist. um zuweilen Haussuchung bei den Alten zu haIten. Zunachst einen vorlaufigen Hinweis auf die begeg­ nende Zeit in der AlltaglichkeiL auf die Natur.aber zuweilen dringliches Geschăft wie einige mei­ nen.und Weltzeit. Leipzig 1916. Mit der Philosophie hat die folgende Oberlegung nur so viei gemein. es gibt keinen abso­ luten Raum. Vgl. Annalen der Physik 49. dazu Albert Einstein. Vgl. Das Interesse dame was die Zeit seL ist in der Gegenwart neu geweckt durch die Entwick­ lung der physikalischen Forschung in ihrer Besin­ nung auf die Grundprinzipien der hier zu vollziehen­ den Erfassung und Bestimmung: der Messung der· Natur in einem raum-zeitIichen Bezugssystem. Der jetzige Stand dieser Forschung ist fixiert in der Ein­ steinschen Relativitatstheorie.2 . Er existiert nur durch die in ihm enthaI­ tenen Kbrper und Energien.

El nu există decît prin corpurile şi energiile conţinute în el. o remarcă preliminară asupra timpului întîlnit în cotidianitate.părerii unora. El există doar ca urmare a evenimentelor care se desfăşoară în interiorul lui. Stadiul actual al acestei cercetări este ilustrat cel mai bine de teoria einsteiniană a relativităţii. 49. nu există spaţiu absolut. prin meditaţia sa asupra principiilor ce stau la baza conceperii şi deter­ minării pe care ea trebuie să le realizeze: principii­ le măsurării naturii în cadrul unui sistem referenţial spaţio-temporal. Interesul pentru ce este timpul a fost resuscitat. Iată cîteva propoziţii pe care aceasta le enunţă: spaţiul nu este în sine nimic. prin dezvoltarea cercetării din fizică. ef. 15 . în epoca actuală. Leipzig 1916. Nu există timp absolut şi nici si­ multaneitate absolută.2 Se trece lesne cu vederea. la aceas­ ta Albert Einstein. asupra timpu­ lui natural şi timpului cosmic. 2 Rezumare mult simplificată de Heidegger. (O veche propoziţie aris­ totelică :) Nici timpul nu este nimic. Die Grundlage der allgemeinen Rela­ tivitătstheorie. Reflecţia ce urmează are în comun cu filozofia doar faptul că nu este teologie. nr. Pentru filozofie ea nu este decît un însoţitor de drum care o ajută din cînd în cînd să facă descinderi la cei vechi şi să afle cum anume au procedat ei. Pentru început. în Annalen der Physik.

4 Da sie nicht selbst Bewegung ist muj3 sie irgendwie mit der Bewegung zu tun ha­ ben. 4 a. Die leit ist das. gegenuber beliebigen Transfor­ mationen nachweist. Die leit begegnet zunachst im veranderlich Seienden.. 2.O. 11 . 16 . vorfindIich? Gibt sie sich hier als sie selbst in dem. daj3 sie ge­ rade die Invarianz der Gleichungen. 90 ff. Vgl. des PlatzwechseIs.Destruktiven dieser Theorie das Positive. 3 Vgl. S. die die Naturvor­ gange beschreiben. Physik IV.3 50 wird dieses schon von Aristoteles gesehen im lusammenhang mit der Grundart des Seins des Naturseins: der Veranderung. Braunschweig: Vieweg 1922. AIs was ist leit in dieser Begegnisart. und 95 ff. Aufl. avaYKT] '('fjs K1ViJ­ die spezielle und allgemeine Relativitătstheone. Kap.. daj3 damit die leit gIeichsam die fundamentalen Pha- Fortbewegung: Em:t ouv ou KlVT]ffis. femer: Vier Vorlesungen liber Relativitatstheorie. was sie ist? Kann eine ExpIi­ kation der leit die hier ansetzt die Gewahr haben. Veranderung ist in der leit. S. 219 a ff. Aristoteles. der <JEcOs n dvat aU't:6v.a. Braun­ schweig: Vieweg 1920. 7. worin sich Ereignisse abspie­ len. namlich aIs das Worin des Veranderlichen. 219 a 9 f.

a VII-a. Braunschweig: Vieweg 1922. Braunschweig: Vieweg 1920. Cum timpul însuşi nu este mişcare. Aristotel. 2.. Cf. în legătură cu felul fundamental de a fi al fiinţei naturii: în legătură cu transformarea. 11. ed. 17 . şi anume ca acel ceva în care este cuprins ceea ce se schimbă? Se arată el aici ca el însuşi. în speţă faptul că ea demonstrează tocmai invarianţa ecuaţiilor ce descriu procesele naturale.) 3 Cf. Timpul este acel ceva în interiorul căruia s e desfăşoară evenimentele}.dincolo de aspectul destructiv al acestei teorii. cap. p. Tim­ pul se întîlneşte. la­ tura ei pozitivă. în ceea ce el este? Poate oare o explicare a timpului. mai departe: Vier Vorlesungen aber Relativitătstheorie. germ.219 a şi urm. în fiinţarea su­ pusă schimbării. Schimbarea este în timp. care îl tra­ tează în acest fel. să garanteze că prin aceasta timpul ne remite fenomenele fundamentale care îl de- Cf. (n. Fizica. Sub ce formă ni se arată timpul dacă îl întîlnim astfel. 219 a. în opoziţie cu transformările arbitrare. TI Eivat aU1:oy4. în primă instanţă. cartea a IV-a. cu schimbarea locului. avO:YKll TI\� KlVT1mm. 4 Ibidem. edit. E ceea c e dej a Aristo­ tel a văzut. 9 şi urm. şi: Uber die spezielle und allgemeine Relativitătstheorie. p. el trebuie atunci să aibă într-un fel ceva de-a face cu mişcarea. 90 şi urm. cu mişcarea: €1td OUV ou lciVTJ<JU.

Die Uhr gibt eine sich standig wiederholende gleiche Dauer. so daj3 immer von zwei verschiedenen Zeitpunkten der eine fruher. auf die man immer zuruckgreifen kann. Was erfahren wir von der Uhr uber die Zeit? Die Zeit ist etwas. Jede Periode hat die gIeiche Zeitdauer. auf dem sich die gIeiche zeitIiche ZustandsfoIge stan­ dig wiederholt unter der Voraussetzung. in dem beliebig ein Jetztpunkt fixiert werden kann. Die Aufteilung dieser Dauerstrecke ist beIiebig. 18 . Messung gibt an das WieIange und das Wann. Die Wiederholung ist zykIisch. das Von-wann-bis-wann. Die Uhr mij3t die Zeit. Eine Uhr ist ein physikaIisches 5ystem. sofem die Erstreckung der Dauer eines Geschehens auf gleiche Zustandsfolgen der Uhr verglichen und von da in ihrem 50viel zahlenmaj3ig bestimmt wird.nomene hergibt die sie in dem eigenen 5ein bestim­ men? Oder wird man beim Aufsuchen der Grunde der Phanomene auf etwas anderes verwiesen? AIs was begegnet die Zeit fUr den Physiker? Das bestimmende Erfassen der Zeit hat den Charakter der (9) Messung. daj3 dieses physikaIische 5ystem nicht der Veranderung durch auj3ere Einwirkung unterIiegt. der andere spater ist. Eine Uhr zeigt die Zeit.

în vreme ce căutăm temeiurile fenomenelor. Împărţi­ rea acestui interval de timp este arbitrară. în mod arbi­ trar. Măsurarea ne spune "cît de mult durează" ceva. cu condiţia ca acest sistem fizic să nu fie supus schim­ bării printr-o influenţă exterioară. dintre două puncte temporale diferite. ne spune "cînd" are loc şi "de cînd pînă cînd". Un ceas arată timpul.termină în fiinţa lui proprie ? Sau. în care aceeasi suc­ cesiune temporală de stări se repetă constant. poate fi fixat un "acum". Ceasul măsoară timpul prin aceea că extensia duratei unui eveniment e comparată cu aceeaşi s uccesi­ une de stări ale ceasului şi. cu aj utorul numerelor. astfel încît. Fiecare perioadă are aceeaşi durată în timp. Ce anume aflăm de la ceas despre timp ? Că timpul este ceva în interiorul căruia. 19 . întot­ deauna. pornind de aici. Repetiţia este ciclică. unul este "mai devreme" iar altul "mai tîrziu". sîntem trimişi la altceva? Cum anume este întîlnit timpul de către fizi­ cian ? Modul cel mai frecvent de a surprinde tim­ pul are caracterul măsurării. Ceasul oferă o durată aceeaşi ce se repetă con­ stant şi la care se poate oricînd reveni. este determinată cantitativ. Un ceas este un sistem fizic.

Diese leit ist durchgăngig gleichartig. Die primăre Be­ stimmung. da ich es tue.Jetzt ist es neun Uhr. so macht die Uhr ein Geschehen ausdrucklich. Er ist als Jetzt das mogliche Fnlher eines 5păter. Jedes Fruher und 5păter ist be­ stimmbar aus einem Jetzt welches aber selbst be­ Iiebig ist. Was ist das Jetzt? VerfUge ich 20 . Die leit ist so ein Abrollen. die die Uhr jeweils leistet. homogen. Wenn ich die Uhr herausziehe. Nur sofern die leit als homogene konstituiert ist ist sie meJ3bar.Dabei ist kein Jetztpunkt der leit vor dem anderen ausgezeichnet. ist nicht die Angabe des Wielange. was ich sage: . dessen 5tadien in der Beziehung des Friiher und 5păter zu­ einander stehen. In drei 5tunden ist es zwolf. als 5păter das 5păter eines Fruher. so ist das erste.« Die Zeit jetzt da ich auf die Uhr sehe: Was ist dieses Jetzt? Jetzt. jetzt da etwa hier das Licht ausgeht. des Wieviel der gegenwărtig flieJ3enden leit. mehr hinsichtIich seines Ablaufens im Jetzt als hin­ sichtlich des Wieviel seiner Dauer. sondem die jeweilige (lO) Fixierung des Jetzt.. Geht man mit der Uhr auf ein Geschehen zu. 30 Minu­ ten seitdem das geschah.

ci fixarea de fiecare dată a unui "acum". Fiind un "acum". cînd mă uit la ceas. acum. Timpul este măsurabil doar dacă este constituit ca omogen. primul lucru pe care-l spun este: "Acum e ora nouă. Peste trei ore se face 12" . Fiecare "mai devreme" şi "mai tîrziu" poate fi determinat pornind de la un "acum" care. omogen. iar ca "mai tîrziu" este un "mai tîr­ ziu" al unui "mai devreme". Timpul este timpul de acum. nici un punct temporal al lui "acum" nu este privilegiat în raport cu altul. cînd lumina serii păleşte. Cînd scot ceasul. a cantităţii unui timp ce se scurge în prezent. Timpul este ast­ fel o desfăşurare ale cărei stadii se raportează unele la altele în calitatea lor de "mai tîrziu" şi de "mai devreme". cînd fac lucrul acesta.Prin aceasta. el este un "mai devreme" posibil al unui "mai tîrziu". el însuşi. Ce este acest "acum"? Acum. Determinarea primordială pe care o realizează de fiecare dată ceasul nu este indicarea unei durate. Acest timp este peste tot acelaşi. însă. este arbitrar. Cînd ne rapor­ tăm la un eveniment cu aj utorul ceasului. sînt treizeci de minute de cînd s-a întîmplat cutare lucru. ceasul exprimă evenimentul mai mult în privinţa tre­ cerii lui prin acest "acum" decît în ce priveşte mărimea duratei s ale. Ce este 21 .

inquam. ab der Geist selbst die Zeit sei. et cum i1Iae praeterierint manet ipsam metior praesentem. Und in unserem Miteinander wăren wir die Zeit . Bin ich das Jetzl. affectionem quam res praetereuntes in te faciunt. »In te. der es sagt? Mit oder ohne ausdruckliche Uhr? Jetzt abends.uber das Jetzt? Bin ich das Jetzt? Ist jeder Andere das Jetzt? Dann wăre die Zeit ja ich selbsl. In te. non eas quae praeterierunt ut fieret: ipsam metior. und jeder Andere wăre die Zeit. oder nur der.keiner und jeder. die naturliche Uhr des Wechsels von Tag und Nacht. Und Augustinus hat die Frage hier stehen gelassen. die sich das menschliche Dasein von jeher zugelegt hal. tempora metior. diese Nacht heute: Hier stoj3en wir auf eine Uhr. anime meus. noii tibi obstrepere turbis a ffectionum tuarum.und Sonnenuhren? VerfUge ich uber das Sein der Zeit und meine ich im Jetzt mich mit? Bin ich selbst das Jetzt und mein Dasein die Zeit? Oder ist es am Ende die Zeit selbst die sich in uns die Uhr anschafft? Augustinus hat im XI. morgens. We/che Bewandtnis hat es damit daj3 mensch­ liches Dasein sich eine Uhr angeschafft hat schon vor al/en Taschen. Buch seiner Canfessianes die Frage bis hierher getrieben. tempora metior. noii mihi abstrepere: quad est. cum tempora 22 .

Şi laolaltă am fi timpul . tempora metior. affectionem. în această noapte. Care este semnificaţia faptului că existenţa uma­ nă şi-a procurat un ceas care precedă toate ceasu­ rile de buzunar şi cele solare? Dispun eu oare de fiinţa timpului şi prin "acum" mă am în ve­ dere şi pe mine? Sînt eu însumi acest "acum" şi existenţa mea este timpul? Sau. inquam. In te. quam res praetereuntes in te faciunt. Sînt eu acest "acum". non eas quae praeterierunt 23 . et cum illae praeterierint. timpul însuşi este cel care şi-a creat în interio­ rul nostru acest ceas? În cartea a XI -a a Confe­ siunilor.nici unul dintre noi şi fiecare. sau sînt doar cel care îl rosteşte? Cu sau fără ceas propriu-zis? Acum. Augustin a dezvoltat această problemă. seara. tempora me­ tior. astăzi: avem de-a face aici cu un ceas pe care existenţa umană şi l-a procurat dintotdeauna. anime meus. pînă la urmă. noIi mihi obstrepere: quod est. ajungînd să se întrebe dacă nu cumva sufletul însuşi este timpul. manet. ceasul natu­ ral al alternanţei dintre zi şi noapte. ipsam metior praesentem. dimineaţa. Şi Întrebarea lui s-a oprit aici: "In te.acest "acum" ? Dispun eu de acest "acum" ? Sînt eu acest "acum"? Este altul acest "acum"? Atunci chiar eu însumi aş fi timpul şi oricare altul ar fi timpul. noIi tibi obstrepere turbis affectionum tuarum.

Confessiones. messe ich. es. sage ich immer wieder. Tomus 1. 27. wenn ich die Zeit messe. post Lovaniensium theolo­ gorum recensionem. welche varubergehen. das wir als menschIiches Leben kennen. wenn mit Dasein gemeint ist das Seiende in seinem Sein. Die Befindlichkeit messe ich in dem gegenwartigen Da­ sein. das Seien­ de. p. Editio novissima. Parisiis 1841. emendata et auctior. «5 (I l ) In Paraphrase: "In dir. In dir. Liber XI. das jeder van uns in 5 Augustinus. Kamme dir selbst nicht in den Weg durch die Verwirrung dessen. dieses Seiende in der JeweiJigkeit seines Seins. was die Zeit seL hat unsere Betrachtung auf das Dasein verwiesen. 823 sq. Sancti Aurelii Augustini opera omnia. dich messe ich. Kamme mir nicht mit der frage in die Quere: Wie denn das? Verleite mich nicht dazu. cap. resp. sa ich die Zeit messe.metiar. nicht die Dinge. Mein Mich-befinden selbst ich wiederhale. die varubergehend be­ gegnenden Dinge bringen dich in eine Befindlich­ keit die bleibt wahrend jene verschwinden. das wir jeder selbst sind. mein Geist messe ich die Zeiten. 24 . 36. van dir wegzu­ sehen durch eine falsche frage. daj3 sie erst entstUnde. was dich selbst angehen mag. accurante Migne. messe ich die Zeit.« Die frage nach dem.

ut fieret: ipsam metior. 36. Sanctii Aurelii Augustini opera omnia.5" Ceea ce înseamnă. Nu te pune în calea ta însuţi făcînd confuz ceea ce te poate privi chiar pe tine însuţi. repet. Î nsăşi situarea afectivă în care mă aflu o măsor. atunci cînd măsor timpul". resp. o spun tot mereu. Parisiis 1841. Editio novissima. în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. Î ntrebarea privitoare la ce este timpul ne-a condus către o considerare a Dasein-ului. eu măsor timpul. Confessiones. s întem fiecare dintre 5 Augustinus. cap. p. Nu mă face să mă îndepărtez de tine printr-o falsă întrebare. parafrazînd: "Î n tine. ce este propriu fiinţei s ale. măsurîndu-te. suflete al meu. post Lovanien­ sium theologorum recensionem. 25 . Î n tine. Nu mă întreba cum vine asta. dacă prin Dasein înţelegem fiinţarea în fiinţa sa pe care o cunoaştem ca viaţă umană. cum tempora metior. 823 sq. lu­ crurile întîlnite în trecere te aduc într-o s ituare afectivă care rămîne. în timp ce ele dispar. 27. adică acea fiinţare care. Liber XI. măsor eu timpurile. Tomus 1. Situa­ rea afectivă e cea pe care o măsor în prezent. accurante Migne. emen­ data et auctior. nu lucrurile care trec pentru ca această situare afecti­ vă să se nască. eu măsor timpul.

eine solche Antwort zu gewinnen. Aber der Frage nach der leit liegt daran. Aber bedurfte es dieser umsUindlichen O berle­ gung.der Grundaussage trifft: [ch bin. so daj3 an ihm. Die Naturzeit als loogst bekannte und besprochene hat bislang den Boden fUr die Explikation der leit abgegeben.. Die Aussage . Dieses Seiende ist in der Jeweiligkeit a[s meiniges.[ch bin" ist die eigentliche Aussage vom Sein. und daran. um auf das Dasein zu stoj3en? Genugte nicht der Hinweis. daj3 die Akte des Bewuj3tseins. was die leit ist ablesbar werden kann. einen moglichen lusammenhang dessen. vom Cha­ rakter des Daseins des Menschen. daj3 (12) aus ihr die verschie­ denen Weisen des leitlichseins verstandlich wer­ den. was die eigentliche leitlichkeit ist von aHem Anfang an sichtbar werden zu lassen. was selbst nicht durch die leit bestimmt ist? Es ist ein Umweg. Es muj3te dann ge- 26 . Sollte das menschliche Sein in einem ausgezeichneten Sinne in der leit sein. was in der Zeit ist mit dem. . so muj3 dieses Dasein charakterisiert werden in den Grund­ bestimmungen seines Seins.auch dann. die see­ lischen Vorgange. in der leit sind. wenn diese Akte sich auf etwas richten.

Această fiinţare este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ca "de fiecare dată al meu". desigur. pe care fiecare dintre noi o are în ve­ dere în enunţul fundamental "eu sînt". Însă întrebarea privitoare la timp e intere­ sată să obţină un astfel de răspuns încît. de o cale ocolită. pornind de la el. Î nsă era nevoie de această reflecţie complicată pentru a aj unge la Dasein ? Nu era suficient să spunem că actele conştiinţei. o posibilă legătu­ ră a ceea ce este în timp cu ceea ce constituie tem­ poralitatea propriu-zisă. ca unul ce a fost încă de multă vreme cunoscut şi discutat. Enun­ ţul "eu sînt" este adevăratul enunţ despre fiinţă. că procesele s ufle­ teşti sînt în timp . şi aceasta într-un sens privilegiat. şi o interesează să facă vizibilă. a servit pînă acum ca bază pentru explicarea timpului. D acă fiinţa umană se află în timp. el însuşi.chiar şi atunci cînd aceste acte sînt îndreptate către ceva care. astfel încît din ea să poată fi descifrat ce anume este timpul. despre caracterul de Dasein al omului. de la bun început.noi înşine. nu este determinat de timp? E vorba. să devină inteligibile diferitele moduri ale faptului-de-a-fi-temporal. S-ar putea atunci ca tocmai faptul27 . atunci acest Dasein trebuie caracterizat în determinările fundamentale ale fiinţei sale. Timpul natural.

des Erledigens. namlich auch so. Das Dasein als dieses In-der-Welt-sein ist in eins damit Mit-einander-sein. vergleichenden Bestimmens. 2. miteinander sein in der Weise des Fur-einander-seins. mit Anderen sein: mit An­ deren dieselbe Welt dahaben. Das menschliche Leben ist nicht irgendein 5ubjekL das irgendein Kunst­ stltck machen muj3. des Befragens. aber auch der Betrachtung.rade sein. Dasein als In-der-Welt-sein meint: in der Weise in der Welt sein. daj3 Zeitlichsein . daj3 dieses 5ein besagt: mit der Welt umgehen. einander begegnen. bei ihr verweilen in einer Weise des Ver­ richtens. des Bewerkstelligens. wie ein 5tein da isL der keine Welt da hat und besorgt.recht verstanden die fundamentale Aussage des Daseins hinsichtlich seines 5eins sei. Das Dasein ist das 5eiende. Das In-der-Welt­ -sein ist charakterisiert als Besorgen. um in die Welt zu kommen. Aber dieses Dasein ist zugleich Vorhandensein fUr Andere. das charakterisiert wird als In-der-Welt-sein. des betrachten­ den. 28 . 1. Aber auch so bedarf es einer vor­ gangigen Anzeige einiger Grundstrukturen des Da­ seins selbst.

al interogării. 2. fie în modul contemplării. Dasein-ul este fiinţarea caracterizată ca fapt­ de-a-fi-în-lume. ca fapt­ de-a-fi-în-Iume. Viaţa umană nu este ceva pre­ cum un subiect care trebuie să facă cine ştie ce artificiu pentru a veni în lume. al îndeplinirii sau rezolvării a ceva. Dasein-ul. Dar şi în acest caz este necesară o indi­ care preliminară a cîtorva structuri fundamen­ tale ale Dasein-ului însuşi. 29 . Dasein-ul.să constitu­ ie enunţul de bază al Dasein-ului cu privire la fiinţa sa.de-a-fi-temporal. a fi laolaltă în sensul de a-fi-unul-pentru-altul. înseamnă: a fi în lume în asa fel încît acest fapt de a fi să însemne: a avea mereu de-a face cu lumea. 1.înţeles corect . ca fapt-de-a-fi-în-Iume. de a fi cu ceilalţi. Faptul-de-a-fi-în-Iume este carac­ terizat ca preocupare. al determinării contemplative şi comparative. a zăbovi în preajma ei în­ tr-un anume mod. Însă acest Dasein este totodată pentru ceilalţi o simplă-prezenţă. a deţine împreună cu alţii aceeaşi lume. este tot­ odată fapt-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul. a-l întîlni pe celălalt. aşa cum este prezentă o piatră care nu deţine o lume şi care nu se preocupă de vreo lume. fie al executării.

das sich bestimmt als »Ich bin". als was es sich nimmt. Es ist je eigenes und als eigenes jeweiliges. Im Sprechen spielt sich vorwiegend das ln-der-Welt-sein des Menschen ab. Es sagt aus. das sie miteinander Dahaben. liegt jeweils die Selbstauslegung der Gegenwart. Im Miteinandersprechen. ist das Sprechen. Das Dasein ist ein Seiendes. hat eine ausgezeichnete Seinsbestim­ mung. wie das Dasein in seiner Welt liber die Weise des Umgangs mit seiner Welt sprichL ist mitgegeben eine Selbst­ auslegung des Daseins. FUr das Dasein ist die Jewei1igkeit des »Ich bin" konstitutiv. Die Grundweise des Daseins der Welt.( 13) 3. Dasein ist also ebenso primăr. SoH dieses Seiende in seinem Seinscharakter bestimmt wer- 30 . die in diesem Gesprăch sich aufhălt. Miteinander in der Welt sein. in dem. Das wuj3te schon Aristoteles. auch mein Dasein. was man so herumspricht. Sprechen ist voll gesehen: sich aussprechendes mit einem Anderen iiberetwas Sprechen. 4. als was das Dasein jeweilig sich selbst versteht. In dem. als Miteinan­ der sie haben. wie es In-der-Welt-sein ist.

ca propriu. Vorbirea văzută în totalitatea ei: ca vorbire care se exprimă pe sine atunci cînd vorbeşte cu altul despre ceva. Prin urmare.3 . 31 faptul-de-a-fi-în-Iume. faptul-de-a-fi-în-lume al omului. În vorbirea unuia cu celălalt. în acel ceva despre care se stă de vorbă este cuprin­ să de fiecare dată o explicitare de sine a prezen­ tului în care are loc această con-vorbire. în lumea sa. Dasein-ului îi este constitu­ tiv fap tul-de-a-fi-de-fiecare-dată al acestui "eu sein-ul sînt". ca ce anume se con­ sideră el pe sine.acest fapt are o determinare ontologică privilegiată. vor­ beşte despre modul în care se îndeletniceşte cu această lume a sa este implicată dintru început o explicitare de sine a acestui D as e i n . Dacă această fiinţa­ re trebuie determinată în caracterul său de fiinţă. El este de fiecare datăpropriu şi. Acest lucru era cunoscut dej a de Aris­ totel. 4. A fi unul laolaltă cu altul în lume. Dasein-ul este o fiinţare care se determină pe sine ca "eu sînt". asa cum este el în Da­ sein-ul meu. este primordial şi . cu precădere. În felul în care Dasein-ul. în sensul de a o avea laolaltă . Dasein-ul. el este de fiecare dată. Modul fundamental în care există lumea pe care Dasein-urile o deţin lao­ laltă este vorbirea. Felul în care el vorbeşte ne arată cum anume se înţelege Da­ de fiecare dată pe sine. În spaţiul vorbirii are loc.

Mea res agitur. Alle Grundcha­ raktere mussen sich 50 in der Jeweiligkeit als der je meinigen zusammenfinden. ist aJs solches zumeist ein Seiendes. Was er ist und wie er ist das ist niemand: keiner und doch alle miteinander. 5. man besorgt. Keiner ist in der Alltăglichkeit er selbst. das die Mb­ glichkeit des » Ich bin« ist. Dieser Niemand. ist das "Han«. von dem wir selbst in der Alltaglichkeit ge­ lebt werden.den. man ist damr. bin ich mein Dasein zumeist und durchschnittlich nicht selbst. In der Hartnăckigkeit der I1errschaft dieses Man liegen die Mbglichkeiten meines Daseins. sondern die Anderen. Alle sind nicht sie selbst. Ein Seiendes. dem es in seinem al\tăglichen undjeweiligen In-der­ Welt-sein aur sein Sein ankommt. Sofern das Dasein ein Seiendes ist das ich bin. und zugleich bestimmt ist als Mit-einander-sein. Wie in aJlem Spre­ chen uber die Welt ein Sichaussprechen des Daseins uber sich selbst liegt 50 ist alles besorgende Um- 32 . und aus dieser Einebnung heraus ist das »Ich bin« mbglich. 50 ist von der Jeweiligkeit als der je meinigen nichl zu abstrahieren. Das 50 charakterisierte Seiende ist ein solches. das man ist. ich bin mit den Anderen und die Anderen mit den Anderen ebenso. Man sagt (14) man hbrt. 6.

Toate caracterele fundamentale trebuie să se re­ găsească astfel în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. înteles ca "de fiecare dată al meu". se aude. cel mai adesea. şi aceştia. eu sînt cu ceilalţi. se optează pentru ceva.nu trebuie făcut abstracţie de faptul-de-a-fi-de­ fiecare-dată care este "al meu". se dă curs unei preocupări. În măsura în care Dasein-ul este o fiinţare care sînt eu însumi şi totodată este determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iaolaltă-cu-altul. La fel cum în orice vorbire despre lume se află implicată o vorbire de­ spre sine a Dasein-ului. O fiinţare care este posi­ bilitatea lui "eu sînt" este ca atare. tot aşa orice îndeletni33 . Aceştia toţi nu sînt ei înşişi. Fiinţarea astfel caracterizată în al său fapt­ de-a-fi-în-Iume. de care sîntem noi Înşine trăiţi în cotidianitate. 6. Mea res agitur. este una preocupată de fiinţa sa. este impersonalul "se". eu însumi. 5. la rîndul lor. el Însuşi Nimeni nu este ceea ce el este şi aşa cum este: nici unul şi totuşi toţi laolaltă. eu nu sînt. în cotidianitate. Acest Nimeni. cotidian si de fiecare dată. Se spune. o fiinţare dominată de impersonalul "se". ci ceilalţi. cu alţii. În înverşunarea dominaţiei aces­ tui impers onal "se" rezidă posibilităţile Da­ sein-ului meu şi "eu sînt" este posibil pornind de la această nivelare. în primă instanţă şi la nivel mediu. Nimeni nu este.

gehen ein Besorgen des Seins des Daseins. in der das Dasein sich sl::lDst jeweils hat. nicht einmal aufzuweisen. ist nur eine be­ stimmte ausgezeichnete Weise. was man so uber das Dasein und das menschliche Leben uberlieferter Weise meint. Es befindet sich bei sich selbst. die 5elbstauslegung. Die Sorge um das Dasein hat jeweils das Sein in die Sor ge gestellt. 8. Das. dieses 5eiende sei 34 . womit ich umgehe. Durchschnittlich ist die Ausle­ gung des Daseins von der A1ltaglichkeit beherrscht. von der Tradition. wo­ mit es gemeinhin umgeht. wo­ ran mich mein Beruf kettet. von dem. vom Man. womit ich mich beschaftige. 7. Der primare Be­ zug zum Dasein ist nicht die Betrachtung. bin ich gewissermaJ3en selbst und darin spielt sich mein Dasein ab. Es trifft sich da selbst an. sondern das "es sein«. Das 5ich-erfahren wie das Uber-sich­ -sprechen. ( 15) In der Anzeige dieser 5einscharaktere ist alles unter die Voraussetzung gesteIlt. und doch hat sich das Dasein selbst. In der Durchschnittlichkeit des aIltaglichen Da­ seins Iiegt keine Reflexion auf das [ch und das 5elbst. wie es in der herrschenden Auslegung des Daseins bekannt und verstanden ist. Das Dasein ist als 5eiendes nicht zu bewei­ sen.

La nivelul mediu al Dasein-ului cotidian nu are loc nici o reflecţie asupra eului şi asupra sinelui. ca şi explicitarea de sine . vorbirea despre sine. Relaţia primordială cu Dasein-ul nu este observaţia. toate acestea sînt într-o anumită măsură eu însumi şi în toate acestea este în joc Dasein-ul Grija pentru Da s e in a situat de fiecare dată fiinţa în grijă.toate acestea reprezintă doar un anumit mod. în care Dasein-ul se deţine pe sine de fiecare dată. El se întîlneşte pe sine însuşi în cele cu care se îndeletniceşte de obicei. . de ceea ce se înţelege prin Dasein şi viaţă umană în mod tradiţional. presupunem înainte de toate că această fiinţare 35 meu. Cînd indicăm aceste caracteristici ale fiinţei sale. ca fiinţa re. este cunoscută şi înţeleasă în explicitarea dominantă a Dasein-ului. Dasein-ul. de care mă leagă mese­ ria mea. El se află la sine însuşi. 8. Acest ceva cu care mă îndelet­ nicesc. nu poate fi dovedit şi nici măcar nu poate fi în vreun fel vădit.cire de ordinu l preocupării este o preocupare de fiinţa Da s e in-ului. şi totuşi Dasein-ul se deţine pe sine. Experimenta­ rea de sine. unul aparte. aşa cum ea. 7. explicitarea Dasein-ului este dominată de cotidianitate. este dominată de impersonalul "se". de tradiţie. fiinţa. La nivel mediu. cu care mă ocup. ci în­ suşi "faptul-de-a-fi-acest-Dasein".

was seine Durch diese auJ3erste Mbglichkeit des Daseins ist das Dasein pri­ mar bestimmt. Aber nicht aus der Berufung darauf. was sie sind. Eine weit ernsthaftere Schwierigkeit als die. Die Veriegenheit der Daseinserfassung grundet nicht in der Begrenztheit. daJ3 wir gerade in dem Nicht-ausweichen vor der Verlegenheit uns in die Maglichkeit bringen. soli sichtbar gemacht werden.an ihm selbst fUr eine es auf sein Sein auslegende Forschung zuganglich. Unter anderem wurde die Bestimmung genannt: Das Dasein ist in der Jeweiligkeit. so zwar. in der alle vorgenannten Charaktere das sind. das erkannt wer­ den soli: in einer GrundmbgIichkeit seines Seins. Ist diese Voraussetzung richtig oder kann sie wankend gemacht werden? In der Tat. das Da­ sein in der EigentIichkeit seines Seins zu ăuj3erste Seinsmoglichkeit ausmacht. Die Eigentlichkeit als auJ3erste Mb­ gIichkeit des Seins des Daseins ist die Seinsbestim­ mung. sofern es ist. sondern in dem Seienden selbst. kommt diese Schwierigkeit. daJ3 menschliches Erkennen begrenzt ist. daJ3 psycholo­ gische 5etrachtung des Daseins ins Dunkle fUhrt. Die EigentIichkeit des Daseins ist das. Unsicherheit und Unvollkommenheit des Erkenntnisvermbgens. was 36 . ergreifen.

Însă nu din invocarea faptului că observarea psihologică a Da­ sein-ului ne conduce către un teritoriu obscur vine această dificultate.este accesiGilă. desigur. Impasul în care aj ungem atunci cînd încercăm să conce­ pem Dasein-ul nu are ca temei limitarea. Dasein-ul este determinat primordial. Autenticitatea. printre altele.aceea că tocmai neevitînd acest impas ne oferim posibilitatea de a s urprin­ de D a s e i n-ul în autenticitatea fiinţei sale. Este oare co­ rectă această presupoziţie s au ea poate fi clăti­ nată? Ea poate fi clătinată. în măsura În care el este ceea ce are 37 . A fost numită. Prin această posibilitate extremă a Dasein-ului. următoarea deter­ minare: Dasein-ul este În faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată. în ea Însăşi. ci fiinţarea Însăşi care trebuie cunoscută: acest impas Îşi are temeiul într-o posibilitate fundamentală a fiinţei Dasein-ului. este acea de­ terminare a fiinţei lui prin care toate caracterele mai înainte menţionate sînt ceea ce sînt. nesigu­ ranţa şi nedeplinătatea putinţei de cunoaştere. trebuie făcută vizibilă o difi­ cultate cu mult mai serioasă decît cea a cunoaş­ terii umane limitate . Autenticitatea Dasein-ului este ceea ce consti­ tuieposibilitatea extremă afiinţei sale. pentru o cercetare care îşi propune să-i expliciteze fiinţa. ca posibi­ litate extremă a fiintei Dasein-ului.

Wie aber soli dieses Seiende in seinem Sein er­ kannt werden. was es sein kann. wenn an­ ders die Jeweiligkeit als meinige festgehalten wer­ den solI. was noch nicht zuende ist. Darum vennag das Dasein der Anderen nicht Dasein im eigentlichen Sinne zu ersetzen. Wer sie durchstreicht. und ist es das. je Iănger man . (16) wenn es soweit ist. Vor diesem Ende ist es nie eigentlich. Am Ende. wovon er spricht. hat an seinem Thema das verloren. Vennag das Dasein der Anderen Dasein im eigent1i­ chen Sinne nicht zu ersetzen? Die Auskunft auf das Dasein Anderer. die mit mir waren und die zu Ende gekommen sind. ist es gerade nicht mehr.es sein kann. ist es je das meinige. Die Bestimmung ist an diesem Sein eine durchgăngige. Das Dasein des Anderen habe ich nie in der ursprunglichen Weise. bevor es zu seinem Ende gekom­ men ist? Bin ich doch mit meinem Dasein immer noch unterwegs. Je weniger man Eile haL sich von dieser Verle­ genheit unvennerkt fortzuschleichen. konstitutive. Einmal ist es nicht mehr. dann ist es nicht mehr. Es ist immer noch etwas. Sein Ende wăre ja das Nichts. ist eine schlechte Auskunft. der einzig angemesse­ nen Art des Habens von Dasein: den Anderen bin ich nie.

La sfîrşit. Cel care o anulează. este o falsă informaţie. cu Dasein-ul meu.putinţa să fie. Cu cît te grăbeşti mai puţin să treci peste acest impas fără a-l remarca şi cu cît zăboveşti mai mult 39 . care au fost cu mine şi care ş i-au atins sfîrşitul. De aceea. El este întotdeauna ceva care încă nu s-a sfîrşit. atunci el nu mai este. La un moment dat el nu mai este. el este de fiecare dată "al meu". întotdeauna "pe drum". Dar nu poate oare Dasein-ul celorlalţi să se sub­ stituie cu adevărat Dasein-ului ? Ceea ce aflu de­ spre Dasein-ul celorlalţi. înainte ca ea să-şi fi atins sfîrşitul? Eu sînt totuşi. Sfîrşitul său poate fi chiar Nimicul. Dasein-ul celor­ lalţi nu se poate substitui cu adevărat Dasein-ului. tocmai atunci el nu mai este. în ce priveşte tema sa. Dar cum poate fi cunoscută această fiinţare în fiinţa sa. şi cînd este acest sfîrsit. Înainte de acest sfîrşit el nu e niciodată cu adevărat ceea ce poate fi. una generală. în ce priveşte această fiin­ ţă. De­ terminarea numită este. acel ceva despre care vorbeşte. Eu nu detin nicicînd. dacă faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată trebuie păs­ trat ca "al meu". dacă a ajuns pînă acolo. acela a pierdut. Dasein-ul celorlalţi. constitutivă. în mod originar. în singurul mod adevărat de a deţine Dasein-ul: eu nu sînt nici­ cînd ceilalţi.

was am Dasein diese Schwierigkeit bereiteL zeigt es sich in seiner ăuj3er3ten M6glichkeit. weij3 um seinen Tod. was das Dilsein in der Zeit sei? Das Dasein. die jede andere Aussage an Gewij3heit und Eigentlichkeit uberragL ist die Aus­ legung auf seinen Tod. Was soll das fUr unsere frage. wenn es nichts von ihm wissen will. immer in der Jeweiligkeit des jemeinigen. ist nicht etwas. und diese Gewij3heit ist ihrerseits charak­ terisiert durch eine v61lige Unbestimmtheit. als bevorstehend aneignen kann. mein Tod. was die Zeit sei.dabei aushăIL um so deutlicher wird sichtbar: in dem. Was ist dieses: je den eigenen Tod haben? Es 40 . Das Dasein hat in sich selbst die M6glichkeit sich mit seinem Tod zusammenzufinden als der ăuj3er­ sten Maglichkeit seiner selbst. Diese ăuj3erste Seins­ m6glichkeit ist vom Charakter des Bevorstehens in Gewij3heit. und das auch dann. und (17) besonders fUr die nachste frage. die unbestimmte Oewij3heit der eigensten Moglichkeit des Zu-Ende-seins. wobei ein Ablaufszusammenhang einmal abschnappL sondern eine M6g1ichkeiL um die das Dasein so oder so weij3: die ău3 j erste M6glichkeit seiner selbsL die es ergreifen. Die Selbst­ auslegung des Daseins. Das Ende meines Daseins.

ştie de moartea sa chiar şi atunci cînd nu vrea să ştie nimic despre ea. Acea explicitare de sine a Dasein-ului. Această posibilitate extremă a fiinţei sale are caracterul a ceva care-i stă în faţă şi care este cert. cu atît devine mai clar următorul lucru: Dasein-ul ni se arată în posibilitatea sa extre­ mă tocmai prin acel ceva din el care naşte această dificultate. este explicitarea prin raport la moartea sa. ce este Dasein-ul în timp? Dasein-ul. Ce înseamnă a avea. ca posibilitate extremă a lui însuşi. aflat întotdeauna în faptul-de-fiecare-dată al lui "de fiecare dată al meu".în preaj ma lui. 41 . iar această certitudine. este certitudinea nedetermi­ nată a posibilităţii celei m ai proprii de a-fi-la­ sfîrşit. Sfîrşitul Dasein-ului meu sau moar­ tea mea nu este ceva care pune capăt desfăşurării unui proces. Dasein-ul are în sine însuşi posibilitatea de a se identifica cu moar­ tea sa. Dar ce semnificaţie au toate acestea pentru în­ trebarea noastră privitoare la ce este timpul şi în special pentru întrebarea care urmează. este caracterizată prin­ tr-o totală nedeterminare. pe care el o poate surprinde şi şi-o poate face a lui ca una ce îi stă în faţă. care depăşeşte în certitudine şi au­ tenticitate orice alt enunţ. ci este o posibilitate despre care Da­ sein-ul ştie cîte ceva: este posibilitatea extremă a lui însuşi. la rîndul ei.

Das Sein der Moglichkeit ist dabei immer die Moglichkeit so. einmal bin ich nicht mehr da bei den und den 42 . Um den Tod weij3 ich zumeist in der Art des zuruckweichenden Wissens. Dieses Vorbei. macht in diesem meinem Vorlaufen zu ihm eine Entdeck­ ung: es ist das Vorbei von mir. als zu welchem ich vorlaufe. Das Dasein hat selbst die Moglichkeit seinem Tod auszuweichen. Als dieses Vorbei deckt es mein Dasein auf als einmal nicht mehr da. aber ich denke nicht daran. Dasein sein. Als Daseinsauslegung hat es dieses Wissen gleich bei der Hand. daj3 sie um den Tod weij3. als menschliches Leben ist primăr Moglich­ das Sein der Moglichkeit des gewissen und dabei unbestimmten Vorbei. zumeist in dem Sinn: ich weij3 schon.ist ein Vorlaufen des Daseins zu seinem Vorbei als einer in Oewij3heit und vo/liger Unbestimmtheit be­ vorstehenden ăuJ3ersten Moglichkeit seiner selbst. diese Mă­ glichkeit seines Seins zu verstellen.

De altfel. este fiinţa posibilităţii săvîrşirii certe şi totuşi nedeterminate. ceea ce ştiu despre moarte mă face să fug de ea. trad). 43 . propria moarte? Este o pre-mer­ gere a Das e i n -uLui către săvîrşirea sa. Această cunoaştere. Dasein-ul deţine pînă şi po­ sibilitatea de a se eschiva în faţa morţii sale. desigur. Fiind o astfel de săvîrşire. Î n acest caz. avînd în minte expresia din limba română "s-a săvîrşit din viaţă". ca viaţă umană. este primordial fiinţă-po­ sibiLă. ca explicitare a Dasein-ului. cel mai adesea în acest sens: ştiu. însă nu mă gîndesc la asta. ce-i stă în faţă cu certitudine şi în depLină nedeterminare. Am tradus das Vorbei (care reprezintă substantivizarea unui adverb) cu "săvîrşire". Această săvîrşire înspre care eu pre-merg mă face. ea revelează Dasein-ul meu ca nemai­ fiind la un moment dat. expresia germană es ist vOI'bei asta şi înseamnă: "a trecut. este întotdeauna gata să îi mascheze această posi­ bilitate a fiinţei sale. Cel mai adesea.de fiecare dată. la un moment dat eu nu . s-a terminat. fiinţa posibilităţii este întotdea­ una posibilitatea astfel alcătuită încît ea ştie ceva despre moarte. Da­ sein-ul. să desco­ păr un lucru: că este săvîrşirea mea. înţeleasă ca posibiLitate extremă a lui însuşi. în această pre-mergere a mea către ea.'.. s-a sfîrşit" ( n.

Das Vorlaufen zu dem Vor­ bei ist das Anlaufen des Daseins gegen seine auj3er­ ste Mbglichkeit. kein Vorfall in meinem Dasein. Das Vorbei ist keine Bege­ benheit. bei den und den Menschen. Es ist ja sein Vorbei. bei diesen Eitel­ keiten. zu dem ich als dem meinigen ( 1 8) vorlaufen kann. das ihm zustbj3t und das es andert. 50fern das Vorlaufen zu dem Vorbei dieses im Wie der Jeweiligkeit festhălt. und zwar das eigen­ t1iche Wie meines Daseins. 44 . das sich ereignet.5achen. nicht ein Was an ihm. und sofern dieses »Anlaufen gegen« ernst ist wird es in diesem Laufen zuruckgeworfen in das Noch-dasein seiner selbst. Es ist das Zuruck­ kommen des Daseins auf seine Alltaglichkeit die es noch ist. Dieses Vorbei. wird das Dasein selbst sichtbar in seinem Wie. so zwar. Das Vorbei jagt alle Heimlichkeiten und Be­ triebsamkeiten auseinander. sondern das Wie meines Daseins schlechthin. sondern ein Wie. ist kein Was. Dieses Vorbei ist kein Was. diesen Winkelzugen und dieser Geschwatzig­ keit. das Vorbei nimmt alles mit sich in das Nichts. daj3 das Vorbei als eigentliches Wie auch die A lltaglichkeit in ihrem Wie aufdeckt.

voi mai fi în preajma acestor lucruri şi acestor oameni. ci pur şi simplu un "cum" . aruncat înapoi în pro­ priul lui "a fi încă". Dasein-ul însuşi devine vizibil în al său "cum". o repune într-un "cum" împreună cu tot ce-ea ce e preocupare ŞI acţIUne 45 . nu " ceva" care survine în el. revelează şi coti­ dianitatea în al său "cum" . nu este "ceva" . ea duce totul cu sine în Nimic. spre care eu pot pre-merge ca înspre una ce este a mea. a aces­ tor subterfugii şi a acestor palavre. Este revenirea Dasein-ului la cotidianitatea sa. CI un "cum ŞI anume adevaratu " cum cc · ce . Dasein-ul este. Este chiar săvîrşirea sa. în măsura în care pre-mergerea către săvîrşi­ re îl ţine în acel "cum" al faptului-de-a-fi-de-fie­ care-dată. în preaj ma acestor deşertăciuni. Să­ vîrşirea nu este o simplă întîmplare. şi în măsura în care acest " asalt" este serios. în care el este încă. astfel încît săvîrşirea. al Dasein-ului meu. propriu Dasein-ului meu. în această acţiune. Această săvîrşire. ca un "cum" autentic. nu este un accident în Dasein-ul meu. Da­ sein-uI ia cu asalt p osibilitatea sa extremă . Săvîrşirea vine să izgonească tot ceea ce mi-a fost familiar şi toate cîte am făcut. Această săvîrşire nu este v 1 " "ceva . care i se întîm­ plă şi care îl transformă. Prin pre-mergerea către săvîrşire.

Er zeigt zugleich: die Grundkategorie dieses Seien­ den ist das Wie . Alles Was und Sorgen und Planema­ chen bringt es in das Wie zuruck. Dieses ( 19) Vorlaufen ist nichts anderes rus die ei gent1iche und einzige Zukunft des ei genen Daseins. es sei formal. Das Dasein ist eigentlich bei ihm selbst es ist wahrhaft existent wenn es sich in diesem Vorlaufen hiilt. Der Vorlauf reij3t die Grund­ hinsicht an sich. das Dasein inmitten der Herr­ lichkeit seiner Alltaglichkeit in die Unheimlichkeit zu stellen. Er wuj3te vielleicht aus einer Vertraut­ heit mit dem Dasein selbst daj3 es das Wie ist. Erst den heutigen Propheten blieb es vorbehalten. Vielleicht ist es kein ZufalL daj3 Kant das Grund­ prinzip seiner Ethik so bestimmte. Im Vorlaufen ist das Dasein seine Zukunft so zwac 46 .ls Wie zurucknimmt.in ihrer Geschaftigkeit und ihrem Betrieb in di. daj3 wir sagen. Dieses Vorbei-von als das Wie bringt das Dasein unnachsichtig in seine einzige M6glichkeit seiner selbst laj3t es sich ganz allein auf sich selbst stellen. daj3 das Wie verdeckt wird. Dieses Vorbei vermag. unter die das Dasein sich stellt. Der Vorlauf ist sofern er die auj3erste M6glichkeit des Daseins ihm vorhalt der Grundvollzug der Daseinsauslegung. das Dasein so zu organisieren.

Toate grij ile şi planurile pe care ni le facem cu privire la "ceva". În plină dominaţie a cotidianităţii. El ştia pro­ babil. Dasein-ul este cu adevărat el însuşi. astfel 47 . Dasein-ul este viitorul său. totodată: categoria fundamentală a acestei fiinţări este acel "cum". este împlinirea fundamentală a explicitării Da­ sein-u lu i. Pre-mergerea aduce cu ea perspectiva fundamentală sub care se plasează Dasein-ul. Doar profeţii de azi au pri­ vilegiul de a organiza astfel Dasein-ul încît acest " cum" să fie acoperit. Ea arată. atunci cînd se menţine în această pre-mergere. Aceastăpre-mergere nu este altceva decît viitorul autentic şi unic al propriu lui D a s e in. în măsura în care ea îi păstrează Dasein-ului posibilitatea extremă. săvîrşirea le readuce în sfera acestui "cum". adu­ ce în chip brutal Dasein-ul în sfera unicei posi­ bilităţi a lui însuşi. dintr-o familiaritate cu Dasein-ul însuşi. În pre-mergere. Şi poate că nu din întîmplare Kant determină principiul fundamental al eticii sale în aşa fel încît să spunem despre el că este unul formal. este cu ade­ vărat existent. că acesta este un "cum". îl face să se sprijine întru totul numai pe sine. Această săvîrsire. această săvîrşire are putinţa să aşeze Dasein-ul în nefamiliaritate. Pre-mergerea.în ea. în calitatea ei de "cum".

Alles Gerede.daj3 es in diesem Zukunftigsein auf seine Vergangen­ heit und Gegenwart zuruckkommt . nicht in der Zeit. 48 . worin es sich hăIt. be­ griffen in seiner auj3ersten Seinsmoglichkeit. das. Das Dasein. alle Unrast. Das Zuruckkom­ men im Vorlaufen istja selbst das Wie des Besorgens. Keine Zeit haben heij3t. Im Vorlaufen mich hal­ tend bei meinem Vorbei habe ich Zeit. in dem ich gerade verweile. Dabei offenbart sich: der ursprungliche Um­ gang mit der Zeit ist kein Messen. Zukunftigsein gibt Zeit. Das 50 charakterisierte Zukunftigsein ist als das eigentliche Wie des Zeit­ lichseins die Seinsart des Daseins. alle Geschaftig­ keit. bildet die Gegenwart aus und Iăj3t die Vergangenheit im Wie ihres Gelebtseins wiederholen. Dieses Zuruckkommen kann nie das werden. in der und aus der es sich seine Zeit gibt. muj3 das jeweilige Dasein sich in seinem Vorlaufen halten. Auf die Zeit gesehen besagt das: das Grundpha­ nomen der Zeit ist die Zukunf t. was man langweilig nennt. ist die Zeit selbst. aller Larm und aIles Gerenne bricht zusammen. Um das zu se hen und nicht als interessantes Paradox zu verkaufen. die Zeit in die schlechte Ge­ genwart des Alltags werfen.

care ajunge să nu 49 . Orice vorbărie în care Dasein-ul se menţine. Această re­ venire nu poate nicicînd deveni ceva care este nu­ mit plictisitor.încît. Acel ceva asupra căruia revin prin pre-mergere este modul "cum" mă preocup de ceva în clipa de faţă. este modul autentic de a fi temporal. orice acti­ vitate. Menţinîndu-mă. o.rice larmă şi orice alergătură încetează brusc. prin pre-mergere. Dasein-ul. în această orientare a sa către viitor. A fi "orientat către vii­ tor". el revine la trecutul şi la prezentul său. Iar pentru a vedea acest lucru şi pentru a nu-l vinde ca paradox interesant. O dată cu aceasta ni se revelează faptul că raportarea ori­ ginară la timp nu este măsurarea. este timpul însuşi. aceasta înseamnă : feno­ menul fundamental al timpului este viitorul. este felul de a fi al Dasein-ului în care şi pornind de la care el îşi dă sieşi propriul timp. aceasta dă timp. în preajma săvîrşirii mele. orice agitaţie. astfel caracterizată. care se uzează. eu am timp. iar nu în timp. desăvîrşeşte prezentul şi reiterează trecutul asa " cum" a fost el trăit. trebuie ca Dasein-ul să se menţină de fiecare dată în pre-mergerea sa. A nu avea timp înseamnă a arunca timpul în falsul prezent cotidian. În ce priveşte timpul. conceput în p osibilitatea extremă a fiinţei sale. Această orientare către viitor.

Das Vorlaufen-zu falit in sich zusammen. sondern will gerade die unbestimmte Zeit bestimmen.was sich verbraucht was abgenutzt wird. daj3 es gerade die charakteristische Flucht vor dem Vorbei organisiert. Solches Fragen ist so wenig ein Vorlaufen zum Vor­ bei. sie k1am­ mern sich gerade an das Noch-nicht-vor oei. was es ist: unbestimmt und als unbestimmt gewij3. was mir m6glicherweise noch bleibt. weil sie ursprunglich keine Lange hat. weil Anfragen an das Vorbei im Sinne des Wie­ -Iange-noch und Wann gar nicht (20) beim Vorbei sind in der charakterisierten M6glichkeit. Das Fra­ gen ist ein Loskommenwollen vom Vorbei in dem. als das jetzt Gewisse. Dieses Fragen ergreift nicht die Unbe­ stimmtheit der Gewij3heit des Vorbei. wenn es verstanden wird als Frage nach dem Wann und Wie-Iange-noch des Vor­ bei. sie be­ schaftigen sich mit dem. Die Zeit wird nie lang. Die Je­ weiligkeit ist dadurch ausgezeichnet daj3 sie aus dem Vorlaufen in die eigentliche Zeit alle Zeit je­ weilig fUr sich hat. Das Zukunftigsein als M6glichkeit des Daseins als 50 . Das Vorlaufen ergreift das Vorbei als eigentliche M6glichkeit jedes Augenblicks.

se năruie atunci cînd e înţeleasă ca întrebare privitoare la un "cînd" şi la un "cît de mult încă" ale săvîrşirii. el de­ ţine pentru sine. Faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată este unul privilegiat prin aceea că. ci tocmai ea or­ ganizează fuga caracteristică din faţa săvîrşirii.mai fie de nici un folos. ele se ocupă cu ceea ce e posibil să-mi mai rămînă pînă la ea.. Între­ bîndu-ne în acest fel cu privire la săvîrşire. vrem să scăpăm de ea sub forma în care ea este : nede­ terminată şi. el nu are lungime. por­ nind de la pre-mergerea în timpul autentic. totuşi certă. Tim­ pul nu devine nicicînd lung.. ca ceea ce este cert acum. Faptul-de-a-fi-orientat-către-viitor. originar. ca p osibi51 . Pre-mergerea către. O asemenea interogare nu reprezintă cîtuşi de pu­ ţin o pre-mergere către săvîrşire. ca nedeterminată. Pre-mergerea surprinde săvîrşirea ca autentică posibilitate a fiecărei clipe. căci dacă abordăm săvîrsirea întrebîndu-ne "cît mai este" pînă la ea şi "cînd" survine ea nu mai avem cîtuşi de puţin de-a face cu săvîrşirea. toate aceste în­ trebări rămîn blocate tocmai în spaţiul a ceea ce nu este încă săvîrşire. în sensul posibilităţii caracterizate . deoarece. orice timp . ci vrea să determine tocmai timpul nedeterminat. de fiecare dată. Acest mod de a ne întreba nu surprinde caracterul nedeter­ minat pe care îl are certitudinea săvîrşirii.

ja sogar sie messend mit der Uhr. dieses mit der Zeit rechnende Dasein sagt stăn­ dig: ich habe keine Zeit. 50 wird zugleich sichtbar. das mit der Zeit rechnet. Verrăt es damit nicht sich selbst in ( 2 1 ) dem. was es mit der Zeit macht. Das Dasein rechnet und fragt nach dem Wieviel der Zeit. Was ist mit diesem Fragen als dem die Zeit verlie­ renden? Wohin kommt die Zeit? Gerade das Dasein. Nur wenn ich sage: die Zeit zu berechnen hat die Zeit eigentlich keine Zeit. mit der Uhr in der Hand lebt. daj3 die Frage nach dem Wieviel der Zeit. ist daher nie bei der Zeit in der Eigentlichkeit. 50 ist dies eine angemessene Aussage. Doch haben wir das Dasein. 50fern es ja selbst die Zeit ist? Die Zeit verlieren und 52 .jeweiligen gibt Zeit weil es die Zeit selbst ist. kennengelernt als mit der Zeit rechnend. wenn auch nur der năchst alltăg­ lichen von Tag und Nacht. daj3 diese Frage der Zeit unangemessen bleiben muj3. 50 fragend nach dem Wann und Wieviel verliert das Dasein seine Zeit. Das Dasein ist da mit der Uhr. Wielange und Wann. das selbst die Zeit sein 501 1 . sofern die Zukunftig­ keit eigentlich die Zeit ist.

numai atunci avem de-a face cu un enunţ adecvat. dacă ea e una ce pierde timpul ? De unde vine timpul ? Dasein-ul care îşi face calcule în privinţa timpului şi care trăieşte cu ceasul în mînă. Dasein-ul calculează şi se întreabă privitor la un "cît de mult" al timpu­ lui şi de aceea el nu se raportează nicicînd în mod autentic la timp. Dasein-ul îşi pierde timpul. îşi face calcule în pri­ vinţa timpului. ca unul ce tre­ buie el însuşi să fie timpul. în măsura în care orientarea către viitor este cu ade­ vărat timpul. e cel care dă timp. Întrebîndu-se astfel. tocmai acest Dasein ce supune timpul cal­ culului spune întruna : "n-am timp " . în măsura în care chiar el însuşi este timpul ? Să 53 . Oare nu se trădează el pe sine prin ceea ce face cu timpul. că întrebarea privitoare la un "cÎt de mult" al timpului. Şi totuşi am văzut că Dasein-ul. Ce se întîmplă în cazul acestui mod de interogare. al zilei şi al nopţii. totodată. privitor la un " cînd" şi la un "cît de mult" . trebuie să rămînă inadecvată în ce priveşte timpul. Astfel devine vizibil. Numai atunci cînd spun : "timpul nu are timp să măsoare timpul" . ba chiar îl măsoară cu ajutorul ceasului. căci el este timpul Însuşi. ne­ mijlocit. chiar dacă numai pe acela. la durată şi la un "cînd" .litate a Dasein-ului de fiecare dată. Dasein-ul este ceea ce este atunci cînd foloseşte ceasul.

so begegnet ihm die leit selbst die je das Dasein isL aber ist als Gegenwart. sondern die lukunft die sich die Gegenwart selbst als die 54 . Das Dasein ist auch in der Gegenwart seines Besorgens die voile leit so zwar. Das Dasein f1ieht vor dem Wie und hăngt sich an das jeweilige gegenwărtige Was. was mir noch bleibt noch bleibt als Gegenwart.sich dazu die Uhr anschaffen ! Bricht hier nicht die Unheimlichkeit des Daseins auf? Die Frage nach dem Wann des unbestimmten Vorbei und uberhaupt nach dem Wieviel der leit ist die Frage nach dem. das Dasein ist seine Gegenwart. was in der Welt begegnet begegnet ihm als im Jetzt sich aufhaltend. daJ3 es die lukunft nicht los wird. Alles. Das Besorgen als Aufgehen in der Gegenwart ist gleichwohl als Sorge bei einem Noch-nicht das erst in der Sorge darum erledigt werden solI. Die Zukunft ist jetzt das. Die leit in das Wieviel brin­ gen besagt: sie als Jetzt der Gegenwart nehmen. worin die Sorge hăngt nicht das eigentiiche Zukunftigsein des Vorbei. Nach dem Wieviel der leit fragen heiJ3t in dem Besorgen eines gegenwărtigen Was aufgehen. was es besorgt. Das Dasein ist das.

Preocuparea. dar ca prezent. cea privitoare la un "cît de mult" al timpului sînt întrebări privitoare la ceea ce îmi mai rămîne pînă la această săvîrşi­ re. este la fel de bine şi grij ă de ceva care încă nu este şi care abia prin grija pentru el urmează a fi realizat. Tot ceea ce el întîlneşte în lume este întîlnit ca menţinîndu-se în sfera lui "acum" . în genere. 55 .care este de fiecare dată Dasein-ul. A aduce timpul în sfera acestui "cît de mult" înseamnă a-l considera ca un "acum" al prezentului. ca disoluţie în prezent. astfel. A te întreba privitor la timp prin "cît de mult" în­ seamnă a te pierde în sfera preocupării de "ceva" prezent. Dasein-ul este prezentul său. Dasein-ul fuge de "cum" şi se agaţă de un "ce" prezent de fiecare dată. Viitorul este acum acel ceva în care se află suspendată grij a. la ceea ce îmi mai rămîne ca prezent. ci viitorul pe care prezentul însuşi şi-l configurează ca fiind al său. nu este faptul-de-a-fi­ orientat-către-viitorul săvîrşirii. el întîlneşte timpul însuşi . Dasein-ul este acel ceva de care el s e preocupă . Da­ sein-ul este timpul deplin şi atunci cînd se află în prezentul preocupării sale. astfel încît viitorul nu dispare.pierzi timpul şi pentru asta să-ţi procuri ceasul ! Nu răzbate aici toată stranietatea Dasein-ului ? Întrebarea privitoare la un "cînd" al săvîrşirii nedeterminate şi.

weil das Dasein die leit in der Frage nach dem Wieviel im vorhinein lang gemacht hal. In der Alltaglichkeit begegnet das Weltgesche­ hen in die leit. daj3 es sagl.ihrige ausbildet weil das Vorbei als die eigentliche Zukunft nie gegenwartig werden kann. diesem Dasein wird die leit plotzlich lange. Der Alltag lebt mit der Uhr. 56 . Die leit wird leer. es hatte die Zukunft ergriffen in der 50rge um die Menschheitsentwicklung und Kul­ tur etc. so ware sie das Nichts. zum nachsten Jetzt. Ware sie das. als im Jetzt der gegenwartigen Welt aufgehend. was es besorgt. Die Zukunftigkeit. wahrend das standige luruckkommen im Vorlaufen auf das Vorbei nie langweilig wird. Das Dasein mochte. daj3 es sich von der eigentlichen lukunftigkeit fortgeschlichen hal. ist solche von Gnaden der Gegenwart. es sagt: jetzt. will es so wenig wahrhaben. daj3 standig Neues in die eigene Gegenwart begeg­ net. Dem Dasein als Gegenwart-sein. von jetzt bis dann. uberdrussig. Und das Dasein. (22) Das Dasein als besorgende Gegenwart halt sich bei dem aur. in der die 50rge hangt. das nie Zeit hal. den Tag auszufUllen. Es wird uberdrLis­ sig im Was. das besagt: das Besorgen kommt ohne Ende auf das Jetzt zuruck. in die Gegenwart.

timpul îi devine dintr-o dată lung. ca fapt-de-a-fi-prezent care nicicînd n-are timp. Da­ sein-ului. atunci ea ar fi Nimicul. Iar Dasein-ul. se men­ ţine în preajma acelui ceva de care el se preocupă. El se satură de acel "ceva" de care se preocupă. nu vrea cîtuşi de pUţin să admită că el a ieşit din sfera autentic ei orientări către viitor. se satură să aibă toată ziua de-a face cu el. ca prezent ce se preocupă. petrecută în pre-mergerea către săvîrşire. ca unul ce se pierde în "acum" -ul lumii prezente. Dasein-ul coti­ dian trăieşte folosindu-se de ceas. Dacă ar fi astfel. în prezent.căci săvîrşirea. el spune : " acum". 57 . ca viitor autentic. nicicînd nu poate deveni prezentă. prin întrebarea sa privitoa­ re la "cît de mult". "de acum pînă atunci" . şi aceasta în­ seamnă : preocuparea revine fără sfîrşit la "acum" . este ceea ce ea este graţie prezentu­ lui. Timpul se goleşte. căci Dasein-ul a făcut dinainte ca timpul să fie lung. în vreme ce revenirea perma­ nentă. adică pînă la următorul "acum" . în care este sus­ pendată grija. Dasein-ul doreş­ te ca în propriul prezent să întîlnească perma­ nent ceva nou. nicicînd nu devine plictisitoare. Dasein-ul. pentru cultură etc. ci afirmă că ar fi surprins viitorul prin grija pentru evoluţia omenirii. În cotidianitate survenirea lumii este întîlnită în timp. Orientarea către viitor.

Wenn ich mit der Uhr das (23) zukunftige Eintreffen eines Ereignisses bestimme. von dem. Die Uhr. die mit diesen Phănomenen zusammenhăngen. Das Dasein ist in der AIltăglichkeit nicht das Sein. bestimmt als Miteinandersein. die man hal. Wir treffen in der Geschichtsforschung relevante. besagt zu­ gleich: gefUhrt sein von der herrschenden Auslegung. sondem bestimme das Wielange meines 58 . die das Dasein von sich selbst gibt. Und demnach ist das Dasein die Zeit. Die Uhr zeigt uns das Jetzl. jede Uhr zeigt die Zeit des Miteinander­ -in-der-Welt-seins. dann meine ich nicht die Zukunfl. des Generationszusammenhangs. das man ist. was 105 ist: die Strbmung. in der man miteinander ist: die » JI1an«-Zeit. was Mode ist: niemand. von der Mode. die keiner ist. aber keine Uhr zeigt je die Zukunft und hat je Vergangenheit gezeigt. von den Strbmungen. vielmehr ist die AIltăglichkeit des Daseins dasjenige Sein. von dem. was man meint. Alles Zeit­ messen besagt: die Zeit in das Wieviel bringen. das ich bin.Dasein. das. aber noch ganz ungeklărte Phănomene wie das der Generationen.

toate acestea avînd legătură cu fenomenele de­ scrise mai sus. înseamnă totodată : a fi condus de explicitarea dominantă pe care Dasein-ul o oferă asupra lui însuşi . adică nimeni. Ceasul. producerea unui eveniment viitor. Orice măsurare a timpului înseamnă o reducere a timpului la un "cît de mult" . dar nici un ceas nu ne arată vreodată viitorul şi nu ne-a arătat vreodată trecutul. o modă. dar cu totul ne clarificate. În cotidianitate. Ceasul ne arată un "acum". de tot ceea ce este trecător : un "curent". care "se" deţine de către fiecare. de modă. întîlnim feno­ mene relevante. ci determin cît anume mai am 59 .Dasein-ul. determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iao­ laltă-cu-altul. fiecare ceas arată timpul propriu faptului-de-a-fi-unul-laolaltă-cu­ altul-în-Iume. de curente. În cuprinsul cercetării istorice. ci dimpotrivă. cotidia­ nitatea Dasein-ului este acea fiinţă care este im­ personalul "se". Cînd determin. al legăturii între generaţii. care de fapt nu reprezintă pe nimeni. Şi. prin urmare. Dasein-ul este acel timp în interiorul căruia "a fi" înseamnă "a fi unul laolaltă cu altul". Dasein-ul nu este fiinţa care sînt eu. de ceea ce se are în vedere. în sensul impersonalului "se" : este timpul impersonalului "se" . pre­ cum acela al generaţiilor. eu_ nu am în vedere viitorul. cu ajutorul ceasu­ lui.

AIles Geschehen­ de roJIt aus endlbser Zukunft in die unwiederbring­ liche Vergangenheit. Zukunft als unbestimmte Noch-nicht-Gegenwart: Vergangen­ heit ist unwiederbringlich. an der Naturzeit abzunehmen. ein Nach­ einander. Zukunft unbestimmt. Daher spricht die Alltaglichkeit von sich als das. die eine Uhr zuganglich machL ist als gegenwar­ tige gesehen. Die Nicht-Umkehrbarkeit begreift in sich. An dieser Auslegung ist ein Doppeltes charakte­ ristisch: 1 . sondem vorkommend und daseiend begeg­ nen sie als durch eine Gegenwart hindurchlaufend. von dem gesagt wird: der Richtungssinn ist ein einziger und nicht umkehrbar. Dann ist die Zeit schon als Gegenwart ausgelegt Vergangenheit ist interpretiert als Nicht-mehr-Gegenwart. was die Zeit sei. in das hinein die Natur standig begegneL Die Ge­ schehnisse sind in der Zeit das heiJ3t nicht: sie ha­ ben Zeit. die Nicht-Umkehrbarkeit 2. die standig durch das Jetzl roUl. was diese Expl ikation noch von der eigentIichen Zeit erha- 60 . dann ist das vuv das flETPOV fur Vergangenheit und Zukunft. Diese Gegenwartszeit wird expliziert als Ablaufs­ folge.jetzt Wartens bis zu dem besagten JetzL Die Zeit . die Homo­ genisierung auf Jetztpunkte. Wenn versucht wird.

de aşteptat pînă la " acum" -ul de care vorbesc. ci că. por­ nind de la timpul naturii. iar viitorul este nedeterminat. viitorul ca un ceva nedetermi­ nat. ce anume este timpul. petre­ cîndu-se şi fiind prezente. Două lucruri sînt caracteristice pentru această explicitare : 1. Dacă încercăm să vedem. De aceea cotidianitatea vorbeşte denre ea însăşi ca despre ceva în interiorul căruia este întîlnită permanent natura. atunci vuv serveşte ca JlE'tpOV pentru trecut Şl Vll­ tor. ele sînt întîlnite doar în ce priveşte trecerea lor printr-un prezent. 1reversibilitatea cuprinde în sine tot ceea ce această explicare mai poate capta din timpul au61 . Timpul pe care un ceas ni-l face accesibil este văzut ca timp prezent. Acest timp prezent este explicitat ca succesiune care trece p ermanent printr-un "acum" . trecutul este interpretat ca ceea-ce-nu­ mai-este-prezent. 2. omogenizarea la nivelul punctelor lui "acum". Evenimentele sînt în timp. ceea ce nu înseamnă că ele posedă timp. O succesiu­ ne despre care se spune : sensul său este unic şi ireversibil. Timpul este atunci dintru început explicitat ca prezent. ireversibilitatea. care nu este încă prezent : trecutul nu mai poate fi adus înapoi. Tot ceea ce survine se desfăşoară por­ nind din viitorul infinit către trecutul ce nu mai poate fi adus înapoi în prezent.

weil sie uberhaupt nicht in der Zeit sind. y. Die Be­ stimmung der Zeit in ihrer Nicht-Umkehrbarkeit grun­ det darin. die 8 nach der 7. Die Zahlen sind nicht fruher oder spăter. In der Zahlenreihe zum Beispiel ist die 3 vor der 4. (24) Die Homogenisierung ist eine Angleichung der Zeit an den Raum. an schlechthinnige Prăsenz. Die 3 ist deshalb aber nicht fruher als die 4. 62 . Das bleibt ubrig von der Zukunftigkeit als Grundphănomen der Zeit als Dasein. Diese Be­ trachtung sieht von der Zukunft weg in die Ge­ genwart und aus dieser Iăuft die Betrachtung der fliehenden Zeit in die Vergangenheit nach. alle Zeit in eine Gegenwart aus sich fortzudrăngen. die Tendenz.schen kann. nicht Weisen der Zeitlichkeit. �'Torin sich die Zeit noch zu Worte meldet worin sie einer endgultigen Mathematisierung widersteht. Fruher und Spăter sind ein ganz bestimmtes Vorher und Nachher. Vorher und Nachher sind nicht notwendig Fruher und Spăter. Das ist das einzige. z. Sie wird v611ig mathematisiert zu der Koordinate t neben den Raumkoordinaten x. daj) die Zeit vorher umgekehrt wurde. Sie ist nicht umkehrbar. je zu ihrem ursprunglichen Sinn zu gelangen. Ist einmal die Zeit als Uhrzeit definierL 50 ist es hoffnungslos.

" Înainte" şi "după" nu sînt în mod necesar "mai devreme" si "mai tîrziu". cu prezenţa pur şi simplu . Aceasta e tot ce mai rămîne din orientarea către viitor. În şirul numerelor. Timpul este pe de-a-ntregul matematizat şi devine coordonata t alături de coordonatele spaţiale x. Nu­ merele nu sînt " mai devreme" sau "mai tîrziu". 8 este după 7. nu se mai poate spera să ajungem la sensul său originar. z. El nu este reversibil. "Mai devreme" şi "mai tîrziu" reprezintă un "înainte" şi un "după" cu totul determinate. este tendin­ ţa de a împinge întregul timp într-un prezent. pornind de aici. făcîndu-1 să iasă astfel din sine. Omogenizarea este o asimilare a timpului cu spaţiul. Acest mod de a vedea pleacă de la viitor către prezent şi urmăreşte. y. Însă aceasta nu face ca 3 să fie "mai devreme" deCÎt 4. Determina­ rea timpulUl în ireversibilitatea sa are ca temei fap­ tul că dinainte timpul a fost inversat. deoarece ele nu sînt CÎtuşi de puţin în timp. Acesta este singurul fel în care timpul mai ajunge să se exprime şi în care el mani­ festă rezistenţă faţă de o matematizare definiti­ vă. 3 este înaintea lui 4. de pildă. timpul ce se scurge către trecut. O dată timpul definit ca timp al ceasului.tentic. ca fenomen fundamental al timpului înţeles ca Dasein. ele nu sînt moduri ale temporalităţii. 63 .

der in der Gegenwart seiner B etriebsam­ keiten sich aufhalt. Die Jeweiligkeit ist konstitutiv. hat sie nur eine andere Ge­ genwart . Sie verliert sich im Stoff . Wei! diese Geschichte und leitiichkeit der Gegenwart gar nicht an die Vergan­ genheit herankommt. Das ist die Vergangenheit der Gegenwart des Alltags. was las war. ist unerschopflich . sie ist unwiederbring­ lich. Das Dasein ist das meinige in seiner Eigentlichkeit nur als mogliches. Die Betrach­ tung dessen. nur verstanden werden kann. Iiegt im Dasein selbst. wenn sie mit der eigentlichen leit des lukunftigseins des Vorbei konfrontiert wird. Was das Dasein van der leit sagt spricht es van der AlItaglichkeit her. die in der Gegen­ wart (25J aufwachst sieht in ihr nur unwiederbring­ Iiche Betriebsarnkeit: das. Das Dasein ist zu­ meist da in der Alltaglichkeit welche selbst aber als die bestimmte leitlichkeit die vor der lukunftig­ keit fluchtig ist.Daj3 aber die leit zunachst und zumeist sa de­ finiert wird. Das Dasein als in seiner Gegenwart hăngend sagt: die Vergangenheit ist das Vorbei. Vergangenheit bleibt sa lange einer Ge- 64 . was l as war. Darum sieht das Dasein als sa bestimmte Gegenwart das Vergangene nicht. Die Betrachtung der Geschichte.

Însă faptul că timpul, în primă instanţă şi cel mai adesea, este astfel definit, acest fapt ţine de Dasein-ul însuşi. Faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată este unul constitutiv. Dasein-ul, în autenticitatea sa, este "al meu" doar ca unul posibil. Dasein-ul este cel mai adesea în cotidianitate, care ea însăşi nu poate fi însă înţeleasă decît ca acea tempora­ litate determinată ce fuge din faţa orientării către viitor atunci cînd este confruntată cu timpul au­ tentic al faptului-de-a-fi-orientat-către-viitor, propriu săvîrşirii. Tot ceea ce Dasein-ul spune despre timp, el spune pornind de la cotidianita­ te. Dasein-ul, ca unul ce este prins în prezentul său, spune : "trecutul este săvîrşirea, el nu mai poate fi adus înapoi" . Acesta este trecutul văzut în raport cu prezentul cotidianului care se menţi­ ne constant în prezentul activităţilor sale. De aceea, Dasein-ul, determinat astfel ca prezent, nu vede ceea ce a trecut. Reflecţia asupra istoriei, foarte răspîndită în clipa de faţă, vede în aceasta doar o acţiune ce nu mai poate fi adusă înapoi în prezent, vede în ea doar ceea ce a trecut. Reflecţia asupra a ceea ce a trecut este inepuizabilă. Ea se rătăceşte în materialul pe care îl cercetează. Căci această istorie şi temporali­ tatea prezentului nu se apropie deloc de trecut, ci are de-a face doar cu un alt prezent. Trecutul ră65

genwart verschlossen, als diese, das Dasein, nicht selbst geschichtlich ist. Das Dasein ist aber geschicht­ lich an ihm selbsL sofern es seine Moglichkeit ist. Im Zukunftigsein ist das Dasein seine Vergangenheit; es kommt darauf zuruck im Wie. Die Weise des Zu­ rUckkommens ist unter anderem das Gewissen. Nur das Wie ist wiederholbar. Vergangenheit - als ei­ gentliche Geschichtlichkeit erfahren - ist alles andere denn das Vorbei. Sie ist etwas, worauf ich immer wieder zuruckkommen kann. Die heutige Generation meinl, sie sei bei der Ge­ schichte, sie sei sogar uberlastet mit Geschichte. Sie jammert uber den Historismus - Jucus a non
Jucendo.

Es wird etwas Geschichte genannl, was

gar nicht Geschichte ist. Weil alles in Geschichte aufgehe, musse man, so sagt die Gegenwart, wieder zum Obergeschichtlichen kommen. Nicht genug, daj3 das heutige Dasein sich in die gegenwărtige Pseudogeschichte verloren hal, es muj3 auch den letzten Rest ihrer Zeitlichkeit (d.i. des Daseins) dazu benutzen, um sich ganz aus der Zeil, dem Dasein, fortzustehlen. Und auf diesem phantastischen Wege zur Obergeschichtlichkeit soli die Weltanschauung gefunden werden. (Das ist die Unheimlichkeit die die Zeit der Gegenwart ausmacht. ) Die gemeine Daseinsauslegung droht mit der Ge­ fahr des Relativismus. Aber die Angst vor dem Re66

mîne inaccesibil unui prezent atîta vreme cît acesta, adică Dasein-ul, nu este el însuşi istoric. Însă Da­ sein -ul este în el însuşi istoric, în măsura în care el este posibilitatea sa. În faptul-de-a-fi-orientat­ către-viitor, Dasein-ul este trecutul său ; el re­ vine la acest trecut la nivelul lui "cum" . Un mod de a reveni astfel este, printre altele, conştiinţa. Doar acest " cum" este reiterabil. Trecutul - ex­ perimentat ca istonCltate autentică - este orice altceva, dar nu săvîrşire. Este ceva la care eu pot p ermanent revent. Generaţia actuală crede că se află în plină isto­ rie, crede chiar că e împovărată de istorie. Ea se plînge de istorism - lucus a non lucendo. Este numit istorie ceva care nu este cîtuşi de puţin istorie. Cum totul se dizolvă în istorie, ar trebui, spune prezentul, să se ajungă din nou la supra­ istoric. Nu-i de ajuns că Dasein-ul din zilele noas­ tre s-a pierdut în pseudoistoria prezentă, el trebuie să folosească şi ultimul său rest de temporalitate (adică de Dasein) pentru a se furişa cu totul în afara timpului, adică a Dasein-ului. Şi pe acest drum fantasmatic către supraistoricitate urmează a fi aflată o "concepţie despre lume" . ( Aceasta este stranietatea timpului prezent. ) Explicitarea curentă a Dasein-ului ameninţă cu pericolul relativismului. Însă teama de relativism
67

Das Dasein ist nicht die Zeit. 68 . In diesem Vorlaufen bin ich die Zeit eigentlich. Das Dasein ist immer in einer Weise seines moglichen Zeit­ Iichseins. zukiinf tig zu sein.lativismus ist die Angst vor dem Dasein. Das Dasein ist die Zeit die Zeit ist zeitlich. Die Zugangsmăglichkeit zur Oeschichte griin­ det in der MogIichkeit. was Geschichte ist. geschichtlich zu sein. Îst seine Moglichkeit im Vorlaufen zu diesem Vor­ bei. Phi­ losophie wird nie dahinterkommen. Das Dasein ist sein Vorbei. nach der es eine Oegen wart jeweils versteht. Das ist der er ste Satz aller Hermeneutik. was es heij3t.und sie ist keine Tautologie. solange sie Geschichte als Betrachtungsgegen­ stand der Methode zergliedert. das die Geschichtlichkeit selbst ist. sondern die Zeitlich­ keit. Zusammenfassend ist zu sagen: Zeit ist Dasein. Vergangen­ heit als eigentliche (26) Geschichte ist wiederholbar im Wie. Dasein ist meine Jeweiligkeit. Die Grundaussage: die Zeit ist zeitlich ist daher die eigentlichste Bestimmung . Er sagt etwas liber das Sein des Daseins. Das Ratsel der Ge­ schichte Iiegt in dem. und sie kann die Jeweiligkeit im Zuklinftigen sein im Vorlaufen zum gewissen aber unbestimmten Vorbei. weil das Sein der Zeitlichkeit ungleiche Wirklichkeit bedeutet.

ca istorie autenti­ că. În această pre-mergere eu sînt cu adevărat timpul. trebuie spus : timpul este Dasein-ul. este.este teama de Dasein. atîta timp cît o fărîmiţează. timpul este temporal. în faptul-de-a-fi-orientat-către­ viitor. Enunţul funda­ mental : "timpul este temporal". luînd-o ca obiect de observaţie al unei metode. Dasein-ul nu este timpul. ci temporalitatea. Î n rezumat. de aceea. Da­ sein-ul este timpul. poate fi reiterat în registrul lui "cum" . Acesta este principiul prim al oricărei hermeneutici. eu am 69 . Dasein-ul este săvîrşirea sa. El spune ceva despre fiinţa Dasein-ului. Filozofia nu va afla nicicînd ce este isto­ ria. dar ne­ determinată. cea mai proprie determinare a lui . pre-mergerea către o săvîrşire certă.şi nu o tautolo­ gie. Trecutul. este posibilitatea sa în pre-mergerea către această săvîrşire. Enigma istoriei re­ zidă în ceea ce se numeşte "a fi istoric". care este istoricitatea însăşi. Dasein-ul este faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată al meu şi acesta poate fi. Dasein-ul este întotdeauna într-un mod al posibilului său fapt-de-a-fi-temporal. Posi­ bilitatea de acces la istorie are ca temei posibilitatea potrivit căreia un prezent înţelege de fiecare dată săfie orientat către viitor. căci fiinţa temporalităţii este o realitate deo­ sebită.

daJ3 sie alle gleich macht. das. das im Durchschnittlichen ist es selbst.h. Inwiefern aber ist die leit als eigentliche das Individuationsprinzip. im Vorlaufen wird es sichtbar als die einzige Diesma­ ligkeit seines einzigen Schicksals in der M6glichkeit seines einzigen Vorbei. leit ist zeitlich. von wo aus das Dasein in der (27) Jeweilig­ keit ist? Im lukunftigsein des Vorlaufens wird das Dasein. in eine M6glichkeit bezug­ lich der keiner ausgezeichnet ist. dann klărt sich erst recht auf. in das Wie. Die leit ist sinnlos. was die uberlieferte Aussage von der leit meint wenn sie sagt: die leit ist das rechte principium individuationis. Sie individuiert so. sie schlăgt alles Sich-heraus-nehmen nieder. Diese Individuation hat das EigentUmliche. Im lusarnmensein mit dem Tode wird jeder in das Wie gebracht das jeder gleichmăJ3ig sein kann. als Ge­ genwartszeit und Naturzeit.habe ich leit. Sofern die leit je meinige ist gibt es viele leiten. d. in dem alles Was zerstăubt. Das versteht man zumeist als nicht umkehrbare Sukzession. daJ3 sie es nicht zu einer Individua­ tion kommen lăJ3t im Sinne der phantastischen Her­ ausbildung von Ausnahmeexistenzen. 70 . Wird die leit so als Dasein verstanden.

ca unul autentic. principiul individuaţiei. Prin legătura sa cu moartea. prin pre-mergere el devine vizibil ca unic fapt-de­ a-fi-de-astă-dată al unicului său destin în posibi­ litatea unicei sale săvîrşiri. Dar în ce măsură este timpul. este adus în sfera unei posibilităţi în raport cu care nici unul nu este privilegiat . este adus în registrul lui "cum". timpul pre­ zentului şi timpul natural. Un singur timp este ceva fără sens . aflat la nivel mediu.timp. abia atunci se clarifică cu adevărat ce anume are în vedere enunţul tradiţional despre timp atunci cînd spune : "timpul este adevăratul principium individuationis" . Dasein-ul. timpul este temporal. Cînd timpul este astfel înţeles. Ea individualizează în aşa fel încît face toate asemenea. Cel mai adesea. fie­ care este adus în registrul lui "cum". Această individuaţie are particularitatea că nu dă curs unei individua­ ţii în sensul de creaţie ireală de existenţe excep­ ţionale . În măsura în care timpul este de fiecare dată al meu. ea frînge orice pornire a ceva de a deveni excepţie. în interiorul căruia oricare "ce" se pulverizează. prin aceasta se înţelege o succesiune non-reversibilă. anume ca Da­ sein. fiecare poate fi în egală măsură acest "cum" . 71 . propriu pre-mergerii. există mai multe timpuri. adică acel ceva de la care pornind Dasein-ul este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ? În faptul-de­ a-fi-orientat-către-viitor. devine el însuşi .

sandern wieder­ halen wir die frage. 72 . zeitlich wiederhalen. die immer ein Was besagt. erwachsen aus einer Vertrautheit mit der Sache selbst die Sicherheit des angemesse­ nen Umgehens mit der Sache. Um dem Seinscha­ rakter dessen. was hier Thema ist zu entsprechen. dann darf man sich nicht vareilig an eine Antwart hăngen (das und das ist die Zeit). das Wichtigste sei die rechte 7ratbE1U. die ursprungliche Sicherheit in einer Sache. Was geschah mit der frage? Sie hat sich gewandelt. Aristateles pflegte aft in seinen Schriften einzuschărfen. Wenn nachgefragt wird. Was ist die Zeit? wurde zur frage: Wer ist die Zeit? Năher: sind wir selbst die Zeit? Oder nach năher: bin ich meine Zeit? Damit kamme ich ihr am năchsten. Die Zeit ist das Wie. Wir wallen die frage. dann ist mit ihr alles ernst gewarden. was die Zeit sei. Sehen wir nicht auf die Antwart.Zum Schluj3 eine Probe auf die Geschichtlichkeit und die Mbglichkeit zu wiederhalen. Dann wăre Dasein fraglichsein. mussen wir van der Zeit zeitlich reden. Alsa ist salches fragen die angemes­ senste Zugangs. (28 ) und wenn ich die Frage recht verstehe. was die Zeit sei.und Umgangsart mit der Zeit als mit der je meinigen.

Pentru a co­ respunde caracterului de fiinţă a ceea ce serveşte aici ca temă. trebuie să vorbim temporal despre timp. în scrierile sale. ci să repetăm în­ trebarea. să sublinieze faptul că cel mai important lucru este o corectă rrmoEÎa. şi mai exact : sînt eu timpul meu ? Cu aceasta m-am apropiat cel mai mult de el şi. Cînd ne întrebăm ce este timpul. iată o probă a istoricităţii şi a posibilităţii reiterării. anume siguranţa unei îndeletniciri adecvate cu lucrul. Mai exact : sîn­ tem noi înşine timpul ? Sau. Prin urmare. 73 . Ce s-a întîmplat cu întrebarea ? S-a mo­ dificat. dacă înţeleg corect întrebarea. Să nu privim către răspuns. atunci o dată cu ea totul devine serios.Pentru a încheia. Aristotel obişnuia ade­ sea. întrebarea "Ce este timpul ? " a devenit întrebarea "Cine este timpul ? " . sigu­ ranţa originară în privinţa unui lucru. născută din­ tr-o familiaritate cu lucrul însuşi. ca la unul ce este "de fiecare dată al mell' : Dasein-ul este atunci cel problematic. nu trebuie să ne agăţăm grăbiţi de un răs­ puns ( de genul "asta sau asta este timpul" ). Să repetăm temporal Întrebarea ce este timpul. ase­ menea interogare este modul cel mai adecvat de a accede şi de a mă raporta la timp. Timpul este un "cum" . care să conţină mereu un "ce" .

are la bază două note luate după această conferinţă.Postfaţa editorului german Textul publicat mai sus. 74 . �eferitoare la această cores­ pondenţă. elaborată în acelaşi an. ai căror autori nu-i cunoaştem. ela­ borată în anul 1 924. Manuscrisul conferinţei nu s-a păstrat. intitulată tot Conceptul de timp . au fost preluate mai tîrziu de Heidegger în paragraful 77 din Fiinţă şi timp. ţinută de Martin Heidegger în luna iulie 1 924 la Societatea Teologică din Mar­ burg. ea urmează să apară în volumul 64 al Edi­ ţiei complete. Cele două texte corespund în mare parte. Anumite părţi din capitolul 1 al lucrării (intitulat Problematizarea lui Dilthey şi tendinţa funda­ mentală a lui Yorck). Probabil că însuşi Hei­ degger l-a distrus după terminarea lucrării cu ace­ laşi nume. Lucrarea a fost ocazionată de lec­ tura corespondenţei dintre Wilhelm Dilthey şi contele Yorck von Wartenburg. publicată în 1 923. al conferinţei Con­ ceptul de timp. Textul conferinţei pe care îl prezentăm aici tre­ buie deosebit de lucrarea mai cuprinzătoare.

Conferinţa începea astfel : Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" vid. ca perspectivă posi­ bilă pentru o discuţie asupra timpului. metodologic. deci că ş tim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeajuns. altceva decît aci. teologul 75 . atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eterni­ tate şi. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credin­ ţă. Astfel. dacă Dumnezeu este eternitatea. trebuie să rămînă în mod ne­ cesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dum­ nezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întrebarea sa. Ce este timpul ? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate.Într-o notă de subsol din capitolul III al lucră­ rii (intitulat Da 5 e in şi temporalitate). atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utilizată. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. atunci maniera de a privi timpul. Astfel. punc­ tul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de Ia eternitate Ia timp. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustificat dacă presupunem că punctul de plecare numit mai sus ne este disponi­ bil. cea de care tocmai am vorbit. prin urmare. Heidegger trimite la conferinţa cu acelaşi nume şi reprodu­ ce pasajul introductiv al acesteia după cum ur­ mează : "Anumite lucruri din capitolul următor au fost comunicate într-o conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg în luna iulie a anului 1 924.

Iar această expunere îşi are centrul de greutate în temporalitatea autentică a Dasein-ului. prin care Heidegger trimite la con­ ferinţa Conceptul de timp ( "Anumite lucruri din capitolul următor. şi. acest sfîr­ şit fiind cel care face posibilă putinţa autentică de a fi a Dasein-ului. structurile Dasein-ului nu sînt evidenţiate decît în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru expunerea temporalităţii Da­ sein-ului. credinţa creştină în ea însăşi cînd a venit plinirea vremii ». teologia tratea­ ză despre existenţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teologie.a petrecut în timp . despre fiinţa temporală a omului în rela­ ţia sa cu eternitatea. existenţa sa nu este întemeiată prin cre­ dinţă. În al doilea rînd. ") ne permite să tragem con­ cluzia că ceea ce el a comunicat pentru prima dată public în conferinţă nu reprezintă stadiul final al cercetărilor sale legate de problematica timpu­ lui. . În primul rînd. Filozoful nu trebuie să se raporteze la ceva care s . Î n conferinţă. « crede. aflată în pre-mergere către sfîrşitul său. dacă ne aducem bine aminte. Î n conferintă. teologia are de-a face cu timpul în mai multe privinţe. evidenţierea 76 .un timp despre care se spune : « în vremea aceea » . Cînd se întreabă privitor la timp.este adevăratul specialist în ce priveşte timpul.. el este hotărît să înţeleagă timpul pornind de la timp." Dej a prima frază a notei citate din lucrarea cu acelaşi nume.

timpul serveşte la sepa77 . De aceea.şi astfel printr-o problemati­ că ce corespunde tipului natural de problematizare teologică . aceea privitoare la sensul fiinţei în genere. secţiune ce nu a mai fost scrisă) rămîne în afara intenţiilor limitate ale con­ ferinţei. Conferinta nu ne dă nici o informatie dacă Heidegger dis unea în vara anului 1 924 d e planul complet sau parţial al lucrării sale de că­ pătîi. astfel delimitat şi culmi­ nînd cu evidenţierea putinţei autentice de a fi a Dasein-ului pornind de la temporalitatea origi­ nară a Dasein-ului . Scopul conferinţei. care urma să fie tratată prin "Explicarea timpului ca orizont transcendental al întrebării privitoare la fiinţăcc sub titlul de Timp şi fiinţă ( adică secţiu­ nea a treia a primei părţi.se menţine în cadrul celor două sec­ ţiuni publicate din lucrarea Fiinţă şi timp (din anul 1 927). Problematica centrală a lucrării Fiinţă şi timp. conferinţa nu ne oferă un punct de sprijin şi o bază adecvată pentru a discuta dacă ea este o "formă originarăCC a capodoperei Fiinţă p şi timp.structurilor existentiale ale Dasein-ului este si ' ea pusă în sluj ba ac�stui scop. elaborată de Heidegger începînd cu anul 1 923. trebuie să ne amintim că încă din conferinţa de abilitare din anul 1 9 1 5. Discutînd geneza problematicii din lucrarea Fiinţă şi timp. Conceptul de timp în ştiinţa istoriei.

cea despre Ontologie.1 922. urmînd acest fir căIăuzitor. Introducere în cercetarea fenome­ nologică. In cuprinsul ei.Interpretarea dată într-un moment sau altul fenomenului timp de­ vine astfel un punct de referinţă ce trădează sen­ sul pe care îl are fiinţa în diferitele ontologii. un concept mai originar al timpului. Interpretări fenomenologi­ ce la Aristotel. Heidegger arată că în ontologia occidentală tra­ diţională.. ontologia tradiţio­ nală. situaţia fenomenologic-herme­ neutică a unei problemati ci asemănătoare.rarea regiunilor de fiinţă. . din semestrul de vară al anului 1 923. Astfel. amintită mai devreme. ţinută în semestrul de iarnă 1 92 1 . urmăreşte să clarifice di­ mensiunea istorică a acestei problematici prin­ tr-o discuţie asupra temporalităţii şi istoricităţii celui ce întreabă. a Dasein-ului. formulează explicit întrebarea privitoare la sensul de fiintă al fiintării si discută. Hermeneu­ tica facticităţii. tematica celei de-a treia secţiuni din 78 . Prele­ gerea freiburgheză timpurie. sensul fiinţei a fost interpretat pornind de la timp." Obţinînd. pe calea temporalităţii Dasein-ului. şi totodată de a supune destrucţiei. ca si ulti­ ma prelegere fr�iburghe� ă. Lucrarea ce poartă titlul Conceptul de timp. se iveşte atunci pentru filozofie sarcina de a interpreta din nou sensul fiinţei. natura şi istoria. întemeiată de greci. pornind de la acest concept de timp mai originar.

Fiinţă şi timp. intitulată Timp şi fiinţă. de asemenea nepublicată. ne oferă cîteva lămuriri preliminare cu privire la planul complet al capo­ doperei Fiinţă şi timp. o dată cu ea. Conceptul de timp. din care nu au ajuns să fie publicate în 1 927 decît primele două secţiuni ale primei părţi. care ar fi trebuit să poar­ te titlul : Trăsăturile fundamentale ale unei destruc­ ţii fenomenologice a ontologiei pe firul căIăuzitor alproblematicii temporalităţii. este dej a prefigurată şi. tematica părţii a doua. Iulie 1 989 HARTM UT TIETJEN . Lucrarea din anul 1 924.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful