MARTIN HEIDEGGER (26.09.1889-26.05. 1976). Unul dintre cei mai importanţi filozofi ai secolului XX, provenit din Şcoala feno­ menologică întemeiată de Husserl. Studii de teologie (1909 -1911) şi filozofic (1911-1913) la Freiburg. Devine Privatdozent la Freiburg în anul 1915. Între 1923 şi 192 8 predă la Uni­ versitatea din Marburg, fiind chemat apoi la Freiburg ca succesor al lui Edmund Husserl. Între 1933-1934 este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i apoi reproşată ca implicare în politica naţional-so­ cialistă. Rămîne profesor Ia Freiburg pînă în anul 1945, cînd primeşte interdicţie, din par­ tea ocupanţilor francezi, de a desfăşura acti­ vitate didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, "coliba" sa din Muntii Pădurea Neagră devine un loc vizitat de nu�eroşi in­ telectuali francezi. Acest fapt îi va asigura o reală posteritate filozofică în Franţa. Profesor emeritus în anul 1949. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und leit/Fiinţă şi timp (1927). Alte texte majore : Ce este metafizi­

ca? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre" umanism" (1947), Introdu­ cere în metafizică (1953).

MARTIN HEIDEGGER

Der Begriff der Zeit
Vortrag vor der Marburger Theologenschaft, Juli 1924

Conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg, iulie 1924

Conceptul de timp
Ediţie bilingvă
Traducere din germană de CĂTĂLIN CIOAB Ă


HUMANITAS
BUCUREŞTI

(Filozofie.5 cm -. Colecţia [Ph].: 115 DER BEGRIFF DER ZEIT: VOR TRAG VOR DER MARBURGER THEOLOGENSCHAFT. M. pentru prezenta versiune românească ISBN 973-50-0133-0 MARTIN HEIDEGGER . 2000 80 p. 33) ISBN 973-50-0133-0 I. JULI 1924 © Max Niemeyer Verlag Tubingen 1989 © HUMANITAS.: Cătălin Cioabă Bucureşti: Hu manitas. iulie 1924 I Martin Heidegger. Cătălin (trad. 2000. 16.C oper ta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale HEIDEGGER.) 14(430) Heidegger. MARTIN Conceptul de timp: conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg. trad.. Cioabă.

"libertatea" cu care frazele germane au fost uneori redate în limba română.re compus după notele auditorilor lui Heidegger ( ef. cititorul are astfel posibilitatea să-şi lămurească înţelesul uneia s au alteia dintre frazele deseori scurte şi în primă instanţă greu de interpretat care alcătuiesc conferinţa de faţă. Credem însă că această formulă de traducere este efectiv mai profitabilă în cazul de faţă. editat de Hartmut Tietjen. însoţit de originalul german ( cu pagi­ naţia ediţiei originale între paranteze drepte). Max Niemeyer Verlag Tu­ bingen. 1989. într-o formă mult mai apropia­ tă de limbajul obişnuit. de aceea. Postfaţa editorului german) sînt motivele pentru care îl prezentăm într-o ediţie bilingvă. Forma lacunară şi structura rezumativă a aces­ tui text .Notă asupra ediţiei Traducerea de faţă s-a realizat după volumul Der Begrif f der Zeit. Traducerea pe care o oferim a căutat să "îm­ blînzească" într-o anumită măsură ariditatea aces­ tui text pe care autorul nu l-a autorizat în forma lui ultimă. înlesnind considerabil lectura - 5 . Poate surprinde.

Cititorul român va avea astfel în curînd la dispoziţie lucrarea de căpătîi a lui Heidegger şi cele două "schiţe" care au precedat-o. CĂTĂLIN CIOABĂ . într-un volum separat. De Launay. încercînd să urmărim pas cu pas calea pe Heideg­ ger o străbate. Am consultat. De asemenea. 1983. din semestrul de vară 1925. socotită a fi "şan­ tierul lui Sein und Zeit" . în curs de publicare se află şi traducerea prelegerii mar­ burgheze Prolegomena zur Geschichte des Zeit­ begriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp.textului. apă­ rută în Le Cahier de L'Herne. de asemenea. care urmează să apară în scurt timp în traducere românească. am socotit necesar să ofe­ rim. Heidegger. Această conferinţă a fost numită de către co­ mentatori "forma originară" a lucrării Sein und Zeit (1927). traducerea france­ ză a lui Michel Haar şi Marc B. De asemenea. un comentariu al aces­ tei conferinţe extrem de dense în conţinutul ei.

Der Begriff der Zeit Conceptul de timp .

nicht versteht die Nachfrage nach ihm. Da­ mit sind Ausgang und Weg dieser Nachfarschung vargezeichnet: van der Ewigkeit zur Zeit. Was ist die Zeit? Wenn die Zeit ihren Sinn findet in der Ewigkeit dann muj3 sie van daher verstanden werden. das ad. Wenn der Zugang zu Gatt der Glaube ist und das Sich-einlassen mit der Ewigkeit nichts an­ deres als dieser Glaube. Diese Frage­ stellung ist in Qrdnung unter der Varaussetzung. sallte GaU die Ewigkeit sein. Sallte die Ewigkeit etwas anderes sein als das leere Immersein. dann mlij3te die z uerst nahegelegte Art der Zeitbe­ trachtung sa lange in einer Verlegenheit bleiben. aIsa die Ewigkeit kennen und hinreichend verstehen.(5) Die falgenden Uberlegungen handeln van der Zeit. aIs sie nicht van Gatt weij3. daj3 wir liber den vargenannten Ausgang verfligen. dann wird die Philasaphie die Ewigkeit nie haben und diese sanach nie als 8 .

atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. Ce este timpul? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate.Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. cea de care tocmai am vorbit. trebuie să rămînă în mod necesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dumnezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întreba­ rea s a. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credinţă. prin urmare. deci că ştim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeaj uns . atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eternitate şi. Astfel. 9 vid. dacă Dumnezeu este eter­ . atunci maniera de a privi timpul. punctul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de la eternitate la timp. altceva decît aEl. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustifi­ cat dacă presupunem că punctul de plecare nu­ mit mai sus ne este disponibil. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" nitatea.

sie 50 zu verstehen . sie in der rechten Weise I Gal. Theologisch . ". 4. vgl.. 15. wie man h6rt zu einer Zeit. 1. ferner Eph. das in der Zeit geschah.kann die Behandlung der Zeit nur den Sinn haben. Fragt der Philosoph nach der Zeit. GoU selbst braucht keine Theologie. hat es die Theologie mehrfach mit der Zeit zu tun. So ist denn der Theologe der rechte Sach­ kenner der Zeit. dann ist er entschlossen. seine Existenz ist nicht durch den G1auben begrundet. die Zeit aus der Zeit zu verstehen bzw. aus dem UEi. Zweitens 5011 der christliche G1aube an ihm selbst Bezug haben auf etwas.m6gliche Hinsicht fUr die Diskussion der Zeit in me­ thodischen Gebrauch genommen werden k6nnen. Mk. . Diese Verlegenheit ist fUr die Philosophie nie zu be­ heben.und es bleibt Ihnen unbenommen. ' Der Philosoph glaubt nicht. von der gesagt wird: Sie war die Zeit. was 50 aus­ sieht wie Ewigkeit was sich aber herausstellt als ein bloj3es Derivat des Zeitlichseins. die Frage nach der Ewig­ keit schwieriger zu machen. von seinem zeitlichen Sein in seinem (6) Verhăltnis zur Ewigkeit. 9 f. vgl. "da die Zeit erfUIIet war. Erstens handelt die Theologie vom menschlichen Dasein als Sein vor Gott. Die folgende Behandlung ist nk:ht theologisch. 4. 10 . 1. und wenn die Erinnerung nicht trugt.

Marcu 1.nu p oate face decît mai dificilă întrebarea privitoare la eternitate. şi. Tratarea ce urmează nu este una teologică.un timp despre care se spune: "în vre­ mea aceea". teologia are de-a face cu ti�pul în mai multe privinţe. însă iese la iveală ca simplu de­ rivat al faptului-de-a-fi-temporal. "cînd a venit plinirea vremii"l. care pare a fi eternitate.şi sînteţi liberi s-o în­ ţelegeţi astfel. 9 şi urm. Inprimul rînd. el este hotărît să înţeleagă timpul por­ nind de la timp. ef.aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utiliza­ tă. dacă ne aducem bine aminte. metodologic. In al doilea rînd. 15. pregătind-o ] Galateni 4. Astfel. teologia tratează despre existen­ ţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas.4. ef. Cînd se întreabă privitor la timp. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teo­ logie. 11 . de­ spre fiinţa temporală a omului în relaţia sa cu eternitatea. ca perspectivă posibilă pentru o discuţie asupra timpului. Tra­ tarea teologică a timpului . existenţa sa nu este întemeiată prin credinţă. credinţa creştină în ea însăşi trebuie să se raporteze la ceva care s-a petrecut în timp . respectiv pornind de la cXf:t. Filozoful nu crede. şi Efeseni 1. teologul este adevăratul specialist în ce priveşte timpul.

was Philosophie und Wis­ senschaft. Die nachfolgenden Uberlegungen gehoren viel­ leicht in eine Vorwissenschaft. Sie gibt Auskunft. was mit dem. sofern sie nicht beansprucht eine allgemein gultige systema­ tische Bestimmung der Zeit herzugeben. Solche Nachfor­ schungen sind gleichsam der Polizeidienst beim Auf­ zugc der Wissenschaftcn.vorzubereiten und eigentlich zu stellen. daj3 jeder forscher sich daruber auf­ k1ărt. was er versteht und was er nicht versteht. daj3 Philosophie und Wissen­ schaft sich im Begriffe bewegen. Wenn wir uns daruber ins Klare setzen. Diese Vorwissenschaft innerhalb deren sich diese Betrachtung bewegt lebt aus der vielleicht eigenwil­ ligen Voraussetzung. welche Bestimmung zuruckfragen muj3te hinter die Zeit in den Zusammenhang der anderen Kategorien hinein. deren Geschăft fol­ gendes in sich begreift: Nachforschungen daruber anzustellen. wann eine forschung bei ihrer Sache ist . Ihre Moglichkeit besteht darin.oder sich năhrt aus einem uberlieferten und abgegriffenen Wortwissen daruber. Die Abhand­ lung ist aber auch nicht philosophisch. cin zwar untergeordnetes 12 . am Ende gemeint sein konnte. in der die Zeit Gelegenheit bekommt sich zu zeigen. was eine Uhr ist wird dam it die in der (7) Physik le­ bende Erfassungsart lebendig und damit die Weise. was auslegende Rede des Daseins von ihm selbst und der Welt sagt.

Posibilitatea ei rezidă în faptul că fie­ care cercetător ştie ce anume înţelege şi ce nu. în mod necesar. însă uneori foarte importantă.corect şi punînd-o cu adevărat. să revină cu intero­ garea sa dincolo de timp. Ea ne spune cînd o cercetare este în adecvare cu obiec­ tul ei sau cînd se hrăneşte dintr-o ştiinţă livrescă. astfel de investigaţii s înt. În cortegiul ştiinţelor. o dată cu aceasta vom conce­ pe timpul în felul în care o face fizica de azi şi vom v�dea totodată care este modul în care timpul ni se arată cu această ocazie. în interiorul căreia se mişcă consideraţiile de faţă. pesemne încă­ păţînată. moştenită şi uzată. trăieşte din presupoziţia. o determinare care ar trebui. în măsura în care nu pretinde să ofere o determinare sistematică şi general-valabilă a timpului. potrivit 13 . că filozofia şi ştiinţa se mişcă la nivelul conceptelor. putem spune. Reflecţiile ce urmează ţin poate de o ştiinţăpre­ Liminară. în contextul celorlalte categoru. Lucrarea de faţă nu este însă nici filozofică. asemeni servi­ ciului poliţienesc . a cărei preocupare este de a cerceta ce spun în cele din urmă filozofia şi ştiinţa. Dacă vom căuta să înţelegem ce anume este un ceas. Această ştiinţă prelimi­ nară.o preocupare ce-i drept sub­ ordonată. ce spune discursul prin care Dasein-ul se explicitează pe sine însuşi şi lumea.

und Weltzeit. auch: Uber 14 . wie sie es eigentiich gemacht haben. Die Grundlage der allgemeinen Relativităts­ theorie. Einige Satze daraus: Der Raum ist an sich nichts. Leipzig 1916. Sie besteht nur in­ folge der sich in ihr (8) abspielenden Ereignisse. Ihr Verhaltnis zur Philosophie ist nur das des Mitiaufens. Es gibt keine absolute Zeit auch keine absolute Gleichzeitigkeit. es gibt keinen abso­ luten Raum. Mit der Philosophie hat die folgende Oberlegung nur so viei gemein. dazu Albert Einstein. Vgl. daj3 sie nicht Theologie ist. Er existiert nur durch die in ihm enthaI­ tenen Kbrper und Energien. Zunachst einen vorlaufigen Hinweis auf die begeg­ nende Zeit in der AlltaglichkeiL auf die Natur. um zuweilen Haussuchung bei den Alten zu haIten. Annalen der Physik 49. Das Interesse dame was die Zeit seL ist in der Gegenwart neu geweckt durch die Entwick­ lung der physikalischen Forschung in ihrer Besin­ nung auf die Grundprinzipien der hier zu vollziehen­ den Erfassung und Bestimmung: der Messung der· Natur in einem raum-zeitIichen Bezugssystem. Der jetzige Stand dieser Forschung ist fixiert in der Ein­ steinschen Relativitatstheorie. Vgl.2 .Man ubersieht leicht uber dem 2 Zuspitzende Zusammenfassung Heideggers. (Ein aIter Aristotelischer Satz:) Auch die Zeit ist nichts.aber zuweilen dringliches Geschăft wie einige mei­ nen.

nu există spaţiu absolut. Stadiul actual al acestei cercetări este ilustrat cel mai bine de teoria einsteiniană a relativităţii. asupra timpu­ lui natural şi timpului cosmic. în epoca actuală. Interesul pentru ce este timpul a fost resuscitat. nr. Pentru filozofie ea nu este decît un însoţitor de drum care o ajută din cînd în cînd să facă descinderi la cei vechi şi să afle cum anume au procedat ei. Pentru început. prin dezvoltarea cercetării din fizică. 2 Rezumare mult simplificată de Heidegger. Die Grundlage der allgemeinen Rela­ tivitătstheorie.părerii unora. o remarcă preliminară asupra timpului întîlnit în cotidianitate. la aceas­ ta Albert Einstein. Nu există timp absolut şi nici si­ multaneitate absolută. (O veche propoziţie aris­ totelică :) Nici timpul nu este nimic. El nu există decît prin corpurile şi energiile conţinute în el. Iată cîteva propoziţii pe care aceasta le enunţă: spaţiul nu este în sine nimic. în Annalen der Physik. 49. ef. Reflecţia ce urmează are în comun cu filozofia doar faptul că nu este teologie. Leipzig 1916. 15 .2 Se trece lesne cu vederea. El există doar ca urmare a evenimentelor care se desfăşoară în interiorul lui. prin meditaţia sa asupra principiilor ce stau la baza conceperii şi deter­ minării pe care ea trebuie să le realizeze: principii­ le măsurării naturii în cadrul unui sistem referenţial spaţio-temporal.

Aufl. 4 a. Die leit begegnet zunachst im veranderlich Seienden. der <JEcOs n dvat aU't:6v. und 95 ff. was sie ist? Kann eine ExpIi­ kation der leit die hier ansetzt die Gewahr haben. 2.a. worin sich Ereignisse abspie­ len. Braunschweig: Vieweg 1922. Die leit ist das. daj3 damit die leit gIeichsam die fundamentalen Pha- Fortbewegung: Em:t ouv ou KlVT]ffis.Destruktiven dieser Theorie das Positive. avaYKT] '('fjs K1ViJ­ die spezielle und allgemeine Relativitătstheone. 219 a 9 f. daj3 sie ge­ rade die Invarianz der Gleichungen. Kap.. namlich aIs das Worin des Veranderlichen. Veranderung ist in der leit. 3 Vgl. des PlatzwechseIs. femer: Vier Vorlesungen liber Relativitatstheorie. Physik IV. S.4 Da sie nicht selbst Bewegung ist muj3 sie irgendwie mit der Bewegung zu tun ha­ ben. vorfindIich? Gibt sie sich hier als sie selbst in dem. AIs was ist leit in dieser Begegnisart. 7. 90 ff. 16 . gegenuber beliebigen Transfor­ mationen nachweist.3 50 wird dieses schon von Aristoteles gesehen im lusammenhang mit der Grundart des Seins des Naturseins: der Veranderung.O. Aristoteles. die die Naturvor­ gange beschreiben. Braun­ schweig: Vieweg 1920. Vgl. 11 .. S. 219 a ff.

edit. 90 şi urm.219 a şi urm. Cum timpul însuşi nu este mişcare. cartea a IV-a. Schimbarea este în timp. cu mişcarea: €1td OUV ou lciVTJ<JU. Aristotel. p. cap. în speţă faptul că ea demonstrează tocmai invarianţa ecuaţiilor ce descriu procesele naturale. 219 a. E ceea c e dej a Aristo­ tel a văzut. Braunschweig: Vieweg 1920. mai departe: Vier Vorlesungen aber Relativitătstheorie. ed. 11. Tim­ pul se întîlneşte. la­ tura ei pozitivă. Timpul este acel ceva în interiorul căruia s e desfăşoară evenimentele}. în legătură cu felul fundamental de a fi al fiinţei naturii: în legătură cu transformarea. cu schimbarea locului. avO:YKll TI\� KlVT1mm. în primă instanţă. în fiinţarea su­ pusă schimbării. Cf. 2.) 3 Cf. să garanteze că prin aceasta timpul ne remite fenomenele fundamentale care îl de- Cf.dincolo de aspectul destructiv al acestei teorii. germ. şi anume ca acel ceva în care este cuprins ceea ce se schimbă? Se arată el aici ca el însuşi. care îl tra­ tează în acest fel. în opoziţie cu transformările arbitrare. Fizica. 4 Ibidem. 17 .. şi: Uber die spezielle und allgemeine Relativitătstheorie. (n. Braunschweig: Vieweg 1922. p. TI Eivat aU1:oy4. el trebuie atunci să aibă într-un fel ceva de-a face cu mişcarea. 9 şi urm. în ceea ce el este? Poate oare o explicare a timpului. a VII-a. Sub ce formă ni se arată timpul dacă îl întîlnim astfel.

in dem beliebig ein Jetztpunkt fixiert werden kann. Die Uhr gibt eine sich standig wiederholende gleiche Dauer. Eine Uhr zeigt die Zeit. daj3 dieses physikaIische 5ystem nicht der Veranderung durch auj3ere Einwirkung unterIiegt.nomene hergibt die sie in dem eigenen 5ein bestim­ men? Oder wird man beim Aufsuchen der Grunde der Phanomene auf etwas anderes verwiesen? AIs was begegnet die Zeit fUr den Physiker? Das bestimmende Erfassen der Zeit hat den Charakter der (9) Messung. auf die man immer zuruckgreifen kann. Jede Periode hat die gIeiche Zeitdauer. Was erfahren wir von der Uhr uber die Zeit? Die Zeit ist etwas. so daj3 immer von zwei verschiedenen Zeitpunkten der eine fruher. Messung gibt an das WieIange und das Wann. Die Wiederholung ist zykIisch. Eine Uhr ist ein physikaIisches 5ystem. das Von-wann-bis-wann. 18 . auf dem sich die gIeiche zeitIiche ZustandsfoIge stan­ dig wiederholt unter der Voraussetzung. der andere spater ist. Die Aufteilung dieser Dauerstrecke ist beIiebig. sofem die Erstreckung der Dauer eines Geschehens auf gleiche Zustandsfolgen der Uhr verglichen und von da in ihrem 50viel zahlenmaj3ig bestimmt wird. Die Uhr mij3t die Zeit.

Un ceas este un sistem fizic. Ce anume aflăm de la ceas despre timp ? Că timpul este ceva în interiorul căruia. pornind de aici. Un ceas arată timpul. în vreme ce căutăm temeiurile fenomenelor. în care aceeasi suc­ cesiune temporală de stări se repetă constant. Repetiţia este ciclică. Ceasul oferă o durată aceeaşi ce se repetă con­ stant şi la care se poate oricînd reveni. unul este "mai devreme" iar altul "mai tîrziu". sîntem trimişi la altceva? Cum anume este întîlnit timpul de către fizi­ cian ? Modul cel mai frecvent de a surprinde tim­ pul are caracterul măsurării. întot­ deauna. Împărţi­ rea acestui interval de timp este arbitrară. Ceasul măsoară timpul prin aceea că extensia duratei unui eveniment e comparată cu aceeaşi s uccesi­ une de stări ale ceasului şi.termină în fiinţa lui proprie ? Sau. 19 . ne spune "cînd" are loc şi "de cînd pînă cînd". poate fi fixat un "acum". dintre două puncte temporale diferite. astfel încît. cu aj utorul numerelor. Măsurarea ne spune "cît de mult durează" ceva. cu condiţia ca acest sistem fizic să nu fie supus schim­ bării printr-o influenţă exterioară. Fiecare perioadă are aceeaşi durată în timp. este determinată cantitativ. în mod arbi­ trar.

ist nicht die Angabe des Wielange. Die primăre Be­ stimmung. Geht man mit der Uhr auf ein Geschehen zu. was ich sage: . Diese leit ist durchgăngig gleichartig. so ist das erste. mehr hinsichtIich seines Ablaufens im Jetzt als hin­ sichtlich des Wieviel seiner Dauer. dessen 5tadien in der Beziehung des Friiher und 5păter zu­ einander stehen. In drei 5tunden ist es zwolf. die die Uhr jeweils leistet.. Wenn ich die Uhr herausziehe. jetzt da etwa hier das Licht ausgeht.Jetzt ist es neun Uhr.Dabei ist kein Jetztpunkt der leit vor dem anderen ausgezeichnet. homogen. des Wieviel der gegenwărtig flieJ3enden leit.« Die Zeit jetzt da ich auf die Uhr sehe: Was ist dieses Jetzt? Jetzt. als 5păter das 5păter eines Fruher. Jedes Fruher und 5păter ist be­ stimmbar aus einem Jetzt welches aber selbst be­ Iiebig ist. Er ist als Jetzt das mogliche Fnlher eines 5păter. so macht die Uhr ein Geschehen ausdrucklich. Was ist das Jetzt? VerfUge ich 20 . Die leit ist so ein Abrollen. sondem die jeweilige (lO) Fixierung des Jetzt. da ich es tue. 30 Minu­ ten seitdem das geschah. Nur sofern die leit als homogene konstituiert ist ist sie meJ3bar.

Timpul este măsurabil doar dacă este constituit ca omogen. nici un punct temporal al lui "acum" nu este privilegiat în raport cu altul. acum. sînt treizeci de minute de cînd s-a întîmplat cutare lucru. Cînd ne rapor­ tăm la un eveniment cu aj utorul ceasului. a cantităţii unui timp ce se scurge în prezent. iar ca "mai tîrziu" este un "mai tîr­ ziu" al unui "mai devreme". Ce este 21 . Determinarea primordială pe care o realizează de fiecare dată ceasul nu este indicarea unei durate. Fiecare "mai devreme" şi "mai tîrziu" poate fi determinat pornind de la un "acum" care. el însuşi. Cînd scot ceasul. ci fixarea de fiecare dată a unui "acum". omogen. ceasul exprimă evenimentul mai mult în privinţa tre­ cerii lui prin acest "acum" decît în ce priveşte mărimea duratei s ale. Peste trei ore se face 12" . el este un "mai devreme" posibil al unui "mai tîrziu". cînd mă uit la ceas. însă. Ce este acest "acum"? Acum. Fiind un "acum". Timpul este ast­ fel o desfăşurare ale cărei stadii se raportează unele la altele în calitatea lor de "mai tîrziu" şi de "mai devreme". primul lucru pe care-l spun este: "Acum e ora nouă. cînd lumina serii păleşte. este arbitrar.Prin aceasta. Timpul este timpul de acum. cînd fac lucrul acesta. Acest timp este peste tot acelaşi.

Buch seiner Canfessianes die Frage bis hierher getrieben. die naturliche Uhr des Wechsels von Tag und Nacht. Und in unserem Miteinander wăren wir die Zeit . tempora metior. We/che Bewandtnis hat es damit daj3 mensch­ liches Dasein sich eine Uhr angeschafft hat schon vor al/en Taschen. »In te. Bin ich das Jetzl.keiner und jeder. cum tempora 22 . ab der Geist selbst die Zeit sei. Und Augustinus hat die Frage hier stehen gelassen. anime meus. diese Nacht heute: Hier stoj3en wir auf eine Uhr. noii tibi obstrepere turbis a ffectionum tuarum. tempora metior. affectionem quam res praetereuntes in te faciunt. die sich das menschliche Dasein von jeher zugelegt hal. In te. et cum i1Iae praeterierint manet ipsam metior praesentem.uber das Jetzt? Bin ich das Jetzt? Ist jeder Andere das Jetzt? Dann wăre die Zeit ja ich selbsl.und Sonnenuhren? VerfUge ich uber das Sein der Zeit und meine ich im Jetzt mich mit? Bin ich selbst das Jetzt und mein Dasein die Zeit? Oder ist es am Ende die Zeit selbst die sich in uns die Uhr anschafft? Augustinus hat im XI. noii mihi abstrepere: quad est. der es sagt? Mit oder ohne ausdruckliche Uhr? Jetzt abends. und jeder Andere wăre die Zeit. oder nur der. inquam. morgens. non eas quae praeterierunt ut fieret: ipsam metior.

noIi mihi obstrepere: quod est. In te. ajungînd să se întrebe dacă nu cumva sufletul însuşi este timpul. tempora me­ tior. timpul însuşi este cel care şi-a creat în interio­ rul nostru acest ceas? În cartea a XI -a a Confe­ siunilor. tempora metior. inquam.acest "acum" ? Dispun eu de acest "acum" ? Sînt eu acest "acum"? Este altul acest "acum"? Atunci chiar eu însumi aş fi timpul şi oricare altul ar fi timpul. affectionem. ceasul natu­ ral al alternanţei dintre zi şi noapte. ipsam metior praesentem. non eas quae praeterierunt 23 . Care este semnificaţia faptului că existenţa uma­ nă şi-a procurat un ceas care precedă toate ceasu­ rile de buzunar şi cele solare? Dispun eu oare de fiinţa timpului şi prin "acum" mă am în ve­ dere şi pe mine? Sînt eu însumi acest "acum" şi existenţa mea este timpul? Sau. Şi laolaltă am fi timpul . anime meus.nici unul dintre noi şi fiecare. seara. sau sînt doar cel care îl rosteşte? Cu sau fără ceas propriu-zis? Acum. Augustin a dezvoltat această problemă. quam res praetereuntes in te faciunt. dimineaţa. pînă la urmă. et cum illae praeterierint. Sînt eu acest "acum". astăzi: avem de-a face aici cu un ceas pe care existenţa umană şi l-a procurat dintotdeauna. în această noapte. manet. noIi tibi obstrepere turbis affectionum tuarum. Şi Întrebarea lui s-a oprit aici: "In te.

messe ich. die varubergehend be­ gegnenden Dinge bringen dich in eine Befindlich­ keit die bleibt wahrend jene verschwinden. es. emendata et auctior. Confessiones. sa ich die Zeit messe.metiar. daj3 sie erst entstUnde. resp. welche varubergehen. Liber XI. das wir als menschIiches Leben kennen. cap. Kamme mir nicht mit der frage in die Quere: Wie denn das? Verleite mich nicht dazu. van dir wegzu­ sehen durch eine falsche frage. «5 (I l ) In Paraphrase: "In dir. post Lovaniensium theolo­ gorum recensionem. das Seien­ de. dieses Seiende in der JeweiJigkeit seines Seins. Tomus 1. accurante Migne. dich messe ich. In dir. sage ich immer wieder. was dich selbst angehen mag. p. wenn mit Dasein gemeint ist das Seiende in seinem Sein. Die Befindlichkeit messe ich in dem gegenwartigen Da­ sein. 823 sq. 36. 27. messe ich die Zeit.« Die frage nach dem. was die Zeit seL hat unsere Betrachtung auf das Dasein verwiesen. das jeder van uns in 5 Augustinus. 24 . wenn ich die Zeit messe. Editio novissima. Kamme dir selbst nicht in den Weg durch die Verwirrung dessen. nicht die Dinge. mein Geist messe ich die Zeiten. das wir jeder selbst sind. Parisiis 1841. Mein Mich-befinden selbst ich wiederhale. Sancti Aurelii Augustini opera omnia.

eu măsor timpul. 27. post Lovanien­ sium theologorum recensionem. accurante Migne. o spun tot mereu. Nu mă întreba cum vine asta. cap. 823 sq. s întem fiecare dintre 5 Augustinus. dacă prin Dasein înţelegem fiinţarea în fiinţa sa pe care o cunoaştem ca viaţă umană. eu măsor timpul. Parisiis 1841. în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. adică acea fiinţare care. Î nsăşi situarea afectivă în care mă aflu o măsor. cum tempora metior. ce este propriu fiinţei s ale. nu lucrurile care trec pentru ca această situare afecti­ vă să se nască. măsor eu timpurile. parafrazînd: "Î n tine. Nu te pune în calea ta însuţi făcînd confuz ceea ce te poate privi chiar pe tine însuţi. suflete al meu. măsurîndu-te. 36.5" Ceea ce înseamnă. repet. Tomus 1. Liber XI. Nu mă face să mă îndepărtez de tine printr-o falsă întrebare. Editio novissima. Sanctii Aurelii Augustini opera omnia. lu­ crurile întîlnite în trecere te aduc într-o s ituare afectivă care rămîne. Î n tine. atunci cînd măsor timpul". în timp ce ele dispar. 25 . p. resp. emen­ data et auctior. Situa­ rea afectivă e cea pe care o măsor în prezent. Î ntrebarea privitoare la ce este timpul ne-a condus către o considerare a Dasein-ului. Confessiones.ut fieret: ipsam metior.

Aber der Frage nach der leit liegt daran.. einen moglichen lusammenhang dessen. Es muj3te dann ge- 26 . in der leit sind. was in der Zeit ist mit dem. um auf das Dasein zu stoj3en? Genugte nicht der Hinweis. Die Aussage . eine solche Antwort zu gewinnen. vom Cha­ rakter des Daseins des Menschen. was die eigentliche leitlichkeit ist von aHem Anfang an sichtbar werden zu lassen. so daj3 an ihm. . daj3 die Akte des Bewuj3tseins. die see­ lischen Vorgange. Aber bedurfte es dieser umsUindlichen O berle­ gung. daj3 (12) aus ihr die verschie­ denen Weisen des leitlichseins verstandlich wer­ den.der Grundaussage trifft: [ch bin. was die leit ist ablesbar werden kann. wenn diese Akte sich auf etwas richten. so muj3 dieses Dasein charakterisiert werden in den Grund­ bestimmungen seines Seins.[ch bin" ist die eigentliche Aussage vom Sein. Dieses Seiende ist in der Jeweiligkeit a[s meiniges. was selbst nicht durch die leit bestimmt ist? Es ist ein Umweg. und daran. Die Naturzeit als loogst bekannte und besprochene hat bislang den Boden fUr die Explikation der leit abgegeben.auch dann. Sollte das menschliche Sein in einem ausgezeichneten Sinne in der leit sein.

desigur. a servit pînă acum ca bază pentru explicarea timpului. Timpul natural. pe care fiecare dintre noi o are în ve­ dere în enunţul fundamental "eu sînt". Însă întrebarea privitoare la timp e intere­ sată să obţină un astfel de răspuns încît.noi înşine. că procesele s ufle­ teşti sînt în timp . astfel încît din ea să poată fi descifrat ce anume este timpul. şi o interesează să facă vizibilă. să devină inteligibile diferitele moduri ale faptului-de-a-fi-temporal. Î nsă era nevoie de această reflecţie complicată pentru a aj unge la Dasein ? Nu era suficient să spunem că actele conştiinţei. de o cale ocolită. D acă fiinţa umană se află în timp. S-ar putea atunci ca tocmai faptul27 . pornind de la el.chiar şi atunci cînd aceste acte sînt îndreptate către ceva care. el însuşi. nu este determinat de timp? E vorba. despre caracterul de Dasein al omului. şi aceasta într-un sens privilegiat. de la bun început. atunci acest Dasein trebuie caracterizat în determinările fundamentale ale fiinţei sale. o posibilă legătu­ ră a ceea ce este în timp cu ceea ce constituie tem­ poralitatea propriu-zisă. ca unul ce a fost încă de multă vreme cunoscut şi discutat. Enun­ ţul "eu sînt" este adevăratul enunţ despre fiinţă. Această fiinţare este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ca "de fiecare dată al meu".

28 . 2. mit Anderen sein: mit An­ deren dieselbe Welt dahaben. des Bewerkstelligens.recht verstanden die fundamentale Aussage des Daseins hinsichtlich seines 5eins sei. daj3 Zeitlichsein . des Befragens.rade sein. aber auch der Betrachtung. vergleichenden Bestimmens. Aber dieses Dasein ist zugleich Vorhandensein fUr Andere. bei ihr verweilen in einer Weise des Ver­ richtens. Aber auch so bedarf es einer vor­ gangigen Anzeige einiger Grundstrukturen des Da­ seins selbst. miteinander sein in der Weise des Fur-einander-seins. Das Dasein als dieses In-der-Welt-sein ist in eins damit Mit-einander-sein. das charakterisiert wird als In-der-Welt-sein. Das Dasein ist das 5eiende. Das menschliche Leben ist nicht irgendein 5ubjekL das irgendein Kunst­ stltck machen muj3. wie ein 5tein da isL der keine Welt da hat und besorgt. des Erledigens. einander begegnen. Das In-der-Welt­ -sein ist charakterisiert als Besorgen. namlich auch so. des betrachten­ den. 1. daj3 dieses 5ein besagt: mit der Welt umgehen. Dasein als In-der-Welt-sein meint: in der Weise in der Welt sein. um in die Welt zu kommen.

1. Dasein-ul. Dasein-ul este fiinţarea caracterizată ca fapt­ de-a-fi-în-lume.să constitu­ ie enunţul de bază al Dasein-ului cu privire la fiinţa sa. 2. Dasein-ul.de-a-fi-temporal. a deţine împreună cu alţii aceeaşi lume. al îndeplinirii sau rezolvării a ceva.înţeles corect . fie al executării. înseamnă: a fi în lume în asa fel încît acest fapt de a fi să însemne: a avea mereu de-a face cu lumea. al determinării contemplative şi comparative. Însă acest Dasein este totodată pentru ceilalţi o simplă-prezenţă. a fi laolaltă în sensul de a-fi-unul-pentru-altul. Faptul-de-a-fi-în-Iume este carac­ terizat ca preocupare. fie în modul contemplării. Dar şi în acest caz este necesară o indi­ care preliminară a cîtorva structuri fundamen­ tale ale Dasein-ului însuşi. de a fi cu ceilalţi. ca fapt­ de-a-fi-în-Iume. a zăbovi în preajma ei în­ tr-un anume mod. aşa cum este prezentă o piatră care nu deţine o lume şi care nu se preocupă de vreo lume. Viaţa umană nu este ceva pre­ cum un subiect care trebuie să facă cine ştie ce artificiu pentru a veni în lume. ca fapt-de-a-fi-în-Iume. a-l întîlni pe celălalt. este tot­ odată fapt-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul. 29 . al interogării.

wie es In-der-Welt-sein ist. liegt jeweils die Selbstauslegung der Gegenwart. hat eine ausgezeichnete Seinsbestim­ mung.( 13) 3. Die Grundweise des Daseins der Welt. als Miteinan­ der sie haben. FUr das Dasein ist die Jewei1igkeit des »Ich bin" konstitutiv. als was das Dasein jeweilig sich selbst versteht. als was es sich nimmt. in dem. In dem. Sprechen ist voll gesehen: sich aussprechendes mit einem Anderen iiberetwas Sprechen. auch mein Dasein. wie das Dasein in seiner Welt liber die Weise des Umgangs mit seiner Welt sprichL ist mitgegeben eine Selbst­ auslegung des Daseins. ist das Sprechen. was man so herumspricht. Das wuj3te schon Aristoteles. das sie miteinander Dahaben. Es ist je eigenes und als eigenes jeweiliges. Miteinander in der Welt sein. Es sagt aus. Das Dasein ist ein Seiendes. die in diesem Gesprăch sich aufhălt. Im Miteinandersprechen. Im Sprechen spielt sich vorwiegend das ln-der-Welt-sein des Menschen ab. SoH dieses Seiende in seinem Seinscharakter bestimmt wer- 30 . Dasein ist also ebenso primăr. 4. das sich bestimmt als »Ich bin".

în acel ceva despre care se stă de vorbă este cuprin­ să de fiecare dată o explicitare de sine a prezen­ tului în care are loc această con-vorbire. El este de fiecare datăpropriu şi. Dasein-ul este o fiinţare care se determină pe sine ca "eu sînt". În felul în care Dasein-ul. Dasein-ului îi este constitu­ tiv fap tul-de-a-fi-de-fiecare-dată al acestui "eu sein-ul sînt". ca ce anume se con­ sideră el pe sine. el este de fiecare dată. Vorbirea văzută în totalitatea ei: ca vorbire care se exprimă pe sine atunci cînd vorbeşte cu altul despre ceva. Dasein-ul. Acest lucru era cunoscut dej a de Aris­ totel. 31 faptul-de-a-fi-în-Iume. în lumea sa. Prin urmare. vor­ beşte despre modul în care se îndeletniceşte cu această lume a sa este implicată dintru început o explicitare de sine a acestui D as e i n . este primordial şi . ca propriu. În spaţiul vorbirii are loc.3 . cu precădere. A fi unul laolaltă cu altul în lume. faptul-de-a-fi-în-lume al omului. Modul fundamental în care există lumea pe care Dasein-urile o deţin lao­ laltă este vorbirea. 4. Dacă această fiinţa­ re trebuie determinată în caracterul său de fiinţă. în sensul de a o avea laolaltă . Felul în care el vorbeşte ne arată cum anume se înţelege Da­ de fiecare dată pe sine. În vorbirea unuia cu celălalt.acest fapt are o determinare ontologică privilegiată. asa cum este el în Da­ sein-ul meu.

Sofern das Dasein ein Seiendes ist das ich bin. Dieser Niemand. Was er ist und wie er ist das ist niemand: keiner und doch alle miteinander. das man ist. Wie in aJlem Spre­ chen uber die Welt ein Sichaussprechen des Daseins uber sich selbst liegt 50 ist alles besorgende Um- 32 . ich bin mit den Anderen und die Anderen mit den Anderen ebenso. man ist damr. Alle Grundcha­ raktere mussen sich 50 in der Jeweiligkeit als der je meinigen zusammenfinden. Man sagt (14) man hbrt. ist das "Han«. und zugleich bestimmt ist als Mit-einander-sein. Mea res agitur. Ein Seiendes. Alle sind nicht sie selbst. dem es in seinem al\tăglichen undjeweiligen In-der­ Welt-sein aur sein Sein ankommt. 6. das die Mb­ glichkeit des » Ich bin« ist. bin ich mein Dasein zumeist und durchschnittlich nicht selbst. sondern die Anderen. In der Hartnăckigkeit der I1errschaft dieses Man liegen die Mbglichkeiten meines Daseins. Keiner ist in der Alltăglichkeit er selbst. man besorgt. und aus dieser Einebnung heraus ist das »Ich bin« mbglich. Das 50 charakterisierte Seiende ist ein solches. von dem wir selbst in der Alltaglichkeit ge­ lebt werden. ist aJs solches zumeist ein Seiendes. 50 ist von der Jeweiligkeit als der je meinigen nichl zu abstrahieren.den. 5.

Aceştia toţi nu sînt ei înşişi. se dă curs unei preocupări. 5. şi aceştia. de care sîntem noi Înşine trăiţi în cotidianitate. el Însuşi Nimeni nu este ceea ce el este şi aşa cum este: nici unul şi totuşi toţi laolaltă. eu nu sînt. se optează pentru ceva. Toate caracterele fundamentale trebuie să se re­ găsească astfel în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. în cotidianitate. cu alţii. ci ceilalţi. eu însumi. este una preocupată de fiinţa sa. este impersonalul "se". Mea res agitur. În înverşunarea dominaţiei aces­ tui impers onal "se" rezidă posibilităţile Da­ sein-ului meu şi "eu sînt" este posibil pornind de la această nivelare. cotidian si de fiecare dată. la rîndul lor.nu trebuie făcut abstracţie de faptul-de-a-fi-de­ fiecare-dată care este "al meu". înteles ca "de fiecare dată al meu". tot aşa orice îndeletni33 . Se spune. Fiinţarea astfel caracterizată în al său fapt­ de-a-fi-în-Iume. Nimeni nu este. eu sînt cu ceilalţi. în primă instanţă şi la nivel mediu. Acest Nimeni. 6. O fiinţare care este posi­ bilitatea lui "eu sînt" este ca atare. La fel cum în orice vorbire despre lume se află implicată o vorbire de­ spre sine a Dasein-ului. o fiinţare dominată de impersonalul "se". se aude. cel mai adesea. În măsura în care Dasein-ul este o fiinţare care sînt eu însumi şi totodată este determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iaolaltă-cu-altul.

Es trifft sich da selbst an. 7. wo­ ran mich mein Beruf kettet. Das 5ich-erfahren wie das Uber-sich­ -sprechen. Der primare Be­ zug zum Dasein ist nicht die Betrachtung. bin ich gewissermaJ3en selbst und darin spielt sich mein Dasein ab. ( 15) In der Anzeige dieser 5einscharaktere ist alles unter die Voraussetzung gesteIlt. Es befindet sich bei sich selbst. wo­ mit es gemeinhin umgeht. wie es in der herrschenden Auslegung des Daseins bekannt und verstanden ist. vom Man. womit ich mich beschaftige. dieses 5eiende sei 34 . was man so uber das Dasein und das menschliche Leben uberlieferter Weise meint. Durchschnittlich ist die Ausle­ gung des Daseins von der A1ltaglichkeit beherrscht. in der das Dasein sich sl::lDst jeweils hat. In der Durchschnittlichkeit des aIltaglichen Da­ seins Iiegt keine Reflexion auf das [ch und das 5elbst. von dem. Die Sorge um das Dasein hat jeweils das Sein in die Sor ge gestellt. Das. womit ich umgehe. 8.gehen ein Besorgen des Seins des Daseins. sondern das "es sein«. Das Dasein ist als 5eiendes nicht zu bewei­ sen. ist nur eine be­ stimmte ausgezeichnete Weise. nicht einmal aufzuweisen. und doch hat sich das Dasein selbst. die 5elbstauslegung. von der Tradition.

în care Dasein-ul se deţine pe sine de fiecare dată. Experimenta­ rea de sine. El se întîlneşte pe sine însuşi în cele cu care se îndeletniceşte de obicei. şi totuşi Dasein-ul se deţine pe sine. de tradiţie. Dasein-ul. de ceea ce se înţelege prin Dasein şi viaţă umană în mod tradiţional. fiinţa. El se află la sine însuşi. La nivel mediu. Relaţia primordială cu Dasein-ul nu este observaţia. . este cunoscută şi înţeleasă în explicitarea dominantă a Dasein-ului. ca fiinţa re. 8. de care mă leagă mese­ ria mea. cu care mă ocup. presupunem înainte de toate că această fiinţare 35 meu. aşa cum ea. ci în­ suşi "faptul-de-a-fi-acest-Dasein". toate acestea sînt într-o anumită măsură eu însumi şi în toate acestea este în joc Dasein-ul Grija pentru Da s e in a situat de fiecare dată fiinţa în grijă.cire de ordinu l preocupării este o preocupare de fiinţa Da s e in-ului. este dominată de impersonalul "se". Acest ceva cu care mă îndelet­ nicesc. nu poate fi dovedit şi nici măcar nu poate fi în vreun fel vădit. 7.toate acestea reprezintă doar un anumit mod. Cînd indicăm aceste caracteristici ale fiinţei sale. unul aparte. explicitarea Dasein-ului este dominată de cotidianitate. ca şi explicitarea de sine . La nivelul mediu al Dasein-ului cotidian nu are loc nici o reflecţie asupra eului şi asupra sinelui. vorbirea despre sine.

Unter anderem wurde die Bestimmung genannt: Das Dasein ist in der Jeweiligkeit. so zwar. das Da­ sein in der EigentIichkeit seines Seins zu ăuj3erste Seinsmoglichkeit ausmacht. daJ3 menschliches Erkennen begrenzt ist. Die EigentIichkeit des Daseins ist das. ergreifen. in der alle vorgenannten Charaktere das sind. was sie sind. was 36 . das erkannt wer­ den soli: in einer GrundmbgIichkeit seines Seins. was seine Durch diese auJ3erste Mbglichkeit des Daseins ist das Dasein pri­ mar bestimmt. Ist diese Voraussetzung richtig oder kann sie wankend gemacht werden? In der Tat. daJ3 wir gerade in dem Nicht-ausweichen vor der Verlegenheit uns in die Maglichkeit bringen. sondern in dem Seienden selbst. kommt diese Schwierigkeit. sofern es ist. Unsicherheit und Unvollkommenheit des Erkenntnisvermbgens. Aber nicht aus der Berufung darauf.an ihm selbst fUr eine es auf sein Sein auslegende Forschung zuganglich. daJ3 psycholo­ gische 5etrachtung des Daseins ins Dunkle fUhrt. Die Eigentlichkeit als auJ3erste Mb­ gIichkeit des Seins des Daseins ist die Seinsbestim­ mung. Die Veriegenheit der Daseinserfassung grundet nicht in der Begrenztheit. soli sichtbar gemacht werden. Eine weit ernsthaftere Schwierigkeit als die.

nesigu­ ranţa şi nedeplinătatea putinţei de cunoaştere. este acea de­ terminare a fiinţei lui prin care toate caracterele mai înainte menţionate sînt ceea ce sînt. Însă nu din invocarea faptului că observarea psihologică a Da­ sein-ului ne conduce către un teritoriu obscur vine această dificultate. Prin această posibilitate extremă a Dasein-ului.este accesiGilă. Dasein-ul este determinat primordial. următoarea deter­ minare: Dasein-ul este În faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată. A fost numită. pentru o cercetare care îşi propune să-i expliciteze fiinţa. ca posibi­ litate extremă a fiintei Dasein-ului. în ea Însăşi. în măsura În care el este ceea ce are 37 . trebuie făcută vizibilă o difi­ cultate cu mult mai serioasă decît cea a cunoaş­ terii umane limitate . Este oare co­ rectă această presupoziţie s au ea poate fi clăti­ nată? Ea poate fi clătinată. Autenticitatea. ci fiinţarea Însăşi care trebuie cunoscută: acest impas Îşi are temeiul într-o posibilitate fundamentală a fiinţei Dasein-ului.aceea că tocmai neevitînd acest impas ne oferim posibilitatea de a s urprin­ de D a s e i n-ul în autenticitatea fiinţei sale. Autenticitatea Dasein-ului este ceea ce consti­ tuieposibilitatea extremă afiinţei sale. printre altele. Impasul în care aj ungem atunci cînd încercăm să conce­ pem Dasein-ul nu are ca temei limitarea. desigur.

Am Ende. und ist es das. Das Dasein des Anderen habe ich nie in der ursprunglichen Weise. je Iănger man . die mit mir waren und die zu Ende gekommen sind. Wer sie durchstreicht. wenn an­ ders die Jeweiligkeit als meinige festgehalten wer­ den solI. Es ist immer noch etwas. Darum vennag das Dasein der Anderen nicht Dasein im eigentlichen Sinne zu ersetzen. Vennag das Dasein der Anderen Dasein im eigent1i­ chen Sinne nicht zu ersetzen? Die Auskunft auf das Dasein Anderer. Vor diesem Ende ist es nie eigentlich. konstitutive. Je weniger man Eile haL sich von dieser Verle­ genheit unvennerkt fortzuschleichen. hat an seinem Thema das verloren. wovon er spricht. Die Bestimmung ist an diesem Sein eine durchgăngige. (16) wenn es soweit ist. was es sein kann. ist es gerade nicht mehr.es sein kann. bevor es zu seinem Ende gekom­ men ist? Bin ich doch mit meinem Dasein immer noch unterwegs. der einzig angemesse­ nen Art des Habens von Dasein: den Anderen bin ich nie. dann ist es nicht mehr. Sein Ende wăre ja das Nichts. ist es je das meinige. Wie aber soli dieses Seiende in seinem Sein er­ kannt werden. was noch nicht zuende ist. Einmal ist es nicht mehr. ist eine schlechte Auskunft.

Dar cum poate fi cunoscută această fiinţare în fiinţa sa. întotdeauna "pe drum". constitutivă. Dasein-ul celorlalţi. tocmai atunci el nu mai este. dacă faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată trebuie păs­ trat ca "al meu". La un moment dat el nu mai este. Dasein-ul celor­ lalţi nu se poate substitui cu adevărat Dasein-ului. De aceea. în singurul mod adevărat de a deţine Dasein-ul: eu nu sînt nici­ cînd ceilalţi. înainte ca ea să-şi fi atins sfîrşitul? Eu sînt totuşi.putinţa să fie. şi cînd este acest sfîrsit. Înainte de acest sfîrşit el nu e niciodată cu adevărat ceea ce poate fi. De­ terminarea numită este. acela a pierdut. Sfîrşitul său poate fi chiar Nimicul. La sfîrşit. Eu nu detin nicicînd. care au fost cu mine şi care ş i-au atins sfîrşitul. atunci el nu mai este. El este întotdeauna ceva care încă nu s-a sfîrşit. în mod originar. Cel care o anulează. cu Dasein-ul meu. acel ceva despre care vorbeşte. Dar nu poate oare Dasein-ul celorlalţi să se sub­ stituie cu adevărat Dasein-ului ? Ceea ce aflu de­ spre Dasein-ul celorlalţi. Cu cît te grăbeşti mai puţin să treci peste acest impas fără a-l remarca şi cu cît zăboveşti mai mult 39 . în ce priveşte această fiin­ ţă. el este de fiecare dată "al meu". este o falsă informaţie. una generală. în ce priveşte tema sa. dacă a ajuns pînă acolo.

als bevorstehend aneignen kann. wenn es nichts von ihm wissen will. ist nicht etwas. was die Zeit sei.dabei aushăIL um so deutlicher wird sichtbar: in dem. Das Ende meines Daseins. und diese Gewij3heit ist ihrerseits charak­ terisiert durch eine v61lige Unbestimmtheit. was am Dasein diese Schwierigkeit bereiteL zeigt es sich in seiner ăuj3er3ten M6glichkeit. wobei ein Ablaufszusammenhang einmal abschnappL sondern eine M6g1ichkeiL um die das Dasein so oder so weij3: die ău3 j erste M6glichkeit seiner selbsL die es ergreifen. was das Dilsein in der Zeit sei? Das Dasein. Das Dasein hat in sich selbst die M6glichkeit sich mit seinem Tod zusammenzufinden als der ăuj3er­ sten Maglichkeit seiner selbst. mein Tod. und das auch dann. immer in der Jeweiligkeit des jemeinigen. die unbestimmte Oewij3heit der eigensten Moglichkeit des Zu-Ende-seins. Diese ăuj3erste Seins­ m6glichkeit ist vom Charakter des Bevorstehens in Gewij3heit. Was ist dieses: je den eigenen Tod haben? Es 40 . weij3 um seinen Tod. Was soll das fUr unsere frage. Die Selbst­ auslegung des Daseins. und (17) besonders fUr die nachste frage. die jede andere Aussage an Gewij3heit und Eigentlichkeit uberragL ist die Aus­ legung auf seinen Tod.

pe care el o poate surprinde şi şi-o poate face a lui ca una ce îi stă în faţă. Ce înseamnă a avea. Dasein-ul are în sine însuşi posibilitatea de a se identifica cu moar­ tea sa.în preaj ma lui. este explicitarea prin raport la moartea sa. Sfîrşitul Dasein-ului meu sau moar­ tea mea nu este ceva care pune capăt desfăşurării unui proces. ştie de moartea sa chiar şi atunci cînd nu vrea să ştie nimic despre ea. ca posibilitate extremă a lui însuşi. la rîndul ei. Dar ce semnificaţie au toate acestea pentru în­ trebarea noastră privitoare la ce este timpul şi în special pentru întrebarea care urmează. Această posibilitate extremă a fiinţei sale are caracterul a ceva care-i stă în faţă şi care este cert. aflat întotdeauna în faptul-de-fiecare-dată al lui "de fiecare dată al meu". este certitudinea nedetermi­ nată a posibilităţii celei m ai proprii de a-fi-la­ sfîrşit. cu atît devine mai clar următorul lucru: Dasein-ul ni se arată în posibilitatea sa extre­ mă tocmai prin acel ceva din el care naşte această dificultate. ce este Dasein-ul în timp? Dasein-ul. care depăşeşte în certitudine şi au­ tenticitate orice alt enunţ. ci este o posibilitate despre care Da­ sein-ul ştie cîte ceva: este posibilitatea extremă a lui însuşi. este caracterizată prin­ tr-o totală nedeterminare. 41 . iar această certitudine. Acea explicitare de sine a Dasein-ului.

aber ich denke nicht daran. Als Daseinsauslegung hat es dieses Wissen gleich bei der Hand. als zu welchem ich vorlaufe. macht in diesem meinem Vorlaufen zu ihm eine Entdeck­ ung: es ist das Vorbei von mir. Um den Tod weij3 ich zumeist in der Art des zuruckweichenden Wissens. Das Dasein hat selbst die Moglichkeit seinem Tod auszuweichen. einmal bin ich nicht mehr da bei den und den 42 . als menschliches Leben ist primăr Moglich­ das Sein der Moglichkeit des gewissen und dabei unbestimmten Vorbei. Dieses Vorbei. Als dieses Vorbei deckt es mein Dasein auf als einmal nicht mehr da. daj3 sie um den Tod weij3.ist ein Vorlaufen des Daseins zu seinem Vorbei als einer in Oewij3heit und vo/liger Unbestimmtheit be­ vorstehenden ăuJ3ersten Moglichkeit seiner selbst. zumeist in dem Sinn: ich weij3 schon. Dasein sein. Das Sein der Moglichkeit ist dabei immer die Moglichkeit so. diese Mă­ glichkeit seines Seins zu verstellen.

ceea ce ştiu despre moarte mă face să fug de ea. ea revelează Dasein-ul meu ca nemai­ fiind la un moment dat. propria moarte? Este o pre-mer­ gere a Das e i n -uLui către săvîrşirea sa. fiinţa posibilităţii este întotdea­ una posibilitatea astfel alcătuită încît ea ştie ceva despre moarte. Î n acest caz. Dasein-ul deţine pînă şi po­ sibilitatea de a se eschiva în faţa morţii sale. ca explicitare a Dasein-ului. este fiinţa posibilităţii săvîrşirii certe şi totuşi nedeterminate. ca viaţă umană. înţeleasă ca posibiLitate extremă a lui însuşi. însă nu mă gîndesc la asta. este primordial fiinţă-po­ sibiLă. este întotdeauna gata să îi mascheze această posi­ bilitate a fiinţei sale. cel mai adesea în acest sens: ştiu. s-a sfîrşit" ( n. De altfel. Da­ sein-ul. Fiind o astfel de săvîrşire. 43 . în această pre-mergere a mea către ea. avînd în minte expresia din limba română "s-a săvîrşit din viaţă".. s-a terminat. ce-i stă în faţă cu certitudine şi în depLină nedeterminare. trad). la un moment dat eu nu . să desco­ păr un lucru: că este săvîrşirea mea. Această săvîrşire înspre care eu pre-merg mă face. Cel mai adesea.de fiecare dată. Am tradus das Vorbei (care reprezintă substantivizarea unui adverb) cu "săvîrşire". Această cunoaştere.'. desigur. expresia germană es ist vOI'bei asta şi înseamnă: "a trecut.

und zwar das eigen­ t1iche Wie meines Daseins. so zwar. Es ist das Zuruck­ kommen des Daseins auf seine Alltaglichkeit die es noch ist. Das Vorbei ist keine Bege­ benheit. Das Vorlaufen zu dem Vor­ bei ist das Anlaufen des Daseins gegen seine auj3er­ ste Mbglichkeit. Es ist ja sein Vorbei. das sich ereignet. wird das Dasein selbst sichtbar in seinem Wie. ist kein Was. das Vorbei nimmt alles mit sich in das Nichts. daj3 das Vorbei als eigentliches Wie auch die A lltaglichkeit in ihrem Wie aufdeckt.5achen. Das Vorbei jagt alle Heimlichkeiten und Be­ triebsamkeiten auseinander. 44 . diesen Winkelzugen und dieser Geschwatzig­ keit. Dieses Vorbei. sondern das Wie meines Daseins schlechthin. bei diesen Eitel­ keiten. kein Vorfall in meinem Dasein. zu dem ich als dem meinigen ( 1 8) vorlaufen kann. Dieses Vorbei ist kein Was. sondern ein Wie. und sofern dieses »Anlaufen gegen« ernst ist wird es in diesem Laufen zuruckgeworfen in das Noch-dasein seiner selbst. 50fern das Vorlaufen zu dem Vorbei dieses im Wie der Jeweiligkeit festhălt. das ihm zustbj3t und das es andert. bei den und den Menschen. nicht ein Was an ihm.

CI un "cum ŞI anume adevaratu " cum cc · ce . în această acţiune. Este revenirea Dasein-ului la cotidianitatea sa. o repune într-un "cum" împreună cu tot ce-ea ce e preocupare ŞI acţIUne 45 . Este chiar săvîrşirea sa. al Dasein-ului meu. ci pur şi simplu un "cum" . ca un "cum" autentic. propriu Dasein-ului meu. Săvîrşirea vine să izgonească tot ceea ce mi-a fost familiar şi toate cîte am făcut. Dasein-ul însuşi devine vizibil în al său "cum". spre care eu pot pre-merge ca înspre una ce este a mea. Să­ vîrşirea nu este o simplă întîmplare. Prin pre-mergerea către săvîrşire. a aces­ tor subterfugii şi a acestor palavre. Dasein-ul este. revelează şi coti­ dianitatea în al său "cum" . nu " ceva" care survine în el. în care el este încă. nu este un accident în Dasein-ul meu. Această săvîrşire. Această săvîrşire nu este v 1 " "ceva .voi mai fi în preajma acestor lucruri şi acestor oameni. Da­ sein-uI ia cu asalt p osibilitatea sa extremă . care i se întîm­ plă şi care îl transformă. ea duce totul cu sine în Nimic. în preaj ma acestor deşertăciuni. aruncat înapoi în pro­ priul lui "a fi încă". nu este "ceva" . în măsura în care pre-mergerea către săvîrşi­ re îl ţine în acel "cum" al faptului-de-a-fi-de-fie­ care-dată. şi în măsura în care acest " asalt" este serios. astfel încît săvîrşirea.

Dieses Vorbei-von als das Wie bringt das Dasein unnachsichtig in seine einzige M6glichkeit seiner selbst laj3t es sich ganz allein auf sich selbst stellen. das Dasein inmitten der Herr­ lichkeit seiner Alltaglichkeit in die Unheimlichkeit zu stellen. Er zeigt zugleich: die Grundkategorie dieses Seien­ den ist das Wie . Alles Was und Sorgen und Planema­ chen bringt es in das Wie zuruck. daj3 wir sagen. das Dasein so zu organisieren.in ihrer Geschaftigkeit und ihrem Betrieb in di. Dieses ( 19) Vorlaufen ist nichts anderes rus die ei gent1iche und einzige Zukunft des ei genen Daseins. daj3 das Wie verdeckt wird. Er wuj3te vielleicht aus einer Vertraut­ heit mit dem Dasein selbst daj3 es das Wie ist. Dieses Vorbei vermag. Das Dasein ist eigentlich bei ihm selbst es ist wahrhaft existent wenn es sich in diesem Vorlaufen hiilt. Erst den heutigen Propheten blieb es vorbehalten. Der Vorlauf ist sofern er die auj3erste M6glichkeit des Daseins ihm vorhalt der Grundvollzug der Daseinsauslegung.ls Wie zurucknimmt. Der Vorlauf reij3t die Grund­ hinsicht an sich. es sei formal. unter die das Dasein sich stellt. Im Vorlaufen ist das Dasein seine Zukunft so zwac 46 . Vielleicht ist es kein ZufalL daj3 Kant das Grund­ prinzip seiner Ethik so bestimmte.

Dasein-ul este viitorul său. adu­ ce în chip brutal Dasein-ul în sfera unicei posi­ bilităţi a lui însuşi. Doar profeţii de azi au pri­ vilegiul de a organiza astfel Dasein-ul încît acest " cum" să fie acoperit. totodată: categoria fundamentală a acestei fiinţări este acel "cum". Pre-mergerea aduce cu ea perspectiva fundamentală sub care se plasează Dasein-ul. Această săvîrsire. astfel 47 . El ştia pro­ babil. săvîrşirea le readuce în sfera acestui "cum". în calitatea ei de "cum". Ea arată.în ea. dintr-o familiaritate cu Dasein-ul însuşi. îl face să se sprijine întru totul numai pe sine. această săvîrşire are putinţa să aşeze Dasein-ul în nefamiliaritate. că acesta este un "cum". în măsura în care ea îi păstrează Dasein-ului posibilitatea extremă. atunci cînd se menţine în această pre-mergere. Dasein-ul este cu adevărat el însuşi. Toate grij ile şi planurile pe care ni le facem cu privire la "ceva". este împlinirea fundamentală a explicitării Da­ sein-u lu i. În pre-mergere. În plină dominaţie a cotidianităţii. Aceastăpre-mergere nu este altceva decît viitorul autentic şi unic al propriu lui D a s e in. Şi poate că nu din întîmplare Kant determină principiul fundamental al eticii sale în aşa fel încît să spunem despre el că este unul formal. Pre-mergerea. este cu ade­ vărat existent.

aller Larm und aIles Gerenne bricht zusammen. bildet die Gegenwart aus und Iăj3t die Vergangenheit im Wie ihres Gelebtseins wiederholen. Das Zuruckkom­ men im Vorlaufen istja selbst das Wie des Besorgens. Dieses Zuruckkommen kann nie das werden. worin es sich hăIt. Zukunftigsein gibt Zeit. ist die Zeit selbst. in dem ich gerade verweile. be­ griffen in seiner auj3ersten Seinsmoglichkeit. muj3 das jeweilige Dasein sich in seinem Vorlaufen halten. Das 50 charakterisierte Zukunftigsein ist als das eigentliche Wie des Zeit­ lichseins die Seinsart des Daseins. Dabei offenbart sich: der ursprungliche Um­ gang mit der Zeit ist kein Messen. Keine Zeit haben heij3t. was man langweilig nennt. das. alle Geschaftig­ keit. 48 . die Zeit in die schlechte Ge­ genwart des Alltags werfen. Im Vorlaufen mich hal­ tend bei meinem Vorbei habe ich Zeit. alle Unrast. Alles Gerede. Auf die Zeit gesehen besagt das: das Grundpha­ nomen der Zeit ist die Zukunf t. in der und aus der es sich seine Zeit gibt. Um das zu se hen und nicht als interessantes Paradox zu verkaufen. nicht in der Zeit. Das Dasein.daj3 es in diesem Zukunftigsein auf seine Vergangen­ heit und Gegenwart zuruckkommt .

o. Menţinîndu-mă. eu am timp. În ce priveşte timpul. A fi "orientat către vii­ tor". O dată cu aceasta ni se revelează faptul că raportarea ori­ ginară la timp nu este măsurarea. Această orientare către viitor.încît. care ajunge să nu 49 . în această orientare a sa către viitor. prin pre-mergere. orice agitaţie. aceasta înseamnă : feno­ menul fundamental al timpului este viitorul. aceasta dă timp.rice larmă şi orice alergătură încetează brusc. desăvîrşeşte prezentul şi reiterează trecutul asa " cum" a fost el trăit. conceput în p osibilitatea extremă a fiinţei sale. Orice vorbărie în care Dasein-ul se menţine. care se uzează. orice acti­ vitate. Dasein-ul. este timpul însuşi. iar nu în timp. în preajma săvîrşirii mele. este felul de a fi al Dasein-ului în care şi pornind de la care el îşi dă sieşi propriul timp. trebuie ca Dasein-ul să se menţină de fiecare dată în pre-mergerea sa. astfel caracterizată. A nu avea timp înseamnă a arunca timpul în falsul prezent cotidian. Iar pentru a vedea acest lucru şi pentru a nu-l vinde ca paradox interesant. este modul autentic de a fi temporal. el revine la trecutul şi la prezentul său. Acel ceva asupra căruia revin prin pre-mergere este modul "cum" mă preocup de ceva în clipa de faţă. Această re­ venire nu poate nicicînd deveni ceva care este nu­ mit plictisitor.

weil sie ursprunglich keine Lange hat. was mir m6glicherweise noch bleibt. Solches Fragen ist so wenig ein Vorlaufen zum Vor­ bei. sondern will gerade die unbestimmte Zeit bestimmen. daj3 es gerade die charakteristische Flucht vor dem Vorbei organisiert. als das jetzt Gewisse. Die Je­ weiligkeit ist dadurch ausgezeichnet daj3 sie aus dem Vorlaufen in die eigentliche Zeit alle Zeit je­ weilig fUr sich hat. Das Vorlaufen-zu falit in sich zusammen. sie k1am­ mern sich gerade an das Noch-nicht-vor oei. Das Zukunftigsein als M6glichkeit des Daseins als 50 . Das Fra­ gen ist ein Loskommenwollen vom Vorbei in dem. Dieses Fragen ergreift nicht die Unbe­ stimmtheit der Gewij3heit des Vorbei.was sich verbraucht was abgenutzt wird. was es ist: unbestimmt und als unbestimmt gewij3. weil Anfragen an das Vorbei im Sinne des Wie­ -Iange-noch und Wann gar nicht (20) beim Vorbei sind in der charakterisierten M6glichkeit. Die Zeit wird nie lang. wenn es verstanden wird als Frage nach dem Wann und Wie-Iange-noch des Vor­ bei. sie be­ schaftigen sich mit dem. Das Vorlaufen ergreift das Vorbei als eigentliche M6glichkeit jedes Augenblicks.

. căci dacă abordăm săvîrsirea întrebîndu-ne "cît mai este" pînă la ea şi "cînd" survine ea nu mai avem cîtuşi de puţin de-a face cu săvîrşirea. Tim­ pul nu devine nicicînd lung. por­ nind de la pre-mergerea în timpul autentic. el de­ ţine pentru sine. orice timp . originar.. Între­ bîndu-ne în acest fel cu privire la săvîrşire. ci vrea să determine tocmai timpul nedeterminat. ci tocmai ea or­ ganizează fuga caracteristică din faţa săvîrşirii. ca p osibi51 . se năruie atunci cînd e înţeleasă ca întrebare privitoare la un "cînd" şi la un "cît de mult încă" ale săvîrşirii. de fiecare dată.mai fie de nici un folos. Pre-mergerea surprinde săvîrşirea ca autentică posibilitate a fiecărei clipe. el nu are lungime. în sensul posibilităţii caracterizate . deoarece. Acest mod de a ne întreba nu surprinde caracterul nedeter­ minat pe care îl are certitudinea săvîrşirii. totuşi certă. ca ceea ce este cert acum. Faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată este unul privilegiat prin aceea că. vrem să scăpăm de ea sub forma în care ea este : nede­ terminată şi. ele se ocupă cu ceea ce e posibil să-mi mai rămînă pînă la ea. ca nedeterminată. Pre-mergerea către. O asemenea interogare nu reprezintă cîtuşi de pu­ ţin o pre-mergere către săvîrşire. toate aceste în­ trebări rămîn blocate tocmai în spaţiul a ceea ce nu este încă săvîrşire. Faptul-de-a-fi-orientat-către-viitor.

das selbst die Zeit sein 501 1 . daj3 diese Frage der Zeit unangemessen bleiben muj3. Das Dasein rechnet und fragt nach dem Wieviel der Zeit. Nur wenn ich sage: die Zeit zu berechnen hat die Zeit eigentlich keine Zeit. 50fern es ja selbst die Zeit ist? Die Zeit verlieren und 52 . sofern die Zukunftig­ keit eigentlich die Zeit ist. mit der Uhr in der Hand lebt. ja sogar sie messend mit der Uhr.jeweiligen gibt Zeit weil es die Zeit selbst ist. Das Dasein ist da mit der Uhr. Wielange und Wann. ist daher nie bei der Zeit in der Eigentlichkeit. kennengelernt als mit der Zeit rechnend. dieses mit der Zeit rechnende Dasein sagt stăn­ dig: ich habe keine Zeit. Was ist mit diesem Fragen als dem die Zeit verlie­ renden? Wohin kommt die Zeit? Gerade das Dasein. 50 ist dies eine angemessene Aussage. Doch haben wir das Dasein. 50 fragend nach dem Wann und Wieviel verliert das Dasein seine Zeit. Verrăt es damit nicht sich selbst in ( 2 1 ) dem. wenn auch nur der năchst alltăg­ lichen von Tag und Nacht. was es mit der Zeit macht. daj3 die Frage nach dem Wieviel der Zeit. 50 wird zugleich sichtbar. das mit der Zeit rechnet.

la durată şi la un "cînd" . Ce se întîmplă în cazul acestui mod de interogare. Dasein-ul calculează şi se întreabă privitor la un "cît de mult" al timpu­ lui şi de aceea el nu se raportează nicicînd în mod autentic la timp. tocmai acest Dasein ce supune timpul cal­ culului spune întruna : "n-am timp " .numai atunci avem de-a face cu un enunţ adecvat. ba chiar îl măsoară cu ajutorul ceasului. Numai atunci cînd spun : "timpul nu are timp să măsoare timpul" . trebuie să rămînă inadecvată în ce priveşte timpul. privitor la un " cînd" şi la un "cît de mult" .litate a Dasein-ului de fiecare dată. Dasein-ul îşi pierde timpul. că întrebarea privitoare la un "cÎt de mult" al timpului. totodată. dacă ea e una ce pierde timpul ? De unde vine timpul ? Dasein-ul care îşi face calcule în privinţa timpului şi care trăieşte cu ceasul în mînă. ne­ mijlocit. Astfel devine vizibil. al zilei şi al nopţii. Şi totuşi am văzut că Dasein-ul. ca unul ce tre­ buie el însuşi să fie timpul. în măsura în care orientarea către viitor este cu ade­ vărat timpul. căci el este timpul Însuşi. Dasein-ul este ceea ce este atunci cînd foloseşte ceasul. Oare nu se trădează el pe sine prin ceea ce face cu timpul. îşi face calcule în pri­ vinţa timpului. Întrebîndu-se astfel. chiar dacă numai pe acela. e cel care dă timp. în măsura în care chiar el însuşi este timpul ? Să 53 .

was es besorgt. Alles. Das Besorgen als Aufgehen in der Gegenwart ist gleichwohl als Sorge bei einem Noch-nicht das erst in der Sorge darum erledigt werden solI. Das Dasein ist auch in der Gegenwart seines Besorgens die voile leit so zwar. Das Dasein f1ieht vor dem Wie und hăngt sich an das jeweilige gegenwărtige Was. so begegnet ihm die leit selbst die je das Dasein isL aber ist als Gegenwart. Nach dem Wieviel der leit fragen heiJ3t in dem Besorgen eines gegenwărtigen Was aufgehen. daJ3 es die lukunft nicht los wird. was in der Welt begegnet begegnet ihm als im Jetzt sich aufhaltend. was mir noch bleibt noch bleibt als Gegenwart.sich dazu die Uhr anschaffen ! Bricht hier nicht die Unheimlichkeit des Daseins auf? Die Frage nach dem Wann des unbestimmten Vorbei und uberhaupt nach dem Wieviel der leit ist die Frage nach dem. Die leit in das Wieviel brin­ gen besagt: sie als Jetzt der Gegenwart nehmen. worin die Sorge hăngt nicht das eigentiiche Zukunftigsein des Vorbei. das Dasein ist seine Gegenwart. Die Zukunft ist jetzt das. sondern die lukunft die sich die Gegenwart selbst als die 54 . Das Dasein ist das.

Tot ceea ce el întîlneşte în lume este întîlnit ca menţinîndu-se în sfera lui "acum" . 55 . A aduce timpul în sfera acestui "cît de mult" înseamnă a-l considera ca un "acum" al prezentului. este la fel de bine şi grij ă de ceva care încă nu este şi care abia prin grija pentru el urmează a fi realizat. astfel încît viitorul nu dispare. nu este faptul-de-a-fi­ orientat-către-viitorul săvîrşirii. Dasein-ul este prezentul său. Viitorul este acum acel ceva în care se află suspendată grij a. ca disoluţie în prezent. dar ca prezent. ci viitorul pe care prezentul însuşi şi-l configurează ca fiind al său. cea privitoare la un "cît de mult" al timpului sînt întrebări privitoare la ceea ce îmi mai rămîne pînă la această săvîrşi­ re. el întîlneşte timpul însuşi . Dasein-ul fuge de "cum" şi se agaţă de un "ce" prezent de fiecare dată. în genere.care este de fiecare dată Dasein-ul. Preocuparea. A te întreba privitor la timp prin "cît de mult" în­ seamnă a te pierde în sfera preocupării de "ceva" prezent. la ceea ce îmi mai rămîne ca prezent.pierzi timpul şi pentru asta să-ţi procuri ceasul ! Nu răzbate aici toată stranietatea Dasein-ului ? Întrebarea privitoare la un "cînd" al săvîrşirii nedeterminate şi. Dasein-ul este acel ceva de care el s e preocupă . astfel. Da­ sein-ul este timpul deplin şi atunci cînd se află în prezentul preocupării sale.

Ware sie das. Die leit wird leer. in der die 50rge hangt. uberdrussig. von jetzt bis dann.ihrige ausbildet weil das Vorbei als die eigentliche Zukunft nie gegenwartig werden kann. In der Alltaglichkeit begegnet das Weltgesche­ hen in die leit. was es besorgt. das nie Zeit hal. das besagt: das Besorgen kommt ohne Ende auf das Jetzt zuruck. Der Alltag lebt mit der Uhr. Es wird uberdrLis­ sig im Was. daj3 standig Neues in die eigene Gegenwart begeg­ net. daj3 es sich von der eigentlichen lukunftigkeit fortgeschlichen hal. weil das Dasein die leit in der Frage nach dem Wieviel im vorhinein lang gemacht hal. in die Gegenwart. den Tag auszufUllen. diesem Dasein wird die leit plotzlich lange. daj3 es sagl. als im Jetzt der gegenwartigen Welt aufgehend. ist solche von Gnaden der Gegenwart. Das Dasein mochte. so ware sie das Nichts. Die Zukunftigkeit. Und das Dasein. zum nachsten Jetzt. will es so wenig wahrhaben. es sagt: jetzt. Dem Dasein als Gegenwart-sein. wahrend das standige luruckkommen im Vorlaufen auf das Vorbei nie langweilig wird. 56 . es hatte die Zukunft ergriffen in der 50rge um die Menschheitsentwicklung und Kul­ tur etc. (22) Das Dasein als besorgende Gegenwart halt sich bei dem aur.

şi aceasta în­ seamnă : preocuparea revine fără sfîrşit la "acum" . în care este sus­ pendată grija. nu vrea cîtuşi de pUţin să admită că el a ieşit din sfera autentic ei orientări către viitor. este ceea ce ea este graţie prezentu­ lui. căci Dasein-ul a făcut dinainte ca timpul să fie lung. adică pînă la următorul "acum" . În cotidianitate survenirea lumii este întîlnită în timp. 57 . prin întrebarea sa privitoa­ re la "cît de mult". el spune : " acum". Dasein-ul doreş­ te ca în propriul prezent să întîlnească perma­ nent ceva nou. petrecută în pre-mergerea către săvîrşire.căci săvîrşirea. nicicînd nu devine plictisitoare. timpul îi devine dintr-o dată lung. Timpul se goleşte. Dacă ar fi astfel. în prezent. Dasein-ul. Iar Dasein-ul. atunci ea ar fi Nimicul. nicicînd nu poate deveni prezentă. în vreme ce revenirea perma­ nentă. El se satură de acel "ceva" de care se preocupă. ca viitor autentic. ci afirmă că ar fi surprins viitorul prin grija pentru evoluţia omenirii. "de acum pînă atunci" . se men­ ţine în preajma acelui ceva de care el se preocupă. ca fapt-de-a-fi-prezent care nicicînd n-are timp. ca unul ce se pierde în "acum" -ul lumii prezente. ca prezent ce se preocupă. Dasein-ul coti­ dian trăieşte folosindu-se de ceas. pentru cultură etc. Da­ sein-ului. se satură să aibă toată ziua de-a face cu el. Orientarea către viitor.

die keiner ist. sondem bestimme das Wielange meines 58 . des Generationszusammenhangs. das man ist. Das Dasein ist in der AIltăglichkeit nicht das Sein. Die Uhr zeigt uns das Jetzl. Wenn ich mit der Uhr das (23) zukunftige Eintreffen eines Ereignisses bestimme. in der man miteinander ist: die » JI1an«-Zeit. aber keine Uhr zeigt je die Zukunft und hat je Vergangenheit gezeigt. Und demnach ist das Dasein die Zeit. was Mode ist: niemand. besagt zu­ gleich: gefUhrt sein von der herrschenden Auslegung.Dasein. das. dann meine ich nicht die Zukunfl. vielmehr ist die AIltăglichkeit des Daseins dasjenige Sein. was 105 ist: die Strbmung. die das Dasein von sich selbst gibt. von der Mode. von dem. von dem. Wir treffen in der Geschichtsforschung relevante. aber noch ganz ungeklărte Phănomene wie das der Generationen. Die Uhr. jede Uhr zeigt die Zeit des Miteinander­ -in-der-Welt-seins. die man hal. von den Strbmungen. Alles Zeit­ messen besagt: die Zeit in das Wieviel bringen. bestimmt als Miteinandersein. was man meint. die mit diesen Phănomenen zusammenhăngen. das ich bin.

Şi. de ceea ce se are în vedere. Dasein-ul este acel timp în interiorul căruia "a fi" înseamnă "a fi unul laolaltă cu altul". Cînd determin. producerea unui eveniment viitor. prin urmare. care "se" deţine de către fiecare. ci dimpotrivă. o modă.Dasein-ul. dar cu totul ne clarificate. de modă. Dasein-ul nu este fiinţa care sînt eu. de tot ceea ce este trecător : un "curent". al legăturii între generaţii. determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iao­ laltă-cu-altul. fiecare ceas arată timpul propriu faptului-de-a-fi-unul-laolaltă-cu­ altul-în-Iume. în sensul impersonalului "se" : este timpul impersonalului "se" . care de fapt nu reprezintă pe nimeni. eu_ nu am în vedere viitorul. adică nimeni. În cotidianitate. Orice măsurare a timpului înseamnă o reducere a timpului la un "cît de mult" . cu ajutorul ceasu­ lui. În cuprinsul cercetării istorice. întîlnim feno­ mene relevante. ci determin cît anume mai am 59 . pre­ cum acela al generaţiilor. toate acestea avînd legătură cu fenomenele de­ scrise mai sus. de curente. înseamnă totodată : a fi condus de explicitarea dominantă pe care Dasein-ul o oferă asupra lui însuşi . Ceasul ne arată un "acum". dar nici un ceas nu ne arată vreodată viitorul şi nu ne-a arătat vreodată trecutul. Ceasul. cotidia­ nitatea Dasein-ului este acea fiinţă care este im­ personalul "se".

von dem gesagt wird: der Richtungssinn ist ein einziger und nicht umkehrbar. An dieser Auslegung ist ein Doppeltes charakte­ ristisch: 1 . sondem vorkommend und daseiend begeg­ nen sie als durch eine Gegenwart hindurchlaufend. ein Nach­ einander. Dann ist die Zeit schon als Gegenwart ausgelegt Vergangenheit ist interpretiert als Nicht-mehr-Gegenwart. Diese Gegenwartszeit wird expliziert als Ablaufs­ folge. Zukunft unbestimmt. die Homo­ genisierung auf Jetztpunkte. in das hinein die Natur standig begegneL Die Ge­ schehnisse sind in der Zeit das heiJ3t nicht: sie ha­ ben Zeit. die Nicht-Umkehrbarkeit 2. Zukunft als unbestimmte Noch-nicht-Gegenwart: Vergangen­ heit ist unwiederbringlich. Wenn versucht wird. die standig durch das Jetzl roUl. was diese Expl ikation noch von der eigentIichen Zeit erha- 60 . die eine Uhr zuganglich machL ist als gegenwar­ tige gesehen. was die Zeit sei. Daher spricht die Alltaglichkeit von sich als das. dann ist das vuv das flETPOV fur Vergangenheit und Zukunft. AIles Geschehen­ de roJIt aus endlbser Zukunft in die unwiederbring­ liche Vergangenheit. Die Nicht-Umkehrbarkeit begreift in sich. an der Naturzeit abzunehmen.jetzt Wartens bis zu dem besagten JetzL Die Zeit .

iar viitorul este nedeterminat. viitorul ca un ceva nedetermi­ nat. Dacă încercăm să vedem. ce anume este timpul. omogenizarea la nivelul punctelor lui "acum". 2. Două lucruri sînt caracteristice pentru această explicitare : 1. Timpul este atunci dintru început explicitat ca prezent. ceea ce nu înseamnă că ele posedă timp. trecutul este interpretat ca ceea-ce-nu­ mai-este-prezent. atunci vuv serveşte ca JlE'tpOV pentru trecut Şl Vll­ tor. Acest timp prezent este explicitat ca succesiune care trece p ermanent printr-un "acum" . ireversibilitatea.de aşteptat pînă la " acum" -ul de care vorbesc. O succesiu­ ne despre care se spune : sensul său este unic şi ireversibil. por­ nind de la timpul naturii. ci că. care nu este încă prezent : trecutul nu mai poate fi adus înapoi. Tot ceea ce survine se desfăşoară por­ nind din viitorul infinit către trecutul ce nu mai poate fi adus înapoi în prezent. 1reversibilitatea cuprinde în sine tot ceea ce această explicare mai poate capta din timpul au61 . Timpul pe care un ceas ni-l face accesibil este văzut ca timp prezent. Evenimentele sînt în timp. ele sînt întîlnite doar în ce priveşte trecerea lor printr-un prezent. De aceea cotidianitatea vorbeşte denre ea însăşi ca despre ceva în interiorul căruia este întîlnită permanent natura. petre­ cîndu-se şi fiind prezente.

Die Zahlen sind nicht fruher oder spăter. an schlechthinnige Prăsenz. nicht Weisen der Zeitlichkeit. y. (24) Die Homogenisierung ist eine Angleichung der Zeit an den Raum. Die Be­ stimmung der Zeit in ihrer Nicht-Umkehrbarkeit grun­ det darin. Sie ist nicht umkehrbar. alle Zeit in eine Gegenwart aus sich fortzudrăngen. Ist einmal die Zeit als Uhrzeit definierL 50 ist es hoffnungslos. In der Zahlenreihe zum Beispiel ist die 3 vor der 4. die Tendenz. Vorher und Nachher sind nicht notwendig Fruher und Spăter. die 8 nach der 7. �'Torin sich die Zeit noch zu Worte meldet worin sie einer endgultigen Mathematisierung widersteht. weil sie uberhaupt nicht in der Zeit sind. Das bleibt ubrig von der Zukunftigkeit als Grundphănomen der Zeit als Dasein.schen kann. Die 3 ist deshalb aber nicht fruher als die 4. daj) die Zeit vorher umgekehrt wurde. je zu ihrem ursprunglichen Sinn zu gelangen. 62 . Fruher und Spăter sind ein ganz bestimmtes Vorher und Nachher. Sie wird v611ig mathematisiert zu der Koordinate t neben den Raumkoordinaten x. Diese Be­ trachtung sieht von der Zukunft weg in die Ge­ genwart und aus dieser Iăuft die Betrachtung der fliehenden Zeit in die Vergangenheit nach. Das ist das einzige. z.

O dată timpul definit ca timp al ceasului. 8 este după 7. făcîndu-1 să iasă astfel din sine. El nu este reversibil. Acesta este singurul fel în care timpul mai ajunge să se exprime şi în care el mani­ festă rezistenţă faţă de o matematizare definiti­ vă. " Înainte" şi "după" nu sînt în mod necesar "mai devreme" si "mai tîrziu". Acest mod de a vedea pleacă de la viitor către prezent şi urmăreşte. nu se mai poate spera să ajungem la sensul său originar. 3 este înaintea lui 4. Aceasta e tot ce mai rămîne din orientarea către viitor. ca fenomen fundamental al timpului înţeles ca Dasein. timpul ce se scurge către trecut. cu prezenţa pur şi simplu . de pildă. pornind de aici. este tendin­ ţa de a împinge întregul timp într-un prezent. Timpul este pe de-a-ntregul matematizat şi devine coordonata t alături de coordonatele spaţiale x. "Mai devreme" şi "mai tîrziu" reprezintă un "înainte" şi un "după" cu totul determinate. Nu­ merele nu sînt " mai devreme" sau "mai tîrziu". Omogenizarea este o asimilare a timpului cu spaţiul. deoarece ele nu sînt CÎtuşi de puţin în timp.tentic. y. ele nu sînt moduri ale temporalităţii. 63 . Însă aceasta nu face ca 3 să fie "mai devreme" deCÎt 4. Determina­ rea timpulUl în ireversibilitatea sa are ca temei fap­ tul că dinainte timpul a fost inversat. z. În şirul numerelor.

was l as war. Das Dasein ist zu­ meist da in der Alltaglichkeit welche selbst aber als die bestimmte leitlichkeit die vor der lukunftig­ keit fluchtig ist. Darum sieht das Dasein als sa bestimmte Gegenwart das Vergangene nicht. Das ist die Vergangenheit der Gegenwart des Alltags.Daj3 aber die leit zunachst und zumeist sa de­ finiert wird. Das Dasein als in seiner Gegenwart hăngend sagt: die Vergangenheit ist das Vorbei. ist unerschopflich . Vergangenheit bleibt sa lange einer Ge- 64 . was las war. Iiegt im Dasein selbst. Die Jeweiligkeit ist konstitutiv. Die Betrachtung der Geschichte. Die Betrach­ tung dessen. nur verstanden werden kann. der in der Gegenwart seiner B etriebsam­ keiten sich aufhalt. wenn sie mit der eigentlichen leit des lukunftigseins des Vorbei konfrontiert wird. Sie verliert sich im Stoff . sie ist unwiederbring­ lich. Das Dasein ist das meinige in seiner Eigentlichkeit nur als mogliches. hat sie nur eine andere Ge­ genwart . Was das Dasein van der leit sagt spricht es van der AlItaglichkeit her. die in der Gegen­ wart (25J aufwachst sieht in ihr nur unwiederbring­ Iiche Betriebsarnkeit: das. Wei! diese Geschichte und leitiichkeit der Gegenwart gar nicht an die Vergan­ genheit herankommt.

Însă faptul că timpul, în primă instanţă şi cel mai adesea, este astfel definit, acest fapt ţine de Dasein-ul însuşi. Faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată este unul constitutiv. Dasein-ul, în autenticitatea sa, este "al meu" doar ca unul posibil. Dasein-ul este cel mai adesea în cotidianitate, care ea însăşi nu poate fi însă înţeleasă decît ca acea tempora­ litate determinată ce fuge din faţa orientării către viitor atunci cînd este confruntată cu timpul au­ tentic al faptului-de-a-fi-orientat-către-viitor, propriu săvîrşirii. Tot ceea ce Dasein-ul spune despre timp, el spune pornind de la cotidianita­ te. Dasein-ul, ca unul ce este prins în prezentul său, spune : "trecutul este săvîrşirea, el nu mai poate fi adus înapoi" . Acesta este trecutul văzut în raport cu prezentul cotidianului care se menţi­ ne constant în prezentul activităţilor sale. De aceea, Dasein-ul, determinat astfel ca prezent, nu vede ceea ce a trecut. Reflecţia asupra istoriei, foarte răspîndită în clipa de faţă, vede în aceasta doar o acţiune ce nu mai poate fi adusă înapoi în prezent, vede în ea doar ceea ce a trecut. Reflecţia asupra a ceea ce a trecut este inepuizabilă. Ea se rătăceşte în materialul pe care îl cercetează. Căci această istorie şi temporali­ tatea prezentului nu se apropie deloc de trecut, ci are de-a face doar cu un alt prezent. Trecutul ră65

genwart verschlossen, als diese, das Dasein, nicht selbst geschichtlich ist. Das Dasein ist aber geschicht­ lich an ihm selbsL sofern es seine Moglichkeit ist. Im Zukunftigsein ist das Dasein seine Vergangenheit; es kommt darauf zuruck im Wie. Die Weise des Zu­ rUckkommens ist unter anderem das Gewissen. Nur das Wie ist wiederholbar. Vergangenheit - als ei­ gentliche Geschichtlichkeit erfahren - ist alles andere denn das Vorbei. Sie ist etwas, worauf ich immer wieder zuruckkommen kann. Die heutige Generation meinl, sie sei bei der Ge­ schichte, sie sei sogar uberlastet mit Geschichte. Sie jammert uber den Historismus - Jucus a non
Jucendo.

Es wird etwas Geschichte genannl, was

gar nicht Geschichte ist. Weil alles in Geschichte aufgehe, musse man, so sagt die Gegenwart, wieder zum Obergeschichtlichen kommen. Nicht genug, daj3 das heutige Dasein sich in die gegenwărtige Pseudogeschichte verloren hal, es muj3 auch den letzten Rest ihrer Zeitlichkeit (d.i. des Daseins) dazu benutzen, um sich ganz aus der Zeil, dem Dasein, fortzustehlen. Und auf diesem phantastischen Wege zur Obergeschichtlichkeit soli die Weltanschauung gefunden werden. (Das ist die Unheimlichkeit die die Zeit der Gegenwart ausmacht. ) Die gemeine Daseinsauslegung droht mit der Ge­ fahr des Relativismus. Aber die Angst vor dem Re66

mîne inaccesibil unui prezent atîta vreme cît acesta, adică Dasein-ul, nu este el însuşi istoric. Însă Da­ sein -ul este în el însuşi istoric, în măsura în care el este posibilitatea sa. În faptul-de-a-fi-orientat­ către-viitor, Dasein-ul este trecutul său ; el re­ vine la acest trecut la nivelul lui "cum" . Un mod de a reveni astfel este, printre altele, conştiinţa. Doar acest " cum" este reiterabil. Trecutul - ex­ perimentat ca istonCltate autentică - este orice altceva, dar nu săvîrşire. Este ceva la care eu pot p ermanent revent. Generaţia actuală crede că se află în plină isto­ rie, crede chiar că e împovărată de istorie. Ea se plînge de istorism - lucus a non lucendo. Este numit istorie ceva care nu este cîtuşi de puţin istorie. Cum totul se dizolvă în istorie, ar trebui, spune prezentul, să se ajungă din nou la supra­ istoric. Nu-i de ajuns că Dasein-ul din zilele noas­ tre s-a pierdut în pseudoistoria prezentă, el trebuie să folosească şi ultimul său rest de temporalitate (adică de Dasein) pentru a se furişa cu totul în afara timpului, adică a Dasein-ului. Şi pe acest drum fantasmatic către supraistoricitate urmează a fi aflată o "concepţie despre lume" . ( Aceasta este stranietatea timpului prezent. ) Explicitarea curentă a Dasein-ului ameninţă cu pericolul relativismului. Însă teama de relativism
67

und sie kann die Jeweiligkeit im Zuklinftigen sein im Vorlaufen zum gewissen aber unbestimmten Vorbei. geschichtlich zu sein. Das Dasein ist sein Vorbei. sondern die Zeitlich­ keit. Die Grundaussage: die Zeit ist zeitlich ist daher die eigentlichste Bestimmung . Das ist der er ste Satz aller Hermeneutik.lativismus ist die Angst vor dem Dasein. nach der es eine Oegen wart jeweils versteht. was Geschichte ist. 68 . Das Dasein ist nicht die Zeit. Phi­ losophie wird nie dahinterkommen.und sie ist keine Tautologie. zukiinf tig zu sein. Zusammenfassend ist zu sagen: Zeit ist Dasein. Dasein ist meine Jeweiligkeit. Îst seine Moglichkeit im Vorlaufen zu diesem Vor­ bei. Er sagt etwas liber das Sein des Daseins. Vergangen­ heit als eigentliche (26) Geschichte ist wiederholbar im Wie. weil das Sein der Zeitlichkeit ungleiche Wirklichkeit bedeutet. Das Dasein ist immer in einer Weise seines moglichen Zeit­ Iichseins. solange sie Geschichte als Betrachtungsgegen­ stand der Methode zergliedert. In diesem Vorlaufen bin ich die Zeit eigentlich. das die Geschichtlichkeit selbst ist. Das Dasein ist die Zeit die Zeit ist zeitlich. Das Ratsel der Ge­ schichte Iiegt in dem. was es heij3t. Die Zugangsmăglichkeit zur Oeschichte griin­ det in der MogIichkeit.

Enunţul funda­ mental : "timpul este temporal". de aceea. eu am 69 . ca istorie autenti­ că. este. dar ne­ determinată. cea mai proprie determinare a lui . În această pre-mergere eu sînt cu adevărat timpul. poate fi reiterat în registrul lui "cum" . Filozofia nu va afla nicicînd ce este isto­ ria. timpul este temporal. Posi­ bilitatea de acces la istorie are ca temei posibilitatea potrivit căreia un prezent înţelege de fiecare dată săfie orientat către viitor. care este istoricitatea însăşi. Enigma istoriei re­ zidă în ceea ce se numeşte "a fi istoric". Dasein-ul este faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată al meu şi acesta poate fi. El spune ceva despre fiinţa Dasein-ului.este teama de Dasein. luînd-o ca obiect de observaţie al unei metode. Î n rezumat. Dasein-ul este săvîrşirea sa.şi nu o tautolo­ gie. Da­ sein-ul este timpul. ci temporalitatea. Dasein-ul nu este timpul. pre-mergerea către o săvîrşire certă. Acesta este principiul prim al oricărei hermeneutici. este posibilitatea sa în pre-mergerea către această săvîrşire. în faptul-de-a-fi-orientat-către­ viitor. trebuie spus : timpul este Dasein-ul. atîta timp cît o fărîmiţează. căci fiinţa temporalităţii este o realitate deo­ sebită. Dasein-ul este întotdeauna într-un mod al posibilului său fapt-de-a-fi-temporal. Trecutul.

d. daJ3 sie es nicht zu einer Individua­ tion kommen lăJ3t im Sinne der phantastischen Her­ ausbildung von Ausnahmeexistenzen. leit ist zeitlich. das. 70 . sie schlăgt alles Sich-heraus-nehmen nieder.h. Inwiefern aber ist die leit als eigentliche das Individuationsprinzip. in dem alles Was zerstăubt. was die uberlieferte Aussage von der leit meint wenn sie sagt: die leit ist das rechte principium individuationis. Diese Individuation hat das EigentUmliche. in eine M6glichkeit bezug­ lich der keiner ausgezeichnet ist. Sie individuiert so. in das Wie.habe ich leit. Sofern die leit je meinige ist gibt es viele leiten. als Ge­ genwartszeit und Naturzeit. Im lusarnmensein mit dem Tode wird jeder in das Wie gebracht das jeder gleichmăJ3ig sein kann. dann klărt sich erst recht auf. im Vorlaufen wird es sichtbar als die einzige Diesma­ ligkeit seines einzigen Schicksals in der M6glichkeit seines einzigen Vorbei. Das versteht man zumeist als nicht umkehrbare Sukzession. Die leit ist sinnlos. daJ3 sie alle gleich macht. das im Durchschnittlichen ist es selbst. Wird die leit so als Dasein verstanden. von wo aus das Dasein in der (27) Jeweilig­ keit ist? Im lukunftigsein des Vorlaufens wird das Dasein.

71 . Dar în ce măsură este timpul. Prin legătura sa cu moartea. fiecare poate fi în egală măsură acest "cum" . Această individuaţie are particularitatea că nu dă curs unei individua­ ţii în sensul de creaţie ireală de existenţe excep­ ţionale . ca unul autentic. anume ca Da­ sein. este adus în registrul lui "cum". în interiorul căruia oricare "ce" se pulverizează. propriu pre-mergerii.timp. adică acel ceva de la care pornind Dasein-ul este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ? În faptul-de­ a-fi-orientat-către-viitor. Cel mai adesea. timpul pre­ zentului şi timpul natural. fie­ care este adus în registrul lui "cum". principiul individuaţiei. prin aceasta se înţelege o succesiune non-reversibilă. abia atunci se clarifică cu adevărat ce anume are în vedere enunţul tradiţional despre timp atunci cînd spune : "timpul este adevăratul principium individuationis" . În măsura în care timpul este de fiecare dată al meu. Cînd timpul este astfel înţeles. Un singur timp este ceva fără sens . există mai multe timpuri. Ea individualizează în aşa fel încît face toate asemenea. Dasein-ul. aflat la nivel mediu. timpul este temporal. este adus în sfera unei posibilităţi în raport cu care nici unul nu este privilegiat . prin pre-mergere el devine vizibil ca unic fapt-de­ a-fi-de-astă-dată al unicului său destin în posibi­ litatea unicei sale săvîrşiri. devine el însuşi . ea frînge orice pornire a ceva de a deveni excepţie.

Sehen wir nicht auf die Antwart. sandern wieder­ halen wir die frage. Die Zeit ist das Wie. das Wichtigste sei die rechte 7ratbE1U. die ursprungliche Sicherheit in einer Sache.und Umgangsart mit der Zeit als mit der je meinigen. dann ist mit ihr alles ernst gewarden. was hier Thema ist zu entsprechen. Alsa ist salches fragen die angemes­ senste Zugangs. zeitlich wiederhalen. was die Zeit sei. (28 ) und wenn ich die Frage recht verstehe. die immer ein Was besagt. Was geschah mit der frage? Sie hat sich gewandelt. Wenn nachgefragt wird. was die Zeit sei. Um dem Seinscha­ rakter dessen. dann darf man sich nicht vareilig an eine Antwart hăngen (das und das ist die Zeit). Wir wallen die frage. Was ist die Zeit? wurde zur frage: Wer ist die Zeit? Năher: sind wir selbst die Zeit? Oder nach năher: bin ich meine Zeit? Damit kamme ich ihr am năchsten.Zum Schluj3 eine Probe auf die Geschichtlichkeit und die Mbglichkeit zu wiederhalen. mussen wir van der Zeit zeitlich reden. Dann wăre Dasein fraglichsein. erwachsen aus einer Vertrautheit mit der Sache selbst die Sicherheit des angemesse­ nen Umgehens mit der Sache. 72 . Aristateles pflegte aft in seinen Schriften einzuschărfen.

Mai exact : sîn­ tem noi înşine timpul ? Sau. Cînd ne întrebăm ce este timpul. sigu­ ranţa originară în privinţa unui lucru. în scrierile sale. Ce s-a întîmplat cu întrebarea ? S-a mo­ dificat.Pentru a încheia. atunci o dată cu ea totul devine serios. Timpul este un "cum" . trebuie să vorbim temporal despre timp. şi mai exact : sînt eu timpul meu ? Cu aceasta m-am apropiat cel mai mult de el şi. ase­ menea interogare este modul cel mai adecvat de a accede şi de a mă raporta la timp. născută din­ tr-o familiaritate cu lucrul însuşi. dacă înţeleg corect întrebarea. anume siguranţa unei îndeletniciri adecvate cu lucrul. Prin urmare. Să repetăm temporal Întrebarea ce este timpul. ca la unul ce este "de fiecare dată al mell' : Dasein-ul este atunci cel problematic. iată o probă a istoricităţii şi a posibilităţii reiterării. întrebarea "Ce este timpul ? " a devenit întrebarea "Cine este timpul ? " . care să conţină mereu un "ce" . Să nu privim către răspuns. Pentru a co­ respunde caracterului de fiinţă a ceea ce serveşte aici ca temă. nu trebuie să ne agăţăm grăbiţi de un răs­ puns ( de genul "asta sau asta este timpul" ). 73 . ci să repetăm în­ trebarea. să sublinieze faptul că cel mai important lucru este o corectă rrmoEÎa. Aristotel obişnuia ade­ sea.

ea urmează să apară în volumul 64 al Edi­ ţiei complete. 74 . ai căror autori nu-i cunoaştem. publicată în 1 923. Manuscrisul conferinţei nu s-a păstrat. intitulată tot Conceptul de timp . Probabil că însuşi Hei­ degger l-a distrus după terminarea lucrării cu ace­ laşi nume. Cele două texte corespund în mare parte. al conferinţei Con­ ceptul de timp. ţinută de Martin Heidegger în luna iulie 1 924 la Societatea Teologică din Mar­ burg. ela­ borată în anul 1 924. elaborată în acelaşi an. au fost preluate mai tîrziu de Heidegger în paragraful 77 din Fiinţă şi timp. Lucrarea a fost ocazionată de lec­ tura corespondenţei dintre Wilhelm Dilthey şi contele Yorck von Wartenburg. Textul conferinţei pe care îl prezentăm aici tre­ buie deosebit de lucrarea mai cuprinzătoare.Postfaţa editorului german Textul publicat mai sus. are la bază două note luate după această conferinţă. Anumite părţi din capitolul 1 al lucrării (intitulat Problematizarea lui Dilthey şi tendinţa funda­ mentală a lui Yorck). �eferitoare la această cores­ pondenţă.

atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eterni­ tate şi. atunci maniera de a privi timpul. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustificat dacă presupunem că punctul de plecare numit mai sus ne este disponi­ bil. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. Astfel. altceva decît aci. punc­ tul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de Ia eternitate Ia timp.Într-o notă de subsol din capitolul III al lucră­ rii (intitulat Da 5 e in şi temporalitate). Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credin­ ţă. Conferinţa începea astfel : Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. ca perspectivă posi­ bilă pentru o discuţie asupra timpului. dacă Dumnezeu este eternitatea. Astfel. prin urmare. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" vid. aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utilizată. Ce este timpul ? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. cea de care tocmai am vorbit. metodologic. teologul 75 . trebuie să rămînă în mod ne­ cesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dum­ nezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întrebarea sa. deci că ş tim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeajuns. Heidegger trimite la conferinţa cu acelaşi nume şi reprodu­ ce pasajul introductiv al acesteia după cum ur­ mează : "Anumite lucruri din capitolul următor au fost comunicate într-o conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg în luna iulie a anului 1 924. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta.

.a petrecut în timp . Î n conferinţă. În primul rînd. Filozoful nu trebuie să se raporteze la ceva care s . el este hotărît să înţeleagă timpul pornind de la timp. În al doilea rînd. Î n conferintă. dacă ne aducem bine aminte. Iar această expunere îşi are centrul de greutate în temporalitatea autentică a Dasein-ului. teologia are de-a face cu timpul în mai multe privinţe. « crede. acest sfîr­ şit fiind cel care face posibilă putinţa autentică de a fi a Dasein-ului.. structurile Dasein-ului nu sînt evidenţiate decît în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru expunerea temporalităţii Da­ sein-ului. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teologie. ") ne permite să tragem con­ cluzia că ceea ce el a comunicat pentru prima dată public în conferinţă nu reprezintă stadiul final al cercetărilor sale legate de problematica timpu­ lui." Dej a prima frază a notei citate din lucrarea cu acelaşi nume.un timp despre care se spune : « în vremea aceea » . prin care Heidegger trimite la con­ ferinţa Conceptul de timp ( "Anumite lucruri din capitolul următor. Cînd se întreabă privitor la timp. evidenţierea 76 . credinţa creştină în ea însăşi cînd a venit plinirea vremii ». şi. teologia tratea­ ză despre existenţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. aflată în pre-mergere către sfîrşitul său.este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. despre fiinţa temporală a omului în rela­ ţia sa cu eternitatea. existenţa sa nu este întemeiată prin cre­ dinţă.

trebuie să ne amintim că încă din conferinţa de abilitare din anul 1 9 1 5. Problematica centrală a lucrării Fiinţă şi timp.şi astfel printr-o problemati­ că ce corespunde tipului natural de problematizare teologică . Conceptul de timp în ştiinţa istoriei. timpul serveşte la sepa77 . elaborată de Heidegger începînd cu anul 1 923. care urma să fie tratată prin "Explicarea timpului ca orizont transcendental al întrebării privitoare la fiinţăcc sub titlul de Timp şi fiinţă ( adică secţiu­ nea a treia a primei părţi. De aceea. Discutînd geneza problematicii din lucrarea Fiinţă şi timp. aceea privitoare la sensul fiinţei în genere.se menţine în cadrul celor două sec­ ţiuni publicate din lucrarea Fiinţă şi timp (din anul 1 927). conferinţa nu ne oferă un punct de sprijin şi o bază adecvată pentru a discuta dacă ea este o "formă originarăCC a capodoperei Fiinţă p şi timp. Conferinta nu ne dă nici o informatie dacă Heidegger dis unea în vara anului 1 924 d e planul complet sau parţial al lucrării sale de că­ pătîi. Scopul conferinţei.structurilor existentiale ale Dasein-ului este si ' ea pusă în sluj ba ac�stui scop. astfel delimitat şi culmi­ nînd cu evidenţierea putinţei autentice de a fi a Dasein-ului pornind de la temporalitatea origi­ nară a Dasein-ului . secţiune ce nu a mai fost scrisă) rămîne în afara intenţiilor limitate ale con­ ferinţei.

amintită mai devreme. pe calea temporalităţii Dasein-ului. Lucrarea ce poartă titlul Conceptul de timp. a Dasein-ului. din semestrul de vară al anului 1 923." Obţinînd. tematica celei de-a treia secţiuni din 78 . situaţia fenomenologic-herme­ neutică a unei problemati ci asemănătoare. Interpretări fenomenologi­ ce la Aristotel. . In cuprinsul ei. sensul fiinţei a fost interpretat pornind de la timp.1 922. natura şi istoria. se iveşte atunci pentru filozofie sarcina de a interpreta din nou sensul fiinţei.rarea regiunilor de fiinţă. Hermeneu­ tica facticităţii. un concept mai originar al timpului. Heidegger arată că în ontologia occidentală tra­ diţională. Prele­ gerea freiburgheză timpurie. şi totodată de a supune destrucţiei. întemeiată de greci. Astfel. Introducere în cercetarea fenome­ nologică. ţinută în semestrul de iarnă 1 92 1 .. urmînd acest fir căIăuzitor.Interpretarea dată într-un moment sau altul fenomenului timp de­ vine astfel un punct de referinţă ce trădează sen­ sul pe care îl are fiinţa în diferitele ontologii. cea despre Ontologie. pornind de la acest concept de timp mai originar. ca si ulti­ ma prelegere fr�iburghe� ă. urmăreşte să clarifice di­ mensiunea istorică a acestei problematici prin­ tr-o discuţie asupra temporalităţii şi istoricităţii celui ce întreabă. formulează explicit întrebarea privitoare la sensul de fiintă al fiintării si discută. ontologia tradiţio­ nală.

de asemenea nepublicată. intitulată Timp şi fiinţă. care ar fi trebuit să poar­ te titlul : Trăsăturile fundamentale ale unei destruc­ ţii fenomenologice a ontologiei pe firul căIăuzitor alproblematicii temporalităţii. o dată cu ea. Conceptul de timp. din care nu au ajuns să fie publicate în 1 927 decît primele două secţiuni ale primei părţi. Lucrarea din anul 1 924.Fiinţă şi timp. este dej a prefigurată şi. tematica părţii a doua. Iulie 1 989 HARTM UT TIETJEN . ne oferă cîteva lămuriri preliminare cu privire la planul complet al capo­ doperei Fiinţă şi timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful