MARTIN HEIDEGGER (26.09.1889-26.05. 1976). Unul dintre cei mai importanţi filozofi ai secolului XX, provenit din Şcoala feno­ menologică întemeiată de Husserl. Studii de teologie (1909 -1911) şi filozofic (1911-1913) la Freiburg. Devine Privatdozent la Freiburg în anul 1915. Între 1923 şi 192 8 predă la Uni­ versitatea din Marburg, fiind chemat apoi la Freiburg ca succesor al lui Edmund Husserl. Între 1933-1934 este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i apoi reproşată ca implicare în politica naţional-so­ cialistă. Rămîne profesor Ia Freiburg pînă în anul 1945, cînd primeşte interdicţie, din par­ tea ocupanţilor francezi, de a desfăşura acti­ vitate didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, "coliba" sa din Muntii Pădurea Neagră devine un loc vizitat de nu�eroşi in­ telectuali francezi. Acest fapt îi va asigura o reală posteritate filozofică în Franţa. Profesor emeritus în anul 1949. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und leit/Fiinţă şi timp (1927). Alte texte majore : Ce este metafizi­

ca? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre" umanism" (1947), Introdu­ cere în metafizică (1953).

MARTIN HEIDEGGER

Der Begriff der Zeit
Vortrag vor der Marburger Theologenschaft, Juli 1924

Conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg, iulie 1924

Conceptul de timp
Ediţie bilingvă
Traducere din germană de CĂTĂLIN CIOAB Ă


HUMANITAS
BUCUREŞTI

JULI 1924 © Max Niemeyer Verlag Tubingen 1989 © HUMANITAS. 2000. 33) ISBN 973-50-0133-0 I. 2000 80 p. pentru prezenta versiune românească ISBN 973-50-0133-0 MARTIN HEIDEGGER . M.: 115 DER BEGRIFF DER ZEIT: VOR TRAG VOR DER MARBURGER THEOLOGENSCHAFT. MARTIN Conceptul de timp: conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg.C oper ta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale HEIDEGGER..: Cătălin Cioabă Bucureşti: Hu manitas. iulie 1924 I Martin Heidegger. trad.(Filozofie. Colecţia [Ph]. Cătălin (trad. 16.5 cm -.) 14(430) Heidegger. Cioabă.

Forma lacunară şi structura rezumativă a aces­ tui text . Postfaţa editorului german) sînt motivele pentru care îl prezentăm într-o ediţie bilingvă. însoţit de originalul german ( cu pagi­ naţia ediţiei originale între paranteze drepte). Poate surprinde. Max Niemeyer Verlag Tu­ bingen. înlesnind considerabil lectura - 5 . de aceea. cititorul are astfel posibilitatea să-şi lămurească înţelesul uneia s au alteia dintre frazele deseori scurte şi în primă instanţă greu de interpretat care alcătuiesc conferinţa de faţă. Credem însă că această formulă de traducere este efectiv mai profitabilă în cazul de faţă. într-o formă mult mai apropia­ tă de limbajul obişnuit.Notă asupra ediţiei Traducerea de faţă s-a realizat după volumul Der Begrif f der Zeit. Traducerea pe care o oferim a căutat să "îm­ blînzească" într-o anumită măsură ariditatea aces­ tui text pe care autorul nu l-a autorizat în forma lui ultimă. editat de Hartmut Tietjen. 1989.re compus după notele auditorilor lui Heidegger ( ef. "libertatea" cu care frazele germane au fost uneori redate în limba română.

din semestrul de vară 1925. Heidegger. am socotit necesar să ofe­ rim. De asemenea. Cititorul român va avea astfel în curînd la dispoziţie lucrarea de căpătîi a lui Heidegger şi cele două "schiţe" care au precedat-o. încercînd să urmărim pas cu pas calea pe Heideg­ ger o străbate.textului. CĂTĂLIN CIOABĂ . în curs de publicare se află şi traducerea prelegerii mar­ burgheze Prolegomena zur Geschichte des Zeit­ begriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp. într-un volum separat. socotită a fi "şan­ tierul lui Sein und Zeit" . De Launay. De asemenea. Această conferinţă a fost numită de către co­ mentatori "forma originară" a lucrării Sein und Zeit (1927). Am consultat. 1983. un comentariu al aces­ tei conferinţe extrem de dense în conţinutul ei. care urmează să apară în scurt timp în traducere românească. apă­ rută în Le Cahier de L'Herne. traducerea france­ ză a lui Michel Haar şi Marc B. de asemenea.

Der Begriff der Zeit Conceptul de timp .

Diese Frage­ stellung ist in Qrdnung unter der Varaussetzung. nicht versteht die Nachfrage nach ihm. Sallte die Ewigkeit etwas anderes sein als das leere Immersein. aIs sie nicht van Gatt weij3. sallte GaU die Ewigkeit sein. aIsa die Ewigkeit kennen und hinreichend verstehen. Da­ mit sind Ausgang und Weg dieser Nachfarschung vargezeichnet: van der Ewigkeit zur Zeit. das ad.(5) Die falgenden Uberlegungen handeln van der Zeit. daj3 wir liber den vargenannten Ausgang verfligen. Was ist die Zeit? Wenn die Zeit ihren Sinn findet in der Ewigkeit dann muj3 sie van daher verstanden werden. Wenn der Zugang zu Gatt der Glaube ist und das Sich-einlassen mit der Ewigkeit nichts an­ deres als dieser Glaube. dann wird die Philasaphie die Ewigkeit nie haben und diese sanach nie als 8 . dann mlij3te die z uerst nahegelegte Art der Zeitbe­ trachtung sa lange in einer Verlegenheit bleiben.

Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" nitatea. cea de care tocmai am vorbit. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta.Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. trebuie să rămînă în mod necesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dumnezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întreba­ rea s a. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credinţă. atunci maniera de a privi timpul. atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eternitate şi. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustifi­ cat dacă presupunem că punctul de plecare nu­ mit mai sus ne este disponibil. dacă Dumnezeu este eter­ . deci că ştim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeaj uns . prin urmare. 9 vid. punctul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de la eternitate la timp. Ce este timpul? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. Astfel. altceva decît aEl.

ferner Eph. aus dem UEi. So ist denn der Theologe der rechte Sach­ kenner der Zeit. Die folgende Behandlung ist nk:ht theologisch. seine Existenz ist nicht durch den G1auben begrundet. Erstens handelt die Theologie vom menschlichen Dasein als Sein vor Gott. Fragt der Philosoph nach der Zeit. 9 f.. die Frage nach der Ewig­ keit schwieriger zu machen. 4.kann die Behandlung der Zeit nur den Sinn haben. die Zeit aus der Zeit zu verstehen bzw. wie man h6rt zu einer Zeit. 15.m6gliche Hinsicht fUr die Diskussion der Zeit in me­ thodischen Gebrauch genommen werden k6nnen. vgl. vgl. 1. und wenn die Erinnerung nicht trugt. . Theologisch . Mk. "da die Zeit erfUIIet war. von seinem zeitlichen Sein in seinem (6) Verhăltnis zur Ewigkeit. was 50 aus­ sieht wie Ewigkeit was sich aber herausstellt als ein bloj3es Derivat des Zeitlichseins.und es bleibt Ihnen unbenommen. 1. sie 50 zu verstehen . dann ist er entschlossen. ". das in der Zeit geschah. ' Der Philosoph glaubt nicht. sie in der rechten Weise I Gal. hat es die Theologie mehrfach mit der Zeit zu tun. 10 . Diese Verlegenheit ist fUr die Philosophie nie zu be­ heben. Zweitens 5011 der christliche G1aube an ihm selbst Bezug haben auf etwas. GoU selbst braucht keine Theologie. von der gesagt wird: Sie war die Zeit. 4.

un timp despre care se spune: "în vre­ mea aceea". teologia tratează despre existen­ ţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teo­ logie.4. el este hotărît să înţeleagă timpul por­ nind de la timp. teologia are de-a face cu ti�pul în mai multe privinţe. ef. "cînd a venit plinirea vremii"l. pregătind-o ] Galateni 4. Marcu 1. respectiv pornind de la cXf:t. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. teologul este adevăratul specialist în ce priveşte timpul.nu p oate face decît mai dificilă întrebarea privitoare la eternitate. Inprimul rînd. In al doilea rînd. 11 .aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utiliza­ tă. Cînd se întreabă privitor la timp.şi sînteţi liberi s-o în­ ţelegeţi astfel. de­ spre fiinţa temporală a omului în relaţia sa cu eternitatea. Tratarea ce urmează nu este una teologică. metodologic. care pare a fi eternitate. însă iese la iveală ca simplu de­ rivat al faptului-de-a-fi-temporal. ca perspectivă posibilă pentru o discuţie asupra timpului. Filozoful nu crede. credinţa creştină în ea însăşi trebuie să se raporteze la ceva care s-a petrecut în timp . şi. 15. dacă ne aducem bine aminte. 9 şi urm. ef. existenţa sa nu este întemeiată prin credinţă. Tra­ tarea teologică a timpului . şi Efeseni 1. Astfel.

oder sich năhrt aus einem uberlieferten und abgegriffenen Wortwissen daruber. in der die Zeit Gelegenheit bekommt sich zu zeigen. was Philosophie und Wis­ senschaft. Die Abhand­ lung ist aber auch nicht philosophisch. was mit dem. Wenn wir uns daruber ins Klare setzen. daj3 Philosophie und Wissen­ schaft sich im Begriffe bewegen. Solche Nachfor­ schungen sind gleichsam der Polizeidienst beim Auf­ zugc der Wissenschaftcn. Ihre Moglichkeit besteht darin. am Ende gemeint sein konnte. sofern sie nicht beansprucht eine allgemein gultige systema­ tische Bestimmung der Zeit herzugeben. Die nachfolgenden Uberlegungen gehoren viel­ leicht in eine Vorwissenschaft.vorzubereiten und eigentlich zu stellen. was eine Uhr ist wird dam it die in der (7) Physik le­ bende Erfassungsart lebendig und damit die Weise. cin zwar untergeordnetes 12 . deren Geschăft fol­ gendes in sich begreift: Nachforschungen daruber anzustellen. was er versteht und was er nicht versteht. Sie gibt Auskunft. welche Bestimmung zuruckfragen muj3te hinter die Zeit in den Zusammenhang der anderen Kategorien hinein. wann eine forschung bei ihrer Sache ist . was auslegende Rede des Daseins von ihm selbst und der Welt sagt. Diese Vorwissenschaft innerhalb deren sich diese Betrachtung bewegt lebt aus der vielleicht eigenwil­ ligen Voraussetzung. daj3 jeder forscher sich daruber auf­ k1ărt.

asemeni servi­ ciului poliţienesc . în contextul celorlalte categoru. Această ştiinţă prelimi­ nară. pesemne încă­ păţînată. Dacă vom căuta să înţelegem ce anume este un ceas. Ea ne spune cînd o cercetare este în adecvare cu obiec­ tul ei sau cînd se hrăneşte dintr-o ştiinţă livrescă. ce spune discursul prin care Dasein-ul se explicitează pe sine însuşi şi lumea. însă uneori foarte importantă. putem spune. că filozofia şi ştiinţa se mişcă la nivelul conceptelor. să revină cu intero­ garea sa dincolo de timp. Lucrarea de faţă nu este însă nici filozofică.o preocupare ce-i drept sub­ ordonată. o dată cu aceasta vom conce­ pe timpul în felul în care o face fizica de azi şi vom v�dea totodată care este modul în care timpul ni se arată cu această ocazie. în mod necesar. În cortegiul ştiinţelor. o determinare care ar trebui. moştenită şi uzată. potrivit 13 . Reflecţiile ce urmează ţin poate de o ştiinţăpre­ Liminară. în măsura în care nu pretinde să ofere o determinare sistematică şi general-valabilă a timpului. trăieşte din presupoziţia. a cărei preocupare este de a cerceta ce spun în cele din urmă filozofia şi ştiinţa. astfel de investigaţii s înt. în interiorul căreia se mişcă consideraţiile de faţă.corect şi punînd-o cu adevărat. Posibilitatea ei rezidă în faptul că fie­ care cercetător ştie ce anume înţelege şi ce nu.

Das Interesse dame was die Zeit seL ist in der Gegenwart neu geweckt durch die Entwick­ lung der physikalischen Forschung in ihrer Besin­ nung auf die Grundprinzipien der hier zu vollziehen­ den Erfassung und Bestimmung: der Messung der· Natur in einem raum-zeitIichen Bezugssystem. (Ein aIter Aristotelischer Satz:) Auch die Zeit ist nichts. Vgl. Die Grundlage der allgemeinen Relativităts­ theorie. Zunachst einen vorlaufigen Hinweis auf die begeg­ nende Zeit in der AlltaglichkeiL auf die Natur. Vgl. es gibt keinen abso­ luten Raum. Ihr Verhaltnis zur Philosophie ist nur das des Mitiaufens. Sie besteht nur in­ folge der sich in ihr (8) abspielenden Ereignisse. um zuweilen Haussuchung bei den Alten zu haIten.und Weltzeit. wie sie es eigentiich gemacht haben. Einige Satze daraus: Der Raum ist an sich nichts. Er existiert nur durch die in ihm enthaI­ tenen Kbrper und Energien. daj3 sie nicht Theologie ist. Mit der Philosophie hat die folgende Oberlegung nur so viei gemein. auch: Uber 14 . dazu Albert Einstein.Man ubersieht leicht uber dem 2 Zuspitzende Zusammenfassung Heideggers. Der jetzige Stand dieser Forschung ist fixiert in der Ein­ steinschen Relativitatstheorie.2 . Leipzig 1916. Es gibt keine absolute Zeit auch keine absolute Gleichzeitigkeit.aber zuweilen dringliches Geschăft wie einige mei­ nen. Annalen der Physik 49.

Die Grundlage der allgemeinen Rela­ tivitătstheorie. o remarcă preliminară asupra timpului întîlnit în cotidianitate. Reflecţia ce urmează are în comun cu filozofia doar faptul că nu este teologie. Pentru început. Stadiul actual al acestei cercetări este ilustrat cel mai bine de teoria einsteiniană a relativităţii. El nu există decît prin corpurile şi energiile conţinute în el. nr. prin meditaţia sa asupra principiilor ce stau la baza conceperii şi deter­ minării pe care ea trebuie să le realizeze: principii­ le măsurării naturii în cadrul unui sistem referenţial spaţio-temporal. 2 Rezumare mult simplificată de Heidegger. 15 . Iată cîteva propoziţii pe care aceasta le enunţă: spaţiul nu este în sine nimic. 49. asupra timpu­ lui natural şi timpului cosmic. în Annalen der Physik. Leipzig 1916. prin dezvoltarea cercetării din fizică. ef. Interesul pentru ce este timpul a fost resuscitat. El există doar ca urmare a evenimentelor care se desfăşoară în interiorul lui. la aceas­ ta Albert Einstein.părerii unora.2 Se trece lesne cu vederea. Pentru filozofie ea nu este decît un însoţitor de drum care o ajută din cînd în cînd să facă descinderi la cei vechi şi să afle cum anume au procedat ei. (O veche propoziţie aris­ totelică :) Nici timpul nu este nimic. nu există spaţiu absolut. Nu există timp absolut şi nici si­ multaneitate absolută. în epoca actuală.

4 Da sie nicht selbst Bewegung ist muj3 sie irgendwie mit der Bewegung zu tun ha­ ben. der <JEcOs n dvat aU't:6v. gegenuber beliebigen Transfor­ mationen nachweist. Aristoteles.. und 95 ff. 11 . 219 a 9 f. Braunschweig: Vieweg 1922. 4 a. namlich aIs das Worin des Veranderlichen. was sie ist? Kann eine ExpIi­ kation der leit die hier ansetzt die Gewahr haben.O. 3 Vgl. vorfindIich? Gibt sie sich hier als sie selbst in dem. Braun­ schweig: Vieweg 1920. 2. 90 ff. Physik IV. S. Vgl. 16 . avaYKT] '('fjs K1ViJ­ die spezielle und allgemeine Relativitătstheone.Destruktiven dieser Theorie das Positive.. Die leit ist das. des PlatzwechseIs. Die leit begegnet zunachst im veranderlich Seienden. die die Naturvor­ gange beschreiben. daj3 damit die leit gIeichsam die fundamentalen Pha- Fortbewegung: Em:t ouv ou KlVT]ffis. 219 a ff. Aufl.a.3 50 wird dieses schon von Aristoteles gesehen im lusammenhang mit der Grundart des Seins des Naturseins: der Veranderung. Kap. daj3 sie ge­ rade die Invarianz der Gleichungen. femer: Vier Vorlesungen liber Relativitatstheorie. AIs was ist leit in dieser Begegnisart. 7. S. worin sich Ereignisse abspie­ len. Veranderung ist in der leit.

să garanteze că prin aceasta timpul ne remite fenomenele fundamentale care îl de- Cf. cartea a IV-a. Sub ce formă ni se arată timpul dacă îl întîlnim astfel. Cf. 90 şi urm. în fiinţarea su­ pusă schimbării. 9 şi urm. E ceea c e dej a Aristo­ tel a văzut. şi anume ca acel ceva în care este cuprins ceea ce se schimbă? Se arată el aici ca el însuşi. în primă instanţă. în legătură cu felul fundamental de a fi al fiinţei naturii: în legătură cu transformarea. şi: Uber die spezielle und allgemeine Relativitătstheorie. Aristotel. Braunschweig: Vieweg 1920. în speţă faptul că ea demonstrează tocmai invarianţa ecuaţiilor ce descriu procesele naturale. mai departe: Vier Vorlesungen aber Relativitătstheorie. cu schimbarea locului.. Cum timpul însuşi nu este mişcare.dincolo de aspectul destructiv al acestei teorii. 2.) 3 Cf. TI Eivat aU1:oy4. 17 . 4 Ibidem. Braunschweig: Vieweg 1922. avO:YKll TI\� KlVT1mm. p. germ. în ceea ce el este? Poate oare o explicare a timpului. cap. cu mişcarea: €1td OUV ou lciVTJ<JU.219 a şi urm. 11. Schimbarea este în timp. Timpul este acel ceva în interiorul căruia s e desfăşoară evenimentele}. a VII-a. p. ed. Tim­ pul se întîlneşte. în opoziţie cu transformările arbitrare. 219 a. la­ tura ei pozitivă. Fizica. el trebuie atunci să aibă într-un fel ceva de-a face cu mişcarea. (n. edit. care îl tra­ tează în acest fel.

Die Aufteilung dieser Dauerstrecke ist beIiebig.nomene hergibt die sie in dem eigenen 5ein bestim­ men? Oder wird man beim Aufsuchen der Grunde der Phanomene auf etwas anderes verwiesen? AIs was begegnet die Zeit fUr den Physiker? Das bestimmende Erfassen der Zeit hat den Charakter der (9) Messung. Die Uhr mij3t die Zeit. in dem beliebig ein Jetztpunkt fixiert werden kann. Was erfahren wir von der Uhr uber die Zeit? Die Zeit ist etwas. Eine Uhr zeigt die Zeit. Jede Periode hat die gIeiche Zeitdauer. Eine Uhr ist ein physikaIisches 5ystem. Die Uhr gibt eine sich standig wiederholende gleiche Dauer. der andere spater ist. so daj3 immer von zwei verschiedenen Zeitpunkten der eine fruher. daj3 dieses physikaIische 5ystem nicht der Veranderung durch auj3ere Einwirkung unterIiegt. Messung gibt an das WieIange und das Wann. 18 . das Von-wann-bis-wann. sofem die Erstreckung der Dauer eines Geschehens auf gleiche Zustandsfolgen der Uhr verglichen und von da in ihrem 50viel zahlenmaj3ig bestimmt wird. Die Wiederholung ist zykIisch. auf die man immer zuruckgreifen kann. auf dem sich die gIeiche zeitIiche ZustandsfoIge stan­ dig wiederholt unter der Voraussetzung.

termină în fiinţa lui proprie ? Sau. în vreme ce căutăm temeiurile fenomenelor. Repetiţia este ciclică. pornind de aici. în mod arbi­ trar. sîntem trimişi la altceva? Cum anume este întîlnit timpul de către fizi­ cian ? Modul cel mai frecvent de a surprinde tim­ pul are caracterul măsurării. 19 . Fiecare perioadă are aceeaşi durată în timp. în care aceeasi suc­ cesiune temporală de stări se repetă constant. Un ceas arată timpul. Măsurarea ne spune "cît de mult durează" ceva. Un ceas este un sistem fizic. cu aj utorul numerelor. poate fi fixat un "acum". este determinată cantitativ. ne spune "cînd" are loc şi "de cînd pînă cînd". Ce anume aflăm de la ceas despre timp ? Că timpul este ceva în interiorul căruia. cu condiţia ca acest sistem fizic să nu fie supus schim­ bării printr-o influenţă exterioară. Ceasul oferă o durată aceeaşi ce se repetă con­ stant şi la care se poate oricînd reveni. unul este "mai devreme" iar altul "mai tîrziu". Împărţi­ rea acestui interval de timp este arbitrară. Ceasul măsoară timpul prin aceea că extensia duratei unui eveniment e comparată cu aceeaşi s uccesi­ une de stări ale ceasului şi. astfel încît. dintre două puncte temporale diferite. întot­ deauna.

die die Uhr jeweils leistet. des Wieviel der gegenwărtig flieJ3enden leit. was ich sage: . jetzt da etwa hier das Licht ausgeht. Nur sofern die leit als homogene konstituiert ist ist sie meJ3bar. Wenn ich die Uhr herausziehe. Geht man mit der Uhr auf ein Geschehen zu. da ich es tue. Jedes Fruher und 5păter ist be­ stimmbar aus einem Jetzt welches aber selbst be­ Iiebig ist. Diese leit ist durchgăngig gleichartig.« Die Zeit jetzt da ich auf die Uhr sehe: Was ist dieses Jetzt? Jetzt. Die primăre Be­ stimmung. Die leit ist so ein Abrollen. sondem die jeweilige (lO) Fixierung des Jetzt. dessen 5tadien in der Beziehung des Friiher und 5păter zu­ einander stehen. ist nicht die Angabe des Wielange. als 5păter das 5păter eines Fruher. so ist das erste. mehr hinsichtIich seines Ablaufens im Jetzt als hin­ sichtlich des Wieviel seiner Dauer. Er ist als Jetzt das mogliche Fnlher eines 5păter.. homogen. Was ist das Jetzt? VerfUge ich 20 . so macht die Uhr ein Geschehen ausdrucklich.Jetzt ist es neun Uhr.Dabei ist kein Jetztpunkt der leit vor dem anderen ausgezeichnet. In drei 5tunden ist es zwolf. 30 Minu­ ten seitdem das geschah.

este arbitrar. Determinarea primordială pe care o realizează de fiecare dată ceasul nu este indicarea unei durate. Acest timp este peste tot acelaşi. Cînd scot ceasul. sînt treizeci de minute de cînd s-a întîmplat cutare lucru. Timpul este ast­ fel o desfăşurare ale cărei stadii se raportează unele la altele în calitatea lor de "mai tîrziu" şi de "mai devreme". nici un punct temporal al lui "acum" nu este privilegiat în raport cu altul. acum. iar ca "mai tîrziu" este un "mai tîr­ ziu" al unui "mai devreme". Ce este acest "acum"? Acum. Fiecare "mai devreme" şi "mai tîrziu" poate fi determinat pornind de la un "acum" care. Timpul este măsurabil doar dacă este constituit ca omogen. cînd fac lucrul acesta.Prin aceasta. a cantităţii unui timp ce se scurge în prezent. Cînd ne rapor­ tăm la un eveniment cu aj utorul ceasului. Timpul este timpul de acum. ceasul exprimă evenimentul mai mult în privinţa tre­ cerii lui prin acest "acum" decît în ce priveşte mărimea duratei s ale. Ce este 21 . ci fixarea de fiecare dată a unui "acum". primul lucru pe care-l spun este: "Acum e ora nouă. el însuşi. însă. cînd mă uit la ceas. Fiind un "acum". Peste trei ore se face 12" . omogen. cînd lumina serii păleşte. el este un "mai devreme" posibil al unui "mai tîrziu".

und Sonnenuhren? VerfUge ich uber das Sein der Zeit und meine ich im Jetzt mich mit? Bin ich selbst das Jetzt und mein Dasein die Zeit? Oder ist es am Ende die Zeit selbst die sich in uns die Uhr anschafft? Augustinus hat im XI. affectionem quam res praetereuntes in te faciunt. non eas quae praeterierunt ut fieret: ipsam metior. oder nur der. »In te.keiner und jeder. Und in unserem Miteinander wăren wir die Zeit . Und Augustinus hat die Frage hier stehen gelassen. We/che Bewandtnis hat es damit daj3 mensch­ liches Dasein sich eine Uhr angeschafft hat schon vor al/en Taschen. anime meus. Buch seiner Canfessianes die Frage bis hierher getrieben. die naturliche Uhr des Wechsels von Tag und Nacht. inquam. der es sagt? Mit oder ohne ausdruckliche Uhr? Jetzt abends. In te. ab der Geist selbst die Zeit sei. morgens. Bin ich das Jetzl. noii mihi abstrepere: quad est.uber das Jetzt? Bin ich das Jetzt? Ist jeder Andere das Jetzt? Dann wăre die Zeit ja ich selbsl. tempora metior. cum tempora 22 . diese Nacht heute: Hier stoj3en wir auf eine Uhr. und jeder Andere wăre die Zeit. die sich das menschliche Dasein von jeher zugelegt hal. tempora metior. et cum i1Iae praeterierint manet ipsam metior praesentem. noii tibi obstrepere turbis a ffectionum tuarum.

seara. timpul însuşi este cel care şi-a creat în interio­ rul nostru acest ceas? În cartea a XI -a a Confe­ siunilor. ceasul natu­ ral al alternanţei dintre zi şi noapte. affectionem. tempora metior.nici unul dintre noi şi fiecare. tempora me­ tior. ajungînd să se întrebe dacă nu cumva sufletul însuşi este timpul. et cum illae praeterierint.acest "acum" ? Dispun eu de acest "acum" ? Sînt eu acest "acum"? Este altul acest "acum"? Atunci chiar eu însumi aş fi timpul şi oricare altul ar fi timpul. manet. Augustin a dezvoltat această problemă. sau sînt doar cel care îl rosteşte? Cu sau fără ceas propriu-zis? Acum. Şi laolaltă am fi timpul . în această noapte. Şi Întrebarea lui s-a oprit aici: "In te. pînă la urmă. inquam. dimineaţa. non eas quae praeterierunt 23 . ipsam metior praesentem. In te. Care este semnificaţia faptului că existenţa uma­ nă şi-a procurat un ceas care precedă toate ceasu­ rile de buzunar şi cele solare? Dispun eu oare de fiinţa timpului şi prin "acum" mă am în ve­ dere şi pe mine? Sînt eu însumi acest "acum" şi existenţa mea este timpul? Sau. noIi mihi obstrepere: quod est. Sînt eu acest "acum". noIi tibi obstrepere turbis affectionum tuarum. anime meus. quam res praetereuntes in te faciunt. astăzi: avem de-a face aici cu un ceas pe care existenţa umană şi l-a procurat dintotdeauna.

das jeder van uns in 5 Augustinus. das Seien­ de. messe ich. messe ich die Zeit. Mein Mich-befinden selbst ich wiederhale. Confessiones. Liber XI. es. wenn ich die Zeit messe. 27.« Die frage nach dem. resp. 36. nicht die Dinge. Kamme mir nicht mit der frage in die Quere: Wie denn das? Verleite mich nicht dazu. sage ich immer wieder. p. In dir. «5 (I l ) In Paraphrase: "In dir. die varubergehend be­ gegnenden Dinge bringen dich in eine Befindlich­ keit die bleibt wahrend jene verschwinden. mein Geist messe ich die Zeiten.metiar. das wir jeder selbst sind. Kamme dir selbst nicht in den Weg durch die Verwirrung dessen. was die Zeit seL hat unsere Betrachtung auf das Dasein verwiesen. dich messe ich. was dich selbst angehen mag. 24 . 823 sq. post Lovaniensium theolo­ gorum recensionem. Tomus 1. van dir wegzu­ sehen durch eine falsche frage. cap. accurante Migne. emendata et auctior. Parisiis 1841. daj3 sie erst entstUnde. Editio novissima. das wir als menschIiches Leben kennen. Sancti Aurelii Augustini opera omnia. wenn mit Dasein gemeint ist das Seiende in seinem Sein. welche varubergehen. Die Befindlichkeit messe ich in dem gegenwartigen Da­ sein. sa ich die Zeit messe. dieses Seiende in der JeweiJigkeit seines Seins.

în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. Tomus 1. lu­ crurile întîlnite în trecere te aduc într-o s ituare afectivă care rămîne. repet. atunci cînd măsor timpul". cum tempora metior.ut fieret: ipsam metior. Î ntrebarea privitoare la ce este timpul ne-a condus către o considerare a Dasein-ului. adică acea fiinţare care. Situa­ rea afectivă e cea pe care o măsor în prezent. Editio novissima. Parisiis 1841. 25 . emen­ data et auctior. Sanctii Aurelii Augustini opera omnia. 823 sq. 36. cap. Nu te pune în calea ta însuţi făcînd confuz ceea ce te poate privi chiar pe tine însuţi. o spun tot mereu. măsurîndu-te. măsor eu timpurile. eu măsor timpul. s întem fiecare dintre 5 Augustinus. Nu mă întreba cum vine asta. suflete al meu. ce este propriu fiinţei s ale. nu lucrurile care trec pentru ca această situare afecti­ vă să se nască. Nu mă face să mă îndepărtez de tine printr-o falsă întrebare. post Lovanien­ sium theologorum recensionem. resp. Liber XI. eu măsor timpul. accurante Migne. parafrazînd: "Î n tine. Î nsăşi situarea afectivă în care mă aflu o măsor. dacă prin Dasein înţelegem fiinţarea în fiinţa sa pe care o cunoaştem ca viaţă umană.5" Ceea ce înseamnă. Î n tine. în timp ce ele dispar. 27. p. Confessiones.

vom Cha­ rakter des Daseins des Menschen. wenn diese Akte sich auf etwas richten. was selbst nicht durch die leit bestimmt ist? Es ist ein Umweg. Sollte das menschliche Sein in einem ausgezeichneten Sinne in der leit sein.[ch bin" ist die eigentliche Aussage vom Sein. und daran. Es muj3te dann ge- 26 . was die leit ist ablesbar werden kann.auch dann. eine solche Antwort zu gewinnen. in der leit sind. Aber der Frage nach der leit liegt daran. Die Aussage .der Grundaussage trifft: [ch bin. einen moglichen lusammenhang dessen. die see­ lischen Vorgange. daj3 (12) aus ihr die verschie­ denen Weisen des leitlichseins verstandlich wer­ den. was in der Zeit ist mit dem. daj3 die Akte des Bewuj3tseins. was die eigentliche leitlichkeit ist von aHem Anfang an sichtbar werden zu lassen. so daj3 an ihm. . Dieses Seiende ist in der Jeweiligkeit a[s meiniges. Aber bedurfte es dieser umsUindlichen O berle­ gung. so muj3 dieses Dasein charakterisiert werden in den Grund­ bestimmungen seines Seins.. Die Naturzeit als loogst bekannte und besprochene hat bislang den Boden fUr die Explikation der leit abgegeben. um auf das Dasein zu stoj3en? Genugte nicht der Hinweis.

noi înşine. Enun­ ţul "eu sînt" este adevăratul enunţ despre fiinţă. pe care fiecare dintre noi o are în ve­ dere în enunţul fundamental "eu sînt". o posibilă legătu­ ră a ceea ce este în timp cu ceea ce constituie tem­ poralitatea propriu-zisă. D acă fiinţa umană se află în timp. şi o interesează să facă vizibilă. şi aceasta într-un sens privilegiat. ca unul ce a fost încă de multă vreme cunoscut şi discutat. de o cale ocolită. pornind de la el. de la bun început. Timpul natural. a servit pînă acum ca bază pentru explicarea timpului. Însă întrebarea privitoare la timp e intere­ sată să obţină un astfel de răspuns încît. el însuşi. că procesele s ufle­ teşti sînt în timp . nu este determinat de timp? E vorba. astfel încît din ea să poată fi descifrat ce anume este timpul. Î nsă era nevoie de această reflecţie complicată pentru a aj unge la Dasein ? Nu era suficient să spunem că actele conştiinţei. atunci acest Dasein trebuie caracterizat în determinările fundamentale ale fiinţei sale. despre caracterul de Dasein al omului.chiar şi atunci cînd aceste acte sînt îndreptate către ceva care. Această fiinţare este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ca "de fiecare dată al meu". desigur. să devină inteligibile diferitele moduri ale faptului-de-a-fi-temporal. S-ar putea atunci ca tocmai faptul27 .

das charakterisiert wird als In-der-Welt-sein. Aber auch so bedarf es einer vor­ gangigen Anzeige einiger Grundstrukturen des Da­ seins selbst. Aber dieses Dasein ist zugleich Vorhandensein fUr Andere. wie ein 5tein da isL der keine Welt da hat und besorgt. bei ihr verweilen in einer Weise des Ver­ richtens.rade sein. Das Dasein als dieses In-der-Welt-sein ist in eins damit Mit-einander-sein. miteinander sein in der Weise des Fur-einander-seins. des Befragens. 28 . Das In-der-Welt­ -sein ist charakterisiert als Besorgen. Das menschliche Leben ist nicht irgendein 5ubjekL das irgendein Kunst­ stltck machen muj3. 1. 2. um in die Welt zu kommen. vergleichenden Bestimmens. einander begegnen. namlich auch so. des betrachten­ den. des Erledigens. mit Anderen sein: mit An­ deren dieselbe Welt dahaben. aber auch der Betrachtung.recht verstanden die fundamentale Aussage des Daseins hinsichtlich seines 5eins sei. Das Dasein ist das 5eiende. des Bewerkstelligens. daj3 dieses 5ein besagt: mit der Welt umgehen. Dasein als In-der-Welt-sein meint: in der Weise in der Welt sein. daj3 Zeitlichsein .

a-l întîlni pe celălalt. al interogării. al determinării contemplative şi comparative. de a fi cu ceilalţi. Faptul-de-a-fi-în-Iume este carac­ terizat ca preocupare. Dasein-ul este fiinţarea caracterizată ca fapt­ de-a-fi-în-lume. ca fapt­ de-a-fi-în-Iume. Însă acest Dasein este totodată pentru ceilalţi o simplă-prezenţă. a fi laolaltă în sensul de a-fi-unul-pentru-altul. 1. 29 . înseamnă: a fi în lume în asa fel încît acest fapt de a fi să însemne: a avea mereu de-a face cu lumea. 2. Dasein-ul. ca fapt-de-a-fi-în-Iume.de-a-fi-temporal. a zăbovi în preajma ei în­ tr-un anume mod.să constitu­ ie enunţul de bază al Dasein-ului cu privire la fiinţa sa. al îndeplinirii sau rezolvării a ceva. Dasein-ul. este tot­ odată fapt-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul. fie în modul contemplării.înţeles corect . Viaţa umană nu este ceva pre­ cum un subiect care trebuie să facă cine ştie ce artificiu pentru a veni în lume. a deţine împreună cu alţii aceeaşi lume. fie al executării. Dar şi în acest caz este necesară o indi­ care preliminară a cîtorva structuri fundamen­ tale ale Dasein-ului însuşi. aşa cum este prezentă o piatră care nu deţine o lume şi care nu se preocupă de vreo lume.

Dasein ist also ebenso primăr. als Miteinan­ der sie haben. Es sagt aus. Das Dasein ist ein Seiendes. das sie miteinander Dahaben. Die Grundweise des Daseins der Welt. in dem. liegt jeweils die Selbstauslegung der Gegenwart. was man so herumspricht. Es ist je eigenes und als eigenes jeweiliges.( 13) 3. Miteinander in der Welt sein. ist das Sprechen. auch mein Dasein. In dem. als was es sich nimmt. das sich bestimmt als »Ich bin". SoH dieses Seiende in seinem Seinscharakter bestimmt wer- 30 . Sprechen ist voll gesehen: sich aussprechendes mit einem Anderen iiberetwas Sprechen. Im Sprechen spielt sich vorwiegend das ln-der-Welt-sein des Menschen ab. FUr das Dasein ist die Jewei1igkeit des »Ich bin" konstitutiv. als was das Dasein jeweilig sich selbst versteht. die in diesem Gesprăch sich aufhălt. wie es In-der-Welt-sein ist. wie das Dasein in seiner Welt liber die Weise des Umgangs mit seiner Welt sprichL ist mitgegeben eine Selbst­ auslegung des Daseins. Im Miteinandersprechen. Das wuj3te schon Aristoteles. 4. hat eine ausgezeichnete Seinsbestim­ mung.

A fi unul laolaltă cu altul în lume. Dasein-ul. este primordial şi .acest fapt are o determinare ontologică privilegiată. în sensul de a o avea laolaltă . Modul fundamental în care există lumea pe care Dasein-urile o deţin lao­ laltă este vorbirea. În vorbirea unuia cu celălalt. ca propriu. în lumea sa. cu precădere. Dacă această fiinţa­ re trebuie determinată în caracterul său de fiinţă. Prin urmare. Acest lucru era cunoscut dej a de Aris­ totel. Vorbirea văzută în totalitatea ei: ca vorbire care se exprimă pe sine atunci cînd vorbeşte cu altul despre ceva. faptul-de-a-fi-în-lume al omului. În felul în care Dasein-ul. 31 faptul-de-a-fi-în-Iume. asa cum este el în Da­ sein-ul meu. Dasein-ul este o fiinţare care se determină pe sine ca "eu sînt". Felul în care el vorbeşte ne arată cum anume se înţelege Da­ de fiecare dată pe sine. el este de fiecare dată. 4. vor­ beşte despre modul în care se îndeletniceşte cu această lume a sa este implicată dintru început o explicitare de sine a acestui D as e i n . El este de fiecare datăpropriu şi. În spaţiul vorbirii are loc. ca ce anume se con­ sideră el pe sine.3 . în acel ceva despre care se stă de vorbă este cuprin­ să de fiecare dată o explicitare de sine a prezen­ tului în care are loc această con-vorbire. Dasein-ului îi este constitu­ tiv fap tul-de-a-fi-de-fiecare-dată al acestui "eu sein-ul sînt".

Wie in aJlem Spre­ chen uber die Welt ein Sichaussprechen des Daseins uber sich selbst liegt 50 ist alles besorgende Um- 32 . Mea res agitur. und aus dieser Einebnung heraus ist das »Ich bin« mbglich. In der Hartnăckigkeit der I1errschaft dieses Man liegen die Mbglichkeiten meines Daseins. Keiner ist in der Alltăglichkeit er selbst. sondern die Anderen. 5. man ist damr. Alle sind nicht sie selbst. und zugleich bestimmt ist als Mit-einander-sein. Das 50 charakterisierte Seiende ist ein solches. dem es in seinem al\tăglichen undjeweiligen In-der­ Welt-sein aur sein Sein ankommt. Man sagt (14) man hbrt. 50 ist von der Jeweiligkeit als der je meinigen nichl zu abstrahieren. Dieser Niemand. man besorgt. das man ist. das die Mb­ glichkeit des » Ich bin« ist. Ein Seiendes. Alle Grundcha­ raktere mussen sich 50 in der Jeweiligkeit als der je meinigen zusammenfinden. Sofern das Dasein ein Seiendes ist das ich bin. bin ich mein Dasein zumeist und durchschnittlich nicht selbst. ist das "Han«. Was er ist und wie er ist das ist niemand: keiner und doch alle miteinander.den. ich bin mit den Anderen und die Anderen mit den Anderen ebenso. 6. ist aJs solches zumeist ein Seiendes. von dem wir selbst in der Alltaglichkeit ge­ lebt werden.

cu alţii. tot aşa orice îndeletni33 . de care sîntem noi Înşine trăiţi în cotidianitate. şi aceştia. Fiinţarea astfel caracterizată în al său fapt­ de-a-fi-în-Iume. eu nu sînt. În măsura în care Dasein-ul este o fiinţare care sînt eu însumi şi totodată este determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iaolaltă-cu-altul. cotidian si de fiecare dată. ci ceilalţi. în cotidianitate. Toate caracterele fundamentale trebuie să se re­ găsească astfel în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată.nu trebuie făcut abstracţie de faptul-de-a-fi-de­ fiecare-dată care este "al meu". o fiinţare dominată de impersonalul "se". În înverşunarea dominaţiei aces­ tui impers onal "se" rezidă posibilităţile Da­ sein-ului meu şi "eu sînt" este posibil pornind de la această nivelare. la rîndul lor. Aceştia toţi nu sînt ei înşişi. Se spune. eu sînt cu ceilalţi. cel mai adesea. este una preocupată de fiinţa sa. este impersonalul "se". O fiinţare care este posi­ bilitatea lui "eu sînt" este ca atare. se aude. se optează pentru ceva. 6. Mea res agitur. 5. Acest Nimeni. el Însuşi Nimeni nu este ceea ce el este şi aşa cum este: nici unul şi totuşi toţi laolaltă. înteles ca "de fiecare dată al meu". eu însumi. în primă instanţă şi la nivel mediu. Nimeni nu este. se dă curs unei preocupări. La fel cum în orice vorbire despre lume se află implicată o vorbire de­ spre sine a Dasein-ului.

womit ich mich beschaftige. Das Dasein ist als 5eiendes nicht zu bewei­ sen. dieses 5eiende sei 34 . in der das Dasein sich sl::lDst jeweils hat. sondern das "es sein«. ist nur eine be­ stimmte ausgezeichnete Weise. wo­ ran mich mein Beruf kettet. Der primare Be­ zug zum Dasein ist nicht die Betrachtung. was man so uber das Dasein und das menschliche Leben uberlieferter Weise meint. ( 15) In der Anzeige dieser 5einscharaktere ist alles unter die Voraussetzung gesteIlt. Das 5ich-erfahren wie das Uber-sich­ -sprechen. vom Man. 8. Es trifft sich da selbst an. wo­ mit es gemeinhin umgeht.gehen ein Besorgen des Seins des Daseins. bin ich gewissermaJ3en selbst und darin spielt sich mein Dasein ab. von dem. 7. Die Sorge um das Dasein hat jeweils das Sein in die Sor ge gestellt. und doch hat sich das Dasein selbst. wie es in der herrschenden Auslegung des Daseins bekannt und verstanden ist. die 5elbstauslegung. Es befindet sich bei sich selbst. nicht einmal aufzuweisen. Das. von der Tradition. In der Durchschnittlichkeit des aIltaglichen Da­ seins Iiegt keine Reflexion auf das [ch und das 5elbst. Durchschnittlich ist die Ausle­ gung des Daseins von der A1ltaglichkeit beherrscht. womit ich umgehe.

fiinţa. 8. La nivelul mediu al Dasein-ului cotidian nu are loc nici o reflecţie asupra eului şi asupra sinelui. Experimenta­ rea de sine. de ceea ce se înţelege prin Dasein şi viaţă umană în mod tradiţional. . aşa cum ea. nu poate fi dovedit şi nici măcar nu poate fi în vreun fel vădit. El se întîlneşte pe sine însuşi în cele cu care se îndeletniceşte de obicei. în care Dasein-ul se deţine pe sine de fiecare dată. unul aparte. de care mă leagă mese­ ria mea. La nivel mediu. ca fiinţa re. El se află la sine însuşi. presupunem înainte de toate că această fiinţare 35 meu.toate acestea reprezintă doar un anumit mod. este dominată de impersonalul "se". 7. este cunoscută şi înţeleasă în explicitarea dominantă a Dasein-ului. Acest ceva cu care mă îndelet­ nicesc. cu care mă ocup. explicitarea Dasein-ului este dominată de cotidianitate. Relaţia primordială cu Dasein-ul nu este observaţia. şi totuşi Dasein-ul se deţine pe sine.cire de ordinu l preocupării este o preocupare de fiinţa Da s e in-ului. de tradiţie. vorbirea despre sine. toate acestea sînt într-o anumită măsură eu însumi şi în toate acestea este în joc Dasein-ul Grija pentru Da s e in a situat de fiecare dată fiinţa în grijă. Dasein-ul. ci în­ suşi "faptul-de-a-fi-acest-Dasein". ca şi explicitarea de sine . Cînd indicăm aceste caracteristici ale fiinţei sale.

Eine weit ernsthaftere Schwierigkeit als die. so zwar. das Da­ sein in der EigentIichkeit seines Seins zu ăuj3erste Seinsmoglichkeit ausmacht. Unsicherheit und Unvollkommenheit des Erkenntnisvermbgens.an ihm selbst fUr eine es auf sein Sein auslegende Forschung zuganglich. Aber nicht aus der Berufung darauf. sondern in dem Seienden selbst. daJ3 menschliches Erkennen begrenzt ist. das erkannt wer­ den soli: in einer GrundmbgIichkeit seines Seins. Die EigentIichkeit des Daseins ist das. kommt diese Schwierigkeit. was 36 . was seine Durch diese auJ3erste Mbglichkeit des Daseins ist das Dasein pri­ mar bestimmt. Ist diese Voraussetzung richtig oder kann sie wankend gemacht werden? In der Tat. in der alle vorgenannten Charaktere das sind. sofern es ist. Unter anderem wurde die Bestimmung genannt: Das Dasein ist in der Jeweiligkeit. daJ3 psycholo­ gische 5etrachtung des Daseins ins Dunkle fUhrt. Die Eigentlichkeit als auJ3erste Mb­ gIichkeit des Seins des Daseins ist die Seinsbestim­ mung. ergreifen. Die Veriegenheit der Daseinserfassung grundet nicht in der Begrenztheit. was sie sind. soli sichtbar gemacht werden. daJ3 wir gerade in dem Nicht-ausweichen vor der Verlegenheit uns in die Maglichkeit bringen.

Autenticitatea Dasein-ului este ceea ce consti­ tuieposibilitatea extremă afiinţei sale. Dasein-ul este determinat primordial. este acea de­ terminare a fiinţei lui prin care toate caracterele mai înainte menţionate sînt ceea ce sînt. următoarea deter­ minare: Dasein-ul este În faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată. Impasul în care aj ungem atunci cînd încercăm să conce­ pem Dasein-ul nu are ca temei limitarea. printre altele. pentru o cercetare care îşi propune să-i expliciteze fiinţa. ca posibi­ litate extremă a fiintei Dasein-ului. Este oare co­ rectă această presupoziţie s au ea poate fi clăti­ nată? Ea poate fi clătinată. A fost numită. desigur. nesigu­ ranţa şi nedeplinătatea putinţei de cunoaştere. Autenticitatea.este accesiGilă. Prin această posibilitate extremă a Dasein-ului. în măsura În care el este ceea ce are 37 . trebuie făcută vizibilă o difi­ cultate cu mult mai serioasă decît cea a cunoaş­ terii umane limitate . în ea Însăşi.aceea că tocmai neevitînd acest impas ne oferim posibilitatea de a s urprin­ de D a s e i n-ul în autenticitatea fiinţei sale. ci fiinţarea Însăşi care trebuie cunoscută: acest impas Îşi are temeiul într-o posibilitate fundamentală a fiinţei Dasein-ului. Însă nu din invocarea faptului că observarea psihologică a Da­ sein-ului ne conduce către un teritoriu obscur vine această dificultate.

wovon er spricht. dann ist es nicht mehr. was es sein kann. ist es gerade nicht mehr. und ist es das. bevor es zu seinem Ende gekom­ men ist? Bin ich doch mit meinem Dasein immer noch unterwegs. je Iănger man . Es ist immer noch etwas. Die Bestimmung ist an diesem Sein eine durchgăngige. der einzig angemesse­ nen Art des Habens von Dasein: den Anderen bin ich nie. Das Dasein des Anderen habe ich nie in der ursprunglichen Weise. ist eine schlechte Auskunft. Je weniger man Eile haL sich von dieser Verle­ genheit unvennerkt fortzuschleichen. wenn an­ ders die Jeweiligkeit als meinige festgehalten wer­ den solI. Wie aber soli dieses Seiende in seinem Sein er­ kannt werden. Einmal ist es nicht mehr. die mit mir waren und die zu Ende gekommen sind. Vennag das Dasein der Anderen Dasein im eigent1i­ chen Sinne nicht zu ersetzen? Die Auskunft auf das Dasein Anderer. Am Ende. (16) wenn es soweit ist. Wer sie durchstreicht. was noch nicht zuende ist. ist es je das meinige. konstitutive. Sein Ende wăre ja das Nichts. Vor diesem Ende ist es nie eigentlich. hat an seinem Thema das verloren. Darum vennag das Dasein der Anderen nicht Dasein im eigentlichen Sinne zu ersetzen.es sein kann.

Eu nu detin nicicînd. tocmai atunci el nu mai este. şi cînd este acest sfîrsit. De aceea. Înainte de acest sfîrşit el nu e niciodată cu adevărat ceea ce poate fi. Dar nu poate oare Dasein-ul celorlalţi să se sub­ stituie cu adevărat Dasein-ului ? Ceea ce aflu de­ spre Dasein-ul celorlalţi. dacă faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată trebuie păs­ trat ca "al meu". una generală. De­ terminarea numită este. atunci el nu mai este. este o falsă informaţie. Cu cît te grăbeşti mai puţin să treci peste acest impas fără a-l remarca şi cu cît zăboveşti mai mult 39 . în ce priveşte tema sa. care au fost cu mine şi care ş i-au atins sfîrşitul. acel ceva despre care vorbeşte. Sfîrşitul său poate fi chiar Nimicul. el este de fiecare dată "al meu". constitutivă. Dasein-ul celor­ lalţi nu se poate substitui cu adevărat Dasein-ului.putinţa să fie. dacă a ajuns pînă acolo. La sfîrşit. acela a pierdut. în singurul mod adevărat de a deţine Dasein-ul: eu nu sînt nici­ cînd ceilalţi. Cel care o anulează. Dar cum poate fi cunoscută această fiinţare în fiinţa sa. El este întotdeauna ceva care încă nu s-a sfîrşit. în mod originar. înainte ca ea să-şi fi atins sfîrşitul? Eu sînt totuşi. cu Dasein-ul meu. La un moment dat el nu mai este. Dasein-ul celorlalţi. întotdeauna "pe drum". în ce priveşte această fiin­ ţă.

was das Dilsein in der Zeit sei? Das Dasein. Die Selbst­ auslegung des Daseins. und (17) besonders fUr die nachste frage. wobei ein Ablaufszusammenhang einmal abschnappL sondern eine M6g1ichkeiL um die das Dasein so oder so weij3: die ău3 j erste M6glichkeit seiner selbsL die es ergreifen. immer in der Jeweiligkeit des jemeinigen. Das Ende meines Daseins. wenn es nichts von ihm wissen will. und das auch dann. die jede andere Aussage an Gewij3heit und Eigentlichkeit uberragL ist die Aus­ legung auf seinen Tod. was die Zeit sei. Was soll das fUr unsere frage. und diese Gewij3heit ist ihrerseits charak­ terisiert durch eine v61lige Unbestimmtheit. Das Dasein hat in sich selbst die M6glichkeit sich mit seinem Tod zusammenzufinden als der ăuj3er­ sten Maglichkeit seiner selbst. als bevorstehend aneignen kann. weij3 um seinen Tod. Was ist dieses: je den eigenen Tod haben? Es 40 . Diese ăuj3erste Seins­ m6glichkeit ist vom Charakter des Bevorstehens in Gewij3heit. ist nicht etwas.dabei aushăIL um so deutlicher wird sichtbar: in dem. die unbestimmte Oewij3heit der eigensten Moglichkeit des Zu-Ende-seins. was am Dasein diese Schwierigkeit bereiteL zeigt es sich in seiner ăuj3er3ten M6glichkeit. mein Tod.

ci este o posibilitate despre care Da­ sein-ul ştie cîte ceva: este posibilitatea extremă a lui însuşi. care depăşeşte în certitudine şi au­ tenticitate orice alt enunţ. este certitudinea nedetermi­ nată a posibilităţii celei m ai proprii de a-fi-la­ sfîrşit. Această posibilitate extremă a fiinţei sale are caracterul a ceva care-i stă în faţă şi care este cert. Sfîrşitul Dasein-ului meu sau moar­ tea mea nu este ceva care pune capăt desfăşurării unui proces. este caracterizată prin­ tr-o totală nedeterminare. Acea explicitare de sine a Dasein-ului. pe care el o poate surprinde şi şi-o poate face a lui ca una ce îi stă în faţă. cu atît devine mai clar următorul lucru: Dasein-ul ni se arată în posibilitatea sa extre­ mă tocmai prin acel ceva din el care naşte această dificultate. Dasein-ul are în sine însuşi posibilitatea de a se identifica cu moar­ tea sa. Ce înseamnă a avea. este explicitarea prin raport la moartea sa. Dar ce semnificaţie au toate acestea pentru în­ trebarea noastră privitoare la ce este timpul şi în special pentru întrebarea care urmează. ştie de moartea sa chiar şi atunci cînd nu vrea să ştie nimic despre ea. ca posibilitate extremă a lui însuşi. iar această certitudine. 41 . la rîndul ei. ce este Dasein-ul în timp? Dasein-ul. aflat întotdeauna în faptul-de-fiecare-dată al lui "de fiecare dată al meu".în preaj ma lui.

macht in diesem meinem Vorlaufen zu ihm eine Entdeck­ ung: es ist das Vorbei von mir. aber ich denke nicht daran. einmal bin ich nicht mehr da bei den und den 42 . Dieses Vorbei. zumeist in dem Sinn: ich weij3 schon. als zu welchem ich vorlaufe. Das Dasein hat selbst die Moglichkeit seinem Tod auszuweichen. Dasein sein. daj3 sie um den Tod weij3. Als dieses Vorbei deckt es mein Dasein auf als einmal nicht mehr da. Als Daseinsauslegung hat es dieses Wissen gleich bei der Hand.ist ein Vorlaufen des Daseins zu seinem Vorbei als einer in Oewij3heit und vo/liger Unbestimmtheit be­ vorstehenden ăuJ3ersten Moglichkeit seiner selbst. Um den Tod weij3 ich zumeist in der Art des zuruckweichenden Wissens. Das Sein der Moglichkeit ist dabei immer die Moglichkeit so. als menschliches Leben ist primăr Moglich­ das Sein der Moglichkeit des gewissen und dabei unbestimmten Vorbei. diese Mă­ glichkeit seines Seins zu verstellen.

Această săvîrşire înspre care eu pre-merg mă face. în această pre-mergere a mea către ea. cel mai adesea în acest sens: ştiu. înţeleasă ca posibiLitate extremă a lui însuşi. fiinţa posibilităţii este întotdea­ una posibilitatea astfel alcătuită încît ea ştie ceva despre moarte. la un moment dat eu nu . trad). să desco­ păr un lucru: că este săvîrşirea mea. ceea ce ştiu despre moarte mă face să fug de ea. s-a sfîrşit" ( n.de fiecare dată. este întotdeauna gata să îi mascheze această posi­ bilitate a fiinţei sale. Dasein-ul deţine pînă şi po­ sibilitatea de a se eschiva în faţa morţii sale. propria moarte? Este o pre-mer­ gere a Das e i n -uLui către săvîrşirea sa.. Am tradus das Vorbei (care reprezintă substantivizarea unui adverb) cu "săvîrşire". este primordial fiinţă-po­ sibiLă. ea revelează Dasein-ul meu ca nemai­ fiind la un moment dat. Î n acest caz. desigur. Cel mai adesea. ca explicitare a Dasein-ului. s-a terminat.'. ce-i stă în faţă cu certitudine şi în depLină nedeterminare. Fiind o astfel de săvîrşire. expresia germană es ist vOI'bei asta şi înseamnă: "a trecut. însă nu mă gîndesc la asta. 43 . este fiinţa posibilităţii săvîrşirii certe şi totuşi nedeterminate. Această cunoaştere. Da­ sein-ul. ca viaţă umană. avînd în minte expresia din limba română "s-a săvîrşit din viaţă". De altfel.

ist kein Was. nicht ein Was an ihm. zu dem ich als dem meinigen ( 1 8) vorlaufen kann. das ihm zustbj3t und das es andert. Dieses Vorbei. Das Vorbei jagt alle Heimlichkeiten und Be­ triebsamkeiten auseinander. bei den und den Menschen. bei diesen Eitel­ keiten. und zwar das eigen­ t1iche Wie meines Daseins. so zwar.5achen. sondern ein Wie. Dieses Vorbei ist kein Was. wird das Dasein selbst sichtbar in seinem Wie. daj3 das Vorbei als eigentliches Wie auch die A lltaglichkeit in ihrem Wie aufdeckt. Es ist ja sein Vorbei. Das Vorlaufen zu dem Vor­ bei ist das Anlaufen des Daseins gegen seine auj3er­ ste Mbglichkeit. Es ist das Zuruck­ kommen des Daseins auf seine Alltaglichkeit die es noch ist. das sich ereignet. das Vorbei nimmt alles mit sich in das Nichts. 44 . Das Vorbei ist keine Bege­ benheit. 50fern das Vorlaufen zu dem Vorbei dieses im Wie der Jeweiligkeit festhălt. und sofern dieses »Anlaufen gegen« ernst ist wird es in diesem Laufen zuruckgeworfen in das Noch-dasein seiner selbst. diesen Winkelzugen und dieser Geschwatzig­ keit. kein Vorfall in meinem Dasein. sondern das Wie meines Daseins schlechthin.

Săvîrşirea vine să izgonească tot ceea ce mi-a fost familiar şi toate cîte am făcut. spre care eu pot pre-merge ca înspre una ce este a mea. Dasein-ul este. astfel încît săvîrşirea. a aces­ tor subterfugii şi a acestor palavre. revelează şi coti­ dianitatea în al său "cum" . Prin pre-mergerea către săvîrşire. Este revenirea Dasein-ului la cotidianitatea sa. care i se întîm­ plă şi care îl transformă. Da­ sein-uI ia cu asalt p osibilitatea sa extremă . CI un "cum ŞI anume adevaratu " cum cc · ce . în această acţiune. în care el este încă. nu este "ceva" . şi în măsura în care acest " asalt" este serios. nu este un accident în Dasein-ul meu. nu " ceva" care survine în el. aruncat înapoi în pro­ priul lui "a fi încă". o repune într-un "cum" împreună cu tot ce-ea ce e preocupare ŞI acţIUne 45 . în măsura în care pre-mergerea către săvîrşi­ re îl ţine în acel "cum" al faptului-de-a-fi-de-fie­ care-dată. în preaj ma acestor deşertăciuni. Această săvîrşire nu este v 1 " "ceva . Dasein-ul însuşi devine vizibil în al său "cum". Să­ vîrşirea nu este o simplă întîmplare. al Dasein-ului meu. ca un "cum" autentic. Această săvîrşire. propriu Dasein-ului meu.voi mai fi în preajma acestor lucruri şi acestor oameni. ci pur şi simplu un "cum" . Este chiar săvîrşirea sa. ea duce totul cu sine în Nimic.

Das Dasein ist eigentlich bei ihm selbst es ist wahrhaft existent wenn es sich in diesem Vorlaufen hiilt. Im Vorlaufen ist das Dasein seine Zukunft so zwac 46 . Erst den heutigen Propheten blieb es vorbehalten.in ihrer Geschaftigkeit und ihrem Betrieb in di. Er wuj3te vielleicht aus einer Vertraut­ heit mit dem Dasein selbst daj3 es das Wie ist.ls Wie zurucknimmt. unter die das Dasein sich stellt. daj3 wir sagen. das Dasein so zu organisieren. Dieses Vorbei-von als das Wie bringt das Dasein unnachsichtig in seine einzige M6glichkeit seiner selbst laj3t es sich ganz allein auf sich selbst stellen. Alles Was und Sorgen und Planema­ chen bringt es in das Wie zuruck. das Dasein inmitten der Herr­ lichkeit seiner Alltaglichkeit in die Unheimlichkeit zu stellen. Dieses Vorbei vermag. Dieses ( 19) Vorlaufen ist nichts anderes rus die ei gent1iche und einzige Zukunft des ei genen Daseins. Der Vorlauf ist sofern er die auj3erste M6glichkeit des Daseins ihm vorhalt der Grundvollzug der Daseinsauslegung. es sei formal. daj3 das Wie verdeckt wird. Vielleicht ist es kein ZufalL daj3 Kant das Grund­ prinzip seiner Ethik so bestimmte. Der Vorlauf reij3t die Grund­ hinsicht an sich. Er zeigt zugleich: die Grundkategorie dieses Seien­ den ist das Wie .

Ea arată. În pre-mergere. îl face să se sprijine întru totul numai pe sine. această săvîrşire are putinţa să aşeze Dasein-ul în nefamiliaritate. săvîrşirea le readuce în sfera acestui "cum". Şi poate că nu din întîmplare Kant determină principiul fundamental al eticii sale în aşa fel încît să spunem despre el că este unul formal. este cu ade­ vărat existent. astfel 47 . Dasein-ul este viitorul său. atunci cînd se menţine în această pre-mergere. că acesta este un "cum". adu­ ce în chip brutal Dasein-ul în sfera unicei posi­ bilităţi a lui însuşi.în ea. Toate grij ile şi planurile pe care ni le facem cu privire la "ceva". El ştia pro­ babil. Doar profeţii de azi au pri­ vilegiul de a organiza astfel Dasein-ul încît acest " cum" să fie acoperit. Pre-mergerea aduce cu ea perspectiva fundamentală sub care se plasează Dasein-ul. dintr-o familiaritate cu Dasein-ul însuşi. în calitatea ei de "cum". este împlinirea fundamentală a explicitării Da­ sein-u lu i. Pre-mergerea. totodată: categoria fundamentală a acestei fiinţări este acel "cum". în măsura în care ea îi păstrează Dasein-ului posibilitatea extremă. Aceastăpre-mergere nu este altceva decît viitorul autentic şi unic al propriu lui D a s e in. În plină dominaţie a cotidianităţii. Această săvîrsire. Dasein-ul este cu adevărat el însuşi.

alle Unrast. was man langweilig nennt. Um das zu se hen und nicht als interessantes Paradox zu verkaufen. Keine Zeit haben heij3t. muj3 das jeweilige Dasein sich in seinem Vorlaufen halten. bildet die Gegenwart aus und Iăj3t die Vergangenheit im Wie ihres Gelebtseins wiederholen. die Zeit in die schlechte Ge­ genwart des Alltags werfen. be­ griffen in seiner auj3ersten Seinsmoglichkeit. Das Zuruckkom­ men im Vorlaufen istja selbst das Wie des Besorgens. ist die Zeit selbst. Zukunftigsein gibt Zeit. 48 . in dem ich gerade verweile. Alles Gerede. in der und aus der es sich seine Zeit gibt. das. Dabei offenbart sich: der ursprungliche Um­ gang mit der Zeit ist kein Messen. alle Geschaftig­ keit.daj3 es in diesem Zukunftigsein auf seine Vergangen­ heit und Gegenwart zuruckkommt . Auf die Zeit gesehen besagt das: das Grundpha­ nomen der Zeit ist die Zukunf t. Im Vorlaufen mich hal­ tend bei meinem Vorbei habe ich Zeit. nicht in der Zeit. Das Dasein. aller Larm und aIles Gerenne bricht zusammen. Das 50 charakterisierte Zukunftigsein ist als das eigentliche Wie des Zeit­ lichseins die Seinsart des Daseins. worin es sich hăIt. Dieses Zuruckkommen kann nie das werden.

care se uzează. orice agitaţie. aceasta dă timp. în preajma săvîrşirii mele. prin pre-mergere. conceput în p osibilitatea extremă a fiinţei sale. în această orientare a sa către viitor. Menţinîndu-mă. este timpul însuşi. Iar pentru a vedea acest lucru şi pentru a nu-l vinde ca paradox interesant. iar nu în timp. trebuie ca Dasein-ul să se menţină de fiecare dată în pre-mergerea sa. este felul de a fi al Dasein-ului în care şi pornind de la care el îşi dă sieşi propriul timp. Acel ceva asupra căruia revin prin pre-mergere este modul "cum" mă preocup de ceva în clipa de faţă.rice larmă şi orice alergătură încetează brusc. Această orientare către viitor. O dată cu aceasta ni se revelează faptul că raportarea ori­ ginară la timp nu este măsurarea. Orice vorbărie în care Dasein-ul se menţine. În ce priveşte timpul. care ajunge să nu 49 . Această re­ venire nu poate nicicînd deveni ceva care este nu­ mit plictisitor. orice acti­ vitate. eu am timp. este modul autentic de a fi temporal. A nu avea timp înseamnă a arunca timpul în falsul prezent cotidian.încît. o. A fi "orientat către vii­ tor". aceasta înseamnă : feno­ menul fundamental al timpului este viitorul. el revine la trecutul şi la prezentul său. astfel caracterizată. Dasein-ul. desăvîrşeşte prezentul şi reiterează trecutul asa " cum" a fost el trăit.

Das Vorlaufen ergreift das Vorbei als eigentliche M6glichkeit jedes Augenblicks. weil Anfragen an das Vorbei im Sinne des Wie­ -Iange-noch und Wann gar nicht (20) beim Vorbei sind in der charakterisierten M6glichkeit. Die Je­ weiligkeit ist dadurch ausgezeichnet daj3 sie aus dem Vorlaufen in die eigentliche Zeit alle Zeit je­ weilig fUr sich hat. Dieses Fragen ergreift nicht die Unbe­ stimmtheit der Gewij3heit des Vorbei. Das Fra­ gen ist ein Loskommenwollen vom Vorbei in dem. sondern will gerade die unbestimmte Zeit bestimmen. Die Zeit wird nie lang. weil sie ursprunglich keine Lange hat. Das Vorlaufen-zu falit in sich zusammen. Solches Fragen ist so wenig ein Vorlaufen zum Vor­ bei. als das jetzt Gewisse. was mir m6glicherweise noch bleibt. was es ist: unbestimmt und als unbestimmt gewij3. Das Zukunftigsein als M6glichkeit des Daseins als 50 .was sich verbraucht was abgenutzt wird. sie be­ schaftigen sich mit dem. wenn es verstanden wird als Frage nach dem Wann und Wie-Iange-noch des Vor­ bei. sie k1am­ mern sich gerade an das Noch-nicht-vor oei. daj3 es gerade die charakteristische Flucht vor dem Vorbei organisiert.

în sensul posibilităţii caracterizate .mai fie de nici un folos. Faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată este unul privilegiat prin aceea că. ele se ocupă cu ceea ce e posibil să-mi mai rămînă pînă la ea. vrem să scăpăm de ea sub forma în care ea este : nede­ terminată şi. căci dacă abordăm săvîrsirea întrebîndu-ne "cît mai este" pînă la ea şi "cînd" survine ea nu mai avem cîtuşi de puţin de-a face cu săvîrşirea. por­ nind de la pre-mergerea în timpul autentic. el nu are lungime. deoarece. se năruie atunci cînd e înţeleasă ca întrebare privitoare la un "cînd" şi la un "cît de mult încă" ale săvîrşirii. Pre-mergerea surprinde săvîrşirea ca autentică posibilitate a fiecărei clipe. Acest mod de a ne întreba nu surprinde caracterul nedeter­ minat pe care îl are certitudinea săvîrşirii. Faptul-de-a-fi-orientat-către-viitor. Tim­ pul nu devine nicicînd lung. ca nedeterminată. de fiecare dată. O asemenea interogare nu reprezintă cîtuşi de pu­ ţin o pre-mergere către săvîrşire. ca ceea ce este cert acum. orice timp .. Pre-mergerea către. Între­ bîndu-ne în acest fel cu privire la săvîrşire. totuşi certă. originar.. toate aceste în­ trebări rămîn blocate tocmai în spaţiul a ceea ce nu este încă săvîrşire. ci tocmai ea or­ ganizează fuga caracteristică din faţa săvîrşirii. ci vrea să determine tocmai timpul nedeterminat. ca p osibi51 . el de­ ţine pentru sine.

sofern die Zukunftig­ keit eigentlich die Zeit ist. ja sogar sie messend mit der Uhr. was es mit der Zeit macht. Nur wenn ich sage: die Zeit zu berechnen hat die Zeit eigentlich keine Zeit. daj3 diese Frage der Zeit unangemessen bleiben muj3. Wielange und Wann. Das Dasein ist da mit der Uhr. Doch haben wir das Dasein. mit der Uhr in der Hand lebt. Das Dasein rechnet und fragt nach dem Wieviel der Zeit. ist daher nie bei der Zeit in der Eigentlichkeit. 50 ist dies eine angemessene Aussage. das mit der Zeit rechnet.jeweiligen gibt Zeit weil es die Zeit selbst ist. das selbst die Zeit sein 501 1 . 50fern es ja selbst die Zeit ist? Die Zeit verlieren und 52 . 50 wird zugleich sichtbar. Verrăt es damit nicht sich selbst in ( 2 1 ) dem. 50 fragend nach dem Wann und Wieviel verliert das Dasein seine Zeit. dieses mit der Zeit rechnende Dasein sagt stăn­ dig: ich habe keine Zeit. kennengelernt als mit der Zeit rechnend. wenn auch nur der năchst alltăg­ lichen von Tag und Nacht. Was ist mit diesem Fragen als dem die Zeit verlie­ renden? Wohin kommt die Zeit? Gerade das Dasein. daj3 die Frage nach dem Wieviel der Zeit.

ba chiar îl măsoară cu ajutorul ceasului. al zilei şi al nopţii. căci el este timpul Însuşi. ca unul ce tre­ buie el însuşi să fie timpul. Ce se întîmplă în cazul acestui mod de interogare. Şi totuşi am văzut că Dasein-ul. în măsura în care orientarea către viitor este cu ade­ vărat timpul. Astfel devine vizibil. chiar dacă numai pe acela. Întrebîndu-se astfel. trebuie să rămînă inadecvată în ce priveşte timpul. tocmai acest Dasein ce supune timpul cal­ culului spune întruna : "n-am timp " . dacă ea e una ce pierde timpul ? De unde vine timpul ? Dasein-ul care îşi face calcule în privinţa timpului şi care trăieşte cu ceasul în mînă. îşi face calcule în pri­ vinţa timpului. Numai atunci cînd spun : "timpul nu are timp să măsoare timpul" . în măsura în care chiar el însuşi este timpul ? Să 53 . Dasein-ul îşi pierde timpul. totodată.litate a Dasein-ului de fiecare dată. la durată şi la un "cînd" . Dasein-ul calculează şi se întreabă privitor la un "cît de mult" al timpu­ lui şi de aceea el nu se raportează nicicînd în mod autentic la timp.numai atunci avem de-a face cu un enunţ adecvat. ne­ mijlocit. Dasein-ul este ceea ce este atunci cînd foloseşte ceasul. că întrebarea privitoare la un "cÎt de mult" al timpului. privitor la un " cînd" şi la un "cît de mult" . Oare nu se trădează el pe sine prin ceea ce face cu timpul. e cel care dă timp.

Das Dasein ist auch in der Gegenwart seines Besorgens die voile leit so zwar. was mir noch bleibt noch bleibt als Gegenwart. Das Dasein f1ieht vor dem Wie und hăngt sich an das jeweilige gegenwărtige Was. Das Besorgen als Aufgehen in der Gegenwart ist gleichwohl als Sorge bei einem Noch-nicht das erst in der Sorge darum erledigt werden solI. was in der Welt begegnet begegnet ihm als im Jetzt sich aufhaltend. Nach dem Wieviel der leit fragen heiJ3t in dem Besorgen eines gegenwărtigen Was aufgehen. das Dasein ist seine Gegenwart. Das Dasein ist das. was es besorgt. worin die Sorge hăngt nicht das eigentiiche Zukunftigsein des Vorbei. Die leit in das Wieviel brin­ gen besagt: sie als Jetzt der Gegenwart nehmen. Die Zukunft ist jetzt das. so begegnet ihm die leit selbst die je das Dasein isL aber ist als Gegenwart. daJ3 es die lukunft nicht los wird. Alles. sondern die lukunft die sich die Gegenwart selbst als die 54 .sich dazu die Uhr anschaffen ! Bricht hier nicht die Unheimlichkeit des Daseins auf? Die Frage nach dem Wann des unbestimmten Vorbei und uberhaupt nach dem Wieviel der leit ist die Frage nach dem.

la ceea ce îmi mai rămîne ca prezent. Da­ sein-ul este timpul deplin şi atunci cînd se află în prezentul preocupării sale. A te întreba privitor la timp prin "cît de mult" în­ seamnă a te pierde în sfera preocupării de "ceva" prezent. Dasein-ul este acel ceva de care el s e preocupă .care este de fiecare dată Dasein-ul. Viitorul este acum acel ceva în care se află suspendată grij a. este la fel de bine şi grij ă de ceva care încă nu este şi care abia prin grija pentru el urmează a fi realizat. ci viitorul pe care prezentul însuşi şi-l configurează ca fiind al său. Dasein-ul este prezentul său. în genere. cea privitoare la un "cît de mult" al timpului sînt întrebări privitoare la ceea ce îmi mai rămîne pînă la această săvîrşi­ re. Tot ceea ce el întîlneşte în lume este întîlnit ca menţinîndu-se în sfera lui "acum" . dar ca prezent. astfel. 55 . Preocuparea. A aduce timpul în sfera acestui "cît de mult" înseamnă a-l considera ca un "acum" al prezentului. nu este faptul-de-a-fi­ orientat-către-viitorul săvîrşirii. Dasein-ul fuge de "cum" şi se agaţă de un "ce" prezent de fiecare dată. astfel încît viitorul nu dispare. el întîlneşte timpul însuşi . ca disoluţie în prezent.pierzi timpul şi pentru asta să-ţi procuri ceasul ! Nu răzbate aici toată stranietatea Dasein-ului ? Întrebarea privitoare la un "cînd" al săvîrşirii nedeterminate şi.

so ware sie das Nichts. es hatte die Zukunft ergriffen in der 50rge um die Menschheitsentwicklung und Kul­ tur etc. daj3 es sich von der eigentlichen lukunftigkeit fortgeschlichen hal. Dem Dasein als Gegenwart-sein.ihrige ausbildet weil das Vorbei als die eigentliche Zukunft nie gegenwartig werden kann. Die Zukunftigkeit. als im Jetzt der gegenwartigen Welt aufgehend. Ware sie das. 56 . uberdrussig. das nie Zeit hal. Der Alltag lebt mit der Uhr. Das Dasein mochte. was es besorgt. das besagt: das Besorgen kommt ohne Ende auf das Jetzt zuruck. daj3 es sagl. in der die 50rge hangt. zum nachsten Jetzt. (22) Das Dasein als besorgende Gegenwart halt sich bei dem aur. den Tag auszufUllen. In der Alltaglichkeit begegnet das Weltgesche­ hen in die leit. es sagt: jetzt. daj3 standig Neues in die eigene Gegenwart begeg­ net. Und das Dasein. in die Gegenwart. wahrend das standige luruckkommen im Vorlaufen auf das Vorbei nie langweilig wird. will es so wenig wahrhaben. Es wird uberdrLis­ sig im Was. diesem Dasein wird die leit plotzlich lange. Die leit wird leer. von jetzt bis dann. ist solche von Gnaden der Gegenwart. weil das Dasein die leit in der Frage nach dem Wieviel im vorhinein lang gemacht hal.

nu vrea cîtuşi de pUţin să admită că el a ieşit din sfera autentic ei orientări către viitor. 57 . atunci ea ar fi Nimicul. timpul îi devine dintr-o dată lung. Timpul se goleşte. prin întrebarea sa privitoa­ re la "cît de mult". în prezent. Iar Dasein-ul. se satură să aibă toată ziua de-a face cu el. ca viitor autentic. ca fapt-de-a-fi-prezent care nicicînd n-are timp. căci Dasein-ul a făcut dinainte ca timpul să fie lung. Dacă ar fi astfel. Dasein-ul. adică pînă la următorul "acum" . în vreme ce revenirea perma­ nentă. El se satură de acel "ceva" de care se preocupă. şi aceasta în­ seamnă : preocuparea revine fără sfîrşit la "acum" . ca prezent ce se preocupă. se men­ ţine în preajma acelui ceva de care el se preocupă. În cotidianitate survenirea lumii este întîlnită în timp. ci afirmă că ar fi surprins viitorul prin grija pentru evoluţia omenirii. Dasein-ul coti­ dian trăieşte folosindu-se de ceas. nicicînd nu devine plictisitoare. Dasein-ul doreş­ te ca în propriul prezent să întîlnească perma­ nent ceva nou.căci săvîrşirea. el spune : " acum". în care este sus­ pendată grija. Orientarea către viitor. "de acum pînă atunci" . nicicînd nu poate deveni prezentă. este ceea ce ea este graţie prezentu­ lui. ca unul ce se pierde în "acum" -ul lumii prezente. pentru cultură etc. Da­ sein-ului. petrecută în pre-mergerea către săvîrşire.

Die Uhr zeigt uns das Jetzl. in der man miteinander ist: die » JI1an«-Zeit. von dem. Wir treffen in der Geschichtsforschung relevante. Wenn ich mit der Uhr das (23) zukunftige Eintreffen eines Ereignisses bestimme.Dasein. die mit diesen Phănomenen zusammenhăngen. was man meint. aber keine Uhr zeigt je die Zukunft und hat je Vergangenheit gezeigt. besagt zu­ gleich: gefUhrt sein von der herrschenden Auslegung. die das Dasein von sich selbst gibt. von der Mode. sondem bestimme das Wielange meines 58 . vielmehr ist die AIltăglichkeit des Daseins dasjenige Sein. das ich bin. bestimmt als Miteinandersein. von den Strbmungen. Alles Zeit­ messen besagt: die Zeit in das Wieviel bringen. das man ist. Die Uhr. was 105 ist: die Strbmung. des Generationszusammenhangs. die keiner ist. was Mode ist: niemand. das. aber noch ganz ungeklărte Phănomene wie das der Generationen. von dem. Das Dasein ist in der AIltăglichkeit nicht das Sein. die man hal. Und demnach ist das Dasein die Zeit. jede Uhr zeigt die Zeit des Miteinander­ -in-der-Welt-seins. dann meine ich nicht die Zukunfl.

pre­ cum acela al generaţiilor. ci dimpotrivă. care de fapt nu reprezintă pe nimeni. determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iao­ laltă-cu-altul. al legăturii între generaţii. Ceasul ne arată un "acum". de tot ceea ce este trecător : un "curent". Dasein-ul este acel timp în interiorul căruia "a fi" înseamnă "a fi unul laolaltă cu altul". ci determin cît anume mai am 59 . dar cu totul ne clarificate. fiecare ceas arată timpul propriu faptului-de-a-fi-unul-laolaltă-cu­ altul-în-Iume. Orice măsurare a timpului înseamnă o reducere a timpului la un "cît de mult" . Şi. Ceasul. întîlnim feno­ mene relevante. Dasein-ul nu este fiinţa care sînt eu. în sensul impersonalului "se" : este timpul impersonalului "se" . În cuprinsul cercetării istorice. producerea unui eveniment viitor. dar nici un ceas nu ne arată vreodată viitorul şi nu ne-a arătat vreodată trecutul. eu_ nu am în vedere viitorul. prin urmare. cu ajutorul ceasu­ lui. de ceea ce se are în vedere. În cotidianitate.Dasein-ul. de curente. o modă. Cînd determin. cotidia­ nitatea Dasein-ului este acea fiinţă care este im­ personalul "se". de modă. înseamnă totodată : a fi condus de explicitarea dominantă pe care Dasein-ul o oferă asupra lui însuşi . adică nimeni. care "se" deţine de către fiecare. toate acestea avînd legătură cu fenomenele de­ scrise mai sus.

An dieser Auslegung ist ein Doppeltes charakte­ ristisch: 1 . Wenn versucht wird. in das hinein die Natur standig begegneL Die Ge­ schehnisse sind in der Zeit das heiJ3t nicht: sie ha­ ben Zeit. dann ist das vuv das flETPOV fur Vergangenheit und Zukunft. die Nicht-Umkehrbarkeit 2. Diese Gegenwartszeit wird expliziert als Ablaufs­ folge. ein Nach­ einander. die eine Uhr zuganglich machL ist als gegenwar­ tige gesehen. Dann ist die Zeit schon als Gegenwart ausgelegt Vergangenheit ist interpretiert als Nicht-mehr-Gegenwart. die standig durch das Jetzl roUl. an der Naturzeit abzunehmen. Daher spricht die Alltaglichkeit von sich als das. AIles Geschehen­ de roJIt aus endlbser Zukunft in die unwiederbring­ liche Vergangenheit. von dem gesagt wird: der Richtungssinn ist ein einziger und nicht umkehrbar. die Homo­ genisierung auf Jetztpunkte. was diese Expl ikation noch von der eigentIichen Zeit erha- 60 . sondem vorkommend und daseiend begeg­ nen sie als durch eine Gegenwart hindurchlaufend. Die Nicht-Umkehrbarkeit begreift in sich. Zukunft als unbestimmte Noch-nicht-Gegenwart: Vergangen­ heit ist unwiederbringlich. was die Zeit sei.jetzt Wartens bis zu dem besagten JetzL Die Zeit . Zukunft unbestimmt.

ceea ce nu înseamnă că ele posedă timp. ele sînt întîlnite doar în ce priveşte trecerea lor printr-un prezent. ci că. petre­ cîndu-se şi fiind prezente. Timpul este atunci dintru început explicitat ca prezent. iar viitorul este nedeterminat. viitorul ca un ceva nedetermi­ nat. ireversibilitatea. Dacă încercăm să vedem. O succesiu­ ne despre care se spune : sensul său este unic şi ireversibil. por­ nind de la timpul naturii. Două lucruri sînt caracteristice pentru această explicitare : 1. atunci vuv serveşte ca JlE'tpOV pentru trecut Şl Vll­ tor. trecutul este interpretat ca ceea-ce-nu­ mai-este-prezent. Tot ceea ce survine se desfăşoară por­ nind din viitorul infinit către trecutul ce nu mai poate fi adus înapoi în prezent. Evenimentele sînt în timp. ce anume este timpul. 2. De aceea cotidianitatea vorbeşte denre ea însăşi ca despre ceva în interiorul căruia este întîlnită permanent natura. 1reversibilitatea cuprinde în sine tot ceea ce această explicare mai poate capta din timpul au61 .de aşteptat pînă la " acum" -ul de care vorbesc. omogenizarea la nivelul punctelor lui "acum". Timpul pe care un ceas ni-l face accesibil este văzut ca timp prezent. Acest timp prezent este explicitat ca succesiune care trece p ermanent printr-un "acum" . care nu este încă prezent : trecutul nu mai poate fi adus înapoi.

In der Zahlenreihe zum Beispiel ist die 3 vor der 4. Sie ist nicht umkehrbar. Vorher und Nachher sind nicht notwendig Fruher und Spăter. die 8 nach der 7. z. Die 3 ist deshalb aber nicht fruher als die 4. �'Torin sich die Zeit noch zu Worte meldet worin sie einer endgultigen Mathematisierung widersteht. Die Zahlen sind nicht fruher oder spăter. Fruher und Spăter sind ein ganz bestimmtes Vorher und Nachher. Die Be­ stimmung der Zeit in ihrer Nicht-Umkehrbarkeit grun­ det darin. daj) die Zeit vorher umgekehrt wurde. je zu ihrem ursprunglichen Sinn zu gelangen. alle Zeit in eine Gegenwart aus sich fortzudrăngen. nicht Weisen der Zeitlichkeit. weil sie uberhaupt nicht in der Zeit sind. die Tendenz.schen kann. Sie wird v611ig mathematisiert zu der Koordinate t neben den Raumkoordinaten x. y. (24) Die Homogenisierung ist eine Angleichung der Zeit an den Raum. Das ist das einzige. Ist einmal die Zeit als Uhrzeit definierL 50 ist es hoffnungslos. an schlechthinnige Prăsenz. 62 . Diese Be­ trachtung sieht von der Zukunft weg in die Ge­ genwart und aus dieser Iăuft die Betrachtung der fliehenden Zeit in die Vergangenheit nach. Das bleibt ubrig von der Zukunftigkeit als Grundphănomen der Zeit als Dasein.

Acest mod de a vedea pleacă de la viitor către prezent şi urmăreşte. Însă aceasta nu face ca 3 să fie "mai devreme" deCÎt 4. 63 . z. pornind de aici. "Mai devreme" şi "mai tîrziu" reprezintă un "înainte" şi un "după" cu totul determinate. y. Acesta este singurul fel în care timpul mai ajunge să se exprime şi în care el mani­ festă rezistenţă faţă de o matematizare definiti­ vă. În şirul numerelor. ca fenomen fundamental al timpului înţeles ca Dasein. deoarece ele nu sînt CÎtuşi de puţin în timp. Timpul este pe de-a-ntregul matematizat şi devine coordonata t alături de coordonatele spaţiale x. 8 este după 7. Aceasta e tot ce mai rămîne din orientarea către viitor. 3 este înaintea lui 4. cu prezenţa pur şi simplu . El nu este reversibil.tentic. O dată timpul definit ca timp al ceasului. Determina­ rea timpulUl în ireversibilitatea sa are ca temei fap­ tul că dinainte timpul a fost inversat. este tendin­ ţa de a împinge întregul timp într-un prezent. " Înainte" şi "după" nu sînt în mod necesar "mai devreme" si "mai tîrziu". de pildă. nu se mai poate spera să ajungem la sensul său originar. timpul ce se scurge către trecut. Omogenizarea este o asimilare a timpului cu spaţiul. Nu­ merele nu sînt " mai devreme" sau "mai tîrziu". făcîndu-1 să iasă astfel din sine. ele nu sînt moduri ale temporalităţii.

Daj3 aber die leit zunachst und zumeist sa de­ finiert wird. Das Dasein als in seiner Gegenwart hăngend sagt: die Vergangenheit ist das Vorbei. ist unerschopflich . der in der Gegenwart seiner B etriebsam­ keiten sich aufhalt. Iiegt im Dasein selbst. Darum sieht das Dasein als sa bestimmte Gegenwart das Vergangene nicht. Das ist die Vergangenheit der Gegenwart des Alltags. sie ist unwiederbring­ lich. nur verstanden werden kann. Vergangenheit bleibt sa lange einer Ge- 64 . Das Dasein ist das meinige in seiner Eigentlichkeit nur als mogliches. Die Jeweiligkeit ist konstitutiv. was las war. wenn sie mit der eigentlichen leit des lukunftigseins des Vorbei konfrontiert wird. Was das Dasein van der leit sagt spricht es van der AlItaglichkeit her. Die Betrachtung der Geschichte. hat sie nur eine andere Ge­ genwart . Das Dasein ist zu­ meist da in der Alltaglichkeit welche selbst aber als die bestimmte leitlichkeit die vor der lukunftig­ keit fluchtig ist. die in der Gegen­ wart (25J aufwachst sieht in ihr nur unwiederbring­ Iiche Betriebsarnkeit: das. Die Betrach­ tung dessen. Sie verliert sich im Stoff . was l as war. Wei! diese Geschichte und leitiichkeit der Gegenwart gar nicht an die Vergan­ genheit herankommt.

Însă faptul că timpul, în primă instanţă şi cel mai adesea, este astfel definit, acest fapt ţine de Dasein-ul însuşi. Faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată este unul constitutiv. Dasein-ul, în autenticitatea sa, este "al meu" doar ca unul posibil. Dasein-ul este cel mai adesea în cotidianitate, care ea însăşi nu poate fi însă înţeleasă decît ca acea tempora­ litate determinată ce fuge din faţa orientării către viitor atunci cînd este confruntată cu timpul au­ tentic al faptului-de-a-fi-orientat-către-viitor, propriu săvîrşirii. Tot ceea ce Dasein-ul spune despre timp, el spune pornind de la cotidianita­ te. Dasein-ul, ca unul ce este prins în prezentul său, spune : "trecutul este săvîrşirea, el nu mai poate fi adus înapoi" . Acesta este trecutul văzut în raport cu prezentul cotidianului care se menţi­ ne constant în prezentul activităţilor sale. De aceea, Dasein-ul, determinat astfel ca prezent, nu vede ceea ce a trecut. Reflecţia asupra istoriei, foarte răspîndită în clipa de faţă, vede în aceasta doar o acţiune ce nu mai poate fi adusă înapoi în prezent, vede în ea doar ceea ce a trecut. Reflecţia asupra a ceea ce a trecut este inepuizabilă. Ea se rătăceşte în materialul pe care îl cercetează. Căci această istorie şi temporali­ tatea prezentului nu se apropie deloc de trecut, ci are de-a face doar cu un alt prezent. Trecutul ră65

genwart verschlossen, als diese, das Dasein, nicht selbst geschichtlich ist. Das Dasein ist aber geschicht­ lich an ihm selbsL sofern es seine Moglichkeit ist. Im Zukunftigsein ist das Dasein seine Vergangenheit; es kommt darauf zuruck im Wie. Die Weise des Zu­ rUckkommens ist unter anderem das Gewissen. Nur das Wie ist wiederholbar. Vergangenheit - als ei­ gentliche Geschichtlichkeit erfahren - ist alles andere denn das Vorbei. Sie ist etwas, worauf ich immer wieder zuruckkommen kann. Die heutige Generation meinl, sie sei bei der Ge­ schichte, sie sei sogar uberlastet mit Geschichte. Sie jammert uber den Historismus - Jucus a non
Jucendo.

Es wird etwas Geschichte genannl, was

gar nicht Geschichte ist. Weil alles in Geschichte aufgehe, musse man, so sagt die Gegenwart, wieder zum Obergeschichtlichen kommen. Nicht genug, daj3 das heutige Dasein sich in die gegenwărtige Pseudogeschichte verloren hal, es muj3 auch den letzten Rest ihrer Zeitlichkeit (d.i. des Daseins) dazu benutzen, um sich ganz aus der Zeil, dem Dasein, fortzustehlen. Und auf diesem phantastischen Wege zur Obergeschichtlichkeit soli die Weltanschauung gefunden werden. (Das ist die Unheimlichkeit die die Zeit der Gegenwart ausmacht. ) Die gemeine Daseinsauslegung droht mit der Ge­ fahr des Relativismus. Aber die Angst vor dem Re66

mîne inaccesibil unui prezent atîta vreme cît acesta, adică Dasein-ul, nu este el însuşi istoric. Însă Da­ sein -ul este în el însuşi istoric, în măsura în care el este posibilitatea sa. În faptul-de-a-fi-orientat­ către-viitor, Dasein-ul este trecutul său ; el re­ vine la acest trecut la nivelul lui "cum" . Un mod de a reveni astfel este, printre altele, conştiinţa. Doar acest " cum" este reiterabil. Trecutul - ex­ perimentat ca istonCltate autentică - este orice altceva, dar nu săvîrşire. Este ceva la care eu pot p ermanent revent. Generaţia actuală crede că se află în plină isto­ rie, crede chiar că e împovărată de istorie. Ea se plînge de istorism - lucus a non lucendo. Este numit istorie ceva care nu este cîtuşi de puţin istorie. Cum totul se dizolvă în istorie, ar trebui, spune prezentul, să se ajungă din nou la supra­ istoric. Nu-i de ajuns că Dasein-ul din zilele noas­ tre s-a pierdut în pseudoistoria prezentă, el trebuie să folosească şi ultimul său rest de temporalitate (adică de Dasein) pentru a se furişa cu totul în afara timpului, adică a Dasein-ului. Şi pe acest drum fantasmatic către supraistoricitate urmează a fi aflată o "concepţie despre lume" . ( Aceasta este stranietatea timpului prezent. ) Explicitarea curentă a Dasein-ului ameninţă cu pericolul relativismului. Însă teama de relativism
67

was es heij3t.und sie ist keine Tautologie. Die Grundaussage: die Zeit ist zeitlich ist daher die eigentlichste Bestimmung . was Geschichte ist. Phi­ losophie wird nie dahinterkommen. nach der es eine Oegen wart jeweils versteht. In diesem Vorlaufen bin ich die Zeit eigentlich. und sie kann die Jeweiligkeit im Zuklinftigen sein im Vorlaufen zum gewissen aber unbestimmten Vorbei. Das Dasein ist immer in einer Weise seines moglichen Zeit­ Iichseins. 68 . geschichtlich zu sein. Das Dasein ist nicht die Zeit. Das Dasein ist die Zeit die Zeit ist zeitlich. Das ist der er ste Satz aller Hermeneutik. Îst seine Moglichkeit im Vorlaufen zu diesem Vor­ bei. weil das Sein der Zeitlichkeit ungleiche Wirklichkeit bedeutet. solange sie Geschichte als Betrachtungsgegen­ stand der Methode zergliedert. Er sagt etwas liber das Sein des Daseins. sondern die Zeitlich­ keit. Das Ratsel der Ge­ schichte Iiegt in dem. zukiinf tig zu sein. Vergangen­ heit als eigentliche (26) Geschichte ist wiederholbar im Wie. Dasein ist meine Jeweiligkeit. das die Geschichtlichkeit selbst ist. Zusammenfassend ist zu sagen: Zeit ist Dasein. Das Dasein ist sein Vorbei.lativismus ist die Angst vor dem Dasein. Die Zugangsmăglichkeit zur Oeschichte griin­ det in der MogIichkeit.

Enigma istoriei re­ zidă în ceea ce se numeşte "a fi istoric". atîta timp cît o fărîmiţează.şi nu o tautolo­ gie. este. Dasein-ul este întotdeauna într-un mod al posibilului său fapt-de-a-fi-temporal. în faptul-de-a-fi-orientat-către­ viitor. este posibilitatea sa în pre-mergerea către această săvîrşire. poate fi reiterat în registrul lui "cum" . dar ne­ determinată. Dasein-ul este săvîrşirea sa. luînd-o ca obiect de observaţie al unei metode. Dasein-ul nu este timpul. Trecutul. Posi­ bilitatea de acces la istorie are ca temei posibilitatea potrivit căreia un prezent înţelege de fiecare dată săfie orientat către viitor. Filozofia nu va afla nicicînd ce este isto­ ria. Da­ sein-ul este timpul. Acesta este principiul prim al oricărei hermeneutici. căci fiinţa temporalităţii este o realitate deo­ sebită. care este istoricitatea însăşi. El spune ceva despre fiinţa Dasein-ului. ca istorie autenti­ că. Î n rezumat. eu am 69 . Dasein-ul este faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată al meu şi acesta poate fi. trebuie spus : timpul este Dasein-ul. cea mai proprie determinare a lui .este teama de Dasein. În această pre-mergere eu sînt cu adevărat timpul. timpul este temporal. ci temporalitatea. Enunţul funda­ mental : "timpul este temporal". pre-mergerea către o săvîrşire certă. de aceea.

als Ge­ genwartszeit und Naturzeit. das im Durchschnittlichen ist es selbst. was die uberlieferte Aussage von der leit meint wenn sie sagt: die leit ist das rechte principium individuationis. Im lusarnmensein mit dem Tode wird jeder in das Wie gebracht das jeder gleichmăJ3ig sein kann. Sofern die leit je meinige ist gibt es viele leiten. 70 . daJ3 sie es nicht zu einer Individua­ tion kommen lăJ3t im Sinne der phantastischen Her­ ausbildung von Ausnahmeexistenzen. daJ3 sie alle gleich macht. d. in das Wie. Sie individuiert so. von wo aus das Dasein in der (27) Jeweilig­ keit ist? Im lukunftigsein des Vorlaufens wird das Dasein. sie schlăgt alles Sich-heraus-nehmen nieder. Das versteht man zumeist als nicht umkehrbare Sukzession.h. in dem alles Was zerstăubt. Die leit ist sinnlos. in eine M6glichkeit bezug­ lich der keiner ausgezeichnet ist. im Vorlaufen wird es sichtbar als die einzige Diesma­ ligkeit seines einzigen Schicksals in der M6glichkeit seines einzigen Vorbei. Wird die leit so als Dasein verstanden. Diese Individuation hat das EigentUmliche. dann klărt sich erst recht auf. Inwiefern aber ist die leit als eigentliche das Individuationsprinzip. das. leit ist zeitlich.habe ich leit.

principiul individuaţiei. Cel mai adesea. prin aceasta se înţelege o succesiune non-reversibilă. ca unul autentic. Ea individualizează în aşa fel încît face toate asemenea. Dar în ce măsură este timpul. abia atunci se clarifică cu adevărat ce anume are în vedere enunţul tradiţional despre timp atunci cînd spune : "timpul este adevăratul principium individuationis" . fiecare poate fi în egală măsură acest "cum" . Un singur timp este ceva fără sens . aflat la nivel mediu.timp. există mai multe timpuri. propriu pre-mergerii. 71 . În măsura în care timpul este de fiecare dată al meu. Dasein-ul. ea frînge orice pornire a ceva de a deveni excepţie. anume ca Da­ sein. timpul este temporal. timpul pre­ zentului şi timpul natural. Această individuaţie are particularitatea că nu dă curs unei individua­ ţii în sensul de creaţie ireală de existenţe excep­ ţionale . Prin legătura sa cu moartea. devine el însuşi . prin pre-mergere el devine vizibil ca unic fapt-de­ a-fi-de-astă-dată al unicului său destin în posibi­ litatea unicei sale săvîrşiri. Cînd timpul este astfel înţeles. este adus în sfera unei posibilităţi în raport cu care nici unul nu este privilegiat . fie­ care este adus în registrul lui "cum". în interiorul căruia oricare "ce" se pulverizează. adică acel ceva de la care pornind Dasein-ul este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ? În faptul-de­ a-fi-orientat-către-viitor. este adus în registrul lui "cum".

Zum Schluj3 eine Probe auf die Geschichtlichkeit und die Mbglichkeit zu wiederhalen. Um dem Seinscha­ rakter dessen. dann darf man sich nicht vareilig an eine Antwart hăngen (das und das ist die Zeit). Was geschah mit der frage? Sie hat sich gewandelt. Sehen wir nicht auf die Antwart. erwachsen aus einer Vertrautheit mit der Sache selbst die Sicherheit des angemesse­ nen Umgehens mit der Sache. Wenn nachgefragt wird. was die Zeit sei. 72 .und Umgangsart mit der Zeit als mit der je meinigen. Wir wallen die frage. Alsa ist salches fragen die angemes­ senste Zugangs. die immer ein Was besagt. die ursprungliche Sicherheit in einer Sache. sandern wieder­ halen wir die frage. (28 ) und wenn ich die Frage recht verstehe. Dann wăre Dasein fraglichsein. zeitlich wiederhalen. was hier Thema ist zu entsprechen. was die Zeit sei. das Wichtigste sei die rechte 7ratbE1U. dann ist mit ihr alles ernst gewarden. Die Zeit ist das Wie. mussen wir van der Zeit zeitlich reden. Was ist die Zeit? wurde zur frage: Wer ist die Zeit? Năher: sind wir selbst die Zeit? Oder nach năher: bin ich meine Zeit? Damit kamme ich ihr am năchsten. Aristateles pflegte aft in seinen Schriften einzuschărfen.

în scrierile sale. Să nu privim către răspuns. născută din­ tr-o familiaritate cu lucrul însuşi. Pentru a co­ respunde caracterului de fiinţă a ceea ce serveşte aici ca temă.Pentru a încheia. dacă înţeleg corect întrebarea. întrebarea "Ce este timpul ? " a devenit întrebarea "Cine este timpul ? " . 73 . iată o probă a istoricităţii şi a posibilităţii reiterării. atunci o dată cu ea totul devine serios. trebuie să vorbim temporal despre timp. ase­ menea interogare este modul cel mai adecvat de a accede şi de a mă raporta la timp. Să repetăm temporal Întrebarea ce este timpul. Aristotel obişnuia ade­ sea. Prin urmare. sigu­ ranţa originară în privinţa unui lucru. care să conţină mereu un "ce" . ca la unul ce este "de fiecare dată al mell' : Dasein-ul este atunci cel problematic. Ce s-a întîmplat cu întrebarea ? S-a mo­ dificat. să sublinieze faptul că cel mai important lucru este o corectă rrmoEÎa. Timpul este un "cum" . ci să repetăm în­ trebarea. anume siguranţa unei îndeletniciri adecvate cu lucrul. Cînd ne întrebăm ce este timpul. nu trebuie să ne agăţăm grăbiţi de un răs­ puns ( de genul "asta sau asta este timpul" ). şi mai exact : sînt eu timpul meu ? Cu aceasta m-am apropiat cel mai mult de el şi. Mai exact : sîn­ tem noi înşine timpul ? Sau.

al conferinţei Con­ ceptul de timp. elaborată în acelaşi an. intitulată tot Conceptul de timp .Postfaţa editorului german Textul publicat mai sus. are la bază două note luate după această conferinţă. ţinută de Martin Heidegger în luna iulie 1 924 la Societatea Teologică din Mar­ burg. Cele două texte corespund în mare parte. Lucrarea a fost ocazionată de lec­ tura corespondenţei dintre Wilhelm Dilthey şi contele Yorck von Wartenburg. Probabil că însuşi Hei­ degger l-a distrus după terminarea lucrării cu ace­ laşi nume. Manuscrisul conferinţei nu s-a păstrat. au fost preluate mai tîrziu de Heidegger în paragraful 77 din Fiinţă şi timp. �eferitoare la această cores­ pondenţă. 74 . ai căror autori nu-i cunoaştem. Anumite părţi din capitolul 1 al lucrării (intitulat Problematizarea lui Dilthey şi tendinţa funda­ mentală a lui Yorck). ea urmează să apară în volumul 64 al Edi­ ţiei complete. ela­ borată în anul 1 924. Textul conferinţei pe care îl prezentăm aici tre­ buie deosebit de lucrarea mai cuprinzătoare. publicată în 1 923.

Astfel. cea de care tocmai am vorbit. prin urmare. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. teologul 75 . Heidegger trimite la conferinţa cu acelaşi nume şi reprodu­ ce pasajul introductiv al acesteia după cum ur­ mează : "Anumite lucruri din capitolul următor au fost comunicate într-o conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg în luna iulie a anului 1 924. Astfel. Ce este timpul ? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. altceva decît aci. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credin­ ţă. ca perspectivă posi­ bilă pentru o discuţie asupra timpului.Într-o notă de subsol din capitolul III al lucră­ rii (intitulat Da 5 e in şi temporalitate). metodologic. punc­ tul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de Ia eternitate Ia timp. dacă Dumnezeu este eternitatea. atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eterni­ tate şi. trebuie să rămînă în mod ne­ cesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dum­ nezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întrebarea sa. Conferinţa începea astfel : Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" vid. atunci maniera de a privi timpul. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustificat dacă presupunem că punctul de plecare numit mai sus ne este disponi­ bil. deci că ş tim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeajuns. aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utilizată.

existenţa sa nu este întemeiată prin cre­ dinţă. despre fiinţa temporală a omului în rela­ ţia sa cu eternitatea.a petrecut în timp . . structurile Dasein-ului nu sînt evidenţiate decît în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru expunerea temporalităţii Da­ sein-ului. prin care Heidegger trimite la con­ ferinţa Conceptul de timp ( "Anumite lucruri din capitolul următor..este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. Filozoful nu trebuie să se raporteze la ceva care s . dacă ne aducem bine aminte. teologia tratea­ ză despre existenţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. aflată în pre-mergere către sfîrşitul său. Cînd se întreabă privitor la timp. teologia are de-a face cu timpul în mai multe privinţe. În al doilea rînd. credinţa creştină în ea însăşi cînd a venit plinirea vremii ». evidenţierea 76 . În primul rînd. « crede.un timp despre care se spune : « în vremea aceea » . ") ne permite să tragem con­ cluzia că ceea ce el a comunicat pentru prima dată public în conferinţă nu reprezintă stadiul final al cercetărilor sale legate de problematica timpu­ lui. Iar această expunere îşi are centrul de greutate în temporalitatea autentică a Dasein-ului. şi." Dej a prima frază a notei citate din lucrarea cu acelaşi nume. Î n conferintă. acest sfîr­ şit fiind cel care face posibilă putinţa autentică de a fi a Dasein-ului. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teologie. el este hotărît să înţeleagă timpul pornind de la timp. Î n conferinţă.

secţiune ce nu a mai fost scrisă) rămîne în afara intenţiilor limitate ale con­ ferinţei. Scopul conferinţei. Discutînd geneza problematicii din lucrarea Fiinţă şi timp. De aceea. elaborată de Heidegger începînd cu anul 1 923. care urma să fie tratată prin "Explicarea timpului ca orizont transcendental al întrebării privitoare la fiinţăcc sub titlul de Timp şi fiinţă ( adică secţiu­ nea a treia a primei părţi. Conceptul de timp în ştiinţa istoriei.se menţine în cadrul celor două sec­ ţiuni publicate din lucrarea Fiinţă şi timp (din anul 1 927). trebuie să ne amintim că încă din conferinţa de abilitare din anul 1 9 1 5. Conferinta nu ne dă nici o informatie dacă Heidegger dis unea în vara anului 1 924 d e planul complet sau parţial al lucrării sale de că­ pătîi. aceea privitoare la sensul fiinţei în genere. conferinţa nu ne oferă un punct de sprijin şi o bază adecvată pentru a discuta dacă ea este o "formă originarăCC a capodoperei Fiinţă p şi timp. astfel delimitat şi culmi­ nînd cu evidenţierea putinţei autentice de a fi a Dasein-ului pornind de la temporalitatea origi­ nară a Dasein-ului . timpul serveşte la sepa77 .şi astfel printr-o problemati­ că ce corespunde tipului natural de problematizare teologică . Problematica centrală a lucrării Fiinţă şi timp.structurilor existentiale ale Dasein-ului este si ' ea pusă în sluj ba ac�stui scop.

In cuprinsul ei. sensul fiinţei a fost interpretat pornind de la timp. . urmînd acest fir căIăuzitor. se iveşte atunci pentru filozofie sarcina de a interpreta din nou sensul fiinţei. Astfel. ţinută în semestrul de iarnă 1 92 1 .Interpretarea dată într-un moment sau altul fenomenului timp de­ vine astfel un punct de referinţă ce trădează sen­ sul pe care îl are fiinţa în diferitele ontologii. întemeiată de greci. un concept mai originar al timpului. Heidegger arată că în ontologia occidentală tra­ diţională. pe calea temporalităţii Dasein-ului. Interpretări fenomenologi­ ce la Aristotel..1 922. a Dasein-ului. din semestrul de vară al anului 1 923. formulează explicit întrebarea privitoare la sensul de fiintă al fiintării si discută. ontologia tradiţio­ nală. Hermeneu­ tica facticităţii. şi totodată de a supune destrucţiei." Obţinînd. situaţia fenomenologic-herme­ neutică a unei problemati ci asemănătoare.rarea regiunilor de fiinţă. cea despre Ontologie. Lucrarea ce poartă titlul Conceptul de timp. tematica celei de-a treia secţiuni din 78 . amintită mai devreme. ca si ulti­ ma prelegere fr�iburghe� ă. urmăreşte să clarifice di­ mensiunea istorică a acestei problematici prin­ tr-o discuţie asupra temporalităţii şi istoricităţii celui ce întreabă. pornind de la acest concept de timp mai originar. Introducere în cercetarea fenome­ nologică. Prele­ gerea freiburgheză timpurie. natura şi istoria.

o dată cu ea. ne oferă cîteva lămuriri preliminare cu privire la planul complet al capo­ doperei Fiinţă şi timp. intitulată Timp şi fiinţă. care ar fi trebuit să poar­ te titlul : Trăsăturile fundamentale ale unei destruc­ ţii fenomenologice a ontologiei pe firul căIăuzitor alproblematicii temporalităţii. Lucrarea din anul 1 924. Conceptul de timp. din care nu au ajuns să fie publicate în 1 927 decît primele două secţiuni ale primei părţi. tematica părţii a doua. este dej a prefigurată şi. Iulie 1 989 HARTM UT TIETJEN . de asemenea nepublicată.Fiinţă şi timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful