MARTIN HEIDEGGER (26.09.1889-26.05. 1976). Unul dintre cei mai importanţi filozofi ai secolului XX, provenit din Şcoala feno­ menologică întemeiată de Husserl. Studii de teologie (1909 -1911) şi filozofic (1911-1913) la Freiburg. Devine Privatdozent la Freiburg în anul 1915. Între 1923 şi 192 8 predă la Uni­ versitatea din Marburg, fiind chemat apoi la Freiburg ca succesor al lui Edmund Husserl. Între 1933-1934 este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i apoi reproşată ca implicare în politica naţional-so­ cialistă. Rămîne profesor Ia Freiburg pînă în anul 1945, cînd primeşte interdicţie, din par­ tea ocupanţilor francezi, de a desfăşura acti­ vitate didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, "coliba" sa din Muntii Pădurea Neagră devine un loc vizitat de nu�eroşi in­ telectuali francezi. Acest fapt îi va asigura o reală posteritate filozofică în Franţa. Profesor emeritus în anul 1949. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und leit/Fiinţă şi timp (1927). Alte texte majore : Ce este metafizi­

ca? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre" umanism" (1947), Introdu­ cere în metafizică (1953).

MARTIN HEIDEGGER

Der Begriff der Zeit
Vortrag vor der Marburger Theologenschaft, Juli 1924

Conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg, iulie 1924

Conceptul de timp
Ediţie bilingvă
Traducere din germană de CĂTĂLIN CIOAB Ă


HUMANITAS
BUCUREŞTI

iulie 1924 I Martin Heidegger.C oper ta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale HEIDEGGER. Cătălin (trad. MARTIN Conceptul de timp: conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg.: Cătălin Cioabă Bucureşti: Hu manitas. trad. 2000 80 p.(Filozofie. pentru prezenta versiune românească ISBN 973-50-0133-0 MARTIN HEIDEGGER .) 14(430) Heidegger..5 cm -. M. 2000. 33) ISBN 973-50-0133-0 I.: 115 DER BEGRIFF DER ZEIT: VOR TRAG VOR DER MARBURGER THEOLOGENSCHAFT. JULI 1924 © Max Niemeyer Verlag Tubingen 1989 © HUMANITAS. 16. Colecţia [Ph]. Cioabă.

editat de Hartmut Tietjen. cititorul are astfel posibilitatea să-şi lămurească înţelesul uneia s au alteia dintre frazele deseori scurte şi în primă instanţă greu de interpretat care alcătuiesc conferinţa de faţă.re compus după notele auditorilor lui Heidegger ( ef. Traducerea pe care o oferim a căutat să "îm­ blînzească" într-o anumită măsură ariditatea aces­ tui text pe care autorul nu l-a autorizat în forma lui ultimă. Poate surprinde. "libertatea" cu care frazele germane au fost uneori redate în limba română. înlesnind considerabil lectura - 5 . însoţit de originalul german ( cu pagi­ naţia ediţiei originale între paranteze drepte). de aceea. Forma lacunară şi structura rezumativă a aces­ tui text . Postfaţa editorului german) sînt motivele pentru care îl prezentăm într-o ediţie bilingvă.Notă asupra ediţiei Traducerea de faţă s-a realizat după volumul Der Begrif f der Zeit. Max Niemeyer Verlag Tu­ bingen. Credem însă că această formulă de traducere este efectiv mai profitabilă în cazul de faţă. 1989. într-o formă mult mai apropia­ tă de limbajul obişnuit.

un comentariu al aces­ tei conferinţe extrem de dense în conţinutul ei. 1983. într-un volum separat. am socotit necesar să ofe­ rim. apă­ rută în Le Cahier de L'Herne. CĂTĂLIN CIOABĂ . de asemenea.textului. care urmează să apară în scurt timp în traducere românească. din semestrul de vară 1925. De asemenea. De Launay. Am consultat. traducerea france­ ză a lui Michel Haar şi Marc B. în curs de publicare se află şi traducerea prelegerii mar­ burgheze Prolegomena zur Geschichte des Zeit­ begriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp. încercînd să urmărim pas cu pas calea pe Heideg­ ger o străbate. De asemenea. Heidegger. socotită a fi "şan­ tierul lui Sein und Zeit" . Cititorul român va avea astfel în curînd la dispoziţie lucrarea de căpătîi a lui Heidegger şi cele două "schiţe" care au precedat-o. Această conferinţă a fost numită de către co­ mentatori "forma originară" a lucrării Sein und Zeit (1927).

Der Begriff der Zeit Conceptul de timp .

dann wird die Philasaphie die Ewigkeit nie haben und diese sanach nie als 8 . nicht versteht die Nachfrage nach ihm. dann mlij3te die z uerst nahegelegte Art der Zeitbe­ trachtung sa lange in einer Verlegenheit bleiben. das ad. Da­ mit sind Ausgang und Weg dieser Nachfarschung vargezeichnet: van der Ewigkeit zur Zeit. aIsa die Ewigkeit kennen und hinreichend verstehen. Wenn der Zugang zu Gatt der Glaube ist und das Sich-einlassen mit der Ewigkeit nichts an­ deres als dieser Glaube.(5) Die falgenden Uberlegungen handeln van der Zeit. sallte GaU die Ewigkeit sein. Sallte die Ewigkeit etwas anderes sein als das leere Immersein. Was ist die Zeit? Wenn die Zeit ihren Sinn findet in der Ewigkeit dann muj3 sie van daher verstanden werden. Diese Frage­ stellung ist in Qrdnung unter der Varaussetzung. daj3 wir liber den vargenannten Ausgang verfligen. aIs sie nicht van Gatt weij3.

Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustifi­ cat dacă presupunem că punctul de plecare nu­ mit mai sus ne este disponibil. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credinţă. dacă Dumnezeu este eter­ . atunci maniera de a privi timpul. deci că ştim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeaj uns . altceva decît aEl. Astfel. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" nitatea. punctul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de la eternitate la timp.Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eternitate şi. 9 vid. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. trebuie să rămînă în mod necesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dumnezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întreba­ rea s a. cea de care tocmai am vorbit. Ce este timpul? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. prin urmare.

m6gliche Hinsicht fUr die Diskussion der Zeit in me­ thodischen Gebrauch genommen werden k6nnen. sie in der rechten Weise I Gal. . 4. und wenn die Erinnerung nicht trugt. 15. 1. die Zeit aus der Zeit zu verstehen bzw. Die folgende Behandlung ist nk:ht theologisch. hat es die Theologie mehrfach mit der Zeit zu tun. vgl. ' Der Philosoph glaubt nicht. von seinem zeitlichen Sein in seinem (6) Verhăltnis zur Ewigkeit. aus dem UEi. 9 f. Theologisch . GoU selbst braucht keine Theologie. vgl. Diese Verlegenheit ist fUr die Philosophie nie zu be­ heben.. So ist denn der Theologe der rechte Sach­ kenner der Zeit. 4. ferner Eph. das in der Zeit geschah.und es bleibt Ihnen unbenommen. wie man h6rt zu einer Zeit. sie 50 zu verstehen . seine Existenz ist nicht durch den G1auben begrundet. Fragt der Philosoph nach der Zeit. von der gesagt wird: Sie war die Zeit. 1. ".kann die Behandlung der Zeit nur den Sinn haben. dann ist er entschlossen. was 50 aus­ sieht wie Ewigkeit was sich aber herausstellt als ein bloj3es Derivat des Zeitlichseins. 10 . Mk. die Frage nach der Ewig­ keit schwieriger zu machen. Erstens handelt die Theologie vom menschlichen Dasein als Sein vor Gott. "da die Zeit erfUIIet war. Zweitens 5011 der christliche G1aube an ihm selbst Bezug haben auf etwas.

ef.un timp despre care se spune: "în vre­ mea aceea".4.aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utiliza­ tă. dacă ne aducem bine aminte. teologia are de-a face cu ti�pul în mai multe privinţe. 11 . 9 şi urm. Inprimul rînd. Filozoful nu crede. teologul este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. credinţa creştină în ea însăşi trebuie să se raporteze la ceva care s-a petrecut în timp . Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. In al doilea rînd. metodologic. Tra­ tarea teologică a timpului . "cînd a venit plinirea vremii"l. 15. teologia tratează despre existen­ ţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. pregătind-o ] Galateni 4. însă iese la iveală ca simplu de­ rivat al faptului-de-a-fi-temporal. Cînd se întreabă privitor la timp. şi Efeseni 1. el este hotărît să înţeleagă timpul por­ nind de la timp. existenţa sa nu este întemeiată prin credinţă. respectiv pornind de la cXf:t. şi. Marcu 1. ef.şi sînteţi liberi s-o în­ ţelegeţi astfel. ca perspectivă posibilă pentru o discuţie asupra timpului. Astfel. Tratarea ce urmează nu este una teologică. care pare a fi eternitate.nu p oate face decît mai dificilă întrebarea privitoare la eternitate. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teo­ logie. de­ spre fiinţa temporală a omului în relaţia sa cu eternitatea.

am Ende gemeint sein konnte. Wenn wir uns daruber ins Klare setzen. daj3 Philosophie und Wissen­ schaft sich im Begriffe bewegen. Die Abhand­ lung ist aber auch nicht philosophisch. was mit dem. in der die Zeit Gelegenheit bekommt sich zu zeigen. daj3 jeder forscher sich daruber auf­ k1ărt. Sie gibt Auskunft.oder sich năhrt aus einem uberlieferten und abgegriffenen Wortwissen daruber. was Philosophie und Wis­ senschaft. Solche Nachfor­ schungen sind gleichsam der Polizeidienst beim Auf­ zugc der Wissenschaftcn. sofern sie nicht beansprucht eine allgemein gultige systema­ tische Bestimmung der Zeit herzugeben. Ihre Moglichkeit besteht darin. Diese Vorwissenschaft innerhalb deren sich diese Betrachtung bewegt lebt aus der vielleicht eigenwil­ ligen Voraussetzung. deren Geschăft fol­ gendes in sich begreift: Nachforschungen daruber anzustellen. was auslegende Rede des Daseins von ihm selbst und der Welt sagt. Die nachfolgenden Uberlegungen gehoren viel­ leicht in eine Vorwissenschaft. wann eine forschung bei ihrer Sache ist . was er versteht und was er nicht versteht. cin zwar untergeordnetes 12 .vorzubereiten und eigentlich zu stellen. welche Bestimmung zuruckfragen muj3te hinter die Zeit in den Zusammenhang der anderen Kategorien hinein. was eine Uhr ist wird dam it die in der (7) Physik le­ bende Erfassungsart lebendig und damit die Weise.

Lucrarea de faţă nu este însă nici filozofică. Ea ne spune cînd o cercetare este în adecvare cu obiec­ tul ei sau cînd se hrăneşte dintr-o ştiinţă livrescă. Dacă vom căuta să înţelegem ce anume este un ceas. să revină cu intero­ garea sa dincolo de timp. potrivit 13 .o preocupare ce-i drept sub­ ordonată. o determinare care ar trebui. astfel de investigaţii s înt. a cărei preocupare este de a cerceta ce spun în cele din urmă filozofia şi ştiinţa. moştenită şi uzată. Reflecţiile ce urmează ţin poate de o ştiinţăpre­ Liminară. Posibilitatea ei rezidă în faptul că fie­ care cercetător ştie ce anume înţelege şi ce nu. ce spune discursul prin care Dasein-ul se explicitează pe sine însuşi şi lumea. în mod necesar. asemeni servi­ ciului poliţienesc . că filozofia şi ştiinţa se mişcă la nivelul conceptelor. pesemne încă­ păţînată. în interiorul căreia se mişcă consideraţiile de faţă. în contextul celorlalte categoru. putem spune. trăieşte din presupoziţia. În cortegiul ştiinţelor. în măsura în care nu pretinde să ofere o determinare sistematică şi general-valabilă a timpului. Această ştiinţă prelimi­ nară. însă uneori foarte importantă.corect şi punînd-o cu adevărat. o dată cu aceasta vom conce­ pe timpul în felul în care o face fizica de azi şi vom v�dea totodată care este modul în care timpul ni se arată cu această ocazie.

es gibt keinen abso­ luten Raum. Mit der Philosophie hat die folgende Oberlegung nur so viei gemein. (Ein aIter Aristotelischer Satz:) Auch die Zeit ist nichts. Zunachst einen vorlaufigen Hinweis auf die begeg­ nende Zeit in der AlltaglichkeiL auf die Natur.Man ubersieht leicht uber dem 2 Zuspitzende Zusammenfassung Heideggers.2 . Vgl.und Weltzeit. Es gibt keine absolute Zeit auch keine absolute Gleichzeitigkeit. Vgl. Das Interesse dame was die Zeit seL ist in der Gegenwart neu geweckt durch die Entwick­ lung der physikalischen Forschung in ihrer Besin­ nung auf die Grundprinzipien der hier zu vollziehen­ den Erfassung und Bestimmung: der Messung der· Natur in einem raum-zeitIichen Bezugssystem. auch: Uber 14 . Der jetzige Stand dieser Forschung ist fixiert in der Ein­ steinschen Relativitatstheorie. dazu Albert Einstein. Sie besteht nur in­ folge der sich in ihr (8) abspielenden Ereignisse. Ihr Verhaltnis zur Philosophie ist nur das des Mitiaufens. um zuweilen Haussuchung bei den Alten zu haIten. Er existiert nur durch die in ihm enthaI­ tenen Kbrper und Energien. Die Grundlage der allgemeinen Relativităts­ theorie. Einige Satze daraus: Der Raum ist an sich nichts. wie sie es eigentiich gemacht haben.aber zuweilen dringliches Geschăft wie einige mei­ nen. Annalen der Physik 49. Leipzig 1916. daj3 sie nicht Theologie ist.

părerii unora. 15 . Pentru început. Reflecţia ce urmează are în comun cu filozofia doar faptul că nu este teologie. nu există spaţiu absolut. (O veche propoziţie aris­ totelică :) Nici timpul nu este nimic. ef. în epoca actuală. Pentru filozofie ea nu este decît un însoţitor de drum care o ajută din cînd în cînd să facă descinderi la cei vechi şi să afle cum anume au procedat ei. Stadiul actual al acestei cercetări este ilustrat cel mai bine de teoria einsteiniană a relativităţii. Die Grundlage der allgemeinen Rela­ tivitătstheorie. prin meditaţia sa asupra principiilor ce stau la baza conceperii şi deter­ minării pe care ea trebuie să le realizeze: principii­ le măsurării naturii în cadrul unui sistem referenţial spaţio-temporal.2 Se trece lesne cu vederea. Nu există timp absolut şi nici si­ multaneitate absolută. nr. El nu există decît prin corpurile şi energiile conţinute în el. prin dezvoltarea cercetării din fizică. El există doar ca urmare a evenimentelor care se desfăşoară în interiorul lui. în Annalen der Physik. Interesul pentru ce este timpul a fost resuscitat. Iată cîteva propoziţii pe care aceasta le enunţă: spaţiul nu este în sine nimic. la aceas­ ta Albert Einstein. 2 Rezumare mult simplificată de Heidegger. 49. o remarcă preliminară asupra timpului întîlnit în cotidianitate. Leipzig 1916. asupra timpu­ lui natural şi timpului cosmic.

219 a ff. Kap. S. daj3 damit die leit gIeichsam die fundamentalen Pha- Fortbewegung: Em:t ouv ou KlVT]ffis. worin sich Ereignisse abspie­ len. 90 ff. Braunschweig: Vieweg 1922. 16 . was sie ist? Kann eine ExpIi­ kation der leit die hier ansetzt die Gewahr haben.. daj3 sie ge­ rade die Invarianz der Gleichungen. 2. AIs was ist leit in dieser Begegnisart. 7. Braun­ schweig: Vieweg 1920. Aufl. 219 a 9 f. Physik IV.. 4 a. S. 11 . Vgl. des PlatzwechseIs. die die Naturvor­ gange beschreiben. der <JEcOs n dvat aU't:6v. vorfindIich? Gibt sie sich hier als sie selbst in dem.4 Da sie nicht selbst Bewegung ist muj3 sie irgendwie mit der Bewegung zu tun ha­ ben.O. femer: Vier Vorlesungen liber Relativitatstheorie.a. Die leit begegnet zunachst im veranderlich Seienden. 3 Vgl. avaYKT] '('fjs K1ViJ­ die spezielle und allgemeine Relativitătstheone.3 50 wird dieses schon von Aristoteles gesehen im lusammenhang mit der Grundart des Seins des Naturseins: der Veranderung.Destruktiven dieser Theorie das Positive. Aristoteles. Veranderung ist in der leit. und 95 ff. namlich aIs das Worin des Veranderlichen. Die leit ist das. gegenuber beliebigen Transfor­ mationen nachweist.

avO:YKll TI\� KlVT1mm. în ceea ce el este? Poate oare o explicare a timpului.) 3 Cf. în opoziţie cu transformările arbitrare. cu mişcarea: €1td OUV ou lciVTJ<JU. 90 şi urm. 219 a. p. Tim­ pul se întîlneşte. TI Eivat aU1:oy4. cu schimbarea locului. E ceea c e dej a Aristo­ tel a văzut. Fizica. cartea a IV-a. Timpul este acel ceva în interiorul căruia s e desfăşoară evenimentele}. să garanteze că prin aceasta timpul ne remite fenomenele fundamentale care îl de- Cf. Schimbarea este în timp. şi anume ca acel ceva în care este cuprins ceea ce se schimbă? Se arată el aici ca el însuşi. care îl tra­ tează în acest fel. în legătură cu felul fundamental de a fi al fiinţei naturii: în legătură cu transformarea. 4 Ibidem. p. în speţă faptul că ea demonstrează tocmai invarianţa ecuaţiilor ce descriu procesele naturale. (n. 9 şi urm.dincolo de aspectul destructiv al acestei teorii. Braunschweig: Vieweg 1920. 2. în primă instanţă. şi: Uber die spezielle und allgemeine Relativitătstheorie. ed. Braunschweig: Vieweg 1922. la­ tura ei pozitivă.. Cum timpul însuşi nu este mişcare. edit.219 a şi urm. 11. a VII-a. el trebuie atunci să aibă într-un fel ceva de-a face cu mişcarea. Aristotel. 17 . Cf. mai departe: Vier Vorlesungen aber Relativitătstheorie. Sub ce formă ni se arată timpul dacă îl întîlnim astfel. cap. în fiinţarea su­ pusă schimbării. germ.

in dem beliebig ein Jetztpunkt fixiert werden kann. das Von-wann-bis-wann. Eine Uhr ist ein physikaIisches 5ystem. Was erfahren wir von der Uhr uber die Zeit? Die Zeit ist etwas. auf die man immer zuruckgreifen kann. 18 . so daj3 immer von zwei verschiedenen Zeitpunkten der eine fruher. Messung gibt an das WieIange und das Wann.nomene hergibt die sie in dem eigenen 5ein bestim­ men? Oder wird man beim Aufsuchen der Grunde der Phanomene auf etwas anderes verwiesen? AIs was begegnet die Zeit fUr den Physiker? Das bestimmende Erfassen der Zeit hat den Charakter der (9) Messung. Die Uhr mij3t die Zeit. Eine Uhr zeigt die Zeit. der andere spater ist. daj3 dieses physikaIische 5ystem nicht der Veranderung durch auj3ere Einwirkung unterIiegt. Die Uhr gibt eine sich standig wiederholende gleiche Dauer. sofem die Erstreckung der Dauer eines Geschehens auf gleiche Zustandsfolgen der Uhr verglichen und von da in ihrem 50viel zahlenmaj3ig bestimmt wird. auf dem sich die gIeiche zeitIiche ZustandsfoIge stan­ dig wiederholt unter der Voraussetzung. Die Aufteilung dieser Dauerstrecke ist beIiebig. Die Wiederholung ist zykIisch. Jede Periode hat die gIeiche Zeitdauer.

Fiecare perioadă are aceeaşi durată în timp. sîntem trimişi la altceva? Cum anume este întîlnit timpul de către fizi­ cian ? Modul cel mai frecvent de a surprinde tim­ pul are caracterul măsurării. dintre două puncte temporale diferite. Împărţi­ rea acestui interval de timp este arbitrară. în mod arbi­ trar. în vreme ce căutăm temeiurile fenomenelor. Ceasul oferă o durată aceeaşi ce se repetă con­ stant şi la care se poate oricînd reveni. Un ceas arată timpul. astfel încît. Repetiţia este ciclică.termină în fiinţa lui proprie ? Sau. 19 . Ce anume aflăm de la ceas despre timp ? Că timpul este ceva în interiorul căruia. poate fi fixat un "acum". unul este "mai devreme" iar altul "mai tîrziu". pornind de aici. cu condiţia ca acest sistem fizic să nu fie supus schim­ bării printr-o influenţă exterioară. întot­ deauna. în care aceeasi suc­ cesiune temporală de stări se repetă constant. cu aj utorul numerelor. este determinată cantitativ. Măsurarea ne spune "cît de mult durează" ceva. Un ceas este un sistem fizic. Ceasul măsoară timpul prin aceea că extensia duratei unui eveniment e comparată cu aceeaşi s uccesi­ une de stări ale ceasului şi. ne spune "cînd" are loc şi "de cînd pînă cînd".

da ich es tue. Diese leit ist durchgăngig gleichartig. Wenn ich die Uhr herausziehe. was ich sage: . so macht die Uhr ein Geschehen ausdrucklich. Die primăre Be­ stimmung. so ist das erste. sondem die jeweilige (lO) Fixierung des Jetzt. als 5păter das 5păter eines Fruher. homogen. Nur sofern die leit als homogene konstituiert ist ist sie meJ3bar. In drei 5tunden ist es zwolf. Er ist als Jetzt das mogliche Fnlher eines 5păter. 30 Minu­ ten seitdem das geschah. des Wieviel der gegenwărtig flieJ3enden leit. Jedes Fruher und 5păter ist be­ stimmbar aus einem Jetzt welches aber selbst be­ Iiebig ist. dessen 5tadien in der Beziehung des Friiher und 5păter zu­ einander stehen.Jetzt ist es neun Uhr. Geht man mit der Uhr auf ein Geschehen zu..Dabei ist kein Jetztpunkt der leit vor dem anderen ausgezeichnet. Die leit ist so ein Abrollen. Was ist das Jetzt? VerfUge ich 20 . die die Uhr jeweils leistet. ist nicht die Angabe des Wielange. jetzt da etwa hier das Licht ausgeht. mehr hinsichtIich seines Ablaufens im Jetzt als hin­ sichtlich des Wieviel seiner Dauer.« Die Zeit jetzt da ich auf die Uhr sehe: Was ist dieses Jetzt? Jetzt.

Cînd scot ceasul. Peste trei ore se face 12" . primul lucru pe care-l spun este: "Acum e ora nouă. cînd mă uit la ceas. însă. ceasul exprimă evenimentul mai mult în privinţa tre­ cerii lui prin acest "acum" decît în ce priveşte mărimea duratei s ale. Timpul este timpul de acum. omogen. a cantităţii unui timp ce se scurge în prezent. Ce este acest "acum"? Acum. Ce este 21 . ci fixarea de fiecare dată a unui "acum". Fiind un "acum". cînd fac lucrul acesta. este arbitrar. el este un "mai devreme" posibil al unui "mai tîrziu". cînd lumina serii păleşte. Timpul este măsurabil doar dacă este constituit ca omogen. nici un punct temporal al lui "acum" nu este privilegiat în raport cu altul. sînt treizeci de minute de cînd s-a întîmplat cutare lucru. el însuşi. Cînd ne rapor­ tăm la un eveniment cu aj utorul ceasului. Fiecare "mai devreme" şi "mai tîrziu" poate fi determinat pornind de la un "acum" care. iar ca "mai tîrziu" este un "mai tîr­ ziu" al unui "mai devreme". Timpul este ast­ fel o desfăşurare ale cărei stadii se raportează unele la altele în calitatea lor de "mai tîrziu" şi de "mai devreme". acum.Prin aceasta. Determinarea primordială pe care o realizează de fiecare dată ceasul nu este indicarea unei durate. Acest timp este peste tot acelaşi.

et cum i1Iae praeterierint manet ipsam metior praesentem. In te. Und Augustinus hat die Frage hier stehen gelassen. non eas quae praeterierunt ut fieret: ipsam metior.uber das Jetzt? Bin ich das Jetzt? Ist jeder Andere das Jetzt? Dann wăre die Zeit ja ich selbsl. tempora metior. noii mihi abstrepere: quad est. tempora metior. oder nur der. inquam. morgens. ab der Geist selbst die Zeit sei. und jeder Andere wăre die Zeit. We/che Bewandtnis hat es damit daj3 mensch­ liches Dasein sich eine Uhr angeschafft hat schon vor al/en Taschen. cum tempora 22 . die sich das menschliche Dasein von jeher zugelegt hal. diese Nacht heute: Hier stoj3en wir auf eine Uhr. Buch seiner Canfessianes die Frage bis hierher getrieben. »In te. affectionem quam res praetereuntes in te faciunt. noii tibi obstrepere turbis a ffectionum tuarum. die naturliche Uhr des Wechsels von Tag und Nacht. Und in unserem Miteinander wăren wir die Zeit .keiner und jeder. anime meus. Bin ich das Jetzl.und Sonnenuhren? VerfUge ich uber das Sein der Zeit und meine ich im Jetzt mich mit? Bin ich selbst das Jetzt und mein Dasein die Zeit? Oder ist es am Ende die Zeit selbst die sich in uns die Uhr anschafft? Augustinus hat im XI. der es sagt? Mit oder ohne ausdruckliche Uhr? Jetzt abends.

non eas quae praeterierunt 23 . timpul însuşi este cel care şi-a creat în interio­ rul nostru acest ceas? În cartea a XI -a a Confe­ siunilor. pînă la urmă. noIi mihi obstrepere: quod est. affectionem. Augustin a dezvoltat această problemă.acest "acum" ? Dispun eu de acest "acum" ? Sînt eu acest "acum"? Este altul acest "acum"? Atunci chiar eu însumi aş fi timpul şi oricare altul ar fi timpul. Şi laolaltă am fi timpul . ipsam metior praesentem. sau sînt doar cel care îl rosteşte? Cu sau fără ceas propriu-zis? Acum. dimineaţa. Sînt eu acest "acum". In te. quam res praetereuntes in te faciunt. tempora metior. noIi tibi obstrepere turbis affectionum tuarum. Şi Întrebarea lui s-a oprit aici: "In te. ceasul natu­ ral al alternanţei dintre zi şi noapte. anime meus. inquam. et cum illae praeterierint. seara. manet. în această noapte. Care este semnificaţia faptului că existenţa uma­ nă şi-a procurat un ceas care precedă toate ceasu­ rile de buzunar şi cele solare? Dispun eu oare de fiinţa timpului şi prin "acum" mă am în ve­ dere şi pe mine? Sînt eu însumi acest "acum" şi existenţa mea este timpul? Sau. astăzi: avem de-a face aici cu un ceas pe care existenţa umană şi l-a procurat dintotdeauna. ajungînd să se întrebe dacă nu cumva sufletul însuşi este timpul. tempora me­ tior.nici unul dintre noi şi fiecare.

dich messe ich. Tomus 1. Confessiones. accurante Migne. van dir wegzu­ sehen durch eine falsche frage. sage ich immer wieder. Mein Mich-befinden selbst ich wiederhale. messe ich die Zeit. wenn ich die Zeit messe. Parisiis 1841. die varubergehend be­ gegnenden Dinge bringen dich in eine Befindlich­ keit die bleibt wahrend jene verschwinden. p. «5 (I l ) In Paraphrase: "In dir. Kamme mir nicht mit der frage in die Quere: Wie denn das? Verleite mich nicht dazu. Kamme dir selbst nicht in den Weg durch die Verwirrung dessen. 27. cap. das wir als menschIiches Leben kennen. das jeder van uns in 5 Augustinus. 36. Editio novissima. sa ich die Zeit messe. das Seien­ de. Sancti Aurelii Augustini opera omnia.metiar.« Die frage nach dem. messe ich. dieses Seiende in der JeweiJigkeit seines Seins. Liber XI. mein Geist messe ich die Zeiten. das wir jeder selbst sind. was dich selbst angehen mag. In dir. was die Zeit seL hat unsere Betrachtung auf das Dasein verwiesen. resp. daj3 sie erst entstUnde. 24 . welche varubergehen. nicht die Dinge. Die Befindlichkeit messe ich in dem gegenwartigen Da­ sein. emendata et auctior. es. post Lovaniensium theolo­ gorum recensionem. 823 sq. wenn mit Dasein gemeint ist das Seiende in seinem Sein.

în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. Editio novissima. Sanctii Aurelii Augustini opera omnia. suflete al meu. parafrazînd: "Î n tine. lu­ crurile întîlnite în trecere te aduc într-o s ituare afectivă care rămîne. Tomus 1. în timp ce ele dispar. adică acea fiinţare care. accurante Migne. eu măsor timpul. eu măsor timpul. Î ntrebarea privitoare la ce este timpul ne-a condus către o considerare a Dasein-ului. cum tempora metior. Î nsăşi situarea afectivă în care mă aflu o măsor. atunci cînd măsor timpul". post Lovanien­ sium theologorum recensionem. ce este propriu fiinţei s ale. repet. emen­ data et auctior.5" Ceea ce înseamnă. 25 . o spun tot mereu. Situa­ rea afectivă e cea pe care o măsor în prezent. Confessiones. Nu mă face să mă îndepărtez de tine printr-o falsă întrebare.ut fieret: ipsam metior. 823 sq. Nu te pune în calea ta însuţi făcînd confuz ceea ce te poate privi chiar pe tine însuţi. dacă prin Dasein înţelegem fiinţarea în fiinţa sa pe care o cunoaştem ca viaţă umană. măsurîndu-te. Nu mă întreba cum vine asta. p. resp. măsor eu timpurile. Î n tine. 36. Parisiis 1841. nu lucrurile care trec pentru ca această situare afecti­ vă să se nască. Liber XI. 27. s întem fiecare dintre 5 Augustinus. cap.

was in der Zeit ist mit dem. daj3 (12) aus ihr die verschie­ denen Weisen des leitlichseins verstandlich wer­ den. Aber bedurfte es dieser umsUindlichen O berle­ gung. Es muj3te dann ge- 26 .der Grundaussage trifft: [ch bin. eine solche Antwort zu gewinnen.auch dann.. Dieses Seiende ist in der Jeweiligkeit a[s meiniges. was die leit ist ablesbar werden kann. und daran. die see­ lischen Vorgange. vom Cha­ rakter des Daseins des Menschen. in der leit sind. daj3 die Akte des Bewuj3tseins. Die Naturzeit als loogst bekannte und besprochene hat bislang den Boden fUr die Explikation der leit abgegeben.[ch bin" ist die eigentliche Aussage vom Sein. Die Aussage . Aber der Frage nach der leit liegt daran. einen moglichen lusammenhang dessen. was die eigentliche leitlichkeit ist von aHem Anfang an sichtbar werden zu lassen. so daj3 an ihm. um auf das Dasein zu stoj3en? Genugte nicht der Hinweis. wenn diese Akte sich auf etwas richten. was selbst nicht durch die leit bestimmt ist? Es ist ein Umweg. . so muj3 dieses Dasein charakterisiert werden in den Grund­ bestimmungen seines Seins. Sollte das menschliche Sein in einem ausgezeichneten Sinne in der leit sein.

să devină inteligibile diferitele moduri ale faptului-de-a-fi-temporal. a servit pînă acum ca bază pentru explicarea timpului. desigur. el însuşi. despre caracterul de Dasein al omului. D acă fiinţa umană se află în timp. şi aceasta într-un sens privilegiat. Această fiinţare este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ca "de fiecare dată al meu". o posibilă legătu­ ră a ceea ce este în timp cu ceea ce constituie tem­ poralitatea propriu-zisă. pornind de la el. nu este determinat de timp? E vorba. Enun­ ţul "eu sînt" este adevăratul enunţ despre fiinţă. Însă întrebarea privitoare la timp e intere­ sată să obţină un astfel de răspuns încît.chiar şi atunci cînd aceste acte sînt îndreptate către ceva care. S-ar putea atunci ca tocmai faptul27 . Î nsă era nevoie de această reflecţie complicată pentru a aj unge la Dasein ? Nu era suficient să spunem că actele conştiinţei. şi o interesează să facă vizibilă. pe care fiecare dintre noi o are în ve­ dere în enunţul fundamental "eu sînt". că procesele s ufle­ teşti sînt în timp . de la bun început.noi înşine. ca unul ce a fost încă de multă vreme cunoscut şi discutat. de o cale ocolită. Timpul natural. astfel încît din ea să poată fi descifrat ce anume este timpul. atunci acest Dasein trebuie caracterizat în determinările fundamentale ale fiinţei sale.

wie ein 5tein da isL der keine Welt da hat und besorgt. Das In-der-Welt­ -sein ist charakterisiert als Besorgen. Das Dasein ist das 5eiende. 28 . daj3 dieses 5ein besagt: mit der Welt umgehen. des Erledigens. miteinander sein in der Weise des Fur-einander-seins. 2.rade sein. 1.recht verstanden die fundamentale Aussage des Daseins hinsichtlich seines 5eins sei. namlich auch so. aber auch der Betrachtung. Das Dasein als dieses In-der-Welt-sein ist in eins damit Mit-einander-sein. des Bewerkstelligens. vergleichenden Bestimmens. bei ihr verweilen in einer Weise des Ver­ richtens. das charakterisiert wird als In-der-Welt-sein. daj3 Zeitlichsein . Aber auch so bedarf es einer vor­ gangigen Anzeige einiger Grundstrukturen des Da­ seins selbst. des Befragens. Das menschliche Leben ist nicht irgendein 5ubjekL das irgendein Kunst­ stltck machen muj3. mit Anderen sein: mit An­ deren dieselbe Welt dahaben. Aber dieses Dasein ist zugleich Vorhandensein fUr Andere. des betrachten­ den. einander begegnen. um in die Welt zu kommen. Dasein als In-der-Welt-sein meint: in der Weise in der Welt sein.

Dar şi în acest caz este necesară o indi­ care preliminară a cîtorva structuri fundamen­ tale ale Dasein-ului însuşi. fie în modul contemplării. Dasein-ul.de-a-fi-temporal. fie al executării. ca fapt­ de-a-fi-în-Iume. Viaţa umană nu este ceva pre­ cum un subiect care trebuie să facă cine ştie ce artificiu pentru a veni în lume. de a fi cu ceilalţi. ca fapt-de-a-fi-în-Iume. al interogării. al îndeplinirii sau rezolvării a ceva. 2. a deţine împreună cu alţii aceeaşi lume. 1. Faptul-de-a-fi-în-Iume este carac­ terizat ca preocupare. a-l întîlni pe celălalt. a zăbovi în preajma ei în­ tr-un anume mod.înţeles corect .să constitu­ ie enunţul de bază al Dasein-ului cu privire la fiinţa sa. Dasein-ul. aşa cum este prezentă o piatră care nu deţine o lume şi care nu se preocupă de vreo lume. înseamnă: a fi în lume în asa fel încît acest fapt de a fi să însemne: a avea mereu de-a face cu lumea. al determinării contemplative şi comparative. Însă acest Dasein este totodată pentru ceilalţi o simplă-prezenţă. a fi laolaltă în sensul de a-fi-unul-pentru-altul. 29 . Dasein-ul este fiinţarea caracterizată ca fapt­ de-a-fi-în-lume. este tot­ odată fapt-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul.

( 13) 3. als was das Dasein jeweilig sich selbst versteht. SoH dieses Seiende in seinem Seinscharakter bestimmt wer- 30 . in dem. Dasein ist also ebenso primăr. wie es In-der-Welt-sein ist. als was es sich nimmt. Im Miteinandersprechen. In dem. Die Grundweise des Daseins der Welt. Es ist je eigenes und als eigenes jeweiliges. das sie miteinander Dahaben. Im Sprechen spielt sich vorwiegend das ln-der-Welt-sein des Menschen ab. Das Dasein ist ein Seiendes. die in diesem Gesprăch sich aufhălt. hat eine ausgezeichnete Seinsbestim­ mung. wie das Dasein in seiner Welt liber die Weise des Umgangs mit seiner Welt sprichL ist mitgegeben eine Selbst­ auslegung des Daseins. Miteinander in der Welt sein. was man so herumspricht. 4. ist das Sprechen. das sich bestimmt als »Ich bin". liegt jeweils die Selbstauslegung der Gegenwart. Sprechen ist voll gesehen: sich aussprechendes mit einem Anderen iiberetwas Sprechen. FUr das Dasein ist die Jewei1igkeit des »Ich bin" konstitutiv. Das wuj3te schon Aristoteles. Es sagt aus. als Miteinan­ der sie haben. auch mein Dasein.

Dacă această fiinţa­ re trebuie determinată în caracterul său de fiinţă. Dasein-ul este o fiinţare care se determină pe sine ca "eu sînt". În felul în care Dasein-ul. Prin urmare.3 .acest fapt are o determinare ontologică privilegiată. asa cum este el în Da­ sein-ul meu. Felul în care el vorbeşte ne arată cum anume se înţelege Da­ de fiecare dată pe sine. Vorbirea văzută în totalitatea ei: ca vorbire care se exprimă pe sine atunci cînd vorbeşte cu altul despre ceva. Acest lucru era cunoscut dej a de Aris­ totel. faptul-de-a-fi-în-lume al omului. cu precădere. ca propriu. În vorbirea unuia cu celălalt. 4. ca ce anume se con­ sideră el pe sine. el este de fiecare dată. 31 faptul-de-a-fi-în-Iume. A fi unul laolaltă cu altul în lume. în lumea sa. În spaţiul vorbirii are loc. în acel ceva despre care se stă de vorbă este cuprin­ să de fiecare dată o explicitare de sine a prezen­ tului în care are loc această con-vorbire. Dasein-ului îi este constitu­ tiv fap tul-de-a-fi-de-fiecare-dată al acestui "eu sein-ul sînt". în sensul de a o avea laolaltă . Dasein-ul. vor­ beşte despre modul în care se îndeletniceşte cu această lume a sa este implicată dintru început o explicitare de sine a acestui D as e i n . El este de fiecare datăpropriu şi. Modul fundamental în care există lumea pe care Dasein-urile o deţin lao­ laltă este vorbirea. este primordial şi .

Mea res agitur. von dem wir selbst in der Alltaglichkeit ge­ lebt werden. Ein Seiendes. Sofern das Dasein ein Seiendes ist das ich bin. 50 ist von der Jeweiligkeit als der je meinigen nichl zu abstrahieren. man ist damr. sondern die Anderen. Keiner ist in der Alltăglichkeit er selbst. 6. ist aJs solches zumeist ein Seiendes. bin ich mein Dasein zumeist und durchschnittlich nicht selbst. ich bin mit den Anderen und die Anderen mit den Anderen ebenso. und zugleich bestimmt ist als Mit-einander-sein. Alle Grundcha­ raktere mussen sich 50 in der Jeweiligkeit als der je meinigen zusammenfinden. 5. Man sagt (14) man hbrt. Was er ist und wie er ist das ist niemand: keiner und doch alle miteinander. Wie in aJlem Spre­ chen uber die Welt ein Sichaussprechen des Daseins uber sich selbst liegt 50 ist alles besorgende Um- 32 . das man ist. dem es in seinem al\tăglichen undjeweiligen In-der­ Welt-sein aur sein Sein ankommt. man besorgt. Dieser Niemand. Alle sind nicht sie selbst. ist das "Han«. und aus dieser Einebnung heraus ist das »Ich bin« mbglich. Das 50 charakterisierte Seiende ist ein solches.den. In der Hartnăckigkeit der I1errschaft dieses Man liegen die Mbglichkeiten meines Daseins. das die Mb­ glichkeit des » Ich bin« ist.

5. cotidian si de fiecare dată. este una preocupată de fiinţa sa. La fel cum în orice vorbire despre lume se află implicată o vorbire de­ spre sine a Dasein-ului. şi aceştia. o fiinţare dominată de impersonalul "se".nu trebuie făcut abstracţie de faptul-de-a-fi-de­ fiecare-dată care este "al meu". eu însumi. O fiinţare care este posi­ bilitatea lui "eu sînt" este ca atare. Fiinţarea astfel caracterizată în al său fapt­ de-a-fi-în-Iume. se aude. el Însuşi Nimeni nu este ceea ce el este şi aşa cum este: nici unul şi totuşi toţi laolaltă. cu alţii. se optează pentru ceva. În măsura în care Dasein-ul este o fiinţare care sînt eu însumi şi totodată este determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iaolaltă-cu-altul. tot aşa orice îndeletni33 . Se spune. ci ceilalţi. în cotidianitate. la rîndul lor. este impersonalul "se". Toate caracterele fundamentale trebuie să se re­ găsească astfel în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. eu sînt cu ceilalţi. în primă instanţă şi la nivel mediu. înteles ca "de fiecare dată al meu". 6. se dă curs unei preocupări. de care sîntem noi Înşine trăiţi în cotidianitate. Nimeni nu este. eu nu sînt. cel mai adesea. Acest Nimeni. Mea res agitur. Aceştia toţi nu sînt ei înşişi. În înverşunarea dominaţiei aces­ tui impers onal "se" rezidă posibilităţile Da­ sein-ului meu şi "eu sînt" este posibil pornind de la această nivelare.

Es befindet sich bei sich selbst.gehen ein Besorgen des Seins des Daseins. in der das Dasein sich sl::lDst jeweils hat. vom Man. von dem. In der Durchschnittlichkeit des aIltaglichen Da­ seins Iiegt keine Reflexion auf das [ch und das 5elbst. wie es in der herrschenden Auslegung des Daseins bekannt und verstanden ist. Das Dasein ist als 5eiendes nicht zu bewei­ sen. sondern das "es sein«. Der primare Be­ zug zum Dasein ist nicht die Betrachtung. womit ich umgehe. bin ich gewissermaJ3en selbst und darin spielt sich mein Dasein ab. dieses 5eiende sei 34 . Die Sorge um das Dasein hat jeweils das Sein in die Sor ge gestellt. 7. Das 5ich-erfahren wie das Uber-sich­ -sprechen. ist nur eine be­ stimmte ausgezeichnete Weise. was man so uber das Dasein und das menschliche Leben uberlieferter Weise meint. Durchschnittlich ist die Ausle­ gung des Daseins von der A1ltaglichkeit beherrscht. von der Tradition. wo­ mit es gemeinhin umgeht. wo­ ran mich mein Beruf kettet. Es trifft sich da selbst an. die 5elbstauslegung. womit ich mich beschaftige. nicht einmal aufzuweisen. ( 15) In der Anzeige dieser 5einscharaktere ist alles unter die Voraussetzung gesteIlt. 8. Das. und doch hat sich das Dasein selbst.

este cunoscută şi înţeleasă în explicitarea dominantă a Dasein-ului. şi totuşi Dasein-ul se deţine pe sine. Dasein-ul. ca fiinţa re. unul aparte. 8. Experimenta­ rea de sine. este dominată de impersonalul "se". toate acestea sînt într-o anumită măsură eu însumi şi în toate acestea este în joc Dasein-ul Grija pentru Da s e in a situat de fiecare dată fiinţa în grijă. cu care mă ocup.toate acestea reprezintă doar un anumit mod. La nivelul mediu al Dasein-ului cotidian nu are loc nici o reflecţie asupra eului şi asupra sinelui. Acest ceva cu care mă îndelet­ nicesc. ca şi explicitarea de sine . 7. El se întîlneşte pe sine însuşi în cele cu care se îndeletniceşte de obicei. vorbirea despre sine. în care Dasein-ul se deţine pe sine de fiecare dată. El se află la sine însuşi. presupunem înainte de toate că această fiinţare 35 meu. Cînd indicăm aceste caracteristici ale fiinţei sale. nu poate fi dovedit şi nici măcar nu poate fi în vreun fel vădit. . aşa cum ea. de ceea ce se înţelege prin Dasein şi viaţă umană în mod tradiţional. ci în­ suşi "faptul-de-a-fi-acest-Dasein". de tradiţie. fiinţa. La nivel mediu. de care mă leagă mese­ ria mea. explicitarea Dasein-ului este dominată de cotidianitate. Relaţia primordială cu Dasein-ul nu este observaţia.cire de ordinu l preocupării este o preocupare de fiinţa Da s e in-ului.

Aber nicht aus der Berufung darauf. sofern es ist. daJ3 psycholo­ gische 5etrachtung des Daseins ins Dunkle fUhrt. was 36 . das erkannt wer­ den soli: in einer GrundmbgIichkeit seines Seins. kommt diese Schwierigkeit. was seine Durch diese auJ3erste Mbglichkeit des Daseins ist das Dasein pri­ mar bestimmt. sondern in dem Seienden selbst. Ist diese Voraussetzung richtig oder kann sie wankend gemacht werden? In der Tat. Die Eigentlichkeit als auJ3erste Mb­ gIichkeit des Seins des Daseins ist die Seinsbestim­ mung. daJ3 menschliches Erkennen begrenzt ist. daJ3 wir gerade in dem Nicht-ausweichen vor der Verlegenheit uns in die Maglichkeit bringen. Eine weit ernsthaftere Schwierigkeit als die. in der alle vorgenannten Charaktere das sind. was sie sind. Unsicherheit und Unvollkommenheit des Erkenntnisvermbgens. so zwar. Unter anderem wurde die Bestimmung genannt: Das Dasein ist in der Jeweiligkeit. Die EigentIichkeit des Daseins ist das. das Da­ sein in der EigentIichkeit seines Seins zu ăuj3erste Seinsmoglichkeit ausmacht. ergreifen. soli sichtbar gemacht werden.an ihm selbst fUr eine es auf sein Sein auslegende Forschung zuganglich. Die Veriegenheit der Daseinserfassung grundet nicht in der Begrenztheit.

printre altele. Autenticitatea. în măsura În care el este ceea ce are 37 . Prin această posibilitate extremă a Dasein-ului. este acea de­ terminare a fiinţei lui prin care toate caracterele mai înainte menţionate sînt ceea ce sînt. A fost numită. trebuie făcută vizibilă o difi­ cultate cu mult mai serioasă decît cea a cunoaş­ terii umane limitate . Este oare co­ rectă această presupoziţie s au ea poate fi clăti­ nată? Ea poate fi clătinată. în ea Însăşi. ci fiinţarea Însăşi care trebuie cunoscută: acest impas Îşi are temeiul într-o posibilitate fundamentală a fiinţei Dasein-ului. ca posibi­ litate extremă a fiintei Dasein-ului. desigur. următoarea deter­ minare: Dasein-ul este În faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată. Dasein-ul este determinat primordial.aceea că tocmai neevitînd acest impas ne oferim posibilitatea de a s urprin­ de D a s e i n-ul în autenticitatea fiinţei sale. nesigu­ ranţa şi nedeplinătatea putinţei de cunoaştere. Însă nu din invocarea faptului că observarea psihologică a Da­ sein-ului ne conduce către un teritoriu obscur vine această dificultate. pentru o cercetare care îşi propune să-i expliciteze fiinţa.este accesiGilă. Impasul în care aj ungem atunci cînd încercăm să conce­ pem Dasein-ul nu are ca temei limitarea. Autenticitatea Dasein-ului este ceea ce consti­ tuieposibilitatea extremă afiinţei sale.

hat an seinem Thema das verloren. Am Ende. Vor diesem Ende ist es nie eigentlich. Es ist immer noch etwas. (16) wenn es soweit ist. Sein Ende wăre ja das Nichts. Vennag das Dasein der Anderen Dasein im eigent1i­ chen Sinne nicht zu ersetzen? Die Auskunft auf das Dasein Anderer.es sein kann. Je weniger man Eile haL sich von dieser Verle­ genheit unvennerkt fortzuschleichen. Die Bestimmung ist an diesem Sein eine durchgăngige. konstitutive. und ist es das. die mit mir waren und die zu Ende gekommen sind. ist es gerade nicht mehr. was noch nicht zuende ist. bevor es zu seinem Ende gekom­ men ist? Bin ich doch mit meinem Dasein immer noch unterwegs. Wer sie durchstreicht. wenn an­ ders die Jeweiligkeit als meinige festgehalten wer­ den solI. Wie aber soli dieses Seiende in seinem Sein er­ kannt werden. je Iănger man . ist eine schlechte Auskunft. dann ist es nicht mehr. der einzig angemesse­ nen Art des Habens von Dasein: den Anderen bin ich nie. Das Dasein des Anderen habe ich nie in der ursprunglichen Weise. Darum vennag das Dasein der Anderen nicht Dasein im eigentlichen Sinne zu ersetzen. wovon er spricht. was es sein kann. Einmal ist es nicht mehr. ist es je das meinige.

atunci el nu mai este. Dasein-ul celorlalţi. dacă faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată trebuie păs­ trat ca "al meu". acel ceva despre care vorbeşte. în singurul mod adevărat de a deţine Dasein-ul: eu nu sînt nici­ cînd ceilalţi. De aceea. în ce priveşte tema sa. Eu nu detin nicicînd. El este întotdeauna ceva care încă nu s-a sfîrşit. Dasein-ul celor­ lalţi nu se poate substitui cu adevărat Dasein-ului. în ce priveşte această fiin­ ţă. constitutivă. Cu cît te grăbeşti mai puţin să treci peste acest impas fără a-l remarca şi cu cît zăboveşti mai mult 39 . Dar nu poate oare Dasein-ul celorlalţi să se sub­ stituie cu adevărat Dasein-ului ? Ceea ce aflu de­ spre Dasein-ul celorlalţi. La sfîrşit. întotdeauna "pe drum". tocmai atunci el nu mai este. în mod originar. acela a pierdut. Înainte de acest sfîrşit el nu e niciodată cu adevărat ceea ce poate fi. cu Dasein-ul meu. De­ terminarea numită este. Sfîrşitul său poate fi chiar Nimicul. una generală. el este de fiecare dată "al meu". şi cînd este acest sfîrsit. Dar cum poate fi cunoscută această fiinţare în fiinţa sa. înainte ca ea să-şi fi atins sfîrşitul? Eu sînt totuşi. Cel care o anulează.putinţa să fie. este o falsă informaţie. care au fost cu mine şi care ş i-au atins sfîrşitul. La un moment dat el nu mai este. dacă a ajuns pînă acolo.

Diese ăuj3erste Seins­ m6glichkeit ist vom Charakter des Bevorstehens in Gewij3heit. Das Dasein hat in sich selbst die M6glichkeit sich mit seinem Tod zusammenzufinden als der ăuj3er­ sten Maglichkeit seiner selbst. was die Zeit sei. die unbestimmte Oewij3heit der eigensten Moglichkeit des Zu-Ende-seins. immer in der Jeweiligkeit des jemeinigen. weij3 um seinen Tod. was am Dasein diese Schwierigkeit bereiteL zeigt es sich in seiner ăuj3er3ten M6glichkeit. als bevorstehend aneignen kann. und (17) besonders fUr die nachste frage. wobei ein Ablaufszusammenhang einmal abschnappL sondern eine M6g1ichkeiL um die das Dasein so oder so weij3: die ău3 j erste M6glichkeit seiner selbsL die es ergreifen. und das auch dann. mein Tod. Das Ende meines Daseins.dabei aushăIL um so deutlicher wird sichtbar: in dem. Was soll das fUr unsere frage. Die Selbst­ auslegung des Daseins. ist nicht etwas. Was ist dieses: je den eigenen Tod haben? Es 40 . was das Dilsein in der Zeit sei? Das Dasein. und diese Gewij3heit ist ihrerseits charak­ terisiert durch eine v61lige Unbestimmtheit. die jede andere Aussage an Gewij3heit und Eigentlichkeit uberragL ist die Aus­ legung auf seinen Tod. wenn es nichts von ihm wissen will.

Acea explicitare de sine a Dasein-ului. ca posibilitate extremă a lui însuşi. este certitudinea nedetermi­ nată a posibilităţii celei m ai proprii de a-fi-la­ sfîrşit. Această posibilitate extremă a fiinţei sale are caracterul a ceva care-i stă în faţă şi care este cert. aflat întotdeauna în faptul-de-fiecare-dată al lui "de fiecare dată al meu". 41 . este caracterizată prin­ tr-o totală nedeterminare. ce este Dasein-ul în timp? Dasein-ul. Dasein-ul are în sine însuşi posibilitatea de a se identifica cu moar­ tea sa. Ce înseamnă a avea. la rîndul ei. ci este o posibilitate despre care Da­ sein-ul ştie cîte ceva: este posibilitatea extremă a lui însuşi. cu atît devine mai clar următorul lucru: Dasein-ul ni se arată în posibilitatea sa extre­ mă tocmai prin acel ceva din el care naşte această dificultate. Dar ce semnificaţie au toate acestea pentru în­ trebarea noastră privitoare la ce este timpul şi în special pentru întrebarea care urmează.în preaj ma lui. este explicitarea prin raport la moartea sa. Sfîrşitul Dasein-ului meu sau moar­ tea mea nu este ceva care pune capăt desfăşurării unui proces. iar această certitudine. care depăşeşte în certitudine şi au­ tenticitate orice alt enunţ. pe care el o poate surprinde şi şi-o poate face a lui ca una ce îi stă în faţă. ştie de moartea sa chiar şi atunci cînd nu vrea să ştie nimic despre ea.

Als dieses Vorbei deckt es mein Dasein auf als einmal nicht mehr da.ist ein Vorlaufen des Daseins zu seinem Vorbei als einer in Oewij3heit und vo/liger Unbestimmtheit be­ vorstehenden ăuJ3ersten Moglichkeit seiner selbst. Um den Tod weij3 ich zumeist in der Art des zuruckweichenden Wissens. daj3 sie um den Tod weij3. zumeist in dem Sinn: ich weij3 schon. als menschliches Leben ist primăr Moglich­ das Sein der Moglichkeit des gewissen und dabei unbestimmten Vorbei. diese Mă­ glichkeit seines Seins zu verstellen. aber ich denke nicht daran. macht in diesem meinem Vorlaufen zu ihm eine Entdeck­ ung: es ist das Vorbei von mir. Als Daseinsauslegung hat es dieses Wissen gleich bei der Hand. als zu welchem ich vorlaufe. Das Sein der Moglichkeit ist dabei immer die Moglichkeit so. einmal bin ich nicht mehr da bei den und den 42 . Das Dasein hat selbst die Moglichkeit seinem Tod auszuweichen. Dieses Vorbei. Dasein sein.

Î n acest caz. avînd în minte expresia din limba română "s-a săvîrşit din viaţă". Am tradus das Vorbei (care reprezintă substantivizarea unui adverb) cu "săvîrşire". Dasein-ul deţine pînă şi po­ sibilitatea de a se eschiva în faţa morţii sale. expresia germană es ist vOI'bei asta şi înseamnă: "a trecut. trad). s-a sfîrşit" ( n. Fiind o astfel de săvîrşire. în această pre-mergere a mea către ea. să desco­ păr un lucru: că este săvîrşirea mea. Cel mai adesea. ce-i stă în faţă cu certitudine şi în depLină nedeterminare. ca explicitare a Dasein-ului. s-a terminat. este primordial fiinţă-po­ sibiLă. la un moment dat eu nu . ea revelează Dasein-ul meu ca nemai­ fiind la un moment dat.. De altfel. fiinţa posibilităţii este întotdea­ una posibilitatea astfel alcătuită încît ea ştie ceva despre moarte. Da­ sein-ul. propria moarte? Este o pre-mer­ gere a Das e i n -uLui către săvîrşirea sa. Această săvîrşire înspre care eu pre-merg mă face. este fiinţa posibilităţii săvîrşirii certe şi totuşi nedeterminate. este întotdeauna gata să îi mascheze această posi­ bilitate a fiinţei sale. desigur. însă nu mă gîndesc la asta. ceea ce ştiu despre moarte mă face să fug de ea.de fiecare dată. Această cunoaştere. înţeleasă ca posibiLitate extremă a lui însuşi.'. ca viaţă umană. 43 . cel mai adesea în acest sens: ştiu.

Das Vorbei ist keine Bege­ benheit. und zwar das eigen­ t1iche Wie meines Daseins. Das Vorbei jagt alle Heimlichkeiten und Be­ triebsamkeiten auseinander.5achen. Es ist ja sein Vorbei. zu dem ich als dem meinigen ( 1 8) vorlaufen kann. das Vorbei nimmt alles mit sich in das Nichts. nicht ein Was an ihm. so zwar. Dieses Vorbei. Das Vorlaufen zu dem Vor­ bei ist das Anlaufen des Daseins gegen seine auj3er­ ste Mbglichkeit. 50fern das Vorlaufen zu dem Vorbei dieses im Wie der Jeweiligkeit festhălt. das sich ereignet. kein Vorfall in meinem Dasein. wird das Dasein selbst sichtbar in seinem Wie. bei den und den Menschen. Es ist das Zuruck­ kommen des Daseins auf seine Alltaglichkeit die es noch ist. ist kein Was. diesen Winkelzugen und dieser Geschwatzig­ keit. daj3 das Vorbei als eigentliches Wie auch die A lltaglichkeit in ihrem Wie aufdeckt. das ihm zustbj3t und das es andert. Dieses Vorbei ist kein Was. bei diesen Eitel­ keiten. 44 . und sofern dieses »Anlaufen gegen« ernst ist wird es in diesem Laufen zuruckgeworfen in das Noch-dasein seiner selbst. sondern das Wie meines Daseins schlechthin. sondern ein Wie.

CI un "cum ŞI anume adevaratu " cum cc · ce . ca un "cum" autentic. Săvîrşirea vine să izgonească tot ceea ce mi-a fost familiar şi toate cîte am făcut. nu este un accident în Dasein-ul meu. în măsura în care pre-mergerea către săvîrşi­ re îl ţine în acel "cum" al faptului-de-a-fi-de-fie­ care-dată. care i se întîm­ plă şi care îl transformă. a aces­ tor subterfugii şi a acestor palavre. ea duce totul cu sine în Nimic. ci pur şi simplu un "cum" . Prin pre-mergerea către săvîrşire. propriu Dasein-ului meu. al Dasein-ului meu. astfel încît săvîrşirea. Această săvîrşire. Este chiar săvîrşirea sa. nu " ceva" care survine în el.voi mai fi în preajma acestor lucruri şi acestor oameni. spre care eu pot pre-merge ca înspre una ce este a mea. în care el este încă. Da­ sein-uI ia cu asalt p osibilitatea sa extremă . Această săvîrşire nu este v 1 " "ceva . aruncat înapoi în pro­ priul lui "a fi încă". nu este "ceva" . Să­ vîrşirea nu este o simplă întîmplare. şi în măsura în care acest " asalt" este serios. revelează şi coti­ dianitatea în al său "cum" . în preaj ma acestor deşertăciuni. în această acţiune. o repune într-un "cum" împreună cu tot ce-ea ce e preocupare ŞI acţIUne 45 . Dasein-ul însuşi devine vizibil în al său "cum". Este revenirea Dasein-ului la cotidianitatea sa. Dasein-ul este.

Im Vorlaufen ist das Dasein seine Zukunft so zwac 46 . daj3 wir sagen. Vielleicht ist es kein ZufalL daj3 Kant das Grund­ prinzip seiner Ethik so bestimmte. Erst den heutigen Propheten blieb es vorbehalten. Er wuj3te vielleicht aus einer Vertraut­ heit mit dem Dasein selbst daj3 es das Wie ist. es sei formal. unter die das Dasein sich stellt. Alles Was und Sorgen und Planema­ chen bringt es in das Wie zuruck. Er zeigt zugleich: die Grundkategorie dieses Seien­ den ist das Wie . Das Dasein ist eigentlich bei ihm selbst es ist wahrhaft existent wenn es sich in diesem Vorlaufen hiilt. Dieses Vorbei-von als das Wie bringt das Dasein unnachsichtig in seine einzige M6glichkeit seiner selbst laj3t es sich ganz allein auf sich selbst stellen.ls Wie zurucknimmt. Dieses Vorbei vermag. das Dasein inmitten der Herr­ lichkeit seiner Alltaglichkeit in die Unheimlichkeit zu stellen.in ihrer Geschaftigkeit und ihrem Betrieb in di. das Dasein so zu organisieren. daj3 das Wie verdeckt wird. Der Vorlauf ist sofern er die auj3erste M6glichkeit des Daseins ihm vorhalt der Grundvollzug der Daseinsauslegung. Dieses ( 19) Vorlaufen ist nichts anderes rus die ei gent1iche und einzige Zukunft des ei genen Daseins. Der Vorlauf reij3t die Grund­ hinsicht an sich.

această săvîrşire are putinţa să aşeze Dasein-ul în nefamiliaritate. El ştia pro­ babil. îl face să se sprijine întru totul numai pe sine. Şi poate că nu din întîmplare Kant determină principiul fundamental al eticii sale în aşa fel încît să spunem despre el că este unul formal. că acesta este un "cum". Dasein-ul este viitorul său. atunci cînd se menţine în această pre-mergere. dintr-o familiaritate cu Dasein-ul însuşi. în măsura în care ea îi păstrează Dasein-ului posibilitatea extremă. Ea arată. Dasein-ul este cu adevărat el însuşi. Pre-mergerea aduce cu ea perspectiva fundamentală sub care se plasează Dasein-ul. Pre-mergerea. Doar profeţii de azi au pri­ vilegiul de a organiza astfel Dasein-ul încît acest " cum" să fie acoperit. adu­ ce în chip brutal Dasein-ul în sfera unicei posi­ bilităţi a lui însuşi. este împlinirea fundamentală a explicitării Da­ sein-u lu i. Aceastăpre-mergere nu este altceva decît viitorul autentic şi unic al propriu lui D a s e in. în calitatea ei de "cum". astfel 47 . Această săvîrsire. este cu ade­ vărat existent. săvîrşirea le readuce în sfera acestui "cum".în ea. Toate grij ile şi planurile pe care ni le facem cu privire la "ceva". În pre-mergere. În plină dominaţie a cotidianităţii. totodată: categoria fundamentală a acestei fiinţări este acel "cum".

muj3 das jeweilige Dasein sich in seinem Vorlaufen halten. Um das zu se hen und nicht als interessantes Paradox zu verkaufen. die Zeit in die schlechte Ge­ genwart des Alltags werfen. Alles Gerede. Dabei offenbart sich: der ursprungliche Um­ gang mit der Zeit ist kein Messen. Das Zuruckkom­ men im Vorlaufen istja selbst das Wie des Besorgens. Dieses Zuruckkommen kann nie das werden. in der und aus der es sich seine Zeit gibt. alle Unrast. Zukunftigsein gibt Zeit. in dem ich gerade verweile. Das Dasein. Das 50 charakterisierte Zukunftigsein ist als das eigentliche Wie des Zeit­ lichseins die Seinsart des Daseins. was man langweilig nennt. bildet die Gegenwart aus und Iăj3t die Vergangenheit im Wie ihres Gelebtseins wiederholen. Keine Zeit haben heij3t. 48 . alle Geschaftig­ keit. worin es sich hăIt. Auf die Zeit gesehen besagt das: das Grundpha­ nomen der Zeit ist die Zukunf t. das. ist die Zeit selbst. Im Vorlaufen mich hal­ tend bei meinem Vorbei habe ich Zeit. be­ griffen in seiner auj3ersten Seinsmoglichkeit.daj3 es in diesem Zukunftigsein auf seine Vergangen­ heit und Gegenwart zuruckkommt . nicht in der Zeit. aller Larm und aIles Gerenne bricht zusammen.

Orice vorbărie în care Dasein-ul se menţine. în preajma săvîrşirii mele. Acel ceva asupra căruia revin prin pre-mergere este modul "cum" mă preocup de ceva în clipa de faţă. care ajunge să nu 49 . prin pre-mergere.încît. o. desăvîrşeşte prezentul şi reiterează trecutul asa " cum" a fost el trăit. Dasein-ul. trebuie ca Dasein-ul să se menţină de fiecare dată în pre-mergerea sa. care se uzează. este modul autentic de a fi temporal. Această re­ venire nu poate nicicînd deveni ceva care este nu­ mit plictisitor. A fi "orientat către vii­ tor". conceput în p osibilitatea extremă a fiinţei sale. astfel caracterizată. orice agitaţie. aceasta înseamnă : feno­ menul fundamental al timpului este viitorul. Iar pentru a vedea acest lucru şi pentru a nu-l vinde ca paradox interesant. A nu avea timp înseamnă a arunca timpul în falsul prezent cotidian. În ce priveşte timpul. Menţinîndu-mă. el revine la trecutul şi la prezentul său. este felul de a fi al Dasein-ului în care şi pornind de la care el îşi dă sieşi propriul timp. aceasta dă timp. Această orientare către viitor. iar nu în timp. este timpul însuşi. O dată cu aceasta ni se revelează faptul că raportarea ori­ ginară la timp nu este măsurarea.rice larmă şi orice alergătură încetează brusc. orice acti­ vitate. eu am timp. în această orientare a sa către viitor.

daj3 es gerade die charakteristische Flucht vor dem Vorbei organisiert. Das Fra­ gen ist ein Loskommenwollen vom Vorbei in dem.was sich verbraucht was abgenutzt wird. weil Anfragen an das Vorbei im Sinne des Wie­ -Iange-noch und Wann gar nicht (20) beim Vorbei sind in der charakterisierten M6glichkeit. Das Vorlaufen ergreift das Vorbei als eigentliche M6glichkeit jedes Augenblicks. was mir m6glicherweise noch bleibt. weil sie ursprunglich keine Lange hat. Das Vorlaufen-zu falit in sich zusammen. sondern will gerade die unbestimmte Zeit bestimmen. Solches Fragen ist so wenig ein Vorlaufen zum Vor­ bei. Die Zeit wird nie lang. sie be­ schaftigen sich mit dem. sie k1am­ mern sich gerade an das Noch-nicht-vor oei. was es ist: unbestimmt und als unbestimmt gewij3. Dieses Fragen ergreift nicht die Unbe­ stimmtheit der Gewij3heit des Vorbei. wenn es verstanden wird als Frage nach dem Wann und Wie-Iange-noch des Vor­ bei. Die Je­ weiligkeit ist dadurch ausgezeichnet daj3 sie aus dem Vorlaufen in die eigentliche Zeit alle Zeit je­ weilig fUr sich hat. Das Zukunftigsein als M6glichkeit des Daseins als 50 . als das jetzt Gewisse.

. Faptul-de-a-fi-orientat-către-viitor. orice timp . Între­ bîndu-ne în acest fel cu privire la săvîrşire. ci tocmai ea or­ ganizează fuga caracteristică din faţa săvîrşirii. ca p osibi51 . ci vrea să determine tocmai timpul nedeterminat. ele se ocupă cu ceea ce e posibil să-mi mai rămînă pînă la ea. Pre-mergerea către. Pre-mergerea surprinde săvîrşirea ca autentică posibilitate a fiecărei clipe. toate aceste în­ trebări rămîn blocate tocmai în spaţiul a ceea ce nu este încă săvîrşire. originar. O asemenea interogare nu reprezintă cîtuşi de pu­ ţin o pre-mergere către săvîrşire. totuşi certă. căci dacă abordăm săvîrsirea întrebîndu-ne "cît mai este" pînă la ea şi "cînd" survine ea nu mai avem cîtuşi de puţin de-a face cu săvîrşirea. por­ nind de la pre-mergerea în timpul autentic. deoarece.mai fie de nici un folos. el nu are lungime. de fiecare dată. se năruie atunci cînd e înţeleasă ca întrebare privitoare la un "cînd" şi la un "cît de mult încă" ale săvîrşirii. în sensul posibilităţii caracterizate . el de­ ţine pentru sine. ca ceea ce este cert acum. Faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată este unul privilegiat prin aceea că. Tim­ pul nu devine nicicînd lung. vrem să scăpăm de ea sub forma în care ea este : nede­ terminată şi. ca nedeterminată. Acest mod de a ne întreba nu surprinde caracterul nedeter­ minat pe care îl are certitudinea săvîrşirii..

was es mit der Zeit macht. Nur wenn ich sage: die Zeit zu berechnen hat die Zeit eigentlich keine Zeit. Verrăt es damit nicht sich selbst in ( 2 1 ) dem. daj3 diese Frage der Zeit unangemessen bleiben muj3. wenn auch nur der năchst alltăg­ lichen von Tag und Nacht.jeweiligen gibt Zeit weil es die Zeit selbst ist. das selbst die Zeit sein 501 1 . Das Dasein rechnet und fragt nach dem Wieviel der Zeit. kennengelernt als mit der Zeit rechnend. 50 wird zugleich sichtbar. daj3 die Frage nach dem Wieviel der Zeit. mit der Uhr in der Hand lebt. ist daher nie bei der Zeit in der Eigentlichkeit. sofern die Zukunftig­ keit eigentlich die Zeit ist. Wielange und Wann. 50 ist dies eine angemessene Aussage. dieses mit der Zeit rechnende Dasein sagt stăn­ dig: ich habe keine Zeit. 50fern es ja selbst die Zeit ist? Die Zeit verlieren und 52 . ja sogar sie messend mit der Uhr. 50 fragend nach dem Wann und Wieviel verliert das Dasein seine Zeit. Doch haben wir das Dasein. Das Dasein ist da mit der Uhr. Was ist mit diesem Fragen als dem die Zeit verlie­ renden? Wohin kommt die Zeit? Gerade das Dasein. das mit der Zeit rechnet.

îşi face calcule în pri­ vinţa timpului. ba chiar îl măsoară cu ajutorul ceasului. tocmai acest Dasein ce supune timpul cal­ culului spune întruna : "n-am timp " . Întrebîndu-se astfel.litate a Dasein-ului de fiecare dată. în măsura în care orientarea către viitor este cu ade­ vărat timpul. totodată. chiar dacă numai pe acela. privitor la un " cînd" şi la un "cît de mult" . Numai atunci cînd spun : "timpul nu are timp să măsoare timpul" .numai atunci avem de-a face cu un enunţ adecvat. dacă ea e una ce pierde timpul ? De unde vine timpul ? Dasein-ul care îşi face calcule în privinţa timpului şi care trăieşte cu ceasul în mînă. Astfel devine vizibil. Şi totuşi am văzut că Dasein-ul. e cel care dă timp. Ce se întîmplă în cazul acestui mod de interogare. ne­ mijlocit. al zilei şi al nopţii. la durată şi la un "cînd" . trebuie să rămînă inadecvată în ce priveşte timpul. ca unul ce tre­ buie el însuşi să fie timpul. căci el este timpul Însuşi. Oare nu se trădează el pe sine prin ceea ce face cu timpul. că întrebarea privitoare la un "cÎt de mult" al timpului. Dasein-ul calculează şi se întreabă privitor la un "cît de mult" al timpu­ lui şi de aceea el nu se raportează nicicînd în mod autentic la timp. Dasein-ul îşi pierde timpul. Dasein-ul este ceea ce este atunci cînd foloseşte ceasul. în măsura în care chiar el însuşi este timpul ? Să 53 .

sondern die lukunft die sich die Gegenwart selbst als die 54 . Das Dasein ist auch in der Gegenwart seines Besorgens die voile leit so zwar. Die leit in das Wieviel brin­ gen besagt: sie als Jetzt der Gegenwart nehmen. Das Dasein f1ieht vor dem Wie und hăngt sich an das jeweilige gegenwărtige Was. Nach dem Wieviel der leit fragen heiJ3t in dem Besorgen eines gegenwărtigen Was aufgehen. so begegnet ihm die leit selbst die je das Dasein isL aber ist als Gegenwart. was mir noch bleibt noch bleibt als Gegenwart. Die Zukunft ist jetzt das. Alles. worin die Sorge hăngt nicht das eigentiiche Zukunftigsein des Vorbei. daJ3 es die lukunft nicht los wird. das Dasein ist seine Gegenwart. was es besorgt. was in der Welt begegnet begegnet ihm als im Jetzt sich aufhaltend. Das Besorgen als Aufgehen in der Gegenwart ist gleichwohl als Sorge bei einem Noch-nicht das erst in der Sorge darum erledigt werden solI. Das Dasein ist das.sich dazu die Uhr anschaffen ! Bricht hier nicht die Unheimlichkeit des Daseins auf? Die Frage nach dem Wann des unbestimmten Vorbei und uberhaupt nach dem Wieviel der leit ist die Frage nach dem.

A aduce timpul în sfera acestui "cît de mult" înseamnă a-l considera ca un "acum" al prezentului. este la fel de bine şi grij ă de ceva care încă nu este şi care abia prin grija pentru el urmează a fi realizat. astfel încît viitorul nu dispare. Dasein-ul este acel ceva de care el s e preocupă . Da­ sein-ul este timpul deplin şi atunci cînd se află în prezentul preocupării sale. astfel. la ceea ce îmi mai rămîne ca prezent. dar ca prezent. ca disoluţie în prezent. Dasein-ul fuge de "cum" şi se agaţă de un "ce" prezent de fiecare dată. în genere. Dasein-ul este prezentul său. ci viitorul pe care prezentul însuşi şi-l configurează ca fiind al său. 55 . nu este faptul-de-a-fi­ orientat-către-viitorul săvîrşirii. A te întreba privitor la timp prin "cît de mult" în­ seamnă a te pierde în sfera preocupării de "ceva" prezent.care este de fiecare dată Dasein-ul. el întîlneşte timpul însuşi . Preocuparea. cea privitoare la un "cît de mult" al timpului sînt întrebări privitoare la ceea ce îmi mai rămîne pînă la această săvîrşi­ re. Viitorul este acum acel ceva în care se află suspendată grij a. Tot ceea ce el întîlneşte în lume este întîlnit ca menţinîndu-se în sfera lui "acum" .pierzi timpul şi pentru asta să-ţi procuri ceasul ! Nu răzbate aici toată stranietatea Dasein-ului ? Întrebarea privitoare la un "cînd" al săvîrşirii nedeterminate şi.

56 . Der Alltag lebt mit der Uhr. es hatte die Zukunft ergriffen in der 50rge um die Menschheitsentwicklung und Kul­ tur etc. in die Gegenwart.ihrige ausbildet weil das Vorbei als die eigentliche Zukunft nie gegenwartig werden kann. es sagt: jetzt. In der Alltaglichkeit begegnet das Weltgesche­ hen in die leit. weil das Dasein die leit in der Frage nach dem Wieviel im vorhinein lang gemacht hal. in der die 50rge hangt. uberdrussig. das nie Zeit hal. so ware sie das Nichts. Die leit wird leer. (22) Das Dasein als besorgende Gegenwart halt sich bei dem aur. will es so wenig wahrhaben. daj3 es sich von der eigentlichen lukunftigkeit fortgeschlichen hal. Und das Dasein. ist solche von Gnaden der Gegenwart. zum nachsten Jetzt. Dem Dasein als Gegenwart-sein. Die Zukunftigkeit. das besagt: das Besorgen kommt ohne Ende auf das Jetzt zuruck. den Tag auszufUllen. daj3 es sagl. was es besorgt. diesem Dasein wird die leit plotzlich lange. Es wird uberdrLis­ sig im Was. als im Jetzt der gegenwartigen Welt aufgehend. wahrend das standige luruckkommen im Vorlaufen auf das Vorbei nie langweilig wird. Ware sie das. Das Dasein mochte. daj3 standig Neues in die eigene Gegenwart begeg­ net. von jetzt bis dann.

Orientarea către viitor. În cotidianitate survenirea lumii este întîlnită în timp. ca prezent ce se preocupă. "de acum pînă atunci" . atunci ea ar fi Nimicul. Dasein-ul doreş­ te ca în propriul prezent să întîlnească perma­ nent ceva nou. nu vrea cîtuşi de pUţin să admită că el a ieşit din sfera autentic ei orientări către viitor. timpul îi devine dintr-o dată lung. Timpul se goleşte. se satură să aibă toată ziua de-a face cu el. prin întrebarea sa privitoa­ re la "cît de mult". Dacă ar fi astfel. nicicînd nu devine plictisitoare. ca unul ce se pierde în "acum" -ul lumii prezente. nicicînd nu poate deveni prezentă. El se satură de acel "ceva" de care se preocupă. ci afirmă că ar fi surprins viitorul prin grija pentru evoluţia omenirii. adică pînă la următorul "acum" .căci săvîrşirea. în care este sus­ pendată grija. în prezent. căci Dasein-ul a făcut dinainte ca timpul să fie lung. 57 . este ceea ce ea este graţie prezentu­ lui. şi aceasta în­ seamnă : preocuparea revine fără sfîrşit la "acum" . petrecută în pre-mergerea către săvîrşire. în vreme ce revenirea perma­ nentă. Dasein-ul coti­ dian trăieşte folosindu-se de ceas. Da­ sein-ului. se men­ ţine în preajma acelui ceva de care el se preocupă. el spune : " acum". pentru cultură etc. Iar Dasein-ul. ca fapt-de-a-fi-prezent care nicicînd n-are timp. ca viitor autentic. Dasein-ul.

besagt zu­ gleich: gefUhrt sein von der herrschenden Auslegung. Das Dasein ist in der AIltăglichkeit nicht das Sein. von den Strbmungen. das. das man ist. vielmehr ist die AIltăglichkeit des Daseins dasjenige Sein. was Mode ist: niemand. Die Uhr. Und demnach ist das Dasein die Zeit. Alles Zeit­ messen besagt: die Zeit in das Wieviel bringen. Die Uhr zeigt uns das Jetzl. aber keine Uhr zeigt je die Zukunft und hat je Vergangenheit gezeigt. dann meine ich nicht die Zukunfl. Wenn ich mit der Uhr das (23) zukunftige Eintreffen eines Ereignisses bestimme. aber noch ganz ungeklărte Phănomene wie das der Generationen. von dem. was 105 ist: die Strbmung.Dasein. Wir treffen in der Geschichtsforschung relevante. die keiner ist. von der Mode. von dem. das ich bin. die man hal. was man meint. sondem bestimme das Wielange meines 58 . des Generationszusammenhangs. jede Uhr zeigt die Zeit des Miteinander­ -in-der-Welt-seins. die das Dasein von sich selbst gibt. bestimmt als Miteinandersein. die mit diesen Phănomenen zusammenhăngen. in der man miteinander ist: die » JI1an«-Zeit.

dar nici un ceas nu ne arată vreodată viitorul şi nu ne-a arătat vreodată trecutul. fiecare ceas arată timpul propriu faptului-de-a-fi-unul-laolaltă-cu­ altul-în-Iume. eu_ nu am în vedere viitorul. Dasein-ul este acel timp în interiorul căruia "a fi" înseamnă "a fi unul laolaltă cu altul". o modă. care de fapt nu reprezintă pe nimeni. toate acestea avînd legătură cu fenomenele de­ scrise mai sus. ci determin cît anume mai am 59 . Şi. producerea unui eveniment viitor. care "se" deţine de către fiecare.Dasein-ul. dar cu totul ne clarificate. determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iao­ laltă-cu-altul. În cotidianitate. Ceasul ne arată un "acum". pre­ cum acela al generaţiilor. de modă. de curente. al legăturii între generaţii. cu ajutorul ceasu­ lui. înseamnă totodată : a fi condus de explicitarea dominantă pe care Dasein-ul o oferă asupra lui însuşi . de ceea ce se are în vedere. cotidia­ nitatea Dasein-ului este acea fiinţă care este im­ personalul "se". În cuprinsul cercetării istorice. Ceasul. prin urmare. de tot ceea ce este trecător : un "curent". Cînd determin. întîlnim feno­ mene relevante. Dasein-ul nu este fiinţa care sînt eu. adică nimeni. Orice măsurare a timpului înseamnă o reducere a timpului la un "cît de mult" . în sensul impersonalului "se" : este timpul impersonalului "se" . ci dimpotrivă.

dann ist das vuv das flETPOV fur Vergangenheit und Zukunft. sondem vorkommend und daseiend begeg­ nen sie als durch eine Gegenwart hindurchlaufend. An dieser Auslegung ist ein Doppeltes charakte­ ristisch: 1 . ein Nach­ einander. die standig durch das Jetzl roUl. in das hinein die Natur standig begegneL Die Ge­ schehnisse sind in der Zeit das heiJ3t nicht: sie ha­ ben Zeit. was diese Expl ikation noch von der eigentIichen Zeit erha- 60 . die Homo­ genisierung auf Jetztpunkte. Die Nicht-Umkehrbarkeit begreift in sich. Dann ist die Zeit schon als Gegenwart ausgelegt Vergangenheit ist interpretiert als Nicht-mehr-Gegenwart. Zukunft unbestimmt. die Nicht-Umkehrbarkeit 2. Zukunft als unbestimmte Noch-nicht-Gegenwart: Vergangen­ heit ist unwiederbringlich. Daher spricht die Alltaglichkeit von sich als das. was die Zeit sei.jetzt Wartens bis zu dem besagten JetzL Die Zeit . die eine Uhr zuganglich machL ist als gegenwar­ tige gesehen. Diese Gegenwartszeit wird expliziert als Ablaufs­ folge. AIles Geschehen­ de roJIt aus endlbser Zukunft in die unwiederbring­ liche Vergangenheit. an der Naturzeit abzunehmen. von dem gesagt wird: der Richtungssinn ist ein einziger und nicht umkehrbar. Wenn versucht wird.

Timpul pe care un ceas ni-l face accesibil este văzut ca timp prezent.de aşteptat pînă la " acum" -ul de care vorbesc. ci că. De aceea cotidianitatea vorbeşte denre ea însăşi ca despre ceva în interiorul căruia este întîlnită permanent natura. O succesiu­ ne despre care se spune : sensul său este unic şi ireversibil. ele sînt întîlnite doar în ce priveşte trecerea lor printr-un prezent. Două lucruri sînt caracteristice pentru această explicitare : 1. atunci vuv serveşte ca JlE'tpOV pentru trecut Şl Vll­ tor. por­ nind de la timpul naturii. viitorul ca un ceva nedetermi­ nat. ceea ce nu înseamnă că ele posedă timp. 1reversibilitatea cuprinde în sine tot ceea ce această explicare mai poate capta din timpul au61 . petre­ cîndu-se şi fiind prezente. ce anume este timpul. iar viitorul este nedeterminat. Dacă încercăm să vedem. omogenizarea la nivelul punctelor lui "acum". care nu este încă prezent : trecutul nu mai poate fi adus înapoi. 2. Tot ceea ce survine se desfăşoară por­ nind din viitorul infinit către trecutul ce nu mai poate fi adus înapoi în prezent. Evenimentele sînt în timp. ireversibilitatea. Timpul este atunci dintru început explicitat ca prezent. Acest timp prezent este explicitat ca succesiune care trece p ermanent printr-un "acum" . trecutul este interpretat ca ceea-ce-nu­ mai-este-prezent.

z. In der Zahlenreihe zum Beispiel ist die 3 vor der 4. �'Torin sich die Zeit noch zu Worte meldet worin sie einer endgultigen Mathematisierung widersteht. Die 3 ist deshalb aber nicht fruher als die 4. je zu ihrem ursprunglichen Sinn zu gelangen. Das bleibt ubrig von der Zukunftigkeit als Grundphănomen der Zeit als Dasein. y. an schlechthinnige Prăsenz. die 8 nach der 7. Sie wird v611ig mathematisiert zu der Koordinate t neben den Raumkoordinaten x. nicht Weisen der Zeitlichkeit.schen kann. alle Zeit in eine Gegenwart aus sich fortzudrăngen. weil sie uberhaupt nicht in der Zeit sind. Die Zahlen sind nicht fruher oder spăter. 62 . Fruher und Spăter sind ein ganz bestimmtes Vorher und Nachher. Diese Be­ trachtung sieht von der Zukunft weg in die Ge­ genwart und aus dieser Iăuft die Betrachtung der fliehenden Zeit in die Vergangenheit nach. (24) Die Homogenisierung ist eine Angleichung der Zeit an den Raum. daj) die Zeit vorher umgekehrt wurde. Ist einmal die Zeit als Uhrzeit definierL 50 ist es hoffnungslos. Vorher und Nachher sind nicht notwendig Fruher und Spăter. Das ist das einzige. Sie ist nicht umkehrbar. die Tendenz. Die Be­ stimmung der Zeit in ihrer Nicht-Umkehrbarkeit grun­ det darin.

ca fenomen fundamental al timpului înţeles ca Dasein. timpul ce se scurge către trecut. făcîndu-1 să iasă astfel din sine. cu prezenţa pur şi simplu . Aceasta e tot ce mai rămîne din orientarea către viitor. y. În şirul numerelor. 63 . nu se mai poate spera să ajungem la sensul său originar. Nu­ merele nu sînt " mai devreme" sau "mai tîrziu". El nu este reversibil. Timpul este pe de-a-ntregul matematizat şi devine coordonata t alături de coordonatele spaţiale x. O dată timpul definit ca timp al ceasului. Determina­ rea timpulUl în ireversibilitatea sa are ca temei fap­ tul că dinainte timpul a fost inversat. 8 este după 7.tentic. Omogenizarea este o asimilare a timpului cu spaţiul. deoarece ele nu sînt CÎtuşi de puţin în timp. Însă aceasta nu face ca 3 să fie "mai devreme" deCÎt 4. de pildă. Acesta este singurul fel în care timpul mai ajunge să se exprime şi în care el mani­ festă rezistenţă faţă de o matematizare definiti­ vă. este tendin­ ţa de a împinge întregul timp într-un prezent. ele nu sînt moduri ale temporalităţii. Acest mod de a vedea pleacă de la viitor către prezent şi urmăreşte. 3 este înaintea lui 4. "Mai devreme" şi "mai tîrziu" reprezintă un "înainte" şi un "după" cu totul determinate. " Înainte" şi "după" nu sînt în mod necesar "mai devreme" si "mai tîrziu". pornind de aici. z.

Die Betrach­ tung dessen. Wei! diese Geschichte und leitiichkeit der Gegenwart gar nicht an die Vergan­ genheit herankommt. Die Jeweiligkeit ist konstitutiv. wenn sie mit der eigentlichen leit des lukunftigseins des Vorbei konfrontiert wird. Das Dasein als in seiner Gegenwart hăngend sagt: die Vergangenheit ist das Vorbei. der in der Gegenwart seiner B etriebsam­ keiten sich aufhalt. Darum sieht das Dasein als sa bestimmte Gegenwart das Vergangene nicht. sie ist unwiederbring­ lich. die in der Gegen­ wart (25J aufwachst sieht in ihr nur unwiederbring­ Iiche Betriebsarnkeit: das.Daj3 aber die leit zunachst und zumeist sa de­ finiert wird. Sie verliert sich im Stoff . Das ist die Vergangenheit der Gegenwart des Alltags. was l as war. was las war. Vergangenheit bleibt sa lange einer Ge- 64 . nur verstanden werden kann. Das Dasein ist zu­ meist da in der Alltaglichkeit welche selbst aber als die bestimmte leitlichkeit die vor der lukunftig­ keit fluchtig ist. Was das Dasein van der leit sagt spricht es van der AlItaglichkeit her. ist unerschopflich . hat sie nur eine andere Ge­ genwart . Das Dasein ist das meinige in seiner Eigentlichkeit nur als mogliches. Iiegt im Dasein selbst. Die Betrachtung der Geschichte.

Însă faptul că timpul, în primă instanţă şi cel mai adesea, este astfel definit, acest fapt ţine de Dasein-ul însuşi. Faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată este unul constitutiv. Dasein-ul, în autenticitatea sa, este "al meu" doar ca unul posibil. Dasein-ul este cel mai adesea în cotidianitate, care ea însăşi nu poate fi însă înţeleasă decît ca acea tempora­ litate determinată ce fuge din faţa orientării către viitor atunci cînd este confruntată cu timpul au­ tentic al faptului-de-a-fi-orientat-către-viitor, propriu săvîrşirii. Tot ceea ce Dasein-ul spune despre timp, el spune pornind de la cotidianita­ te. Dasein-ul, ca unul ce este prins în prezentul său, spune : "trecutul este săvîrşirea, el nu mai poate fi adus înapoi" . Acesta este trecutul văzut în raport cu prezentul cotidianului care se menţi­ ne constant în prezentul activităţilor sale. De aceea, Dasein-ul, determinat astfel ca prezent, nu vede ceea ce a trecut. Reflecţia asupra istoriei, foarte răspîndită în clipa de faţă, vede în aceasta doar o acţiune ce nu mai poate fi adusă înapoi în prezent, vede în ea doar ceea ce a trecut. Reflecţia asupra a ceea ce a trecut este inepuizabilă. Ea se rătăceşte în materialul pe care îl cercetează. Căci această istorie şi temporali­ tatea prezentului nu se apropie deloc de trecut, ci are de-a face doar cu un alt prezent. Trecutul ră65

genwart verschlossen, als diese, das Dasein, nicht selbst geschichtlich ist. Das Dasein ist aber geschicht­ lich an ihm selbsL sofern es seine Moglichkeit ist. Im Zukunftigsein ist das Dasein seine Vergangenheit; es kommt darauf zuruck im Wie. Die Weise des Zu­ rUckkommens ist unter anderem das Gewissen. Nur das Wie ist wiederholbar. Vergangenheit - als ei­ gentliche Geschichtlichkeit erfahren - ist alles andere denn das Vorbei. Sie ist etwas, worauf ich immer wieder zuruckkommen kann. Die heutige Generation meinl, sie sei bei der Ge­ schichte, sie sei sogar uberlastet mit Geschichte. Sie jammert uber den Historismus - Jucus a non
Jucendo.

Es wird etwas Geschichte genannl, was

gar nicht Geschichte ist. Weil alles in Geschichte aufgehe, musse man, so sagt die Gegenwart, wieder zum Obergeschichtlichen kommen. Nicht genug, daj3 das heutige Dasein sich in die gegenwărtige Pseudogeschichte verloren hal, es muj3 auch den letzten Rest ihrer Zeitlichkeit (d.i. des Daseins) dazu benutzen, um sich ganz aus der Zeil, dem Dasein, fortzustehlen. Und auf diesem phantastischen Wege zur Obergeschichtlichkeit soli die Weltanschauung gefunden werden. (Das ist die Unheimlichkeit die die Zeit der Gegenwart ausmacht. ) Die gemeine Daseinsauslegung droht mit der Ge­ fahr des Relativismus. Aber die Angst vor dem Re66

mîne inaccesibil unui prezent atîta vreme cît acesta, adică Dasein-ul, nu este el însuşi istoric. Însă Da­ sein -ul este în el însuşi istoric, în măsura în care el este posibilitatea sa. În faptul-de-a-fi-orientat­ către-viitor, Dasein-ul este trecutul său ; el re­ vine la acest trecut la nivelul lui "cum" . Un mod de a reveni astfel este, printre altele, conştiinţa. Doar acest " cum" este reiterabil. Trecutul - ex­ perimentat ca istonCltate autentică - este orice altceva, dar nu săvîrşire. Este ceva la care eu pot p ermanent revent. Generaţia actuală crede că se află în plină isto­ rie, crede chiar că e împovărată de istorie. Ea se plînge de istorism - lucus a non lucendo. Este numit istorie ceva care nu este cîtuşi de puţin istorie. Cum totul se dizolvă în istorie, ar trebui, spune prezentul, să se ajungă din nou la supra­ istoric. Nu-i de ajuns că Dasein-ul din zilele noas­ tre s-a pierdut în pseudoistoria prezentă, el trebuie să folosească şi ultimul său rest de temporalitate (adică de Dasein) pentru a se furişa cu totul în afara timpului, adică a Dasein-ului. Şi pe acest drum fantasmatic către supraistoricitate urmează a fi aflată o "concepţie despre lume" . ( Aceasta este stranietatea timpului prezent. ) Explicitarea curentă a Dasein-ului ameninţă cu pericolul relativismului. Însă teama de relativism
67

was es heij3t.und sie ist keine Tautologie. geschichtlich zu sein. Phi­ losophie wird nie dahinterkommen. und sie kann die Jeweiligkeit im Zuklinftigen sein im Vorlaufen zum gewissen aber unbestimmten Vorbei. Das Dasein ist die Zeit die Zeit ist zeitlich. solange sie Geschichte als Betrachtungsgegen­ stand der Methode zergliedert. Vergangen­ heit als eigentliche (26) Geschichte ist wiederholbar im Wie. Das Dasein ist immer in einer Weise seines moglichen Zeit­ Iichseins. Îst seine Moglichkeit im Vorlaufen zu diesem Vor­ bei. Das Ratsel der Ge­ schichte Iiegt in dem. Dasein ist meine Jeweiligkeit. sondern die Zeitlich­ keit. was Geschichte ist. das die Geschichtlichkeit selbst ist. Er sagt etwas liber das Sein des Daseins. Das ist der er ste Satz aller Hermeneutik. Das Dasein ist sein Vorbei. weil das Sein der Zeitlichkeit ungleiche Wirklichkeit bedeutet.lativismus ist die Angst vor dem Dasein. Zusammenfassend ist zu sagen: Zeit ist Dasein. Die Zugangsmăglichkeit zur Oeschichte griin­ det in der MogIichkeit. zukiinf tig zu sein. nach der es eine Oegen wart jeweils versteht. In diesem Vorlaufen bin ich die Zeit eigentlich. 68 . Das Dasein ist nicht die Zeit. Die Grundaussage: die Zeit ist zeitlich ist daher die eigentlichste Bestimmung .

Da­ sein-ul este timpul. este posibilitatea sa în pre-mergerea către această săvîrşire. Trecutul. eu am 69 . Dasein-ul nu este timpul. care este istoricitatea însăşi.este teama de Dasein. căci fiinţa temporalităţii este o realitate deo­ sebită. timpul este temporal. este. dar ne­ determinată. luînd-o ca obiect de observaţie al unei metode. În această pre-mergere eu sînt cu adevărat timpul. Enigma istoriei re­ zidă în ceea ce se numeşte "a fi istoric". trebuie spus : timpul este Dasein-ul. în faptul-de-a-fi-orientat-către­ viitor. Acesta este principiul prim al oricărei hermeneutici. Enunţul funda­ mental : "timpul este temporal". Posi­ bilitatea de acces la istorie are ca temei posibilitatea potrivit căreia un prezent înţelege de fiecare dată săfie orientat către viitor. Dasein-ul este faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată al meu şi acesta poate fi. atîta timp cît o fărîmiţează. ci temporalitatea. Dasein-ul este întotdeauna într-un mod al posibilului său fapt-de-a-fi-temporal. Î n rezumat. Dasein-ul este săvîrşirea sa. cea mai proprie determinare a lui . pre-mergerea către o săvîrşire certă.şi nu o tautolo­ gie. Filozofia nu va afla nicicînd ce este isto­ ria. de aceea. ca istorie autenti­ că. El spune ceva despre fiinţa Dasein-ului. poate fi reiterat în registrul lui "cum" .

h. in eine M6glichkeit bezug­ lich der keiner ausgezeichnet ist. das im Durchschnittlichen ist es selbst. Inwiefern aber ist die leit als eigentliche das Individuationsprinzip. als Ge­ genwartszeit und Naturzeit. 70 . von wo aus das Dasein in der (27) Jeweilig­ keit ist? Im lukunftigsein des Vorlaufens wird das Dasein. Im lusarnmensein mit dem Tode wird jeder in das Wie gebracht das jeder gleichmăJ3ig sein kann.habe ich leit. Das versteht man zumeist als nicht umkehrbare Sukzession. in das Wie. Wird die leit so als Dasein verstanden. leit ist zeitlich. in dem alles Was zerstăubt. Die leit ist sinnlos. daJ3 sie es nicht zu einer Individua­ tion kommen lăJ3t im Sinne der phantastischen Her­ ausbildung von Ausnahmeexistenzen. daJ3 sie alle gleich macht. d. Sofern die leit je meinige ist gibt es viele leiten. das. Diese Individuation hat das EigentUmliche. sie schlăgt alles Sich-heraus-nehmen nieder. was die uberlieferte Aussage von der leit meint wenn sie sagt: die leit ist das rechte principium individuationis. dann klărt sich erst recht auf. im Vorlaufen wird es sichtbar als die einzige Diesma­ ligkeit seines einzigen Schicksals in der M6glichkeit seines einzigen Vorbei. Sie individuiert so.

ea frînge orice pornire a ceva de a deveni excepţie. principiul individuaţiei. În măsura în care timpul este de fiecare dată al meu. prin pre-mergere el devine vizibil ca unic fapt-de­ a-fi-de-astă-dată al unicului său destin în posibi­ litatea unicei sale săvîrşiri. 71 . Cînd timpul este astfel înţeles. adică acel ceva de la care pornind Dasein-ul este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ? În faptul-de­ a-fi-orientat-către-viitor. este adus în registrul lui "cum". Dar în ce măsură este timpul. Ea individualizează în aşa fel încît face toate asemenea. propriu pre-mergerii. anume ca Da­ sein.timp. Dasein-ul. timpul pre­ zentului şi timpul natural. în interiorul căruia oricare "ce" se pulverizează. abia atunci se clarifică cu adevărat ce anume are în vedere enunţul tradiţional despre timp atunci cînd spune : "timpul este adevăratul principium individuationis" . Această individuaţie are particularitatea că nu dă curs unei individua­ ţii în sensul de creaţie ireală de existenţe excep­ ţionale . Un singur timp este ceva fără sens . devine el însuşi . Prin legătura sa cu moartea. este adus în sfera unei posibilităţi în raport cu care nici unul nu este privilegiat . fie­ care este adus în registrul lui "cum". ca unul autentic. fiecare poate fi în egală măsură acest "cum" . aflat la nivel mediu. Cel mai adesea. prin aceasta se înţelege o succesiune non-reversibilă. există mai multe timpuri. timpul este temporal.

dann darf man sich nicht vareilig an eine Antwart hăngen (das und das ist die Zeit). Was ist die Zeit? wurde zur frage: Wer ist die Zeit? Năher: sind wir selbst die Zeit? Oder nach năher: bin ich meine Zeit? Damit kamme ich ihr am năchsten. Aristateles pflegte aft in seinen Schriften einzuschărfen. Sehen wir nicht auf die Antwart. zeitlich wiederhalen. Dann wăre Dasein fraglichsein. dann ist mit ihr alles ernst gewarden. was die Zeit sei. die immer ein Was besagt. was die Zeit sei. Was geschah mit der frage? Sie hat sich gewandelt. das Wichtigste sei die rechte 7ratbE1U. was hier Thema ist zu entsprechen. die ursprungliche Sicherheit in einer Sache. Die Zeit ist das Wie. erwachsen aus einer Vertrautheit mit der Sache selbst die Sicherheit des angemesse­ nen Umgehens mit der Sache. 72 . mussen wir van der Zeit zeitlich reden. sandern wieder­ halen wir die frage.und Umgangsart mit der Zeit als mit der je meinigen. Wir wallen die frage. (28 ) und wenn ich die Frage recht verstehe. Um dem Seinscha­ rakter dessen. Alsa ist salches fragen die angemes­ senste Zugangs.Zum Schluj3 eine Probe auf die Geschichtlichkeit und die Mbglichkeit zu wiederhalen. Wenn nachgefragt wird.

nu trebuie să ne agăţăm grăbiţi de un răs­ puns ( de genul "asta sau asta este timpul" ). Prin urmare. Cînd ne întrebăm ce este timpul. care să conţină mereu un "ce" . ase­ menea interogare este modul cel mai adecvat de a accede şi de a mă raporta la timp. şi mai exact : sînt eu timpul meu ? Cu aceasta m-am apropiat cel mai mult de el şi. în scrierile sale. trebuie să vorbim temporal despre timp. Pentru a co­ respunde caracterului de fiinţă a ceea ce serveşte aici ca temă. Să repetăm temporal Întrebarea ce este timpul. anume siguranţa unei îndeletniciri adecvate cu lucrul. Să nu privim către răspuns. 73 . Aristotel obişnuia ade­ sea. ca la unul ce este "de fiecare dată al mell' : Dasein-ul este atunci cel problematic. Mai exact : sîn­ tem noi înşine timpul ? Sau. Ce s-a întîmplat cu întrebarea ? S-a mo­ dificat. să sublinieze faptul că cel mai important lucru este o corectă rrmoEÎa. născută din­ tr-o familiaritate cu lucrul însuşi. întrebarea "Ce este timpul ? " a devenit întrebarea "Cine este timpul ? " .Pentru a încheia. ci să repetăm în­ trebarea. atunci o dată cu ea totul devine serios. iată o probă a istoricităţii şi a posibilităţii reiterării. dacă înţeleg corect întrebarea. Timpul este un "cum" . sigu­ ranţa originară în privinţa unui lucru.

intitulată tot Conceptul de timp . ela­ borată în anul 1 924. Manuscrisul conferinţei nu s-a păstrat. al conferinţei Con­ ceptul de timp. Textul conferinţei pe care îl prezentăm aici tre­ buie deosebit de lucrarea mai cuprinzătoare. ţinută de Martin Heidegger în luna iulie 1 924 la Societatea Teologică din Mar­ burg. publicată în 1 923. ai căror autori nu-i cunoaştem. are la bază două note luate după această conferinţă. ea urmează să apară în volumul 64 al Edi­ ţiei complete. elaborată în acelaşi an. �eferitoare la această cores­ pondenţă. Cele două texte corespund în mare parte. 74 . Probabil că însuşi Hei­ degger l-a distrus după terminarea lucrării cu ace­ laşi nume. Lucrarea a fost ocazionată de lec­ tura corespondenţei dintre Wilhelm Dilthey şi contele Yorck von Wartenburg. Anumite părţi din capitolul 1 al lucrării (intitulat Problematizarea lui Dilthey şi tendinţa funda­ mentală a lui Yorck).Postfaţa editorului german Textul publicat mai sus. au fost preluate mai tîrziu de Heidegger în paragraful 77 din Fiinţă şi timp.

atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eterni­ tate şi. dacă Dumnezeu este eternitatea. Heidegger trimite la conferinţa cu acelaşi nume şi reprodu­ ce pasajul introductiv al acesteia după cum ur­ mează : "Anumite lucruri din capitolul următor au fost comunicate într-o conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg în luna iulie a anului 1 924. metodologic. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. atunci maniera de a privi timpul. Conferinţa începea astfel : Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustificat dacă presupunem că punctul de plecare numit mai sus ne este disponi­ bil. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" vid. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credin­ ţă.Într-o notă de subsol din capitolul III al lucră­ rii (intitulat Da 5 e in şi temporalitate). punc­ tul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de Ia eternitate Ia timp. altceva decît aci. prin urmare. trebuie să rămînă în mod ne­ cesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dum­ nezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întrebarea sa. ca perspectivă posi­ bilă pentru o discuţie asupra timpului. Astfel. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. Astfel. Ce este timpul ? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utilizată. cea de care tocmai am vorbit. teologul 75 . deci că ş tim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeajuns.

Cînd se întreabă privitor la timp. . Filozoful nu trebuie să se raporteze la ceva care s . Iar această expunere îşi are centrul de greutate în temporalitatea autentică a Dasein-ului. existenţa sa nu este întemeiată prin cre­ dinţă. teologia tratea­ ză despre existenţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. teologia are de-a face cu timpul în mai multe privinţe. el este hotărît să înţeleagă timpul pornind de la timp. evidenţierea 76 . « crede. dacă ne aducem bine aminte. Î n conferinţă. ") ne permite să tragem con­ cluzia că ceea ce el a comunicat pentru prima dată public în conferinţă nu reprezintă stadiul final al cercetărilor sale legate de problematica timpu­ lui." Dej a prima frază a notei citate din lucrarea cu acelaşi nume. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teologie..este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. acest sfîr­ şit fiind cel care face posibilă putinţa autentică de a fi a Dasein-ului. structurile Dasein-ului nu sînt evidenţiate decît în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru expunerea temporalităţii Da­ sein-ului. despre fiinţa temporală a omului în rela­ ţia sa cu eternitatea. În al doilea rînd.a petrecut în timp . Î n conferintă.un timp despre care se spune : « în vremea aceea » . prin care Heidegger trimite la con­ ferinţa Conceptul de timp ( "Anumite lucruri din capitolul următor. aflată în pre-mergere către sfîrşitul său. şi. credinţa creştină în ea însăşi cînd a venit plinirea vremii ». În primul rînd.

astfel delimitat şi culmi­ nînd cu evidenţierea putinţei autentice de a fi a Dasein-ului pornind de la temporalitatea origi­ nară a Dasein-ului .structurilor existentiale ale Dasein-ului este si ' ea pusă în sluj ba ac�stui scop. Problematica centrală a lucrării Fiinţă şi timp.se menţine în cadrul celor două sec­ ţiuni publicate din lucrarea Fiinţă şi timp (din anul 1 927). Conferinta nu ne dă nici o informatie dacă Heidegger dis unea în vara anului 1 924 d e planul complet sau parţial al lucrării sale de că­ pătîi. timpul serveşte la sepa77 . Conceptul de timp în ştiinţa istoriei. elaborată de Heidegger începînd cu anul 1 923. aceea privitoare la sensul fiinţei în genere. care urma să fie tratată prin "Explicarea timpului ca orizont transcendental al întrebării privitoare la fiinţăcc sub titlul de Timp şi fiinţă ( adică secţiu­ nea a treia a primei părţi. De aceea. conferinţa nu ne oferă un punct de sprijin şi o bază adecvată pentru a discuta dacă ea este o "formă originarăCC a capodoperei Fiinţă p şi timp. trebuie să ne amintim că încă din conferinţa de abilitare din anul 1 9 1 5. Scopul conferinţei.şi astfel printr-o problemati­ că ce corespunde tipului natural de problematizare teologică . secţiune ce nu a mai fost scrisă) rămîne în afara intenţiilor limitate ale con­ ferinţei. Discutînd geneza problematicii din lucrarea Fiinţă şi timp.

Interpretări fenomenologi­ ce la Aristotel. ca si ulti­ ma prelegere fr�iburghe� ă. un concept mai originar al timpului. a Dasein-ului. se iveşte atunci pentru filozofie sarcina de a interpreta din nou sensul fiinţei. In cuprinsul ei. formulează explicit întrebarea privitoare la sensul de fiintă al fiintării si discută.. urmăreşte să clarifice di­ mensiunea istorică a acestei problematici prin­ tr-o discuţie asupra temporalităţii şi istoricităţii celui ce întreabă. tematica celei de-a treia secţiuni din 78 . pornind de la acest concept de timp mai originar.rarea regiunilor de fiinţă. Heidegger arată că în ontologia occidentală tra­ diţională. ţinută în semestrul de iarnă 1 92 1 .1 922. Prele­ gerea freiburgheză timpurie." Obţinînd. şi totodată de a supune destrucţiei. Astfel. pe calea temporalităţii Dasein-ului.Interpretarea dată într-un moment sau altul fenomenului timp de­ vine astfel un punct de referinţă ce trădează sen­ sul pe care îl are fiinţa în diferitele ontologii. situaţia fenomenologic-herme­ neutică a unei problemati ci asemănătoare. amintită mai devreme. ontologia tradiţio­ nală. sensul fiinţei a fost interpretat pornind de la timp. natura şi istoria. din semestrul de vară al anului 1 923. urmînd acest fir căIăuzitor. . cea despre Ontologie. Lucrarea ce poartă titlul Conceptul de timp. Hermeneu­ tica facticităţii. întemeiată de greci. Introducere în cercetarea fenome­ nologică.

intitulată Timp şi fiinţă. o dată cu ea. Conceptul de timp. ne oferă cîteva lămuriri preliminare cu privire la planul complet al capo­ doperei Fiinţă şi timp. tematica părţii a doua. care ar fi trebuit să poar­ te titlul : Trăsăturile fundamentale ale unei destruc­ ţii fenomenologice a ontologiei pe firul căIăuzitor alproblematicii temporalităţii. de asemenea nepublicată. Iulie 1 989 HARTM UT TIETJEN . este dej a prefigurată şi.Fiinţă şi timp. din care nu au ajuns să fie publicate în 1 927 decît primele două secţiuni ale primei părţi. Lucrarea din anul 1 924.