Mierea - primul medicament din istorie

Folosita cu succes de aproape cinci milenii in tratarea ranilor, mierea a fost inlocuita in secolul XX de antibioticele obtinute pe cale artificiala. Dupa numai cateva decenii, insa, medicii se vad nevoiti sa apeleze din nou la calitatile sale, in special datorita cresterii rezistentei agentilor microbieni la tratamentele cunoscute. Nu este vorba de o revenire la medicina traditionala ci, pur si simplu, miere a se dovedeste, inca odata, a fi cel mai sigur si mai eficient antibiotic pe care omenirea l-a cunoscut vreodata. In fond, este singurul aliment care, in stare naturala, nu se strica niciodata. Au dovedit-o recipientele cu miere descoperite in mormantul faraonului Tutankhamon unde, substanta veche de peste 3300 de ani inca era comestibila. Dovezi ale folosirii mierii in alimentatie dateaza de acum 10.000 de ani desi, este mai mult ca sigur faptul ca proprietatile acesteia erau cunoscute de oameni cu mult timp inainte. Cel mai probabil, mierea salbatica, alaturi de fructe si carne a constituit unul dintre primele alimente folosite de oameni. Utilizarea acesteia in medicina este inregistrata pentru prima data in Egiptul antic, acum aproape 5000 de ani, intr-un tratat atribuit celui pe care tot mai multi istorici il considera adevaratul parinte al medicinei, Imhotep. Acesta descrie amanuntit tratamentele cu miere aplicate pe rani deschise muncitorilor egipteni, pe care ii coordona in constructia primelor piramide. Retetele sale, preluate de medici de-a lungul timpului, aveau sa ramana general valabile pana aproape de zilele noastre. Nici Hippocrate, cel mai vestit medic al Greciei antice, cel al carui principal merit este de a fi pus bazele medicinei ca stiinta in lumea occidentala, nu a trecut cu vederea efectele curative ale mierii. In cele nu mai putin de 70 de lucrari care i se atribuie, Hippocrate mentioneaza calitatile antiinflamatorii ale acesteia si o recomanda in ceea ce avea sa fie primul tratat de medicina preventiva. De fapt, mierea devenise atat de apreciata incat, in Roma antica, era folosita ca moneda de schimb, in locul aurului; obicei pastrat in unele tari, inclusiv Tarile Romane, pana spre sfarsitul Evului Mediu. Proprietatile sale antimicrobiene aveau sa transforme mierea, printre altele, in cel mai cunoscut ingredient folosit in imbalsamarea cadavrelor. Unul dintre cele mai cunoscute exemple fiind cel al domnitorului Vlad Tepes, al carui cap a fost inchis intr-un vas cu miere si pastrat ca trofeu de catre sultanul Murad al II-lea. Apicultura in Egiptul Antic Cele mai vechi imagini de apicultori n aciune sunt din Vechiul Regat al Egiptului Antic. n templul soarelui Niuserre de apicultori sunt suflare de fum n stupii n care acestea sunt scoate-faguri de miere. Dup extragerea mierii din faguri a fost tensionat i se toarn n borcane de lut, care au fost apoi sigilate. Miere tratate n acest mod ar putea fi pstrate ani. Din Regatul Nou, menioneaz de miere i reprezentri a produciei sale devin mai frecvente. urticarie cilindrice ca cele din imaginea de mai sus din mormntul de Pabasa (secolul 7 .Hr.) au fost fcute din lut i stivuite pe partea de sus a reciproc. Fotografia este atribuit Dr. Kenneth Stein i pot fi gsite la: http://www.virtualinsectary.com/egypt/egypt_15.htm

Apicole metode sunt conservatoare n aceast regiune, bine adaptate la condiiile locale, de exemplu, tipul de stupi prezentate n aceste scutiri vechi, aparent cosuri impletite acoperite cu lut, sunt nc vzute astzi n Sudan. Principalul centru de apicultur a fost Egiptul de Jos cu ei terenuri extinse cultivate, n cazul n care albina a fost ales ca un simbol pentru ar. Unul dintre titlurile lui Faraon a fost King Bee, i zei, de asemenea, au fost asociate cu albine. Sanctuarul n care Osiris a fost adorat a fost TB Hwt, Conacul de Bee. Au fost apicultorii itinerant n Faiyum n timpurile lui Ptolemeu folosind magari pentru transportul stupilor lor i, eventual, de asemenea, apicultorii de via de ctre Nil care ncrcate urticarie lor pe brci, expediate le amonte la nceputul primverii, i au urmat apoi de nflorire a plantelor spre nord aa cum au fost raportate de a face n secolul 19. Egiptenii au avut o aprovizionare constant miere de la albine lor domesticite, dar acestea par s aib evaluate miere slbatic chiar mai mult. vntori de miere, adesea protejate de arcasi regal, ar cutreiera wadis slbatic de colonii de albine. Am numit pentru arcasi tine si colectionari de miere, purtnd tmie s livreze anual impozit lor n august trezorerie tale.

MIEREA I NTRBUINAREA EI N CHINA Claude R. Kellogg Chung-Chang Tang Pe cnd la cele mai multe naiuni mierea a fost prima dulcea folosit de oameni i zaharurile de diferite feluri s-au ivit mai trziu, n China a fost tocmai contrariul pentru c mierea s-a ntrebuinat mult mai trziu dect orice alte forme de dulciuri. n Shih Chin, una din primele opere poetice ale poporului Chinez, aflm c maltoza e singura form de ndulcire menionat. Aceasta era obinut umezind orez sau grune de gru pn ce ncoleau i apoi se prjeau pentru a extrage maltoza. De foarte multe ori n scrierile vechi se afl comparaiile dulce ca maltoza care ne ndrum s credem c acest material a fost prima dulcea cunoscut pe vremea aceea de tot poporul Chinez. Cuvntul maltozei l gsim scris n stilul Liu Wen, o foarte apropiat form de scriere, dar orice meniune despre miere este n mod vdit absent n acest fel de scris. O alt dulcea vegetal ntrebuinat de Chinez nainte de introducerea mierii a fost aceea extras din plant traista-ciobanului ( capsella) fiindc citim n poema Shih Chin Ceaiul este amar? Cine spune aa ? Este dulce ca traista ciobanului. n unul din vechile dicionare, mierea este definit ca maltoz dulce produs de albine. Li Shih Chen, n Materia Medica chinez, caut s explice originea cuvntului miere spunnd c are acelai sunet ca nchis sau secret . Mierea, spune el, este numit astfel fiindc este fcut n mod secret i nchis n faguri. Un termen deosebit pentru miere nu apare n limbajul scrierilor chineze pn n al treilea secol nainte de Christos, cnd gsim citaia urmtoare: Acest gust nu este ca maltoza sau mierea, fcndu-se deci pentru prima dat deosebirea ntre cele dou dulceuri. n Cartea Riturilor ( 150 nainte de Christos) atribuit lui Confucius, ni se spune c mierea, maltoza, curmalele i castanele sunt cele patru lucruri pe care un fiu ndatoritor trebuie s le dea prinilor si. n Chu Su, o colecie de opere poetice din China de Sud, exist un poem bine cunoscut a fi fost scris n 241 nainte de Christos n care se afl o meniune distinct despre miere. Mierea, la nceput, trebuie s fi fost un mare lux fiindc n istoria chinez se amintete c prinul Yueh, n al patrulea secol nainte de Christos, pentru un teritoriu cuvenit prinului Wu i trimite acestuia mierea acas. Mai trziu mierea devine mai puin scump n anul 25 al erei noastre, cnd mpratul Kwan s-a urcat pe tron, se amintete c a dat 120 cate ( vreo 80 kg ) de miere unuia din prietenii si. Din primul secol dup Christos mierea era obinut de Chinezi mai ales din Apus n schimbul mtasei lor superbe i fr seamn. Ca o eviden n plus c mierea venea n China din exterior poate fi accentuat c sunt patru cuvinte

deosebite n limba chinez pentru miere, neavnd vreunul vreo semnificaie special ci toate sunt vorbe din alte limbi. Se pare, deci, c mierea a fost la nceput necunoscut de Chinezi, c a fost introdus din Apus n China, probabil prin al patrulea secol nainte de Christos i c, precum adeverete primul tratat de apicultur scris n anul 252, creterea albinelor a nceput n China n prima parte a erei cretine. Faptul c vorbele chineze pentru miere mik i mi sunt ntructva similare ca sunet cu numele mierii din alte limbi, ca med , mel etc., se crede a fi o simpl coinciden i nu probeaz n mod necesar ceva n legtur cu istoricul mierii n China. Producerea mierii a fost, cu timpul, ncurajat de guvern fiindc citim c ministrul de agricultur al imperiului, n anul 300, ntrebuina mierea ca s lustruiasc farfuriile, oalele, tingirile, iar la o dat ulterioar apare o proclamaie guvernamental care afirm: Apicultorii pot aduna zece msuri de miere cel mult; dac cineva poate aduna dou cane ( cam un litru) mai mult va fi rspltit cu zece banie de orez. i mierea i ceara sunt nc, i totdeauna au fost, foarte nalt preuite pentru valoarea lor medicinal. ntrebuinarea mierii ca leac este prima data menionat n Materia Medica a lui Shen Nun Shih scris ntre anii 25 i 119. Chang Chi, unul din primii naturaliti Chinezi, n cartea sa de medicin Shang Han Lung, recomand folosirea mierii ca laxativ. Ceara este menionat prima oar de Hwa Tao n anul 217 ca o cur pentru dizenterie. Mierea a fost considerat totdeauna de o valoare special n promovarea vieii ndelungate. Taoitii, n cutarea lor dup viaa etern, folosesc mierea drept unul dintre cele mai importante ingrediente. Istoria amintete c Tao Hun Chun, cnd s-a retras din viaa oficial, n anul 500, a fost ndreptit la un sfert de miere alb din a mpratului, pe lun, ca leacul su pentru longevitate. Pn n secolul al optsprezecelea mierea nu era cunoscut ca miere de albine, ci era numit dup locul din care era colectat. Citaia din Urh Ya: Terenul uscat din Nord procur cuiburi bune pentru albine aa c mierea se afl n pmnt i este numit miere de pmnt. n Sud terenul este umed aa c albinele i fac cuibul lor n lemne i mierea este numit miere de lemn. n provincia Sechuan este un alt fel de miere miere de bambus fcut de albine care i au cuibul n arborii de bambus. Mierea mai era colectat i din crpturile stncilor i era numit mierea de stnc. Chang Hwa, scriind n dinastia Tsin, spune: In deprtarea munilor i n cmpiile sudului se afl miere i cear. E nfipt n stncile perpendiculare i periculoase care sunt imposibil de urcat. Cnd cineva dorete s ia miere, el trebuie s se aeze ntr-un scaun sau co care este legat cu funie i lsat n jos peste faa stncii de alii. Dup ce albinele au prsit locul, o parte din cear mai st nfipt pe faa stncii. Un fel de pasre de mrimea unei vrbii vine n stoluri s curee locul ciugulind care care e rmas. Ele sunt numite psri spirituale. Primvara urmtoare albinele vin napoi i i fac cuiburile ca de obicei. Oameni stpnesc locul i-l numesc Cetatea Mierii. Chen Chuan Chi din dinastia Tuan spune: Un fel de miere este fcut pe stnci i alta n pmnt. n Nord, terenul este uscat i de aceea se produce mult miere de pmnt. n regiunile sudice, terenul este umed i albinele i fac cuibul n arbori. Cnd cuiburile sunt n arbori nali n care nu se poate urca, oamenii folosesc o prjin lung ca s sfarme cuibul i s adune n vas mierea ce curge n picuri. Cteodat un cuib rmne netulburat doi sau patru ani i mierea depozitat n celule este nc bun. Pe vremea aceea luarea mierii de la albinele slbatice era un lucru aproape obinuit i constituia un izvor de venit pentru locuitori. ntr-o istorie a acelei perioade, citim: Fu Chu, cnd deveni conductor n provincia Chekiang, acord tuturor privilegiul colectrii mierii de pe stncile de miere ale inutului, privilegiu pe care toi guvernatorii de mai nainte l considerau ca drept exclusiv al lor. O latur diferit a tabloului este revelat n alt parte a aceleai cri: Jen Fang, faimosul eseist al timpului aceluia, cnd a devenit guvernator al districtului Sin Au, a oprit pe locuitori de la colectarea mierii slbatice deoarece muli i-au gsit moartea aventurndu-se s urce stncile periculoase pentru ea. Azi, n China, mierea este un lux. Din pricina raritii i a preului ridicat, nu se afl la ndemna majoritii poporului dect ca doctorie. Obiceiurile alimentare pot i ele avea influen n limitarea ntrebuinrii mierii cel puin n sud fiindc folosirea orezului cu vegetale i carne la mas nu duce spre consumarea mierii n dieta zilnic. n nord, unde se mnnc biscuii i plcinte din fin de gru, mierea poate intra mai mult n diet, dar este fr ndoial limitat din cauza raritii i deci a preului ridicat. Mierea se pune uneori n ceai vara i produce una dintre cele mai rcoritoare buturi pentru ziua clduroas. Mierea nu se vinde pentru prvlii, ci apicultorul sau un distribuitor merge din casa n cas s vnd produsul proaspt. Mierea n faguri nu se folosete prea mult, ci miere lichid obinut prin stoarcerea fagurilor

i vndut ca leac. Fiecare familie i pune deoparte o mic sticl cu preiosul lichid pentru folosire la amestecarea leacurilor n decursul iernii. Mierea granulat se afl uneori n farmacii dar de obicei este inferioar i adesea fermentat. Una dintre cele mai interesante ntrebuinri ale mierii la ranii din China de Sud este aceea n legtur cu zeul buctriei. Acest zeu, n form unei imagini pe hrtie, este inut atrnat n buctria fiecrei case pe ntreg anul, i aproape de sfritul celei de a dousprezecea luni, tocmai naintea anului nou, imaginea este ars n foc presupunnd c micul zeu se va urca n cer ca s raporteze acolo ce a auzit n buctrie n cursul anului. ranii vicleni, nedorind s aib vreun raport ru dus la cer, s-au deprins s ung cu miere buzele zeului buctriei, astfel ca la sosirea sa n cer, s spun numai lucruri plcute i dulci despre locuina pe care tocmai a prsit-o. American Bee Journal August 1940 Traducere prof. George Dulcu

Istoria apiculturii n Romnia

Diferitele izvoare arat c pe teritoriul vechii Dacii apicultura cptase o mare dezvoltare. Xenofon (430-355 .Hr.) n lucrarea Anabassisarta c hrana geilor consta n primul rnd din miere, legume, lapte simplu sau preparat i foarte puin carne, cci credina n Zamolxes i oprea. Naturalistul roman Aellianus (sec.III .Hr.) n lucrarea De natura animalium arta c daco-geii creteau albine pentru miere i cear, iar prisosul l vindeau - fagurii cu miere formau un articol de seam al comerului i economiei casnice. Polibiu din Megalopolis (207-127 .Hr.), geograf i istoric arta n lucrarea sa Istoria pragmatic c n regiunile pontice se exportau din teritoriile de la Dunre miere, cear i vinuri felurite. Alexandru Xenopol n Istoria romnilor arta c dacii se ndeletniceau cu agricultura, creterea vitelor i cea a albinelor. Nicolae Iorga, Vasile Prvan i alte personaliti artau c n schimburile comerciale daco-geii ofereau gru, miere, cear de albine i piei de animale. n timpul stpnirii romane apicultura a luat o nou dezvoltare prin introducerea unor metode noi aduse de romani n creterea albinelor. Despre dezvoltarea apiculturii n rile Romne nu se gsesc informaii scrise dect spre sfritul evului mediu. Numeroase izvoare arat c pentru dezvoltarea albinritului au fost acordate o serie de privilegii pentru negoul cu cear, scutirea de vmi, donaii gratuite pentru locuri de prisac, precum i numeroase urice i hrisoave legate de stupi, miere i cear, acordate n special domeniilor mnstireti. In secolul al XVIII-lea, conform documentelor epocii, n Moldova i Muntenia existau peste un milion de stupi. O statistic din 1763 menioneaz existena la acea dat n Moldova a 670 000 stupi. Moldova, caracterizat prin condiii pedoclimatice deosebite ce favorizeaz existena unei baze melifere bogate i diversificate, are o tradiie n creterea albinelor nc din cele mai vechi timpuri. Suprafee extinse mpturite ofer albinelor surse abundente de nectar i man pentru realizarea unor producii apreciabile de miere de calitate foarte bun. Odat cu dezvoltarea economic a acestei regiuni, n jurul marilor aezri urbane, dar i a celor rurale bine consolidate, s-au nfiinat culturi agricole care pe lng scopul agricol principal constituie o valoroasa surs pentru completarea produciei de miere alturi de zonele forestiere de interes melifer.

Mierea in medicina moderna Desi rolul sau fusese preluat de catre antibioticele obtinute pe cale artificiala, mierea are parte de o revenire puternica in medicina moderna, in mare parte datorita cresterii rezistentei agentilor patogeni la tratamentele cunoscute, se arata intr-un studiu efectuat de British Journal of Surgery. Proprietatile terapeutice ale mierii au revenit in ultimii ani in atentia medicilor odata cu esecurile in vindecarea ranilor, inregistrate de antibioticele artificiale, anunta medicii britanici. Acestia recomanda folosirea mierii ca agent antimicrobian inclusiv in cazul interventiilor chirurgicale: Mierea prezinta un numar mare de proprietati care fac din aceasta cel mai eficient remediu in combaterea infectiilor provocate de bacterii: concentratia mare de zahar, umiditatea redusa, acidul gluconic este cel care creaza un mediu acid si peroxidul de hidrogen. S-a dovedit ca mierea are

un efect extrem de puternic si asupra inflamatiilor si umflaturilor. Chirurgii britanici au descoperit ca mierea este extrem de eficienta si in tratamentele aplicate bolnavilor de diabet, studiile acestora aratand o scadere substantiala a cazurilor de amputare. Cercetatorii au demostrat si ca rata de vindecare a plagilor prin tratamente cu miere este mult mai mare decat in cazul antibioticelor folosite pana acum, durata de sterilizare a unei rani deschise putand dura numai cateva zile. "Cercetarile noastre arata clar ca toti chirurgii ar trebui sa ia in serios folosirea mierii in situatiile postoperatori, in special in cazurile in care tratamentele cunoscute nu dau rezultate", conluzioneaza Fasal Rauf Khan, coordonatorul studiului. Mare parte din populatia lumii sufera de arsuri la stomac. Numai in SUA, una din 20 de persoane se confrunta cu acest neajuns. Doar ca putini stiu ca incetarea medicatiei in cazul acestei afectiuni face mai mult rau decat bine, simptomele devenind si mai urate decat inainte de inceperea tratamentului. Pentru a arata ca de vina sunt chiar medicamentele in cauza, cercetatorii au incercat aceste medicamente si pe oameni sanatosi, care nu aveau aceste probleme. Dupa incetarea "tratamentului", acestia s-au pomenit cu arsuri la stomac, conform npr.org. Vestea rea e ca aceasta "dependenta" se dezvolta in doar cateva zile. Medicamentele pentru arsuri, factor declansator al bolii Pana acum se credea ca aceste arsuri stomacale, aparute dupa intreruperea tratamentului, sunt doar o inchipuire, un fenomen mai degraba psihologic. Insa studiul in cadrul caruia unei grupe de oameni sanatosi i s-au dat astfel de medicamente, in timp ce alteia, formata tot din oameni sanatosi, i s-a dat placebo, fara ca voluntarii sa stie ce pastile iau, a aratat clar ca doar in prima grupa au aparut efectele adverse si ca acestea erau cat se poate de reale, a explicat Christina Reimer, cercetator in cadrul Universitatii din Copenhaga, autoarea studiului. Pe langa proprietatile antiseptice, mierea s-a dovedit un remediu extrem de eficient in tratarea cancerului, bolilor cardiovasculare si neurodegenerative, precum si in cazul tratamentelor antiimbatranire. Cea mai veche imagine a unor culegatori de miere, dateaza de acum 10.000 de ani, si a fost descoperita intr-o pestera din Spania, in apropierea orasului Valencia Cele mai mari tari producatoare de miere sunt China, Turcia si Statele Unite ale Americii In Grecia Antica, orice tanara mireasa trebuia sa isi inmoaie degetele in miere si sa unga pragul casei cu aceasta. Se spunea ca acest ritual ajuta la buna intelegere dintre soti si ducea la relatii bune cu soacra. In Egiptul antic, 100 de vase cu miere erau echivalentul unui taur matur. S-a dovedit faptul ca mierea este singurul aliment care nu se strica niciodata. Cu toate acestea, mierea trebuie tinuta in vase inchise ermetic, de culoare inchisa, si la temperaturi intre +4 si -10 grade. Lumina zilei distruge ezimele albuminoase antibacteriene din miere. Mierea este printre singurele alimente care contin majoritatea vitaminelor cunoscute. Din miere se fabrica inclusiv bauturi alcoolice. Daca in trecut, din miere se obtinea miedul; in prezent, mai multe soiuri de bere au ca ingredient principal mierea. Mierea a fost descoperita acum 6 milenii, apicultura urmand a fi utlizata in secolul VII i.Hr, drept marturie stand papirusurile egiptene si tablitele mesopotamiene Scrierile din antichitate arata ca mierea era utilizata drept antiseptic, tonifiant, sedativ, febrifug, aperitiv, digestiv sau ingredient in cremele de infrumusetare O data cu scaderea utlizarii mierii ca sursa de indulcire si cresterea utlizarii zaharului rafinat s-au extins considerabil afectiunile organismului uman neadaptat inca la un consum ridicat de zaharuri rafinate: obezitate, boli cardiovasculare

Definitii Este un lichid dulce, dens, vascos, de culoare galben deschis(aproape incolor) pana la galben brun, preparat de albine din nectarul florilor si depozitat de catre acestea in faguri. Un produs natural complex rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatiri acestuia de catre albine (Apis melifera) cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora Obtinere

Mierea se obtine din nectar; acesta este la randul lui un derivat al floemului plantei secretat de catre grupari celulare specializate denumite nectarii Nectarul contine apa, aminoacizi, proteine, lipide, minerale zaharuri. Acestea din urma variaza atat ca si concentratie cat si ca tip (de ex in anumite tipuri de nectar predomina sucroza iar in altele fructoza si glucoza)

1.traheide 2.celule secretoare

Procesul incepe cand o albina bea nectarul, cam 25 de mg, acesta fiind apoi amestecat cu secretii ale glandelor salivare si hipofaringeale, transformarea petrecandu-se aproape imediat. Enzimele care actioneaza sunt diastaza, invertaza si glucozooxidaza O alta albina preia nectarul astfel transformat si alte enzime il ataca Se poate spune ca de fapt este o combinare a doua procese: conversia sucrozei in glucoza si fructoza si evaporarea excesului de apa prin bataile de aripi ale albinelor din stup Conversia nectarului atacat enzimatic in miere dureaza aproximativ 1-3

Proprietati chimice Mierea are un caracter destul de acid fapt mascat insa de continutul ridicat de zaharuri Are un pH mediu de 3,9 datorat acidului gluconic Alti acizi identificati sunt: acetic, butiric, citric, formic, lactic, maleic, oxalic si succinic O consecinta a acestei aciditati este inhibarea dezvoltarii unor agenti patogeni in organism pentru care pH-ul optim este de 7,2-7,4 Ce contine? Apa nu trebuie sa depaseasca 18%

Minerale calciu(4,8 mg), fier(0,25 mg), zinc(0,15 mg), potasiu(50 mg), fosfor(5 mg), magneziu(2 mg), seleniu(0,01mg), cupru(0,05 mg), crom(0,02 mg), mangan(0,15 mg), sodiu(2,85 mg) la 100 g Vitamine tiamina(0,01 mg), riboflavina(0,3 mg), niacina(0,3 mg), acid pantotenic(0,25 mg), B6(0,002 mg), C(0,5 mg) la 100 g Enzime diastaza si amilaza(, amilaze) care transforma amidonul in dextrine, oligo, di, monozaharide -invertaza, sucraza, sucrozohidrolaza, zaharaza ( glucosidaze) care au rolul de a converti sucroza in glucoza si fructoza -glucozo oxidaza(peroxidaze) converteste glucoza in gluconolactona care produce la randul ei acid gluconic si apa oxigenata -catalaza(oxidoreductaze) transforma peroxidul in apa si oxigen -acid fosfataza inlatura fosfatul din fosfatii organici -proteaza(proteinhidrolaze) hidrolizeaza proteinele si polipeptidele pentru a obtine peptide cu masa moleculara mai mica -esteraza(hidrolaze) rupe legaturile esterice - glucozidaza converteste glucanii in oligozaharide si glucoza Carbohidrati fructoza(38,5 g), glucoza(31 g), maltoza(7,2 g), sucroza(1,5 g) la 100 g Nu contine colesterol HMF(hidroximetilfurfurolul) isi are originea fie n descompunerea partiala a fructozei din compozitia ei sub influenta unor factori vitregi, fie de origine exogena in cazul unor substituiri (falsificari). Prin invertirea pe cale chimica a siropului de zahar n scopul falsificarii mierii o fractiune importanta din fructoza se descompune cu formarea unei cantitati considerabile de HFM, de ordinul a 100mg la 100g sirop sau chiar mai mult. La ce foloseste? Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ofera energie si substante bioactive si nutritive. Continutul de microelemente al mierii este similar celui al sangelui uman. Vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavone, flavonoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici, compusi ai azotului sunt doar cateva din cele 435 de substante. Aceasta asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor organismului uman. Previne si trateaza(uneori pana la vindecare completa) ulcerul gastric Este un aliment foarte energetic, fiind asimilata imediat (in 15 minute, neinvadant circuitul sanguin cu exces de zahar); o lingura de miere aducand organismului 60 kcal Senzatia de oboseala fizica sau intelectuala dispare repede daca bem un pahar cu lapte cald sau suc de fructe in care am dizolvat cateva linguri de miere Mierea este singurul supliment alimentar dulce care este calmant chiar si pentru cei predispusi la nervozitate si hipersensibilitate si, in plus, nu este niciodata daunatoare pentru organismul uman Treateaza cu succes migrenele Medicina traditionala considera ca cel mai bun remediu pentru producerea somnului este mierea S-a demonstrat experimental, contaminand mierea cu germeni ai unora din cele mai periculoase boli ca acestia sunt distrusi intr-un timp foarte scurt, gratie importantelor proprietati bactericide ale mierii. De asemenea, este important de retinut, ca datorita acelorasi proprietati bactericide, mierea este un excelent mediu de conservare al fructelor Are o actiune usor laxativa si antiseptica Trateaza arsurile Mierea de culoare inchisa are o actiune antianemica exceptionala favorizand cresterea considerabila a hemoglobinei in sange, insotita de imbunatatirea starii generale, a apetitului si a greutatii Orice tip de miere are proprietati specifice: mierea de levantica lecuieste tusea si durerile de gat, mierea de tei usureaza starile febrile si durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic si remediu n pneumonii, astm bronsic, stari nervoase, tuberculoza; mierea de brad este utila n bolile cailor respiratorii,

cea de salcam este un bun calmant ai tonic, mierea de castan salbatic creste tensiunea arteriala, mierea de castan comestibil are actiune antimicrobiana, mai ales n bolile de stomac, intestinale si renale; mierea de izma este buna ca leac mpotriva durerilor, antihemoragic, tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utila n bronsite si boli de stomac. Mierea de flori de camp are o puternica actiune antimicrobiana, cea de livada (de pomi fructiferi) vindeca afectiunile renale, pulmonare i intestinale. Mierea de munte are calitati deosebite in bolile de cai respiratorii si in alergii, fiind o insumare de substante nutritive si curative. Mierea este un remediu eficient n diferite boli interne si ale pielii - un excelent tonic pentru copii, convalescenti, pentru intarirea sistemului imunitar si pentru gravide