1.

Entamoeba hystolitica morfologie. Poate prezenta 2 forme: vegetativa (trofozoit) si chist. Forma vegetativa: Constituita dintr-un nucleu cu nucleol central, inconjurat de citoplasma cu 2 zone (endoplasma si ectoplasma). Parazitul in aceasta forma este prezent in intestinul gros al omului dar si la distanta

Prezinta 2 forme:

Magna/ histolitica:

Dimensiuni foarte mari= 20-40 microni Foarte mobil Se hraneste cu hematii Lezeaza tesuturile (de aici si numele) Nu se poate transforma in chist

Minuta:

Dimensiuni relativ mici = 15-20 microni Emite pseudopode Se hraneste cu chim gastric si flora intestinala Se poate transforma in chist Forma chistica:

Reprez forma prin care poate fi eliminat prin fecale Are forma sferica sau ovalara cu diam de 15 microni Contine: 4 nuclei si 1-4 baghete siderofile = corpi cromatoizi

2.

Amibiaza aspect clinic si tratament

Dpdv clinic amibiaza intestinala se manifesta printr-o: incubatie lunga si un debut fie:

Insidious -cu disconfort abdominal si dureri in fosa iliaca dreapta Fie brusc cu dureri vii abdominale, scaune diareice: 5-15/24 ore cu aspect muco-sangvinolent. In cazul unui tratament corespunzator boala se vindeca prin cicatrizarea ulceratiilor Complicatii posibile:

Hemoragie Perforatie urmata de peritonita

Amibiaza extraintestinala tablou clinic: a) Abcesul hepatic:

Urmarea cea mai frecventa si cea mia severa care poate surveni la 3-5% dintre pacientii care au avut amibiaza intest. Are debut insidios si prezinta:

Faza presupurativa: - caract prin: Inapetenta Febra Transpiratii Pierdere in greutate Durere in hipocondrul drept cu iradiere in reg dorsala si umarul drept Hepatomegalie cu ficat cu consistenta ferma si supraf neteda Faza supurativa: Starea generala se altereaza progresiv Febra prezinta caracter intermitent si apoi de tip septic, insotita de transpiratii profuze, scadere in greutate.

b) Amibiaza pleuropulmonara: Apare secundar abcesului hepatic Leziunea apare in majoritatea cazurilor in plm drept pt ca amibele traverseaza diafragmul pornind din leziunea hepatica Leziunile pot fi:

Nesupurative Supurative

c) Abcesul amibian cerebral: Complicatie rara care poate apare dupa oricare din cele 2 localiz extraintest Dpdv clinic are multe asemanari cu tumora cerebrala Este de multe ori unic dar pot exista concomitent multiple microabcese pe ambele emisfere cerebrale Tratament: Metronidazol/Fasygin

3.

Giardia lamblia morfologie

Forma vegetativa: Aspect piriform cu o exterm ant rotunjita si una post usor efilata 10-20 microni lung In reg ant are 2 nuclei mari si 8 chinetonuclei din care pornesc 4 perechi de flageli (I ant, 1 post si 2 lat) Sup prezinta o depres cu rol de fixare a parazitului pe mucoasa intest=disc adeziv Forma chistica: Forma sferica/ovalara 10 microni Marginit la ext de un perete gros care adaposteste 2-4 nuclei si resturi de flageli 4. Giardioza aspect clinic Poate evolua clinic sau simptomatic atat la copii cat si la adulti In cele mai multe cazuri evolueaza cu fenomene clinice minore:

greturi, varsaturi, scaune pastoase dureri abdominale 83% din pacienti anorexie tulburari de tranzit intest eozinofilie semnele se pot clasifica in 2 grupe:

manifestari clinice digestive: scaune diareice lipsite de mucus si sange dureri abdominale epigastrice de intensitate variabila distensie abdominala cu flatulenta manifestari clinice extradigestive mai ales la copii: anemii fatigabilitate intoleranta la lactoza manif neuro-psihice: cefalee, ameteli, insomnie, tulburari de atentie, scaderea capac intelectuale manif alergice, care pot fi: cutanate urticarie, eczema respiratorii astm, bronsite oculare - iridociclita

Tratament: metronidazol si fasygin 5. Trichomonas vaginalis mofologie

Are forma de para cu extrem ant rotunjita si cea post efilata 10-30 microni lung Mobilitatea asig de 3-5 flageli ant si 1 post inserat pe membr ondulata Median prezinta o structura fibrilara rigida=axostil care iese prin extrem post Paralel cu membr ondulata exista o formatiune intracit = costa Prezinta lizozomi, ap Golgi si niste organite speciale = hidrogenozomi care produc hidrogen; ei prelucr o parte din metab carbonului celular, fiind sediul fosorilarii Are capac de fagocitoza, astfel prezinta in cit vacuole digestive ce contin bact, particule alim, leucocite si uneori hematii. Nu s-au evidentiat structuri chistice astfel se presupune ca exista doar in forme vegetative

6.

Tricomonioza aspect clinic si tratament

Se transmite doar pe cale sexuala, foarte rar prin obiecte de lenjerie proaspat contaminate, apa bazinelor de inot, etc. La femeie:

Vaginita manifestata prin: Scurgerea unei secretii seroase, abundente, alb-galbuie, spumoasa

La exam genital se obs: Inflamatia vulvei care are aspect eritematos si edematos Vaginul si colul uterin cu aspect eritematos, unde se pot observa si puncte hemoragice si ulceratii Dureri abdominale la peste 10% din femeile infectate In lipsa unui tratament specific, infectia se cronicizeaza fiind carac prin simptome intermitente; dispare aspectul purulent al secretiei, deoarece scade nr de leucocite si paraziti din secretie Pot aparea tulburari psihosomatice: Tulburari sexuale Frigiditate Instabilitate emotionala Sterlitate temporara

La fetite: Contaminarea se poate face in timpul nasterii daca mama este infectata sau daca traiesc in conditii neigienice Infectia apare rar la fetite deoarece parazitul se poate dezvolta doar pe un teren estrogenizat, astfel poate sa apara numai in primele luni de viata pt ca sugarii sunt inca sub influenta estrogenilor mamei La 3-4 sapt dupa nastere, estrogenii mamari dispar iar epit vaginal al fetitelor capata aspect prepuber, facand imposibila infectarea cu trichomonas pana la pubertate. La barbat: - localizat in uretra si prostata

Uretrita carac prin: Prurit Senzatie de arsura la mictiune La majorit pacientilor boala are simptomatologie discreta, rezumandu-se la simpla picatura matinala Cand infectia se cronicizeaza, paraz ramane cantonat in prostata; simptomele se modifica, secretia se reduce cantitativ capatand aspect seros In mod normal la barbati nu se pot multiplica insa se pot transmite la femei prin contact sexual

Tratament: Metronidazol/Fasygin; Tricomicon. 7. Tripanosoma aspect clinic si morfologie

Morfologie: Forma alungita 15 microni Moblit asig de un singur flagel Nucleu central si un chinetonucleu mic in parte post Cit bogata Flagelul intra in constituirea membr ondulate apoi devine liber la extrem ant a parazitului Aspect clinic: Boala se num boala somnului, are incubatie de 5-20 de zile si se caract prin:

Faza de sancru: Initial apare o leziune locala-sancru/tripanom (datorita inmultirii parazitului in derm) insotita de adenopatie satelita Dispare dupa 2 sapt fara sa lase cicatrice Apare in zonele expuse ale corpului: cap si membre Faza de diseminare limfo-sanguina:

Invadeaza sist reticulo-histiocitar => apar: hepatoslenomegalia si adenopatiile generalizate febra - 38C cefalee astenie anorexie ac faza se poate prelungi luni, ani faza de localizare cerebrala paraz patrunde in SNC unde determ meningoencefalita=boala somnului pt simptomul princip in ac faza este inversarea ritmului nictemeral (somnolenta ziua si insomnie noaptea) apoi pacientul intra intr-o stare de somnolenta permanenta si coma

8.

Leishmanioza aspect clinic

In functie de localizare, leishmanioza se clasifica in 2 grupe: Viscerala/boala Kala-azar Cutanata Viscerala: Prin macrofag, paraz patrunde in sist monocito-macrofagic unde se multiplica activ Invadeaza sist reticulo-histiocitar din splina, ficat si ggl limf => carac: Incubatie scurta de 4 zile Debut cu febra 40C, cefalee, astenie, anorexie Perioada cu stare in care febra capata aspect neregulat Splenomegalie initial discreta, apoi progresiva in paralel cu hepatomegalie si adenopatii generalizate nedureroase Cutanata 3 forme clinice distincte: Forma uscata:

La locul intepaturii se for un nodul care ulcereaza apoi se acopera cu o crusta Se vindeca in 10-12 luni lasand o cicatrice atrofica hiperpigmentata, cenusiu-negru Forma ulcerativa:

Ulceratia apare rapid la locul intepaturii insotita de adenopatie Se vindeca in 3-5 luni cu cicatrice mare, atrofica Forma difuza:

Apar numerosi noduli pe tot corpul Are in general evolutie letala

9.

Clasificarea si morfologia plasmodium carteeee 162

Parazitii genului plasmodium sunt grupati in 4 specii: P. falciparum P. vivax

P. ovale P. malariae

10.

Plasmodium ciclu biologic

Boala este transmisa de femela tantarului Anopheles la om prin intepatura. a) Ciclul asexuat/schizogonic: Se desf in org parazitat dupa intepatura, moment in care are loc inocularea parazitior sub forma lor infectanta sporozoiti Dupa o perioada scurta apox 30 min in care parazitul se gaseste in sange, urmeaza 2 etape: Etapa extraeritrocitara:

Sporozoitii sunt vehiculati spre ficat si patrund in hepatocite Aici are loc diviz nucleului => o masa multinucleata=schizont El rupe hepatocitul si va relua fenom in alt hepatocit Ac etapa nu are aspect clinic si se desf pe o peridoada variab (6 zile-1 an) Se termina prin elib a numerosi paraziti uninucleati=merozoiti care sunt apti pt a parazita in continuare hematiile in cadrul etapei eritrocitare Etapa eritrocitara:

Fiecare merozoit patrunde intr-o hematie unde se transf in trofozoit trecand prin etapele: Inel cu pecete Amiba Prerozeta Rozeta rupe hematia, devenind capabil sa paraziteze alta hematie reluand ciclul eritrocitar Durata ciclului eritr este de: 48 ore P. falciparum, vivax si ovale 72 de ore P. mlariae O parte din merozoiti evolueaza intraeritrocitar transf in gametociti: macrogametocit la femel si microgametocit mascul

b) Ciclul sexuat: In timpul pranzului hematofag, femela de Anopheles inghite parazitii aflati in diferite etape ale ciclului eritrocitar

Elem asexuate vor fi digerate in stomacul tantarului Elem sexuate vor forma prin fecundare oul=oochinet-> Strabate peret stomacului si pe supraf extn a acestuia se transf in oochist in int caruia exista sporozoitii rezultati din diviz nucl. Sporozoitii rup peret oochistului si migreaza in glandele salivare ale insectei de unde vor fi infectatim in org uman in urma unei noi intepaturi

11.

Malaria aspect clinic si tratament

Aspect clinic: Malaria se manif prin fenomene clinice variate de la usoare la grave in functie de starea de imun a pac, de exist unor bol asociate, specia de parazit, etc. Clasic se carat prin:

Febra: accesul febril 40-41C: apare cu o ritmicitate de 72 de ore la P. malariae si 48 de ore la P. vivax, falciparum, ovale evolueaza in 3 etape: frison puternic - + cefalee hipertermia 40-41C + cefalee si agitatie psihomotorie (2-3 ore) sudoratie dupa scaderea brusca a temp la valori normale paloarea cutaneo-mucoasa hepatosplenomegalie insotita de icter neuropaludism

Tratament: curativ: Clorochina, Primachina si Chinina profilactic: vaccinarea antimalarica 12. Pneumocystis carinii morfologie si ciclu biologic

Morfologie: Trofozoit:

Ovalar 2-10 microni Are un nucleu inconj de cit ce contine mitoc, R.E si robozomi la periferie limitat de perete subtire Forma chistica:

Chistul matur este sferic 4-6 microni Delimitat de o membr extn groasa In int contine 8 corpusculi fiecare are 1 nucleu, 1 mitoc, R.E si numerosi riboz.

Ciclu biologic: Incomplet cunoscut Ciclu sexuat si asexuat care se desf in alveolele pulm. Intraalveolar, trofozoitul trece in stadiul de prechist in care are loc diviz meiotica a nucl, apoi trece in stadiul de chist cu 8 corpusculi Acestia sunt elib in momentul ruperii peret chistic => trofozoiti haploizit care prin conjugare vor da un trofozoit diploid ce incepe un nou ciclu sexuat Ciclul asexuat se desf in paralel cu cel sexuat si consta in diviz binara a trofozoitilor haploizi si diploizi. 13. Fasciola hepatica ciclu biologic Parazitul are forma de frunza 2-3 cm lung Corpul prez spini curbati Ventral prez 2 ventuze si un por genital (hermafrodit)

Ciclu de viata: Ouale neembrionate elim de parazit ajung in colon de unde sunt elim o data cu materiile fecale Proc de embrionare necesita conditii speciale de umezeala si temp 20-25C intr-un interval de min 10 zile Din ou apare larva = miracidium care in mediu acvatic va fi inglobata in camera pulmonara a mecului Limnea Larva migreaza apoi in spatiul limfatic al melcului, unde se va transf in cercar care va fi elim de melc in mediul subacvatic Cercarii se vor inchista pe supraf plantelor acvatice Omul se infesteaza, ingerand apa in care exista chisturi ale parazitului sau consumand produse vegetale crude contaminate cu chisturi de parazit In tubul digestiv al omului are loc dechistarea si elim cercarilor, care vor traversa peretele intestinal si se vor fixa in canalele biliare unde se maturizeaza si devin adulti Acestia vor excreta oua in aprox 3 luni de le infestare 14. Fascioloza aspect clinic si tratament

Fascioloza este o zoonoza specifica bovinelor si este legata de existenta pasunilor umede contaminate cu fecale ce contin acest parazit. Cazurile de infestare umana semnalate sunt rare si se caract prin: Faza de migrare a parazitului si instalare in caile biliare:

Bolnavul prezinta febra, dureri in hipocondrul drept, astenie, alterarea starii generale (dureaza 2 luni)

Faza de localizare biliara bolnavul prezinta hepatalgii, icter, prin obstructia cailor biliare de catre parazitii adulti Tratament: Emetina si Bithionol 15.

Tenia saginata morfologie Este un parazit din clasa Cestode Aprox 8-10 mm Prez : Scolex: Aprox 1-2 mm Prez 4 ventuze pt fixarea pe peret intest Gat scurt Strobila

Formata din 500-2000 de progote care spre extrem distala a paraz au lung mai mare decat latimea Proglotele adulte au uterul incarcat cu oua (125.000 oua/proglot) Prin transparenta cuticulei se poate observa desenul uterin care are 15-30 ramif care se divid dichotomic Proglotele adulte se elim pasiv, cate 10-12 o data cu materiile fecale, dar si in mod activ intre scaune Oul este:

ovalar si masoara 30-40 microni

Este brun Delim la ext de un invelis radiar

16.

Cisticercoza. Este o boala determ de dez in org uman a formei larvare a T. solium Exista 2 posib de aparitie a cisticercozei: Inghitirea oualelor de tenie odata cu fructele si legumele poluate fecal Autocontaminarea care se poate realiza in 2 moduri: Pe cale exogena, fecal-orala: In cazul unui individ bolnav de tenioza care iri reintroduce ouale din anus in gura prin interm mainilor contaminate Pe cale endogena: Prin regurgitarea proglotelor din intestin in duoden unde sunt digerate si se elib ouale Din oua ies embrionii hexacanti care traverseaza peretele intest si se fixeaza in:

Tesut subcutanat Musculatura scheletica Ochi Creier in aceste tesuturi, embr creste si se inconjura de o membr proprie care adapost scolexul. In 6070 de zile larva se transf in cisticerc si constituie stadiul final de dezv care nu se reprod in tesuturi. In timp larva moare si va fi ori calcifiata, ori resorbita disparand macroscopic

Manifestari clinice: Difera in functie de nr de cisticerci si de localiz lor:

Cisticercoza cerebrala: Evolueaza cel mai grav cu: Fenomene neurologice Crize epileptice Tulburari psihice Cisticercoza cu localiz subcutanata si in musculatura scheletica: cel mai usor tolerate clinic

Tratament: aproape exclusiv chirurgical neurocisticercoza cu localiz greu sau impos de abordat chirurgical beneficiaza de terapie antiparazitara cu Praziquantel si Albendazol

17. a)

Chistul hidatic morfologie Parazitul adult:

Cea mai mica tenie Masoara 2,5-9 mm For din: Scolex: Diam de 0,3 mm Prevazut cu rostru cu 4 ventuze si 28-40 carlige asezate pe 2 randuri Gat subtire Strobila: For din 2-3 proglote Ultimele proglote contin organele genitale mature Uterul este plin de oua Odata cu ruperea proglotelor, ouale se elim in mediul exterir cu materiile fecale

b) Oul: Este ovoid Masoara 35-40 microni Este marginit la ext de o membr cu striatii radiare In interior contine embrionul hexacant c) Hidatida (chistul hidatic) Larva taeniei Echinococcus decalnseaza o serie de modif locale in organul in care se opreste (ficat, plaman, rinichi, SN, etc) concretizate prin aparitia unei formatiuni tumorale de dimensiuni variate de la 1 cm pana la dimens unui cap de fat De la ext la int prez urm struct:

Cuticula: Gros de aprox 1 mm Alba Elastica Impenetrabila pt bacterii Membrana proligera/germinala Captuseste spre interior cuticula Veziculele proligere: Rezulta din membr proligera in interiorul hidatidei In int acestor vezicule exista scolecsi de tenie care sunt elib odata cu ruperea veziculelor Veziculele fiice: Au struct identica hidatidei dar sunt mai mici Evol cel mai frecvent pre ext hidatidei, dand formatiuni cu aspect polilobat Lichidul hidatic: Scalda int hidatidei Este incolor, limpede pH 7,4 steril in conditiile in care membranele chistului sunt intacte

18. -

Tenia Echinococcus ciclu de viata Paraz are ca gazda definitiva intest cainelui sau al pisicii unde ouale sunt elim odata cu materiile fecale

Ouale sunt ingerate de gazda interm (om, oaie, capra, porc) si sub actiunea enzim digestive este elib embrionul Acesta traverseaza mucoasa intest si:

prin venele mezenterice ajunge in ficat unde se fixeaza formand hidatida in 50-60% din cazurile de infestare prin venele suprahepatice, vena cava si art pulm, larva isi poate continua circuitul ajungand in parenchimul pulm unde se fixeaza, dand hidatida pulm in 30-40% din cazurile de infestare daca paraseste plam prin vena pulm, intra in cordul stg si de aici prin circ generala poate ajunge in: splina, rinichi, creier, ochi unde se fixeaza si determ hidatida in aprox 10% din cazurile de infestare

19.

Botriocefalul morfologie si ciclu biologic

Morfologie: Este o tenie ce masoara 10-15 m lung For din:

Scolex: Forma de migdala Dimens de 2-3 mm Poseda 2 invaginari numite botridii care par laterale, dar de fapt, datorita torsiunii gatului sunt dorsale; Rolul botridiilor este de a fixa parazitul pe peret intest subtire Gat scurt Strobila: For din aprox 4000 de proglote trapezoidale, imature in partea prox si mature in partea distala a strobilei

Prin transparenta proglotelor se obs central uterul cu aspectul unei mase plurilobate inchise la culoare => astfel pe toata lung teniei o dunga mediana inchisa la culoare Uterul fiecarei proglote este lipsit de ramif lat si prez un orif de elim a oualelor Proglotele distale imbatranite se dezintegreaza Oul:

Are forma ovalara Este brun Masoara 75 microni lung Prez la un pol un capacel iar la extrem opusa un pinten Ouale nu sunt embrionate in momentul elim Pt a se embriona este necesar un mediu acvatic, o per de timp de 12 zile si 2 gazde interm

Ciclu de viata: In mediul acvatic oul elib un embrion hexacant ciliat care va fi ingerat de un crustaceu mic din genul Cyclops prima gazda interm In org lui are loc transf embr in larva precercoidala Ciclopul va fi inghitit de un peste carnivor: biban, stiuca a doua gazda interm si in org careia se transf in larva plerocercoidala cu dimens de 5-6 mm Omul se contamineaza consumand peste prelucrat termic incorect (crud/afumat)

Plerocercozii astfel ingerati se vor fixa pe mucoasa intest jejuno-ileala prin interm botridiilor si intr-o luna devin adulti.

20.

Tenioze aspect clinic

T. solium da cisticercoza manif clinice: Difera in functie de nr de cisticerci si de localiz lor:

Cisticercoza cerebrala: Evolueaza cel mai grav cu: Fenomene neurologice Crize epileptice Tulburari psihice Cisticercoza cu localiz subcutanata si in musculatura scheletica: cel mai usor tolerate clinic

Tratament: exclusiv chirurgical T. saginata manif clinice: semnele clinice sunt nespecifice:

Dureri abdominale de tip colicativ Greturi Insomnie sau iritabilitate Tenesme rectale dat faptului ca proglotele de T. saginata se pot elimina activ si intre scaune prin fortarea sfincterului anal.

Tratament: Niclosamid, Praziquantel, Mepacrina 21. Enterobius vermicularis ciclu biologic

Dupa acuplare, femela gravida migreaza in reg anala unde depunde toate ouale noaptea (aprox 10.000 de oua), dupa care moare Ouale depuse in pliurile anale sunt embrionate, deci sunt infectioase, imprimand astfel bolii un important caracter de contagiozitate Pruritul intens determinat de depunerea oualelor in pliuri face posibil ca acestea sa ajunga de la anus in cavitatea bucala prin interm mainilor contaminate In tubul digestiv, larvele eliberate din oua coboara in cerc si devin adulti, ciclul evolutiv reluandu-se dupa acuplare Un mod deosebit de autoinfestare il reprez eclozarea spontana a oualelor in pliurile anale, urmata de migrarea activa a larvelor prin orif anal in tractul intest, unde se transf in adulti. 22. Oxiuroza/ enterobiaza Produsa de enterobius vermicularis. Este o parazitoza frecvent intalnita in colectivitatile de copii prescolari si in nr mai redus la adulti Faptul ca modalit de transmitere este usoara explica: reinfestarile permanente

si posib de transmitere la o mare parte din indivizii colectivitatilor de copii sau in familiile numeroase in conditiile nerespectarii normelor de igiena personala Tratament: Mebendazol, Piperazina 23. Ascaris lumbricoides morfologie Este cel mai mare vierme cilindric care paraz org uman Sexele sunt separate si difera astfel: Parazitul femel: Este mai lung decat masculul Masoara 20-25 cm Ambele extrem sunt usor efilate si drepte Parazitul mascul: Mai scurt 10-17 cm Are extrem distala curbata ventral Orif bucal al paraz este sit la extrem ant

24.

Ascaridioza aspect clinic

Este una dintre cele mai frecvente parazitoze, la peste 25% dintre oameni Sursa de infectie este individul parazitat cu ascarizi adulti de ambele sexe Omul se infecteaza consumand alimnte (fructe, zaharuri sau legume) sau apa contaminata cu oua embrionate de A. lumbricoides Manif clinice:

In faza de migrare hepato-pulmonara a larvelor, simptomele clinice sunt nesemnificative: Faza pulmonara: Pacientii prezinta tuse seaca, febra si dureri retristernale Faza intestinala: Dureri abd Anorexie Diaree/constipatie Spoliere nutritionala, mai ales la copii Complicatii posibile: Ocluzii intestinale Peritonita Icter mecanic Elim parazitilor prin anus, nas sau gura Reactii alergice

Tratament: Levamisol, Mebendazol. 25. Trichineloza aspect clinic si tratament

Manif clinice: Sunt foarte variate Intesit este dp cu nr de larve prezente in carnea ingerata precum si de starea de imunitate castigata dupa o expunere ant Sa dem ca pers ce prez < de 10 larve/gr muschi sunt asimptomatice, iar cele ce prez 50-100 larve/gr muschi fac o forma severa de boala Dpdv clinic evolueaza in 4 faze:

Incubatia: De la cateva zile la cateva sapt Coresp perioadei in care larvele se gasesc in intestin Debut: Apare la 1-2 zile de la consumul carnii infectate cu larve de T. spiralis Carac prin: Voma Senzatie de greata si uneori diaree Coresp perioadei de migratie a larvelor prin peret intestinal Faza de stare: Febra 39-40C Edeme periorbitale Conjunctivite si hemoragii subconjunctivale Dureri musculare vii mai ales in m maseteri si m oculari Coresp prez larvelor in m striati mai ales in zona tendoanelor Faza de convalescenta: Coresp fenomenului de inchistare a larvelor in m si se caract clinic prin dureri musc Incepe dupa 20-60 zile de la infestare Pe langa aceste etape clinice tipice, trichineloza mai poate evolua grav in conditiile in care larvele invadeaza plam, cordul (miocardita:tahicardie, insuf cardiaca) si SNC (meningita, encefalita, polinevrite, delir)

Tratament: Mintezol, analgezice si corticosteroizi 26. Filarioza - carte

27. Pediculoza Este boala data de infectarea cu Pediculus capitis, corporis sau pubis. Dupa acuplare, femela depune oua de culoare alb-sidefiu pe firele de par/lenjerie Dupa eclozarea oului iese larva care se matureaza si devine adult dupa 18 zile Manif clinice:

Pruritul extrem cefalice, a toracelui, umeri, brate, coapse Pruritul pubian insotite de papule roz care in urma leziunilor de grataj se pot infecta bacterian

Tratament: sampon si sapun cu insecticide dezinfectia hainelor cu DDT, Lindan

28.

Scabia

Boala data de Sarcoptes scabiei hominis Dupa acuplarea parazirilor adulti, la niv tegumentului zonei axilare, fese, sani, plica cotului si spatii interdigitale ale mainii, femelele sapa galerii in care depun zilnic 2-3 oua Proc este realizat mai ales noaptea cand paraz este activat de caldura Dupa 3-4 zile in oua ies larvele care parasesc galeriile si ies la supraf pielii Se matureaza si se trans in adulti Sursa de imbolnavire o reprez omul parazitat Tansmiterea se face in peste 95% din cazuri prin contact direct tegumentar Manif clinice:

Simptomul cardinal este pruritul datorat fenom de sensibilizare Este exacerbat noaptea Leziunile de grataj se pot complica cu infectii bacteriene

Tratament: Aplicare locala de pomezi cu insecticide ca Scabiol, Lenol, Urax Pt a bloca transmiterea paraz este f. imp. ca lenjeria de corp si de pat sa fie fiarta iar incaltamintea pusa in saci de plastic si tratata cu insecticide timp de 48 de ore