Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
com
NOUA ATLANTIDA
Nota Introductiva
Noua Atlantida
Navigam dinspre Peru - unde ne-am prelungit sederea de-a lungul duratei
unui intreg an - catre China si Japonia, prin Marea Sudului; luasem cu noi toate
proviziile necesare pentru douasprezece luni; si o vreme am avut parte de un
vint prielnic ce batea dinspre est, cu toate ca de aproape cinci luni si ceva era
slab in intensitate si inaintam cu greu. S-a intimplat insa ca vintul sa devina
schimbator si pentru o vreme a batut invariabil catre vest, astfel ca n-am putut
strabate nici macar o mica parte din drum, incit uneori ne gindeam chiar sa
facem cale intoarsa. Dar mai apoi se ridica din nou in rafale puternice ce suflau
din sud cu un punct spre est ce ne purtau si asta era cam tot ce puteam face,
catre nord; in acest timp proviziile noastre s-au sfirsit desi le-am folosit cu cea
mai mare chibzuinta. Astfel ca ne-am trezit ajunsi in mijlocul celei mari pustietati
de ape din lume fara niciun fel de provizii, ca niste biete suflete pierdute ce
eram, pregatindu-ne nu pentru viata ci pentru moarte. Mai inaltam inca glasurile
si inimile noastre catre ceruri spre Dumnezeu, implorindu-i mila pentru a face
una din minunile sale si asa cum la inceput a descoperit fata adincului si a adus
inaintea sa tinut uscat, tot asa sa gaseasca un tinut pentru noi, astfel incit sa nu
ne lase prada pieirii.
Fiind inmanate acestea, ofiterul s-a reintors pe uscat lasind doar un servitor
prin intermediul caruia trebuia sa transmitem raspunsul. Luind in considerare
toate astea, in mijlocul nostru domnea o stare de nedumerire. Interzicerea de-a
debarca si avertismentul ce-a venit atit de repede, ne-au tulburat intr-o mare
masura; pe de alta parte, descoperirea ca acei oameni cunosteau toate aceste
limbi si parerau plini de umanism, ne-a mai linistit intr-o oarecare masura. Dar
mai presus de toate acestea, semnul crucii de pe pergament era pentru noi un
motiv de mare bucurie si-l priveam ca pe un semn trimis de la Dumnezeu.
Raspunsul nostru a fost in limba spaniola; in linii mari era acela ca nava noastra
se gasea in bune conditii; asta deoarece ne-am confruntat mai degraba cu o
mare calma lipsita de vint sau cu vint ostil, decit cu furtuni. Cei mai multi dintre
noi erau bolnavi intr-un stadiu destul de grav; astfel ca daca nu le va fi permis sa
debarce vietile lor vor fi puse in primejdie. Au mai fost specificate si citeva alte
dorinte pe care le aveam; adaugind ca posedam un mic stoc de marfuri, iar daca
vor binevoi le putem comercializa pentru a ne suplini nevoile, fara sa fie aplicate
obisnuitele taxe asupra lor. Am oferit un dar in pistolete pentru servitori si un top
de catifea de culoarea purpurei in semn de pretuire fata de ofiter; dar servitorii
au evitat sa le ia si abia de s-au uitat la ele; in aceste conditii ne-au parasit,
inapoindu-se cu o alta ambarcatiune ce a fost trimisa in acest scop.
Trei ore mai tirziu, dupa ce a fost inaintat raspunsul nostru, a fost trimis un
personaj - dupa cum parea - de rang inalt. Purta o roba cu mineci largi, un
chamolet [un gen de tesatura exotica de pret. n.t.] de apa de o minunata culoare
azur, un model mult mai stralucitor decit cel intilnit la noi. Celelalte haine ale
sale erau de culoare verde, asa cum era si acoperamintul capului ce avea forma
unui turban, insa mult mai elegant si nu atit de mare ca cele pe care le poarta
turcii; bucle din parul sau ieseau de sub marginile lui. El a sosit intr-o barca
partial poleita cu aur ce purta doar patru persoane; era urmata de alta in care se
aflau insotitorii sai in numar de douazeci. Cind s-a aflat la distanta unei lovituri
de sageata ne-au facut un semn ca puteam trimite o ambarcatiune care sa se
intilneasca cu ei; ceea ce de indata am si facut trimitind salupa de bord
impreuna cu capetenia noastra insotita de patru dintre noi. Cind ne-am aflat la
distanta de sase yarzi, ne-au facut semn sa oprim si sa nu mai inaintam; ceea ce
de indata am si facut.
Dupa care, personajul pe care l-am descris mai sus s-a ridicat si cu voce
tunatoare a intrebat in spaniola: "Sinteti crestini?", la care noi am raspuns: "Da,
sintem crestini"; eram mult mai putin tematori de cind am vazut crucea de pe
documentul ce ne-a fost inmanat. Dupa ce a primit acest raspuns a ridicat mina
sa dreapta catre Cer, apoi a indreptat-o incet catre buzele sale - acesta era
gestul ce-l utilizau pentru a-i multumi lui Dumnezeu; si a spus: "Daca veti jura -
fiecare dintre voi - pe valorile Mintuitorului, ca nu sinteti pirati, ca nu ati varsat
singe, ca respectati legile, ca n-ati facut nimic ilegal in ultimile patruzeci de zile,
veti putea obtine permisiunea sa coboriti la tarm." La care noi am raspuns ca:
"Sintem cu totii gata sa depunem acest juramint." Imediat dupa aceea unul dintre
insotitorii sai ce era - dupa cum parea - notar, a redactat un document ce
continea declaratia. Odata intocmit, un alt insotitor al acestui inalt personaj ce se
afla in aceeasi barca cu el dupa ce s-a consultat cu superiorul sau, a rostit cu
voce tare: "Nobilul meu stapin doreste sa stiti ca in gestul sau nu se ascunde
niciun semn al vreunei maretii sau trufii prin aceea ca nu vine la bordul navei
voastre; ci deoarece in raspunsul vostru declarati ca aveti printre voi un numar
mare de bolnavi, a fost avertizat de catre Custodele Sanatatii orasului ca trebuie
sa pastreze o anumita distanta." Ne-am inclinat catre el si am raspuns: "Sintem
umilii sai servitori; si profund recunoscatori pentru inalta onoare si umanismul
deosebit ce ne-a fost deja aratat; dar avem speranta ca boala ce a afectat
oamenii nostri nu este de natura infectioasa."
Dupa o vreme s-au reintors; un Notar a venit la bordul navei noastre; avea in
mina un fruct apartinind acelui tinut asemanator unei portocale dar de o culoare
intre oranj-rosiatic si rosu; ce imprastia un miros minunat. Il utiliza - dupa cum
parea - pentru a se apara impotriva infectiei. Ne-a inmanat juramintul: "In numele
lui Isus si si a valorilor lui: "; apoi ne-a spus ca in ziua urmatoare la ora sase in
zori vom fi dusi la Casa Strainilor - caci asa o numeau ei - unde vom putea gasi
un adapost adecvat atit nevoilor noastre, dar mai ales pentru cele ale bolnavilor
nostri. In aceste conditii ne-a parasit; in momentul in care i-am oferit citeva
pistolete, a zimbit si a spus: "Nu trebuie sa fim platiti de doua ori pentru munca
noastra;" ceea ce insemna - dupa cum am inteles - ca erau platiti suficient de
catre stat pentru serviciile lor. Caci ei - asa cum am invatat mai tirziu - socoteau
un ofiter ce primea o rasplata ca ar fi "platit de doua ori".
Tovarasii mei mi-au multumit intr-un glas pentru sfatul cel bun si mi-au promis
ca vor trai in modestie si cumpatare fara a da nastere la cea mai mica ocazie de
ofensa. Asa ne-am petrecut cele trei zile in voiosie si lipsiti de griji, privind plini
de speranta la ceea ce ne va astepta cind termenul se va incheia. Tot timpul
acestei perioade ne-am bucurat cu fiecare ora de imbunatatirea starii bolnavilor
nostri care gindeau ei insisi ca se afla cufundati intr-o baie tamaduitoare divina;
atit de bine si de repede s-au vindecat.
Ziua ce-a urmat celei de-a treia zi a venit la noi un personaj pe care nu l-am
mai vazut pina atunci, ce era imbracat in albastru asa cum fusese si primul,
numai ca acesta purta un turban alb cu o mica cruce rosie in partea de sus.
Avea deasemenea o esarfa de olanda fina. Asa cum venea catre noi, se inclina
si ne adresa un salut cu bratele sale deschise in gesturi largi. I-am adresat la
rindul nostru un salut intr-o maniera umila si supusa; caci asa cum priveam
lucrurile, asteptam de la el sentinta vietii sau a mortii; el dorea sa vorbeasca cu
citiva dintre noi; in consecinta au ramas prezenti doar sase dintre noi restul
parasind incaperea. A spus: "Sint Guvernatorul acestei Case a Strainilor si
potrivit vocatiei sint preot Crestin si de aceea am venit la voi pentru a va oferi
serviciile atit ca straini, dar mai cu seama ca buni Crestini. Va pot spune unele
lucruri, caci gindesc ca nu va veti impotrivi sa le auziti. Statul v-a acordat dreptul
de-a locui pe teritoriul nostru pe timpul a sase saptamini; si nu trebuie sa va
faceti griji in aceasta privinta caci daca veti cere in continuare un rastimp mai
indelungat de sedere, legea nu specifica clar o anumita limita de timp si nu am
nicio indoiala ca voi putea obtine pentru voi un ragaz mai mult decit suficient.
Trebuie sa intelegeti ca in acest moment Casa Strainilor este mai bine inzestrata
si mult mai pregatita; in acest sens ea beneficiaza de veniturile ultimilor treizeci
si sase de ani; caci aceasta este perioada care a trecut de cind n-a mai sosit
niciun strain in aceasta parte a lumii; nici in aceasta privinta nu trebuie sa aveti
nicio grije; statul va acoperi toate cheltuielile voastre pe timpul intregii sederi; de
aceea nu va trebui sa ramineti nici macar o zi mai putin decit este hotarit. Tot
asa cum fiecare din marfurile pe care le-ati adus si le veti folosi cu chibzuinta
va vor fi returnate, fie in marfuri, fie in aur sau in argint, ceea ce pentru noi
inseamna acelasi lucru. Iar daca veti avea orice alta cerinta, sa n-o ascundeti.
Caci doar asa veti afla prin raspunsul pe care il veti obtine la cererile ce le veti
inainta, ca nu vom lasa niciuna din doleantele voastre sa ramina neimplinita.
Mai trebuie sa va spun doar atit, ca niciunul dintre voi nu trebuie sa mearga
mai departe de un karan" - asta inseamna o distanta echivalenta cu o mila si
jumatate - " de zidurile orasului, fara sa aiba o incuvintare speciala in acest sens."
Dupa ce ne-am uitat unii la altii plini de admiratie fata de un obicei atit de
binevoitor si parintesc, am raspuns ca: "Nu putem rosti ceea ce simtim pentru
ca nu gasim cuvintele capabile sa exprime multumirile noastre; si nobila oferta
facuta intr-un mod atit de deschis nu ne-a mai lasat nimic pentru a mai putea
cere. Parea a fi, asa cum se arata in fata noastra, un tablou ce zugravea
salvarea noastra venita din Ceruri; caci pe cita vreme doar cu putin inainte
eram aruncati in ghiarele mortii, doar putin mai tirziu ne aflam intr-un loc unde
nu gaseam nimic altceva decit mingiiere. Fata de obligatiile ce erau fixate nu
puteam da gres in respectarea lor si cu toate ca parea imposibil, inimile noastre
puteau sa aprinda intr-atit incit sa-si urmeze chemarea de-a strabate acest fericit
si sacru pamint." Am adaugat aceea ca: "limbile noastre ar trebui mai intii sa
despice cerul gurii inainte ca noi sa uitam sa pomenim pe fiecare din aceste
persoane pioase, ori natiunea in intreagul ei, in fiecare din rugaciunile noastre."
Ne-am rugat deasemenea in cel mai umil si staruitor mod cu putinta sa fim
acceptati ca slujitorii lor credinciosi; asa cum drept se cuvenea si orice om de
pe pamint s-ar fi simtit obligat; inchinindu-ne si punind atit persoana noastra,
cit si toate bunurile pe care le aveam la picioarele sale. El a spus ca este preot
si "cauta rasplata pe care o putea astepta un preot, reprezentata de iubirea
frateasca si de binele ce exista in sufletul si in fiinta noastra." Astfel a plecat din
mijlocul nostru, nu fara sa lase sa zareasca lacrimi de compasiune in ochii sai; si
ne-a lasat tulburati, plini de bucurie si bunatate, ce ne-au facut sa gindim ca am
ajuns pe un pamint al ingerilor ce se ivesc printre noi in fiecare zi si ne intimpina
cu toate placerile lumesti la care nici macar n-am gindit si cu atit mai putin ne-am
fi asteptat.
"La aproape douazeci de ani dupa inaltarea Mintuitorului nostru, s-a intimplat
ca aici sa fie vazut de oamenii din Ranfusa - un oras de pe coasta estica a
insulei noaste - intr-o noapte - era o noapte calma si noroasa - ca si cum putea fi
la o distanta de citeva mile in interiorul marii, o coloana imensa de lumina; nu
avea o forma exacta, era ceva asemanator unei coloane sau unui cilindru
ridicindu-se din mare, sub forma unei scari ce urca catre ceruri; si in capatul ei a
fost vazuta o mare Cruce de lumina mult mai stralucitoare si plina de splendoare
decit corpul coloanei. In fata unui spectacol atit de neobisnuit locuitorii orasului
s-au strins cu totii in mare graba pe tarmul marii, surprinsi de aceasta minunatie
nemaivazut inca; putin dupa aceea, s-au imbarcat intr-un numar de vase mici
pentru a se deplasa linga aceasta aparitie extraordinara. Dar cind ei au ajuns la
saizeci de yardzi de coloana de lumina, au descoperit ca nu mai puteau inainta
dincolo de aceasta limita la care au fost obligati sa se opreasca, neputindu-se
apropia mai mult; astfel toate barcile s-au oprit, asistind cu totii ca in fata unei
scene la teatru la aceasta lumina aparuta ca un semn divin. S-a intimplat insa ca
aici intr-una dintre ambarcatiuni sa fie un om intelept apartinind societatii Casei
lui Solomon, a carui casa sau colegiu bunii mei prieteni, sint aidoma ochilor
acestui regat; fiind ceva mai pios si avind o privire mai atenta, a contemplat
aceasta coloana si crucea din virful ei si s-a prosternat in fata ei; apoi s-a ridicat
in genunchi si inaltind miinile catre ceruri a formulat rugaciunea lui in acest mod:
Ambele scrieri, atit Cartea cit si in Scrisoarea, erau lucrate dupa modelul
Apostolilor sub infatisarea unui mare miracol in forma originala a inspiratiei
divine. Traind in acel timp pe acest tarim evrei, persi si indieni alaturi de
populatia locala, fiecare dintre ei puteau citi Cartea si Scrisoarea ca si cum ele
ar fi fost scrise in propria lor limba. Si astfel acest pamint a fost salvat de la
pierderea credintei, asa cum restul Lumii Vechi a fost salvat de potopul apelor
de o arca, prin evanghelismul apostolic si miraculos al Sfintului Bartholomeu." Si
aici a facut o pauza, iar intre timp a sosit un mesager si l-a chemat din mijlocul
nostru. Asta a fost cam tot ce s-a petrecut in acea discutie.
Ziua urmatoare acelasi guvernator a venit la noi imediat dupa cina si s-a
scuzat spunind: "Ca a fost chemat ziua trecuta din mijlocul nostru si a trebuit sa
ne paraseasca intr-un mod cam brusc, dar ca acum doreste sa ne acorde o
compensatie si daca vom gasi discutia si compania sa agreabila va petrece mai
mult timp impreuna cu noi." Am raspuns ca: "Gasim atit de placuta si agreabila
prezenta sa incit atita timp cit el ne-a vorbit am uitat atit de pericolele din trecut
cit si de temerile ce au sa vina; si ca o singura ora petrecuta impreuna valoreaza
pentru noi ani pentru acest nou inceput de viata." El s-a inclinat putin si dupa ce
ne-am asezat, a spus: "Bine, astept intrebari din partea voastra."
Si ceea ce este de necrezut, nu sta tocmai in asta. Ci in situatia ei, sau asa
cum obisnuiesc sa spuna stapinii acestui tinut, in conclava secreta pe care o
mare atit de intinsa o poate ascunde. Mai apoi, faptul ca ei pot avea cunostinte
despre statele, limbile, cartile, unor natiuni ce se afla situate la o asemenea
distanta, este un lucru despre care nu putem vorbi, pentru ca nu stim ce sa mai
credem; pentru noi pare mai degraba a fi conditia si propietatea unor fiinte cu
puteri miraculoase, divine, ce pot ramine ascunse si nevazute de ceilalti, dar
care totusi se pot deschide in fata altora, pentru a le apare asemeni unui izvor
de lumina."
"Ati inteles, -si probabil veti gindi ca asta e mai putin credibil- ca in urma cu
trei mii de ani, sau ceva mai mult, navigatia avea in lume, in special pentru
calatoriile indepartate, un rol mult mai mare decit il are in zilele noastre. Nu
trebuie sa ginditi ca nu stiu cit de mult a crescut importanta ei in acesti saizeci
de ani; stiu asta foarte bine, totusi, atunci reprezenta cu mult mai mult decit
reprezinta azi; de unde se poate vedea exemplul arcei care a salvat omul de la
potopul universal si i-a redat increderea in aventura sa pe intinderea apelor; sau
a ceea ce a fost; dar aici trebuie cautat adevarul. Fenicienii, dar in mod special
Tyrenienii, aveau mari flote. La fel si Cartaginezii, care au intemeiat coloniile lor
mai departe in vest. La fel cum in est avea o mare importanta navigatia pentru
Egipteni si Palestinieni. China la fel, sau Marea Atlantida, - pe care voi o numiti
America - ce are azi numeroase jonci si canoe, pe cita vreme atunci avea
numeroase ambarcatiuni de mare capacitate. Aceasta insula, asa cum apare in
registrele din acele vremuri, avea 1.500 de vase puternice, de mare capacitate.
Despre toate acestea exista in memoria voastra putine informatii, sau aproape
deloc, noi insa pastram cunostinte vaste.
"In acele timpuri, aceasta tara era cunoscuta si vizitata de vasele si
ambarcatiunile tuturor natiunilor mentionate mai sus. Si asa cum se intimpla de
foarte multe ori, purtau oameni apartinind altor natiuni, ce nu aveau marinari si
calatoreau prin intermediul lor; ca Persii, Chaldeenii, Arabii; astfel ca aproape
toate natiunile ce reprezentau faima si puterea, isi aveau locul de intilnire aici; de
la ele ne avem intr-un anume fel si noi originea si din mijlocul lor au sosit si s-au
asezat impreuna cu noi in acele zile mici triburi. Vasele noastre faceau
numeroase calatorii, la fel de bine catre strimtorile pe care le numiti Coloanele
lui Hercule, ca si in alte parti ale marii Mediterane si Atlanticului; catre Paguin -
care este acelasi lucru cu Cambaline - si Quinzy, pe Marea Orientala, la fel de
indepartata ca si Tartaria de Est.
"In acel timp si o epoca mai tirziu, sau ceva mai mult, locuitorii Marii Atlantide
au cunoscut o vreme de mare inflorire. Asa cum reiese din naratiunile si
descrierile facute de unul dintre cei mai mari oameni pe care i-ati avut, conform
caruia descendentii lui Neptun s-au asezat aici; si au construit temple magnifice,
palate, orase si coline; au amenajat numeroase cursuri ale unor rauri ce erau
excelente pentru navigatie ce au fost inconjurate de astfel de lanturi formate din
asezari si temple; si au cistigat citeva din acele grade de ascensiune, prin care
omul urca treptele, ca si cind ar fi fost o Scala coeli [scara, trepte spre ceruri.
lat.]; toate parind asa de fantastice si poetice; si toate atit de adevarate; incit
aceasta tara, Atlantida mai sus pomenita, la fel ca si Peru, numita pe atunci
Coya, ca si Mexic, numita in acea vreme Tyrambel, erau un mindru si puternic
regat maritim, unul dintre cele mai bogate din acele timpuri; atit de puternic,
incit cel putin o data in intervalul a zece ani, inteprindeau cel putin doua mari
expeditii; cei din Tyrambel, traversind Atlanticul catre Marea Mediterana; iar
cei din Coya, prin Marea Sudului, catre insula noastra; si primii care au ajuns
in Europa, asa cum relateaza acelasi autor, ce ofera si celelalte date si asa
cum este si citat, aveau legaturi cu preotii din vechiul Egipt.
Aceste lucruri s-au intimplat cu siguranta. Dar daca erau aici vechii Atenieni,
ce au avut gloria de-a rezista si respinge aceste forte, nu pot spune nimic; ceea
ce pot afirma cu siguranta este ca nici un vas sau om nu s-a mai intors niciodata
dintr-o astfel de expeditie. Si nici celelalte expeditii, ale celor din Coya asupra
noastra nu au avut mai mult noroc; presupun deci ca nu au intilnit inamici mai
putin induratori. Regele acestei insule, - pe numele sau Altabin - un intelept si
un mare razboinic, cunostea foarte bine atit puterea lui cit si a dusmanului si
conducea lucrurile intr-o astfel de maniera, incit impiedica debarcarea fortelor
de pe corabiile lor si isi echipa trupele si navele cu forte mai puternice decit
cele ale inamicilor sai; astfel incit obtinea suprematia armata, atit pe mare,
cit si pe uscat; fortindu-i sa se predea inainte de-a putea face cea mai mica
miscare; si dupa ce inamicii se gaseau cu totul la mila sa, se multumea sa le
ia juramintul ca nu vor mai ridica niciodata armele impotriva acestui regat,
dupa care ii elibera pe toti in deplina siguranta.
"Dar razbunarea divina ii ajungea din urma dupa aceste expeditii trufase.
Pentru ca in mai putin de o suta de ani Marea Atlantida a fost distrusa si
pierduta in totalitate; si nu de un mare cutremur, asa cum relata autorul vostru;
pentru ca acest intreg tinut cunostea doar cutremure de-o mica intensitate; ci
de un potop sau o inundatie cu totul neobisnuite; in acele zile, tarile acestea
aveau mari rauri si munti inalti, peste care se revarsau apele cu o forta mai
mare decit in oricare alta parte a lumii. Este sigur insa, ca acea inundatie n-a
fost atit de puternica; in cele mai multe locuri ea nu a depasit patruzeci de
picioare in inaltime de la pamint; astfel ca desi a distrus oamenii si vietuitoarele,
totusi, citiva locuitori salbatici ai padurii au reusit sa scape de la potop. Au
scapat totodata si pasarile cerului, care s-au adapostit in copacii inalti si in
mijlocul padurilor. La fel si pentru oameni, care desi aveau construite cladiri prin
multe parti in locuri aflate la o inaltime mai mare decit a ajuns adincimea apei si
cu toate ca acea inundatie nu i-a inghitit cu totul, a avut insa consecinte pe termen
lung; pentru ca cei din vale, care n-au fost inecati de puhoiul de ape, au pierit din
cauza foamei si a lipsei celorlalte lucruri de stricta necesitate. "Astfel, la fel de
uimitor este faptul, ca voi nu faceti parte din cea mai putin influenta populatie a
Americii, nici din cea primitiva si ignoranta; pentru ca trebuie sa va socotiti cei
mai tineri locuitori ai Americii; mai tineri cu cel putin o mie de ani decit restul
locuitorilor lumii; pentru ca aceasta este perioada scursa intre potopul universal
si aceasta inundatie ce a avut un caracter local.
"Pentru ca aceste biete ramasite ale semintiei umane ce au mai ramas izolati
in munti, au populat incetul cu incetul si putin cite putin din nou orasele; ei au
fost reprezentantii unui popor salbatic si simplu - nu asemeni lui Noe si fiilor sai,
care sint capul familiei omului de pe Pamant; pentru ca nu au fost capabili de-a
lasa scrieri, opere de arta, edificii civile, care sa ramina posteritatii; si au utilizat
pe mai departe locuintele din muntii lor, determinati de frigurile extreme din
aceste regiuni, acoperindu-si trupul cu piei de tigru, de urs si de capre, animalele
cu parul cel mai lung din aceste parti ale lumii; dupa ce s-au intors in vale si au
gasit aici calduri ce erau acum pentru ei de nesuportat, cum nu mai cunosteau
intrebuintarea hainelor usoare, au fost nevoiti sa umble in pielea goala, asa cum
continua s-o faca pina in zilele de azi. Si doar ei au cunoscut marea mindrie si
incintare de-a folosi penele de pasari; aceasta a fost preluata de la stramosii lor,
locuitorii muntilor, care erau atrasi de zborul infinit al pasarilor, deasupra celor
mai inalte locuri din tinutul lor, sub care potopul de ape se oprise neputincios.
Asa cum se poate vedea, din momentul cind a avut loc acest mare accident
al timpului, am pierdut contactul cu Americanii, cei care erau, din punctul de
vedere al celei mai apropiate populatii de noi, cei mai activi parteneri de comert.
"La fel ca si in alte parti ale lumii; este foarte clar, de ce in anii ce au urmat,
potrivit legilor razboiului sau revolutiei naturale a timpului, navigatia a cunoscut
cea mai mare decadere din toate timpurile; in special calatoriile de lunga durata
- mai degraba datorita utilizarii galerelor si altor vase de razboi asemanatoare,
greoaie, ce strabat cu mare dificultate intinderea Oceanului - au fost cu totul
omise si abandonate. Astfel ca acea parte a curselor intercontinentale, venind
din partea celorlalte natiuni ce navigau pina atunci catre noi, au incetat pe mai
departe; cu exceptia unui accident ce se petrece in situatii extrem de rare, cum
este in cazul vostru. Dar acum, trebuie sa enumar si alte citeva cauze, ce au
dus la incetarea tuturor acestor legaturi ce se puteau realiza cu toate celelalte
natiuni prin intermediul navigatiei. Pentru ca nu pot spune, daca vreau sa
rostesc adevarul, ca in ceea ce priveste navigatia noastra, numarul navelor,
forta navala, marinarii, pilotii si toate celelalte lucruri care tin de marina noastra,
ca ea este azi la fel de puternica, asa cum a fost cindva; si ca tocmai de aceea
preferam sa pastram o izolare; si va voi oferi acum o explicatie, ce sper ca va
putea sa lamureasca aceasta chestiune; si cred ca va putea totodata da
satisfactie si la principala intrebare ce-a venit din partea voastra.
"In aceasta tara a domnit in urma cu aproape o mie noua sute de ani un
Rege, care asa cum se pastreaza in memoria colectiva, era adorat in cel mai
inalt grad de catre toti supusii sai; nu intr-un mod superstitios, ci ca un
instrument al vointei divine exercitata prin intermediul unui om muritor; numele
lui era Salomena [numele acestui rege apare sub diferite forme, in diferite editii:
Solomon, Solamon, Salomen, Solamona, Salomena, etc. si de aici si numele
asezamintului sau: 'Casa lui...'. n.t.] ; si noi il consideram drept intemeietorul
sistemului nostru legislativ. Acest Rege avea o inima mare, ce era patrunsa doar
de dorinta de-a face binele pentru supusii sai, ce era aplecat intru-totul doar spre
a face regatul si supusii sai fericiti. De aceea, el era preocupat doar de ideea
de-a asigura prosperitatea si a mentine independenta acestei tari, astfel incit sa
nu depinda de niciun ajutor, nici in cea mai mica masura, care sa vina din afara;
aflindu-se la cinci mii sase sute de mile de circuitul naval, avind o rara fertilitate
a solului pe cea mai mare parte a cuprinsului ei si descoperind ca navele acestei
insule pot fi folosite din plin, atit pentru pescuit, cit si pentru transportul marfurilor
de la un port la altul si in acelasi chip, pentru a naviga in cele citeva mici insule
ce nu se gaseau prea departe de noi, aflindu-se sub coroana si legile acestui
stat; si revocind in memoria sa, starea de fericire si inflorire in care aceste tinuturi
se aflau atunci; faptul ca ele puteau fi intr-o mie de feluri modificate in mai rau,
dar de abia intr-un singur fel in mai bine; n-a gindit nimic in nobila si mareata sa
intentie, decit - atit de departe cit anticiparea umana poate ajunge - sa dea un
caracter perpetuu la ceea ce in timpul sau a fost atit de fericit realizat. De aceea
a introdus printre legile fundamentale ale acestui regat, interdictia si prohibitia
privitoare la intrarea strainilor, care era deja statornicita in acele timpuri, cu toate
ca a fost introdusa dupa calamitatea naturala ce a avut loc in America, ce era
menita a impiedica importul noutatilor indoielnice si a amestecului de moravuri.
Este adevarat, ca o asemenea lege cu privire la admisia strainilor fara licenta,
este o lege antica, existenta in regatul Chinei, unde se afla inca in uz. Dar aici
este un lucru insuficient; si poate face o natiune curioasa, ignoranta, tematoare,
pripita. Dar legislatorul nostru a facut aceasta lege intr-o alta maniera. Prima
data, el a conservat toate punctele umanismului pentru a putea instaura ordinea
si a alina suferintele strainilor; de care si voi v-ati bucurat din plin."
"Si acum voi face o dezvaluire pentru voi. Si ea ar putea parea o mica
digresiune, dar veti descoperi incetul cu incetul, ca intre aceste lucruri exista o
conexiune. "Veti intelege dragii mei prieteni, ca printre actele de excelenta ale
acestui Rege, unul are intiietate asupra tuturor. Este vorba despre constituirea,
sau instituirea, unui Ordin sau Societati, pe care noi o numim Casa lui Solomon;
cea mai nobila fundatie - asa cum noi o gindim - care a existat vreodata pe
pamint; si faclia purtatoare de lumina a acestui regat. Ea este dedicata studiului
creaturilor si actiunii lui Dumnezeu. Unii gindesc faptul ca ea poarta numele
intemeietorului ei putin viciat, ca si cum acesta ar trebui sa fie
Casa lui Salomena.
"Dar notele au fost insemnate exact asa cum el a gindit. Astfel ca asa am
imprumutat-o pentru a fi denumita, dupa numele Regelui Israelitilor, care este
faimos printre voi si nu ne este strain nici noua. Pentru ca noi avem citeva parti
din operile sale care la voi s-au pierdut; cu alte cuvinte, acea istorie naturala pe
care el a scris-o, despre toate plantele, de la cedrul de Liban, pina la muschiul
care creste pe ziduri si despre toate lucrurile care sint inzestrate cu viata si
miscare. Asta ma face sa cred ca Regele nostru a descoperit el insusi ca se
aseamana in multe privinte cu acel Rege al Israelitilor, - care a trait cu multi ani
inaintea sa - onorindu-l astfel cu numele acestei fundatii. Si am tendinta sa cred
mai degraba aceasta varianta, pentru ca am descoperit in vechi note ca acest
Ordin sau Societate este uneori numita Casa lui Solomon, iar alteori Colegiul
celor Sase Zile Lucratoare. Prin aceste mijloace am dedus ca maretul nostru
Rege a invatat de la Iudei ca Dumnezeu a creat lumea si tot ceea ce exista in
sase zile: si de aceea a instituit aceasta Casa, pentru a fi descoperita intreaga
natura adevarata a tuturor lucrurilor cu ajutorul carora Dumnezeu poate avea
mai multa glorie in opera lui si omul mai multe foloase in utilizarea lor, de unde a
venit deasemenea si cel de-al doilea nume.
Si cind a terminat de spus asta, a tacut; si la fel de tacuti eram si noi. Pentru
ca am fost intr-adevar cu totii surprinsi, auzind probabil cele mai stranii lucruri
care s-au rostit vreodata. Si simtind ca doream sa spunem ceva dar nu eram
inca pregatiti pentru asta, cu cea mai mare politete a indepartat acest moment
de stinjeneala si inceput sa ne puna intrebari cu privire la calatoria si soarta
nostra si la sfirsit a incheiat amintindu-ne ca putem sa socotim cu intelepciune
timpul pe care il vom solicita pentru a ramine pe insula; si ne-a rugat sa nu
restringem cererea la o perioada de timp care n-ar fi fost de ajuns nevoilor
noastre; pentru ca el se angajeaza sa obtina pentru noi atit cit vom dori.
Dupa asta, ne-am ridicat cu totii, prezentindu-ne pentru a saruta pulpana esarfei
sale; dar el a dorit sa nu ne faca sa simtim ca am suferi o umilinta; si a ales sa
plece. Dar prima data cind a venit printre oamenii nostri, a subliniat ca acest stat
obisnuia sa ofere anumite conditii strainilor care puteau ramine pe insula si am
constatat ca intimpinam destule greutati pentru a trimite pe citiva din oamenii
nostri inapoi pe corabie, pentru a avea grije de ea; dar si sa-i oprim de a se duce
imediat la guvernator, pentru a-l implora sa le ofere conditiile dorite de ei. Si cu
mare greutate i-am retinut, pina cind am stabilit care va fi modalitatea de actiune
ce o vom urma.
Intr-una din zile, au fost invitati doi dintre oamenii nostri la o Sarbatoare
a Familiei, asa cum o numeau ei. Ea este obiceiul cel mai natural, pios
si respectabil, capabil sa arate ca acesta natiune este cladita din toate
virtutile lumii. Aceasta este si infatisarea sa. Aici ii este ingaduit oricarui
om in viata sa vada treizeci dintre descedentii sai traind impreuna sub acelasi
acoperis; si tuturor celor sub treizeci de ani le este permis sa organizeze
sarbatori pe cheltuiala statului. Tatal Familiei, cel pe care ei il numesc
Tirsan, va lua cu sine cu doua zile inaintea sarbatorii, pe trei dintre prietenii
sai dintre cei pe care-i indrageste cel mai mult; si este de asemenea
asistat de guvernatorul cetatii sau al locului unde este celebrata sarbatoarea;
si toate persoanele din familie, de ambele sexe, sint invitate pentru a-l insoti.
Aceste doua zile, Tirsan le aloca pentru discutii privind bunul mers al
treburilor familiei. Daca in acest timp, exista dezacorduri sau plingeri intre
oricare dintre membrii familiei, ele sint ridicate si sint solutionate. Daca
oricare dintre membrii familiei se afla in primejdie sau ruina, sint date
ordine pentru usurarea situatiei lor si li se aloca resursele necesare pentru
existenta. Daca oricare dintre ei este expus viciilor, sau a luat o cale gresita,
sint dojeniti si dezaprobati. In aceiasi maniera sint tratate cu astfel de
ordine si sfaturi casatoriile si conduita in viata pe care o are fiecare dintre
ei. Guvernatorul asista pina la sfirsit, pentru a pune in executie prin
autoritatea sa publica hotaririle si ordinile date de Tirsan; in cazul in care
ar fi posibil sa nu li se dea ascultare; desi asta se intimpla foarte rar;
fiind considerate la fel de firesti ca si respectul si supunerea fata de
ordinea naturii.
Tirsan vine impreuna cu toate generatiile ce descind din el, sau asa cum
mai sint numiti, succesori, barbatii aflati inaintea sa, iar femeile urmindu-l; si
daca se afla aici o mama din care se trag toate liniile descendente, in dreapta
fotoliului este plasata o use vopsita in albastru si impodobita cu iedera si aur,
cu o fereastra de sticla, ce comunica cu o mansarda aflata la etajul superior;
unde se afla aceasta mama, ce nu poate fi vazuta.
Odata terminata cina, Tirstan se retrage intr-un loc unde se poate reculege in
singuratate si poate face netulburat citeva rugaciuni; apoi revine pentru a treia
oara, ca sa dea binecuvintarea tuturor descendentilor sai, ce se afla aseazati la
fel ca la prima infatisare in public. Apoi ii cheama pe acestia la el, unul cite unul,
pe numele lor, dupa cum ii indrageste, desi ordinea virstei este inversata foarte
rar. Persoana chemata - dupa ce masa aflata inaintea lui Tirsan a fost
indepartata - ingenuncheaza inaintea lui Tirsan, iar tatal isi pune mina pe capul
sau si-i da binecuvintarea cu aceste cuvinte: "Fiu al lui Bensalem - sau Fica a
lui Bensalem - tatal sa fie cu tine; omul care ti-a dat suflare si viata rosteste
cuvintele de binecuvintare "Tatal etern, Printul Pacii si Porumbelul Sfint sa fie
cu tine si fie ca zilele acestei calatorii a vietii sa-ti fie nenumarate si pline de
fericire." Aceasta formula este rostita fiecaruia dintre ei; si odata indeplinite toate
acestea, daca printre fii sai se gaseste unul ce se bucura de virtutile si meritele
cele mai alese - si nu pot sta inaintea sa mai mult de doi dintre acesti fii - ii
cheama la dinsul din nou; si lasindu-si mina pe umerii lor rosteste: "Fiilor, este
o bucurie ca v-ati nascut, slaviti-l pe Dumnezeu in rugaciunile voastre si
perseverati pina la sfirsit in purtarea voastra aleasa." Si-i inmineaza fiecaruia
dintre ei o podoaba sub forma unui spic de griu, pe care o vor avea intotdeauna
prinsa in partea din fata la palaria sau turbanul ce il poarta pe cap. Sfirsite toata
acestea, va incepe muzica si dansul si alte forme de distractii, dupa specificul
fiecaruia dintre ei, ce dureaza tot restul zilei. Aceasta este intreaga ordine
conform careia se desfasoara festivitatea.
Printre alte discutii pe care le-am purtat cu el i-am spus intr-o zi ca am fost
intr-o mare masura tulburat de relatiile ce le aveau unii dintre tovarasii sai, de
obiceiul Sarbatorii Familiei; prin aceea ca - asa cum mi s-a parut - n-am auzit
niciodata de o ceremonie in care natura sa bucure de un asemenea prestigiu. Si
deoarece inmultirea familiilor isi afla originea in imperecherea nuptiala, as dori
sa aflu de la el, care sint legile si obiceiuri in ceea ce priveste mariajul; si daca
ei respecta casatoria asa cum se cuvine, daca sint legati prin acest juramint
sacru de o singura femeie; pentru ca acolo unde populatia este influentata intr-o
mare masura negativ si asa cum nu pare sa se petreaca lucrurile cu ei aici,
exista raul obice in a se acorda permisiune pluralitatii sotiilor. La auzul acestor
cuvinte a spus:
Sosind ziua hotarita, inaltul personaj si-a facut intrarea. Era un om de virsta
si statura mijlocie, cu o infatisare atragatoare avind o expresie, ca si cum ar fi
compatimit intreaga specie umana. Era invesmintat intr-o roba croita dintr-o
tesatura fina, de culoare neagra, cu maneci largi si avind o capa. Imbracamintea
ce o purta sub aceasta roba era din cea mai fina olanda, de o culoare alba
desavirsita, ce cobora pina la picioare si era incins cu o centura din acelasi
material; avind o esarfa ce o purta in jurul gitului sau. Purta manusi, ceea ce era
un lucru destul de curios pentru clima acelei tari, iar acestea erau impodobite cu
pietre pretioase; avea o incaltaminte dintr-o catifea de culoarea piersicii. Gitul
sau era gol pina la umeri. Acoperamintul capului era asemeni unei palarii
coloniale, sau unui coif purtat de conchistadorii spanioli; parul ce ii cadea in
frumoase bucle era de o culoare inchisa. Barba era taiata pe rotund, avind
aceiasi culoare ca si parul, doar ca ceva mai deschisa. Era purtat intr-o careta
fara roti, asemanatoare unei litiere; avind doi cai la ambele capete si bogat
impodobita, cu o catifea plina de broderii; de fiecare parte erau cite doi oameni
invesmintati in haine asemanatoare, ce se deplasau pe jos. Careta era din lemn
de cedru poleit si impodobita cu cristale; cu exceptia capatului din fata, unde
existau lambriuri ornate, cu safire incrustate in aur; si in partea din spate, unde
erau incrustate smaralde, de o culoare asemanatoare celor provenind din Peru.
In mijlocul ei, in partea superioara, se gasea un soare radiant din aur; in virful
sau era un Heruvim de aur, cu aripile deschise. Careta era imbracata intr-o
tesatura albastra, brodata in fir de aur. Inaintea sa mergeau cincizeci de insotitori,
toti tineri, imbracati in jachete deschise de satin alb, intr-o coloana ce se
intindea pina la mijlocul ei; purtau ciorapi lungi din matase alba; si o incaltaminte
din catifea albastra; pe cap aveau deasemenea, palarii de catifea albastra, cu
pene fine de culori diferite asezate de jur-imprejur, asemeni benzilor de la
palarie. Imediat inaintea caretei, veneau pe jos doi oameni cu palariile
impodobite asemanator, in vesminte de olanda si incaltari de catifea albastra;
unul dintre ei purta o cirje episcopala, in timp ce celalalt ducea un toiag pastoral,
asemanator toiagului unui preot; niciunul dintre acestea nu erau din metal, cirjea
episcopala era dintr-un lemn de melisa in timp ce toiagul pastoral era din lemn
de cedru. Nu avea insotitori calari nici inaintea, nici in urma caretei, dupa cum
parea, doar pentru a evita zgomotul si zarva ce le-ar fi iscat. In urma caretei
veneau toti ofiterii si cetatenii de vaza ai orasului. El statea singur, asezat pe
niste minunate perne de plus albastru; sub picioarele sale se aflau niste
covorase neobisnuite, tesute din matase de culori diferite, asemanatoare
covoarelor Persane, insa de o finete deosebita. Imediat ce a ajuns si-a inaltat
mainile descoperite si in tacere a binecuvintat masele. Strazile se aflau intr-o
ordine desavirsita; astfel ca niciodata n-a fost vazuta o armata care sa fie
asezata intr-o ordine de bataie mai desavirsita decit cea in care se afla toata
aceasta intreaga masa de oameni. In acelasi chip, multimea ferestrelor de pe
strada nu era intesata de privitori, astfel, parea ca fiecare dintre cei ce erau
asezati acolo fusesera stabiliti inca din vreme pentru a ocupa acea pozitie.
Cind intreaga suita a trecut, Israelitul a rostit catre mine: "Nu voi putea din
pacate ca in aceste momente sa va slujesc asa cum mi-as fi dorit, deoarece
am fost insarcinat sa ma ocup de festivitatile de intimpinare in oras a acestui
inalt personaj." Trei zile mai tirziu a venit la mine din nou si a rostit: "Sinteti
niste oameni norocosi; pentru ca acest Parinte Intemeietor al Casei lui
Solomon, a aflat ca va gasiti aici si mi-a ordonat sa va comunic ca aveti cu
totii permisiunea de-a va alatura suitei sale si ofera o intrevedere particulara
acelora dintre voi, pe care-i veti desemna in acest scop; si aceasta intilnire a
fixat-o pentru ziua de poimaine. Iar deoarece doreste sa va dea binecuvintarea
sa, a hotarit ca asta sa se intimple in primele ore ale diminetii."
"Avem turnuri inalte; cele mai inalte au o jumatate de mila inaltime; iar multe
dintre ele sint asezate in virful unor munti inalti; astfel incit pozitia avantajoasa a
turnurilor situate pe culmea colinelor celor mai inalte este de cel putin trei mile in
inaltime. Iar aceste locuri le numim Regiunile Inalte; suprafata atmosferei situata
intre locurile cele mai inalte si locurile unde se afla cele mai adinci depresiuni
obisnuim s-o numim Regiunea Mijlocie. Folosim inaltimile ocupate de turnuri
conform celor citeva avantaje ce le ofera inaltimea lor si locul unde sint ele
amplasate pentru expunerea la soare, refrigerare si conservare; si pentru
observarea diferitelor fenomene meteorologice ce au loc pe planeta; ca vintul,
ninsoarea, grindina; precum si a citorva altor fenomene: prabusirea unor
meteoriti ce se aprind la intrarea in atmosfera terestra. In unele locuri sint
construite locuintele unor hermiti pe care ii vizitam uneori si-i instruim asupra a
ceea ce trebuie sa observe.
"Avem mari lacuri, atit sarate cit si cu apa proaspata; care sint folosite
pentru pescuit si vinatul pasarilor de apa. Deasemenea, le utilizam pentru
inmormintarea anumitor corpuri naturale: pentru ca am observat o diferenta intre
lucrurile ingropate in pamint sau in aerul de sub pamint si lucrurile ingropate in
apa. Avem lacuri din care obtinem apa potabila prin extragerea sarii; iar din
altele, cu ajutorul cunoasterii dobindite, transformam apa potabila in saruri.
Detinem citeva stinci ce se afla in mijlocul marii, altele formeaza o deschidere
naturala pe tarm, ce ofera spatii pentru ateliere in care este utilizata forta brizei
si a vaporilor marii. Avem strimtori si cataracte in care curgerea violenta a apelor
este folosita pentru a transmite forta lor catre diferite mecanisme: in acelasi fel
sint utilizate motoare pentru a multiplica forta vintului si a o constringe sa
lucreze in slujba omului pentru a face sa functioneze astfel de mecanisme.
"Avem livezi intinse si variate gradini; unde nu acordam tot atit de multa
atentie frumusetii, cit varietatii terenului si calitatii solului, propice cresterii unor
anumite soiuri de ierburi si copaci; in timp ce in altele, extrem de spatioase, se
obtin diferite tipuri de bauturi din copacii si semintele plantate aici ce se adauga
celor produse in clasicele podgorii. In acestea sint puse in practica toate
realizarile obtinute in domeniul grefarii si insamintarilor intre arborii salbatici si
pomii fructiferi, ce au ca rezultat diferite efecte ameliorative. Si realizam - cu
aceeasi arta - in aceleasi livezi si gradini, copaci si flori ce infloresc mai timpuriu
sau mai tirziu decit atunci cind este sezonul lor normal; care sint capabile sa
poarte un rod mult mai bogat si sa obtina recolta intr-un timp mult mai scurt decit
in mod obisnuit. Prin arta noastra reusim sa le facem sa fie mult mai mari decit
sint in mod obisnuit prin natura lor; iar fructele lor sint mai mari si mai dulci avind
gusturi, mirosuri, culori si forme ce nu sint intilnite in mod natural. Multe dintre
ele capata astfel proprietati noi ce le permit sa fie utilizate in medicina.
"Avem deasemenea spatii special amenajate unde crestem si creem noi tipuri
de viermi si insecte ce au o intrebuintare speciala; asa cum este cazul viermilor
de matase si albinelor, pe care le cresteti si voi.
"Nu te voi retine prea mult pentru a relata despre fabricile in care producem
berea, brutariile, crescatoriile de broiler, distilariile in care sint produse diferitele
bauturi, instalatiile de producere a unor sortimente de paine, carne, racoritoare,
ce au efecte deosebite si atit de rar intilnite. Vinurile obtinute din struguri;
celelalte bauturi obtinute din diferite miezuri si fructe, din cereale, dar si din
rizomi de plante; si despre amestecurile cu miere, zahar, mana si fructe
deshidratate si decorticate; despre produsele din lacrimile si seva copacilor,
obtinute in mod natural sau prin prin ranirea lor; sau din pulpa diferitelor specii
de trestie. Si aceste bauturi au o vechime diferita, unele avind cel putin patruzeci
de ani. Unele dintre acestea contin esente de plante provenind de la diferite
ierburi, radacini sau mirodenii; mai mult decit atit, unele dintre ele continind
extras din pulpa si din carnuri albe; astfel ca efectul lor este cel pe care il au
ambele componente, carnea si bautura luate separat; astfel ca diferite persoane,
in special cele in virsta, doresc sa traiasca doar cu acest tip de bauturi renuntind
partial sau total la paine sau carne in alimentatie. Pe linga toate acestea nazuim
sa obtinem bauturi in parti extrem de fine, incit sa poata fi asimilate de organism
intr-o forma superioara, fara a mai retine acele insusiri caustice, aspre, iritante;
astfel incit daca unele dintre ele ar fi puse in palma, dupa un mic rastimp sa
poata trece prin mina astfel incit savoarea fina caracteristica acestei bauturi sa
ajunga la papilele gustative din cavitatea bucala. Am ajuns la un asemenea nivel
de cunostinte ce ne permite sa modificam unele izvoare astfel incit apa sa
capete proprietati nutritive; incit ajunge sa devina o bautura excelenta; multi
preferind sa utilizeze exclusiv acest tip de apa. Painea este obtinuta din diferite
tipuri de cereale, radacini si simburi; folosim si citeva sortimente de carne si
peste uscat; obtinute prin diferite metode de fermentare, codimentare si uscare
la aer; astfel incit multe dintre ele sint deosebit de apreciate pentru gustul lor; iar
altele capata asemenea insusiri nutritive incit sint folosite aproape exclusiv in
alimentatie inlocuind toate celelalte produse din carne; iar cei care urmeaza o
astfel de dieta au parte de o viata indelungata. Unele sortimente din carne sint
pregatite prin anumite procese fiind supuse la presiune, distrugindu-se textura
organica a tesutului, astfel incit devine deosebit de frageda pastrind totusi
calitati ce maresc gradul de rezistenta fata de procesele de alterare, dar in
acelasi timp reduc nivelul arderilor ce au loc in organism pentru a fi asimilate; la
fel cum pentru pregatirea carnii ce n-a suferit niciun proces prealabil este nevoie
de arderea unei mari cantitati de energie, fata de acest tip de preparate din
carne ce pentru a fi asimilate de organism necesita consumul unei mici cantitati
de energie; Unele produse din carne, paine, precum si anumite bauturi obtinute,
ofera organismului uman capacitata de-a posti lung timp dupa aceea; iar altele
pot face sa sporeasca sensibilitatea corpului uman, intarindu-l in rezistenta si
vigoare.
"Posedam furnale de-o mare diversitate unde sint obtinute diferite conditii de
ardere; temperaturi inalte la care se ajunge intr-un scurt timp; un foc puternic si
constant; slab si linistit; exploziv; uscat; umed; si altele asemea. Dar mai presus
de toate avem tipuri de ardere ce imita procesele ce au loc pe Soare si caldura
emanata de astrele ceresti, in care exista diferite decalaje de temperatura si -
asa cum sint acestea - emana lumina, cresc in intensitate si revin la starea
initiala, cu ajutorul carora putem produce efecte extraordinare. Pe linga acestea
utilizam caldura obtinuta din fermentarea gunoiului de grajd, a resturilor vegetale
incomplet digerate de animale; si din corpul si singele lor; dar si din finul si
plantele ce au fost scoase din adapost umede; varul nestins; si multe altele
asemenea. Mecanisme ce genereaza caldura prin miscare, datorita frecarii. Si
in continuare, regiuni puternic izolate; dar si regiuni aflate la mare adincime sub
pamint, unde datorita conditiilor naturale sau celor obtinute artificial este produsa
caldura. Aceste tipuri de caldura sint utilizate pentru anumite operatii pe care le
intentionam si care impun acest tip de procese.
"Avem pietre pretioase de toate felurile, multe dintre ele de o mare frumusete
si necunoscute inca pentru voi; cristale si diferite tipuri de sticla; printre ele
exista numeroase metale vitrificate, ca si alte sortimente din materiale utilizate
pe linga cele pe care voi obisnuiti sa le adaugati in compozitia sticlei. Unele
tipuri de fosile si minerale imperfecte pe care nu le detineti. Asemanatoare
magnetitelor naturale, de o extraordinara puritate; dar si alte tipuri de pietre rare,
atit naturale cit si produse in mod artificial.
"Am ridicat Case ale Sunetului, speciale construite pentru analiza sunetelor,
in care este experimentata si demonstrata intreaga gama a sunetelor si modul
lor de generare. Avem armonii formate din patrimi de note si sunete ce au o
durata de scurgere mai mica decit in mod obisnuit. Diferite instrumente muzicale
necunoscute la voi, multe dintre ele scot sunete mult mai suave decit oricare
dintre instrumentele pe care le detineti, impreuna cu clopotei si discuri ce scot
sunete minunate si incinta urechea. Reprezentam sunetele pe cit de intens, pe
atit de profund; la fel cum sunetelor puternice le atenuam intensitatea si efectul
strident; redam universul sunetelor intr-o vasta gama de vibratii si modulatii ce
pastreaza in intregime caracteristicile lor originale. Reprezentam si imitam toate
literele si sunetele articulate, notele si sunetele produse de pasari si animale.
Este de un real ajutor sa putem spori capacitatile auditive permitind in acest mod
perceptia acestei lumi minunate a sunetelor. Putem reproduce cele mai stranii si
deosebite ecouri, dar le si creem artificial putind astfel reflecta vocea incit pare a
fi reprodusa de mai multe ori; altele pot reda o voce la o intensitate mult mai
mare decit cea initiala; mult mai stridenta si mult mai profunda; ce pot reda o
voce in mod diferit fata de cea initiala in ceea ce priveste pronuntia literelor si
cuvintelor articulate. Detinem mijloacele de-a converti sunetele in linii si
fluieraturi ce pot fi transmise de-a lungul unor linii necunoscute pentru voi, pina
la mari distante.
"Avem Case ale Aromelor, unde sint testate si exersate capacitatile olfactive
si gustative. Multiplicam arome, ceea ce poate parea la fel de straniu. Imitam
aromele putind face ca aromele utilizate intr-un anumit amestec sa aiba un miros
cu totul diferit fata de cele initiale. Putem imita anumite arome astfel incit ele
reusesc sa induca in eroare capacitatile gustative ale oamenilor. In aceste
constructii se afla deasemenea si atelierele de preparare a prajiturilor; unde sint
pregatite toate produsele dulci, siropate, preparate din aluat fraged, dar si
diferite sortimente de vinuri, bulion si sosuri; intr-o varietate mult mai mare decit
se intilneste la voi.
"Avem Case ale Masinilor unde sint realizate motoare si instrumente pentru
toate tipurile de mecanisme. Prin simularile si experimentele realizate aici
devine posibila realizarea unor mecanisme capabile sa utilizeze fortele de
presiune cu un randament de transfer mult superior fata de cele la care voi ati
reusit sa ajungeti pina acum; presiunile ce se pot atinge aici sint superioare
oricaror mecanisme sau motoare pe care le detineti voi: dar ele sint obtinute cu
un efort mult mai mic, utilizind forte ce sint multiplicate prin intermediul unor
mecanisme cu pirghii, cu roti, dar si pe alte cai; reusindu-se obtinerea unor forte
mult mai puternice si violente; ce intrec prin forta lor exploziva presiunile
obtinute in cele mai mari piese de artilerie pe care le detineti. Realizam toate
tipurile de tehnica de lupta si instrumente de razboi: dar si noi amestecuri si
compozitii de praf de pusca ce ard in apa cu puterea fulgerului fiind imposibila
stingerea lor; toata gama de artificii realizate atit pentru utilitatea lor, cit si pentru
divertismentul publicului cu prilejul unor evenimente speciale. Am reusit sa
imitam zborul pasarilor; realizam aparate ce fac posibila cucerirea spatiului de
catre om. Construim vase capabile sa deplaseze la mari adincimi sub apa si in
riurile ce se varsa in mari; am realizat suportul tehnic si echipamente pentru
inotul la adincime. Ceasuri neobisnuite si mecanisme de intors, chiar si citeva
tipuri de perpetuum mobile. Imitam cu ajutorul imaginilor miscarile omului si a
celorlalte creaturi vii, miscarile pasarilor, pestilor si serpilor. Dar in acelasi timp
am creat o mare diversitate de alte mecanisme, neobisnuite prin calitatile
aerodinamice, prin echilibrul perfect si acuratetea realizarii lor.
"Avem Case ale Matematicii unde sint realizate cele mai moderne
instrumente pentru studiul geometriei si al astronomiei.
" Detinem Case ale Amagirii Simturilor unde sint experimentate modalitatile
de inducerea in eroare a judecatii umane; sint interpretate toate posibilitatile
de manipulare prin care poate fi inselata perceptia corecta a realitatii,
aparitiile false, impostura, iluziile; si falsele rationamente generate de acestea.
Si cu siguranta veti putea crede cu destula usurinta ca noi care detinem
asemenea lucruri cu adevarat naturale, ce stirnesc pe buna dreptate admiratia,
putem genera in interiorul unei lumi a particularitatilor amagirea facultatilor de
judecata; daca am dori sa imbracam intr-o aparenta inselatoare toate aceste
eforturi si actiuni pentru a le face sa para mult mai miraculoase. Dar noi avem
oroare fata de orice tip de impostura si neadevar dupa cum citeva dintre
acestea sint cu desavirsire interzise pentru toti semenii nostri sub pedeapsa
amenzii si dizgratiei publice; astfel incit ei nu vor cuteza sa infatiseze niciun
lucru sau actiune naturala altfel decit ea se prezinta, incercind sa infrumuseteze
sau sa umfle faptele, ci doar sub forma pura sub care ea s-a manifestat, fara a
fi alterata in niciun fel, sau a fi insotita de orice fel de ciudatenii.
"Iar acum iti voi arata citeva din indatoririle si indeletnicirile semenilor nostri:
doisprezece dintre noi navigheaza spre tarile indepartate sub numele unor alte
natiuni, pentru a-l ascunde pe cel al nostru; ei ne aduc carti, idei si monstre din
experimentele efectuate in toate celelalte parti ale lumii. Pe acestia ii numim
Negustorii Luminii.
"Trei dintre noi reunesc intrega experienta umana ce a fost consemnata de-a
lungul timpului in toate cartile lumii. Pe acestia ii numim Predatori.
"Astfel, avem alti trei care sint angajati in efectuarea de noi experimente, iar
acestia vor alege singuri directiile in care doresc sa efectueze experimentele lor.
Ei sint numiti Minerii sau Pionierii.
"Un alt grup alcatuit din trei persoane isi indreapta eforturile spre experienta
dobindita in salile de laborator de colegii lor, cu intentia declarata de-a extrage
de aici toate cunostintele si folosele practice ce pot imbunatati viata omului, dar
care pot fi la fel de bine folosite si pentru a demonsta pe deplin cauzele,
mijloacele de prognoza a fenomenelor naturii si pentru descoperirea facila si
clara a principalelor valori ale omului. Ei sint numiti Donatorii sau Binefacatorii.
"In cele din urma trei dintre noi vor fi insarcinati sa ridice cu ajutorul
experimentului toate aceste descoperiri primare la rangul unor mari observatii,
axiome si aforisme. Ei sint Interpretii Naturii.
"In final, avem circuite sau vizite ale principalelor cetati din regat; pentru
a sprijini raspindirea noilor inventii a caror punere in circulatie socotim ca
este de mare utilitate. Si afirmam public ca fiind deplin explicabile si naturale:
prognosticul bolilor, calamitatilor naturale, molimilor, invaziilor provocate de
creaturile trimise ca o pedepsa, foametei, furtunilor, cutremurelor, marilor
inundatii, cometelor, prognoza temperaturilor anului, dar si a altor previziuni
de acest fel; si astfel devine posibil ca in urma acestor previziuni sa aiba loc
dezbateri cu privire la modalitatle de prevenire si sa poata fi descoperite
remedii in fata acestor noi amenintari.
" In momentul cind a terminat de spus toate acestea s-a ridicat; conform
uzantelor, am cazut in genunchi la picioarele sale in timp ce el si-a lasat mina
dreapta pe capul meu si mi-a spus: "Dumnezeu sa te binecuvinteze fiul meu;
si Dumnezeu sa binecuvinteze aceasta relatie pe care am asezat-o, dindu-ti
tie libertatea de-a o face cunoscuta spre a putea sa lucreze si in folosul
celorlalte natiuni; pentru ca noi sintem asezati aici, pe un tarim necunoscut,
ascunsi prin vointa lui Dumnezeu."
http://www.ebooksread.com/authors-eng/francis-bacon.shtml
Tr. CasCarino