Caiet An3 2009-2010

E
AN 3
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR - ANII II-III U N I V E R S I T A T E A D E A R H I T E C T U R I U R B A N I S M I O N
2009 - 2010
B U C U R E T I
M I N C U
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2009-2010
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI
ANUL III
CAIET TEME PROIECTARE

A N U N I V E R S I T A R 2 0 0 9 - 2 0 1 0 DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR CATEDRA AN III
ANUL III
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectura
nv mnt de lung durat - 6 ani (360 credite)
AN UNIVERSITAR 2009- 2010
*5$),&8/ $&7,9,7$7,/25 ','$&7,&(

S E M E S T R U L A N III
5
5
12 13 14 IANUARIE
28 4 11 18
1 2 3 4 OCTOMBRIE
12 19 26 2
ore / credite spt.
6 7 8 NOIEMBRIE
9 16 23 30
10 11 DECEMBRIE
7 14 21
15 FEB.
25 1 8 15
PROIECTARE ARH. / SPEC.
ACTIVITI PR. ARHITECTURA 1 PR. ARHITECTURA 2
ARHITECTURA MEDIULUI NCONJURTOR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
6 5 12 1
SCHITA DOCUM./CERCETARE PR. MOBILIER PR.URBANISM
VACANTA
2 2
2 3
SESIUNE EVALUARE SEM. I
2c
PR. URB. 3c lotizare
TOTAL
16
17
PREDARI
p S.1
S.2
P.F.
P.F.
S.3
P.F.
P.F. TITULAR
D. Vucicovici catedra A. Bratuleanu
DISCIPLINA
Mobilier-tehnologie
Credit 1 1 2 2 3 2 3 Coordonarea activitatii revine
PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE
DISCIPLINE TEORETICE
C.A.A.D. Arhitectura trad. in Romania Arhitectura - Context - Peisaj Finisaje (I) Structuri din zidarie si b.a. (I) Curs la alegere
VACANTA
AM. Zahariade AM. Dabija M. Crisan Titular
titularului de curs
LEGENDA
PROIECT VERIFICARE PREDARE PROIECT FINALA SCHITA PREDARE REP./ ST. FORMEI P.V. P.F. S. L. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU PROIECT SPECIALITATE ALEGERE
prelegere atelier
LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI DISCIPLINA OBLIGATORIE DISCIPLINA ALEGERE
p
LUCRARI DE VERIFICARE ESEURI O. A. COLOCVIU
CRITICA DE PROIECT SI EVAL.
VACAN
5c tema atelier CAZARE TURISTICA
SEMESTRUL II
L.V. ES. C. E.
PROIECT ARHITECTUR NR. 1 6c Tem atelier CULTURA
PROIECTARHITECTUR NR. 2 5c Tem atelier CAZARE TURISTICA
PR. ARH. NR.2
ANUL III
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectura
nv mnt de lung durat - 6 ani (360 credite)
AN UNIVERSITAR 2009 - 2010
*5$),&8/ $&7,9,7$7,/25 ','$&7,&(

S E M E S T R U L A N III
ACTIVITI
ore / credite spt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
6
9 10 11 MAI
10 17
1 2 F E B.
22 1 8
3 4 5 MARTIE
15 22 29
6
5
7 APRILIE
12 19 26
8
3
12
24
13
31 7
14 15 IUNIE
14 21 28 5
IULIE
12 19
LOCUINA I ORAUL
LOCUINE COLECTIVE LOCUINE COLECTIVE Tem catedr FAZA II - 8c
PROIECTARE ARH. / SPEC.
PR. URB.PUD- F1 PR. ARHITECTURA - F2
3 8
3 4
VACANTA
DOCUM./CERCETARE
SCHITA
4
1
PROIECT PUD FAZA I - 3c
10 11 12 13 14 15 16 17 18
SESIUNE EVALUARE SEM. II
PROIECT STRUCTURI 2c
PR. STR. REZISTENTA
TOTAL
13
14
PREDARI
S.4
P.F.
S.5
P.P
P.F.+p
S.6
P.F.
DISCIPLINA DISCIPLINE TEORETICE

Sec. XIX intr-o persp. europeana Doctrina urbanistica Instalatii - echipare Comunicari vizuale Finisaje (II) Structuri din zidarie si b.a. (II) Curs la alegere
Credit 2 2 2 2 3 2 2 Coordonarea activ.
PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE
TITULAR
N. Lascu/A. Bratuleanu Al. Sandu G. Stoican
VACANTA
S. Vasilescu AM. Dabija D. Marcu revine titularului de curs Titular
LEGENDA
PROIECT VERIFICARE PREDARE PROIECT FINALA SCHITA PREDARE REP./ ST. FORMEI P.V. P.F. S. L. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU PROIECT SPECIALITATE ALEGERE
prelegere atelier
LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI DISCIPLINA OBLIGATORIE DISCIPLINA ALEGERE
p
LUCRARI DE VERIFICARE ESEURI O. A. COLOCVIU
CRITICA DE PROIECT SI EVAL.
L.V. ES. C. E.
PRACTICA
ANUL III
31A prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 32A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc 31B prof. dr. arh. Niculae Grama
32B arh. invitat Mario Kuibus
33A prof. dr. arh. Cristina Gociman 34A prof. dr. arh. Victor Ivanes
33B sef.lucr.dr.arh. Cristian Drughean 34B prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
35A prof. dr. arh. Dana Chirvai
36A conf.dr.arh. Vasile Meita
35B conf. dr. arh. Marian Moiceanu 36B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
6
ANUL III
CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III
Gr. 31 A
prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu ef de lucrari drd. arh. Andrei erbescu
asist. drd. arh. tefan Simion p.o. arh. Radu Antonescu
Presedinte
Gr. 31 B
prof. dr. arh. Niculae Grama ef de lucrri drd. arh. Robert Negru p.o. arh. Iulian Moraru arh. invitat Mario Kuibus asist. arh. Eliodor Streza p.o. arh. Emil Burbea-Milescu
. Gr. 32 A
prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc ef de lucrari drd. arh. Marian Iliescu asist. drd. arh. Drago Negulescu prof. dr. arh. Cristina Gociman ef de lucrari dr. arh. Elena Codina Duoiu asist. arh. Ana Maria Vesa prof. dr. arh. Victor Ivane ef de lucrari dr. arh. Iulian Gudin p.o. arh. Mihaela Grigorescu p.o. arh. Ctlin Iclozan prof. dr. arh. Dana Chirvai ef. lucr. dr arh Grigore Negoescu asist. arh. Marius Solon conf. dr. arh. Vasile Mei p.o. prep. drd. arh. Radu Negoi p.o. arh. Marius Velicu p.o. arh. Matei Dene
Gr. 32 B
Gr. 33 A
Gr. 33 B
sef.lucrari.dr.arh. Cristian Drughean ef de lucrri drd. arh. Remus Hran asist. drd. arh. Ionu Anton prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departament ef de lucrri drd. arh. Melania Dulmea sef de an seria A asist. dr. arh. Mihai Duescu
Gr. 34 A
Gr. 34 B
Gr. 35 A
Gr. 35 B
conf. dr. arh. Marian Moiceanu asist. arh. Nicolae Dinu p.o. drd.arh. Mircea Cpn conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ef de lucrri drd. arh. Tana Lascu p.o. prep drd. arh. Gheorghe Bratu
ef de an seria B
Gr. 36 A
Gr. 36 B
ef catedr
ANUL III
TEMELE SCHITELOR DE SCHITA SEMESTRUL 5 SCHITA NR. 1- Spatiu pentru evenimente artistice n aer liber la Palatul Mogosoaia; NTOCMITOR - atelier 32B arh. Invitat Mario Kuibus
SCHITA NR. 2 - Pavilion pentru ceai la Gradina Botanica; NTOCMITOR - atelier 31A prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu SCHITA NR. 3 - Detalierea unei celule de cazare turistica; NTOCMITOR - atelier 36B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
CUPRINS SEMESTRUL 5 PROIECT DE ARHITECTURA NR.1 | Tema de atelier: CULTURA
Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa 31A - Platforma Culturala - Arta si Societate 32A - Centru de vizitare 33A - Dotare culturala de cartier 34A - Centru de Informare privind Cucerirea Spatiului Cosmic 35A - Centru de training 36A - Centrul de informare ecologica 31B - Biblioteca 32B - Centru informational: "Casa arhitecturii" 33B - Club Nautic n Delta Dunarii 34B - Fundatia Culturala Gellu Naum 35B - Club pentru pescari sportivi 36B - Centru pentru itinerarii culturale
15
17 19 21 23 27 29 31 33 37 41 45 49
SEMESTRUL 6 SCHITA NR. 4 - Locuinta de vacanta n Delta Dunarii; NTOCMITOR - atelier 31B prof. dr. arh. Niculae Grama
SCHITA NR. 5 - Mansarda n locuinta colectiva; NTOCMITOR - atelier 35A prof. dr. arh. Dana Chirvai SCHITA NR. 6 - Landscape design ntr-o incinta de locuinte; NTOCMITOR - atelier 34B prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
PROIECT DE ARHITECTURA NR.2 | Tema de atelier: TURISM

Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa 31A - Locuire temporara in spatii flexibile 32A - Pensiune turistica 33A - Pensiune turistica la Poiana Tapului 34A - Pensiune in Cotroceni 35A - Pensiune pe malul lacului 36A - Pensiune eco - turistica 31B - Pensiune la Runcu 32B - Minihotel montan la Ranca 33B - Pensiune n Delta Dunarii 34B - Spatii cazare si creatie pentru scriitori 35B - Mini - hotel pentru pescari sportivi 36B - Dotare hoteliera n regim hostel
53
54 59 61 65 67 69 71 73 75 79 83 87
SCHITA RESTANTA SEM. 5 Locuinte n module spatiale pentru situatii de urgenta; NTOCMITOR - atelier 32A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc SCHITA RESTANTA SEM. 6 Rezolvarea functionala a unui spatiu de locuit dintr-o locuinta colectiva (dormitor matrimonial + baie + dressing + logie); NTOCMITOR - atelier 33B lector dr. arh. Cristian Drughean SCHITA RESTANTA CU TAXA SEM. 5 sau SEM. 6 Pavilion acces-servicii ntr-un sit istoric. NTOCMITOR - atelier 33A prof. dr. arh. Cristina Gociman
SEMESTRUL 6 Tema de catedra: LOCUINTE COLECTIVE 91
ANUL III
Pova
Nu demult, am citit o reflecie a lui Paul Valry care mi-a inspirat rndurile de fa. Ea sun n traducere liber cam aa: creaia original se declaneaz n condiiile constrngerii i se degradeaz n starea de libertate ! Pare negarea valorii libertilor artistului. Nu-i aa ? Doar la prima vedere ! Pentru c, dac schimbm planul de referin, arhitectura, cea care ne-a strns, pe noi toi, n atelierele acestei coli, e departe de a fi numai un exerciiu estetic. Arhitectura se valorific tocmai n limitele contrngerilor funcionale pentru ca s toarne n forme artistice, nevoi i idealuri, ambiii i neliniti, materiale i tehnologii, mode i idei fixe, bugetul clientului, i uneori, nepuinta noastr de a le cuprinde pe toate ! Ins, raiunea cu care le amestecm nu trebuie s ne subjuge visul de a le drui celorlali o lume mai frumoas . In schimb, libertatea total e asemeni derutei de a construi o cas n plin deert. Neavnd repere, e .... simpl gratuitate ! Un secol i modifica de nenumarate ori "compasul" i arhitectura ultimilor ani st marturie. Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat celebru: S ne temem de profesorul unei singure idei ! prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC
ANUL III
10
ANUL III
2. PROGRAMA ANALITIC 2.1 CONCEPT Atelierul de arhitectur (disciplin de baz a Facultii de Arhitectur) este locul unde se realizeaz integrarea cunotinelor acumulate la cursurile teoretice, avnd drept rezultat final conceperea unui obiect de arhitectur. Primii trei ani ncheie un ciclu de pregtire reprezentnd un prag important ctre cea de a doua perioad de instruire (anii IV, V i VI). Creionarea unui concept care s stea la baza programei analitice se spijin pe o serie de elemente: * Sistemul de instruire are calitii integratoare corobornd baza de cunotine generale acumulate de ctre studeni cu creaie arhitectural. * Tematica ine seam de modificrile evolutive ale societii contemporane, caracterizat de o larg palet de cuceriri tehnologice, integrand domenii pluridisciplinare i de grani. * nelegerea arhitecturii ca o form complex de ART. * Studierea aprofundat a mijloacelor de limbaj i de expresie arhitectural: element; volum; spaiu; form; funciune; textur; culoare etc. * Stimularea creativitii - scop major i definitoriu al arhitecturii. * nelegerea arhitecturii ca o stare de echilibru ntre forma pur, forma abstract i funciune. Se poate remarca faptul c fiecare ef de atelier i construiete propria sa metod didactic care se nscrie ns ntr-o metodologie general.
- Analiza tipologico - morfologic a SIT-ului; - Studiul relaiilor loc/form/funciune/semnificaie/configuraie stilistic; - nsuirea desenului ca mijloc de exprimare esenial n proiectarea de arhitectur; - Experimentarea reperelor fundamentale din arhitectur: scar, ritm, proporie, relaia ntre spaiul interior i cel exterior, valoarea creativ a luminii, culorii i texturii etc.; - Experimentarea modelului de spaiu public; - Studiul analitic al tipologiei de locuire colectiv n cldiri cu puine niveluri (P + 4); - Exersarea posibilitilor de susinere teoretic a soluiilor arhitecturale propuse de studeni. Obiectivele enumerate mai sus urmresc fundamentarea unui nivel al cunotinelor fr de care anul III nu va putea fi promovat, concretizat prin temele de arhitectur propuse i bibliografiile anexate acestora. Dobndirea de ctre studeni a unor competene n domeniu este un obiectiv urmrit la nivel de catedr.
2.3. METODOLOGIE Atelierul de arhitectur i bazeaz ndrumarea pe complementaritatea dintre sistemul de compunere liber (intuitiv) i sistemul de compunere pe baza unor repere (reguli, modele). Concretizarea acestui principiu se face n dou direcii principale: - proiectele cu ndrumare (de complexitate variabil) - schie de schi (lucrri de cte 10 ore) care au loc pe tot parcursul anului, urmrind testarea calitilor creative i imaginative ale studenilor precum i nivelul de acumulare a conotinelor specifice.
Mijloacele de ndrumare ale studenilor la atelierul de arhitectur sunt: * Obligativitatea documentrii (conform bibliografiei indicate la fiecare proiect) finalizat printr-o map de studiu individual. * Prezentri teoretice susinute de cadrele didactice (pentru ntregul an de studiu sau la ateliere) * Corectura i discuia individual * Corectura i discuia individual la panou * Exersarea capacitilor de exprimare prin desen, grafic, perspective conUNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI
2.2. OBIECTIVE GENERALE - nsuirea capacitii de percepere , configurare i reprezentare a spaiului arhitectural; - Fundamentarea propriei gndiri proiective ca metod i instrument de concepie a unui obiect arhitectural; - Rolul funciunii i structurii de rezisten n definirea unei forme arhitecturale; - Aprofundarea studiului mijloacelor de limbaj i expresie arhitectural;
11
ANUL III
venii grafice specifice arhitecturii, machete i simulri pe calculator * Sintetizarea ideilor, soluiilor i a formelor propuse prin proiect ntr-un material scrisde fundamentare personal * Susinerea lucrrilor predate n faa unui juriu, realizndu-se astfel o iniiere n critica de arhitectur. Metodele de ndrumare sunt constituite pe baza unor repere, reguli i modele. Proiectele sunt ndrumate continuu pe perioada realizrii studiului. Mai sunt prevzute schie de schi ( cte 3 lucrri de 10 ore pe semestru) cu caracter de lucrri de control ce au drept scop testarea cunotinelor acumulate de ctre studeni. Concepia de instruire este susinut prin urmtoarele mijloace: - Prezentri teoretice susinute de cadrele didactice pentru ntregul an de studiu sau pe ateliere. - nsuirea unui material documentar obligatoriu. - Dobndirea capacitilor de reprezentare prin exerciii de desen, grafic, culoare sau machete i simulare de calculator. - Prezentarea unei mape de studiu individual. - Susinerea liber a lucrrii propuse de ctre student, ce se constituie ntro iniiere n critica de arhitectur. Semestrul 5 - Cultur, tem de atelier (7 spt.) - Turism, tem de atelier (7 spt.) - Schie de schi Total (sem. 5) Semestrul 6 - Locuine colective (p+4) (5 spt.) (PUD+machet) - Locuine colective (p+4) (9 spt.) (proiect de detaliere) - schie de schi Total (sem. 6)
6 credite 5 credite 1 credit 12 credite
3 credite 8 credite 1 credit 12 credite
2.5. TEMATICA ANULUI III 2.5.1. Tematica impus pentru pregtirea la proiectare a anului III de studii cuprinde:
*
ARHITECTURA MEDIULUI NCONJURTOR (SEM. 5)

* PROIECT NR. 1 (TEM DE ATELIER) 7 sptmni - 6 credite CULTURA (Bibliotec pentru studeni, Casa arhitecturii, Centru pentru itinerarii culturale, Platform cultural-art i societate, etc.) * PROIECT NR. 2 (TEM DE ATELIER) 7 sptmni - 5 credite TURISM (Pensiune turistic, Pensiune eco-turistic, Minihotel montan, Spaii cazare i creaie pentru scriitori, Hotel pentru pescari sportivi, etc.)
Materiale didactice: Mod de evaluare: Bibliografie:
proiecii diapozitive, publicaii de specialitate, fotografii, machete. susinere individual a proiectului cu notare n juriu. prezentat n tematica obligatorie i n programele alternative pe atelier.
2.4. REGULAMENT DE PROMOVARE 2.4.1. Conform planului de nvmnt la facultatea de arhitectur, un an universitar este ncrcat la disciplina proiectare de arhitectur cu un numr de 24 credite, (cte 12 pe semestru).
La proiectare (an III) creditele sunt repartizate astfel:
* LOCUINA I ORAUL (SEM. 6) LOCUINE COLECTIVE N CLDIRI CU PUINE NIVELURI (P+3-4)

(PROIECT DE SINTEZ) * FAZA NR. 1 5 sptmni
- 3 credite
12
ANUL III
PUD cu ilustrare volumetric i machet * FAZA NR. 2 9 sptmni - 8 credite Detaliere uniti locative * 3 Schie de schie - 1 credit
Modaliti de evaluare
Sistemul de promovare este structurat att pe metode de notare tradiional, ct i pe sistemul modern de obinere de calificative prin introducerea noiunii de credit. Performana studenilor se evalueaz prin urmtoarele modaliti: - proiecte cu ndrumare - schie de schi - documentare - studiu individual - practic profesional - susinere teoretic - evaluare continu Proiectele cele mai valoroase fac obiectul unor cataloage care se redacteaz n fiecare an universitar, constituind material documentar pentru seriile urmtoare de studeni. Proiectele deosebite, proiectele de excepie se premiaz. ef de catedr an III, conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
Obiectivele urmrite n acest studiu de sintez sunt: * Studierea i experimentarea alctuirii unor spaii rezideniale tradiionale precum: fundtura, curtea urban, pasajul i incinta. * Experimentarea gruprii mai multor uniti locative n jurul unui nod de circulaie vertical * Exersarea organizrii unor spaii de tip gradual public, semipublic i privat, care s asigure posibilitatea comunicrii sociale * Structurarea unei abordri psiho-socio-logice a spaiului urban * Promovarea unor sisteme constructive adecvate unor astfel de construcii (cadre din beton armat sau cadre i diafragme din beton armat) * Flexibilitatea de utilizare n timp a spaiului interior al apartamentelor * Folosirea unei proiectri modulare care s suprapun uniti funcionale (camere de locuit, buctrii, bi, etc.) cu uniti constructive (diferite deschideri ale structurii din b.a.)
2.6. REZULTATE Rezultatele obinute de ctre studeni la disciplina obligatorie Proiectare de arhitectur se bazeazpe un pachet de criterii commune de apreciere: * Aprofundarea cerinelor temei, care s aib drept rezultat un demers propriu bine fundamentat * Corectitudinea rezolvrilor propuse de ctre fiecare student la nivelul relaiilor cu SIT-ul, a conexiunilor volumetrice, funcionale i tehnice-constructive * Punerea n eviden a unei idei compoziionale care s confere spaiilor rezultate o anumit valoare de utilizare * Valoarea soluiei de arhitectur aleas, fundamental de acurateea stilului, precum i de axpresivitatea volumetric n contextual propus de tem
13
ANUL III
14
ANUL III
p r o i e c t d
e a t e l i e r
Tema cadru :
Proiectul nr. 1 CULTUR

Numar de credite: 6 | Durata: 7 saptamni
Amplasament
Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecrei teme de atelier n parte.
Date de tem Fiecare atelier va propune coninutul n detaliu al temei, dar se vor respecta urmtoarele prevederi : * Suprafaa construit desfurat 400-500 mp * Parcri conform normelor n vigoare * Regim de nlime recomandat subsol, parter i maxim 2 etaje Obiectivele generale ale studiului * aprofundarea cunotinelor referitoare la analiza i interpretarea unui amplasament real ; * dezvoltarea capacitii de a propune un concept general al unui ansamblu de arhitectur i de a elabora soluii particulare pentru componentele acestuia, cu pstrarea coerenei generale ; * cunoaterea modalitilor specifice prin care arhitectura poate deveni un vector de comunicare n spaiul cultural al societii. Criterii de apreciere * nscrierea adecvat a soluiei n contextul dat; * calitatea rezolvrii spaial-volumetrice, funcionale i a relaiei interior exterior; * fundamentarea i detalierea sistemului constructiv, adaptat soluiei de arhitectur ; * modul de utilizare a materialelor de construcie i finisaj ; * acurateea i expresivitatea prezentrii grafice.
15
ANUL III
Redactare Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 3 formate 5070 cm, ntr-o tehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese : * Plan de situaie sc. 1:500 * Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc. 1:100 * 2 seciuni caracteristice sc. 1:100 * Toate faadele sc. 1:100 * Macheta obiectului sc. 1:100
Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari i o descriere n romn i englez a soluiei (maxim 100 de cuvinte). n funcie de particularitile temelor de atelier se pot solicita i alte piese desenate.
16
ANUL III
Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 31A
TEMA :
PLATFORMA CULTURALA - ARTA SI SOCIETATE
Cum se materializeaza nevoia de cultura la nivelul vietii sociale a Bucurestiului anilor 2000 ? Este vorba despre o lume a unui anumit segment al populatiei - tineri, artisti, studenti, oameni cu o anumita pregatire intelectuala, ori avem de-a face cu o practica generalizata si care, sub diferite infatisari, se manifesta in toate paturile societatii contemporane cosmpolite ? Este vorba despre o lume autonoma, orientata catre sine insasi, catre proprii sai eroi si miturile sale, o lume a cautarii esentelor ; sau este vorba despre continua confruntare dintre cerere si oferta care regleaza toate aspectele sociale, confruntare structurata pe celebrul model economic ? Fenomene recente de genul librariei Carturesti, sala Dalles, Institutul Francez, etc, pun aceste probleme. Ce apropie aceste entitati este caracterul de centru cultural fara o functiune particulara bine definita. Regasim aici : librarie, ceainarie, cafenea, galerii de arta - temporare si permanente, sala de cinematograf, sala de conferinte, sali pentru diferite cursuri de limba (franceza), de filozofie, spatii pur si simplu libere care pot adaposti neasteptate evenimente culturale de genul bienalelor de arta ori arhitectura, mici concerte de muzica clasica din cadrul diferitelor consursuri, etc. Bazat pe ideea de mixitate a fenomenului cultural, acest proiect propune o mica platforma culturala amplasata in centrul istoric al Bucurestiului. Studentul este invitat sa mediteze pe marginea acestor teme generale de o deosebita actualitate. Obiectivele acestui proiect vizeaza corelarea unei imagini de ansamblu cu un caz urban particular. De asemenea, studentul trebuie sa isi construiasca tema de proiectare plecand de la o conceptie asupra acestui fenomen pe care o va dezvolta el insusi. O bibliografie a temei in discutie va fi pusa la dispozitia studentilor la inceputul proiectului.
ntocmit: prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu, lect. arh. Andrei Serbescu, asist. arh. Stefan Simion, P.O. arh. Radu Antonescu
17
ANUL III
18
ANUL III
Atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc grupa 32A
Tema :
CENTRU DE VIZITARE
Amplasament Terenul propus spre studiu pentru programele primelor dou teme, se afl situat n oraul turistic Cmpulung Muscel i conform schiei anexate prezentei teme beneficiaz de un cadru natural generos, cu faciliti de acces, teren variat i o vedere panoramic spre munii Piatra Craiului ce se cere pus n valoare. Date de tem Cldirea trebuie s beneficieze de urmtoarele funciuni majore: zona de acces n cldire - spaiu de tranziie inerior-exterior unde se vor asigura informaiile necesare pe timpul ct centrul este nchis, spaiu ce va asigura i regruparea; - recepia i punctul de informare se vor rezolva n legtur direct cu holul; grupuri sanitare spaii pentru public - spaiu flexibil multifuncional pentru expoziii temporare, conferine, etc; - clas-atelier pentru max. 30 de copii i spaiu pentru clas n aer liber; - expozitie permanent cu traseu tematic ( va conine i un mic depozit ); - alte tipuri de spaii pentru public ( ntlniri, discuii, privire panoramic, etc. ); - ceainrie-cafenea ( 40 de locuri la mese, depozit, oficiu cu preparare ); spaiu pentru administraie - birou cu spaii anex ( depozit, echipamente, arhiv ); - ncpere dormitor cu chicinet pentru dou persoane dotat cu grup sanitar cu du; accese i parcaj - parcajul va fi amplasat n apropierea drumului de acces i va fi dimensionat pentru un autocar i 10 autoturisme; - va fi prevzut un loc pentru parcarea bicicletelor; - accesul spre cldire ( cldiri ) va fi amenajat peisager, se va utiliza pavajul ecologic; - aria construit desfurat a cldirii va fi de max. 400-500 m2; - regimul de nlime recomandat va fi subsol, parter i max. 2 etaje.
19
ANUL III
Obiectivele generale ale studiului Funciunea important a centrului de vizitare este aceea de asigurare a informaiilor fie c centrul este deschis sau nchis, cerin ce va genera spaii de tranziie interior-exterior, acoperite dar deschise. Cldirea trebuie conceput ca un loc al ntlnirilor pentru grupuri mici i medii, cerin ce va genera spaii primitoare de ateptare.
Cldirea trebuie s prezinte un puternic scop educativ - s fie pude n eviden elementele principiilor de durabilitate aplicate cldirilor.Toate aplicaiile de durabiltate i potenialul de resurse utilizat vor rspunde condiiilor specifice de teren, clim i economice ale locului. Materialele i tehnicile de construcie utilizate trebuie s reflecte specificul locului - forma cldirii nu trebuie s fie mimetic, dar poate pune n eviden empatia manifestat fa de cldirile trradiionale locale. Aceastcerin de tem poate genera un spaiu expoziional care s prezinte cldirea i aplicaiile de durabilitate. O atenie special va fi acordata accesibilitii cldirii ( persoane cu dizabiliti) i siguranei n exploatare ( copii, persoane n vrst ). Pentru buna funcionare a cldirii se vor asigura zone de parcare i aprovizionare difereniate pentru public i personalul centrului.
Criterii de apreciere ncadrarea n sit - relaia de integrare a obiectului de arhitectur propus n contextul oferit de cadrul natural; nelegerea funciunilor programului arhitectural. Modul de utilzare a materialelor de construcie i finisaj; acurateea i expresivitatea prezentrii grafice. Bibliografie recomandata reviste Architectural Review, Architectural Detail Internet: Wikipedia / visitor centre / centre de vizitare Bibliografia poate fi completata de fiecare student, trecuta in fisele de documentare, ca parte integranta a proiectului. ntocmit: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc lect. drd. arh. Marian Iliescu asist drd. arh. Dragos Negulescu
20
ANUL III
Atelier prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman grupa 33A
Tema:
DOTARE CULTURAL DE CARTIER
Amplasament Pe terenul pe care s-a realizat Ansamblul de locuinte colective New Town, cartierul Titan Balta Alba - str. Eufrosina Popescu in suprafata de 1000 mp, se propune amplasarea unei dotari culturale de cartier. Aceasta investitie isi propune sa se constituie intr-un centru de polarizare comunitar care sa rezolve o puternica disfunctie a cartierelor dormitor, cea de iradiere social culturala. Conformare functionala 1. Hol acces - garderoba - grupuri sanitare pe sexe - spatiu primire - asteptare - 2 birouri pentru administratie
2. Spatii multimedia - sala multimedia pentru 20 persoane - internet (cafe) pt 10 persoane - biblioteca - 2 sali lectura a 10 pers. - Sali imprumut - stand vanzare - sala periodice - sala carte pentru copii (acces la raft) - sala joc pentru copii
5mp 10mp 35mp 20mp 70mp.
40mp 20mp 50mp 30mp 20mp 50mp 50mp 60mp 300mp 3. Cofetarie, patiserie pentru aproximativ 30 de persoane, cu anexe specifice: - sala consumatie - 20 persoane 60mp - bucatarie minimala + anexe 30mp - terasa acoperita 20mp - terasa descoperita 20mp 130mp Aria construita desfasurata: 500mp Regim maxim de inaltime: S+P+1/2E
21
ANUL III
Obiective didactice: conformare multifunctionala relationarea cu situl configurare ergonomica esentializarea conceptului. Intocmit, Prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman
Bibliografie: II 4406 - Semnificatie si comportament in cadru construit II 2123 - Simonds: Arhitectura peisajului I 19 T - Geographie de l'amenagement II 5632 - Landscape and visual impact I 9722 - Relating architecture to landscape
22
ANUL III
Atelier prof. dr. arh. Victor Ivane
grupa 34A
Tema:
CENTRU DE INFORMARE PRIVIND CUCERIREA SPATIULUI COSMIC
Amplasament Terenul propus se afla in Bucuresti, in cartierul Cotroceni, in proximitatea Academiei Militare, la intersectia strazii Gh. Marinescu cu strada dr. D- tru Bagdasar, in Piata Eroilor. Ansamblul cuprinde centrul propriu zis precum si un mini hotel - pensiune. Desi constituie teme de atelier distincte, ele trebuie sa formeze un cuplu arhitectural integrat volumetric si functional, folosind impreuna accesul carosabil, parcajul/ garajul, sistemul tehnic de instalatii, infrastructura, etc. Date de tem Centrul de informare este destinat specialistilor in domeniu, invitatilor la diferite manifestari cat si vizitatorilor si turistilor interesati. Terenul are o declivitate de cca. 5% pe doua directii: de la vest la est si de la sud la nord. Pentru amplasarea cladirilor se va folosi partea de jos a terenului.
Studiul va avea 3 faze: in prima se va studia situl si se va face o propunere volumetrica pentru amandoua functiunile, in cea de a doua se va studia centrul de informare si in a treia zona de cazare. Centrul de Informare va avea o suprafata construita desfasurata de 400500 mp., un regim de inaltime: subsol, parter si un etaj si va cuprinde : spatii de acces, receptie si garderoba. o sala de reuniuni, conferinte, proiectii si intalniri pentru 80 de locuri, cca.100 mp. alte 3 sali pentru activitati de grup, a cate 30 mp. fiecare. spatii expo in legatura cu holul de receptie sau ca foyer al salii mari. biblioteca media, cca. 30 mp. cafenea/ bar/ bufet pentru 30 persoane. functiuni anexa : grupuri sanitare, spatii depozitare mobilier, centrala termica, etc. parcaj / garaj subteran pentru cca 30 auto care sa deserveasca si zona de cazare. Structura de rezistenta va fi adaptata functiunilor.
23
ANUL III
Obiective suplimentare ale studiului: Studentii vor avea in vedere ca functiunea specifica a edificiului este prezentarea spatiului cosmic ca rezultat al programelor de cercetare in beneficiul omenirii, sau in scopuri militare distructive.
Criterii suplimentare de apreciere fata de tema cadru : Abilitatea de a rezolva proiectul intr-un context deosebit prin prezenta unor obiective semnificative precum Academia Militara, Monumentul si Piata Eroilor.
Piese desenate suplimentare : planse A3 de documentare cu sinteza analizei sitului si argumentatia solutiei. o macheta de studiu scara 1:200 cu o propunere volumetrica pentru ambele functiuni. Intocmit: Prof. dr. arh. Victor Ivanes Sef de lucrari dr. arh. Iulian Gudina Asist. arh. Catalin Iclozan
24
ANUL III
25
ANUL III
26
ANUL III
Atelier prof. dr. arh. Dana Chirvai
grupa 35A
Tema:
CENTRU DE TRAINING Noi eram sensibili la efectele de spaiu, dar neglijm dimensiunile lor simbolice ROBERT VENTURI
Date de tem Necesitatea abordrii acestei teme apare evident n urma prognozei pe termen scurt, ce implic un efort urgent i susinut de recuperare a decalajului de dotare, informare, instruire n acest domeniu. Exemplele realizate mai ales n spaiul francofon demonstreaz valoarea lor de mici centre culturale i sociale ale comunitii. Caracterul public, atrgtor, deschis subliniaz funciile sale culturale dar i cele educativ-formative, interesnd toate categoriile de vrst. Centrul va avea o suprafa desfurat de aproximativ 500 mp. n ceea ce privete funciunile ea va cuprinde : sli de studiu bibliotec de mprumut stand vnzare carte sal multimedia i proiecie (20 de locuri) sal periodice BAR-BUFET ANEXE i GRUPURI SANITARE Precizrile referitoare la SIT i la suprafeele diferitelor funciuni vor fi fcute n cadrul orelor de atelier. Tema ncearc familiarizarea studenilor cu acest program funcional caracterizat prin accesibilitate, flexibilitate, capabil s asigure contactul imediat i direct cu informaia. Piese desenate suplimentare 2-3 perspective interioare-exterioare [optional] Bibliografie CASSABELLA, LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI 172/1974; 207/1980; 298/1995 ; 308/1996 TECHNIQUE + ARCHITECTURE 399/1992 ; 403/1992 ntocmit, Prof. dr. arh. Dana Chirvai
27 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI
ANUL III
28
ANUL III
Atelier conf.univ.dr.arh. Vasile Mei grupa 36A
Tema:
CENTRUL DE INFORMARE ECOLOGICA
Amplasament Terenul pentru amplasarea obiectivului cultural este situat pe malul Ghiolului Murighiol , judetul Tulcea. Ghiolul Murighiol se gaseste pe bratul Sf. Gheorghe al Dunarii si face parte din Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii dispunand de o fauna si flora deosebita . Ecosistemul acestei zone este deosebit el fiind la aceasta data in atentia multor cercetatori in domeniu. Date de tema Centrul de informare ecologica este compus din spatii administrative, spatii pentru expozitii, o sala de conferinte pentru 30-40 persoane care se poate deschide si participa la spatiu expozitional , 2-3 spatii pentru lectori , un spatiu pentru informatii turisti, grupuri sanitare pentru turisti si separat pentru administratie, minibar cu locuri la bar, terase acoperite si descoperite, de aceasta cladire fiind legate un ponton pentru ambarcatiuni de agrement si un turn de observare. Parcarea trebuie asigurata pentru un autocar si 5 autoturisme. Regimul de inaltime va fi de P+1 +M respectand normativul ce se refera la materialele de constructie durabile care se folosesc la constructiile din delta si se cere acoperire tip sarpanta cu invelitoarea din stuf. Obiective suplimentare ale studiului Contextul existent obliga la o relatie speciala cu situl, la un demers de integrare a noului intr-un spatiu situat langa un teren de golf si intr-o zona protejata preponderent verde. Expresivitatea obiectivului de arhitectura va trebui sa se integreze in aceasta zona incarcata de verdeata. Criterii suplimentare de apreciere Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect. Coerenta compozitiei arhitecturale. Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului. Intocmit, Conf.Univ.Dr.Arh Vasile Meita
ANUL III
30
ANUL III
Atelier prof. dr. arh. Niculae Grama grupa 31B
Tema:
BIBLIOTECA PENTRU STUDENTI
Amplasament Se propune realizarea proiectului unei biblioteci pentru studenti pe un teren, vis a vis cu Universitatea "Titu Maiorescu". Date de tem Studentii din Universitatea "Titu Maiorescu" si nu numai, ar trebuii sa beneficieze de un spatiu cu functiunea principala de biblioteca in care studentii sa poata sa se informeze in vederera, sa comunice si sa se si relaxeze, realizand in acelasi timp un spatiu de socializare. Imobilul trebuie sa cuprinda urmatoarele: - holul principal spatiu de acces si distributie (posibil foyer al salii) max 100,00 mp - punctul de informare dotat cu doua trei tastaturi si ecranele aferente, aproximativ 15,00 mp - sala de carte: cu acces la raft si 18 - 20 locuril la masa + un post de custode, in suprafata de aproximativ 70 mp ; - sala de reviste cu acces la raft si 10 - 12 locuri la masa si post de custode, in suprafata de aproximativ 50 mp ; - cate un depozit de 25,00 mp pentru fiecare din cele doua sali ; - sala audio - vizual:cu 10 posturi pentru fiecare tip, de aproximativ 70 mp; - sala polivalenta pentru maxim 100 persoane, cu depozit si un mic oficiu alimentar ; - cafeneaua cca. 70 mp, inclusiv depozitul, oficiu si gr. Sanitsi vest. personal aferente; - birourile pentru administratie cca. 50 mp ; - grupuri sanitare pentru public diferentiate fata de cele pentru personal ; - circulatiile verticale scari si lifturi ; - parcajul pentru 20 autoturisme la subsol / demisol, cca. : 20 autoturisme, 30 motociclete, si 50 biciclete .
In exterior terenul cu alei pietonale, spatii plantate se vor prevedea : un parcaj descoperit pentru cca. 5 - 6 autotusime si o curte de servici, pentru aprovizionare si evacuarea gunoiului menajer.
31
ANUL III
Obiective suplimentare ale studiului: Dobandirea cunostintelor necesare si stimularea crativitatii in : abordarea temei prin formarea unui concept ce presupune, incadrarea propunerii in teren si relationarea cu acesta ; propunerea volumetriei si a expresiei arhitecturale ; rezolvarea functionala a spatiilor ; adoptarea unei structuri in relatie cu programul de arhitectura.
Piese desenate suplimentare 2 perspective exterioare caracteristice Bibliografie : Arquitectos de Madrid nr. 1 / 2008 si nr. 3 / 2008, Arquitectura COAM 349. Intocmit : prof dr. arh. Niculae Grama
32
ANUL III
Atelier arh. invitat Mario Kuibu
grupa 32B
Tema:
CENTRU INFORMATIONAL: "CASA ARHITECTURII"
Amplasament Amplasamentul propus se afla pe strada Uranus colt cu Calea 13 Septembrie, in apropierea Muzeului National de Arta Contemporana, aflandu-se deasemeni pe traseul proiectului pietonalului TUB (Transcentral Urban Bucuresti). Situl este dominat de prezenta Casei poporului, a cladirii Academiei (Casa Stiintei) si a blocurilor de ani '80 cu care se invecineaza, aflandu-se in acelasi timp in imediata apropiere a unei zone industriale de sfarsit de sec. XIX - inceput de sec. XX. Ca si repere importante in zona pot fi mentionate cladirea Academiei , Casa poporului , Vama - Antrepozite, Fosta fabrica de bere "Bragadiru" Date de tema Pe terenul prezentat in planul anexat se propune constructia unui Centru informational cu expozitii numit: "Casa Arhitecturii" in suprafata desfasurata de cca. 500 mp, cu regim de inaltime D+P+1. Centrul isi propune sa aiba activitati de informare, miniconferinte, expozitii, etc. despre fenomenul arhitecturii in Bucuresti si nu numai. Ca functiuni, putem identifica : receptie cu punct de informatii , garderoba; foyer cu toalete si cafenea (aceasta avand posibilitatea vizitarii si in afara orarului mediatecii); sala de expozitie ; sala de conferinte ; sala(i) de lectura on-line, sali de auditii, sali media ; sala de printare, imprimare fisiere ; zona arhivare, servere ; zona administrativa cu doua birouri mici a cate doua persoane si unul de o persoana pentru Directorul mediatecii cu toalete proprii ; mica librarie ; Cladirea trebuie conceputa spre a fi accesibila si oamenilor cu dizabilitati. Obiective suplimentare ale studiului Rezolvarea contextului de implant urban in zona.
ANUL III
Aprofundarea unei rutine de abordare a unor teme de proiectare cu identificarea unor concepte dedicate locului.
Piese desenate suplimentar fata de tema cadru - caiet schite - ilustrare demers conceptual (schite functionale - volumetrice); - plan de incadrare in zona 1/2000 ; - 2-3 perspective interioare si 2-3 exterioare; Biliografie In prima sedinta de atelier se va inmana studentilor lista de titluri de carti, reviste si site-uri ce se recomanda a fi consultate. Intocmit, arh. invitat Mario Kuibu
Criterii suplimentare de apreciere - Integrarea adecvata a obiectului de arhitectura in cadrul sit-ului; - Coerenta conceptului arhitectural de la initierea proiectului pana la finalul acestuia; - Calitatea spatiilor interioare si exterioare ale cladirii ; - Preocuparea pentru detalii arhitecturale odata cu preocuparea de rezolvare tehnica a acestora; - Expresivitatea prezentarii proiectului;
34
ANUL III
35
ANUL III
36
ANUL III
Atelier Tema:
ef lucrri dr. arh Cristian Drughean grupa 33B
CLUB NAUTIC N DELTA DUNARII context - flexibilitate - dezvoltare sustenabil
Argument n contextul unor abordri generale ale procesului de proiectare ca un proces de transformare a contextului natural i social la ntlnirea cu programul arhitectural, temele de atelier ale anului III propun rezolvri ancorate n situaii reale, ce s dezvolte soluii contemporane la intersecia contextului i a ideilor actuale in arhitectur. Astfel se propune spre studiu o zona inedita n Delta Dunrii, bogat att din punct de vedere cultural cat si natural, cu o motenire istoric datnd din vremea antichitii, dar i cu o pregnant influen reflectat de ctre tradiii. Cele dou teme de atelier se vor adresa unui amplasament specific aflat la limita Rezervaiei Biosfera Delta Dunrii, n apropierea celui mai avansat sat pe pmnt continental, Dunavul de Jos. Se propune dezvoltarea unui complex realizat dintr-un club nautic i o zon de cazare n regim de pensiune destinat utilizatorilor clubului nautic, dar nu numai. Obiectivele studiului ce se va desfura pe parcursul a dou proiecte distincte este acela de a realiza un ansamblu sustenabil, de mici dimensiuni, ce sa reprezinte o soluie arhitectural i urbanistic contemporan i de ansamblu asupra complexului ce i propune sa fie o iniiativ de reinventare a tipologiilor de turism i cultur implementate n Delta Dunrii. Amplasament Terenul propus se afla la captul zonei de pmnt n zona sudic a Deltei Dunrii, n imediata apropiere a comunei Murighiol, n satul Dunavul de Jos, ntr-o zon cu potenial turistic ce ncepe sa fie exploatat de investitori, de multe ori nu in cel mai propice mod pentru caracterul existent al zonei. Terenul se afla n imediata vecintate a Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, ce se constituie ca unul dintre putinele parcuri naturale ale Romniei, fiind n apropierea lacului Murighiol, dar i al unei serii de canale navigabile ce ofer accesul ctre ntreaga Delt a Dunrii. Parcela , aflata n exteriorul, dar la limita de jurisdicie a Regulamentului Cadru de Urbanism pentru Rezervaia Biosferei Delta Dunrii, de form relativ dreptunghiular face parte dintr-o posibila parcelare a unei zone mai mari, avnd dimensiunile de 50 x 100 m, cu latura de 100 m ctre zona rezervaiei, conform plan de situaie anexat. De asemenea se prevede si o fie
ANUL III
de pmnt concesionata pentru amenajrile exterioare i a marinei de 8 m pana n limita rezervaiei. Terenul este n pant, avnd o cdere de teren de 7 metri de la punctul cel mai nalt la cel mai jos al sau. Lacul existent in apropiere va fi legat si extins ctre fia de pmnt pentru a facilita dezvoltarea activitilor nautice cu ambarcaiuni uoare de mici si medii dimensiuni (caiac, canoe, windsurf, mici brci cu vele, yachturi de mici dimensiuni)
Se va avea n vedere realizarea unui spaiu flexibil ce s poat s primeasc mai multe activiti (conferine, team building, etc) , cea principala fiind de club nautic. Se vor amenaja 10 -15 parcri descoperite pentru autoturisme, si 5 locuri de parcare pentru piridocuri. De asemenea se va amenaja o rampa de coborre a ambarcaiunilor la ap, precum i un spaiu pentru un rezervor de aprox. 50 mp (la nivel teren sau ngropat) cu combustibil. Spaiul rmas liber se va amenaja cu alei, mobilier urban, zone verzi de diverse caliti. Studenii vor propune tipologia spaiala, regimul de nlime, sistemul structural i materialele de construcie i finisaj, n funcie de soluia adoptat, ce vor trebui sa se nscrie n direciile generale definite de Regulamentul de Urbanism pentru Rezervaia Biosferei Delta Dunrii.
Date generale de tema Clubul i pensiunea vor fi tratate ca un ansamblu. Studenii vor avea de realizat o analiza a zonei i a tehnicilor contemporane de abordare urbanistice i vor realiza o propunere unitar pentru ambele obiective, ce va urmrii integrarea volumetric i de expresie n contextul zonei, dar nu fr a tine cont de abordrile actuale n arhitectur. Dispunerea volumelor i compunerea acestora va tine cont de particularitile specifice climaterice ale zonei, dar i caracteristicile amplasamentului. Date de tema Programul detaliat de arhitectur va fi propus de ctre studeni i va cuprinde n mod obligatoriu urmtoarele spatii : * Spaiu de recepie : zona de recepie i informare, precum i distribuie general, prevzut cu un desk si o zona cu 2 -3 birouri ale administraiei * Zona de discuii i ateptare : 50 mp * 4 Sali de cursuri i ntlniri multifuncionale, de cate 20 de persoane fiecare cu posibilitatea de a le grupa, rezultnd un spaiu pentru ntruniri de mai mari dimensiuni, n legtura cu un spaiu de foyer, prevzut cu grupuri sanitare pe sexe pentru spatiile publice. * Spaiu de relaxare : un spaiu prevzut cu un bar i teras pentru max. 30 persoane, precum i un mic oficiu de deservire * Grupuri sanitare i vestiare, pe sexe, pentru activitile nautice pentru min. 20 persoane fiecare. * Spatii destinare activitilor nautice : depozit ambarcaiuni 120 mp, ateliere de ntreinere 50 mp * Spatii anexe : hol de acces, circulaii verticale i orizontale, spatii tehnice (central termic, ntreinere, etc. ...). * Zona de ponton situata pe terenul concesionat din fata terenului pana n zona Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, cu spaiu de andocare a yachturilor mici, o zona de plaja n legtura cu un spaiu de servire. Se permit dragri excavri ale terenului n zona concesionata cu condiia reutilizrii pmntului excavat n interiorul sitului.
Obiective didactice * nelegerea i aplicarea unor procese de proiectare contemporane prin studierea acestora i dezvoltarea unui proiect n spiritul imaginii arhitecturale ale prezentului. * Amplasarea judicioasa intr-un context controversat a unui obiect arhitectural n strnsa legtura cu peisajul. * Dezvoltarea imaginaiei spaiale supus unei reguli de proiectare contemporane. Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru Se vor preda la atelier dup dou sptmni de la nceperea studiului, n urma deplasrii n zona Dunav, i se vor nota n atelier i aduga la predarea final : * Map format A3 de documentare ce va cuprinde in mod obligatoriu : o analiz personal a zonei studiate, studiul a trei exemple de soluii contemporane de abordare volumetric i / sau urbanistice specifice tematicii. * Plan de situaie a ntregului ansamblu i al amenajrilor respective i prezentarea unor scheme comentate ce s argumenteze soluia propus - sc 1:500 * O machet a ntregului sit cu o propunere volumetric a clubului si a zonei de cazare, precum i a amenajrilor aferente - sc 1:200
La predarea final se adaug : * Plan de ncadrare n zon cu indicarea legturilor existente, sc 1:500 * Plan de situaie, cu amenajrile ntregului lot, precum i a zonei de marin, sc 1:200
38
ANUL III
* Minim dou perspective exterioare reprezentative * Argumentaie scris, text, format A4
Bibliografie Alistair Fuad-Luke, Cltorii Eco - Vellant, Bucureti, 2009 Albert Ferr et al. (ed.), Verb Matters - ACTAR, Barcelona, 2004 Irene Hwang et al. (ed.), Verb Natures - ACTAR, Barcelona Zaha Hadid, Mind Zone Philip Jodidio, Architecture Now - Taschen, Architecture Now 2 - Taschen, Architecture Now 3 - Taschen, Architecture Now 4 - Taschen, Architecture Now 5 - Taschen, Architecture Now 6 - Taschen Ernst Neufert, Manualul arhitectului Cristian Schittich (ed.), Building simply - in DETAIL, Birkhuser, Edition Detail 2005 Tomoko Sakamoto et al. (ed.), From Control to Design - ACTAR, Barcelona A + U, 2006:03, 2006:06, 2006:11, 2007:11, 2008:02, 2008:08, 2008:11, 2009:04 Detail, 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 6/2003, 1+2/2004, 6/2005, 7+8/2006, 4/2007, 6/2007, 4/2008, 6/2008, 11/2008, 4/2009 El Croquis, N. 105, N. 109/110, N. 118, N. 119, N. 121, N. 122, N. 123, N. 124, N. 129/130, N. 136/137, N. 139, N. 141, N. 142, N. 144 Japan Architect, 45, 46, 48 LArca, 31/1999 Larchitecture daujourdhui, 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec. 2002), 351 (martie 2004) MARK, Oct./Nov./2008 Techniques et architecture, 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003), 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483 (apr. 2006) The Architectural Review, 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006 Intocmit, Sef lucrri drd. Arh. Remus Hran Prep. Drd. Arh. Ionu Anton
39
ANUL III
40
ANUL III
Atelier
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 34B
Tema:
FUNDATIA CULTURALA GELLU NAUM
Amplasament Situl propus se afl n localitatea Comana, jud. Giurgiu, n imediata vecintate a locuinei scriitorului Gellu Naum. Perimetrul exact al terenului i reglementrile urbanistice vor fi cunoscute in urma unei deplas?ri de documentare. Date de tem Poetul si prozatorul romn Gellu Naum este considerat cel mai important reprezentant romn al curentului suprarealist i unul dintre ultimii mari reprezentani pe plan european. n prezent aparinnd Fundaiei Gellu Naum, locuina scriitorului, fr a avea nimic muzeografic, este universul plin de farmec in care scriitorul si soia sa ii petreceau verile intr-o oaz de verdea n apropierea Parcului Natural Comana. In acest context se propune studiul unui ansamblu format n principal din dou funciuni majore: - sediul fundaiei culturale Gellu Naum; - spaii de cazare si creatie pentru scriitori Pentru ca proiectele s fie ct mai adecvate sitului propus (caracterul natural i cultural local), considerm oportun studierea celor dou teme n ansamblu, datele referitoare la elementele concrete ale amplasamnetului locuina existent, relief, plantaii, urmnd a fi obinute la faa locului ntr-o deplasare de studii nainte de nceperea proiectului. Sediul fundaiei poate adposti: spaiu de acces, spaii destinate atelierelor de creaie literar, sal discuii, conferine, ntlniri, sli destinate workshopurilor, mic spaiu expoziional. Studenii pot alege dintre aceste funciuni sau completa cu altele noi in funcie de scenariul propus. Distribuia spaiilor in seciune va ine seama de relieful existent, regimul de nlime fiind n principal, Ds+P fr a exclude supante in spaiile importante precum i un eventual etaj parial. Sistemul constructiv i materialele propuse sunt la alegere. Obiective suplimentare ale studiului - cunoaterea i asimilarea de ctre studenii arhiteci a valorilor culturale romneti; - armonizarea arhitecturii propuse i a tehnicilor i materialelor de con41 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI
ANUL III
strucie cu contextul cultural propus; - realizarea unui ansamblu funcional adaptat reliefului i condiiilor naturale locale.
Criterii suplimentare de apreciere Se vor aprecia soluiile care vor da un rspuns creativ obiectivelor enunate mai sus. Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru Se cer urmtoarele piese care vor constitui scopul unei predri intermediare (dupa 2 sptmni de la nceperea studiului) i se vor aduga la predarea final : - releveu al locuinei existente - sc. 1:100 - plana A3 de documentare, cu sinteza analizei sitului i a locuinei existente i argumentaia soluiei propuse pentru ambele funciuni (fundaie si spaii cazare); - o machet a ntregului sit cu o propunere volumetric a ambelor funciuni i a amenajrilor aferente n relaie cu locuina existent- sc. 1:200
Toate piesele care vor constitui predarea final vor prezenta propunerea in relaie cu locuina existent.
Bibliografie Texte de Gellu Naum (poeme si proza) - Sora fntna, Zenobia, Humanitas, 2003 alte texte ale scriitorului (www.gellunaum.ro) Monografie Sancho & Madridejos, El croquis John Pawson Monografie Alvaro Siza El Croquis Steven Holl Intocmit: sef de lucrari drd. arh. Melania Dulmea asist. dr. arh. Mihai Duescu asist. drd. arh. Adrian Moleavin
42
ANUL III
43
ANUL III
44
ANUL III
Atelier
conf. dr. arh. Marian Moiceanu grupa 35B
Tema:
CLUB PENTRU PESCARI SPORTIVI
1. Argument Spatiul unui astfel de Club, fie el si pentru pescarii sportivi, este destinat in primul rand intalnirii si comunicarii intre practicantii sportului, dar nu numai. Clubul practicantilor sau simpatizantilor pescuitului sportiv are ca principal scop, dezvoltarea si promovarea acest sport in niste conditii de standard ridicat. Aici se pot intalni si interactiona, cu ocazia concursurilor nationale si internationale de pescuit , pescari profesionisti cu experienta, dar si cei care, ocazional, practica acest sport doar din placere si pentru relaxare.
Terenul aferent acestui proiect are o suprafata relativ mare. De aceea studiul va presupune conceperea unui unui mini - complex care sa contina in principal un Club pentru pescarii sportivi si un mini - hotel destinat acestora, sau altor categorii de oameni, pescari amatori, turisti, etc. In prima faza, in cadru primului proiect din anul trei studentii vor detalia Clubul, urmand ca in cadrul proiectului doi sa realizeze proiectul mini-hotelului. Ca urmare, studentii trebuie sa tina seama inca de la inceput de existenta acestor doua dotari majore. Ei trebuie sa realizeze o compozitie armonioasa intre cele doua dotari, dar si intre acestea si cotextul natural, astfel incat in final sa se obtina un ansamblu arhitectural perfect integrat in context, functional si interesant din punct de vedere estetic.
Amplasament Tema aferenta acestui prim proiect popune studentilor rezolvarea unui spatiu de CLUB pe un amplasament real din Romania situat la cca. 25 km distanta de Bucuresti. In Comuna Tancabesti, pe malul lacului cu acelasi nume, pe locul unei vechi livezi de pomi fructiferi se afla un teren, in sprafata de cca.110.000 mp ( 110 ha ). Pentru acest teren un investitor strain a comandat intocmirea unui Plan Urbanistic Zonal, documentatie urbanistica specifica ce a fost aprobata de catre autoritati. Master Plan-ul ce ilustreaza aceasta dezvoltare posibila ulterioara se poate vedea in anexa 1 ce insoteste aceasta prezentare de tema. Din acest lot s-a ales pentru dezvoltarea acestui proiect o portiune de teren de cca 11.000 mp ( 1,1 ha ). Terenul care nu este plat, el avand o usora panta (terenul prezentat in anexa 3 avand numarul 11, are curbele de nivel din 50 in 50 cm inaltime ) catre lac, beneficiaza de o deschidere favorabila catre acesta oglinda de apa. Terenului ales pentru acest exercitiu i s-a conferit prin P.U.Z. denumirea CM3 ( vezi anexa 2 ), reprezentand o unitate teritoriala de referinta avand urmatoarele capabilitati:
45
ANUL III
- Functiune = CLUB, RESTAURANT, SERVICII - Regim de inaltime = max. P+2E - P.O.T. = 20% - C.U.T. = 1
simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor prezenta prin desen si randare tipurile de materiale folosite. Plansele desenate vor contine comentarii pentru justificarea solutiei.
Date de tem Clubul propus va avea urmatoarele caracteristici : - Regim de inaltime recomandat = P + 1 etaje - Suprafata construita desfasurata = 400- 500 mp - Parcari auto la suprafata terenului conform normelor n vigoare
Clubul Pescarilor Sportivi va fi un loc destinat adunarii periodice a membrilor diverselor asociatii ale pescarilor sportivi din tara sau strainatate, a celor care i viziteaza, sau a celor ce vor participa la competitiile internationale de pescuit pe lacurile Snagovului. Clubul poate fi dezvoltat in sistem pavilionar sau monobloc, intr-o solutie compozitionala care sa foloseasca inteligent declivitatea terenului. Acesta va trebui sa contina urmatoarele functiuni: - Un hol de receptie si informatii n leg?tur? cu un birou de administratie: 30 50 mp - Mic grup sanitar organizat pe sexe - Sala multifunc?ionala pentru max. 80 persoane: 100 - 120 mp - Salon de expunere avand legatura directa cu holul de receptie: 100 mp - Spatiu de depozitare pentru elemente de mobilier, echipamente si exponate - Trei sali pentru activitati de grup: pregatire specific? a activitatilor sportive, instruirea participantilor la competitii, pregatire a materialelor informative si multimedia, etc. (aprox. 30 mp fiecare) - Cafe - bar pentru aprox. 40 locuri, n leg?tur? cu holul de recep?ie si cu o terasa sau terasele exterioare, in relatie facila cu o mica bucatarie si un oficiu - Spatii de depozitare marfa, etc - Spatii de parcare exterioara in conform cu numarul vizitatorilor si personalului - Mica curte de serviciu si aprovizionare Este permisa studentilor folosirea si a altor spatii menite sa adaposteasca functiuni specifice clubului. Structura de rezistenta: va fi realizata din beton armat, metal ( sau alt material la alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitati deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Astfel o atentie deosebita trebuie acorda rezolvarii acoperisului ( terasa sau sarpanta ) in vederea obtinerii unei imagini interioare si exterioare interesante. Volumetria si plastica de fatada vor reprezenta o rezultanta directa a tipului de structura ales. Astfel se cere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cerintele temei si a reglementarilor urbanistice sa propuna o imagine volumetrica
Obiective suplimentare ale studiului Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de : - Incadrarea in sit real - relatia de integrare a obiectului de arhitectura propus in contextul existent tinand cont si de regulamentarile urbanisice ale amplasamentului. - Dezvolatarea capacitatii de a dezvolta un concept arhitectural perntru un ansamblu de arhitectura - Stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de arhitectura, controlul volumetriei si plastica anvelopantei. - Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura. - Cunoasterea modalitatilor prin care arhitectura poate deveni un vector de comunicare in spatiul cultural social. Criterii suplimentare de apreciere In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii : - Inscrierea adecvata a solutiei n contextul dat - Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect. - Coerenta compozitiei arhitecturale - Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect - Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand pe modul de prezentare grafica a solutiei propuse. Bibliografie: * Christopher Alexander - De la synthese de la forme - Dunod, Paris, 1971 * Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722 * Geoffrey Broadbent - Semnificaie i comportament n cadrul construit - cota II 4406 * Eva Dallo - Shop Design - Daab, Kln, 2005 - cota II 5988 * Albert Ferr et al. (ed.) - Verb Matters - Actar, Barcelona, 2004 * Constantin Goagea, tefan Ghenciulescu et al. (ed.) - Remix. Fragments of a Country - Bucureti, 2007 (ediia a doua) * Zaha Hadid - Mind Zone * Cosma Iurov - Arhitectura cldirilor multifuncionale - Editura Tehnic, Bucureti, 1982 * Philip Jodidio - Architecture Now - Taschen * Philip Jodidio - Building a New Millennium - Taschen * Pierre Merlin - Gographie de lamnagement - cota I 19 T * P. A. Michelis - Estetica arhitecturii - Editura Meridiane, Bucureti, 1982
46
ANUL III
* Ernst Neufert - Manualul arhitectului * Daniela Rdulescu - Arhitectura centrelor culturale moderne - Editura Tehnic, Bucureti, 1996 * Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publications, New York, 2001 - cota III 3838 * J. O. Simonds - Arhitectura peisajului - cota II 2123 * Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005 * Anthony Wilson - Design for leisure entertainment - 1980 * James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Architecture and Landscape * Bruno Zevi - Codul anticlasic - Editura Paideia, Bucureti, 2000 * A + U - ian. 2000 * Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006, 6/2007, 4/2008 * El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128 * Japan Architect - 45, 46, 48 * LArca - 31/1999 * Larchitecture daujourdhui - 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec. 2002), 351 (martie 2004) * Techniques et architecture - 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003), 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483 (apr. 2006) * The Architectural Review - 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006
Nota : Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform regulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectura pe foita sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite ntr-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentarea mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar si un cartus de identificare, conform modelului dat de catedr. Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor. Intocmit, conf. dr.arh. Marian MOICEANU
47
ANUL III
48
ANUL III
Atelier
conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu grupa 36B
Tema:
CENTRU PENTRU ITINERARII CULTURALE
Amplasament Terenul propus spre studiu se afl pe strada Sfinii Apostoli, n zona CP1 a oraului (conform PUG-lui Municipiului Bucureti) - subzona central n care se menine configuraia esutului urban tradiional coninnd o parte din zona protejat. POT-ul i CUT-ul maxim admisibile pentru aceast zon sunt 70%, respectiv 1,9. Se pot admite abateri de la aceste valori n funcie de fiecare soluie n parte, dar numai n cadrul reglementrilor PUG-ului existent. Pe acest teren urmeaz s se amplaseze un ansamblu alctuit dintr-un centru pentru itinerarii culturale destinate tineretului i dintr-o dotare hotelier n regim hostel pentru cazarea tinerilor. Date de tem n aceast etap a studiului trebuie s imaginai i s proiectai un centru pentru itinerarii culturale destinate tineretului. Pe amplasamentul propus vei alege locul cel mai adecvat pentru a aeza aceast construcie, n relaie cu orientarea terenului, cu posibilele accese, cu circulaiile carosabile i pietonale, cu vegetaia existent, cu reperele vizuale perimetrale dar i cu poziia n care vei amplasa a doua dotare a ansamblului. Avnd n atenie racordarea corect la cldirile existente, v invitm s imaginai i s proiectai un obiect de arhitectur care va cuprinde urmtoarele spaii: - zon de primire i ateptare, cca. 50mp. - spaiu multifuncional pentru expoziii, 150~200mp. - 2 sli pentru conferine, cca. 50mp. fiecare - cafenea cu mic oficiu, 40mp. - zon administrativ, cuprinznd 2 birouri, grupuri sanitare, vestiar minimal, spaiu de depozitare, central termic i hidrofor cca. 70mp. Se vor asigura 10 locuri de parcare la sol, n incint. Cldirea va avea un regim maxim de nlime (D)+P+2E i o soluie structural logic, adecvat programului propus. Suprafaa construit desfurat nu va depi 500mp.
49
ANUL III
Obiective suplimentare ale studiului - integrarea funciunilor propuse i a volumelor preconizate n strns legtur cu contextul general, - stimularea creativitii arhitecturale din punct de vedere formal i spaial, - clarificarea i conturarea mijloacelor de limbaj i expresie n concordan cu programul de arhitectur propus. Criterii suplimentare de apreciere - calitatea expresiei spaial-volumetrice de ansamblu, - coerena interdependenei ntre amenajri/volume, sit i contextul general, - logica rezolvrii structurale, - calitatea redactrii finale a proiectului. Piese suplimentare fa de tema cadru - 2 perspective interioare/exterioare - macheta terenului, coninnd i o propunere volumetric a dotrii destinat cazrii i a amenajrilor aferente acesteia sc. 1/200 Bibliografie: Arhitectura peisajului - John Simonds Ormsbee Existence, Space & Architecture - C.Norberg Schultz Semnificatie si comportament n cadrul construit - Geoffrey Broadbent Mind Zone - Zaha Hadid Arhitectura centrelor culturale moderne - Daniela Radulescu Tadao Ando - Complete Works, Taschen Colectia Architecture Now! , Taschen Neufert Architect's Data - orice editie ntocmit, Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu Sef lucrari drd. arh. Robert Negru
50
ANUL III
51
ANUL III
52
ANUL III
p r o i e c t d
e a t e l i e r
Tema cadru:
Proiectul nr. 2 TURISM
Numar de credite: 5 | Durata: 7 saptamni Amplasament : Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecrei teme de atelier n parte. Date de tem : Fiecare atelier va propune coninutul n detaliu al temei, dar se vor respecta urmtoarele prevederi : * Complexul turistic va fi conceput pentru 20-40 de locuri de cazare. * Se vor admite, acolo unde se justific prin tem, camere cu un singur pat. * Obligatoriu se vor prevedea grupuri sanitare cu du. * Sala de mese va fi dimensionat corespunzator, pentru a asigura necesarul de locuri aferent numarului de locuri de cazare si un numarul de locuri destinat vizitatorilor din afara ansamblului, i va fi deservit de un spaiu pentru prepararea micului dejun. * Spaiul aferent administrrii complexului se va rezolva, n funcie de specificul fiecrui amplasament, ca nucleu separat sau inclus n volumul general al construciei. * Vor fi prevzute 10-12 locuri de parcare. Obiectivele generale ale studiului : * cunoaterea cerinelor i necesitilor programului de cazare turistic ; * nelegerea necesitii fundamentrii proiectului pe un concept clar definit, n acord cu datele fundamentale ale contextului i programului ; * dobndirea unei experiene suplimentare pentru exploatarea creativ a potenialului cultural-expresiv al sitului. Criterii de apreciere : * exprimarea clar a unei atitudini arhitecturale fa de contextul natural i cultural al sitului ; * rezolvarea creativ a programului dat - partiu funcional i spaialitate interioar ;
ANUL III
* dimensionarea i utilizarea corect a sistemului constructiv ; * calitatea ambianei spaiale a unitilor de cazare i a spaiilor comune ; * acurateea i expresivitatea prezentrii grafice.
Nota Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari i o descriere n romn i englez a soluiei (maxim 100 de cuvinte). n funcie de particularitile temelor de atelier se pot solicita i alte piese desenate.
Redactare : Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 3 formate 5070 cm, ntr-o tehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese : * Plan de situaie sc. 1:500 * Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc. 1:100 * 2 seciuni caracteristice sc. 1:100 * Toate faadele sc. 1:100 * Macheta obiectului sc. 1:100
54
ANUL III
Atelier
prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu grupa 31A
Tema:
SUSTENABILITATE - FLEXIBILITATE I DENSIFICARE cazare / locuire temporar in spaii flexibile
In multiple domenii, sustenabilitatea este astazi unul dintre cele mai importante aspecte luate in considerare de programele de cercetare, fiind, de fapt, un principiu valabil in aproape orice tip de proces care implica dezvoltare. Proiectarea este un astfel de domeniu. In proiectare, sustenabilitate a incetat de mult sa mai insemne doar asanumita "casa pasiva" (a carei eficienta pe termen lung ajunge chiar sa fie pusa sub semnul intrebarii de autori precum Brian Cody, in textul sau "Gesellschaft & Okologie. Generationen Wohnen", Europan Austria si ARTIMAGE, 2007). Peisajul construit trebuie la randul sau sa se poata integra in ritmul accelerat de schimbare al unei societati contemporane aflate intr-o continua reformulare. De aceea, dezvoltarea durabila si sustenabilitatea in proiectare inseamna astazi in primul rand o gestionare rationala a resurselor, prin folosirea la maxim a structurilor construite (fie deja existente, fie nou proiectate), cu un impact minim asupra mediului natural. Pe langa principiile energiei pasive, sustenabilitate inseamna flexibilitate, adaptabilitate, eficienta, densitate. In acest context european, Bucurestiul este insa, din pacate, un oras inca lipsit de o politica valabila pentru o dezvoltare cu adevarat durabila. Este un oras in care se construieste mult, insa fara o logica pertinenta a gestionarii peisajului construit. Intentie: o studiul si dezvoltarea unor orizonturi de utilizare a unui obiect construit, care sa poata raspunde intr-un mod elastic unor posibile viitoare situatii / influente o insertia unui astfel de studiu intr-un context urban si social concret si actual - centrul Bucurestiului Scenariu: o cazare flexibila, capabila de o perpetua adaptare la diverse utilizari
55
ANUL III
Program: o mic camin studentesc, ce va putea fi folosit ca hostel pentru tineret pe perioada verii; va putea fi, de asemenea, transformat in viitor intr-un imobil de locuinte pentru tineri. Va contine la parter un mic magazin universal non-stop si un spatiu pentru birou administratie / receptie o co-housing - se va studia si posibilitatea utilizarii in comun a unor spatii
Bibliografie O bibliografie a temei in discutie va fi pusa la dispozitia studentilor la inceputul proiectului. ntocmit: prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu, lect. arh. Andrei Serbescu, asist. arh. Stefan Simion, P.O. arh. Radu Antonescu
56
ANUL III
57
ANUL III
58
ANUL III
Atelier Tema:
prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc Pensiune turistic grupa 32A
Amplasament Terenul propus spre studiu este cel perzentat la Tema nr. 1. Date de tem Cldirea trebuie s beneficieze de urmtoarele funciuni majore: Spaii de cazare de 8 - 10 camere i o camer pentru ngrijitor; Alimentaie public pentru 30 de locuri la mese; Parcaj amenajat pentru 10 locuri de parcare; Spaii auxiliare - buctrie, depozitri, grupuri sanitare, central termic i alte spaii tehnice. Obiectivele suplimentare ale studiului nelegerea funciunilor programului de arhitectur cu componente repetitive i adaptarea la cerinele contemporane ale turismului; Stimularea cretivitii n conceperea i particularizarea spaiilor conexe funciunii de cazare, controlul volumetriei i plastica anvelopantei. Criterii suplimentare de apreciere Coerena compoziiei arhitecturale; Modul de utilzare a materialelor de construcie i finisaj; Bibliografie HOTELBAU - Otto Mayr, cota II1707 HOTEL, MOTEL - Giampiero Aloi, cota II 2933 PRICIPLES OF HOTEL DESIGN - cota III 1833 Reviste Làrchitecture dàujourd`hui nr. 360, pag. 66 Japan Architect nr. 57, pag. 84 Architectural Record nr. 11/2005, pag. 160 Architectural Record nr. 12/2005, pag. 84, 86 Technique et Architecture nr. 475, pag. 76 Intocmit prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc lect. drd. arh. Marian Iliescu asist drd. arh. Dragos Negulescu
59
ANUL III
60
ANUL III
Atelier
prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman grupa 33A
Tema: PENSIUNE TURISTICA LA POIANA TAPULUI 1. Generalitati Pensiunile fac parte din programul hotelier aferent activitatii de turism.Programul hotelier este unul din programele de arhitectura complexe, situndu-se in contemporaneitate la interferenta mai multor tipuri de activitati. Pensiunile reprezinta in primul rnd ilustrarea unei functiuni de habitat temporar. "Calatorii" pot fi clienti de 1 - 2 zile si atunci pensiunea este preponderent de tranzit . De asemenea, clientii pot fi turisti care doresc un sejur prelungit determinat de vecinatatea unui sit istoric ( turism cultural ), de vecinatatea unei zone de distractie ( turism distractiv ), de vecinatatea unei zone peisagere montane, marine ( turism de agrement ), de practicarea unor sporturi ( turism sportiv ) sau de apropierea unei zone curative ( turism balnear ). Zona de amplasare impune pensiunii anumite determinari legate de integrarea in sit. Pensiunile se clasifica, conform unor norme nationale, pe "margarete", functie de calitatea si diversitatea spatiilor si serviciilor oferite. 2. Amplasament Pensiunea va fi amplasata pe Valea Prahovei in localitatea Poiana Tapului, jud. Prahova. Orientarea spre Caraiman contrabalanseaza dificultatea accesului, denivelarea accentuata. 3. Date de tema Componente functionale 3.1. CAZAREA 311. Capacitate - 20 de locuri 4 apartamente de 2 camere 5 camere de 2 paturi 2 camere de 1 pat.
= 8 persoane = 10 persoane = 2 persoane
312. Modulul de cazare pentru camere 2 paturi, cuprinde: camera de pensiune, vestibulul de acces si grupul sanitar cu o arie totala de 30 mp Unitate cazare - 2 paturi a. camera de hotel - ( 2 paturi ) 20,5 - 22,5 mp b. vestibulul - acces cu depozitare 3,0 - 3,5 mp c. grup sanitar cu cada, wc si chiuveta 3,5 - 4 mp 27,00 - 30,0 mp d. Mobilare
ANUL III
Camera va avea 2 paturi ( 0,90 x 2,00 m ) cu noptiere, un scrin pentru lenjerie si toaleta cu oglinda si sertare, cu un frigider mic incorporat, un suport de televizor si o masa de conversatii cu 2 fotolii. Trebuie analizata si oportunitatea amplasarii unui pat pliant pentru 1 copil. Vestibulul va contine 1 dulap pentru haine, un cuier si un rastel pentru bagaje. 313. APARTAMENT 2 camere a. Camera de zi - cu loc de conversatie, canapea extensibila20,5 - 22,5mp. b. Chicineta 3,5 - 4,0mp. c. Dormitor matrimonial 12,5 - 15,0mp. d. Vestibul 3,0 - 3,5mp. e. Grup sanitar 3,5 - 4,0mp. 43,0 - 49,0mp 314. CIRCULATIILE ORIZONTALE vor avea o latime minima de 1,2 m cu eventuale largiri in dreptul usilor de acces in camere, care sa conduca la maximum 2,1 m latime. 315. CIRCULATIILE VERTICALE Pensiunea are maxim 2 noduri de circulatie verticala Nodul principal de circulatie este folosit de catre clientii pensiunii si este compus din: - 1 scara de acces si evacuare de 1,2 m latime, nchisa. Usile au sensul de deschidere in sensul de evacuare al persoanelor Nodul secundar de circulatie este folosit de personalul pensiunii si accidental de clienti in caz de forta majora si este compus din: - 1 scara de serviciu de 1,1 m latime (2 fluxuri de evacuare) 316. UNITATEA DE SERVICII contine spatiile specializate pentru intretinerea unitatilor de cazare si este compusa din: a. camera ngrijitoarei 10,00 mp b. grup sanitar minimal cu dus, WC, si chiuveta - 3,0 - 3,5 mp c. depozit de rufe curate 2,0 mp d. depozit de rufe murdare 2,0 mp e. depozit gunoi ( pubela ) 2,0 mp f. depozit materiale curatenie 1,5 - 2,0 mp g. degajament comun 3,0 mp 25,0 - 30,0 mp 3.2 SPATII AFERENTE ACCESULUI 32.1 Accesul si distributia fluxurilor se face in zona parterului prin specializarea unor spatii 321.1 Windfang - vestibul cu acces pentru persoane normale si cu handiUNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI
cap 321.2 - 5 mp Hol receptie, asteptare, distributie cazare va contine:
A. Primire A1. Receptia pensiunii unde se realizeaza contactul administratiei cu publicul pentru informare, primire, servicii, prevazuta cu o tejghea cu 2 blaturi pentru clienti si functionar, cu tabloul de chei si cutiile de corespondenta. A2. 1 birou de administratie 10 mp A3. Camera bagaje 5 mp 15 mp B. Asteptare - distributie B1.Hol asteptare, lectura, mobilat cu fotolii canapele si masute 40 mp B2. 2 cabine telefonice 5 mp B3. Grup sanitar pe sexe 10 mp 55 mp C. Nodul principal de acces C1. 1 scara de 1,2latime 25,0 mp Total 321 ~100,0 mp 3.3 331. a. ALIMENTATIA PUBLICA minirestaurant, salon de mic dejun Sala de consumatie - 20 de locuri cu acces din holul pensiunii si din exterior, cu oficiul legat de bucatarie. Mobilarea va fi diversificata, alveolata, flotanta. 40 mp Grup sanitar pe sexe (comun cu accesul) Restaurantul poate avea terase acoperite sau descoperite 30 mp 70 mp Barul - 5 locuri ( 2,5 mp persoana ), situat de preferinta intre hol si restaurant cu oficiu minimal si depozit de bauturi - in legatura cu spatiile de serviciu ale bucatariei - 15 mp Bucataria ( 2 mp / pers ) va fi organizata pe 3 zone: ~ 60mp
b. c. 332.
333. 333.1
Servire hrana - oficiu - minimum 2,6 m latime in care circulatia se face respectnd fluxul de dreapta (debarasare ncarcare). In oficiu se intra pe usi duble batante unidirectionale pe sensul de mers. Oficiul este bordat de tejgheaua spatiilor de debarasare - spalare a bucatariei calde si reci a barului de bauturi si a zonei de depozitare vesela. 10,0 mp Zona debarasare - spalare este spatiul unde exista spalatorul de
62
333.2
ANUL III
vesela, rastel vesela 5 mp Ambele spatii sunt in contact cu bucataria si cu zona de evacuare, depozitare gunoi menajer. 333.3 Zona preparare hrana cuprinde spatii specializate de pregatire semipreparate si de preparare efectiva. Spatii semi-preparare 3 x 3 mp= 9 mp 333.4 Depozitare curenta de nivel (la acelasi nivel cu bucataria) 15 mp Depozit de zi 5 mp Depozit de inventar 10 mp 30 mp 3.4 SPATII TEHNICE 34.1 Tablou electric 5 mp 34.2 Centrala termica 10 mp 15 mp Majoritatea acestor spatii trebuie sa aiba acces din exterior pentru introducere si schimbare utilaje.
4. Obiective suplimentare ale studiului - exprimarea capacitatii de percepere, configurare si potentare a spatiului arhitectural in legatura cu spatiul global - tipologie si morfologie - cunoasterea si nsusirea discursului arhitectural in relatie cu determinarile unui program tehnologic complex (hotelier) - cunoasterea determinarilor antropologice ale spatiilor - instrumentarea structurala si utilitara in relatie cu programul functional - crearea unei unitati de expresie intre forma-functiune-semnificatie - dezvoltarea capacitatilor de esentializare teoretica a spatiilor propuse - calitatea reprezentarii proiectului prin desen, culoare, macheta, etc. Bibliografie II 1166 - Architects Working details (15 vol.) II 1547 - Motels, Hotels II 2862 - Hotel and Restaurantbau I 2851 - Resort Hotels III 1154 - Hotelbauten I 6021 - Shinkeshiku Hotels Intocmit, Prof. Dr. Arh. Cristina Olga Gociman
63
ANUL III
64
ANUL III
Atelier prof. dr. arh. Victor Ivane
grupa 34A
Tema:
PENSIUNE
Amlasament Terenul propus se afla in Bucuresti, in cartierul Cotroceni, in proximitatea Academiei Militare, la intersectia strazii Gh. Marinescu cu strada dr. D- tru Bagdasar, in Piata Eroilor, adica pe acelasi teren cu "Centru de Informare ....." cu care trebuie sa formeze un cuplu arhitectural integrat volumetric si functional, folosind impreuna accesul carosabil, parcajul/ garajul, sistemul tehnic de instalatii, infrastructura, etc. (tema nr. 1). Date de tema Mini-hotelul, (amplasat in partea de vest a Centrului de Informare) prevede spatii de cazare, recreere si alimentatie publica.
Cladirea va avea S+P+1etaj si va cuprinde : zona de acces cu receptie, birou administratie, spatii de asteptare, grup sanitar si garderoba. cazarea se va face in 10 camere a cate 2 paturi, in suprafata de 1618 mp., cu vestibul cu dulap inzidit si baie cu dus. Suprafata totala a unitatii de cazare poate varia intre 25 si 30 mp. In relatie cu spatiile de cazare se va amplasa si camera de serviciu cu grup sanitar minimal. spatiul comun de petrecere a timpului liber, include loc de discutii si TV, deschis catre o terasa - gradina. sala de mese pentru cca. 40 de locuri si o terasa pentru inca 10 persoane. Se poate amplasa si o tejghea-bar la intrarea in sala de mese. Bucataria si anexele acesteia vor fi simplificate fata de modelul standard ale restaurantelor de mare capacitate. spatii auxiliare: curte de serviciu cu acces pentru personal, aprovizionare bucatarie, depozitare, vestiare personal. etc. Locuinta administratorului va fi un apartament cu camera de zi, doua dormitoare si anexe si va fi, de preferat, inclus in volumul general al constructiei, sau in corp separat. Structura de rezistenta va fi adaptata functiunilor.
65
ANUL III
Redactare : Se va folosi materialul elaborat la proiectul nr. 1 care se va completa cu tot ce tine de tema "Pensiune" Macheta de studiu se va actualiza si completa cu volumul cladirii Pensiune. Intocmit Prof. dr. arh. Victor Ivanes Sef de lucrari dr. arh. Iulian Gudina Asist. arh. Catalin Iclozan
66
ANUL III
Atelier
prof. dr. arh. Dana Chirvai grupa 35A
Tema:
PENSIUNE PE MALUL LACULUI

Forma este un mister care scap definiiei dar care l face pe om s se simt mai bine ALVAR AALTO
n comuna MOARA VLASIEI situata in apropierea BUCURESTIULUI pe un teren de dimensiuni corespunzatoare se propune realizarea unei pensiuni turistice. Amplasamentul se afla in apropierea MANASTIRII CALDARUSANI obiectiv de cult ce aduce un plus de atractie locului.
Date de tema: Pensiunea va fi proiectat n conformitate cu coninutul legislaiei n vigoare din domeniul turismului i va cuprinde urmtoarele funciuni : zona de primire cazare (capacitate 20-40 locuri cazare) servirea mesei (cca. 40 de locuri) recreere administraie spaii tehnice i auxiliare vor fi prevzute cca. 10-12 locuri de parcare Precizrile referitoare la SIT i la suprafeele diferitelor funciuni vor fi fcute n cadrul orelor de atelier. n funcie de scenariul propus de ctre fiecare student, pensiunea poate fi rezolvat monobloc sau n sistem pavilionar. Tema vizeaz familiarizarea studenilor cu toate elementele ce determin viabilitatea unei propuneri arhitecturale. Piese desenate suplimentare fa de tema cadru 2-3 perspective interioare-exterioare [optional] Bibliografie DOMUS NR. 844 A+U NR. 352, 377 LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI NR. 193, 337, 352 JAPAN ARCHITECTS 4/1995 CONSTRUCII HOTELIERE - Prof. dr. arh. C. LZRESCU ntocmit, Prof.dr. arh.Dana Chirvai
ANUL III
68
ANUL III
Atelier
conf.univ.dr.arh. Vasile Mei grupa 35A
Tema:
PENSIUNE ECO - TURISTIC
Amplasament Terenul pentru amplasarea obiectivului cultural este situat pe malul Ghiolului Murighiol , judetul Tulcea. Ghiolul Murighiol se gaseste pe bratul Sf. Gheorghe al Dunarii si face parte din Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii dispunand de o fauna si flora deosebita . Ecosistemul acestei zone este deosebit el fiind la aceasta data in atentia multor cercetatori in domeniu. Date de tema Pensiunea ce se propune a se proiecta trebuie sa cuprinda minim 40 locuri cazare in camere de 1pat, 2paturi si cel putin 2 apartamente fiecare sa aiba grup sanitar propriu (cu cadita pentru dus). Sala de mese va fi dimensionata pentru 40 persoane cu acces direct catre terasa acoperita si descoperita dinspre lac si va avea un spatiu de bucatarie minimala.
Accesul se va face pe partea opusa ghiolului . Regimul de inaltime va fi de P+1 +M respectand normativul ce se refera la materialele de constructie durabile care se folosesc la constructiile din delta si se cere acoperire tip sarpanta cu invelitoarea din stuf.
Intocmit Conf.dr.arh. Vasile Meita
69
ANUL III
70
ANUL III
Atelier Tema:
prof. dr. arh. Niculae Grama PENSIUNE LA RUNCU grupa 21B
1. Amplasament : Se propune amenajarea unei pensiuni intr-o zona montana, in comuna Runcu. Date de tema Sansa multor zone din tara ca alternativa la modificarile economice ce se petrec in aceasta perioada este dezvoltarea turismului rural. Realizarea unui proiect de pensiune turistica prilejuieste trecerea in revista a mai multor functiuni ce trebuie astfel conjugate intr-o propunere armonioasa transpunandu-se intr-un produs de arhitectura. Pe un teren cu panta de aprox. 20 % si in suprafata de aprox. 1500 mp, avand drumul de acces la baza terenului si cu orientare catre sud se va intocmi un proiect de pensiune turistica ce trebuie sa contina : - mic spatiu de primire / receptie de cca. 25,00 mp la care se aduga un gr. sanitar; - cazare pentru 14 - 16 persoane, in camere de 2 paturi, cu grup sanitar cu dus si un vestibul cu spatii de depozitare (maxim 20,00 mp in total/camera); - spatiu de zi comun in suprafata de 30 - 40 mp, cu bar de zi (eventual comun cu receptia), cu un grup sanitar ; - alimentatie publica sala de mese pentru 28 - 30 persoane, o terasa 16 locuri la masa ambele in legatura cu o bucatarie (cu acces secundar, vestiar pentru personal, depozitari pastrand circuitul curat/murdar, impus de normele sanitare, spatiu de preparari si spatiu de gatit) ; - locuinta administratorului formata dintr-un apartament de 2 camere cu baie si bucatarie ; - spatii tehnice - centrala termica, mica spalatorie si uscatorie, hidrfor, cam. intretinere ; - alei pietonale si parcaj descoperit pentru 10 autotusime (la nivelul drumului existent) si curte de servici pentru aprovizionare si depozitare ambalaje cu zona de gunoi (minim 3 pubele); Obiective suplimentare ale studiului Dobandirea cunostintelor necesare : 1. ca fiecare nou obiect de arhitectura sa aiba un mesaj - abordare obligatorie; 2. inscrierii in teren, in concordanta cu toate cerintele pe care aceasta le presupune; 3. rezolvarilor functionale ale zonei de primire, de alim. publica, precum si ale zonei de cazare; 4. stabilirea unei sistem structural adaptat programului.
ANUL III
Criterii de apreciere mesaj, inscrierea in sit, calitatea obiectului de arhitectura si rezolvarea functionala .
Piese desenate suplimentare fa de tema cadru - 2 perspective exterioare caracteristice Intocmit, prof. dr. arh. Niculae Grama
72
ANUL III
Atelier arh. invitat Mario Kuibu
grupa 32B
Tema:
MINIHOTEL MONTAN LA RNCA
Amplasament Terenul propus pentru studiu cu suparafata de cca 900 mp, indicat n planul topografic anexat, se afl n statiunea montana Ranca din muntii Parang la cca 1700 m altitudine. Se propune proiectarea unui Minihotel cu regim de naltime D+P+2E+Mansarda. Minihotelul poate fi accesat atat de turistii obisnuiti veniti pentru sporturile de iarna sau drumetii cat si pentru grupuri unitare venite la: "Team building", cantonamente sportive, tabere de vacanta, etc. Obiectul de arhitectur propus trebuie s tin cont de contextul local si s contribuie la sporirea valorii acestuia prin calittile sale conceptuale. Date de tem Cladirea va adaposti urmatoarele functiuni majore: - Receptie cu windfang, spatiu pentru schiuri, spatiu de asteptare ; - Spatii de cazare - 20-24 camere de cca 25-30mp. Camerele sunt de doua paturi simple, fiecare avand baia proprie. Se pot face combinatii intre acestea din care sa rezulte si spatii de cazare tip apartament ; - Alimentatie publica pentru 70-80 de locuri la mese in si suplimetar la terasa; - Spatiu bar cu zona tip "sufragerie". - Zona cu sala mica multifunctionala pentru seminarii, trainings, etc. - Sala de fitness, vestiare, mini spa (sauna, jacuzzi, etc.) - Dependinte (bucatarie, depozitari, grupuri sanitare,); - O camera a ingrijitorului si cu grup sanitar avand - Alte spatii auxiliare (tehnice, centrala termica, hidrofor, gunoi) ; - Parcaj amenajat pentru 10 locuri de parcare; Materialele de constructie recomandate sunt cele locale. Acoperirea recomandata este cea in panta. Piese suplimentare fa de tema cadru - 2-3 perspective interioare sau exterioare - tehnica de prezentare va fi la alegere ; - caiet schite - ilustrare demers conceptual ; - macheta, ce va constitui parte integranta si de discutie a proiectului sc.1/100, va ilustra si configuratia terenului ;
73
ANUL III
Obiective suplimentare ale studiului - Studiul contextului natural si cultural al amplasamentului si transpunerea acestor caracteristici in solutii adecvate si coerente - Intelegerea cerintelor si necesitatilor unui program destinat locuirii tranzitorii - Dezvoltarea unor concepte privind insertia unui obiect nou de arhitectura intr-un peisaj montan - Intelegerea caracteristicilor tehnice si estetice ale materilelor traditioanle Criterii suplimentare de apreciere - Integrarea adecvata a obiectului de arhitectura in cadrul sit-ului; - Coerenta conceptului arhitectural de la initierea proiectului pana la finalul acestuia; - Calitatea spatiilor interioare si exterioare ale cladirii ; - Preocuparea pentru detalii arhitecturale odata cu preocuparea de rezolvare tehnica a acestora; Biliografie: - Timber Construction Manual - Herzog, Natterer,Schweitzer, Volz, Winter ; - Timber Construction - Theodor Hugues, Ludwig Steiger, Johann Weber; - Developments in Timber Engineering - Anton Steurer - Colectia revistei "Detail" Intocmit, arh. Mario Kuibu
74
ANUL III
Atelier
ef lucrri dr. arh Cristian Drughean grupa 33B
Tema:
PENSIUNE N DELTA DUNRII expresie - tehnologie - materialitate
Argument Proiectul unei mici pensiuni n zona Deltei Dunrii presupune o abordare a relaiei dintre arhitectur i teritoriu ntr-un context delicat, cu reguli stricte. Studiul tipologiilor existente i a construciilor aprute n ultimii ani n aceasta zon va duce la o atitudine critic asupra impactului turismului agresiv promovat. De aceea dimensiunile reduse ale programului poate duce la rezolvari alternative ce sa se ancoreze mai mult n relaia arhitecturii i a peisajului, dect ctre latura comercial. Amplasament Terenul propus se afla n zona satului Dunav, n apropierea comunei i lacului Murighiol, zona studiat n primul proiect de atelier, pe un teren cu dubla deschidere ctre zona Deltei Dunrii, de form neregulat, cu latura lunga de 100 m i latura scurta de 50 m, conform planului de ansamblu realizat n cadrul primului proiect. Amplasamentul este pe un teren cu o uoar pant avnd o declivitate de 5 metri ctre zona Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii. Obiective didactice * Abordarea activitatii didactice ca un proces de proiectare ce porneste de la realitatea contextului i datele de tema i se concretizeaz intr-un obiect arhitectural deschis ce se adapteaz condiiilor fluctuante economice i sociale. * Analiza contextului natural i social existent precum i dezvoltarea unei atitudini critice asupra arhitecturii tradiionale i contemporane existente n zon. * Dezvoltarea unui scenariu de insertie a obiectului arhitectural intr-un sit real cu condiii specifice. Date de tem Tema de proiectare ce va fi dezvoltata pe baza scenariului propus de studeni va cuprinde n mod obligatoriu urmtoarele spatii : * Spatiu de receptie : zona de recepie i distribuie general, prevzut cu
75
ANUL III
un desk i un mic birou al administratiei. * Spatii de cazare : 18 - 20 locuri de cazare n camere de 2 paturi / pat dublu. Se pot prevedea optional maxim doua apartamente prin gruparea a 2 unitati de cazare. Unitatea de cazare va cuprinde : hol de distributie cu spatii de depozitare, baie cu cada, camera cu pat i va avea o suprafa aproximativ de 16 -18 mp. * Spatiu pentru servirea mesei : 40 de locuri n sala de mese i 20 de locuri pe spatiul de terasa. Buctria i anexele acesteia vor fi simplificate n raport cu modelele restaurantelor de capacitate medie. * Spatiul de relaxare : spatiul pentru petrecerea timpului liber n comun al turitilor, prevzut cu un mic spatiu de bar. * Spatii anexe : hol de acces, circulaii verticale i orizontale, spaii tehnice (central termic, alimentare apa, etc. ...). * Construcia va fi completat de o zona de debarcader i terase, acoperite i descoperite n direct legtura cu zona de servire. Se vor prevedea 15 locuri de parcare pentru autoturisme. Zona de debarcader se va gandi ca avand o legatura cu zona de servicii ce s-a dezvoltat n proiectul anterior. Studentii vor propune tipologia spaiala, regimul de nlime, sistemul structural i materialele de construcie i finisaj, n funcie de soluia adoptat, ce vor trebui sa se nscrie n direciile generale definite de Regulamentul de Urbanism pentru Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. Solutiile constructive propuse se vor incadra ntr-o atitudine de utilizare a tehnologiilor i materialelor ecologice. Studenii vor propune rezolvri ce vor fi susinute de o documentare activ asupra strategiilor de implementare de soluii durabile.
Bibliografie Alistair Fuad-Luke, Cltorii Eco - Vellant, Bucureti, 2009
Albert Ferr et al. (ed.), Verb Matters - ACTAR, Barcelona, 2004 Irene Hwang et al. (ed.), Verb Natures - ACTAR, Barcelona Zaha Hadid, Mind Zone Philip Jodidio Architecture Now - Taschen, Architecture Now 2 - Taschen, Architecture Now 3 - Taschen, Architecture Now 4 - Taschen, Architecture Now 5 Taschen, Architecture Now 6 - Taschen, Ernst Neufert, Manualul arhitectului, Cristian Schittich (ed.), Building simply - in DETAIL, Birkhuser, Edition Detail 2005 Tomoko Sakamoto et al. (ed.), From Control to Design - ACTAR, Barcelona A + U, 2006:03, 2006:06, 2006:11, 2007:11, 2008:02, 2008:08, 2008:11, 2009:04 Detail, 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 6/2003, 1+2/2004, 6/2005, 7+8/2006, 4/2007, 6/2007, 4/2008, 6/2008, 11/2008, 4/2009 El Croquis, N. 105, N. 109/110, N. 118, N. 119, N. 121, N. 122, N. 123, N. 124, N. 129/130, N. 136/137, N. 139, N. 141, N. 142, N. 144 Japan Architect, 45, 46, 48 LArca, 31/1999 Larchitecture daujourdhui, 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec. 2002), 351 (martie 2004) MARK, Oct./Nov./2008 Techniques et architecture, 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003), 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483 (apr. 2006) The Architectural Review, 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006
Piese desenate, suplimentare fa de tema cadru Se vor preda la atelier dup dou sptmni de la nceperea studiului i se vor nota n atelier i aduga la predarea final : * Mapa de prezentare i documentare, format A3, cuprinznd minimum trei exemple contemporane de turism de mici dimensiuni cu comentarii proprii i minimum trei exemple cu descrierea soluiilor de tehnologii specifice dezvoltrii durabile (energie alternativ, economisirea energiei, etc.)
La predarea final se adaug : * Plan de ncadrare n zon cu indicarea legturilor existente, sc 1:500 * Plan de situaie, cu amenajrile ntregului lot, sc 1:200 * Minim dou perspective exterioare reprezentative * Argumentaie scris, text, format A4
Intocmit Sef lucrri drd. Arh. Remus Hran Prep. Drd. Arh. Ionu Anton
76
ANUL III
77
ANUL III
78
ANUL III
Atelier
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 34B
Tema:
SPATII CAZARE I CREAIE PENTRU SCRIITORI Fundaia Cultural Gellu Naum
Amplasament Corpul de cazare este adresat fundaiei Gellu Naum i urmeaz s serveasc scriitorilor si oamenilor de cultur care vor fi interesai de workshop-urile si atelierele de creaie organizate de fundaie. Date de tem Programul abordat necesit includerea urmtoarelor funciuni: - spaii de cazare n cca. 10-12 camere, cu cte un pat i doua paturi si spatiu de lucru ; Camerele vor beneficia de un vestibul, grup sanitar, spaii de depozitare si logii sau balcoane. Soluia poate prevedea, la fiecare unitate de cazare, un mic spaiu de preparare a micului dejun tip chicinet deschis; in relaie direct cu spaiile de cazare se va amplasa un oficiu pentru depozitarea lenjeriei i a ustensilelor necesare cureniei, - spaiu de recepie, discuii i petrecere a timpului liber, care va cuprinde o mic bibliotec, i o zon TV; acest spaiu se va afla in direct legatur cu exteriorul, - spaii anexe: grup sanitar (n zona de recepie), spaiu central termic.
Locuina administratorului va fi rezolvat in cadrul ansamblului.
Obiective suplimentare ale studiului - studiul complexitii contextului natural, cultural si social al amplasamentului i transpunerea acestor caracteristici n soluii adecvate i coerente, - dezvoltarea unui concept adecvat inseriei unui obiect nou de arhitectur intr-un peisaj rural, aflat sub influena puternic a unei identiti personale sensibile i a cadrului natural. Criterii suplimentare de apreciere Se vor aprecia soluiile care vor da un rspuns creativ obiectivelor enunate mai sus.
79
ANUL III
Piese suplimentare fa de tema cadru - una sau doua planse A3 cu sinteza ilustrata a miscarii literare moderne - macheta va include si propunerea realizat pentru spaiile fundaiei culturale precum i amenajrile exterioare; - fotomontaj care s prezinte volumetria propus n cadrul sitului. Bibliografie Texte de Gellu Naum (poeme si proza) - Sora fntn, Zenobia, Humanitas, 2003 alte texte ale scriitorului (www.gellunaum.ro) Monografie Sancho & Madridejos, El croquis John Pawson Monografie Alvaro Siza El Croquis Steven Holl Intocmit ef de lucrari drd. arh. Melania Dulmea asist. dr. arh. Mihai Duescu asist. drd. arh. Adrian Moleavin
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI 80
ANUL III
81
ANUL III
82
ANUL III
Atelier
conf. dr. arh. Marian Moiceanu grupa 35B
Tema:
MINI - HOTEL PENTRU PESCARI SPORTIVI
Argument Spatiul unui astfel de mini - hotel, este destinat in primul rand cazarii pescarilor sportivi profesionisti cu experienta care participa la competitii, dar si pescarilor amatorilor sau publicului larg.
Inca de la primul proiect al anului III sa cerut studentilor sa concepa un complex care sa contina in principal un Club pentru pescarii sportivi si un mini hotel destinat acestora, sau altor categorii de oameni, pescari amatori, turisti, etc. In aceasta a doua faza, studentii vor detalia proiectul mini-hotelului in legatura cu clubul deja conceput.
Amplasament Tema aferenta acestui nou proiect popune studentilor rezolvarea unui spatiu de mini - hotel, in relatie compozitionala cu clubul studiat in cadrul primului proiect de atelier, pe acelasi amplasament din Comuna Tancabesti, pe malul lacului cu acelasi nume, respectiv un teren de cca 1,1 ha ( prezentat in anexa 3 cu numarul 11 ). Asa cum se stie de la primul proiect studiat, terenul nu este plat si beneficiaza de o deschidere favorabila catre lac. Terenului ales pentru acest nou exercitiu i s-a conferit prin P.U.Z. denumirea CM3 ( vezi anexa 2 ), reprezentand o unitate teritoriala de referinta avand urmatoarele capabilitati: - Functiune = CLUB, RESTAURANT, HOTEL, SERVICII, ETC - Regim de inaltime = max. P+4E - P.O.T. = 20% - C.U.T. = 1 Date de tem Mini - hotelul poate fi dezvoltat in sistem pavilionar sau monobloc, intr-o solutie compozitionala care sa foloseasca inteligent declivitatea terenului. Mini - hotelul va avea urmatoarele caracteristici : Regim de inaltime recomandat = D+ P + max 3 etaje Acoperire in sarpanta sau terasa Cazare cu simplu, sau dublu tract
83
ANUL III
Functiunile acestui mini - hotel sunt: - Un hol de receptie si informatii n legtura cu un birou de administratie: 15 mp - Mic grup sanitar pentru clienti, organizat pe sexe in legatura cu hall-ul receptiei si in imediata apropiere a restaurantului si caf-bar-ului - Casa scarii in relatie vizuala cu receptia si astfel amplasata incat sa permita accesul usor la etajele destinate cazarii - Mic restaurant pentru aprox. 40 locuri la masa, n legatura cu holul de receptie si cu o terasa pentru cca. 20 de locuri la masa, in relatie facila cu o mica bucatarie si un oficiu - Spatii de receptie si depozitare marfa, depozitare pentru rufe curate + murdare, spatii tehnice (centrala termica, hidrofor), etc - Caf-bar pentru cca. 15 persoane in relatie cu bucataria, dar si cu spatiul receptiei - Un mic apartament de 2 camere pentru administator si familia sa, avand o configuaratie specifica, amplasat la parter in imediata apropiere a zonei receptiei - 20 - 40 locuri de cazare in camere de 1 sau doua paturi, avand suprafata de cca. 18 - 22 mp si 1-2 apartamente avand suprafata de cca. 32-40 mp - Camerele vor fi dotate cu grupuri sanitare cu dus, spatiu de depozitare, frigider, tv - rezolvate in simplu sau dublu tract vor fi accesibile dintr-un coridor de cca. 1,2 - 1,5 m latime - 15 - 20 spatii de parcare exterioara - Mica curte de serviciu si aprovizionare Este permisa studentilor folosirea si a altor spatii menite sa adaposteasca functiuni specifice clubului. Structura de rezistenta: va fi realizata din beton armat, metal ( sau alt material la alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitati deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Astfel se cere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cerintele temei si a reglementarilor urbanistice sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor prezenta prin desen si randare tipurile de materiale folosite. Plansele desenate pot contine comentarii pentru justificarea solutiei.
Obiectivele studiului Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de: Incadrarea in sit real - relatia de integrare a obiectului de arhitectura propus in contextul existent tinand cont si de regulamentarile urbanisice ale amplasamentului. Dezvolatarea capacitatii de a dezvolta un concept arhitectural pentru un program de arhitectura specific = cazare turistica + alimentatie publica Intelegerea necesitatii fundamentarii proiectului pe un concept clar definit, in acord cu datele fundamentale ale contextului Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura. Dobandirea unei experiente in exploatarea potentialului unui sit specific Criterii de apreciere In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii : Exprimarea clara a unei atitudini arhitecturale prin nscrierea adecvata a solutiei n contextul natural dat Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect. Coerenta compozitiei arhitecturale Calitatea ambiantei spatiale a unitatilor de cazare si a spatiilor comune Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand pe modul de prezentare grafica a solutiei propuse. Piese desenate, suplimentare fa de tema cadru Plan de situatie sc. 1/500 cu prezentarea ansamblului format de mini hotel si clubul analizat anterior. Planurile tuturor nivelelor sc. 1/100. Parterului i se va acorda o atentie deosebita prin prezentarea mobilierului si a amenajarilor exterioare. Planurile Etajelor vor trebui si ele sa fie prezentate cu indicarea pieselor de mobilier Posiblie Perspective interioare sau exterioare daca studentul le considera relevante pentru intelegerea si sustinerea conceptului.
Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari si o descriere n romn si englez a solutiei (maxim 100 de cuvinte). n functie de particularitatile fiecarui proiect se pot solicita de catre profesori si alte piese desenate.
84
ANUL III
Bibliografie * Gianpiero Aloi - Hotel / Motel * Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990 * Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universitar ION MINCU * Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota II 6000 * Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhuser, Basel, 2004 * Cezar Lzrescu - Construcii hoteliere * Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barcelona, 2001 - cota III 3740 * Ernst Neufert - Manualul arhitectului * Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publications, New York, 2001 - cota III 3838 * Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel Design, Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001 * Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005 * Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss Contribution - Birkhuser, Basel, 2006 * Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction : Details, Products, Case Studies - Institut fr internationale ArchitekturDokumentation, Mnchen, 2004 * James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Architecture and Landscape * A + U - 418 (2005) * Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nou - febr. 2002) * DBZ - 4/2006 * Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006, 6/2007, 4/2008 * El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128 * L'architecture d'aujourd'hui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280 (1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337 (dec. 2001), 351 (martie 2004) * Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454 (2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian. 2005), 483 (apr. 2006) * The Architectural Review - 11/2002, 5/2006
Nota Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform regulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectura pe foita sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite ntr-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentarea mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar si un cartus de identificare, conform modelului de catedr. Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor. Intocmit, conf. dr.arhitect Marian MOICEANU
85
ANUL III
86
ANUL III
Atelier
conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu grupa 36B
Tema:
DOTARE HOTELIER N REGIM HOSTEL
Amplasament Terenul propus este cel prezentat la tema de atelier anterioar (cultur). innd cont c acesta se afl pe strada Sfinii Apostoli, n zona CP1 a oraului Bucureti, avnd POT-ul i CUT-ul maxim admisibile 70%, respectiv 1,9 i c se pot admite abateri de la aceste valori n funcie de fiecare soluie n parte, dar numai n cadrul reglementrilor PUG-ului existent, n aceast a doua etap a studiului vei imagina o dotare hotelier n regim hostel pentru cazarea tinerilor. Date de tem Pe acest teren ai proiectat anterior un centru pentru itinerarii culturale destinate tineretului. Alturi de acesta, hotelul va ntregi att imaginea, ct i funcionalitatea ansamblului propus. n prima etap a studiului ai ales locul pentru a aeza aceast construcie, n relaie cu orientarea terenului, cu posibilele accese, cu circulaiile carosabile i pietonale, cu vegetaia existent, cu reperele vizuale perimetrale dar i cu poziia n care ai amplasat prima dotare a ansamblului.
Avnd n continuare n atenie racordarea corect la cldirile existente, v propunem s imaginai i s proiectai un obiect de arhitectur care va cuprinde urmtoarele spaii: - hol de primire i recepie cu birou propriu, cca. 100mp. - zon de cazare avnd camere de 1~3 persoane, 35~40 locuri (25~30% din camere vor fi pentru 2 persoane i vor avea grup sanitar propriu dotat cu du; restul camerelor vor avea grupuri sanitare comune dotate cu du) - spaiu de discuii, tv, internet etc. n legtur cu zona de cazare - sal de mese + buctrie mic dejun, cca. 50 locuri (se vor amenaja terase descoperite i acoperite n funcie de fiecare soluie n parte) - bar-cafenea, cca. 25 locuri - spaiu pentru administraie (apartament cu 3 camere, avnd buctrie, grup sanitar i baie) - spaii auxiliare i tehnice (acces de serviciu, depozitri, vestiare personal, central termic, centrala ventilaie, hidrofor etc.)
87
ANUL III
- parcare sau garaj subteran (eventual mixt), cca. 12 autoturisme Cldirea va avea un regim maxim de nlime S(D)+P+3E i o soluie structural adecvat programului propus.
Obiective suplimentare ale studiului - integrarea funciunilor propuse i a volumelor preconizate n strns legtur cu contextul general, - stimularea creativitii arhitecturale din punct de vedere formal i spaial, - clarificarea i conturarea mijloacelor de limbaj i expresie n concordan cu programul de arhitectur propus. Criterii suplimentare de apreciere - calitatea expresiei spaial-volumetrice de ansamblu, - coerena interdependenei ntre amenajri/volume, sit i contextul general, - logica rezolvrii structurale, - calitatea redactrii finale a proiectului. Piese suplimentare fa de tema cadru - 2 perspective interioare/exterioare - macheta terenului, coninnd i volumetria dotrii studiat anterior i a amenajrilor aferente acesteia sc. 1/200 Bibliografie Arhitectura peisajului - John Simonds Ormsbee Existence, Space & Architecture - C.Norberg Schultz Country Hotels - Ana Canizares Constructii hoteliere - Cezar Lazarescu The Hotel Book, Great Landscapes - Africa, Asia, Europe, South America (volume distincte), Taschen Cheap Hotels, Taschen Hotel / Motel - Gianpiero Aloi Neufert Architect's Data - orice editie ntocmit, Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ef lucrri drd. arh. Robert Negru
88
ANUL III
89
ANUL III
90
ANUL III
p r o i e c t d e
c a t e d r
Tema:
Proiectul nr. 3 LOCUIRE COLECTIV

Numar de credite : 3 + 8 | Durata : 5 + 9 saptamni
1.
ARGUMENT
Tema propusa spre studiu, locuirea colectiva, este o buna oportunitate de a aprofunda studiul locuintei si de a analiza, in acelasi timp, cele trei tipuri de spatii: public, colectiv si privat si granitele sau interpatrundele dintre acestea in zonele rezidentiale urbane. Arhitectura este aceea care poate remedia conflictul dintre libertatea manifestata de oameni in spatiul privat si regulile comportamentale impuse de spatiul colectiv sau de cel public. Cartea scrisa de Chermaieff si Alexander "Community and Privacy" aparuta in 1963 avea sa fie considerata explicita si lamuritoare pentru arhitecti si urbanisti. Lawrence, in cap.6 "Public Collective and Private Space: a study of urban housing in Switzerland" al cartii coordonate de Susan Kent : "Domestic Architecture and the Use of Space" propune abordarea studiului despre locuirea colectiva pe trei paliere distincte: cel comportamental, cel spatial si cel al inter-relationarilor dintre palierul comportamental si cel spatial. Daca pe primul palier, cel comportamental, arhitectii au adoptat, alaturi de sociologi, modelul forma - functiune sau spatiu - comportament, dinamica spatiala a marcat incontinuu evolutia acestui tip de locuire. Caracteristicile spatiilor de tranzitie sau a acelora care actioneaza ca bariera fizica de izolare acustica si vizuala a spatiului privat precum si alte tipuri de spatii care au rezultat din interferenta acestora au devenit din ce in ce mai complexe odata cu preocuparile de a raspunde principiilor de durabilitate (sustainability) aplicate cladirilor. Trebuia asigurata densitatea in cadrul unor zone rezidentiale ale orasului prin proiectarea unor cladiri a caror amprenta la sol sa fie cat mai mica in conditiile in care "strada interioara" oferea o buna luminare naturala a miezului cladirii (arhitectura poroasa a
91
ANUL III
lui Steven Hall) sau se diferentiau alte tipuri de spatii cum sunt livingurile spatiilor semipublice care dubleaza livingurile urbane (arhitectura locuirii colective propuse de MVRDV s.a.). In aceiasi dinamica s-a situat interpretarea morfologica a spatiului domestic interior (flexibilitate spatiala) atat din punct de vedere arhitectural, structural sau al tehnicii instalatiilor. Va invitam ca in cadrul acestei teme sa explorati rolul fundamental al culturii locuirii colective urbane si al dinamicii expresiei tehnologice, de simbol si de organizare sociala si economica.
2. DATE DE TEMA
2.1. AMPLASAMENT / REGLEMENTARI URBANISTICE Pe un lot liber de constructii, in suprafata de 9730 mp, amplasat in apropierea zonei P-ta Victoriei, situat la sud de aceasta, se propune realizarea unor locuinte colective. Amplasamentul este delimitat: * la nord de: intr. Dr. Felix * la est : str. Dr. Iacob Felix * la sud de: zona de vecinatati (calcane, funduri de lot) * la vest de: zona de vecinatati (calcane, funduri de lot) Reglementarile urbanistice propuse pentru studiu se incadreaza in reglementarile generale ale zonei si anume: * Densitate POT = 40% cu posibilitatea acoperirii restului terenului 60% (cladiri max. P+2) CUT = max. 2 * Regim de inaltime Regimul de inaltime va fi de max. P+4 existand posibilitatea unui accent P+6, in functie de pozitionarea fata de vecinatati, de largimea aleilor carosabile, de orientarea cardinala si in final de conceptia ansamblului. * Aliniament si retrageri Se va pastra aliniamentul fixat de blocul deja existent. Deoarece pe latura de sud si de vest a amplasamentului exista vecinatati (calcane cladiri P sau P+1 si funduri de lot) a caror evolutie nu se cunoaste, sepropune retragerea fata de aceste vecinatati cu 5m si a unui carosabil (tot cu caracter privat) marginit de o zona plantata, dar nu mai putin de h/2 din inaltimea celei mai mari cladiri sau alipirea la calcan acolo unde solutia arhitacturala permite. * Amenajari peisagere O atentie deosebita se va acorda amenajarii spatiilor plantate, aleilor de circulatie pietonala, altor amenajari ale spatiului exterior, cu caracter privat, pentru toate varstele. * Alei carosabile si parcaje Aleile carosabile vor fi considerate in regim privat de utilizare. Se vor rezolva 20 locuri de parcare la sol pentru vizitatori. 2.2. FUNCTIUNI 2.2.1. Locuinte Vor fi rezolvate aproximativ 70 locuinte, tipuri variate de apartamente, cu urmatoarele ponderi orientative si suprafete:
92
ANUL III
Garsoniera 2 camere 3 camere 4 camere 5 camere pondere 5% 20% 30% 35% 10% Au(mp) 48-52 64-72 87-93 105-115 123-135 Ac(mp) 67-73 90-100 122-130 147-161 175-189
spatii astfel incat sa fie satisfacute toate tipurile de confort (termic, vizual, acustic) in conditii de eficienta energetica si control al consumului de resurse. Structura de rezistenta va fi din beton armat, rezolvata pe cadre si pereti structurali, de preferinta modulata. Vor fi utilizate materiale pentru peretii de inchidere, de compartimentare si de finisaj variate care sa raspunda optim normelor confortului igienic.
Al = aria locuibila (suprafete isumate a incaperilor de locuit: dormitoare + living + loc de luat masa)Au = aria utila (suprafete interioare ale tuturor incaperilor din apartament - nu se cuprind suprafetele logiilor si balcoanelor)Ac = aria constrruita a locuintei (suma suprafetelor utile ale apartamentelor, ale logiilor si balcoanelor, precum si a cotei parte din suprafetele comune ale cladirii - spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care se adauga suprafata aferenta a peretilorinteriori si exteriori. Nu se cuprind boxele de la subsol si garajele) 2.2.2. Dotari comunitare / Functiuni integrate La nivelul parterului se vor prevedea dotari/functiuni integrate - comunitare (~ 4000mp): gospodaresti, birouri, pentru hobby, pentru intretinere fizica, educative etc. Aceste functiuni trebuie sa beneficieze de noduri verticale separate de acces spre subsol. Unele dotari pot fi rezolvate pe parter si primul nivel. 2.2.3. Garaj Garajul va fi rezolvat la subsol si va fi accesibil prin rampa dubla de intrare - iesire. Pentru fiecare apartament cu suprafata de pana la 100 m2 se va prevedea cate un loc de garare, iar pentru apartamentele a caror suprafata depaseste 100 m2 se vor prevedea cate 2 locuri de garare ( conform HCGMB 66/2006 ), 25 de locuri in acest garaj vor fi prevazute pentru functiunile suplimentare propuse. 2.2.4. Anexe / Spatii tehnice La subsol se vor amplasa spatiile tehnice: microcentrala termica, hidrofor, tablou electric etc. Deasemenea la subsol se va amplasa si se va rezolva adapostul ALA (1mp/2,5mc/persoana +120mp pentru ocupantii functiunilor complementare. Se vor prevedea platforme pe care vor fi amplasate europubele, diferentiate pe tipuri de deseuri.
2.3. VOLUMETRIA / STRUCTURA / ANVELOPA CLADIRII Vor fi preferate volumetriile compacte, urmarindu-se dinamica tipurilor de
93
ANUL III
3.
*
4. 4.1.
4.1.1.
* * *
STRATEGII POSIBIL DE A FI APLICATE IN ABORDAREA STUDIULUI amplasament: informatii privind terenul (studiul geo) si datele climatice in vederea utilizarii resurselor regenerabile si aprecierii impactului energetic si al confortului interior (confort vizual) volumetria (forma) cladirii si orientarea: insorire, iluminat natural, ventilare naturala spatiul interior: flexibilitate spatiala, confort (termic, acustic, igienic,vizual), iluminat natural anvelopa cladirii: optimizarea hidrotermica a anvelopei, analiza suprafetelor vitrate, umbrire, confort (termic), managementul apei provenite din precipitatii utilizarea resurselor regenerabile pentru: producerea electricitatii; incalzirea spatiilor; producerea apei calde menajere; energie regenerabila - vant / soare incalzirea si racirea spatiilor utilizand resursa geotermica managementul apei si al deseurilor reducerea consumului de apa potabila / tratarea si utilizarea apei gri sortarea deseurilor utilizarea materialelor, reciclate si reciclabile, din resurse regenerabile, non-poluante etc.
CONTINUTUL SI DESFASURAREA STUDIULUI PROIECT NR. 1 / 5 saptamani / studiu desfasurat in colectiv de cate 2 studenti - 3 credite
Documentare - 5 exemple, care sa contina datele de identificare si care sa fie analizate. Reproducerile sa fie insotite de un comentariu sintetic; Studiul unitatilor locative (module sau tronsoane) analiza amplasamentului din punct de vedere al constrangerilor impuse de context; generarea conceptiei arhitecturale
4.1.2. -
4.1.3. Se cere redactarea urmatoarelor piese: - plan de situatie - plan subsol - plan parter - planurile tuturor nivelurilor diferite - doua desfasurari - macheta
sc. sc. sc. sc. sc. sc.
1:500 1:200 1:200 1:200 1:200 1:200
Predarea se va face pe max. 3 formate A1, dispuse orizontal. Redactarea va fi alb negru. Este admisa redactarea pe calculator
4.2.
PROIECT NR. 2 / 9 saptamani / studiu individual - 8 credite
Fiecare student si va alege spre studiu un modul 4.2.1. Se cere redactarea urmatoarelor piese: - plan parter - planurile tuturor nivelurilor diferite - doua sectiuni - doua, trei fatade Fiecare student va studia un apartament din modulul ales. - planul apartamentului mobilat si cotat - detaliu de travee - plan sectiune si fatada
sc. sc. sc. sc.
1:100 1:100 1:100 1:100
sc. 1:50 sc. 1:20
Predarea se va face pe max. 3 formate A1, dispuse orizontal. Redactarea va fi alb negru. Este admisa redactarea pe calculator.
5.
CRITERII DE APRECIERE
94
ANUL III
-
integrarea noului ansamblu in contextul existent al zonei; inventivitatea, inovatia pe care proiectul o aduce in dinamica spatiala a ansamblului, sustinuta de conceptia structural - arhitecturala si de detaliu calitatea solutiei arhitecturale: valori materiale si non-materiale ale spatiului arhitectural care contribuie la o buna stare biopsihica a utilizatorilor locuintelor colective multietajate aplicarea unor principii de durabilitate (sustainability)
6. BIBLIOGRAFIE Legea Locuintei nr. 114/1996 NP24 si NP 25 - Normativ pentru proiectarea parcajelor subterane Locuinta in timp si spatiu - Patrulius Radu AA 196 - Habitat Entre Lìndividuel et Collectif AA 203 - Du Village a la Ville AA 225 - Le Logement AA 226 - Maison Japonaises Colectiv de redactare: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc lect. drd. arh. Marian Iliescu asist drd. arh. Dragos Negulescu
95
ANUL III
96
ANUL III
97
ANUL III
asist. arh. Nicolae Dinu
Director departament: prof.dr.arh.
Mircea Ochinciuc
| ef catedr: conf.dr.arh. Alexandru Vasiliu | efi de an: ef.lucr.drd.arh. Melania Dulmea, asist.arh. Nicolae Dinu Design i tehnoredactare: ef lucr.dr.arh. Haytham Zeki

Caiet An3 2009-2010

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Caiet An3 2009-2010

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

E

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

CAIET TEME PROIECTARE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

AN UNIVERSITAR 2009- 2010

*5$),&8/ $&7,9,7$7,/25 ','$&7,&(

PROIECTARE ARH. / SPEC.

ACTIVITI PR. ARHITECTURA 1 PR. ARHITECTURA 2

ARHITECTURA MEDIULUI NCONJURTOR

SCHITA DOCUM./CERCETARE PR. MOBILIER PR.URBANISM

SESIUNE EVALUARE SEM. I

PR. URB. 3c lotizare

Credit 1 1 2 2 3 2 3 Coordonarea activitatii revine

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

AM. Zahariade AM. Dabija M. Crisan Titular

5c tema atelier CAZARE TURISTICA

PROIECT ARHITECTUR NR. 1 6c Tem atelier CULTURA

PROIECTARHITECTUR NR. 2 5c Tem atelier CAZARE TURISTICA

PR. ARH. NR.2

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

AN UNIVERSITAR 2009 - 2010

*5$),&8/ $&7,9,7$7,/25 ','$&7,&(

PROIECTARE ARH. / SPEC.

PR. URB.PUD- F1 PR. ARHITECTURA - F2

PROIECT PUD FAZA I - 3c

SESIUNE EVALUARE SEM. II

PR. STR. REZISTENTA

DISCIPLINA DISCIPLINE TEORETICE

Credit 2 2 2 2 3 2 2 Coordonarea activ.

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

S. Vasilescu AM. Dabija D. Marcu revine titularului de curs Titular

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

32B arh. invitat Mario Kuibus

33B sef.lucr.dr.arh. Cristian Drughean 34B prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

35A prof. dr. arh. Dana Chirvai

36A conf.dr.arh. Vasile Meita

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

PROIECT DE ARHITECTURA NR.2 | Tema de atelier: TURISM

SEMESTRUL 6 Tema de catedra: LOCUINTE COLECTIVE 91

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

3 credite 8 credite 1 credit 12 credite

ARHITECTURA MEDIULUI NCONJURTOR (SEM. 5)

Materiale didactice: Mod de evaluare: Bibliografie:

* LOCUINA I ORAUL (SEM. 6) LOCUINE COLECTIVE N CLDIRI CU PUINE NIVELURI (P+3-4)

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

Proiectul nr. 1 CULTUR

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

PLATFORMA CULTURALA - ARTA SI SOCIETATE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

DOTARE CULTURAL DE CARTIER

5mp 10mp 35mp 20mp 70mp.