FEG EDUCATION

NURSING IN A.T.I

PROIECT
CU TEMA:

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

ANUL III GR.C PARTICIPANTI: 1. CRAESCU SIMONA 2. CIOBANU RAMONA 3. CHIRILA ALINA 4. PUSCASU MARINELA INDRUMATOR: Prof.As. PANA GABRIELA

2012
40

Tensiunea arteriala este resiunea !u !are san"ele !ir!ulant a asa asu ra eretil#r arteriali. Se $e#se%es! # tensiune arteriala &a'i&a sau sist#li!a !are !#res un$e sist#lei (entri!ulare) si # tensiune &ini&a sau $iast#li!a) !are !#res un$e s*arsitului $iast#lei . Se &as#ara in &ili&etri !#l#ana $e &er!ur +&& ,"- iar (al#rile sale se e' ri&a in $#ua !i*re. Pri&a !i*ra este &ai &are si &as#ara &as#ara resiunea sist#li!a + resiunea san"elui $in artere in &#&entele $e !#ntra!tie !ar$ia!a-. A $#ua) &ai &i!a) resiunea $iast#li!a + resiunea san"elui $in artere in &#&entele $e rela'are !ar$ia!a-. C#n*#r& O.M.S se !#nsi$era (al#ri n#r&ale entru resiunea &a'i&a 1.0/100 && ,") inter retate in ra #rt !u (arsta) se'ul si "reutatea) iar entru !ea &ini&a 10/12 && ,". Hiper e!si"!e# #r eri#$# este # a*e!tiune a siste&ului !ar$i#/(as!ular &ani*estata rin !resterea an#r&ala a tensiunii arteriale. Cu !at (al#rile tensiunii sunt &ai &ari !u atat &ai r#nuntate sunt $eteri#rarile siste&ului !ar$i#/(as!ular si ale alt#r #r"ane. In *un!tie $e e io$o%ie se $e#se%es!: /3i ertensiune arteriala esentiala/ in !are nu se #ate e(i$entia # !au4a #r"ani!a /3i ertensiune arteriala se!un$ara sau si& t#&ati!a ) in !are este $#(e$ita !au4a. Se $e#se%es! 3i ertensiuni se!un$are renale) en$#!rine) neur#"ene si !ar$i#(as!ulare. C#n*#r& O.M.S. e'ista trei sta$ii: - stadiul I, !ara!teri4at rin $e asirea (al#ril#r n#r&ale $e 1.0/100510/12 && ,"6 / stadiul II ) !ararteri4at rin se&ne $e 3i ertr#*ie !ar$i#(as!ulara 6 / stadiul III) !ara!teri4at rin a aritia !#& li!atiil#r !ar$ia!e )!#r#nariene) !ere%rale si renale 6 ,i ertensiunea arteriala este una $intre !ele &ai ras an$ite %#li .Presiunea arteriala #ate !reste *ie rin &arirea $e%itului *ie rin !resterea re4istentei .Cele &ai &ulte 3i ertensiuni au la %a4a !resterea re4istentei eri*eri!e . Initial r#!esul este *un!ti#nal 7(as#!#nstri!tie/ ) ultreri#r a ar le4iuni #r"ani!e !are er&enti4ea4a 3i ertensiunea arteriala . In e(#lutia 3i ertensiunii arteriale) $$u a &ai&ulti ani $e e(#lutie a ar le4iuni #r"ani!e $e ater#sler#4a ) !are a"ra(ea4a tul%urarile. Eti# at#"enie :se $istin" trei sta$ii / sta$iul re3i ertensi( 7 !ara!teri4at rina aritia un#r usee tensi#nale tre!at#are

40

/ /

sta$iul

$e

3i ertensiune

inter&itenta

)!ara!teri4at

rin

eri#a$e

$e

3i ertensiune) *ara alte se&ne !lini!e ) alternana$ !u eri#a$e n#r&ale. Sta$iul $e 3i ertensiune 3i ertensiunea arteriala *#r&e: &or'# (e!i%!# !e re4inta ur&at#arele si'p o'e: /!e*alee #!!i itala)$e #%i!ei $i&ineata la tre4ire ) /a&eteli) #%#seala) astenie) ins#&nii ) /tul%urari $e &e&#rie si !#n!entrare ) /&#$i*i!ari $e !ara!ter )*re!(ent tul%urari $e (e$ere /!e*alee !u !ara!ter ulsatil ) /e ista'is) &etr#ra"ii /$is nee) al itatii /$ureri re!#r$iale6 A!easta *#r&a ras un$e la trata&ent &e$i!a&ent#s. F#r&a &ali"na 7 are # e(#lutie ra i$a si # &#rtalitate ri$i!ata. P#ate *i &ali"na $e la in!e ut sau se #ate &ali"ni4a e ar!urs .9al#rile tensiunii sunt &ari in s e!ial !ea $iast#li!a ) re4inta re4istenta la trata&ent .Starea "enerala alterata !u astenie) al#are ) !e*alee intensa . C#")e$e #p#ri iei 3i ertensiunii arteriale in!lu$: / #%e4itatea +a are !an$ "reutatea $e aseste !u 208 "reutatea n#r&ala in *un!tie $e inalti&e si se'-6 / *u&atul6 / !#nsu&ul $e al!##l6 / stresul6 /!#n!entratia !res!uta $e "rasi&i $in san"e) in s e!ial !#lester#l6 / se$entaris&ul6 / rasa +,TA este &ai *re!(enta la ne"ri *ata $e al%i-6 / (arsta +ris!ul $e a aritie !reste #$ata !u (arsta intru!at (asele $e san"e $e(in &ai ri"i$e e &asura !e inainta& in (arsta-6 / se'ul + ana la (arsta $e 20 $e ani %ar%atii sunt &ai a*e!tati $e ,TA) $u a 20 $e ani *e&eile a:un" la &en# au4a si !antitatea 3#r&#nil#r r#te!t#ri s!a$e) &#&ent in !are ,TA a are &ai *re!(ent la *e&ei-. Pentru t#ate (arstele si entru t#ate rasele) *e&eile !u 3i ertensiune e(#luea4a &ai %ine $e!at %ar%atii. er&anenta : in este 108 $in !a4uri ) sta$iu .Ai!i se $istin" 2 este $e istata in a!est

40

/ *a!t#rul *a&ilial +$a!a in *a&ilia $(s e'ista !a4uri $e ,TA) sansele sa *a!eti a!easta %#ala sunt !res!ute-6 De ase&enea) ,TA #ate sa a ara si in ti& ul "ra(i$itatii. De%utea4a in se&estrul al 2/lea $e sar!ina si se (in$e!a in ri&ele ; luni $e la nastere. ,TA se!un$ara &ai a are si $at#rita a$&inistrarii $e &e$i!a&ente +anti!#n!e ti#nale #rale-. De#are!e *i#%!os i+"l 3i ertensiunii arteriale $e in$e $e (al#rile tensiunii arteriale) este esentiala &asurarea !#re!ta si re"ulata a a!esteia. Tre%uie e(itate e'er!itiile *i4i!e e'tenuante) *u&atul) !#nsu&area $e %auturi sau ali&ente !are !#ntin !a*eina +!u& ar *i !a*ea) !eai) !#!a !#la- entru !el utin 1 #ra inainte $e a se &asura tensiunea arteriala. Se re!#&an$a re ausul entru !el utin 2 &inute inainte $e &asurarea tensiunii arteriale si sunt ne!esare $#ua &asurari !#nse!uti(e si reali4area &e$iei arit&eti!e a (al#ril#r #%tinute. In !a4ul in !are tensiunea arteriala este ri$i!ata) se re!#&an$a e*e!tuarea unui !#nsult #*tal&#l#"i!) neur#l#"i! si !ar$i#l#"i!. Da!a a!este e'a&inari nu rele(a $#(e4i ale unei 3i ertensiuni arteriale (e!3i) &e$i!ul re!#&an$a !el !#nsultatii $i*erite in ti& 3i ertensiune utin in!a 2 &asurari $e tensiune arteriala la $#ua ers#ane #t a(ea #!a4i#nal. entru a se !#n*ir&a si $e a!este $ati 3i ertensiunea arteriala $#ar

arteriala. A!est lu!ru este re!#&an$at) $e#are!e unele

O$ata !e 3i ertensiunea arteriala a *#st $ia"n#sti!ata) sunt ne!esare alte e'a&inari entru a se e(alua #si%ilile !#& li!atii $e la ni(elul alt#r #r"ane. A!este e'a&inari in!lu$ e(aluarea *un!tiei renale si ele!tr#!ar$i#"ra&a +E<G- entru $e istarea unei e(entuale ri"i$i4ari a &us!ulaturii ini&ii) *lu'ului san"(in re$us !atre ini&a sau rit&uri !ar$ia!ean#r&ale. Se sta%ileste $ia"n#sti!ul $e &ulte luni $e 4ile. Tr# #'e! "$ 3i ertensiunii arteriale tre%uie sa (i4e4e anu&ite #%ie!ti(e si in ri&ul ran$ n#r&ali4area (al#ril#r tensi#nale. El tre%uie sa tina sea&a $e anu&ite rin!i ii si #rientari : E' l#rarea tre%uie %ine *a!uta $e#re!e sunt 3i ertensiuni !are %ene*i!ia4a $e trata&ent !3irur"i!al +3i ertensiunile ren#(as!ulare Trata&entul tre%uie sa *ie !#& le') i"ien#/$ieteti! )&e$i!a&ent#s et!. re3i ertensiune arteriala in !a4ul in !are) (al#rile tensiunii sunt situate intre 1;05=2 si 1;15=1 && !#l ," la ; e(aluari $i*erite in &ai

40

 Trata&entul tre%uie in$i(i$uali4at si sta%ilit in !#n$itii $e a&%ulat#r ) nu $e s ital Dr#"urile 3i #tensi(e (#r *i a$&inistrate la in!e ut in !antitati &ai &i!i ) si &arite a #i r#"resi( ) ana la n#r&ali4area tensiunii tensiunii arteriale. Este %ine !a $r#"urile 3i #tensi(e sa *ie as#!iate si la in!e utul trata&entului as#!ierea sa !u rin$a un 3i #tensi( !u un $iureti! tia4i$i!. Tre%uie tinut sea&a $e ater#sler#4a as#!iata )&ai ales la (arstni!i ) entru !a sa nu a ara a!!i$ente (as!ulare !ere%rale )!#r#nariene si eri*eri!e De#are!e &ulte 3i ertensiuni sunt !#nse!inta sau sunt as#!iate ater#s!ler#4ei ) re"i&ul si trata&entul(#r *i a$# tate a!esteia $in ur&a . Se (#r !#&%ate #%e4itatea )"uta) $ia%etul 4a3arat ) 3i er r#teine&iile Re ausul nu tre%uie sa *ie a%s#lut . E'er!itiile *i4i!e) &ersul "i&nasti!a &e$i!ala )*a! a$a tat #si%ilitatil#r %#lna(ului Se$ati(ele si tran!3ili4antele sunt $e &ulte #ri ne!esare Dieta (a *i sara!a in !#lester#l si in "rasi&i saturate Este %ine !a trata&entul sa *ie si (as#$ilatat#r !#r#narian ) $e#are!e as#!ierea !ar$i# atie is!3e&i!a /3i ertensiune arteriala este *#arte *re!(enta In *#r&ele $e "ra$ul I se a$# ta re"i& i"ien# 7$ieteti! e(entual tran!3ili4ante si se$ati(e Re"i&ul $e (iata !#nsta in li&itarea e*#rturil#r *i4i!e ) !u lu!ru $e la 0 la = #re) res e!tarea #rel#r $e s#&n si a #rel#r $e &asa .In !a4 $e #%e4itate re"i&/ 3i #!al#ri!) in !a4 $e ater#s!ler#4a 7re"i& 3i #li i$i! si 3i #!al#ri! si 3i #s#$at. Trata&entul &e$i!a&ent#s *#l#seste nu&er#si a"enti 3i #tensi(i :se$ati(e si 3i n#ti!e .Trata&entul (i4ea4a n#r&ali4area (al#ril#r tensi#nale . Pr#*ila'ie: M#$alitatile $e re(enire a 3i ertensiunii artriale in!lu$: / e*e!tuarea re"ulata $e e'er!itii *i4i!e +$e e'e& lu) aer#%i!/ li&itarea !#nsu&ului $e %auturi al!##li!e si sare / $ieta %#"ata in le"u&e si *ru!te si sara!a in "rasi&i saturate / e(itarea *u&atului / &entinerea unei "reutati !#r #rale n#r&ale. Este *#arte i& #rtant sa *ie &#$i*i!ati) e !at #si%il) *a!t#rii $e ris! ai %#li !#r#/ e :#s) si arte $in trata&ent . E*#rtul *i4i! (a *i $#4at si

40

nariene. In lus $e &asurile $e &ai sus) ar &ai tre%ui: / a%an$#nat *u&atul / re$u!erea ni(elului !res!ut $e LDL !#lester#l +>!#lester#lul rau>/ !resterea ni(elului $e ,DL !#lester#l +>!#lester#lul %un>E'ista #si%ilitatea !#ntr#larii 3i ertensiunii arteriale $#ar !u a:ut#rul a!est#r &#$i*i!ari in stilul $e (iata) *ara a *i ne(#ie $e &e$i!a&ente anti3i ertensi(e.

?i%li#"ra*ie : C#rneliu ?#run$el 7Me$i!ina interna entru !a$re &e$ii 3tt :55@@@.s*atul&e$i!ului.r#5,i ertensiunea/arteriala//,TA/53i ertensiunea/ arteriala/"eneralitatiA12; 3tt :55@@@.r#&e$i!.r#53i ertensiunea/arteriala 3tt :55r#.@iBi e$ia.#r"5@iBi5,i ertensiuneAarterial8C.8=; 3tt :55@@@. irasan.r#5n#utati53i ertensiuneaAarteriala.3t&l 3tt :55@@@.$i(a3air.r#5sanatate5!ar$i#l#"ie53i ertensiuneaAarterialaA+3ta-A/ Asi& t#&e)A$ia"n#sti!)Atrata&ent

40

20. Re$u!erea *un!Ci#nalD a arti!ulaCiil#r &#%ilitate: a- a!ti(D Ei asi(D6 %- nu&ai asi(D6 !- nu se e*e!tuea4D e'er!iCii $e &#%ilitate.

eri*eri!e se reali4ea4D

rin e'er!iCii $e

21. Pa!ientul !u s!iati!D (erte%ralD iEi (a re(eni re!i$i(ele $a!D: a- nu (a e*e!tua e'er!iCii 4ilni!e entru ree$u!area &us!ularD6 %- (a e(ita &iE!Drile %ruEte !are s#li!itD !#l#ana6 !- (a relua a!ti(itatea in &#$ "ra$at. 22. In artr#4e Ei s #n$il#4e) re!u erarea rin ter&#tera ie se reali4ea4D !u: a- nD&#l !al$6 %- ara*inD6 !- ra4e ultra(i#lete. 2;.D/na N.9. $e .2 ani se internea4D entru $ureri &atinale la ni(elul arti!ulaCiil#r &eta!ar iene) !u tu&e*iere) alDturi $e n#$uli su%!utanaCi situaCi $easu ra r#e&inenCel#r #s#ase6 &ai re4intD *e%rD) stare "eneralD &#$i*i!atD. Care sunt in(esti"aCiile re!#&an$ate in a!est !a4) Etiin$ !D %#lna(a su*erD $e un sin$r#& reu&at#i$ in !a$rul %#lii / reu&at#i$D: a- e'a&ene ra$i#l#"i!e arti!ulare6 %- e'a&ene ser#l#"i!e / *a!t#ri reu&at#i4i6 !- t#&#"ra*ie !#& uteri4atD. ,!%ri-iri #$e p#+ie!.i$or +" #fe+.i"!i e!*o+ri!e. 1. ,#r&#nii neur#3i #*i4ari sunt ur&Dt#rii: a- insulina Ei "lu!a"#nul6 %- a$en#!#rti!#tr# ul +AC,T- Ei s#&at#tr# ul +ST,-6 !- #!it#!ina Ei anti$iureti!ul +AD,-. 2. ,i er*un!Cia tir#i$ianD !#n$u!e la: a- &i'e$e&6 %- "i"antis&6 !- e'#*tal&ie. ;. ,i #*un!Cia !#rti!#su rarenalei $u!e la: a- $ia%et insi i$6 %- %#alD A$$is#n6 !- %#alD Cus3in". .. S#&at#tr# ul se &ai nu&eEte Ei: a- 3#r&#n anti$iureti!6 #liartritD

40

%- 3#r&#n $e !reEtere6 !- 3#r&#n !#rti!#sti&ulant. 2. Parat3#r&#nul are !a a!Ciune: a- sti&ularea "li!#"ene4ei6 %- sti&ularea se!reCiei $e a$renalinD6 !- sti&ularea res#r%Ciei $e Ca intestinal su% in*luenCa (ita&inei D. 0. ,i er*un!Cia !#rti!#su rarenalei $u!e la: a- $ia%et insi i$6 %- %#ala Cus3in"6 !- %#ala A$$is#n. F. A$renalina este se!retatD $e: a- &e$ul#su rarenalD6 %- siste&ul ner(#s arasi& ati!6 !- !#rti!#su rarenalD. =. ,#r&#nul res #nsa%il entru a ariCia $ia%etului 4a3arat este: a- "lu!a"#nul6 %- AD,/ul 3i #*i4ar6 !- insulina. 1. ,i #*un!Cia tir#i$ei !#n$u!e la: a- e'#*tal&i!6 %- nanis&6 !- &i'e$e&. 10. Fe#!r#&#!it#&ul este # a*e!Ciune !au4atD $e: a- 3i er*un!Cia &e$ul#su rarenalei6 %- 3i er*un!Cia !#rti!#su rarenalei6 !- 3i er*un!Cia a$en#3i #*i4ei. 11.Trata&entul 3i #*un!Ciil#r en$#!rine !#nstD in: a- trata&ent si& t#&ati!6 %- a$&inistrare $e 3#r&#ni $e*i!itari6 !- re"i& ali&entar. 12. I&e$iat $u D tire#i$e!t#&ie asistenta &e$i!alD !#nstatD ur&Dt#arele &ani*estDri6 Pentru !are $intre ele !3ea&D ur"ent &e$i!ulG a- ta3i!ar$ie) 3i #tensiune arterialD) al#are6 %- in!etarea $rena:ului6 !- sen4aCia $e (#&D. 1;.La un %#lna( !u 3i #!al!e&ie a are # !ri4D $e tetanie. Care sunt inter(enCiile $e ur"enCD G a- a li!area unei !#& rese re!i e *runte6 %- a$&inistrarea unui re arat $e !al!iu6 !- $es!3eierea 3ainel#r entru asi"urarea res iraCiei a!ientului.

40

1.. Pa!ientul !u %#ala A$$is#n re4intD !a &ani*estDri $e $e en$enCD: a- #%#sealD) ina etenCD) s!D$erea #n$eralD6 %- 3i #tensiune arterialD) i"&entarea te"u&entel#r6 !- a&%ele. 12.D/l. PS. / F0 ani) (a *a!e # # eraCie entru a$en#& $e r#statD. A *#st internat !u # sD tD&anD in ur&D Ei are un !ateter (e4i!al. Care $in ur&Dt#arele este !#& li!aCia !ea &ai #%iEnuitD $u D !ateti4are: a- stri!tura uretralD6 %- at#nia &us!ularD a s*interului (e4i!al6 !- $urerea a%$#&inalD6 $- in*e!Cia as!en$entD. 10. E' l#rarea *un!Ci#nalD a "lan$ei tir#i$e se #ate *a!e rin $eter&inarea: a- i#$e&iei6 %- testului T,ORN6 !- re*le'#"ra&ei a!3iliene. 1F. Glan$a tir#i$D este e' l#ratD *un!Ci#nal entru $eter&inarea: a- &eta%#lis&ului %a4ai6 %- i#$ului le"at r#tei!6 !- 3i er"li!e&iei r#(#!ate. 1=. Pentru $eter&inarea 1F/!et#ster#i4il#r urinari se (a re!#lta urinD $in: a- 2. #re6 %- .= #re6 !- 2 #re. 11. Cule"erea $e $ate rin inter(iu) *urni4ea4D in*#r&aCii nes e!i*i!e %#lna(ului !u a*e!Ciune en$#!rin#l#"i!D) $ar !u (al#are $e#se%itD intr/un !#ntest $at. Care sunt !ele &ai *re!(ente: a- !e*alee) #%#sealD) trans iraCie) tul%urDri ale s#&nului6 %- tul%urDri "astr#/intestinale) tul%urDri !ar$i#/res irat#rii6 !- tul%urDri ale a aratului "enital. 20. As e!tul *a!iesului este # !ara!teristi!D s e!i*i!D un#r %#li en$#!rineG a- $a6 %- une#ri6 !- nu. 21. In a*e!Ciunile en$#!rine intalni& &#$i*i!Dri ale stDrii &entale) rintre !are: a- la%ilitate a*e!ti(D6 %- lent#ar! in "an$ire6

40

!- $i*i!ultate in (#r%ire6 $- a"itaCie &ar!atD6 e- tul%urDri $e &e&#rie. 22. Un"3iile in %#ala A$$is#n sunt: a- !#n(e'e) !u as e!t $e lin"uriCD>) su%Ciri) *ria%ile6 %- lun"i Ei in"uste6 !- su%Ciri Ei *isurate l#n"itu$inal6 $- !u as e!t Dtrat>. 2;. In *#r&ularea ur&Dt#arei r#%le&e a a!ientului ))Alterarea !#n*#rtului>) a$Du"aCi sursa $e $i*i!ultate: a- $at#ratD tul%urDril#r $e ter&#re"lare in 3i #/ sau 3i ertir#i$ie6 %- $at#ratD !e*aleei $in tu&#rile 3i #*i4are6 !- $at#ratD s#&n#lenCei) a lent#arei si3i!e. 2.. In (e$erea i&%unDtDCirii Ei a!!e tDrii i&a"inii &#$i*i!ate ale %#lna(ului) !are (#r *i inter(enCiile aut#n#&e ale asistentei &e$i!ale: a- il as!ultD !u rD%$are) rDs un$e la intre%Dri6 %- il a:utD sD inCelea"D !D unele &ani*estDri $is ar $u D trata&ent6 !- $D e' li!aCii su&are entru a nu/1 #%#si6 $- lasD &e$i!ul sD $eter&ine %#lna(ul sD/Ei a!!e te i&a"inea. 22.Asistenta &e$i!alD asi"urD e!3ili%rul 3i$ri! n#r&al al %#lna(ului rin: a- 3i$ratare #ralD +$a!D t#lerea4D-6 %- 3i$ratare arentralD +$a!D este res!risD-6 !- su ra(e"3erea Ei inre"istrarea $iure4ei. 20.Pentru e$u!aCia %#lna(ului asistenta &e$i!alD (a reali4a instruirea !e se re*erD la &#$i*i!area re"i&ului ali&entar) ur&Drin$: a- s!# ul $ietei6 %- ti ul Ei !antitatea $e ali&ente !e (#r *i e(itate6 !- &#$ul $e re arare a ali&entel#r) $a!D (#r *i *ierte in a D !u sare6 $- nu este ne!esarD # ast*el $e instruire. 2F.Unul $in #%ie!ti(ele lanului $e in"ri:ire este &enCinerea i"ienei !#r #rale >. Care sunt inter(enCiile asistentei &e$i!ale entru reali4area #%ie!ti(ului r# us: a- in!ura:area i"ienei6

40

%- #%ser(area as e!tului te"u&entel#r6 !- *#l#sirea $e !re&e) l#Ciuni entru $i&inuarea a3i$er&iei6 $- u$rarea te"u&entel#r6 e- *#l#sirea $e !#la!i. 2=.E(aluarea ni(elului $e !#nEtiinCD al a!ientului rin $eter&inarea er&anentD a #rientDrii in ti& Ei s aCiu Ei &enCinerea unui &e$iu si"ur) nestresant sunt inter(enCii !are susCin ur&Dt#rul #%ie!ti(: a- a!ientul sD *ie !a a%il sD se aut#in"ri:eas!D6 %- a!ientul sD/Ei reia eli&inarea n#r&alD6 !a!.tul sD $e&#nstre4e #rientare te& #r#/s aCialD) sD !reas!D &#ti(aCia entru unele a!ti(itDCi. 21.D/na M. I#ana) .2 ani) are "uED si& lD. Ea este !#nta!tatD $e asistenta &e$i!alD $in !#&unitate entru a *i in(DCatD Ei ur&DritD !u ri(ire la $e*i!ienCele $e nutriCie e !are le are. Cu !e $e*i!ienCD $e nutriCie sunt r#%le&ele a!ientei: a- !u li sD $e !al#rii6 %- !u li sD $e i#$6 !- !u li sD $e s#$iu6 $- !u li sD $e *ier. ;0. Pentru a utea sD !un#as!D ne(#ile D/nei M.I.) asistenta &e$i!alD iEi r# une !a ri#ritate in in"ri:ire sD: a- # in!ura:e4e sD $is!ute s!3i&%Drile ei *i4i!e6 %- # asi"ure !u ri(ire la a arenCele ei "enerale6 !- # $eter&ine sD se &#%ili4e4e 4iua. ;1. D/na I. M. in (arstD $e .2 $e ani se internea4D !u tul%urDri $e rit& !ar$ia! +ta3i!ar$ie sinusalD-) ner(#4itate) tul%urDri ale s#&nului. A!u4D # s!D$ere a "reutDCii !#r #rale) in !iu$a r#%a%il as#!iate) $e !ele &ai &ulte #ri Ei

40

a etitului Dstrat6 re4intD !D$ere a Drului) "uED Ei TA !res!utD. Si& t#&ele $e &ai sus !ara!teri4ea4D #: a- !ri4D $e 3i ertir#i$ie6 %- int#'i!aCie a!utD e'#"enD6 !- stare si3#ti!D a!utD. ;2. E' l#rDrile *un!Ci#nale in !a4ul a!ientei #t *i: a- E<G6 %- E!3#. $e tir#i$D) s!inti"ra*ie tir#i$ianD6 !- $#4are a T;T.) TS, %a4ai6 $- $eter&inarea r#%el#r $e $is r#teine&ie. ;;. Inter(enCiile a li!ate D/nei IM. sunt in #r$ine: a- &#nit#ri4area P) TA) R) TH6 %- a%#r$ (en#s6 !- su%stituire (#le&i!D !u "lu!#4a s#l. 286 $- e' l#rDri s e!i*i!e6 e- a$&inistrarea $e tire#stati!e6 *- a$&inistrarea $e %l#!anCi6 "- se$are. ,!%ri-iri #$e p#+ie!.i$or +" #fe+.i"!i *e !" ri.ie. 1. Dia%etul 4a3arat #ate *i $e*init !a # $ere"lare: a- a!utD6 %- !r#ni!D6 !- &i'tD. 2. Eti#l#"ia) "reu $e sta%ilit) a $ia%etului in!lu$e *a!t#ri: a- ere$itari6 %- $e &e$iu6 !- nu&ai a Ei %6 $- 3#r&#nali. ;. Dia%etul 4a3arat re4intD ur&Dt#area tria$D si& t#&ati!D: a- #li*a"ie) #%e4itate) 3i erli i$e&ie6 %- #li nee) #liurie) ta3i!ar$ie6 !- #li*a"ie) #li$i sie) #liurie. .. Dia%etul 4a3arat se !ara!teri4ea4D rin: a- a*e!tarea &eta%#lis&ului %a4ai6 %- 3i er"li!e&ie Ei "li!#4urie6 !- !reEterea li i$el#r in san"e. 2. Ti urile $e $ia%et 4a3arat sunt: a- $ia%et esenCial Ei neesenCial6

40

%- $ia%et insulin#$e en$ent Ei $ia%et insulin#in$e en$ent6 !- $ia%et &a:#r Ei $ia%et &in#r. 0. Dia%etul 4a3arat a*e!tea4D) $in # ulaCie ur&Dt#rul r#!ent) $e(enin$ # r#%le&D $e sDnDtate u%li!D: a- 2086 %- .86 !- =)208. F. Dia%etul 4a3arat e(#luea4D in: a- 2 sta$ii6 %- . sta$ii6 !- ; sta$ii6 $- 2 sta$ii. =. Dintre !#& li!aCiile $ia%etului !ea &ai i& #rtantD este: a- #%e4itatea6 %- $es3i$ratarea6 !- an"i# atia $ia%eti!D. 1. Din un!t $e (e$ere !lini! $e#se%i&: a- $ia%et 4a3arat $e ti :u(enil +intre 0/20 ani-6 %- $ia%et 4a3arat $e ti a$ult +$e &aturitate-6 !- $ia%et 4a3arat nu&ai $e ti a$ult +intre 22/;0 ani-. 10. Gli!#4uria este !antitatea $e 4a3Dr re4entD in: a- urinD6 %- LCR6 !- las&D. 11. Gli!#4uria se !lasi*i!D in 2 !ate"#rii: a- "li!#4uria $e 2. 36 %- "li!#4uria $in = 36 !- "li!#4uria $in urina s #ntanD6 $- "li!#4uria $in .= 3. 12. Pre aratele insulini!e #t *ii in ra #rt !u $ina&i!a a!Ciunii l#r insuline: a- !u a!Ciune ra i$D +s!urtD-6 %- lente6 !- inter&e$iare6 $- re&i'te. 1;. Insulina !ristalinD are a!Ciune: a- inter&e$iarD6 %- lentD6 !- ra i$D. 1.. Insulinele lente) !ele !are intrD in a!Ciune in 10/120 &inute) au # $uratD a e*e!tului $e: a- 10 36 %- 2. 36 !- 2 3.

40

12. Re"i&ul ali&entar re re4intD) alDturi $e &e$i!aCie Ei e'er!iCiu *i4i!) una $in &Dsurile tera euti!e. Ce ur&DreEte: a- &enCinerea unui e!3ili%ru &eta%#li! in li&ite n#r&ale6 %- asi"urD ne!esarul !al#ri! Ei nutriCi#nal at#l#"i!6 !- atin"erea Ei &enCinerea "reutDCii i$eale. 10. In r#"ra&ul $e e$u!aCie entru %#lna( Ei *a&ilie (#& in!lu$e: a- n#Ciuni le"ate $e in$i(i$uali4area $ietei6 %- a$a tarea $ietei la %u"etul *a&iliei6 !- stilul $e (iaCD al %#lna(ului !u $ia%et6 $- renunCarea la #ri!e a!ti(itate *i4i!D. 1F.O%e4itatea este !#nsi$eratD # &ala$ie: a- !are a!Ci#nea4D rin %uli&ie6 %- nu&ai ere$itarD6 !- $e !#& #rta&ent. 1=.O%e4itatea se &ani*estD rin *#r&D: a- ri&arD6 %- &i'tD6 !- se!un$arD6 $- arti!ularD. 11.O $e*iniCie u4itatD a #%e4itDCii este !#nsi$erarea !a *iin$ # s #rire a "reutDCii !#r ului este "reutatea i$ealD !u: a- 108 Ei s #rirea &asei Cesutului a$i #s6 %- 12/208 Ei s #rirea &asei Cesutului a$i #s6 !- 12)28 Ei s #rirea &asei Cesutului a$i #s. 20. Ce s*aturi "reutate: a- sD &Dnan!e $e &ai &ulte #ri e 4i6 %- sD insiste e un re"i& e!3ili%rat) tarD "rDsi&i6 !- sD re$u!D !#nsu&ul $e tutun sau sD nu *u&e4e6 $- sD %ea !eaiuri %ine in$ul!ite) su!uri !#n!entrate $e *ru!te6 e- sD re$u!D !#nsu&ul $e sare6 *- sD insiste e la te) !ereale !u la te) !art#*i) le"u&e) #u *iert. 21.Guta se !ara!teri4ea4D rin: a- &ani*estDri arti!ulare s e!i*i!e6 %- le4iuni (is!erale +&ai ales renale-6 !- &ani*estDri res irat#rii "ra(e6 ute& $a unei ers#ane !are tre%uie sD slD%eas!D) sD iar$D $in

40

$- 3i eruri!e&ie) $e !ele &ai &ulte #ri. 22. Fa!t#rii $e!lanEat#ri ai "utei sunt ur&Dt#rii: a- *ri") u&i$itate6 %- a%u4 ali&entar) $e al!##l6 !- a #rt !res!ut $e *ru!t#4D6 $- stresul si3i!. 2;. Ele&entul !lini! $e!isi( entru $ia"n#sti! este: a- !#nsti aCia6 %- *le%ita6 !- artrita. 2.. Ali&entaCia %#lna(ului $e "utD #ate *i: a- 3i er!al#ri!D6 %- 3i #!al#ri!D6 !- 3i er r#tei!D. 22. Re"i&ul ali&entar al a!est#r %#lna(i tre%uie sD *ie: a- nu&ai la!tat6 %- la!t#/*ru!t#/(e"etarian6 !- 3i$r#4a3arat6 $- !arnat. 20. E'!reCia uraCil#r este *a(#ri4atD $e: a- la te6 %- su a $e 4ar4a(at6 !- su!urile $e *ru!te. 2F. In trata&entul ata!ului a!ut $e "utD se (#r a li!a Ei ur&Dt#arele &Dsuri: a- re aus la at6 %- trata&ent $ieteti!6 !- asi"urarea unei $iure4e $e 2 l54i6 $- !Dl$urD u&e$D l#!alD. 2=. DenutriCia este $e*initD rin ansa&%lul tul%urDril#r !3i&i!#%i#l#"i!e !au4ate $e su%ali&entaCie: a- !arenCa in rin!i ii nutriti(e6 %- s!D$erea in "reutate !u &ai &ult $e 128 *aCD $e "reutatea i$ealD6 !- s!D$erea in "reutate !u &ai uCin $e 128 *aCD $e "reutatea i$ealD. 21. Su #rtul &a:#r al $enutriCiei este: a- &enCinerea "reutDCii la (al#ri !#res un4Dt#are (arstei6 %- s!D$erea in "reutate6 !- &#$i*i!area (al#ril#r TA. ;0. In $enutriCie se &ai intalnes! ur&Dt#arele &ani*estDri: a- a atie Ei in$i*erenCD *aCD $e &e$iu6

40

%- (#!e lentD) (#r%ire &#n#t#nD6 !- se&ne !arenCiale ale (ita&inei ?0. ;1. Trata&entul $enutriCiei !#nstD in: a- reali&entare6 %- a$u!erea la # stare $e nutriCie !#res un4Dt#are a!ti(itDCii6 !- a$u!erea la # stare $e nutriCie !#res un4Dt#are !u (arsta Ei talia6 $- reali&entare nu&ai rin P.E.9. ;2. Reali&entarea )) er #s > se (a e*e!tua r#"resi( $u D !e ne *#r&D& # a re!iere asu ra: a- &#$ului $e ali&entaCie in ulti&a eri#a$D6 %- $uratei $e su%ali&entaCie6 !- #%i!eiuril#r Ei "usturil#r ali&entare6 $- $anturii in$i(i$ului6 e- t#ate enunCurile sunt !#re!te. ;;.Ali&entaCia e s#n$D este re4er(atD: a- $enutriCiei uE#are6 %- $enutriCiei "ra(e !u astenie Ei an#re'ie intensD6 !- an#re'iei asa"ere6 $- *a4ei $e tran4iCie $e la ali&entaCia e s#n$D la ali&entaCia s#li$D. ;.. Care $in ur&Dt#arele a!iente !u #%e4itate: a- int#leranCD la a!ti(itatea *i4i!D6 %- ier$erea i&a"inii $e sine6 !- ris! $e &#$i*i!are a &eta%#lis&ului "lu!i$i!) li i$i!. ;2.O%ie!ti(ul rin!i al in in"ri:irea ers#anei #%e4e este: a- sD re(inD !#& li!aCiile6 %- sD re4inte &#%ilitate n#r&alD6 !- sD ai%D #4iCie a$e!(atD6 $- sD/Ei re$u!D "reutatea !#r #ralD in *un!Cie $e se' Ei (arstD in li&ite n#r&ale. ;0. In sta%ilirea r#"ra&ului $e a!ti(itate *i4i!D a a!ientului asistenta (a in!lu$e: a- e*e!tuarea $e e'er!iCii *i4i!e &#$erate6 %- $e unerea $e e*#rt *i4i! !res!ut6 !- ra!ti!area un#r s #rturi +in#t) tenis) !i!lis&-6 #t *i #si%ile r#%le&e intr/un lan $e in"ri:ire a unei

40

$- &ers e :#s 00/10 &in54i. ;F. SusCinerea Ei in!ura:area a!ientului #%e4 !u r#%le&e si3i!e se re*erD la: a- ier$erea i&a"inii Ei sti&ei $e sine6 %- &ani*estDrile $e $e en$enCD6 !- re(enirea !#& li!aCiil#r. ;=. In !ule"erea $e $ate #%CinutD $e la un a!ient !u sin$r#& $e slD%ire+su% #n$eral!ir!u&stanCele $e a ariCie #t *i: a- a #rt ali&entar s!D4ut $in !au4a sDrD!iei6 %- ,TA6 !- tul%urDrile $e $e"lutiCie) $e &asti!aCie6 $- tul%urDri si3i!e. ;1. Care $in ur&Dt#arele #t *i r#%le&e intr/un #si%il lan $e in"ri:ire a unui a!ient $enutrit: a- tul%urDri !ir!ulat#rii6 %- ris! !res!ut *aCD $e t%!6 !- int#leranCD la e*#rt *i4i!6 $- us!D!iunea te"u&entel#r6 e- lD"i ne(in$e!a%ile. .0. O%ie!ti(ul rin!i al al in"ri:iril#r este !a a!ientul: a- sD/Ei re!a ete #*ta $e &an!are) sD re!u ere4e $e*i!itul #n$eral6 %- sD !#&uni!e (er%al !#res un4Dt#r6 !- sD $e unD e*#rt *i4i! $e#se%it. .1. Printre inter(enCiile 4ilni!e ale asistentei &e$i!ale !u rinse in lanul $e in"ri:iri se "DseEte: a- &Dsurarea 4ilni!D a "reutDCii !#r #rale6 %- asi"urarea reali&entDrii r#"resi(e6 !- asi"urarea i"ienei !#r #rale6 $- e$u!area a!ientului entru res e!tarea res!ri Ciil#r &e$i!ale. .2. La un in"ri:ire: a- $ureri arti!ulare6 %- alterarea te"u&entel#r rin re4enCa t#*il#r "ut#Ei6 !- &#%ilitate re$usD6 a!ient %#lna( $e "utD in sta$iul !r#ni!) ur&Dt#arele sunt r#%le&e $e

40

$- ris! $e in(ali$itDCi6 e- t#ate sunt enunCuri !#re!te. .;. O%ie!ti(ul ri#ritar al a!ientului "ut#s este: a- sD Etie sD e'e!ute e'er!iCiile *i4i!e in$i!ate6 %- sD !un#as!D Ei sD res e!te ali&entaCia "ut#ase6 !- sD !reas!D !antitatea $e r#teine in ali&entaCie. ... In a!!esul "ut#s) se (#r a li!a l#!al: a- !#& rese al!##li4ate) re!i6 %- !#& rese !al$e. .2. Care $in ur&Dt#arele se&ne nu !ara!teri4ea4D 3i #"li!e&ia !u !et#a!i$#4D / !ea &ai *re!(entD !#& li!aCie a $ia%etului 4a3aratG a- #li$i sie) #li*a"ie) #liurie6 %- "reCuri) (DrsDturi) $ureri a%$#&inale6 !- us!D!iunea &u!#asel#r Ei a ielii6 $- 3i ertensiune) %ra$i!ar$i!. .0. C#&ei 3i er"li!e&i!e ii sunt !ara!teristi!e ur&Dt#arele ele&ente !u e'!e Cia: a- 3i #tensiune arterialD6 %- se&ne $e $es3i$ratare6 !- !#n(ulsii) &i#!l#nii) tre&urDturi6 $- 3alenD a!et#ni!D. .F S.C.) ele( in (arstD $e 10 ani) este internat !u !#&D 3i er"li!e&i!D in s ital. Care este in"ri:irea ri#ritarD in !a4ul lui la internareG a- inre"istrarea #%ser(aCiil#r *D!ute6 %- &enCinerea !Dil#r res irat#rii li%ere6 !- re!#ltarea san"elui Ei urinei entru anali4e. .=. Care este &#ti(ul 3i$ratante entru a!ientul S.C.G a- este re$is us la in*e!Cie Ei are un ni(el s!D4ut $e "lu!#4a in san"e6 %- este in!#nEtient Ei re4intD a!i$#4D6 !- are un ni(el ri$i!at al "lu!#4ei in san"e Ei re4intD $es3i$ratare. entru !are se instituie trata&entul !u insulina Ei !u s#luCii res!risD entru a re(eni a!!esele

40

.1. La e'ternare &a&a intrea%D asistenta &e$i!alD $a!D !# ilul sDu $ia%eti! #ate utili4a &ierea in l#! $e 4a3arinD. Ce (a rDs un$e asistentaG a- &ierea !#nCine "lu!#4a Ei nu are (al#are !al#ri!D *#arte &are6 %- &ierea este un 4a3Dr $in lante !are #ate *i utili4at entru in$ul!ire6 !- &ierea este un 3i$rat $e !ar%#n !are ri$i!D (al#area "li!e&iei $in san"e) Ei nu are (#ie sD # *#l#seas!D. 20. D#&nul S.I. a *#st a$us la !a&era $e "ar$D $e !Dtre s#Cie) !are a relatat !D s#Cul ei este su*erin$ $e $ia%et 4a3arat $e &ai &ulCi ani) !u trata&ent #ral / sul*a&i$e Ei $ietD6 astD4i $i&ineaCD la ; #re $u D luarea &i!ului $e:un) D/l. S. I. a slD%i!iune !u "reaCD) neliniEte) trans iraCii) tre&#r. Se a re!ia4D !a *iin$ # !ri4D 3i #"li!e&i!D. Care sunt #si%ilele "reEeli e !are D/l S.I. le/a *D!ut: a- a$&inistrarea in!#re!tD a sul*a&i$el#r6 %- re$u!erea in"estei $e ali&ente6 !- $es*DEurarea $e e*#rt *i4i! ne#%iEnuit. 21. In !a4ul a!ientului) !are sunt inter(enCiile a li!ate in #r$ine: a- $eter&inarea "li!e&iei) "li!#4uriei6 %- a$&inistrarea $e "lu!#4a er #s sau in er*u4ie s#l. .086 !- sta%ilirea unei s!3e&e $e tera ie Ei $ietD6 $- !#ntr#lul "li!e&iei $u D 12 &inute Ei $u D 00 &inute6 e- &#nit#ri4area er&anentD a *un!Ciil#r (itale. ,!%ri-iri #$e p#+ie!.i$or +" #fe+.i"!i *er'# o$o%i+e. 1. Pa ulele sunt: a- (e4i!ule !u li!3i$6 %- &#$i*i!Dri ale 3i #$er&ului6 !- ete (as!ulare !#n"enitale6 $- t#ate *#r&ulDrile sunt *alse. 2. Erite&ul are !ul#area: a- r#Eie +siste& arterial a*e!tat-6 re4entat # stare $e

40

%- "al%enD6 !- (i#la!ee +siste& (en#s a*e!tat-. ;. C#l#raCia r#Eie (i#la!ee a e'tre&itDCil#r $e"etel#r este: a- #ni!#4a6 %- !#n"estia6 !- !ian#4a. .. E'!#riaCia se &ai nu&eEte Ei: a- !#ntu4ie6 %- 4"arieturD6 !- ra"a$D. 2. Care $in ur&Dt#arele sunt ane'e ale ielii: a- Drul Ei un"3iile6 %- "lan$ele su$#ri are6 !- "lan$ele se%a!ee. 0. Pentru a/Ei in$e lini r#lul ei) ielea are ne(#ie $e # !#n$iCie rin!i alD) a!easta este: a- sensi%ilitatea ta!ti!D6 %- inte"ritatea ei6 !- sensi%ilitatea ter&i!D. F. E$u!aCia sanitarD entru re(enirea a*e!Ciunil#r $er&at#l#"i!e se re*erD la: a- i"iena te"u&entel#r Ei &u!#asel#r6 %- i"iena ane'el#r ielii6 !- 3i$ratarea !#res un4Dt#are. =. A*e!Ciunile $er&at#l#"i!e #t a are in ur&Dt#arele !ir!u&stanCe: a- in*e!Cii (irale6 %- in*e!Cii *un"i!e6 !- !#nta!tul !u aler"eni6 $- nu&ai in re4enCa u&i$itDCii6 e- #ri!an$) nu este ne(#ie $e re4enCa un#r *a!t#ri *a(#ri4anCi. 1. Ele&entele urti!ariene: a- #t lua #ri!e l#!ali4are6 %- nu #t lua #ri!e l#!ali4are6 !- res e!tD re"iunea a%$#&inalD li%erD $e ele&ente int#t$eauna. 10.In$i(i$ul !u s!a%ie: a- nu re4intD rurit6 %- re4intD rurit l#!ali4at6 !- re4intD rurit e'a!er%at n#!turn. 11.9e4i!ulele us!are !ruste "al%en/%rune) sunt !ara!teristi!e in: a- s!a%ie6 %- itiria4is (ersi!#l#r6 e *#n$ erite&at#s) !are $u D ru ere lasD su ra*aCa u&e$D Ei rin

40

!- urti!arie6 $- i& eti"#. 12.?#lile un"3iil#r sunt: a- ela$a6 %- #ni!#4a6 !- tri!#*iCia. 1;.Pre(enirea intertri"#ului se *a!e re$is use6 %- a li!aCii l#!ale $e al!##l F0H6 !- resterili4are !#re!tD. 1..?i# sia !utanatD !#nstD in: a- re!#ltarea unui *ra"&ent $e iele6 %- e'a&inarea 3ist# at#l#"i!D6 !- testare rin s!ari*i!are. 12.Care $in ur&Dt#arele sunt in(esti"aCii Ei e'a&ene $e la%#rat#r in a*e!Ciuni $er&at#l#"i!e: a- e'a&enul &i!#l#"i!6 %- e'a&enul !it#l#"i!6 !- en$#s!# ia "astri!D6 $- i&un#*lu#res!enCa. 10. R#lul asistentei &e$i!ale in reali4area un#r in(esti"aCii Ei e'a&ene $e la%#rat#r este $e a: a- re"Dti &aterialele ne!esare6 %- re"Dti si3i! Ei *i4i! a!ientul6 !- re!#lta r#$usele at#l#"i!e. 1F. Care este r#%le&a #si%ilD a a!ientului !u s!a%ie) &ani*estatD rin rurit: a- #tenCial $e su rain*e!tare a eru Ciei6 %- alterarea inte"ritDCii ielii6 !- $is!#n*#rt. 1=. Pre(enirea e'tin$erii le4iunil#r !#nsi$erD& a *i: a- #%ie!ti( $e in"ri:ire6 %- r#%le&D a a!ientului6 !- &ani*estDri $e $e en$enCD. 11. Printre inter(enCiile asistentei &e$i!ale se a*lD #%li"at#riu: a- a re!ierea as e!tului te"u&entel#r) &u!#asel#r Ei ane'el#r6 %- i4#larea a!ientului !u le4iuni !#nta"i#ase6 !- re(enirea e'tin$erii le4iunil#r6 $- reinte"rarea s#!i#/ r#*esi#nalD. rin: a- s Dlarea Ei li& e4irea 4#nel#r

40

20. In trata&entul l#!al se a li!D Ei &i'turi !are au a!Ciuni: a- e&#liente6 %- anti ruri"in#ase6 !- antiin*la&at#are6 $- a%s#r%ante. 21. ?Dile !e se e*e!tuea4D in unele a*e!Ciuni $er&at#l#"i!e reali4ea4D: a- in$e Drtarea !rustel#r6 %- *ri!Ci#narea !utanatD6 !- 3i$ratarea !utanatD. 22. Care $in ur&Dt#arele *a! arte $in inter(enCiile asistentei &e$i!ale in in"ri:irea a!ienCil#r !u a*e!Ciuni $er&at#l#"i!e: a- a$&inistrarea $e !al&ante6 %- #%ser(area a ariCiei un#r !#& li!aCii6 !- re"Dtirea a!ienCil#r entru %r#n3#s!# ie6 $- e$u!aCia a!ientului ri(in$ ne!esitatea unei i"iene ri"ur#ase. 2;. Cri#tera ia utili4ea4D: a- a4#t li!3i$ sau 4D a$D !ar%#ni!D6 %- tin!turD $e i#$6 !- un"D !u a D *#arte re!e. 2..In a*e!Ciunile $er&at#l#"i!e) #%ie!ti(ele !u rinse in lanul $e in"ri:ire (i4ea4D: a- a&eli#rarea $urerii6 %- re(enirea !#& li!aCiil#r6 !- reinte"rarea s#!i#/ r#*esi#nalD6 $- !i!atri4area ra i$D. 22.E$u!aCia a!ientului !u a*e!Ciuni $er&at#l#"i!e se re*erD la: a- &Dsuri $e re(enire a trans&iterii %#li6 %- ne!esitatea DstrDrii unei i"iene ri"ur#ase6 !- nu sunt ne!esare &Dsuri $e#se%ite $e re(enire. 20.Printre inter(enCiile asistentei &e$i!ale atun!i !an$ in"ri:eEte un a*e!Ciune $er&at#l#"i!D se a*lD Ei: a- a li!area trata&entului l#!al6 %- &#$alitDCile $e in$e Drtare a resturil#r $u D a li!area trata&entului l#!al6 !- re"Dtirea entru un trata&ent !3irur"i!al. a!ient !u #

40

2F.Care $in ur&Dt#arele sunt $er&at#l#"i!D: a- alterarea inte"ritDCii ielii6

r#%le&e

#tenCiale ale

a!ientului !u %#alD

%- &#$i*i!area *un!Ciei !ar$i#/res irat#rie6 !- alterarea i&a"inii !#r #rale6 $- insu*i!iente !un#EtinCe $es re re3i$ratare. 2=.A re!ierea as e!tului te"u&entel#r) &u!#asel#r Ei ane'el#r se e*e!tuea4D %a4a $atel#r $es re: a- !ul#are) stare $e 3i$ratare6 %- tur"#r) le4iuni !utanate) se!reCie su$#ralD6 !- i"iena ers#nalD6 $- &#$alitDCi $e ali&entaCie6 e- !un#EtinCe $es re %#ala $er&at#l#"i!D. ,!%ri-iri #$e p#+ie!.i$or +" #fe+.i"!i /e'# o$o%i+e. 1 San"ele este un Cesut li!3i$ *#r&at $in: a- ele&ente *i"urate6 %- las&D6 !- a&%ele. 2. Ele&entele *i"urate re re4intD $in (#lu&ul san"uin: a- .0 86 %- ;2 86 !- .2 8. ;. Li&*#!itele Ei &#n#!itele se *#r&ea4D in ur&Dt#arele #r"ane 3e&at# #eti!e: a- s linD6 %- &D$u(a #s#asD6 !- "an"li#ni li&*ati!i6 $- *#r&aCiuni li&*#i$e. .. Care $in ur&Dt#arele sunt *un!Cii ale san"elui: a- trans #rtD O2 Ei su%stanCele nutriti(e la Cesuturi6 %- trans #rtD CO2 la lD&ani6 !- r#l $e ter&#re"lare6 $- r#l in a Drarea #r"anis&ului. 2. R#lul s linei este: a- $e re4er(#r al san"elui6 %- $e !i&itir al eritr#!itel#r6 !- $e ela%#rare a anti!#r il#r6 $- $e $istru"ere a 3e&atiil#r. 0. In reali4area 3e&#sta4ei inter(in # serie $e *a!t#ri: a- (as!ulari6 %- las&ati!i6 e

40

!- ter&i!i6 $- tr#&%#!itari. F. E$u!aCia entru re(enirea %#lil#r 3e&at#l#"i!e se re*erD la: a- &Dsuri $e re(enire ri&arD6 %- &Dsuri $e re(enire se!un$arD6 !- &Dsuri $e re(enire terCiarD6 $- nu&ai a Ei %6 e- nu&ai !. =. Printre &et#$ele $e e(aluare &#r*#/*un!Ci#nalD a san"elui Ei a #r"anel#r 3e&at#/ *#r&at#are se a*lD: a- nu&Drarea leu!#!itel#r Ei sta%ilirea *#r&ulei leu!#!itare6 %- nu&Drarea 3e&atiil#r6 !- sta%ilirea (al#ril#r 3e&#"l#%inei6 $- sta%ilirea re4istenCei "l#%ulare6 e- $eter&inarea "lu!#4ei Ei a ureei. 1. Care $in ur&Dt#arele &ani*estDri se (#r a*la in ta%l#ul se&i#l#"i! al a*e!Ciunil#r 3e&at#l#"i!e: a- ali$itate sau 3i er!#l#raCie6 %- ele&ente ur uri!e) eteEii Ei e!3i&#4e6 !- #li"urie6 $- s!aune $iarei!e6 e- s len#&e"alie. 10. Pr#%le&e #si%ile in ane&ia a!utD #t *i: a- a&eCeli6 %- &#$i*i!Dri ale res iraCiei6 !- ris! $e E#! 3e&#ra"ie6 $- ta3i!ar$ie. 11. Care $in ur&Dt#arele #%ie!ti(e se #t re"Dsi in lanul $e in"ri:ire a unui %#lna( !u leu!e&ie: a- sta%ilirea unui lan $e &#%ili4are $in 2 in 2 #re6 %- a!ientul sD re4inte eri#a$e $e re&isiune !at &ai lun"i6 !- a!ientul sD *ie susCinut $e *a&ilie) $e antura: &ai ales in eri#a$ele ter&inale. 12. ,e&#*ilia este: a- # a*e!Ciune renalD6 %- un sin$r#& 3e&#ra"ie ere$itar6 !- intalnitD la %Dr%aCi6 $- # a*e!Ciune !u ris! $e !#& li!aCii / 3e&at#a&e.

40

1;. Prin!i alul #%ie!ti( al lanului $e in"ri:iri entru un 3e&#*ili! este: a- a!ientul sD nu re4inte es!are $e $e!u%it6 %- a!ientul sD *ie *erit $e trau&atis&e) 3e&#ra"ii6 !- $eter&inarea %ilanCului 3i$ri!) 4ilni!. 1.. In !a4ul a ariCiei 3e&artr#4ei se (#r a li!a e arti!ulaCii: a- !#& rese re!i6 %- erna ele!tri!D6 !- !#& rese !u s#luCie $e ri(an#l 28. 12. Trata&entul res!ris $e &e$i! #ate !u rin$e: a- trans*u4ia $e san"e inte"ral6 %- trans*u4ia $e &asD eritr#!itarD6 !- trans*u4ia $e las&D anti3!&#*ili!D6 $- trans*u4ia $e !#n!entrat $e *a!t#r 9III. 10. Care $in ur&Dt#arele se&ne (a alerta asistenta &e$i!alD in !ursul unui trata&ent !u anti!#a"ulante: a- san"erDri "in"i(ale) e ista'is) &elena) 3e&aturie) !e*alee) $ureri a%$#&inale6 %- a ariCia e$e&el#r) a $ureril#r in &e&%rele in*eri#are) :un"3i t#ra!i!6 !- a ariCia "reCuri l#r Ei a 3e&ate&e4ei6 $- $is nee) ,.T.A.) !e*alee) se&ne neur#l#"i!e $e *#!ar. 1F. Un !# il $e 10 ani are 3e&#*ilie A Ei este internat !u $ia"n#sti! $e 3e&artr#4D a "enun!3iului $re t. Care $in ur&Dt#arele inter(enCii ale asistentei &e$i!ale ar a"ra(a starea "eneralD G a- a li!area unei un"i !u "3eaCD e "enun!3i6 %- a$&inistrarea $e as irinD Ei anal"e4i!6 !- ri$i!area &e&%rului in*eri#r $re t $easu ra ni(elului !#r$ului6 $- i&#%ili4area &e&%rului in*eri#r $re t. 1=. Care $in ur&Dt#arele se&ne !ara!teri4ea4D leu!e&ia &iel#i$D a!utDG a- *e%rD) e ui4are) in*e!Cii ale !a(itDCii %u!ale) *arin"elui) ul&#nare) $ureri arti!ulare) e!3i&#4e6 %- #%#sealD) slD%i!iune) s!D$ere #n$eralD) al#are6 !- s len#&!"alie) slD%i!iune) al#are) #%#sealD6 $- #lia$en# atii) s!D$ere #n$eralD) ina etenCD) e'tenuare *i4i!D. eteEii) $ureri arti!ulare)

40

11. Ane&iile: a- se&ni*i!D s!D$erea !antitDCii $e san"e $in artere6 %- sunt s!D$eri $e 3e&#"l#%ina Ei $e 3e&atii in san"e6 !- #t *i Ei !u e(#luCie a!utD6 $- au int#t$eauna si& t#&e e(i$ente. 20. Leu!e&ia a!utD este !ara!teri4atD $e ur&Dt#arele ele&ente !u e'!e Cia: a- ane&ia este 3i #!r#&D Ei re"enerati(D6 %- %l#!area &aturDrii liniei leu!#!itare6 !- r#li*erarea e'!esi(D $e ele&ente i&ature. 21. Ca a!!i$ente i&e$iate in !a4ul un!Ciei sternale ute& intDlni: a- 3e&#ra"ie6 %- er*#raCia ini&ii) lD&anului6 !- *en#&ene $e insu*i!ienCD !ar$ia!D. 22. S len#&e"alia $#&inD ta%l#ul !lini! in: a- leu!e&ia a!utD6 %- leu!e&ia !r#ni!D "ranul#!itarD6 !- leu!e&ia !r#ni!D li&*ati!D. 2;. Un %#lna( $e leu!e&ie este r#"ra&at entru un!Cia &e$ularD. Osul !el &ai #%iEnuit in !are se e'e!utD un!Cia este: a- sternul sau !reasta ilia!D6 %- *e&ural sau ti%ie6 !- !#lul nu&eral. 2.. Pal#area &ar!atD a ielii !a 3artia>) re!e) se #ate intalni in: a- ane&ia a!utD 3e&#ra"i!D6 %- !an!er6 !- i!ter. 22. In !e a*e!Ciuni #ate a are ur ura: a- %#li in*e!t#!#nta"i#ase6 %- (as!ul# atii Ei tr#&%#!it# enii6 !- aler"ii &e$i!a&ent#ase6 $- aler"ii ali&entare. 20. Ur&Dt#arele #t *ii &Dsuri $e re(enire se!un$arD in !a$rul 3e&#*iliei: a- e$u!area !# ilului 3e&#*ili! $in !# ilDrie6 %- a!#r$area $e s*aturi "eneti!e6 !- re#rientarea r#*esi#nalD. 2F. E' l#rarea #r"anel#r 3e&at#*#r&at#are se #ate reali4a rin: a- un!Cia #s#asD6

40

%- un!Cie s leni!D6 !- s!inti"ra&D 3e ati!D Ei s leni!D. 2=. Care $in ur&Dt#arele 3e&at#l#"i!e: a- astenia &ar!atD6 %- &#$i*i!area !#l#raCiei ielii6 !- s len#&e"alia6 $- re4enCa $e al%u&inD) in a%un$enCD) in urinD. 21Ale"eCi r#%le&ele #si%ile ale a!ientului !u ane&ie a!utD: a- ris! $e E#! 3e&#ra"ie6 %- alternarea res iraCiei Ei !ir!ulaCiei6 !- $ureri arti!ulare Ei &us!ulare. ;0. O%ie!ti(ele !e #t *i in!luse in lanul $e in"ri:ire a unui %#lna( !u ane&ie sunt: a- a!ientul sD re4inte # res iraCie a$e!(atD (arstei6 %- a!ientul sD se aut#in"ri:!as!D6 !- a!ientul sD re4inte # !ir!ulaCie !#res un4Dt#are (arstei. ;1. Pentru $eter&inarea "ru el#r san"uine rin &et#$a ?et3 9in!ent se utili4ea4D: a- seruri stan$ar$6 %- eritr#!ite stan$ar$6 !- a Ei %. ;2. Pentru $eter&inarea "ru el#r san"uine rin &et#$a Si&#nin se utili4ea4D: a- seruri stan$ar$6 %- eritr#!ite stan$ar$6 !- a&%ele a*ir&aCii sunt reale. ;;. Pentru a $eter&ina "ru ele san"uine rin &et#$a ?et3 9in!ent) ra #rtul $intre i!Dtura $e san"e Ei !ea $in serurile stan$ar$ tre%uie sD *ie $e: a- 15106 %- 151006 !- 251006 ;.. Sunt &ani*estDri ale in!#& ati%ilitDCii $e "ru san"uin: a- $urerile l#&%are6 %- %ra$i neea e' irat#rie6 !- ina etenCa. #t *i &ani*estDri $e $e en$enCD #si%ile in %#li

40

,!%ri-iri #$e p#+ie!.i$or +" #fe+.i"!i O.R.L. 1. Care este $istanCa la !are se er!e e (#!ea E# titD: a- 1&6 %- ; &6 !- 2 &6 $- 10 &. 2. Au$i#"ra&a se e*e!tuea4D !u: a- (#!ea E# titD la $i*erite $istanCe6 %- $ia a4#nul6 !- au$i#&etrul. ;. Durerea #ti!D) in re4enCa unui *urun!ul) este e'a!er%atD $e !Dtre: a- tuse6 %- &asti!aCie6 !- tra!Ciunea a(ili#nului ure!3ii6 $- res iraCia r#*un$D. .. La un a!ient !u #titD &e$ie !#n"esti(a) rintre inter(enCiile asistentei &e$i!ale se a*lD: a- instilaCiile auri!ulare !u s#luCie $e %#ra&i$ !al$6 %- a li!area $e !#& rese re!i) l#!ale6 !- a li!area $e !Dl$urD us!atD l#!al) !u ernD ele!tri!D sau sD!uleC !u sare in!Dl4itD6 $- DNF. 2. Otita &e$ie a!utD #ate *i: a- !#n"esti(a) !ataralD Ei su uratD6 %- $i*u4D Ei *#!ali4atD6 !- $urer#asD Ei ne$urer#asD. 0. Sin$r#&ul Meniere este: a- sin$r#& al"i!6 %- r#!es su uraCi(6 !- sin$r#& (erti"in#s. F. Ot#&i!#4a este: a- # a*e!Ciune !#n"enitalD a ure!3ii6 %- # $er&itD a !#n$u!tului au$iti( e'tern6 !- # $urere la ni(elul ure!3ii &e$ii. =. Pr#te4a au$iti(D este !#ntrain$i!atD in: a- #t#s!ler#4D6 %- 3i #a!u4ie #sttrau&ati!D6 !- su uraCie #ti!D. 1. S DlDtura auri!ularD entru $# ul $e !eru&en se e*e!tuea4D !u s#luCie $e: a- ri(an#l 186 %- al!##l F0H6 !- %i!ar%#nat $e s#$iu in "li!erina 1520.

40

10.Can$ se e*e!tuea4D # instilaCie auri!ularD la un !# il se (a tra"e uE#r a(ili#nul ure!3ii: a- in sus Ei inainte6 %- in sus Ei ina #i6 !- in :#s Ei ina #i. 11. Pentru re!#ltarea $e se!reCie in !a4ul unei #t#ra"ii a%un$ente *#l#si&: a- # serin"D !u un a! s!urt6 %- # !#& resD sterilD Ei # ensD6 !- un #rtta& #n intr/# e ru%etD sterilD. 12.Sur$itatea %rus! instalatD se tratea4D !u: a- anti%i#ti!e) anti ireti!e) 3i n#ti!e6 %- !#rti!#i4i) anti!#a"ulante) (as#$ilatat#are6 !- anti&i!#ti!e) 3i #tens#are) %eta%l#!ante. 1;. In !a4ul unui ta& #na&ent anteri#r +in e ista'is- &eEa (a *i &enCinutD e l#!: a- 2. 36 %- .= 36 !- F2 36 $- 2. 3) $a!D a are # !reEtere a TH !#r ului sau a ar $ureri sinusale. 1..Dia*an#s!# ia este # &et#$D $e e'a&inare a: a- larin"elui6 %- nasului6 !- sinusuril#r6 $- !a(itDCii %u!ale. 12. In re4enCa (e"etaCiil#r a$en#i$e) un !# il re4intD: a- res iraCie e "urD &ai ales n#a tea) s#&n liniEtit6 %- $is nee !u #li nee6 !- e' ista'is re etat6 $- se!reCii &u!# urulente a%un$ente6 e- (#!e na4anatD6 *- !e*alee) al#are) a atie. 10. Sin$r#&ul Meniere se &ani*estD !u: a- a&eCeli) ier$erea e!3ili%rului6 %- ,.T.A.) ta3i!ar$ie6 !- nista"&us) "reaCD) (DrsDturi) s!D$erea au4ului. 1F. Li sa t#talD a er!e Ciei sunetului se nu&eEte: a- sur$itate $e trans&isie6 %- !#*#4D6 !- sur$itate &a'i&D. 1=. Rinita a!utD aler"i!D #ate *i r#$usD $e: a- ali&ente alterate6

40

%- ul%eri (e"etale in3alate6 !- unele in*e!Cii !utanate6 $- stre t#!#!ul 3e&#liti!. 11. Tu&#rile la ni(elul nasului !u !ara!ter &ali"n sunt: a- an"i#&ul Ei !3istul $er&#i$6 %- e iteli#&ul Ei sar!#&ul6 !- a il#&at#4a Ei a il#&ul !#rn#s. 20. Da!ri#!istita este: a- #%turarea !analului na4#/la!ri&al6 %- in*la&aCia &ar"inil#r le#a el#r6 !- li sa $e aralelis& a "l#%il#r #!ulari. 21. La !# ii $e 2/0 ani larin"ita a!utD se &ani*estD rin: a- !ri4D $e $is nee ins#CitD $e tira: Ei !#rna:) a"itaCie6 %- eru Cii te"u&entare6 !- !ian#4D) tuse lDtrDt#are) (#!e (#alatD6 $- stare $e E#!. 22. Care $in ur&Dt#arele &ani*estDri (#r a are $a!D un a&i"$ale!t#&ie: a- al#are6 %- neliniEte6 !- ta3i!ar$ie6 $- re*le' $e in"3iCire !res!ut +a!!entuat-. 2;. ?#lna(ului a&i"$ale!t#&i4at re!ent) NA / 1 ani) ii $D& sD %ea Ei sD &Dnan!e: a- li!3i$e &i!i Ei ali&ente se&i/li!3i$e6 %- !eai !u lD&aie &ultD e !are/1 %ea !u aiul6 !- nu are i& #rtanCD !e Ei !u&. 2.. Ce se !#ntrain$i!D %#lna(ului a&i"$ale!t#&i4at re!ent: a- ali&entele !al$e6 %- "ar"arD !u !eai *ier%inte6 !- sD (#r%eas!D. 22. Pa!ientului 9.R. i se e*e!tuea4D # %i# sie $e larin"e su% aneste4ie l#!alD. La int#ar!erea in sal#n) !el &ai i& #rtant lu!ru e !are/l (a #%ser(a asistenta este !a: a- a!ientul sD nu (#r%eas!D !ate(a 4ile6 %- sD e*e!tue4e as iraCie larin"ianD ti& $e 2. 36 !- a!ientul sD *a!D *re!(ent "ar"arD6 $- a!ientului sD/i *ie inter4isD in"estia $e li!3i$e Ei ali&ente anD la re(enirea a!ient a san"erat $u D

40

re*le'ului $e $e"lutiCie. ,!%ri-iri #$e p#+ie!.i$or +" #fe+.i"!i of #$'o$o%i+e. 1. Ce este e&etr# iaG a- (i!iu $e re*ra!Cie in !are i&a"inea se *#r&ea4D inaintea retinei6 %- situaCia n#r&alD a re*ra!Ciei in !are i&a"inea se *#r&ea4D la ni(elul &a!ulei lutea6 !- (i!iu $e re*ra!Cie in !are i&a"inea se *#r&ea4D ina #ia retinei. 2. In !are $in ur&Dt#arele (i!ii $e re*ra!Cie i&a"inea se *#r&ea4D inaintea retinei: a- 3i er&etr# ia6 %- &i# ia6 !- asti"&atis&ul6 $- res%iCia. ;. Care este (i!iul $e re*ra!Cie $at#rat un#r $e*i!ienCe in !#n(e'itatea !#rneei sau a !ristalinului) !are *a! !a ra4ele lu&in#ase #ri4#ntale Ei (erti!ale sD nu !#n(ear"D in a!elaEi *#!ar: a- 3i er&etr# ia6 %- res%iCia6 !- asti"&atis&ul. .. Cu !e *el $e lentile se #ate !#re!ta &i# ia: a- lentile %i!#n(e'e6 %- lentile %i!#n!a(e6 !- lentile !ilin$ri!e / !#n(er"ente. 2. C3ala4i#nul este: a- in*la&aCia *#li!#lului il#s Ei a "lan$ei se%a!ee situatD e &ar"inea l#a el#r6 %- un ul!er !#rnean6 !- #%struarea !analului na4#/la!ri&al. 0. C#n:un!ti(ita a!utD se &ani*estD !u: a- 3i ere&ie a (asel#r !#n:un!ti(e6 %- se!reCie !#n:un!ti(alD6 !- sen4aCie $e arsurD Ei usturi&e l#!alD. F. Or*eletul) a*e!Ciune a l#a ei) este: a- # tu&#arD %eni"nD6 %- # tu&#arD &ali"nD6 !- # in*la&aCie. =. <eratita este: a- in*la&a*ia !#rneei6 %- (i!iu $e re*ra!Cie6 !- arali4ia ner(ului #!ul#&#t#r. 1. ,e&eral# ia este: a- $is ariCia (e$erii6 %- int#leranCa la lu&inD6 !- i& #si%ilitatea $e a!#&#$are la intuneri!.

40

10. Catara!ta este: a- (e$ere $u%lD rin arali4ia &uE!3iului "l#%ului #!ular6 %- # a!i*ierea !ristalinului6 !- i& #si%ilitatea #!3iului $e a se a!#&#$a la lu&inD uterni!D. 11. Care !ara!teristi!D a !atara!tei senile nu este !#re!tD: a- este !ea &ai *re!(entD *#r&D !lini!D6 %- este re4ultatul unei !#ntu4ii sau lD"i a !ristalinului6 !- este %ilateralD Ei a*e!tea4D &ai ales ers#anele tre!ute $e 00/02 ani. 12. Trata&entul !atara!tei senile este: a- re"i& ali&entar Ei trata&ent &e$i!a&ent#s6 %- !#&%aterea ater#s!ler#4ei6 !- e'tra"erea e !ale !3irur"i!alD a !ristalinului6 $- urtarea $e #!3elari $u D inter(enCia !3irur"i!alD. 1;. Glau!#&ul este # %#alD !au4atD $e: a- %l#!area !ir!ulaCiei u&#rii a #ase6 %- &#$i*i!Drile !3i&i!e ale r#teinel#r6 !- *#r&area unei &e&%rane in !#r ul (itr#s anteri#r) in s atele !ristalului. 1.. Glau!#&ul se &ani*estD rin: a- !reEterea T.A.6 %- !reEterea tensiunii intra#!ulare6 !- s!D$erea tensiunii intra#!ulare. 12. Glau!#&ul este: a- # tu&#are la ni(elul u&#rii a #ase6 %- i& #si%ilitatea $e a!#&#$are la intuneri!6 !- 3i ertensiune intra#!ularD. 10. Dl. 9. a *#st $ia"n#sti!at !u "lau!#& !r#ni!) re!ent. A *#st internat trata&ent. Care suni seninele !ara!teristi!e %#lna(ului: a- ier$erea (e$erii eri*eri!e6 %- ier$erea %rus!D a (e$erii6 !- ier$erea (e$erii !entrale6 $- ier$erea (e$erii n#!turne. 1F.?le*arita este: a- in*la&atia &ar"inii li%ere a l#a ei6 %- in*la&atia !a&erei anteri#are a "l#%ului #!ular6 !- in*la&atia !a&erei #steri#are a "l#%ului #!ular. 1=. Ce!itatea (i4ualD este: a- int#leranCa la lu&inD6 e !are le (a a re!ia asistenta re*erit#r la situaCia entru

40

%- (i!iu $e a!#&#$are6 !- $is ariCia (e$erii. 11. Iri$#!i!lita este: a- (i!iu $e re*ra!Cie6 %- in*e!Cia *#li!ului il#s Ei a "lan$ei se%a!ee6 !- in*la&atia irisului Ei a !#r ului !iliar. 20. Care $in ur&Dt#arele sunt !#nsi$erate (i!ii $e re*ra!Cie: a- &i# ia6 %- 3i er&etr# ia6 !- stra%is&ul6 $- !atara!ta. 21. 9i!iile $e re*ra!Cie ale #!3iului sunt: a- Beratita) iri$#!i!lita $a!ri#!istita6 %- %le*arita) !#n:un!ti(ita) #r:eletul6 !- &i# ia) 3i er&etr# ia) asti"&atis&ul. 22. Deter&inarea a%ateril#r $e la n#r&al a a!uitDCii (i4uale) la !# ilul E!#lar) se e*e!tuea4D !u: a- # t#ti ul6 %- #*tal&#s!# ul6 !- #s!il#&etrul. 2;. S as&ele $e a!#&#$are in 3i er&itr# ie) asti"&atis&) se #t ins#Ci $e: a- al#are) ta3i!ar$ie) 3.T.A6 %- !e*alee l#!ali4atD *r#ntal $u D !itit6 !- stare $e neliniEte) tul%urDri si3i!e. 2.. Care $in ur&Dt#arele !#nstituie &Dsuri $e re(enire ri&arD a %#lil#r #!ulare: a- i"iena (e$erii6 %- e$u!aCia # ulaCiei entru in"ri:irea #!3iului6 !- $is ensari4area a!ienCil#r !u $e*e!te $e (e$ere. 22. Prin #*tal&#s!# ie se e'a&inea4D: a- *un$ul $e #!3i6 %- !a a!itatea $e a $istin"e !ul#rile6 !- Ei se $eter&inD !a& ul (i4ual. 20. Care $in ur&Dt#arele #t *i &ani*estDri $e $e en$enCD re4entate $e a!ienCii !u a*e!Ciuni #!ulare: a- rea!Cia u ilarD6

40

%- *#t#*#%ia) $urerea6 !- s!D$erea a!uitDCii (i4uale6 $- $i l# ia. 2F. In !a4ul unui #%ie!ti(e a ar in lanul $e in"ri:ire: a- sD se re(inD a ariCia !#& li!aCiil#r6 %- a!uitatea (i4ualD sD se Dstre4e inta!tD6 !- sD se a li!e instilaCii in sa!ul !#n:un!ti(al. 2=. Pri&ul a:ut#r intr/# arsurD !3i&i!D a #!3iului !#nstD $in: a- e*e!tuarea un#r s Dlaturi i&e$iate Ei relun"ite !u a D6 %- a!# erirea #!3iului !u un ansa&ent !urat6 !- a li!area unui un"uent #*tal&i!. ,!%ri-iri #$e p#+ie!.i$or +" #fe+.i"!i i!fe+ o0+o! #%io#se. 1. I&unitatea $#%an$itD #ate *i: a- !#n"enitalD6 %- naturalD6 !- arti*i!ialD. 2. Calea $e trans&itere in %#lile in*e!Ci#ase #ate *i: a- $ire!tD6 %- &i'tD6 !- in$ire!tD. ;. Fa!t#rii naturali) !a *a!t#ri e i$e&i#l#"i!i se!un$ari) #t *i: a- !asni!i6 %- "e#"ra*i!i6 !- !#n$iCiile $e &un!D6 $- r#4Dt#arele. .. F#r&ele $e &ani*estare ale r#!esel#r e i$e&i#l#"i!e sunt: a- 3i$ri!e6 %- rin (e!t#ri6 !- s #ri!i$itatea6 $- e i$e&ia. 2. Mi:l#a!ele nes e!i*i!e Ei s e!i*i!e rin !are se a DrD #r"anis&ul sunt: a- %ariera anat#&i!D6 %- siste&ul i&un6 !- *a"#!itele. 0. Re4istenCa s e!i*i!D a #r"anis&ului este reali4atD $e: a- i&un#"l#%uline6 %- iele6 a!ient !are re4intD # a*e!Ciune in*la&at#are a #!3iului) !e

40

!- !#& le&ent. F Pentru a se sta%ili $ia"n#sti!ul %#lil#r in*e!Ci#ase se (#r #%Cine # serie $e $ate: a- e i$e&i#l#"i!e6 %- !3i&i!e6 !- $e la%#rat#r. =. Care sunt !ele ; ele&ente !are tre%uie sD *ie re4ente entru r#$u!erea unei in*e!Cii: a- !alea $e trans&itere6 %- "a4$a re!e ti(D6 !- te& eratura a$e!(atD6 $- sursa $e in*e!Cie. 1. In !a$rul sin$r#&ului *e%ril a ar Ei alte &ani*estDri $e $e en$enCD: a- astenie) ina etenCD6 %- !e*alee) 3er es la%ial6 !- $es3i$ratare) ta3i!ar$ie. 10. Sin$r#&ul eru ti( intalnit in unele %#li in*e!Ci#ase se &ani*estD !u: a- e'ante&6 %- enante&. 11. La eru Cia !utanatD se #%ser(D: a- &#$ul $e $istri%uCie6 %- tul%urDrile $e tran4it intestinal6 !- 3TA Ei 3i #ter&ia6 $- $ina&i!a eru Ciei. 12. Punerea in e(i$enCD a a"entului !au4al se reali4ea4D rin: a- e'a&en %i#!3i&i!6 %- e'a&en 3e&at#l#"i!6 !- e'a&en %a!teri#l#"i!. 1;. InsD&anCDri e &e$iul $e !ulturD se #t *a!e !u: a- san"e6 %- urinD6 !- &aterii *e!ale. 1.. Care $in ur&Dt#arele e'a&ene ser#l#"i!e +rea!Cii $e i&unitate- sunt &et#$e i&un#en4i&ati!e: a- rea!Cii $e a"lutinare / Ii$al6 %- rea!Cii $e *i'are a !#& le&entului6 !- testul Elisa. 12.IDR Mantau') !are utili4ea4D tu%er!ulina $ia"n#sti!ului: a- tu%er!ul#4ei6 %- $i*teriei6 !- s!arlatinei. uri*i!atD PPD) a:utD la unerea

40

10.Can$ re!#ltD& r#$usele %i#l#"i!e Ei at#l#"i!e tre%uie: a- sD res e!tD& &Dsurile $e ase sie6 %- sD res e!tD& &Dsurile $e aut# r#te!Cie6 !- sD Cine& !#nt $e a!!e tul %#lna(ului. 1F. Trans&iterea in*e!Ciil#r se *a!e e !alea aerului Ei se r#$u!e: a- rin a D6 %- rin i!Dturile lui P*lu""e6 !- rin &ainile &ur$are. 1=. Cule"erea $e $ate) la a*e!Ciunile trans&ise e !ale res irat#rie) (a *a!e re*eriri la: a- !ele 1. ne(#i *un$a&entale6 %- re!e ti(itatea #r"anis&ului6 !- $atele e i$e&i#l#"i!e. 11. In a*e!Ciunile res irat#rii) #%ie!ti(ele $e in"ri:ire (i4ea4D: a- li&itarea r# a"Drii in*e!Ciei6 %- i$enti*i!area a"entului at#"en6 !- su ra(e"3erea *un!Ciil#r (itale6 $- re$u!erea an'ietDCii. 20. Ris!ul $e $es3i$ratare) !a r#%le&D a a!ientului !u s!arlatinD) este in le"DturD !u: a- 3i erter&ia6 %- !#nsu&ul re$us $e li!3i$e6 !- s!aunele $iarei!e) &ulti le. 21. 9ari!ela are a!elaEi a"ent eti#l#"i! !u: a- ru%e#lD6 %- J#na 4#ster6 !- ru:e#la6 $- ar#ti$itD e i$e&i!D. 22.Pentru a&eli#rarea ruritului) in !a4ul i&%#lnD(irii $e (ari!ela) se (a *#l#si: a- !eaiul $e &uEeCel6 %- al!##lul i#$at6 !- al!##lul &ent#lat6 $- u$ra $e tal! !u &ent#l. 2;. Tri lul !ater #!ular) na4al Ei tra3e#%r#nEi! / este !ara!teristi! in i&%#lnD(irile !u: a- (ari!elD6 %- s!arlatinD6 !- ru:e#lD. 2.. Pentru $i&inuarea Ei re$u!erea *e%rei:

40

a- se aeriseEte !a&era $e ;/. #ri e 4i) !ate 12 &inute6 %- se a$&inistrea4D &e$i!aCia antiter&i!D) $u D $#rinCD6 !- se a li!D !#& rese 3i #t!r&i4ante $e 2/; #ri e 4i) e *runte) t#ra!e Ei la ni(elul &e&%rel#r. 22. M#$i*i!area aerului $in !a&erD: a- re(ine $es3i$ratarea a!ientului6 %- re(ine in*e!Cia te"u&entel#r6 !- $i&inua #%stru!Cia !Dil#r res irat#rii) tuEea) #li neea. 20. A"entul eti#l#"i! al s!arlatinei) en$#!#r$itei %a!teriene) Raa Ei "l#&erul#ne*ritei a!ute este $e re"ulD: a- stre t#!#!ul +; 3e&#liti!6 %- %a!teriile sa r#*ite $in #r"anis&6 !- %a!ilul !#li. 2F. SIDA se #ate trans&ite rin: a- i!Dturile lui Flu""e6 %- san"ele !#nta&inat6 !- sali(D. 2=. Can$ in"ri:i& un a!ient !u &enin"itD) !ea &ai #tri(itD inter(enCie $e in"ri:ire / nursin" este: a- asi"urarea unui &e$iu liniEtit) !u lu&inD uCinD6 %- e*e!tuarea $e e'er!iCii asi(e ale &e&%rel#r in*eri#are6 !- a li!aCii !al$e in re"iunea #!!i italD Ei a s atelui. 21. In !a4ul a!ienCil#r !u t#'iin*e!Cii ali&entare # r#%le&D ri#ritarD este *#r&ulatD ast*el: a- $es3i$ratare !u $ere"lDri 3i$r#ele!tr#liti!e $in !au4a (DrsDturil#r) $iareei6 %- $urere la in"3iCit ali&entele s#li$e6 !- neres e!tarea re"i&ului ali&entar i& us. ;0. Dieta 3i$ri!D este asi"uratD $e: a- li!3i$e re!i6 %- in"3iCituri &i!i/*ra!Ci#nate6 !- %ran4D $e (a!i Ei &#r!#(i raEi6 $- aine r#as DtD) &#ale. ;1. ,e atitele (irale: ?) C) D / se #t trans&ite: a- rin tatua:e6 %- rin r#!e$uri &e$i!ale Ei ne&e$i!ale6 !- rin !#nta!t se'ual6 $- $e la &a&D la *at.

40

;2. ,e atita (iralD A #ate $e%uta une#ri ati i!6 e'a&enele $e la%#rat#r) $e &ai :#s) !are se e*e!tuea4D sunt $e#se%it $e i& #rtante) in a*arD $e: a- TGP) TGO6 %- ele!tr#/ Ei inu&#ele!tr#*#re4a6 !- uree Ei a!i$ uri!6 $- $e!elarea anti"enului 3e ati! A $in &ateriile *e!ale. ;;. Ce !#nsi$erD& !a ri&D inter(enCie in in"ri:irea %#lna(ului !u ,A9: a- #%ser(area *un!Ciil#r (itale6 %- !#&%aterea *e%rei6 !- i4#larea %#lna(ului6 $- e$u!area %#lna(ului. ;.. Meti#nina) sili&arina Ei as at#*#rtul sunt &e$i!a&ente !u e*e!t: a- li #tr# +3e at#tr# -6 %- anal"e4i!6 !- $iureti!. ;2. E$u!area a!ientului !u ,A9 se e*e!tuea4D entru: a- !ruCarea *i!atului6 %- e(itarea !#nsu&ului ali&entel#r inter4ise6 !- # $is ensari4are !#re!tD6 $- reluarea !at &ai re e$e a e*#rtului *i4i! Ei intele!tual. ;0. Care este ri&a &DsurD intr/un *#!ar $e %#alD in*e!t#/!#nta"i#asD: a- i4#larea %#lna(ului6 %- (a!!inarea !#nta!Cil#r6 !- re!#ltarea $e san"e sau urinD6 $- $e4in*e!Cia IC/uril#r. ;F. In !are $in ur&Dt#arele %#li !#nta"i#ase i4#larea %#lna(ului la s ital este #%li"at#rie: a- s!arlatinD6 %- ru%e#lD6 !- 3e atitD a!utD6 $- ar#ti$itD e i$e&i!D6 e- (ari!elD. ;=. Se a$&inistrea4D) $a!D &e$i!ul !#nsi$erD ne!esar) "a&a"l#%ulinD !#nta!Cil#r $e ur&Dt#area %#alD: a- #li#&ielitD6

40

%- %r#nEitD a!utD6 !- 3e atitD a!utD. ;1. Su ra(e"3erea !#nta!Cil#r intr/un *#!ar $e 3e atitD a!utD se *a!e: a- e intrea"a eri#a$D a in!u%aCiei &a'i&e6 %- e $urata a ; sD tD&ani6 !- $u D *#r&a %#lii +A) ?) et!-6 $- rin e'a&en !lini! $e la%#rat#r. .0. Dis ensari4area unui *#st %#lna( $e 3e atitD a!utD se e*e!tuea4D la: a- 1 lunD Ei ; luni $e la $ata i&%#lnD(irii6 %- 1 lunD Ei 0 luni6 !- 1 lunD) ; luni) 0 luni) 12 luni Ei 1= luni6 $- 1 lunD Ei 1 luni. .1. La e'ternarea $in s ital a unui a!ient internat entru 3e atitD a!utD) asistenta #*erD in*#r&aCii utile) entru eri#a$a $e !#(ales!enCD) !e se re*erD la: a- res e!tarea re"i&ului ali&entar6 %- rit&ul !#ntr#lului) a $is ensari4Drii6 !- 3i$ratarea !#res un4Dt#are e(itan$ sir# urile) !eaiurile6 $- reluarea e*#rtului *i4i! in ra #rt !u t#leranCa #r"anis&ului. .2. Du D !e a *#st i4#latD la $#&i!iliu entru (ari!elD) An!a /10 ani) #ate intra in !#le!ti(itate / E!#alD: a- $u D !e *e%ra a s!D4ut la ;F)0HC6 %- $u D !e a ter&inat trata&entul !u anti%i#ti!e6 !- !an$ t#ate ele&entele $e e iele au !ruste6 $- !an$ ielea este !uratD) inta!tD Ei au !D4ut t#ate !rustele. .;. A.T. / 11 ani) este internat entru ru:e#lD6 are *e%rD $e ;1)2HC Ei trans irD $in a%un$enCD. in lanul $e in"ri:ire) asistenta nu (a uita sD *i'e4e ur&Dt#arele #%ie!ti(e: a- 3i$ratarea !#res un4Dt#are a !# ilului6 %- &enCinerea TH !#r #rale in li&ite *i4i#l#"i!e6 !- asi"urarea te"u&entel#r !urate6 $- asi"urarea len:eriei !urate) us!ate. ... Su ra(e"3erea !#nta!Cil#r intr/un *#!ar $e s!arlatinD se e*e!tuea4D rin: a- !#ntr#l !lini! 4ilni! e intrea"a eri#a$D $e in!u%aCie6

40

%- !#ntr#lul te& eraturii Ei as e!tul *un$ului $e "at6 !- !#ntr#lul te"u&entel#r6 $- !#ntr#lul s!lerel#r) !ul#area l#r. .2. Asistenta re!#&an$D !#nta!til#r $e s!arlatinD $intr/# !lasD re!#ltarea unui e'u$at *arin"ian entru $e istarea S,6 !u& se (#r re4enta ei &aine $i&ineaCD: a- *DrD sD *i &an!at) %Dut sau *u&at6 %- *DrD sD se *i s Dlat e $inCi6 !- nu se !er in"ri:iri s e!iale6 $- sD *i *D!ut "ar"arD !u a D %i!ar%#natatD. .0. Reali4aCi relaCia #si%ilD intre ur&Dt#arele (a!!inDri Ei a*e!Ciuni: A- DiTe6 a- tetan#s6 ?- DiTePer6 %- $i*terie6 C- AP6 !- s!arlatinD6 D- AR6 $- tuse !#n(ulsi(D6 E- ?CG6 e- ru:e#lD6 F- (.,?. *- ar#ti$itD e i$e&i!D. .F. Pr#*ila'ia antitetani!a a unui in$i(i$ este reali4atD rin a$&inistrarea $e: a- (a!!in DiTePer anD la (arsta $e ; ani6 %- (a!!in DiTe t#atD (iaCa6 !- nu are i& #rtanCD. ,!%ri-iri #$e p#+ie! e$or +" #fe+.i"!i o(s e ri+#$e. 1

40