'-

VASILE PREDA
(GOORDONATOR)

ORIENTARI TEO RETI CO-P R/Ml O LOG I C E rN EDUCATIA SPECIALA

,\v

r k-;., I &B'% rp-a# '

._.

.:...&-*

&,;t

Y&

Presa Universitard Glujeani

CAFITOT,UT, VT
PROGRJTIIE I}E INTERVEISTIE PgtrTRT} RHCIIPENARE,A 0rNFrCrENTSr M0T0Rrr

*,0i. competenfa ror motorie. sensul termenului ccrnneteni[ motorie poate fi mai bine infeles in relafie cu teoria acliunii {g dirijate spre scop. prin acfiune dirijat' spre scop este definit comportamentur i'tenfionat, pranificat gi dirijui ,pr., scop ar persoanei intr-un context social dai. vom'uuii^acegti termeni unui c6te unul. Termenur de 'dirijat spre scop, ,ug*rro"Jca acliunea va duce ia un rezultat specific producdna nlgte ,.t i,nnxri in rnediu" Trebuie presupus cd acesta ac{iune are c'nsecinJ.e ridaptative pentru autorur acliunii. Acfiunea este realizat' nu pri' exproiurr, ?ni6mprbt;r{ .i*pcntr_un pran e.xpricit ar acliunii concepute, conqtie nti:zar inainte de execulia ei. Reprezentarea mintal' atdt a rintei cat qi * *{rourlior imnriJ ir*r.nfa intenfi.nalitdlii. Definirea. conceptului de int*ionulitate .rt. n..rsard in acest context. Prezenla intenfionalitatii trehuie'presupusd chiar gi in cazurile copiilor cu

senzoriaritatea gi motric.itatea-.fac parte integrant' dintr_o refea comrtnd prin intermediul cfu:eia individui se reiafi.neazd la realitate. Informafi a achiziyionatd prin senzalii Ei **pro.ur. motorie oferd o bazd pentru dezvoltare' Input-urile senzoriale qi rarpunu.rrile motorii necesare pentru ducerea la indepiinire a unor sarcini specifice contribuie la realizarea schemei corpoiare , ca nn prim pas in deivortare. p* rang' cere dou6 oomponente me'fionate lr.nroirili;;pi motricitarea) ra realizarea acestei scheme participd sistemur 5i n*ru*.'p* mdsurd ce i'tbrmalia devine tot mai complex5 ,orui;u.*t de in organizarea informaliei a*hizilionate" sisteoiur n*ruos va fi tot mai mare clasic' teoriile asuprai dezvoltdrii au abordat dezrroltarea motricd perspectiva achiziliei de abiiita{i.. din A.;;r,a"perspectiva prezinr5 unere neajunsuri referitor la condilia particulard a deficienlelor. Acegti copii nu au controlul motric necesar pentru a explora in mod independent experienfa lor senzoriomotri.a Rin,t t"trr Jiir.ita o. , celoriarfi. 'ealitatea, Perspectiva teoreticd menfionuta *" ,ln. Jon, de acest fapt. Forosind aceastS observafie ca argument putem afirma cd este mult mai folositor pentru specialistur practician sd descrie purror*unfa motorie in rela{ie cu utilitatea ei recramuta ot* sarcini oon*ruif ,n-.p.* condiliei deficienfei motrice' ceea ce il intereseazd pe terapeutul implicat direct in .uuluarea qi recuperarea acestor persoan.,

89

acela al incerclrii de a atinge o deficienla rnotorie grav6, argumiontul fiind /rd,,oer.a in disculie a 'contextului social' lintd prin acliunel?*p*tlo?. cel de'interpersonal'' De ex; este irnportarft1intr-un sens mai larg dec6t d* dintr-o secvenlb acliunea deschiderii unei uqi este o*parte Tl..lYnuu realize azd un scop social' cum ac{iuni in viala unui indivicl in care el sau ea cineva od p6r6sirea unei ar fi intrarea ?ntr-o camera pentru a intdlni pe acest fel vor fi implicarte gi cladiri pentru a pleca acasa. in orice acfiune de uzual ins6' termenurl Ce alte compo6u*.nt., nu doar cel rnotor. in mod reahzarea efectiv[ cu ajutorul competenld motorie e folosit pentru a descrie atingerea unui anumit scop' sistemului locomotor de ac{iuni dirijate spre conducAndlaadaptareacusuccesirrdiversesitualii. in disculiie a cele anterior expuse jurstific6 necesitatea luarii fapt care este realizat competenlei motorii ?n cont**t11 unui scop definit, direcfionat[ spre atingerea unui de modelul comfetenlei motrice ca ac{iune sunt soiicitate in scop. Analiza;;" diagnosticul d*:pr:inderilor motorii

anumite acliuni cu practicd atunci c$nd p.r*ounu "u poate efectua apuoarea unei periiule intenlionalitate bine definit[, cum :iunt de exemplu de de dinfi, a culitului sau a furcull,tei sau incapaciiatea 1:::1-ii::1t:? pentru ca survine nu probleme aceste pentru Interesul astfel de rniqcdri. mai ien{i cu cflteva ms ia specialiqtii aratd c5 timpii a. 1..u,,1i* sunt in'medie normali sau c5 aceEtia sunt copiii cu deficienla motorie elecat ia semenii lor incapabili sb aqeze 29 de cuburi in 30 secunde' ca acfiune clireclionatd Punctul de vedere asupra coffipeten{ei matorii la necesitatea analizei spre scop intr*un context socierl conduce direct trebuie-sd se nranift:ste' acelor activitfili zilnice ?n care astfel de competenle copiilor cu.deficienfb Acestea ne sunt familiare in folosirea in curriculuntul cum sunt autoalimentataa' motorie, incluzAn,J diverse activitdli cotidiene mutli dintre noi ace'stea imbrdcatul, igiena corporald sau g'dtitul. Pentru secundare care ne permil' de sunt sarcini rutiniere. Succesi,-rr,*u*uc{iunilor repetatft de sute de ori in exemplu, s6 ne facem o ceaqc6 der cafea este - umple ceainicul timpul unui an. Ia ceainicul * cl6 drumul la robinet cafea qi iingura - desffi pune-l pe arcgaz- aprinde focul - ia borcanul cu - pune cafeaua in cea;c6 g'a'rn'd' capacul - ia o lingura de cafea - ia ceaqca incdt nu ia91ry c anali:rir a Acesr tip de uriiuitut* devine rutin6, astfel activitali' In derularea succesiunii opera{iilor irnplicate in teaitzarcaacestr:r sunt inte4rretate ca fiind acestei activitali pot suweni erori. Aceste erori care au dobandit aceast6 deprindere' In

conjuncturale in cazvlpersoanelor prezenla repetata a acestor e'rori cazul in care J"prinO.i.a este irr formare deprinderii' semnaleazd exisienla unor probleme in ashizilia spre scop' analiza Lufind in considerare comportamentul direclionat inlelegerea conceptului de erorilor in astfel de activitali de rutind a dus la sa !in[ un jurnal ai ergrilgr in acliune competent[" Solicitdnd ulor persoane deicrise anterior s-a putut face analtza

sarcinile zilnice de genul celor

--l|ll-

de la mediu cdt qi de Ia sursele interne (aparat locomotor gi structuriie anatomice implicate in asigut"area echilibrui.il. a..r.ta informafie estr: trimisa tnapoi' comparatd qi transrnisd programlrlui pentru a modifica sar, a ajusta programul. Aceastd activirfate de compu.ur.- * preluatd de procesorul central' Rolul feedback-ului are.o semnificalie speciald. Feedback-ul este o caracteristicd de bazd a struictt-rii comportamenturui. At6t compoftamentur simplu cat gi cer complex sunt la toate niveiurile determinate de rrszuitatere lor' Atributul de "feedback" este propriu comportamentuiui f.lexibil gi adaptativ' Feedback-ul extrinrlec este oferit de factori exterio'i sau cle consecin{e exterioare ale acfiunilor. Feedbacl+ul intrinsec proviine de la analizatorii specifici implic'uii i., derularea acliunilor (l<>cahzali ln diverse zone: muqchi, fendoane, sisternr vestibular *t.;. r*.dback-ul in sine este un ?t':: .motivafional, cunoaqterea rezultateior fiind un determinant al derularii sarcinii' in acest til informafia'de feedback este un input critic pentru procesorui central. Analogia cu program'ul de computer ne permit e o analizii a egecului in indeplinirea acestor actiu'i, identifiidno .atJ^ cauzeposibile: - i nc apac itate a in s e c'en ti arizarc a ac liuni t* con form pro gramul ui ; - incapacitatea in executarea unui subprogram datorita dificuitStilor de manipulare specifica, de exermpiu agucar.u pJtriu;td a unui oUi*lli'"0""' - eqecul in r.rtilizarea feecrback-uiui intem sau extem, De asemenea este necesrtrd luarea?n consiJerare in aceasta analizS qi a altw factori, cum sunt cei anterior amintili, *"ti""fia gi intenfionalitatea, considerali esenliari conform acestei perspective-a competenfei. Plecdnd de la teoria piagetiana aili autori au realizat o anal izd a modului in care aceastd i*orl, poate utilizatd pentru a inferege dezvoltarea copiilor deficienli mintal gi motor. conform acestor r;ercet6ri, compoftarnentur centrat pe atingerea unr-ri scop. bine d.{i;it $rezenia intenfionalitafii) nu este caracteriitic acesto,. r"pri Acfiunea dirijatd spre scop este dependentd de dezvoltarea mintala, .uiluurea dezvcltarii motorii trebuind sd find cont de acest asipect. Acliunile dirijate spre atingerea unui scop sunt depen<iente de dezvoltarea cognitivd, preienla gi complexi tateaacestora fiincl obr;ervabile la nivelul comportamentului *"ioo.

de acfiuni trebuie realizate precum qi d;;;;" care specificd ce secventd ordinea ror). Asesr o.;;;" Ji; compus din subprograrne. IrurLclionar*u pt"g;umului va fi monit' rizatd" de consecinlele sale' Procesul m,:nitorize.ii ,,u"ini1ia feeclback-uri at6t

frcut o analogie cu funclicnar:ea computerelor, a descrie acest sistem s-a care este posibil6 datoriti existen{ei
unui program executiv globar

acestor erori, necesar5 pentru a inlelege natura proceseior psihice de control care perturba indlplinlrea sar.i.,ilo. zilnice de rutind. Altfel spus, utilizarea acestor lnformairii er fost n"r.rurx pentru a inferege pe deprin natura
comportamentuiui

oirl*t

spre scop. Pentru

fi

91

potrivitf, inlelegand aceea abordarea funclionald este mai sunt necesare pentru a aceasta identificarea acelor abilit5li motrice--care determinatb de siturlliile duce la indeplinire o anumitd ,,*r,,inA specifica,

l)e

prin

Acest mod de a inlelege concrere de viala ale prsoaflei ,*sp-Ltiu.' cfit qi in terapt*, def,rcienla ** poui* doveii util at,it tn evaluare, _ -:., de serviciilor asigurarea caractertzatprin es1.e Acest model terapeutic cbpiilor cu cerinle speciaile Ei specialitate, venind in intampinarea nevoilor unui astfel de model de ale familiilor acestora. In *od uzoal, in cadrul punct o relalie teraper"iticd intervenlie terapeutic6, speciaiistul pune }a p6n[ la sf6rqitul terapiei' directh, in care el se implicd total cle ia itt*p"iul mod de derulafe a pe tot parcursul acesteia. ca o altemativa lu utttt al abordSrii funclic'nale intervenliei recuperatorii, modelul anterior descris qi consuitalia' poate { compietat cu incd dou[ elernente: monitorizarea intervenfiei' In cadrul monitorizSrii, t*rup.ut.rl stabilegte planul in cauzil' tn 1'oat6 ludnd in considerare situalia concieta a persoanei ptttouttd care este autortzath complexi talearu. Vt"l apoi, el va sgperviza o poate fi chiar un si. implernenteze ur.ri plan. 0 ,tttf.1 de persoand poartd rbspunderea aparfindto, ut famitiei persoanei respective' Specialistui cu persoana aflat[ in pentru .onArr"o*u terapiei, intalninCu-se regt'rlat terapiei' cu scopul de terapie, pfeoum ryi cu cea autor t "tapentru deiularea astfel de proceduri sunt a evalua situafia. Argumentele in sprijinul unei implicarea pdrinlilor (sau' posibilitatea individuilirarii reale u i*rup.tdrii, va deternrina asumarea de dupa caz aunui alt membru al farnilieii, care acela ai-dobandirii unei c[tre aceqtia a unor responsabilit[1t, efeciu] flind 9i model de interven{ie se atitudini stenice in raport .u u.*o*t!i situalie' Acest motrice necesare pentru referb la programu d. ameliorare a abilitdlilor alimentalia' igiena ducerea la indeplinire a activit'a1ilor cotidiene: etc' personal 5, deplasarea, imbrdcatul, d'ezbrdcalui cand persoana care consultalia intr6 in disculie in momentul mernbri . ai echLipei conduce terapia solicitS opinia unor specialiqti, loc in momerilul cffnd este terapeutice. Solicitarea acestora poate avea raport cu-evolufia cazutrui' necesard o aduft*re a planului terapeutic in in deficienta mot'ricd Strategiile terapeutice elaborate pentru recuperarea institulii rnedicale' necesitd adesea colaborarea *ui multor servicii 9i guvern amentale' educ alionale, guvernamentale sau ne cdteva tipuri de In sensul celor 'discutate pinii acum pot fi amintite principii' ti func{ie de intervenlie terapeutica, care iespectd aceste. programe de terapie' complexitatea ior, unele din aces1ea pot fi considerate lYeuro6evelopmentul Tratxmentul tn neurodezr,)ftor, (l{D?' de miqcare ale copiilor cu Treatmenf) este adresat ameliordrii problemelor de posturii qi disfunelii neurologice. 'ferapeutul identifica problemele efectele tonusuiui muscular miqcare qi propune proceduri cal'e rlor anihila

mdncarea

utilizate 9i forma miqcdrii. De exemplu, un copil cu hipertonicitate poate sd stea fErd sd fie sprijinit, dar terapeutul poate obr*ruu faptul cd pel,risul este deficitar pozifionat pentru a :;usline uuniut trunchiul gi capul. Alinierea corectb a trunchiuiui qi capului ajutd copilul sd vadd obiectele gipersoanele din fa{a lui qi ii facilite azd intiracliunile. Acest copil poate sd ajungb la

ungu;, a26", precrim gi prin analiza capacitdqii acestuia de a se schimba. sunt inregistrate caracteristicile motorii qi mai ales patternurile posturale de sitabilitate

in urma interacfiunilor di*anrice p. .u* t.

anormal qi vor facilita actiunea grupelor musculare integre, in dorinla de a ameliora migcarea..llonurile care NDT gi propune le Fr sunt urrniitoarele : ' analiza disfuncgiilor cu dorinla de a identifica problemele determinate de posturd qi migciare; - asigurarea stabilitdrtii posturale qi a migcarilor funcfionale prin proceduri specifice; - educarea persoanei cu deficienld , vizdnd inzestrarea acesteia cu proceduri senzoriomotrice, destinate ameiiordrii condiliei sale; - alegerea gi utilizarea echipamentului care va ajutala ?mbund t1firea stabilitdlii posturale gi a migcdrilor funclionale; - prevenirea paternurilor motorii anormale care persistd qi creeazd, schimbdri secundare (deforrnitiifi), Evaluarea copilului va fi.f5cuti prin observarea rdspunsutrui acestuia

NDT-ul conline principii care pot fi aplicate in context,ul vielii qcolare, vizdnd, ameliorarea sau corectarea posturiior inerdecvate. Terap.eutul se poate consuita. cu cadrul didactic ?n poziliilor funclionale Decesori3 ?n contextur rutinelor scopul oblinerii
qcolare (pozilia
93

NDT-ul nu se pot migca independent, terapeutul va exersa ?mpreun6 cu pacientul miqcari uqour:.;.^;.!-;enteror corporale care implicd grupele musculare vizate, cu scopul de a facilita adaptarea la cerinlere postur:ale. Aceste putt*rnori de migcare sunt incorporate apoi in rutinele functionare. De exempiu, dacd a fost achizilionatd rotalia posturald a bralului, aceastd abilit ate va fi folositd pentru cregterea eficienfei mipcdrilor bra{ului. Migcdriie simple srunt apoi integrate in ansambluri de migcAri tot mai .o*pto*.
urmeerzd"

funclionala), insd aceastd.manoperd ii va.rua mult timp, deoarece: el are o miqcare deficitard a mainii in ridicarea iingurir* fao, care constitgie forma migc6rii)' in analtza exemplului expus este prezenta miqcarea fu1clio na;d, dar forma migcdrii este impropLrie pentru ca finalitatea sd fie optim6. Forma potrivitd in cadrul unei migcai; runcllonale poate fi oblinutd prin aplicarea tehnicilor NDT-ului. De aceea este viza ti realizarea corectd ia formei miqcdrii in coresponden{d cur finalitatea miqcdrii. Sunt realizate apoi o serie de intervenlii pentru a facilita acfiunile muqehiului implicat qi pentru a inhiba patternurile nedorite. Av6nd in

de pe farfurie, i;ingur (acest fupt constituind

rnigcarea

vedere cd cei care

corpului in banc6, pozilia segrnentelor corporale irnplicate in scris gi citit, succesiunea rnigcirilor func{ionale necesare pentru realizarea scrisutrui sau cititului). trntegrarea senzoriald eiste un model terapeutic cu valicritate conceptualS. neurobiologio5, r*tilizat de cei care practic5 ter:apia ocupalionald qi fizioterapia. Canform acestui model persoana igi dez'',roitd abilitd{iie gi dobdndepte rEspunsuri adaptative prin receptarea pi interpretarea stimuliior senzoriali. Rdspunsuriie adaptative dob$ndite vor aduce o informa{ie senzoriald suplimentarS, care va fi asimilat6 qi utilizatd pentru ducerea Ia indeplinire a sarcinilor viitoare. Teoria integ;rdrii senzoriale pornegte de la ipoteza c5 indivizii dezvoltd o serie de abilitali prin procesul de interpretare gi relalionare a stimulilor senzoriali. dobdndind r[spunsuri adecvate La aceEti stimuli. Aceste rdspunstiri adaptative vor fi ele insele produLcdt.oare de informa{ii senzoriale adilio,nale (datoritd feed-back-urilor) pe care SNC le va asirnila pentru derularea optimi a viitoarelor sarcini. Abordarea integrativd senzorild izr in considerare calitSlile sarcinilor precum gi interacliunile persoanei cu alte sarcini. intr-o rnanierd consultaLtivd specialigtii gi cadrele clidactice vor facilita acliunea acelor condilii de, rnediu Ei vor pune in practicd a.cele strategii de interv'enfie care vor cregte qansele unui rdspuns adaptativ. Colaborarea vizeazb elaborarea activitalilor cle invilare de aqa manier5 incAt acestea sa includi ?n sistemul de predare principiile teoriei integrdrii senzoriale. Poate fi amintit aici un exenrplu din practicS. Autorii car,g au dezvoitat acest tip de intervenfie argumenteazd cu constatarea ameliordrii performanlelor in invhlare in t:azal asocierii activiffilii de invdlare cu stimuldri senzoriaie adilionale. ltcest model poate inglelba in derularea sa principiile asigurdrii serviciiior, rnonitorizdrii qi consultaliei. IJn alt model de interv'enfie este acela oferit de perspectivu dezvoltdrii. Abilitdliie la niveie superioare sunt condilionate de dobfinClirea achiziliilor la nivelele precedente, evaluarea gi programul terapeutic lirr6nd cont de principiile psihologiei dezvoltdrii. Intervenlia terapeuticd este adresatd facilitarii achiziliei abilitapilor la un anumit nivel, cu scopul de a permite achizilionarea ulterioard, ler nivele mai complexe ale dezvoltSrii. Putem aprecia cX acest mod de abordare este greu de aplicat in cazul copiilor cu deficienld motricd, exilrimdndu-ne rezen/a asupra validitalii sale conceptuale qi aplicabiiitdlii sale concrete. Aceqti copii nu dispun de capacitatea de a interacliona cu rnediul gi pr"in urunare nu pot rcaliza achizilii in aceeagi manierd ca gi cop'iii cu integritate motorie. Abordurea adaptativd estr: un model terapeutic utiiizat din dorin{a de a selecta proceduriie terapeutice, planul terapeutic Ai tehnicile utili;zate in raport cu situalia concretd ?ntAlnitd. Acest fapt se impune c0nd terapeutui se confruntd cu restricliile impusre cle deficienlb, fiind nevoit sd elabor:eze
strategii alternative.
94

---.-.Tehnicile de mobiliz*e a articulaliilor includ mipc6ri pasive ale ale pd4ilot u1 pu.uu,tiriliare, cu scopur de a restab'i

imp,icare*..*'

ffiilffi*r

*"i

port.d. Trebuie menfionat faptur mecanismul de acfiune ca ul t.hnirii de ..ru*url miofascic.ri*rt-rru ^rred*r* deplin inleres din puncr esre pe oe tiriofutoio#r. ceea ce contea zd. opinia celor care practicd In ac;est tip de irt***"rie sunt argumentere clinice, im b un r'J"li t, -i'.i r * t enll or a'b ordali in ac eastd fffi , 3,,.fi :ffi:ni:r: 'td
cvaniosacruld se adreseazd structuriior sisternului de rnembrane 9i fascii care re'tga intre ele our.r*. cei care practic6
r

fasciiie rnuscu.lare. Migcdrile facilitate prin acesr simple por ti -* *;";;te Sasaj in rniqcdri parte a unor tehnici de lducu*e motuic d mai comprexe. mai comprexe, ameliorarea pozilionarii gi se obline astfel .ontroi,rtui

fibrelor mur.rlur., purut*t'

face ca aceastd tehnicd tfn*.uorrr"ta ui-riir-*ului muscular. terapeuticd este de a redur, Finaritatea .ir..r*", o*0."g* relaxare, de a creqite mobilitatea iigamentard gi J. u imbunatdli " controlur muscurar.. Tehnics de relwire miffisrirutiri"*ir* o modaritate de i'tervenfie asemdndtoare masajului, TerapeutuJ p*rp.ura suprafafa corporarir, masand ugor structurile rnusculare a"rticurur., in*irtand asupra $i zcneror care sunt dureroase sau prezinta restricfii de ,"i+r"r*"Masajui ;;;;-de_a

iJi;i:ff

;:':***,tr,I;*'f*[n##;, jj
U

,r,

rungur

Terapia

,' : pregdtitoui*, urmatil de iehnici -J"*U"nale mai vveazd incruderea acestor complexe care migcdri in migcart ,"* comprexe.
i

ll. mtervenfie

ff i'

;T:'Jffi il,*j;,:f t*:1,':::;v", * iy f *it yl t *u;; r;; -,''" ;?j :f "lHii;;'ffi -:",Til:fi
i

i,,

*" h

"

aceastd
-

dd;r i ; j nt,rn . a,.

*i

Far'n*ia -.parrener uc:tiv ar procesurai de recaperare Moderur interdiscipri'ar se-bucure d;; ,u...* tot mai mare, fiind domeniile i'.,u.* paradigma aborddrii in Parlicioarea pdrinfiior i' luarea deciziilor. in echipd fiind u*rp,uia i*pfrtuni-.h"iri este. r:senfiald, pi ajutorurui or.oi, de pdrinfi. pirinfii au cdqtigat ot"pturi' prezenr J* a contribui ia mocrerarea procesurui educare a copiiioi ror' de in p.il* ru regisralie..r".ir"ure Ia probrema discufie pdrinfilor li se pil; pusd in saloniribui* i* elaborarea gi programuiui de recuperare, apricarea sau p,r1in .a-gi exprime dezacordul cu programur acc.rdul sau in<iividu?l"cel ram arc't.rir *"* mterdisciplinar'. prin rege cre echipa "i_fi;ii"r, ,* asig.rra copiiio, gi-a*'iilor:-io. procedurare ?n acest garanfii ,*r* Educarea copiilor se'.face dupa individualizat in. care pdrinlii un program reprezint[ unul drn membrii Echipa interclisciplinari irnLportanti" ttr'nli*^rd aducd a"rili" gi copitrui deficient in

:iffi?JffiHfi ffiI:li'"

-contact cu alte familii ai c6ror oopii au probleme, pentru a-$i putea impartagi experienteie, pentru a in'v6la unii de la alfii, pentru a se susfine reciproc. Familiilor li se acordd posibilitata de a alege intre dilerite servicii oftrite copiilor deficienfi, posibilitatea de a alege un coordonator al programului individualizat qi posibiii.tatea deciziei rolului asumat in educarea copilului deficient, respectiv dacb doresc sau nu sd se implice suslinut. in ciuda tuturor acestor drepturi legislative, pulini piirinli impdrldqesc o cooperare global[ cu echipa de specialiqti, adesea ei
nedevenind rnembri ai echipei. S-a fbcut observalia c5 fcrarte pulini pSrinli devin membri activi ai echipei, majoritatea neimplicAnclu-se. Studiul realizal de Lynch qi Stein in 1982 (apud Fisher gi Ury, 1984) demonstreazb cd din 400 de p6rinli car"e au copii cu nevoi speciale, daar 71 participd activ la programul individual de reabilitare a copiilor lor, aceasta reprrezentdnd doar l8%. Studiul analtzeazd varialia acestui procent in funclie de apartenenla la grupui etnic, .rasa, vdrsta copilului, natura gi graduI d,:ficienfei. Se aratd ca p[rin]ii copiluiui cu deficienld motorie se implica in numdr mult mai scdzut dec6t pdrin[ii ai clror copii prezinti alte deficienle. Sunt prezentate in studiul amintit c6teva din cauzele care opresc participarea pdrinlilor la progralnul individual : - problemeie de integrare; - problemele de comunicarre; - neinlelegerea funcliondrii sistemului educafional qcolar qi rolurl pe care p5rinlii il au itr acest sir;tem; - sentimentul de inferioritate qi nesiguran{d datorate deficienlei

copilului.

observat printre bariere absen{a intere:rului motivalionaL, incapacitatea efcrrl.ului suslinut al pdrinlilor, lipsa de 1.irnp

Terapeulii

au

datorati constrAngerilor profesionale. CercetSrile gi observaliile provernite din practica concret6 indicd nevoia antrenamentului terapeulilor ;i a celorlalli specialiqti pentru a reetliz,a o colaborare bazatd pe principii de egalitate cu pdrinlii. Adesea se poate constata 1:re.zen!a unei discrepanle intre implicarea gi participarea teoreticd ide.ald "a pirinlilor in programul terape'utic individual al copilului qi participareit reald. p u uze ip otetic e ul e neimpll,icdirii p drinlilo r in cele expuse anterior a fost ardtatd dificuitatea organiz[rii r"rnei echipe interdisciplinare care sd oblind rezultale perfortnante. Problernele apar incepdnd de la mdrimea echipei (numdrul de membri), preferate fiind echipele mici in care aderare'a la normele grupului este facilitati, comunicarea optinid asigurAnd absenla conflictelor privitoare la iuiarea deciziilor, precum qi la organiza*ta sau conducerea echipei.

q6

Aparilia conflicteror: {,i nerezolvarea 1or pe o eare rapidi gi inteligentS frelea"za +i ingreuneazd buna coraborare qi funcfionare a echipei' in parricurar inhibrnd_implioarl;;; p*i.ipurea la munca echipei. Deci c,cnrlicter* opr.r, -*o*uni, activb a pbrinfilor area, cunoilgterea gi aducerea la cuno;tin{d a difi;ritelor opinii. Alte posibile rnotive pentru funcfionarea ineficientd a echipei se datoreazd cooperirii disfunclionale intre rrre,mbrii familiei. contactele membrilor echipei cu pa.rinlii pot fi inconsecvente, constituin4u-se sut: fcrrma unor qedin$e de asistenfd sau intdlniri in care se adreseaza pdrin{il.r reproguri' Acest gen de colaborare nu include pdrintele ca mernbru activ al echipei.
Neinlelegerile gi difere'fele de opinii sunt naturale qi inevitabile in echipele inter,gi_multidisciplinare. Aceste a capdt6ins6 adesea forme acute in relafia echipd-p6rinte. F..,pp-un (1990) expune punctur de ,vedere al unui pdrinte asupra problennelor care apar: "Nu sunt pldtit pentrr* ceea ce fac qi nu mi-am aies aceastd rnunca. N; eu am ales s6 merg la jlntdlnirile unde se dezbat problemele programului educativ incli'idual, precum nu am ales sE devin terapeut pentru deficienle *otorii. Nu am ares-s! del,in expert in probleme comportamerta.re sau nu am ales sd devin logoped... majoritatea dintre voi vd alr:gefi viitorul, ar.g-tl'ceea Aici apare marea diferenfd. s-u.nt refractar progr"*-rrr ce doriti sd deveniti. Timpul meu nu este pl'tii gi nu-mi doresc sd merg la qedinfe...,,. Ruppman a indicat ceea ce cercetdtorii au subliniat pr:ivitor la

-o;;;'*1il;rffii.

echipa terapeuticd pluridisciplinara 9i. anume' pirinlii se deosebesc de tofi ceilalli membri specializafi, statutul 1or in este deosebit, pregatirea lor anterioard nr-r are adesea nici.: r.gat]15"titipx r;u probrema copilurr;i lor, iar scopurile ror in legdturd cu copiii .urrt difr.it.. ' Tensiunile dintre pdr:infi qi terapeuli apar gi datoritd fapturui cd . adesea specialiqtii nu pot ofleri'seiviciite corite ii nu pot atinge standardele stabilite de pdrinfi..:'.c. vor pdrinlii? Ei vor'rotur. ni ,oi indeprinirea tuturor nevoilor copiilor. vor ca noi sd fim competenfi, sd fim sensibili, plini.de intui{ie gi empatie' }ii v'or totul iar noi nu futem oferi atat de mult.,, Tensiunea inevitabild dint'e parinfi gi ,.*uf*rii poare fi sc6z:urd prin atenlionarea fiecdrei .pdrfi asupra competenfelor, responsabilitdlilor gi resurselor motivalionale propri;i. Al1i autori sunt de pdiere cd nu este bine ca membrii echi'ei sd fie mereu de acord, ei trebuin,c sd invefe sd lucreze impreund in c;ondifiile respectdrii opiniei ceiuilalt. iin acest context utilizarea unor strategii productive pe1tru aplanarea conflictel0r devine esenfiala. In opozilie cu acest punct de vedere, mul1i considerd conflictur ca pe ceva absolut
negativ.

particularit'file_ pSrinfil0r

qi

personalurui

din

97

De fapt mult mai important decdt conflictul in sine este rezolvaroa sa intr-un rnod constructiv. Un conflict poate fr rezolvat imediat prin negociere, aceastd abordare constructivd tjind definitorie pentru un bun management al conflictelor. Fr incip iile negocierii Termenul de "principii ale rLegocierii" este folosit pentru a descrie un posibil mod de rezolvare a oonflictelor. Elementele de bazd ale principiilor negocierii includ um6toarele: i. separarea oameniior de pr,oblemd; 2. orientarea aten{iei asupra intereselor gi nu asupra pozifiilor; 3. dezvoltarea aptitudinilor orientate spre obqinerea beneficiului reciproc; 4. folosirea unor criterii cruarrtificabile pentru evaluarea rezultatelor. 1) Separarea oamenilor dez problemd Bailey (1984) sugereazd c5 intr-o echip[ ideaiS nu este ab:iolut necesar6 absenfa conflictelor, aparitia acestora fiind obiectivH gi benefici. Conflictul iqi are originea tn diferenlele de personaiitate ale membrilor echipei" Fisher gi {.Jry (1983) crr:d cd intr-o ecliipd luarea unor decizii nu este eficientd dacd ?ntreaga responsabilitate este transferati la nivelul runui singur membru al echipei. Una din cauzele posibile, ale lipsei de implicare a pbrinlilor in programul educativ individual este mobilizarea motivalionalb insuficient[ precum qi ne?ncredere in reuqitd a piirinfilor. Terapeutului nu-i std in purtere sd schimbe un pbrinte sau locul acestuia hr echipi. El trebuie si comunice eficient cu pdrintele oricum ar in acesta" O posibild imbundtSlire a cooper6rii specialist-pirinte se poate face in afara intrunirilor obligatorii, in timpul liber, situalie care poate ofbri pdrintelui senza{ia de securitate qi
siguran!d.

s'ugereazd cateva strategii de evitare a culpabilizdrii altor persoane pentru dificultd1ile care apar in procesul iudrii de decizii. Ei evidenliaz'a nevoia de comunicare clar5 qi deplin6, precum gi luarea in considerare a factorilor erirolionali ce apar secundar conflictuiui: distres, frustrare, contr-rzie. Ca o consecinld fireascS a confi'untdrii cu aceste trdiri emo,fionale apare dimimrar,:a implicarii sau asumbrii rolur:ilor stabilite. in rezolvarea diferen{elor cte opinii pbrlile implicate in conllict ar trebui sd se priveascd ca aliate in eftrrturile de rezolvare a problemelor. 2) orientarea atenliei aswg)rq intereselar gi nu asupra pozi;iilor Accentul trebuie p{.}s pe interr:se pi mai pr"rlin pe pozilie. l)iferenlele dintre cele doud pot fi conceptualizate astfel: pozilia este statr.ltul r;are individualizeazd persoanele; interese\e vizeazd atingerea unui soop prolpus, fiind in relalie cu aspectele motivatisrnale. Aceastd abordare este foarle eficientd pentru rezalvarea negocieriior din doud motive.
98

Fisher

gi ury (1983)

In primul rand orient'area atenliei asupra intereselor ajut6 cele dou6 pdr{i ca in tirnpul c.nflicter'r sd g6seasc5 o bazdcamund. In al doilea rand, focalizarea.atenliei asupra poziliilor diferite alutd membrii echipei sd identifice cdi diferite p*rrtrir atingerea scopului dorit. Pentru identificarea interesel,cr este sugeratd acceptarea perspectivelor celorlalli qi analiza eauzelor acliunilor ii po*liilor pe care ceilalpi le adopt5' se recomandd al;itiairea unei iisi.--at cdrui continut sb fie interesete, ea put'nd influen{a in mod poziti" ,*u-i";dil'ffi:d

echipd este concentratd in munca sa asupra ?ndepiinirii intereselor, ea rza deveni capabila de a genera opliuni, prezenla aliernatirrelor fiind premisa ideal6 pentru o alegere optim6.

3) Dezvoltarea aptit'udinilor orientctte spre oblinerea beneficiului reciproc o decizie. corectd poarte fi luatd in rnomentur ?n aare existd posibilitatea de alegere dinir-un rnare pi variat de opfiuni. o echip* lumdr poate crea o gamd rarg6 de opfiuni prin parcurgerea urmdtorilor paqi: 1. definirea propriuluii scop; 2. alegerea participanlilor qi a destinatarului. 3. crearea unei atmosJbrr: informale, relaxatJ; 4. aqezarea fal6 in falii a parlicipanlilor pi Jezbaterea problernei; 5' clarificarea regulitror de bazd inclurano regula cgnform c6reia orice idee poate fi c;riticat5, respectiv cornbdtuta print r-o altd,idee; 6' asimilarea no'or informa{ii gi adaptu."" r -' vechilor achizitiila cere --)

noi;

, .opiluh.li. risher gi ury au subliniat cdteva considerafii care demonstreazd eficacitatea parcurgerii celor gapte pagi ?n munca ecJhipei interdisciefir;. Ei arat5 c5: o Trebuie sd se asig"ire participarea ambelor pdrli (familie, echipd) ?n parcurgerea ceror gapte paqi. Aceasta presupune ceL ambele grupe sd-qi creeze cl listd cu opliuni care vor fi confruntate ulterior. Flanifica'ea programurui inclutie gi prirnirea de cdtre pdrinte a unor recomanddri profesioniste, pentru c6 in generar pdrinfii:lly
alte op1;iuni dec-6t..1* ,u.. au fost selectate qi t*_uu fost prezentate' in timpul confruntdrii opllu*tor celor oo,.ix pdrfi acestora li se ofer'd accesul la o informare egaih, evit6rncl astfel privarea de infonnafie gi neinfelegerile care ar putea fi generate de acest fapt. in ai doilea. r6nd prin parcurgerea ceror gapte paqi problema devine abordabila dirr unghiuri diferite de vedere, contrun tarea diferitelor opinii ale membrilor spec ializaqi pe ramuri distincte
99

7. selectarea celor mai promil5toare idei, in contextur muncii i,r eJ;p6, aceste activitdli vor fi incluse intr_un program de planificare a intlilnirilor.cu familia qi copilul deficient, program asemdndtor cu cel de educare individuaix

'

oferind o viziune globalii a situafiei. O echip5 interdisciplinard are posibilitatea de a sintettza informaliile din diferite cAmpuri profesionale, neignorAnd insd opinia pdrinlilor. . tn al treilea r6nd trebuie acceptat faptul cd nu existd un singur r6spuns bun, programele optime fiind elaborate prin combinarea diferitelor opinii. Odat6 oblinut un consens in privinla procedurii, echipa poate completa negocierea prin identificarea criteriilor ce le va folosi in evaluarea deciziei luate. 4) Folosirea unor criterii cuantificabile pentru evaluarea
rezultatelor O preocupare constantd a echipei interdisciplinare va fi stabilirea criteriilor de evaluare a progreselor realizate de copil. Aceste criterii prot fi aceleaqi cu cele prin care echipa iqi evalueazdprogramul.

BIBLIOGRAFIE:
Bailey, D.B., (1984), A Triaxial Model of the Interdisciplinary Team and Group Process, New York, Gardner: Press. Fislrer, R.; Ury, W., (1983), Getting'to Yes, New York, Penguin Press. Ruppman, J., (1990), Wat Parents Have to Teach Professionals, Beverly Hills, Sage Publications.

100

CAPITOIUT HT
PE*S'ANE'E CU CIEFTCTENTE
$r

cA[,C'taf0au[

7.r. DEFTCTENTA $r TEr{rvoLOGrA

T'ehnologia reabilitd'ii este deja un termen.consacrat qi include, pe rip ,n.r*i.,, apricalii ate rehnologiei i,,r"ilrfionate

*::lrffi::::.d"

in

ff*lf:: : ;ffif ,:1;,'J i. :1ffi# i'' *'#iill"

uneori,
cauza unei

sens fuT. r"rg, t.il."1ogiile pe care re vom trece in revistd, continuare, au ?n *op redurerea- u*..t*i' dependenfe, reatribuirea .d:-r controlului individului - sail cel pufin posibilitirii indivir,ului de a "r.ti."l persoaneror uo*r*", posibilitdlle cu dencienre Existd o glmd rargd de infirmitdli care pot duce la deficienfe necesit' adaptdri speciare pe1tru 'asigura ce a accesui ra t,errnologia informafionard. Ele pot n in: ,J**iul. , ftzice " - qi r;ognitive. "**rite -

Termenii "deficienI5." "handicap,, sunt adesea considerali sinonimi gi folosili ca atare, dar este $i util sa ,* pr*ri)rre cd handicapur reflectd de fapt mdsura in care o deficien.td afecteazd viaraunei persoane. un handicap nu este d'ar corolarur unei deficienfe, el este in parte impus de cdtre societate. Nzf;li mur,, a.nnifiu unui handicap variazd. in func{ie de curtura, tradiliit*, qi ni;i"i'oo-r*tare al unei !dri. iintr-o fard bogatd, un nevdzitor, de .".rnptr, ur. ur..u i; erucafie profesie, pe cAnd in , Ia o " pntea sd com'retd f6rile i,, ,r^ de clezvoltare s_ar nu aibd deschideri; o astfel d. p..rourta aceste u. n hTd;.Cd nu doar de deficienfi, in plus pi de condifiile *orin-rronomice ci din fara sa. Se poare observa cd atunci.:?nd este incrusd i, categoria deficienfilor conform unor o r*igl, ...u ?n comur, defini{ii este faptui c5 respectivd a pi*oaut un grad "..ri,, ^persoana oa'ecare de in societate-i,ia sunrem ::*ryldenfd". dependen'i intr-o mdsurd mat mare sau mai micd de alli oameni.

"#;;;;E ,, *

; ;;il

in

;::?:;#*ffiffi;:u"

o.o u, i,.,

ffi#l*-Jn'r:r?1e

i'firrnit'|i este evirlent' (o traumd in *ma de **r*pi') , dar o. **r, rnurte ori

"i"r

1i

u*.,, i

-ai

unui etiorogia

l0l

utr\izarea tehnol,ogiei inforuna{ionale ca "mijioc ele prrol:.ezare" gi "adaptarea" interfelelor omcalculator pentru a le face accesibile utilizatorilor cu nevoi speciale in contextul general al muncii. edur;aliei in institu{ii de masb, loisir" [Jn exemplu de mijloc de protezare ar fi scaunul cu rotile comarndat prin miqcarea globilor oculari; a,cesta este in mod cert o protezS, ei conferd mobilitate cuil.a care nu poate umbla. Prin ccntrast, adaptarea interfelelor salculatoarelor pentru utiiizatori nevdzdtori permite acestora sd le utilizeze

Este necesard

distirrctie

clari intre

in aceleaqi scopuri in care coleg;ii lior vdz5tori le utilizeazd: procesoare de

texte, tabelatoare,baze cle date ei[c. Cerinteie de proiectare ?n cele doud eazvrt menfionate rnai sus sunt diferite" in'cazul adaptdrii, o parite a interfe{ei (cea intre adaptare qi aplicafie) este fix6" Existi unele aspecte ale acelei interfefe ce nu pot fi schimbate. Asta face, de exemplu, clificil accesul utilizatorilor nevdzfitori la interfule de tip grafic. Aceste interfele au unele aspecte conceptuale vtzuale, imposibil de prezentat intr-o manierd nevizuald. Problema utilizatorilcr cu cerinle speciale este deci faptul c5 lor nu li potrivesc se interfelele standard, fiind de aceea nevoie de o interfalii intermediar6, care sb realizeze adajritarea intre utilizatorui extra-crdinar gi interfala standard" Ideal este ca interfala intern:Lediard care realizeazl adaptarea sli fie

construitd astfel inc6t ea sd poatri fi folositb pentru o gamd largii de aplicalii; ar fi inutil gi o pierdere de energie qi bani s5 se ccnstruiasch fiecare aplicalie cu oropria interfald adaptatd (un procesor de texte vortrit, o bazd de date vorbit6, reprezintd o dupiicare fbrd sens, c6nd de fapt se poate construi un soft care sd citeascd oric,e apiicalie de tip DCSS.WINL}OWS). Pe de altd parte, deoarer:e o protez6 este proiectath pentru a fi folositd doar de o persoand cu o amimitd probiemd (sau o gami limitatd de probleme), ea va fi din start g6nditd astfel. Privind construirea interfelei intermediare doar in partea ei de interacfiune cu utilizatorul cu uevoi speciale, observdm c5 cele douLd trrobleme de design sunt cle fapt una singtird, ceea ce justificb aplicarea multor tehnici de design xdt Ia proteze
cdt gi la adaptbri. Adesea se pune intrebarea "4,* r* s[ se adapleze o interfald existentd in loc sd se proiecteze una noud, pornind direct de la nevcile speciaier ale utilizatorului?". Existd cel pufin trei urotive pentru care nu se procedeazd
a$a:

privind din punct de vedere practic, daed intr-o institulie de exemplu se foloseqte acelagi tip de software, utilizatorii pot cu
ugurin!6 exploata aceleaqi date qi figiere; existd desigur programe care pot si facd traduc,area dintr-un tip de figier in altui, dar cu tofii cunoagtem c6te probleme ridicd incompatibilitatea inerenld;

142

argument este acela al stirnei de sine; persoanele deja *iirt.tut* ca av6nd o deficienfd, nevoi speciale, izolate deja ?n"ac.rt rrr, nu doresc sd subrini ezein plus diferenla dinrrre ei. gi coregu r", qi, at6ta timp cdt practic e posibil, ei doresc sd utiliz.r. urll*ugi..lripu*ente. Inainte de a trece la clesr;rierea mai in detaliu a diverselor tehnologii pentru persoane cu defrcienle, facem o ,.urte trecere in a deficienfelor gi a tehnologiillor afbrente 'evistd care pot suplini sau sprijini accesul la o viala cdt mai apropi# ar r"u norrnald a acestei categorii de oameni. In timp ce murli oameni se nasc cr.l o deficienld, ai1ii, murpi ra numdr gi ei' o dobdndesc in mod natu ral, odatdcu trecerea timpului sau ca rezuitat al unor accidente, uneo'i ;aceste schimbiri sunt ternporarer, arteori pennanente. Deficienfele pot ftrce dificilE utilizarea calcuratorului: Deficienra de ved,ere. 11 ambliopie Ia ripsa totald a vederii existd o gamd largri ?* de r.rsoanele cu ilstfei de .defici*niJ deficienfe se confrutrta., dificurtateu o. u vedea text sau imagini pe ecranul unui cerrculator, de a executa sarcini care presupun o coordonare ochi-m6.nd, cum ar manuirea m'use_ului. Dimensiunea caractereior pi curorile poi .onrtitui, de asemenea, o problemb pentru persoane ambliopie; o Deficien{e fizice. p.t cu cauzate,lr*o. artele, de pararizie cerebrald, boara parkinson, scleroia murtiprd etc. sldbirea mupch'or sau imposribil itatea d. u_i ,ontrotu pot face dific'd utilizarea unei tastaturi standard; de **"mprn, unele persoane nu pot tasta doud tasl;e deo d,atl., altele au tendinla s5 l0veascd mai murte taste in aceragi timp. pot apare oincuttali de utilizare a tastaturii sau mouse_ului la cei c'rora le lipseqte o m6ni; Deficienre de auz. uneie persoane cu deficie'fe de a*z pat ft capabile s6 audd sunete, dar nu.sd dir;irgd cuvinte, artere nu pot

'

aib' acces la cdt mai multe p.ogr*. de in fine, qi probatril cel mai 'i,niortant acest fel;
s6

ca cineva sd poatS sonstrui un pror*sor de texte idear pentru nevdzdrori, pi chiar mai pulin probabil sd ne il;d;; sau si pretindem c5 tofi Err trebuisa-l folos**ra; ei au dreptur r;d
aleag6,

gdndind,y-ne. de exemplu la procesoarere de texte, nu torfi forosim ^0. acelaqi tip: de ce - pentru cd nu existd prorr*ori ,-rr. idear, perfect, pe care to{i utilizatorii sa-t rc,loseascd; este pulin probabir

'

fi

fi

de

auzi suneteie de confirmare emise ,ce carcurutor, cu. u*-p*ri sau mesaje vorbite, poate constitui o problemd in acest e cazuori; Deficienre -cognilive ,ri de rimbaj. nii"riu, dificurtdtile de mernorie, de rezorrr&ri3-ds problemel percepere

auzi nici un sunet. Imposibilitatea

oi u

o. ,nirlr" ."iil;;'ilri sau inforrnafiei ,unroriur* fac ca utllizarea

103

calculatorului sd fie fbarle dificilX de exemplu in cazul unei interfefe complexe sau irrconsecvente, ori in situa{ia in care se pune problema alegerii de cuvinte dintr-un meniu; Pattetnuri de lumind sau sunet pot declanqa in unele cazuri

atacuri de epilepsie. IatS cdteva din suporturile informatice ataqate calculatoarelor pentru a le face mai accesibile pentru persoanele cu deficienle: o Amplificatoarele de ecran sunt pentru persoane cu ambtriopie, ele actioneazd ca o lupd gi permit utilizatorului s[ aibd control asupra oricdrei pbrfi a ecranului; o Cititoarele de ecran s$ oiCreseazd nevileitorilor. Acestea fac ca informafia de pe ecrarl sd fie accesibild sub formS de vo:ibire sinteticl sau pe un disrplery Braille dinamic. Din pdcate ele pot interpreta qi reda doar informalia ce existd sub formd de text, imaginile gi graficeie prutiind fi redate doar in cazul in care sunt insolite de un text alternatilv care sd le descrie; o Dispozitivele pentru recunoagterea vorbirii permit controlul calculatoarelor cu ajutorul vocii in locul tastaturii sau ai mouse-

o c o

ului; Tastaturile "on-screen" permit celor ce nu pot utiXiza o tasterturd standard sd selecteze tar;tele folosind dispozitive indicatoare, comutatoare sau sistem,e tip Morse ca dispozitive de intrare; Filtrele de tastaturft sunt urfilizate de cei ce au probleme la tastare, sau care doresc si-gi mdreascd viteza de tastare; acestea compenseazS miqcdrile dezordonate, tremorul. Alte tipuri de {iltre pot fi predictoare qi corect(care automate de cuvinte; Dispozitive de introd,uce:re de date alternative, alteie dec6t tastaturile standard sau dispozitivele indicatoare, includ tastaturi mai mici sau mai mari, clispozitive indicatoare comandate prin miqcarea giobului ocular srau prin respirafie.

7,1'1. Interacfiunea onn-carlculator

senzoriale

in

condifiile deficien{etor

Datd fiind predominarea comunic[rii cle tip vizual, deficienfer de vedere este cea mai semnificati.,rd in termenii interacliunii om-calculator (Burger, 1994). O distinc{ie impontantS trebuie fbcutb intre nevbzdtorii qi
deficien{ii de vedere cu vedere rezidualS. Un nevdzdtor trebuie sd se bazez,e doar pe forme nevizuale de comunic,are (sonore, tactile). Persoanele cu vedere rezidualS se pot folosi de aceasta; de aceeal ele au nevoie de supofi in acest .sensi. Uneori amplificarea imaginii p'oate constitui o formd adecvatd de asistenfS; existd insd condilii in care - de

104

exemplu ingustarea cdmpului vizual amplificarea nu este de chiar cantitatea util6 de infcrrnna!ie.

fol's,

reduce

soft,

controlafi pentm a imbundtdti comunicarea persoanelor cu vedere parfiald: iluminar. .o.*p*"r\:#:, posibilitatea de alegere a culorilor, *.rrn. construite ?n tehnololjiri diverse. T'rebuie subliniat faptul c[, in general, formeie de comunicare neriizuale nu sunt potrivite in aceste cazuri-..in p-rincipiu este posibil ca o persoand cu vedere par[iald sd foloseascd o interfala ronrt*ite pentru nevdzdtctri, dar cle fapt ea nu va dori acest lucnl, va dori sE se foloseasci la maximum de vederea pe care o (Campbell, Vallen a"r,1OVZ!. ?re Deficienla de vedere scoate in evidentd unele puncte imp66ante ?n definilia deficienfei ins6gi. Dercd n-u, fi roti'inu*ntafi ochelarii, mult mai mul1i oameni ar fi fost trecu{i in categoria deficienfiior vizuali. ochelarii pot fi privili ca^fiin{ aproape exemplulldeat de tehnologie care diminueazd un handicap' Solu{ia este at6.t de eficientd, convenabild pi ieftin6 incat practic nici nu mai e consideratd o tehnorogie de protezare. un nevdzdtot trebuie, pentru a a"n,rrri* cu carcuratorul, sd substituie unul sau mai multe simluri, rorouinJ ir schimb simtul tactil sau auditiv. cea mai cunoscul.d formd de comuri;;;;';;;;,#il sistemur braille' Computerul poate genr3ra braille in cloud moduri: pe cale hard sau

ExistS

qi alli factori ce pot

fi

Pe cale hard se obline de fapt braille tradilional proclus pe h6rtie de cdtre calculator' calcuiatoml joacd rolul bomplex de traducdtor al literelor in forma condensatd braille,, in, afard de aceasta, deoarece din ce in ce mai multe texte (fie ele cdr[i, ziare, reviste) ,. proiu. sub form' de figiere pe calculatoare, edltigle.braile fot ugor produse, practic rard un cost suplimentar. Existd.desigur pioblemg r" r-ge,*h cu cari tatea qi precizia transpunerii in braille de cdire calculator comparafie cu cea reaTizar5" rnanual.

fi

ii

,rt1i zarea pe bandd magnetici. vorbirea sinteticd pi braile-ur au fost combinate cu succes pentru a interfefe bazate pi finii de comandd tip text, 31ifJ3 aga ca MS_Dos sau LTNIX, ?nsd dezvoltarea inierfegelor de tip grafic au ridicat noi obstacole in calea designerilor.

multd vreme altemativa viabild la textul tipdrit poin inregistrdrilor

Realizarea unui display braille de asemenea dirnensiuni pune deocamdatd o serie^ de pr:obGme nerezolvate incd. altd fbrma de comunicare tactild - optaco'ui - uu fi prezentatd uiterior. Alternativa comunicSrii tactile este utilizareaauzului. Aceasta a feist pentru

Pe cale soft se obfne brailre pe un dispray dinamic pe care caracterele pot fi "citite" tactil, sub forma unei linii .u go de caracrtere (spre deosebire de display-ul obiqnuit, care are de exemplu 24 triniia ciite g0 de caractere)'

105

tehnologicd pentru nevdzdtori a fost recunoaqterea opticl a caractereilor. Cititorui optic de caractere poate fi de exemplu folosit pentru transpunerea textelor tipdrite in formS electro.nic6. Important este in acest oaz ca eroar:ea de recunoagtere sd fie c6t mai nnicd.

O importantd dezvoltare

Desigur dispozitivul insuqi trebuie

sd aiblt o interfald

accesibil6

utilizatorilor nevizbtori. Deficienlele de auz genercazd un handicap mai redus in ceea ce priveqte accesul la calculatoare - cel pulin in privinla interfefelor proie,;tate pdnd in prezent. FdrS indoiald insd cd trebuie linut searna qi de faptul cd interfelele care folosesc irrteracfiuni multiple, inctrusiv sonore sunt din r;e in ce mai utilizate; aceasta se datoreazd pe de o parte aparentei iimitiiri a interfelelor tradilionale gi - nu mai pufin important - imbundtSlirii adaptdrii lor pentru utilizatorii cu deficienl;e cle vedere. Acesta este Lrn exemplu din care rezultb cum adaptarea pentru anumite nevoi speciaie poate conduce la dezavantaje in ceea ce priveqte atrtd categorie de nevoi speciale. Tehnologia informalional5. poate fi folositl ca mijloc de protezare de cdtre persoanele cu deficien{e cle ailz. Terminalele tip text permit comunicarea acestora prin intermediul unei tastaturi qi a unui ecran, conectate prin linii telefonice norm:rie. tn cazui comunicirii (prin folosirea unui astfel de terminal) unei persoane cu deficienfd de auz cu o persoand care folosegte un aparuttelefonic normal, este nevoie de un mediator urnan, deoarece tehnologia pentru recunoa.gterea vorbirii nu este atdt de arranLsatd inc6t sd permitd transformarea automatd vorbire-text. Acesta este desigur un domeniu ?n care dezvoltarea teirnologiei iqi poate aduce o contritru{ie deosebitd, cel pufin din punct de veclere al confidenlialitEfii.

7.1.2. Interacfiunea orn-carlculator

in

condifiite deficien{elor

fizice in cazul deficienlelor fizice, tehnologia informafional[ igi gdsegte aplicalie atdtca mijloc de protezare, cdt qi ca mijloc de adaptare. Oamenii cu disfunclii manuale s-ar putea sd nu fie capabili sd utilizeze dispoziti'vele convenlionale de intrare (tastaturi, rrrouse), ailii care nu se pot depiasa s-ar putea sd aibd nevoie de scaune cu rotile controlate prin cornputer. in practicd, cele doud tipuri de aplicalii sunt inseparabile de multe ori. Cea mai severd formd de defir;ienfd.este absenla unei pdrli a corpului sau paralizia. Paralizia poate fi cauzatd de o leziune pe creier sau pe mdduva spindrii. Paralizia poate ilfe,rta o parte a corpului gi poate sb nr-r fie
intotdeauna completb.

Forma para\rziei care se datoreazi mdduvei spindrii depinde de severitatea qi amploarea leziunii. Cu cAt leziunea este mai sus, cu at6t parulizia cuprinde o parte mai mare a corpului. Deasupra vertebrer C4, exist[ in mflduva spindrii centri care contraleazd, respirafia, astfei inciit o
106

independent.

rotile prin apartament, dar n-*t putea sd foloseascd toaleta in mod

-C5 speciale gi asisten!il; eav? pru!614 sd mdn6nce, sd se spele, sd se pieptene, s6_ qi tmbrace partea de sus a corpului. E,a ar putea sa deplas.r. ,,ruunur cu

Ieziune completd deasupra ,acestei vertebre poate ca&za moartea. O persoand cu leziuni severe la nivelul C4 ar putea fi capabild sd foloseascd o baghetd pentru obraz sau pentru gurd ca *41o* de inierfalare cu comenzile unui scaun electric cu rotile, ale unui calculator, sau ale unui alt aparat. 0 leziune la nivelul face aa persoana si aibd ?ncd nevoie de dispozitive

poate

O leziune la nivelul rC6 ar insemna cd persoana poate sd conducd o maqind adaptatd; cu o lezir;ne Ia C7 persoana se poate transfera singurl de/pe scaunul cu rotile, sd; se imbrace gi sa mdnbnce fbrd ajutor; cu o leziune la c8, o persoand" proare si duci o via{d independentd, taz6ndu_se pe scaunul cu rotile unele deficien{e min,,re, ale mdinii de exemplu, pot fi depdqite prin adaptdri simple. Pentru c5 o persoand cdreia ii tremurh m6na nu poate utiliza tastatura, se pot construi mdqti pentru tastatur6, cu orificii corespunzdtoatre tastelor in care sd p6trundd degetele, dirijdndu-le astfel spre tasta dorit6" Astfel de solutii tip "hard" pot fi sprijinite ql a. modificdri software. sd ludm un exemplu: qtim cu to{ii cd, ?n mod normal, tastatura are o func{ie care face ca apdsarea indelungate a unei taste sii duc6 la producerea repetati a caracterului pe .ur*- il definepte; ori in cazul utilizatorului care are o vitezl, de reacfie redusd (este mai lent in mipc6ri), deci nu va putea sb elibere ze> tasta suficient de repede, o solulie ar fi anularea funcfiei de repetare sau mdrirea temporizdrii intre doud repet5ri. Unii oameni igi pot controla bine mdinile dar nu degetele; ar:eqtia pot apdsa tastele folosindu-se de o baghetd pe care sE o lind in m6nd sau care

fi ataqati de m6nb.

nu-$i pot folosi mOinile, clar au control suficie:nt asupra altei pdrli a corpului care poale fi utilizat6, folosind de obicei c, baghetb ataqatd acelei pdrli (de exemplur fruntea). rn cazurile in care ei pot controla nici o parte a corpului, 'u-gi cazuri se apeieazi,deobicei trebuie gdsite alte solufii. ir:L aceste la un soft emulator de tastaturd, coltrolat prin unul sau lnai multe comutatoare (de exemplu utihzarea unui intrerirpdtor fixat intr-un tub introdus in gurd sau fixat cu o cascd pe capul subriec;tului). In cea mai simpld variantS, se foloseryte un singur comutatgr, ceea ce conduce la o vitezd de comrtnir:are extrem de scdzutd, un bit de irrformalie la un moment dat. Multe ernulatoare de tastaturi permit selectarea dintr-un meniu a unor grupuri de litere sau cuvinte de exemplu, pentru a spori viteza de comunicare prin .lntr:rmediul unei astfel de lnteriele. ,,\stfel de calculatoare dotate cu acest tip de interfefe sunt frecvent folosite drept mijloc de comunicare pentru pe,rsoanele care nu au altd posibilitate,

Alli oameni

107

Au fost gdsite gi alte solulii rnult mai complexe din punct de vedere tehnologic: interfele ce se baz:eazE pe reactia la o privire focalizald, adecvate persoanelor ce suferb de tetraplegie; un cursor de pe ecran urmdregte locul in care se focallzeazd privirea" Tehnoiogia folositd in mod
curent este cea care detecteazd, radialia infi'aroqie eliberatd de cdtre retin6. Exist5 desigur multe obstacole de rlepdqit (miqcSritre capului, de exemplu, pot fi un factor de eroare), totugi cercetdrile continud. Este valoros faptui cd provoc>area lansatd de cercetdri desfbqurale in acest domeniu a1 interacliunii om-calculator "extra*ordinare" duce evolulia tehnologiei in direcfii nebdnuite qi necercetate altfel, din care cu tolii vom avea de cAgtigat. O astfel de posibiilitate de comunicare ca oea prezerftatd, mai sus, va putea deveni o alternaltivd fezabila la ceea ce cei mai mulli dintre noi suntem r:biqnuili rsd facem atunci cdnd comunicdrn cu calculatorul: sd tastim, sd folosini un mouse etc. Folosirea vorbirii ca input este un alt exemplu de tehnologie clezvoltatS pentru utilizatori cu defir;ienle qi care va conduce aproape sigur la construirea de interfele bazate pe input vocal pentru mulli utilizatori. O interfald intre o persoanii cu deficien{e fizice gi un calculator poate fi de o impoftanld vide. Inlu numai cd oferd acces la tbnc{iile obiqnuiter ale calcuiatorului (pentru munc6, educalie sau loisir), dar computerul ?n sine se poate constitui intr-o interfalS pentnr multe dispozitive de protezare {de exemplu un scaun electric cu rotile comandat prin calculator), Existii de asemenea multe dispozitive ?n mediul normal de viald care pot fl

comandate

prin oomputer (care sting/aprind lumina, trag perde,lele,

acliveazd un telefon, muzrca).

7.1.3. Interacfiunea om-r:alculator in condifiile deficien{elor. de vonbire Principala aplica{ie a tehnolo,giei informafionale pentru persoane cu deficienfe de vorbire sunt protezele * generic incadrate in categoria, de
amplifi catoare ale comuni cdrii. Cerinfa ce se impune unui astfel de dispozitiv de comunicare este sd suplineascd lipsa abiiitdfii de a vorbi a persoanei care doregte sd comunice cu altd persoand. Ieqirea poate lua formb scrisi sau vorbit6. Cele rnai sirnple dispozitive folosesc modui rle afiqare alfanumeric, pe o bandii de hdrtie sau pe un display. Cele mrai atrdgdtaare desigur sunt cele oare sintetizeazd vorbirea, degi trebuie reimarcat cd sunetul produs nu este fcar-te natural. Un dispozitiv de comunicare trebuie si produc6 vorbirea la o vitezd mare. In mod normal, intr-o cc,nversalie se folosesc cam 150 de cuvinte/minut, vitez[ ce este dificil cle atins de cbtre un astfel de clispozitiv, mai ales cd in multe cazuri persoanele cu deficienle de vorbire prezintd qi alte tipuri de deficien{e (de exenrplu lipsa dexteritdiii manuaie care poate
r08

face dificila sau imposibii d utilizarea unei tastaturi conveniionare). ?nseamnd cd mulie din Aceasta tehnicite ;*utdrile penrru persoane deficienfe fizice sunt folorit., cu qi ?n aceste apricalii. r Diferen{a constd in nevoia criticd de vitezd sporitd a inputului. o idee tt:u?, care poate la prima ,.d*r. sd par6 ciudatd, s*er ransat o posibilitate de imbundi5lire. ca a iitezei ^oi*"*u infuiutur' inpur vorbit. Acesta se bazeazd pe faptur cF,, atit'a timp ; poate produce in rnocr constant aceleagi sunete, ele poi fi identifi.at. qi comparate cu anumite "modele" stocltg, intr-un crisp,ozitiv o. ,..unoagtere de sunete, care mai departe poate atribui modelul'respectiv unei anumite comenzi. sistemul va sunetul,'ing*u probremi renr6n6nd apoi ca cele spuse mai sus rel:vd faptul cd aceasta abordare doar pentru persoane cu anumite.d;nc;G;; vorbire, dar este fezabild oricum este o care creschide iJurirarii r-rnor dispozitive cu ffj|?Hi.fiinteresanrd,

:t

3#li;T*mmilff.3:1

;;il;

om-calculator in condifiite l#;r,J:teracfiunea oricum ar fi nurnitd deficienfa, un numdr

defrcienfetor

#,:#:rffff:fi*::de
sunt variate, dar pot

g6ndi,.i

ii r,"ai,,-

remnificativ de persoane i";#*"iHl* cazuri,

r*n^riai;: o deficienrere tn ,r,roirroruo cre

o probleme de memorie ce includ dificultatea recuperdrii informafiei din mernoria de .runa duratd, rungi. duratd; dificultdlile in ide'tificarea qi ."t ug.*a informafiei su't incluse tot aici; o prablem.e de perceplie includ dificultagi *"*t in preluarea, urmh rirea, diferen{i
erea inforrnugi.i

Problemele cu care se .onfruntd p"ersoanele cu deficien{e cognitive fi gruperte in patru categorii:

;:f#*:t

de ordonare, generarizarea conceptel0r ^ inv'late *nioio., de infelegere pi de dezvoltare de abilitdii. Deoarece inc'rcdtura. l"tTll:u pentru sarcini diferite pi divergi utilizatori, o iisti cu ,variazd. instrucfiuni prrrt u reducerea trariereror in utilizarea calculatorului poare;;;"doar un caracter foarre
pentru a reduce barierele co5gnitive:

'

dificurtdyite

inciud dificutt[fi in recunoagterea unei probreme de identifi careecre aregere qi aplicare a solufiilor, de evalrur. u
rezultatelor;
con<:eptuctre

probrente

includ probleme

Existi pdnd acum doar un set de pagi ce se recomand6 a fi fblositi in proiectarea de interfele orn-cut,rrLto,

109

n o n o
7

simplificarea limbaiului dr: comandS; fumizarea de help on-line: simplificarea afiqajului:; constanld in meniuri, rnesaje, tehnici de seleclie.

DEFICIENTE DE VEDIIRE
7"2.1. Accesul la informafie

"2.

TEHNOLOGIE PENTRU

PERSO.dNEI-,8

CU

Tehnologia informa{ional;l, dezvoltati pentru persoane vdzdt<tare, serveqte celor cu deficienle de v,:dere sd-gi depdqeasci handicapul, le conferb independenla qi competitivitate la iocul de muncd gi in comunicare. Orice computer in orice birou din oricare parte a lumii este un potenlial loc de muncd pentru persoane cu deliicienle de vedere. Nu a existat p6nd aoum posibilitatea comunicbrii scrise intre persoane vdzdtaarc qi persoane cu deficienle de vedere flrd, intervenlia unei a treia parli; nu a existat posibilitatea ca persoanele cu deficienfe de vedere sd aibd accers ia tipdrituri; pansele existd: cercetfuile in acest domeniu sunt foarte avansate, echipamentul este rnai rnult sau nnai pulin disponibil. Cel mai cunoscut sistem de comunicare pentru nevdzdtori este "braille", inventat gi dezvoltat de Louis Braille. O cornbinafie de 6 puncte poate insd oferi numai 64 de contiguralii diferite. Textele moderne tipiirite folosesc rnai mult de 64 de caractere diferite, iar ca voium, o carte braille este cam de 20 de ori mai voluminoasE dec6t cele obiqnuite, o scurtd trecere in revistd a dispozitivelor concepute pe plan mondial pentru facilitarea accesului la inforrnagie a persoanelor cu deficienle de vedere ar putea incepe cu cel mai utilizat ctintre ele, casetofonul; acesta are insd dezavantaje care pot deveni deranjante in ciezul manipul5rii frecvente a unor cantitSli mari de informafie, din cauza faptului cd nu pernite accesul indexat la informalia inregistratd gi nici modificarea vitezei de redare. O rezolvare a aceslor probleme ar putea*o acluce scdderea costului tehnologiilor de inregistrare digitald, Optaconul (Ohical-to-?2lctile C0nverter) este un dispozitiv de citire compact qi porlabil, care o1.er5 persoanelor nevdzdtoare qi celor nevdzdtoare cu surditate, acces inLdependent qi imediat la informa{ia scrisS. F'olosind tehnici electronice avansate, Optaconul convertegte imaginea unei litere tipbrite intr-o form6 tactild 'vibratoare pe care o persoanh nivdzhtt>are o poate simli cu un singur deget, Optaconul poate servi la citirea text,elor tipdrite in limbi diferite qi cu diferite tipuri de caractere. Folosind a,oest dispozitiv, pasul intermediar al transcrierii unui text tipdrit in braille este inldturat, facilitAndu-se utilizatorilor lui un grad mai mare de independernld qi de intimitate.

110

__-Z_

tipdrite; dege3:l ,r;iij?dil1,'"s1?ilJ:::H:JTi; de-a irrrgrt un.i rl,ril uJdr* cele'arte ,nail,tniutur"d matricial pJasat pe -stimuruto*i "r uo*a at.*tu"ai' este coJl "t':. aranjari p" "tjt] 2I c.

mis'u'*a*"r';;ffi::"'filf

rorrna

?#,ff;"J:,1ffj:::eazii

converri

nd,

Tff

i:l3i11ffil'."'
conkol pgnt'.y

* '*tin"

.a,,i#'e; o rjoil"fr::i.#"r,i-1,i:umrt;
'l'n*.*r; pinii

ft ,i,:nq'ff#iil'l; itnprin'u;;#;Jff::

{iffi itW m t*; :ff#i?

-t:...ljspczitive suprrmerntare de

"Tutr_1i.

.g1*gpunrato-; ,o.,figuna{iei

ilfi:i,:ifufJljy'ffi ;1X""T,T'::iiflT;,:f *1;:;,tff #;",,:.#:ff

r" u;;:fj1:J',itr,1;."',TffiTf:*'*H1?'j:fr:ffi.,i*n,i.n,u ":" "r'i.,ipii,i::, 1.',i1 ;;;;i;i i cip,u. on, r _a ga t iil,::.T;l,T "?r u; ;;:1,1il;:,!iilif,iiqii g.?Jtr;Jfr#ffxti:,,1ff;H
q

qi-a gdsit rutiritatea atdt acasd c6t gi ra qcoard sau ra rocur tut t,^,ry, folo.si penrru de pe #fi:,"tilizato.rii a-$i citi fbcturile, eticherele

o. *rrrorltaconur

ui

si

si

''

;:::'ri:i#frfiiil-t*i*i:'ffi
::ll: r,liffi practic
ffi
trnstruirea in v.,iere a rdnd p enrru o b pinerea un

fl;,:fl?J'.f

T'ft

.li'f *

li :

t.

on'.-,ii,'j o-uo, ;. u pi e

u,o,, i o.

",e

bi

td

." t'nta' 6piJto'ut u p.ffiin

qi avansa;i,

**iiil-::'Hilx;:?
p.rimur r6nd, obiinerea de ei pdtruno.r*u in domenii
.

or"rrit#?".,il:Hlrbe

p;;;um

trff
;

or, rrrrt^t*"pri^;. ", otnt'u'tudeiqili-' n"ua'it"ri" ra, p.nt.u u?:I, si

wilizdrii Optaconult -f;-#;J:ffir atr#

pr:o resori

I il #fi

f calcutator' por- "' ri de vedere prerucrarea qi cdtre acegria: vorbire rirli"r"a,;; cu caractere rnari.,A..rr.

Ar"r fost dezvoltate sistenre " tip dri te s unt ror i i.

i v dzdtari

,T

#ff i:Xl'-,ff, "ljiff, " ;fi,ffil:,;; avearl;ilr;i:rry-gt*;;il "T_:l;'

ut'i;:abird de a{saj L.riri. ."u pe un ecran obipnuit, .;r[nIJ sunt din pdcui, in.a extrern a* uru,np. qi io,tr-o drnilia uuti_*fbcdtoare scrisur cre

#;T

;;;il,

,"

u"rroanere cu deficienfe t"rr*ri.j'"iirr_o fonna

;T#*t

dintre ere nu

.;;;;;;*

vedere

7.2.2. Act :esul la texfe

fipirite pentru persoane

Acumuiarea unui vast materiar tip'ri t atat la locul de rnuncd acasd,c't qi la gcoald purr. o;;tiffir persoaneror

cu deficienfe de
sau

cu deficienre de vedere, in
11r

special cdnd acestea doresc sb-;gi menlin[ independenla. O mare parte a acestui material zu' rdmAne neutili:zat dac5 nu s-ar folosi metode pentru conveflirea lui intr-o formd utilizatriid de cdtre aceastd categorie de
persoane.

Cel mai simplu mod de cil.ire ar fr, ?n cazul persoanelor cu deficiienge parliale de rredere, un arnplificator. El poate fi optic, cu lentile gi prer,'dzut ctt o sursd luminoas6 sau un sistrem de televiziune cu circuit inchis. Acesta din urmd fcrlosegte o minicamerh tv cu lentile pentru transpunerea ima;ginii amplificate pe un monitor. Pentru nevdz6tori, o solu,tie ar fi Optaconul. Atdt Optaconul cdt gi amplificatoarele sunt dispozitive care reproduc texte intr-o formd identicd cu ori6iinalul. Existd desigur transformdri de contrast qi mdrime sau dintr-o rc:prezentare vizuald intr-una tactild, dar nu se f,ace nici o alt6 prelucrare utrterioard. Existd qi dispozitive speciale care facthteazd accesul tra texte tipiirite. DETA este un dispozitiv asernbndtor Optaconului; spre deosebire de Optacon, DETA fransformi inforrnalia in caractere braille. Citirea se face manevr6nd cu o mdnd scannerul iar cu cealaltd citind informafia in braiille; desigur, aceasta presupune din partea cititomlui dexteritate tn citirea braille. Kurzweil Reading Machine qi mai recentul Kurzweil Personai Reader sunt alte dispozitive de ciitire a textului tiparit" Ele convertesc simultan imaginea materialului t:ip6rit in vorbire sinteticd. Imaginea materialului tipSrit este preluatd de o camerd speciald (scanner), proc,sstd qi reprodusd sub forma unor 'ovoci" selectabiie de cdtre utilzatarl Ca pi in cazul altor dispozitive de citire, q;i aici pot apare erori datorate contrastului siab sau a diferenlei sensibile intre caractere. Dispozitivele Kurzweil au dezavantajul cd sunt scumpe $i nu dispun de facilitatea de stocare sau editare a informafiei scanate. IJn avantaj ar fi nivelul minim de cunoql;inle specializate cerut pentru a putea li r.ltilizat. Pdtrunderea masivd a calcullatoarelor personaie, relativ ieftine, pe pial6, a avut un impact dramatic (lsupra vielii multor persoane cu deficienfe de vedere. Aceastd expiozie de tehnologie accesibilS ca pre! a perrnis abordarea modulari a problernei accesabilitdrii la textele tipdrite pentru aceastd categorie de persoane, oare au deja un calculator obignuit. lSste rnult mai simplu gi mai ieftin sd se atageze diversele module la computerul existent, oblinAndu-se astfel diver:se configurafii corespunzdtoare dorinlelor utiiizatorilor, decdt sd se folorseasc6 dispozitive dedicate, cum a:r fi excelentele maqini Kurzweil. Sistemele modulare se bazeazS pe filosofia de tip "desk top" de functionare a computerelor. E1d permit introducerea prin intermedir"rl unui scanner a textului tipdrit ?n computer qi reproducerea lui printr-un dispozitiv de ieqire. Utilizatorul poale selecta dispozitivui de iegire adecvat,
112

__

;ffi,ff"'E

in funcfie de software-ui sri hardware-ul rJisponibil. Acestea ar putea fi braitte, un Jiriruv u.uiiir.;;t"r. sintericd,

procesor de texre

Procesui convertirii imagi'iior create de un scanner ?ntr-un caractere este denumit set de Recr*n.aqtere opticd de caract-*.-borrd imaginea ;il:i'i,."tTfr:*ll?Tf,fuu int'-* i;;;-;"-,ra poare n sarvat extras

Existd dispozitive at,'t softyar.e cat gi hardware textul; aceastd arte'rativd care pot amprifica e*e ca limit' aptrr c5 numai o p"rt. mic' din text poate fi vdzutd".*., poate genera confuzii in ,"rut? ilizdriiunor programe interacri'e. ", Totuqi. ;.i;"l;u"j, o* produse software s-au perfecfionat continuu, p"'otira'na .ont suprafepei citite, astfer utilizatorul sd-$i poatd io*t inc'tt "lJ,iu t:n,ru n"ri!ffi'r"*],nu, citit in orice rnoment. exrem sau un prr"*,,"iir.;t;.doate ,n genera iexrui in vorbire f,nfiHr Imprimantele braiile ;eot gloduc-e copii braille ale funcfioneaza textului scanat. Ele i*p;ilini.to, oultniit.in cazul h;;;; "similur doregre :'ffi l' t.. * u i en u i t, ., t** nse e c e s ar c a ',:*'U; Aceastd abordare moduiard a problemei accesabilitefii cu deficienfe de vedere persoaneror Ia te;ele tiperir" ,.t*-Lai ieftina, depi uneori mai pufin precisS dec6t rirt.*.t* deiicate. coregii vdzdtori cunogtinfe brailie pot care nlr au schirnba,informil computerul oiJ muncd cu colegii cu deficienfede cle la locul de ura*r. ii;;;;rr. ca erempru purem urenfiona .;;ilr;i Eureka 44, construit de firma Roborron, care a crevenir. * _r..il;i,iro"*":rbit de popurar qi utilizat eiii-a gesit utiii'ur. utat in proc.*r *d,,.ativ ;1ru;::ff,ffi'jj|t'ra' c6t

si

Un ;rfi'ffi1;;;1,',*'

construirea de programe, pentnr carcure qtiinlifice carcuiator qi statistice, urra o. date, rinie telefbnicS cu modern, care permit* ,"n*i*r* ru .elerere y electronice tastaturd bra're, iegire p*nou imprimanta ,i*raura, de carcuratoare, conectare ra carcularoare i'terfa{,6 pentru IBil,Gpc .u ri,rr*tlr;;;;;-;#, voitnretru, ceas, calendar, ;_;romerru, airp*iri"

qi ;;i:ffl,ru texte pentru scrierea de scrisor:r, nore, cdr[i,r' i;J;#::HiJT-fi1r,* de operare Dos,"l"..Tp"."tr"pentru

sintel. rr*iru'.u ,i*l*;.ro, de ,,herp,, #?,'frff

Este prevdzut cu un

redarea.

informafiei

p?1; ;;*pun.r.

de muzicd.

tr.trffi n,i#i'rL;'il:i:j#r;:;ijj#*#.'ffi ,:r*tr*;i,?; un produs speciar ion*,*rit prnrri;il;r, rexteror tipdrite de firma Robotron este Text cdhe Re,ader 32b, *.* fr;;il;. azd caun fotc,copiator. se aqeazd cartea
intocrnai

r*;;*

fi copi#,].*rur

este scanat qi redat

automat prin vorbire sinteticd. Textul poate fi la dorin!6 transferert in computer sub forrnd normald, sau, recodificat, poate fi de asemsnea sccls pe o imprimantfl braille. Una dintre cele mai impoftante companii dedicate produs;elor (software gi hardware) care perrnit udaptarea calculatoarelor pentru persoane cu deficienle de vedere e:ste Dolphin Camputer Access Liruited din Marea Britanie (bllpjlwyry.dolphinulc.ctr-.pk), Iat[ cAteva din cele rnai
importante produse:

o c ; t . o "

Supernova for Windoyvs' 95/98 and, Windows l,{T/200(), o combinafie cititor de ecran (screen reader) cu magnificator de ecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95/98 9i Windows NT/2000. Hal for Windows 95/98 and Windaws I{T/200A, un cititor de ecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95/!)B qi Windows NTi2000. LrmarPlus f", lTindows 95/98 and Windows I'|T/2A00, un magnificator de ecran cu prosibilitatea de output vocal cu versiiuni pentru sisternele de operare Windows 95198 qi Windlows NT/2000. Lunar for WinCow's tt5/98 and Windows l{T/200A, un magnificator de ecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95198 qi Winclovrs NT/2000. Cicero for Windows 95/tt8 and Wipdows I{T 4.0, un softurare cititor optic de caracterc c)u versiuni pentru sistemele de operare Windows 95198 9i Windovrs NT 4.0. Cipher for Windows 9,5/98 and Windows NT 4.0, un sistem de traducere braille cu versiiurri pentru sistemele de operare Windows 95198 9i Windows NT 4.0. Orpheus for Windows 95/98 ancl tI/indovvs l{T/2A00, un sollrvare pentru sintezd vocald r:u versiuni in rnai muite limbi gi pe:ntrtt sistemele de operare Windows 95/98 qi Windorvs NT/2000. SAM for Windows 95/98 and Windows I'{T/20A0, permite utilizarea sintetizatorului '',rocal gi a display-ului braille simultan pentru mai multe aplir:afii SAM compatibile sub sistemele de operare Windows 95198 gi Windows NT/2000.

7,3, INTERFETE PENTRIU UTILIZATORI CU CERII{TE

SPECIALE

7,3.1. Interac{iunea ('extra-ordinari" persoani

deficientd-

calculatoro cimp de cercbtarre gi acfiune practicS Conceptul de interac{iune om-calculator extra-ordinar6 scoate in eviden{6 legdtura dintre doud domenii/direcfii de cercetare qi dezvoltzre -

1r4

nHtl?#rT#.TjT#:i-onr-calculator si proie*area de sisreme de carcur

e impd4irg i" ..u-gorii simpriste ca ,hovici,, gi "experti", dar.cele doud grupili .u* uJ.u.in interiorur ror. o.ii' !i#"ri" ._ d;;;u*. o*og"n* "a*,* interacfiunii-om-calcuiator cercerarea ?n domeniui roart" tri,o* de criferenfere dinrre qi de vasr a indivizi vlT,d,a ubiritalii*i'ou**n'or in generai. Proiectarea sistemelor pentru oarneni cu abilitdgi reduse decdt normal seinnificativ naai a fost teruiii p. ,.*u-urrei cele dou5 capqgriid* speciare de ingineri. p.oi.r,ru'ririr.r. .arri jir.rir., ^.ategorii diferite 9i isi Jistr;uuii frecv-enteazd conferinte ;;;,rr*e_ rrin *i-e".ii diferite de magazine sau ;;;."^il; eazd" pentru -t*hnor"giu li:-,#;urn'inerii de reabiiirare se tiiijil,ff ,jl'*:,1 care i e **;fl-"fr ",:'i:gt:f gl'.1a^i,ui,in.us l* p*

3'#ii:i r[:.,ff;:-,*,jfyl"' ;;;;;; .d,ffirur*t!1 .,i,_g'laq *r apti tudini ui s*ii. ;d$"[x$*.jff utilizator fdrd a ir,.rrru, J ri'*.inr* ."r;;;;cle acestui utilizatH:hT#il can:ri popurafia utilizatorilor
o

Degi problemele suni impdrtdgite de amanclou[ mult' aceste dgua direc{ii domeniile ,p6n6"nu de r"ri J urenr, foarte pufin in comun. ", "uin oo*"uur'interlbp"i om-

r#;r;;;

- i*;;;Lur*, td;;;;t

:J#H;'

ffiT:l'.';f;e
1

,fi Motivur real ar purea ti mai c.g.rre rrpra in de interes' La confetitip i^-'iE"iffi ^d#;.,f " Xpecii'fonnare deciit o ripsl ar i qt'or in forma nevoile proiectaliinr*rr.r.r* {i mai prirr*
persoanere cu deficienfe a

resurse,,n.*,..0,1j,'Hfil*:"r_?:;ffi

aveaucarenr'uoft .,H:,t,?-]"iffi ,i[_.,:%_T (computer-Human Interactio'J clin sua. iit*rruut a rdmas scdzut in " rcxPlicalia nmo clasa utilizatorilor "lqdtoarea; cu creficiente

Aceste distincfli insd sunt false qi existd beneficii prin comunicarea ceror mutuare evidente doud ,ut*gorti de proiectanti. prirnele serrure de interei;l';;i1,":::::

tr5ffJ##ffi f ""'.;i,;,';;il;";;-':fi :J:ffX:,ffi*rl:*

Jfi *

*r,.il;;1+:"H::t"rffi

ffi# j:#.i;i*;ffi ;'d;

.{* proiectare

?"r:.::i,,ffi obignuili de sisteme, # respectiv ?n recunoaqterea automatS a vorbir.ii devenit ulterior interesat , d,ar a de utilizato,ii *u J*il;; se adresa nevoilor lg7Aa inceput pri' a celor ., o.nri-",r- ;-"*;,'ir'ltrr*, .rn subtitrare ln televizi*. reariz'nd sisteme de tlgigi'iit,*r*iere auorbirii p*"*-..^i de. deficienfe (ar * acest tip doilea';;;;''; r"r, irrrrrJr"riiu.tu*.ntul extsta un membru engrez, unde surd)' subtiirarea ascunsd din acea vreme folosea
aceeasi

*,:r"iJl'J"fr::Jlffi::"lT:";:e6B, tu,. u
li,u: g

i"*"ru;?;Uf

9.*ien{e in

1r1ce1uJ

,i_tiJ,?TlrlflJ1u

tehnoiogie ca gi teletextul fblosit azi de utilizatori avdnd toate abilitdlile. La fe1, sistemul de transcriere a vocii destinat vizionbrii programelor tv de r:dtre persoanele cu deficienle de auz, este folosit astdzi in multe tribunale qi in aite situalii in care se doreqte transpunerea automatd a vorbirii ?n text scris. I)eci, in contrast cu situafia in care persoane cu deficienle au beneficiat de pe urrna dezvoltdrii gtiinfei qi tehnologiei d,lstinate oamenilor normali, in cazurile prezentate, oamenii normali au bene1iciat de pe urma celor cu deficienfe. O altd trecfle datb de aborclarea interfelei om-calculator este proc:esul insuqi de proiectare a acestor interfefe. Este recunoscutd tendinla proiectanlilor de sisteme de a se h"ra pe ei sau pe colegii lor drept "utilizat.orul tipic" al sistemelor pe care le proiecteazS. Aceastd mentalitate e dublatd de comoditatea in cercetarea qi testarea produselor software unde, e evident mai ieftin, mai uqor qi mai comod sE p,rssupui cd rasa uman6 e relativ omogen[ gi similar6 cu tine insu{i gi sd treci la proiectarea gi testarea produseior softrruare in consecinfS. Dacd insd aceiagi ingineri ar fi pugi sd proiecteze interfele omcalculator pentru utilizatori cu deficienle, ar fi fbarte clar pentm ei ci utilizatorii au caracteristici diferite cle ale lor proprii. De cele mai muite ori rezultd o interfali exageratd, ur6ti1, enervantd chiar, falA de interfi:fele prietenoase pentru utilizatorul normal

Aqadar, proiectarea de interfete om*calculator pentnr catep;oria utiiizatorilor cu deficienle scoate in evidenla importan{a diferenlelor dintre indivizi gi faptul cd trebuie studiiate cu atenfie caracteristicile utilizatorilor inainte de proiectare gi in timp,u| proiectdrii'qi cd testarea gi evaluarea produsetror trebuie fbcutd de reprezentanli ai utilizatorilor nu de realizatorii produselor. O astfel de metodologie de proiectare ar trebui sd fie standardui normal pentru to{i inginerii proiectanli ai interfelelor om-calculator,
indiferent cui sunt destinate ?csste: sisteme (Edwards, 1995). Bunul sim! qi observalia cotidiand ne aralS cb fiecare orn are un set de abilitdli gi caracteristici, o pafte putAnd fi descrise ca fiind "obiqnuite," gi altele care evident pot fi "neobiqnuit,;". O mare par"te a oamenilor au vederea diminuatd, rnul1i, mai ales cei v6rstnici, zu auzul dimiiruat, allii siunt semnificativ mai slabi fizic dec6t ceilal1i, allii au mai pulin control resupra membrelor: fiecare fiin{b urnanEr are o gamd de abilitali cognitive im. procesarea informafiei, rnemorarea gi regdsirea ei, in exprimarea sau rer:eptarea prin limbaj a informa{iei qi fiecare are diferite caracteristici emo{ionale, culturale, sexuale qi politice" Foarte rar interfelele om-calculator fin cont de aceste dimensiuni sau de interactiumile dintre ele, dar ele toate Ie afecteazil utilitatea E important de observat cd, irr majoritatea cazurilor, nevoi qi abilitdli pe care societatea le considerfi extra-ordinare nu sunt calitativ diferite de cele ordinare; sunt doar o exagerare, un punct diferit pe axa continuumului abilitalilor umane

116

--.-scheiclerman (19g6) scoate in evidentd faptul cd, in proiectarea interfelelor, trebuie sd fim atenli sd nu ..*a;;ila1ii in care ,ei deze'antajali, printr-o imbunStalire a interteli:i (acl6ugdndu-i a.inrali subtile), sb devind 9i mai dezavantajafi. Asta este ceea ce s*a int6mplat prin upariyi,a- urterfe[elor grafice care sunt mai inaccesibile in generat ,riitirurorilor cu vs vv vedere dec6t vechile interfe{r: n,:_grafice ' situafia.este gi mai.cc,m1,t&e dec6t pare de . fapt. capacitdlle unui om se schimbS ?n timp - accidente cauzadeficienfe^temporare, Pot imbpln[viri gi irnbdtraniri pot produce schimb6ri ruurtunliut*. In plus capacithlile unei persoane se pot specifica in tnare mdsurd doar in runc1ie d* meJiul in care aceasta trebuie sd opereze. tle aceea se spune adesea cd oamenii su,t handicapali de medlui in care opereazd ryi nu d* deficienle in ceea ce privegte abilitagile lor. Acest fapt e valabil pe:ntru oricine, spi:e exernplu:

d-;;#d;

o fumul sau o

costumeie de proteclie cauzeaz| insensibilitate tactiIb qi disfunclionaritxfi mororii; oboseala qi stresui ee,Ze&zd,reducerea ' abilitdlilor cognitive. Exista multe exemple ciLe-a lungutr'istoriei in care studiul cazurilar extreme a dus la dezvoltarea tehurologiilor. Alexander Graham Bell l}cea cercetdri pentru a oferi asistentri celor cu deficienle de auz dar in mod ironic invenfia lri, t*r*fb;il;;;ffirn*g.iut .u siguran!5 de pe urrna acelor cercetfui, a dus |a izolarea gi mai pronunlatd a acestei categorii de oameni. Existd numeroase e>lentple in care tehnologii ce ililial au fost destinate persoanelor cu derficienle au devenit utilizabile masei largi de oameni. Astfel sunt discuril,: long-pray, ?nregistrdrile pe mai multe piste gi chiar casetofonul, care trebuiau sd fie cdr{i vorbitoare pentru nevdz6tori. Alte exemple sunt pixul, tereconranda, sartelere cu api gi se pretinde cd prirna magind de scris a fost const''itd. pentru o contesd oarbd. Cercetdri de viitor in clonreniul comunicarii f*rruurr*l'r afazice sau cu deficienfe severe de lirnbaj, avea cu siguran{d implicalii clare fui proiectarea interfelelor om-caxculator, mai canfi celor destinate utilizatorilor cu limba maternd cliferitd de limba englezd sau in cazulmediilor cu incdrcdturb mare de stres.

r ' r

iluminare neadecvatd produce efecte similare diminuirii vizului;

zgomotul poate avea eLcelaEi efuct ca surzenia; mobiiitdlii poate fi cauzatd. de suprafele de deplasare **T,t:tl**a ostile (noroi erc.);

temperaturi extre,me

qi

"ol

ali in

Datele studiilor condiliilor patologice, a terapiilor de lirrrbai qi a strategiiior de ?nv6fare pentru cei cu aifrcutiap de invdlare ne prsf spune foarte multe despre citirea eficientd, structuriie de diarog gi pr,opozilile adecvate: aceste strategii pot inhiba sau distruge prCIcesul comunicdrii.
117

Bazdndu-ne pe cele prezentatermai sus, Ei anume: toli oamenii au o combinaliie de abilitdli ordinare gi extra-ordinere; nevoile extra-ordinare srlnt nevoi ordinare exagerate;

o r r tinAnd cont de cerinlele impuse de nevoile extra*ordinare,

proiectarea produce soh"rfii mai bune qi utile pentru taatdiumea; oamenii cu toate abilitillifu: pot deveni handicapa{i ?ntr-un mediu special la fel cum sunt cei cu deficienfe pentru unele abilitdli, putem trage urmdtoarele conoluzii: munca qi cercetarea in domeniul proiectdrii de interfele om-calculatcr pentru persoane cu cleficienle este: de importanf5 mare petrtnr ingineria interfefelor om-calculator in general; este o provocare din pun,ct rle vedere tehnic qi gtiinfific; este pasionantd gi meritd din punct de vedere al rezultatelor qi recompenselor oferite ; are o rnare valoare sociali; din punct de vedere economic genereazd noi piefe.

r r

. c

7,3.2" Accesul persoanelor cu deficienfe de vedere Ia interfefe de

tip grafic
Folosirea tot rnai pregnantd a interl-efelor de tip gratrc de cdtre proiectanlii de software pllne probleme pentru utilizatorir nevdzdtori. F6nd la apari{ia interfefelor de tip grafic, interfelele em-caiculator eravbazatr3 pe text, care putea fi prezentat utilizatorilor cu deficienle de vedere prin intermediui vorbirii sintetice, p0 crorl tip braille sau in format vr:z-ual amplificat. Interfelele de tip grafic nu se bazeaz6, pe text (Po11, Waterham, 1995), ci pe ecrane grafice care pot avea text incorporat, chiar dacd acest text nu este reprezentat in formal; text, De aici rezultd o serie de probleme pentru utilizatorii cu deficien{e de vedere, atdt in ceea ce privegte introducerea de informalii c6t qi extragerea lor. [Jn utilizator cu deficienfe de: vedere , angajat sd execute o sarcin6, trebuie sa aiba posibilitatea sb lucreze la o vitezd similard cu a unuia obiqnuit" De aceea este necesar sd se gbseascd solulii accesibile ca prre!, care sd ofere posibilitatea exptroat[riilor la o vitezh,rezonabila pi cu un nivel de instmire minim. Este deosebit de imporlant ca persoanele cu deficienle de vedere s[ poatd accesa aceleagi computere gi aplicalii ca gi colegii lor viz6tori, astfel inc6t s5 li se creeze posibilitatea unei perfecte integrdri intrun mediu profesional. Avantajele utiliz[rii interfbfelor grafice pentru utilizatorii vbzdtori se datoreazS" faptului cd interactiunr:a cu sistemui se realizeazd prin

intermediul unei manipuldri directe de obiecte grafice. Dezavarfiajele pentru cei cu deficienfe de vedere sunt evidente. Se impune de aceea

gdsirea unor rnoduri de prezentar<: a informafiei grafice pentru persoan$ cu

118

deficie'fe de vedere" comisia"comunitdgii

pentru

ffi;Hrifiil"i;J.T'# y"ll:ii,;;;H* tor rilind

c
Nevdzarori).
solu{ie viabild ar putea s5 fie

Europene a finanfatr;n proiect care se numeete ,,re:rtuai and Peopie" tr"rr.aia i"i*utu qi Graficd

o c'mrrinafie intre prezentarea r.*tut],rate fi repoezentat ;::#il'rii.racr'a. in braiir* o"r, sub formd de p'"nr -*; ;;;;;i d"ii vizuar e, J'TI"'.?.3TJ; si steme nonff -:;:"'
hlxistd

ecran

nrn*;:r#ilffi (la

;i;lf,ffl

0 serie de "iu**, ;;"iJffL:'trffi*?{! f:tr':,;,1; "

ffi

nivel o. int*reg

ffl #

ii iu,riu*t o. upii;rilrl.t**t*a1iei grafir* o" p*

ale aecesurui uririzaroriror nev*z:drori
ra

i1giiffi

*in rt:'#,il

ffiH,;

*i,fuilT- r$Tff;i

de aziT.:iff.,1,:;?,?:xl':J,*cd un ror ,rin ce ^

*:n***_r*'.' ;j T;,"$**: 5*t# *fi:*tr ;:ffi 9i-tehnoiogia vorbirii siriteiice asigurat'urJe*ul la

rexr o*nr:::t-:
poare

ffi

fi

,*trff ${--ffiH;H:'J**''fif nevizdrori, accesur ru inro'o'riiu grunru -". inrr-o societare ,ur* .-'iil"r-;";; 6,-J:.rJ-f*:iTr;:*: interfefere carc'rar.ar;;;;-;;n **i *urte "in iniagini.

:?J?I?'.'IJ'?JT1';LffiH}d*l;

::-.utfiffii'T:-r* u:te in generar

1,.,
-,?

::*ffi1fl;fff,f,ililiilii f#Hftr ##H;i- ." mode, irninra] de

JlliJtli! f ,?' ;: i l,:':il*
"

d* u n larer, :|;T'* 'pu1i,, r?:::Jy' "i,1;;;;ffi1;l:fr: A|l:$iffi X**X':H:

in rirnp ce .* in'rJ'*ui ,..**r#r*, fin i,rrugi'ire, in

in

,unio*pu**

:l- :H'ii ,:ft'JJ i'rormafie vdzitoriro,. ;;_;,*f

pri rn d d e c i zi * u I a c e s te i a "l#:u": c ttizuale de reprezentare;a-r., ;fl ffi ;i rnsasupra nodalitdyii nane:ristd doud alterna.tiv( -,"il?' J't* u u n, ; u,,J,i ln T'il,i lf ',

fiH,fi:,ffi :i; ;fil-n*;,*e

;#5:r

rin urru, ei s d n e ,'an smi s

aceea

" d;-fl?;i:-niliT*;,;',J* c'p

t;',

ilt:,Tffir*

rran s rorm

".;

; ;;;;raf

*';[15;, -? olll*ri,,,;.ffrfr":;f*: ffiffi;

ie

i grafi

," inr*rpret

at6 intr- o

ec

ven pa

Reprezentbrile tactile sunt nrult mai potrivite pentru reprezentarea liniilor sau a ariilor dec6t suneteie, din cauzd cd urechea umanb nu a.re o suficient de inaltb rezolulie spa{iald iar sunetul, ca mediu, existd in timir, pe cAnd imaginea graficE existi in spa{iu. Mai mult, proprietdtile reprezentate grafic pot ?n cele mai rrulte cazuti fi, vizuaLtzate sau pipbite qi nu auzite. in alte contexte, sunetul poate fi o modalitate de reprezentare, pentru imagini grafice insb nu. :Fdrd indoiald insd c5 sunetul poate fi Jalosit pentru a spri.jini explorare a tactild a unei imagini grafice. In afar6, de faptul cd t.retruie gdsite modalitSfi alternative de comunicare pentru a transmite in,forma1cii grafice nevdzdtorilor, trebuie definitd cu precizie informalia care'rza sta labazareprezentdrii non-vizuale, deoarece in multe cazuri, inaginea graficd a$a cum este ea nu poale fi transfonnatd in echivalentul ei non*vizual ?n mocl direct: mai intdi trebuie gasit sau creat modelul care std Lerbaza imaginii vizuale. Urmbtorii pa$i ar fi utili atunci cAnd urrndrim sd facilitdrn o interacliune cu informalia grafi cd : I . Decidem care este scopul imaginii grafice/interacfiunii. 2. Alegern canalul de camunicalie (canalele) pe care vrem s6-l folosim (tactil, acustic, ieltul). 3. Aiegem structura infonnaliei de iegire: o Text . Braille qi/sau vorbire sinteticd ' c Sunete altele deciit vorbirea r Muzicd sau sunetrl er;ologice (din lumea reald)

Imagini tactile (interactive printr-un "touch pad"

sau

4.
5.

statice) Orice combinalie a celor de mai sus. Construim modelul iniaginii grafice care std labaza structurii ei abstracte. Alegem sau construim uin sistem (bazalpe calculator) potrivit G Hardware Sintetizator de voce Generator de sunet " Sistem de sunet 3lD (trei dimensiuni) Dispozitive de iegire Braille Imprimantb tactilil (p,sn1ru puncte) Sistem de imprimiare termicd Touchpad

o o r . r . . e Alte dispozitive' r Software

t2a

Aplicalii
ecran

stand;ard pentru vdzdtart utilizate cu un

cititor

de

o Aplicalii speciale pentru nevdzori

Existd unii factori de care trebuie linut seama atunci cdnd sr3 parcurg pagii de mai sus: l. tr)e multe ori ntt suntem liberi sd alegem dintr-un i:Lum5r de alternative dacd acestea nu sunt disponibile. 2. Scopul informafiei vizuale in contextul ei nu poate fi intotdeauna recunoscut tn mod etutomat. Este uneori nevoie de intervenlia unui moderator vdzittor care sd selecteze metoda adecvatd de prezentare, inclusi'v srtructura informaf iei. 3. In orice situalie este nevoie de un model. Tipul nlodelului depinde nu doar cle l.ipul de infbrmafie graficd dar gi cte scopul pentni care a fost elarboratd: o imagine din lumea real6 generati pe calcu^lator poate avea un model geornetric 3D (descrierea scenei). In acelaqi tirnp, imaginea graficb poate avea un model descriptiv a puncteiar (pixeli) din care e formatd (descrierea imaginii). Care d;in aceste doud modele este cel mai potrivit pentru prezentare, depinde in mocl clar de scopul aceleii imagini (de a transmite informalii in legdturd cu scelta afigatfi sau de a prezenta imaginea ca atare). Aceastd decizie poate fi luati doar de moderator. Pot fi identificate doud faze ale procesului discutat mai sus: o ln prima fazd., o perfsoan d" vdzdtoare (moderatorul) elaboreazd rnodelui imaginii gralice,, fin6nd cont de scopul pentru care a fost creatd gi utilizatd aceastb imagine qi de facilitdlile de interar:{iune de care dispunem in contr:xtul gi la momentul de timp dat" . in faza a doua, persoana nevdzhtoare ar trebui sid poatd interacfiona, explora, Iiau experime nta reprezentarea imaginiii grafice intr-un mod apropiat de cei in eare ar face-o persoana vdzdtoare. ?nsd ffird intervenfia unui viizdtor. R-esponsabilitatea pe c&l'e ,o are moderatorul nu se rezumd doar la alegerea modeluiui potrivit de prezentare a informafiei, el trebuie gi si decidd asupra modului in care mesajul imaginii grafice trebuie transmis utilizatorului nev5zdtar: rnesajul ar putea fi transrnis neschimbat sau cu comentarii insolitoare cale i;d riuplineascd eventuaia "manipul are vizuald" conlinutd in imaginea iniliald. lc gre$eal5 intenfionatd sau nu intr-un tabel numeric, poate fi scoasb ?n evidenfd printr-un comentariu sau, tabelul poate fi prezentat in stare purd, neconrentat. Ideal ar fi ca sistemul care reali zeazd prezentarea sa poat6, reda informalia graficd atdt in mod obiectiv c6t qi in mod manipulativ (ca pentru .,zaz:6tori). {Jna dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntdm atunci cdnd vrem sd prezentdm informa!;ie graficd nevdzdtorilor, este reprezentarea in
t2t

studir"r multinalional s-a urmbrit oirservarea desenelor fbcute de nev6zdtori qi s-a incercat eiaborarea unui sistena de reprezentare a informaliei in 3D. Importan{a func{iei vizuale in percepfia spafiald este evidentd. De fapt, majoritatea studiilor psihchlgice asupra percepliei spafiale se bazeazd pe funclia vizuald. Vederea este un proces prin care, din imagini ale lumii externe, se produce o descriere utild pentru privitor (Marr, 1982). ldan" propune o abordare computalionalii in care, pornind de la irnaginea de pe retinS, stadiul final atr procesdriii vizuale este achizilia de cStre privil.or a unui model spalial al lurnii externe. Se presupurle cd perceperea unei imagini de cbtre vdzdlort se face intr-o rnanierd similarb cu perceperea tridimensionalitdlii in scenele ,Cin lumea reald. Putem considera c:d o imagine converteqte unele proprietili vizuale existente intr-o scen[ din lumea r:eal5 pentru a crea irnpresia cle tridimensionalitate. Astfel de artificii picturale sunt suprapunerea, p,ersrpectiva liniarh, gradienlii de textur6, umbrele, perspectiva. Cu siguranld qi ner'dzitorii iqi formeazd un concept spa.{ial al mediului in care trdiesc, doar cd, pentru achrzilra informaliilor clespre spaliul inconjurdtor sunt responseibile alte modalitili senzoriale decdt vederea gi anume migcarea, siml;ul tactil qi sunetul. Atingerea qi migcarea in pafticular pot ftrniza cunoagte,re in legdturd cu supraf'e1e extinse (Millar,

trei dirnensiuni. Intr*un

ree{).
Totuqi un mod de reprezentare a informafiei spaliale prin rnodallitaii non*vizuale, ?ntr*un format pictorrial pentru nevdzdtori, nu este la fel de clar ca qi aparenta suprapunere intre imaginea de pe retinE qi inraginea vizuaid. Pentru vdzdtori, un obiect tridimensional poate fi reprezentat pe o suprafald bidimensionalS, pentru nev6"zd.tori insd, echivalentul reprezentat in rrnod tactil pe o suprafald este imposibil de obfinut. Cercetdri recente au explorat posibilitatea unei astfel de reprezentdn, pornind de la modul de reprezentare a obiecteior tridimensionale, pe suprafele bidimensionale de c6tre nevdzdtori. In domeniul calculatoarelor, se utilizeazd douE tipuri de rnodele pentru obiectele spafiale: modele ltazate pe volum qi modele bazate: pe suprafalh. Din prima categorie fa.c prafte, de exemplu, imaginile oblinutte la un computer tomograf (medicinLb)" sau la alte dispozitive de imagisticd. Elementele de bazd ale acestor modele sunt cuburi minuscule (voxeli) care au ataqate anumite proprietdli nurnrlrice, in cele mai multe aazulr acestea relevdnd transparen{a fa!5 de anumite tipuri de radia}ii. ln cel mai simplu caz, elementul de bazd al unei astfel de reprezentdri are valoarea binard 1 (?n cazul unei consistenfe solide) sau 0 (inafara unei consistenfe solide). Modelele de tip suprafali sunt bazate pe puncte in spafiul tridimensional, conectate de linii, care la r6ndui lor formeazdlaturlle unor poligoane, poligoane ce formeazd suprafe{e" Mai multe falete iegate intre
11)

ele prin muchii formeazd

u'

obiect.

ffi:lill'o*eri

?n legdturii

*u-interiorur obilctului, er

in cazur general descris aici, nu

.rt.

pot ,on,,iaerat ca
se

Modelele utilizate pe calculator nu se construiesc pornind de ia senzafii sau perceplii ci de la modelul mintal al unei (unor) persoane. Acest Iucru are doud impiicalii: 1' vdzdtoare u.d...9 imagine, ea areun mod,el minral

htudiJ;r;nffi:iiJ;!:?::l;n:il':,T:3::trn
regdseqte

ffi*^flsoand

in structurile de date. Put.m .onstrui imagini frumoase plecand,d. modere pre calcurator, dar nu putem construi aceste ^lu modele bazdndu-ne pe o imagine; r"".fi, vizuald, a calculatorului rdrnAne inc6 o probleind nerezolvatd. 2' Modelele nu au o semnifi."f*. ir r*r mai rdu caz eleconstituie o colecfie mare de voxeri s; p"i,g;**. Aceasta se datoreazd. presupunerii c5 vi'ualizarJ,a n"uie & moderurui va clarifica semnificafia acestuiai Srentru persoana vdzdtoare" Totupi, nu se intdmpld intotdeaunu .u, semnificafia modeiurui s6 o.,rir,ri clari gi este gi mai pufin probabil sd se r"taritprale aceruiagi *oo.r prezentat unui in .uurl unei versi,ni tactile nevdzdtor. Murte modele pe cei pulin o strucrur' ierarhicd qi o .ii.ir-re ataqatd

jl;l*;::

;[r#in

i:":."

Dupd cum se va vedea

fr"tr:Tt?#trJ;$:lff

continuare, informafia semar'tic6 este u i'ouunetdli abilitatea'nei persoane

in

o* o in1rr.g.

lT6"-uerea

Informafia geometricd poate da mr.rltd informafie desp re cum este construit, persoana poate u*d*u singurd ,; ;;r*zjnt6. percepfia poate fi redus[ la doud tactld catr:gorii p.iri.ifur*-trrri,.g.., ,,Io,carizare,, l9g2): (unde este?) Ei "clasifiru.. qT-io*ntinrui.ll (JJeste? ). Laprima inrrebare rdspunde desenur insuqi, ce,a semanticd suplimentari (etir;here) .de-a couur-fui'nd. necesita informalie in l.gt;r; Jr"or,i*.tere afigate. Atagarea de etichete imaginiior tact'*- ,rqur..rd recunoagterea tactild depinzand de aceast[ i;fb;ure lor (pring, 19gg),
anterio"ra-, 1M1rur,

desenelor fbcute pentru copii.

studiind desene fbcute de sau pentru vdzStoriin difbrite momente de timp qi la diferite varste ,. por,i" trage soncruzia cd perspe cti,ranu este un concept ?nscris in creierui **ul: topn--*rJ'ruu artigtii ruireqtri nu folosesc sau nu au.folosit ,o11.i. ;;, ;".rr de vedere opric. Ei nr"i..1ii sunt mai preocupafi-d: proprietdgile obiective ulai importante, c'm ar fi topologia, fenomenui fiind ,:u'oscut sub numele de ,r*lir* ;rrilr*.trar opozilie cu rearismur vi*uar). 1in Aceraqi rucru-.rr, valabii qi in
cazur

123

Desigur cd la un moment dai: in cultura occidentalb, adullii vdzdtori au preferat sd producd desene care s5 ia in considerare legile opticii. Instrumentul perfect pentru producerea a astfei de imagini este aparatul de fotografiat. Interpretarea cu uqurin!5 a acestor imagini fotorealistice precum qi a desenelor in perspectivd, le face sd arate mai mult sau mai pu{in corecte din punct de vedere: optic. In particular, pentru a cia unei imagini o aparen!5 spafial6,, se folosesc urmdtoarele efecte : o Suprapunerea: obiectele dlin prim-plan ascund o parte a celor' din fundal. Distorsiq: liniile para.iele par sd corrveargi inspre cel mai indepdrtat cap5t. (Jmbrele: indicd p[rlile concave sau convexe precum gi alte proprietdli. Nev5zbtorii percep mediul care ii inconjoar6 prin intermediul simfillui tactil qi al auzului. Sirnb,olurile pictoriale care sunt valabile in cazul foiosirii funcliei vizuale surnt diferite de cele foiosite in cazul sirnlului tactil. Distorsia de exemplu, care reprezintd o distanfd, poate adbuga confuzie unui grafic tactil. Siuprapunerea s-a dovedit de asemenea a induce confuzie in stabilirea prim-planului sau a fundalului. ExistS mai multe dispozitive qi medii de transmitere a informaliei grafice in mod tactil pentru persoanele cu deficienle de vedere. De exemplu desenele formate din linii tpot fi transpuse cu o rezolutie bund sub forma termofbrS. Graficele simlple pot fi produse ?n braille, utilizdnd o imprin"rantb braille. Existd qi dispoz:itive dinamice qi hard copy cum are fi dispozirivul Stuttgart care utthzeazii o matrice de pini controlali individual pentru a reda o imagine bazath pe puncte matriciale. Liniile sau curbele insb nu sunt ugor de reprezental. Dispozitivul Nomad by Parkes extinde posibiiitblile graficelor tactile fi"rrniizdnd informalie auditiv5 ?mpreunii cu
acestea.

S-a observat c5 nevdzdtor,Li, iin mod special copiii, nu nurnai c5 pot citi imagini tactile, dar le gi place: sd deseneze. S-au fEcut studii in care li sa cerut nevdzitorilor sd deseneze cbiecte in spaliu; unele rezuitate indica faptul c6.nevdzdtorii pot sd-qi proieoteze conceptele spaliale pe o suprefa[d
desicrie propriet6{ile spaliale: linii groase, asernindtoare celor de contur, iinii care inconjoard contururile, indoituri ak: h6rtiei" Unii subiecli au iolosit c,hiar

de hdrtie bidimensionld. S-au identificat trei metode de a

aistorsia

,arara lumea a$a cum poate vdzr.ut6, imaginile tactile ilustreazS felul in c;are poate fi cunoscutb prin intermediui simlului tactil, Diferitele metode de transpunere a proprietb{ilor spaliale pe un mediu destinat imaginilor tactile, au 1a bazd modele pe calculator identice cu cele utrlizate in grafica pe calculator gi in realitatea vir1ua15.
124

T#:ffi:liJ"irtr"",u

fi

-==Importanla acestor modele este informalionald

corespunzdtoare pentru educafia $i ,,u1;

un mediu bidimensional" neoarece nu existd o metodd directd de transpunere, trebuie definite standarde ?n viitorur apropiat, care sE fie ul:ili;zate O.*."-

;; 'a T iJrli i,li;,r:* i - ?#i",lr *il fffl* 1il; d :#Hi: tridimensionale tra'spusl
o. n
i

creqtere in societatea in tutt 1.alo ri vom t'di.ln worro wide web moderele descrise ?n vRNrL *i n;:rr? rvit M;;i;uo.r*nguage) pentru a transmite inforrnalia sunr utirizate at6t tridirnensionard uitiritorrto, .at qi pentru Dacs dorim sd accesur la informarfie qi ;x?H[?:" re "is;;;;
*n
"

in

continua

1,

p"

" il ,;:Y:i7"j|";?1?,'#.

grafice

in int'mpi'area nevo'or preferinleror +i oarnen'or, qi olttr..i,,--"pri.rri";;;*:i. accesibire fac posib'I ;:lfffi'r3:.*J:t" 'ai mai multr rume rn ao**nii ;; *iu*1;,,, munci,
Iegind
calcutratoareie

7.5.4. {nifiative ?n dom,eniul accesibifitifii

i:lJ:r:iJt'il
speci n cafi

software accesibile q; .idi-t'L i" iunie tggg, il;;;;"1pr.r*nt qlach.eta in intrega incjustrie de construirea de aplicafii .ununtr'luir-*.u specificafiii'r penrru pentru windows ztioo, specificagii car-e contin cdteva reguli concise'.u.* ,. uo.*r*"re .J", 'car. eiab oreazdprograme cerinietre m r.eet"rd cu accesiblitatea pentru

profil'

;"p,r,il Deoarece de u r* a.* *-' 'iJ.xiiltrffi:tril:l*:J Ji:'#*:"Jlf** liJttl;'?it,ffil *::'i'1urii"t51 a.1 rog d-j, ;;;-,are in apricarile sortware Mi cro oft ;; .frilt;frffi il ff Tttlmll'ru*
flffiilt"T,_n1liJt;,;e* *"= preocuparea
s

ceror c'r.ra carcuratoarele gi apricaliile ror re sunt inaccesibile este,$r.u de pra;izat; se ;i-*;*rd cd procentur ceror care

Numdrur

rc% ei 20r, di,,

t*in:;,*!

*trm6'

i,

modalitdli de evaruar* u " ur**ilriuralii In 1994 a fost fondar co,rs".1iur noi,*;;oilse erc. world-wile web (w3c), cu scopul de a crea protocoai* ,o*un* lur* marii comunitdti jnformalionui. ua asigure evolugia gi interoperabilitatea .ore este www. Fondatorii de renume ca n4assu*h*u,rrrr*";;;;-"oi'i*rtrcrogy sunt,;ompanii suA, Institur de Reche..rr* *r l"no*atiqr-re et en euto-utique ^{ational tJniversity Japonia. ori"* Europa, Kei. o"tarai caiitaiea acestui consor{iu inafard de mimbr' ar ",ga,rituti"poate " ,"oput g*n*rui a erabora specificatii con'une care sE supraviefuiascd *rri.*-gJ1td; evo'_rfi'or dramatice' acest consorfiu terLnorogice a uuyl qi iniliative privind "Puterea www consrd in accesib,itatea. universaritaiea ,;: l;;rur tuturor indiferent de

..,iffi

;'::i3J;;dil:,

fffi:i:Tit jtri; #,:Til:;

i.

iL ;

lt<

handicap este

World Wide We'b, Tim Berners-Lee' La aclresa lrttp:llwww,-w3.org/WAl pot fi grisite inforrnalii referitoare la aceastd
inventatorul

un

aspect esenliai", sunt cuvintele directorului V/3C,

i"iJiuii"e, .ur. of.rd sugestii qi recomandbri in leglturd cu tehnicile ce trebuie folosite in constnrirea paginilor webo atAt din punct de veder:e al conlinutulgi cfit gi al aspectutrui, astfel ?ncdt acestea sd prezinte un ?nalt
grad de accesibilitate pentru persoaneie cu cerinle speciaie"

SPECIALA

"4" TEHNOLOGIA INF'ORMATTONALA $t EDUCATIA

7.4.l.Instruirea asistatd de calculator in educafia specialS i1 proresgl instructiv-edncativ, calculatorul se utilizeazd deja in mod curent. Rlzultatele utiliz[rii sale sunt de rnulte ori contradictorii 9i depind
in mod direct de strategia pedagogic;d 9i de calitatea programelor' Calculatorul poate fi folosit gi in invdlSm6ntul special, la orele cle clas6, atAt de cdtre etrevi c6t qi de c6tre profesorii lor. Av6nd ?n vedere faptul cd nci aplica{ii software apar practic in fiecare zi, vom tncerc'a s[ trecem in revistb ceea ce existb qi se $ilizeazl p6nd acum in materie de informati c6, frrd a aveapretenlia c6 vom fi erhatlstivi. Nu trebuie insd sA pierde,m din vedere faptul cd existb limite ale utilizdrii calculatoarelor, limite irmpuse de domeniu, omul este cel care qtie cel mai bine sd ia decizii in situalii critice qi nici o rna;in6. oricAt de cornplexd sau performantS, nu il va putea inlocr-ri. in invalamdntul special, calculatorul tr;buie privit ca un instrument care poate fi de ajutor at6t profesorului cdt pi elevului, facilitirnd unele activitlli pe care profesonul le hrotdrdqte, in funclie de specificul si'lua]iei concrete' t" general, au iost ide,ntificate noud domenii de utilizare a calculatorului in procesul de instruire - procesafe de texte. procesare grafic6, calcui, gestionare de fiqiere, automatizdtt in industrie, invdfare, trei rnrari locuri, crealie aitisticd, progfanar,s: S&u, mai general privind, categorii - instruire asistat[ de rcal,culator, software specific (de exernplu pentru procesare de texte), limbaie de comunicare onn-magind. lr{u toate aplicaliile software"folosite tn procesul de instruire general pot fi folosite in ansambiul 1or Frentiru elevii cu deficienfe. Unele fac apel ia abilitali ca citirea, scrierea, rnanipularea de concepte formale, urmdrirea unor secvenle logice pentru oblirrerea anumitor rezultate, ceea ce depageqte elevuiui cu deficienge. posibilitdlile Totuqi, mulli autori s-au ardta;t de exemplu interesa{i de aplica{iile pe care le-ar putea avea in invaldrirlintul special limbajul LoGo care, coutrar altor limbaje de programare, se adreseazb copttlor 9i este in mod cutrent utilizat in unele grddinile. Diver:ie cercetdri in domeniu au pus in eviden!6
126

l-

itrteresul-manifestat

abilitalitor regare

;-

fag5 de utilizarea -,,;1rr^

il ;";;;;rea.

j!,J^'ir ?:f,,;l'. ,.:'i'iit,, copiilor tnstruirii inre r: uni r, cre'terea timpilor o* ."n.*'rre*e gi

t;

x#rj,**,
ffi;
"b;;J;,
c

rirnbajurui,LoGo pentru d,ezvaltarea de prourJ,*. contribufi'e

.

;;;i;;

di n

"l

;Hf;,:'?trre

* eli o e in con,**,ur
cu

7.4.2. programe

nofiunii o.

r;.;*i;

cu,$cop didactic
p

"r*ii..c

"o :l# obiectiv instruirea';ri;;;;;

*,'nt

lt#""ix'trJ;ffi
Eri. oolin*.ir

de calcularor
e,''

entru vi i u lt i*x,rie, e Aceste programe

er e

ce n ci en e f

au

drepr

iilm:i: ;:T[ffi?# ;f calculatorur".t

de cuvint.,

ec ani zar

ffiJi

repeti{ie au fost rln,u

;;,"f!:. iffififfi
se repetd,

i'J.,*# p.l*-rl,
,

Jin";,::jff|;;[ ,ff,.'], xlH T,'ril#ffii.,i; ffi ffi H ,; ig5''*

un.r*
b. programele
r

g"'mf: ff

programele ,i. *rtU ectucative,"p,og,o*, o" r,*)i1,,!,r;,:;;:::r::;,n;rei catego rii: jocwrite a" Jocurile educati\.,e reprezintd

oT*",i'Ji1lr"ffi:lll:are

in scopur ?nvafirii

aplicaEii ale

jr 1^,"i'ir* **;#;"tTnJ;:,_T:;ff
cate

antreneazd decdr

";;,:1,,,?

,o,n,r, "Jl'

as

upra tuni

: -. sd admitd 0 distincti ipotezei

care subl

i* fie 0."i"""i1, trebuie psihologice ce respecti ua ;.e unu,nit

psihologice sd

sd renecte ?;;;d:;i-;:":;:: D,ezvoltatea ':"0 rrebuie este-pivitd de la ca o permiress'test'm"f";;"r"#; jl::"f",ffi ":?::: ':':n schimbdri. *;:,rru*,nruin'.:?5 ***odelele

activitarea cognitiua schimbare' ca o trecere

,Tjr:,';;;*,i;"HlJ"#',"::1,;L,:T] tr':ffillTi#;*ff i::if

O":,ry oa o oi*pu.u1i*

gr

de siwtul, rJ[i'r':,r,2'

fr'ffi{;f,ffi :
bi ec ti v tu rni zare a

#il
i

i!

#*T] ro

de

rorma

fi

nonne:

ui*uf."[ 9i resrate testate

doar oou,

ce]e concepte

iniJza;r;,#:-

intre ca'rpurile concepruale, confbrm

t"lo, iu)'"t*"i.i'.a*purl

-#ffi qfl ffil-"trtrffi':l;H*Ja:'f; fi ii:ihffi zvoltare a. cuno,gtin conceptuale

a;;;;;;.ffi '":.,1;;*:m4,nm;;fi
I

a*

-:l
ou

bine

definite;

ilH*::ffi i#

rnl: J

lru

di feren erea di feri re] [i

or ni vet e

p'o"ouffi
/

Ji#f fi ,til::H[*;i',f;;T,'niy,Tf,

:l*j,3;i;:.::i:;

,5,,*,1*l?l;'",,*,.

Aceste comparalii pot fi ul.ile deci doar pentru modele aie dezvoltdrii incadrate in domenii sau chiar sarrcini bine prectzate. Mai mult, pornind de la cele spuse mai sus, rezultd c[ ele nu pot fi aplicate cu succes decdt dacS se line seama de natura qi gradui derlicienlei. c" Tutorialele sau exerciyt;ile repetitive; Au drept scop dob6ndirea,

prin

memorare, a unei anumite abilitali (verbale sau intelectualtl in general). Procedura oare se utilizeivdin caztil acestui tip de prograrne de instruire, este intotdeauna aceeaqi - un pre-test care permite stabilirea nivelului de cunogtinle cu care elevul pleacd din start; - urrneazd un numdr de lec!,ii in cursul clrora elevul primegte un semnal de eroare in cazul in caLre greqeqte; acest semnal poate veni sub forrna unui comentariu, sub fornrd slonorb (un sunet muzical de avertiztare); regula ce nu a fost aplicxd sau zr fc,st aplicatS greqit de cdtre elev, poafe fi apoi folositb drept subiect de exersare; - drept incheiere, se face apoi evaluarea cunogtinfelor acumulat"e ?n rapofi cu obiectivele stabilite; fi"ecare rezultat este evaluat de cdtre sistem 9i ?n funclie de reugita elevului la fiec'are lecfie, se mSreqte sau se rnicqoreazd gradul de dificultate al exerciliilc)r care vrmeazd. Evaluarea acumulSrilor realj.zate in tirnpul lucrului pe calculator, poate fi lEcutb prin utilizarea prograLmelor de instruire tutoriale. La sffirqitul frechrui exerciliu, rezultatele ellevului sunt inregistrate gi profesorul le poate consulta in orice moment. Experimente frcute cu copii cu infirmitate motorie cerebrald, avdnd problerne pe plan motor, verbal qi intelectual, au demonstrat cd utilizarea calculator:ului poate fi fascinantb in asemr:nea m[sur[, ?ncAt copiii pot fi capabili sd invele rapid sd scrie cdte'r'a cuvinte. Acest rezultat aratd cd, in cazul unor handicapuri motorii, gralie utiiitzirii calculatorului, diagnosticul de deficienld mintal[ trebuie revizuit. Aceastd categorie de prograrne, ?n afard cle faptul cd servegte clrept instrument de evaluare, permite qi aplicarea unei instruiri individuali:zate. Elevii pot face progrese conforrn propriului ritm. ln plus, aceastd metodd de instruire este la fel de eficientd ca oricare altil metod5 consideratd
:

performantS.

7.4.3. Frograme ce pot fii urtitizate pentru persoane cu deficien{e mintale Cel care se ocupd de pen;oane cu deficienle utiliz6nd calculatorul, fie e1 educatorul specialist sau terapeutul, are la dispozilie un instrument ce poate servi atdt pentru instruire c6t ;ii pentru comunicare sau terapie. Vom prezenta in continuare cAteva astfel de programe, impdrlitie ?n doud categorii: programe pentru J,ncilitarea cowrunicdrii gi prograTfl ctt ob iective pedagogice multiple.

t28

---llY

l l

utilizarea cqrcztl'torurui ca inst,ument pedagogic adaptat. calculatorul se dovedeqte

eficient pentru: o a-i ajuta pe copii si exerseze scrisul; o sporirea capacitalii de memorare a numerelor; o a imbundtd{i rer,rpita copilului la matem . a-i invd{a pe copii s6 mAnujascd banii; atica; . dobAndirea diverselor. abilita{i sociale; r imbundt6{irea instr:uir.ii profesionale, un i'strument

deosebit manifestat de copiLii cudeficienfe ruia .i* calculator, fapt care a facilitat comunicarea.dintrl ei. (Trebuie totupi iicuta observa{ia cii se simte lipsa u]tor programe de calitate in acest domeniu).

imbunStSlirea a. comunicare poate fi de asemenea ^capu.i*a$l'. oblinutd prin lucru ?n grup.'in urma unor experimente prin care s_au introdus pe rand calculitoare in rnai multe gcoli, s-a observat interesul

a' utilizareq calculatorului ca wtjloc de com.unicare: calculatorul poate sintetiza sub formd sonord cuviniele scrise de un copil putemic handicapat sau. ofera copiilor cu paralizie cerebrald posibilitatea de a comunica prin simboluri. Existd diverse programe care permit imbundtdlirea cornunicdrii ia persoanele cu deficienfe" pr:t jezvortate fi programe care folosesc simboluri bliss, potrivit pr:nt;ru deficienti mintali, afazioi, perisoane cu handicap fizic sever qi peri,r*.: ;;;;;;';".*r.uruie. prin faptu1 c6 ofer6 atdt a posibilitate simpl-a de utilizarf fprir -pararea unui buton) r;dt pi una complexd (prin intermediul unei tastaturi ,u, ,i*uoluri care reprezintd de exemplu grupe de cuvinte), ac,;ste programe igi pot propune trei obiective: comunicare, evaluare gi instruire. i.";.;;re'pot realiza pi traducerea ?n englez6' ceea ce permite comunica..u-.r, memdrii familiei ear.e nu cunosc simbolurile bliss. Au fost comunicate rezultatele obfnute cu un copir ce suferea de paralizte cerebrald, incapabil sd varbeasce sau sd-qi miqte brafere sau picioarele' un buton tntrerup5tor.astfel fixat pe scaunul cu rotile irentru a-i permite sd porneascii un talculator prir, freru.*u cr^r fluntea, i-a dat copilului pi posibilitatea s6 serecteze dup6 pracur rui qi s6 rdspundd la intrebari. copilul * incepur gi imbundtafeascd modul r:re com'nicare,J;easc6 de calcul;rtor pi sdba a cdptigat chiar o anume libertate de a alege intre jocurile sau activiiapile de lucru pe care le confinea sistemui' Acest tip de exggrienld poate fi folosit ?ndeosebi in cazul copiilor deficienli mintali, cu rnurtiprtre dehcienfe, cu .orrciliu ca aceqtia sii-pi poatb controla in mod liber o partr: a corpului.

p;fi;;

b.

Printre tipurile de programe la

programe care vizeazd invafarea orl0grafiei gi a dezvortdrii capacitdgilor motrice prin manipular*u i,nei manete
cr,e

,ui. n. referim, arnintim:

ioc

(se

t29

adreseaz6 in special c;opiilor ou defieien{d mintalb upoarii qi permite imbog5lirea vocabularuiui in context de.joc); o prograrne care ii ajutd pe elevi s6-qi stabileascd linia orizorLtal[ pentru scriere qi s[ diferenlfieze literele asemanatoare; . jocuri educative in care obiective psihomotorii sunt asociate unor obiective cognitive, cu aspecte grafice qi mr"rzicale atractive; I jocuri educative pentru stimularea memoriei qi imagina!iei, transmiterea valorilor culturale qi identificarea personajelor; copilul trebuie si cree:ze fele gi sd programeze miqcdri faciale, ceea ce evident vizeazh stirnularea abilitdlilor motrice line, precurn gi a memoriei vizuale qi auditive. Din literatura de specialltate, reztiltd ch intervenfia fbcuti prin intermediui calculatorului este ese,nlialb pentru aspectele complexe aie invdfdrii, cum ar fi fracliile lungi, greu de asimilat de cbtre copii cu

dificultdli de invdlare. Dupd primul congres ai A.socia{iei Internalionale de Cerce,tare $tiinfificd in Favoarea Persoanelor Handicapate h4intal (1980), s-a ndscut ideea punerii la dispozilia acestor persoane a unor programe informartice care ua permitd exprimarea crap:rcitdlilor lor creative qi dispozil:iilor at'ective" Au fost elaborate o serie de astfel de prctgrame adaptate pentru persoanele cu deficienle mintale. Aceste programe utiltzeazd aofilr3oZi verbale asociate unor imagini prezentate pe ecranul unui calculator. El:vul trebuie sd rflspundi prin atingere,a unui obiect de pe ecran. Dac6 rdspu:nsul este bun, elevul primeqte un feedback pozitiv, dach rdspunsul nu este bun sau elevul nu rispunde, sunt frrlor;ite alte tipuri de feedback. Este permirs un anumit numSr de incercari, iar rirspunsurile elevului sunt inregistr:ate. Aceste programe vizeazd urm[toarele deprinderi: identificarea oiriectelor dupd form6, cuioare qi mdrime; citirea orei; identificarea banilor; dobdndirea unui vocabular funcfionral; citirea semnelor qi prepoziliilor care indici o direclie. Existb programe care ajutd cc'piii sd invele sd recunoascd pdrli dlintro propozilie qi sd construiascii propozilii complete. Programele rsunt concepute sub form[ de jocuri, pe nivele progresive de dificultate) Lar acceniul se pune pe inlelegere qi dqzvoltarea capacitdlii de citire qi scriere' Unii autori comparS aceste prograrne cu metoda clasicd de luare de notile. Elevii s-au dovedit a ayea perfirrmanle mai bune gi au pret-erat evident
utilizarea calculatorului.

.4.$,Avantaj ele utilizirii cnlculato ru lui in inv6{5 rnfl ntul speaial Un anumit numdr de cercetbri gi-au propus sd compare efec;tele utilizirii calculatorului cu cele ale r"rtiliz6rii metodelor clasice de instruire |a copiii cu deficienle mintale. Lhrele au pus in evideng| rczultale pozitive
7

130

Y
I I I

l1#ffi|u::tl1fiH
"*r precum

calculatorulu'i, altete cln contrd, nu au descoperit nici o

rezu ltatel

it*r-1ffi*:[t?"11*r,l*"t*

cai'ututo'ui"'':::,.silfi-iffi.lii,Ji"'#f,11
sau

fi "riu-"raar inutild tendinld care s-a observat totuqi in rumea occidentarS este cd. deqi avantajete' ;{il#'ffscute in ?nvdrdm'nrur ^-ii special,

:fftr# : #T.' # ffii: :iiltrffi:;:mhri'"-ffi nai li: nu ajuus Ia utilizareacalculatoarelor. ':::[i

:

e c ercetdrit or intreprins e s unr si metodorogia ;;Hfijil;tr'";.oentru cei pe oar. ii ,iz*ura

sus a concl

1"ry{c; ;;ffi".

jocuri. '

utiriz',,ea 1"ia'ai"' 'rcrr *uesea t'a matematicd, exercipli

calculatorurrt"il

Au fost puse in evidentd

u.p"titir*

t";;fu*;#iJ::TJ*taje

irnportanre aduse

de utitizarea

. ffi'HlT;,ii li,li;*,';T#
rr

este posibild o prc'gramare indiv iduarizatFta

sub formd ;ffi :1., ri tm u, ;;;;;p ens

u

invdfrrii,
i

el

calculatoarelor ^,off3J

sancfiun'e date de cd,,e rnaqin* sunt mai pufin trautnatizante

il; :;tfi ii[l-;L: r"*;yid;:".^r, importante

r""uit*a.,r"'ilff;te

in au"**"

*i*"T'.," srup

utilizarii

elevii

,u.*

' ffitf,fi"l;*tt"nal'
^

t#f3r'r*i

sd sporeascd numdrur de exercilii individuaie pe

profeso^-rt poate imbun*rdfi sau dezvolra

ffiiifi"J'j,Jl,T--rl1,ii#jl'
perrnite

" punre de regdrurd intre crasa

infbrmalionare ?n inviigsmdntu]

,o*.i"rtl1T'i:n-:l'J;:i[u;Jnologiei ' un avantaj ar fi ftrptur c6

.utirizareatehnol0giiror inforrnafionare oarecare pranifrcar. handicapurui darotu, jJ.,.*n1*i u olilrtiu*to., o atenuare a uio llruunata gire am'dur'i de r; |:lffi il' ruH,il "iffilli a:i ;'^i o'"- c i,.,, i i J i, : ^' o alt avantaj se re :r5 ra- modur de evaruare; rSspunsur'e pot fi inregistrate, erorire .*..rur* in rnod automat iar rezurtatere calculate automat; ,.,rrt*u constituie p*r* profesori rimp gi un cdgtig rde *fon i" prr.r.r unui d'iagnostic, in aregerea p'ogram 1:" un,i 9i iri urrnririrea

F; ;;"

evoJ4.l. _i.";fi

,;,,

in fine, al treiiea avantilj ar fi de ordin administrativ: calculaforul aduce un cdqtig de tinLp in gestionarea qi linerea la zi a

informaliilor precum qi in redactarea rapoattelor. Este deci destul de important a pune cAt mai de timpuriu posibil copilul in contact cu calculatorul. De fapt, caiculatorul este un prollesor "ultra rbbddtor", eare ofer6 dreptull la erori gi otbrd feedback instantaneu asupra rdspunsului; el permite cr:eql.erea eficienfei procesului educativ gi in acelaqi timp reducerea cerinlelorr irnpuse prof'esorului. Utilizarea lui proate stimula fantezia metodei de instruir,e folositb prin sunet, animalie etc.
materialurluii informatic Adaptarea materialului $ji a programelor la populalia vizatd este deosebit de importantb gi este o condilie necesard succesului utilizdrii calculatorului in invdldmdntul special. Materialul poate consta intr-un mouse qi o tastaturd sau un ecran tactil. Ecranul tactil permite folosirea unor gesturi naturale: atingerea cu degetul a unei zone de pe ecran pe:ntru a activa o comandi sar.r pentru a-i
7

.4.5 " Alegerea

rdspunde. O alt6 el.apd esenlialb ?n utiliz:area informaticii la clasfl este evaluarea prograrnelor ce urrmeazd, sd fie uti:lizate. Aceastb evaluare trebuie sd lind seama de v0rsta qi de nivelul mintal al persoanelor cdrora li se adrest:azd,

dar totodatd qi de modul de luc,ru qi de scopul urmdrit. Este f<rarte

important ca profesorilor speciailizzrli sd li se dea posibilitatea sd decidd gi s[ aleag6, potrivit caracteristicilor elevilor 1or, cele mai potrivite progriifile, pentru cd de multe ori, deficiengei mintale i se suprapune gi o altd deficienld ce necesitd anumite cc'ndilii speciale. Din literatura de specialitarte qi din experienlele altor ![ri, pot fi ,lrase utmbtoareie concluzii in ceea ce priveqte organizarea invdldmdntului special asistat de calculator: o este necesard o sa15 maue, care s[ permitd arganizarea pe grutpe a elevilor; o sd se foloseascd prograrne fird erori, altfel copilul poate fi derutat iar adultul obligat sd ini[en,zind mereu; r materialele sd fie ugor acerosibile, nu inchise in dulapuri; o sd existe o listd cu tipurile de programe; o indeosebi pentru persoane deficiente mintal, informalia sii fie prezentatd simultan sub frlrmd vizuald, scrisd qi vorbitS, penlru a spori atractivitatea; o deoarece problemetre telurice sunt inevitabile, este necesard prezenla unui specialisl. in fiecare qcoalS.

t32

poate fi conside ratd ca un mijloc de reducere a cornrpr-;i;di';;'.r* omul se confru ntd zi de zi. (Se apeleazd la o baz6 d* ,unogtinle de ,".mplu, pentru simplul fapt ca memoria uman6 nu poate stocer o cantitate de inforrn a[ie at1tde mare ca un computer gi nici nu o poa'te manevra pentru rezorvarea unor probieme conrplexe intr-un timp atbt de srcuft). Este impofiant sd obserT dm cd in cele mai multe situafii, nevoile qi abilit6file pe care societatea le considera difbrite de cele ordi#. nu diferS calitativ de acestea; ere sunt pur;i si'rpru o extremd, un ait punct pe continuumul abilitd1ilor uffiane, prin **ur* cei ce sunt considerati handicapafi au doar uner. , rr*rpinurirali .ur. oJrrru fald de In cazul handicapului fizic e-qte evident, ,u, existd oameni cdrora lipseqte toral co'trorur le motcr, unii pur gi au semnificativ mai pufin. In cazul disfuncfiilor cogniriu,-, u persoand handicapa t6 aredoan abilitdti mai reduse' acestea nu-i-ritr)se*c cu desav'rqire. o persoa na uiurira nu_pi poate arninti nume de obie,cte'a d.ar murli our*ni au astfel de probreme, ?ndeosebi in condilii de stnx.-E"ir,e un'.oorrlnuum intre .rdinar gi extraordinar, dar situalia este mult mai .ornpr*^6.-cupu.itafile ornului nu sunt ceva static: ele se schimbd timp - u..ia.nt*re pot produce rcisfunctii temporare sau-permanente, bc,ala qi ver$a de asernenea srchimbari substanfiale' un factor itop"**t de care d*p* abilitd!ile umarre din raportarea acestora Ia rezurtd mediul furnui sar-r iluminarea defectuoasa poate produce efecte -u..teaqi similare "i-r."zh: cu c.i, induse J*-o.ti.i.nfere vizuale, zgomotul ioate uu* efect. ,u gi surditatea, oboseala gi stresul pot reduce abilitilile cognitive. Ceea ce vrem sd subliriiem prin cele de persoans normala intr-un mlJiu'i*qi* din comu" ;r o persoana cu intr-un mecrir.r obipnuit pr";i";;semdndri. Aceste remarci pot n sintetizate astfel: cei mai mulli oarneni au abilitdli care constituie un amestec intre ordinar gi ieSit clin

se poate vorbi despre necesitatea resursd a integr'rii integrdrii o*ilui ca fiinli in societatea modernd, societate care are tendin{a de a deveni din ce in ce mai complexa; in acest caz, tehnlogiu irf".i"ri"r-ld

7"4.6. Tehnorogia

inibr'nafionari -

rnedie.

;;;j,

i'

il;.

* :;.1

uffil;:#".ffii|;i,: d
_

ce cetre mediu in acelaqi fel cu cei cu nevoi spercierle; dacd ne concentrdrn *typl'l nevo'or speciare, putem g',si solutii mai cuprinzilt"oare gi inai foloitour* to{i, ?n orice .J;;;;Ti' Tehnologia informafi,onald are, in g*nrrut, Joua funcfii pri'cipare societatea modemd de aziilroi,n" in ar fi aiea de a-i facilita clmului la toate acti'itatire pe care;;r,* accesul vrea sd re desft'0are (accesui fiind aici func{ie de continuumur de a}:'itd}i pe .ur. o*rr re posedd), iar a doua

r nevoile iegite din comun sunt extreme o oamenii normari F,ot fi handicapari are celor ordinare;
p;;;"

comun;

aceea de a-l asista pe orn in desf5"g,urarea acestor activitdli (gradul qi tipui de asistare fiind la f-el func{ie de ilceeaqi variabil6). Dacd ne apropiem de grr,ipr.rl celor cu nevoi speciale, tehnologia informalionalb poate vdzutd clin doud perspective. conform celor douh funcfii principale: accesul prirL tehnologie informa,tionald presupune rezolvarea unor aspecte de adaptare ale acesteia la nevoile speciale pe care

fi

le ridicb grupul de utilizatori; ar;istarea utilizatorului cu nevoi speciale in activitdlile sale (fie ele de munc;d, educalie sau recreere), presupune utilizarea tehnoiogiei informaliorrale ca mijloc de suplinire a unor abilita{i reduse, datorate unor deficienle:. Ilste utitrd aceasti diferenliere datr:ritd necesitililor de design oarecum clif'erite pe care tre irnplicd. Dacd ar fi sd trecern in revisti ceea ce s-a construit pind acurn in domeniul tehnologiei informalionale pentru utilizatorii cu nevoi speciale, putem spune cd au fost adresate toate tipurile de deficienle: senzoriale,
ftzice, de vorbire gi cognitive. DacS ne referim ia educalie ca domeniu al activitilii umane in care tehnologia informalional[ iEi gdseqte apiicabilitate, ii putem identifica aceleaqi doud funclii: accesul copiilor cu nevoi speciale la instruire gi asistarea lor in procesul de ?nrr6!aue. S-a constatat cd tehnologia informational6 are o contribulie valoroasd qi oarecum unicb in instruirea copiilor cu nevoi speciaie, prin imbogalirea experienlei lor de ?nLvdllare qi ldrgirea accesului la curricullum, ducdnd p6na la integrarea acestora irn inv6!5m0ntul de masd" Pot fi puse in evidenld cinci moduri in care copiii cu nevoi speciale pot beneficia de utilizarea tehnologiei informalionale: 1. Motivarea sporitd - mLulli profesori qi observatori au ser;izat sporirea motivaliei in uLrma utiliz[rii calculatoarelor la copiii cu deficienle de invSgare. Sig;ur c[ apar gi probleme care trebuiesc gdndite cu grij6, motivafia se poate dovedi a fi un cdqtig de sc,urt6 duratd dacd nu avern gnja de integrarea computerelor in procesul de invdfare, elabordnd o strategie care s5 corespund5 scopului educalional. 2. Caiculatorul oferd positrilitdli mai bune pentru a lucra in gr:upuri rnici. Ecranul unui calculalor se poate uqor transforma intr-o i:ond de lucru comund (spre deosebire de o foaie de h6rtie), ctlpiii put6nd lucra impreunb, prin colaborare, rezolvAnd astfel problema intr-un mod stimulativ qi chiar aventuros. 3. Munca lor poate avea un aspect lizibil gi poate fi corectatd mai ugor. Dacd ei folosesc de exemplu un procesor de texte, fiecare text va fi tipdrit la fel, indif'erent de caiitatea scrisurilor de m&n15. 4. Accesul mai mare la infbrrnafie. ExistS programe prin sare, pr3 un anumit subiect, copiii pot explica in ritmul lor propriu 9i clupS scenarii hotdr6te de ei, folosindu-se de text, animalie 9i sunet.
134

5.

Dezvoltarea creativitdlii" Creativitatea *upo. poate fi incurajatd, deoarece cuvintel,e p;; n schimbate pe ecranul unui computer; la fel gi grafica rnuzica Ei in cazul utilizdrii unor programe de graficd suu murird. Refacer*u-r*llior, desenelor sau cornbinafiilor de l;u'ete .. pJur. face mult mai ugor; nevoie de schimbare nefiind
torald,

.J;

hArtie.

J;lJ;"tri:T##df;terne
instrumenbazd schimbarel

hvpermedia

;i

Internetur este o entitate care evol ueaz.d gi creqte, continua schimbare telmol0gic'. arinii'du_se ir*rta schirn'bare

rnrerner penrru erevii si

ia permanentd teJhnorogiei

.a:.

q*^aig,i' in orrooiturlu

in;;rilaarariotas, lgg,). in domeniil .i"."ri.itru aJartfer u)-*'arte domenii. apard in mod spontan. inovalii por sE unere por fi ptuud.ui*;;b*#In;'i_".u,fe dinspre
ronru:ltori,
aite scopuri; acesta

procesur

a o *,.#,T,1 # ili Hl insd accentlr c3 atare, p*

se

am

cre

?rvd{are qi ejucaria

trlf *tr* n rilate;;;;;a-tehnorogia ;, f

J, :l?,,

"#';T;il

sd nu airereze

n iljl J;
ce vin cu torul
u

j;,*: ;ip^Gi, J 3fJ"',:g:ff

altere--upu, in Lrma cercetiri fbcure ";r;; gi cazur tnt"rnet.,iui .este care

"'"'

iili

"',lin

qi,a fbcut -i*n aparifia in

J t'gon
iu

in

I)in punct de vedere tehnolagic, de computere lnim*ni - r,, gtie rntemetul este fbrmat din milioane ., siguranla nunrdrur ercestora), tnterconectate prin siste** ,t* t*tl.o*u,irurtt*Jr,

"u, "oi,u,*

j,

subiect o**it., pubticat este disponibil 9i aproape tor ce este peni;; ;;i*.'ffi;;re, u'e' pe Internet este ulmitor.ri confinurul in confinutul infbrmatiei ur!;, gi variat. in fine' Internetui por,J R privit ,u un culturqr, nernaiinratnit Trno:nen tehnorogic, sociar ii si ;;;;; umanitd;ii." A ruatnaprere sub aceastd formd nu in urru unei ide,riogii datoritd structurii::.t^.^;"q;;;;- sau ;i;;ft*;; sociare, ci pur,si sr.mpru a*tiraorui*.-n uuie privrr *inigial faptul cd aceastd re{ea ca o ironie a fcrsr ,r,irr;ia' in timpuj rdzboiwlui penttu a asigurapermanenfa. rece e::istengei unui *,1;; ln care suA ar fi fost de comunicare in cazul roviti o- ."rirri*r-,r.i.l'r. ,re dugmaniror s'i.

informafii

I)in puruct de vedere ltnta?t,Internetul sunt oamenii care utilizeazd acele computere pi inforrnap;u p* .ur, irnp,rtdqesc. culturi diferite,. acfion'nc oamenii vin din :i.o utat in m.d indivicluar, particurar, c6t reprezentanti ai un'r gi ca

;:ffiT"-.Xl :fin n ::

eeaq

rr"""ri ffi lil., "'

roatd rumea. Toerte aceste er e uri r ize azd pr otac o ar e

in rcgaro; ;Tu,:

organiz_atti.,

ri".urJ'oour* pubiica pe

Internet

Spre deosebire de alte refr:le concepute gi realizate de oameni, cum ar fi relelele de producere gi transp,ort a energiei electrice, releaua Interrnet nu este proprietatea nimdnui. Este irnpdrlitd de utilizatorii shi, prin consiens. Nu iqi are originea intr-un anumit loc sau !ar6. Nu cunoaqte granile. S-a dezvoltat gradat qi in mod naturai, de-alungul a trei decenii, din doirinla oamenilor din intreaga lume de a ?nLpdrtdqi cunoagtere qi de a comuniczt. De ce vor oamenii "si fie pe, Intemet"? Unui dintre multele motive este pur gi sirnplu din dorinla lor liber consimfitb. Nu existh o companie "lnternet Inc.", nu existd cenzori oficiali, nr"r existd pefi, nici consilii de conducere. Internetul este un er:emplu rar de "anarhie" funclionald modern[, adevbratS. ln principiu, orice nod se poate adresa de la egrli la egal oricdrui alt nod, atdta timp cdt respectb protocoatrele TCI'}/IP, protocoale care sunt strict tehnice, nicidecum sociale sau politice (inerfara unor probleme de utilizare in scc'p comercial a Internetului, care s-au rezolvat odatd ce companiile au inceput sd aibd gri.ja de propriile lor legaturi). Schimbarea tehnologic5, ca:re iqi face apartlia cu o vitezd frrd precedent, are efecte incrementale asupra comunicdrii gi interacliLunii sociale. Odatd cu cregterea complexitSlii tehnologiilor de comunicare q1i de computerizare, scad costurile qi sporeqte disponibilitatea cornuni,c[rii instantanee pe g1ob. Poqta electronicd (email), video-conferinlele gi aplicaliile multimedia sunt doar cdt':va exemple ale tehnologilor novatoare ce se uliltzeazd in momentul de fa!6 in educalie in intreaga lume. Putem spune cd utllizarea Intemetului creqte in mod exponerLfial, chiar dac6 nu este posibil sd mlsur[m cu precizie rata de creqtere (13 milioane de o'gazde" in 1996, 20 de milioane in august 1997, din care 5 milioane din Europa; din acesti:a, 2 milioane de institulii de educalfie domenii "edu" - in iunie 1996 gi aproape 3 milioane in august 1997 (Surveys and Statistics, 1998)). Mai multd educa{ie prin Inte,rnetr mai multe universitdli "on line",

mai multe "diplome virtuale" o1blirrute prin "universitdli virtuale", pot fi cdteva din implicaliile acestei e:rplozii de informalie qi comunicare. Mai muit, pentru cd existd deja un larg spectru de posibilitSli de invdlare pe gi prin Internet (in mod special pe World Wide Web), existenla universitdlilor gi a clasetror virtuale pe Intemet deschide drum spre un acces rii o participare mai largd a adullilor la instruire, schimbfind astfel filosofia gi practicile Educaliei Deschise qi la Distanl6 (ODL). Hypertext-r.11, mediul neliniar care integreazl text cu iegdturi (liruks) spre alte texte este un alt instrument tehnic ce stimuleazd $ imbog[!:egte inv[larea, sparge tiparele narative ale textelor scrise, prin incurajarea cititoruluilutilizatarului de a-qi g6si propria-i cale prin masele largi de informa{ie. Idea aparline lui The,odor Nelson (1974) qi Ei-a gdsit adeviLrata irnplinire odatd cu aparilia www, unde "hypermedia" include de asemenea
136

,re;;i;, ixisti institute dedicate invrfdmdnturui.ra distanfu ;;" cei ce dor.r. sd-'i conrpreteze studi'e fard a fi i'rolafi inrr-o i;t;#i, ,i,,; rory.,uo- pa"a acum, ba zat6" d,oar material scris, audio gi_video pe pe supooturi nloirile, a inceput de tehnologiire w'\4"w. sd beneficieze Ecraner,r grafice, nrur.riui"re multimedia interactive de invdlare, accesu I ra baze J* aur. t" p.,i,;Jn1u a*roortare, st;andardere tehnice deschise care perTnit c,onectar*o ,iri*drui cornputer, avantajele www care fac sunt c6teva din invii{area mai accesibild. Exista insd ,pi bariere introduse de tehnologir,.r* rr n, difi;"d rrrra gi soft, traficril on-iine aglomerat, costurii*,-ur.*r,rr"li.rounrror cu diver.re deficienfe, ih speciar cele de vedere. La inform"fti t*or*, **l .rpr*r, aten{iaqi ir raginafia tuturor, dar pentru introducJrea acestei tehnologii noi in educa{ie trebuie justificard pr'cesur de i" ;; crar contribufia ei. credem cd este potrivii ca justifi.**u--*x_ se facd rispunsurilor ra intrebari prin prisma int c)usru www acr:esur"la educalie pe:nrru tori, promoveo,a ':f#;:::

sau

u:ilf,T1g economice, sociar, curturare, ctatoritd unui hurrJi.up,

"ourupflofir.*lo" munc',l" .""l.,ilffiTffi,tffi

sunet' graficd pi imagini i' rnigc-are. F{ypertext-ur a fost primui care a permis interactivitateape irnstrument Internet: cupacitatea utilizatorilar de a dialoga prin inhrmediul " tnteractiv' unui suporl permite c'rearea qi re-crearea de informagie intr-un context invipre tn .:l::rnoprinfele de n impdftdqite. fot conferen{ierea pr:in co'rputer (cc;,' f,oarte uzuald,acum per lntemet, este o tehnorogie care fac iriteati'tint*.".fiu'ea rntle erev pi instru,ctor, intre elevi qi' Iasd ?" p"ttntiuir-rqa deschira inualx.ii activg in care erevii T.99 asumd responsabilitafi igi de corectare, inregirt ur* qi analizarer*dut.ror, d. formulare qi testare a ipotezei'r; de o* construire de infeiesur:i noi' Toate acestea se intrimfia'in..o-unitapi de "elevi,, care interacfio impreuni qi construiesc neazd o iom,unrnte educ:a{ionald. web e'ste un,un mijloc viabitr de a creqte

reflffili

H[

tormd de invdprn"dnt

* **#

'ccesur

Ia

nu pot unnai o gcoard

H:',;j:

:;;';!:#"Wf:.:ary"r

*',* ,,t *trioiltdsi de

roluri clirerite ?,r

o.or*rliff:1":t:A#[H:tq] o rol de ruplt,- sursd gi

poate juca cel pugin doud

pre,uarea': ffii Tffi, dLup[ tehnicile tip www, mocrerul ;;;,;'crearea unor conrexte educa{ionare particulare, .u., sd servescd scopuri educationare concrete
qi grupuri bine clefinite;

mediu de instruire deschisd (in termenii momenrului qi rocului de acces) qi la distania ton line sau rive); pure ui :::H'lrtcunostinle $"il;;.-*tnol"gice, care, chiar in

*:l:tff T:* ';"H'**ljru;:

prn;;;.a
a$a numitr:le retele

intetne Intranet, dupd rnodeiui Internetului, gare sd permitS educatorului nu s[ controlez'e, ci mai degrab6 sd dirijeze procesul
instructiv. Aceste roluri au menirea sd facd posibilS aparilia a noi modalitdrpi de abordare a inv6!5rii. ir, mdna profesorilor, www poate juca un rol important in dezvoltarca la elevi a abilitSlilor de gdndire critic6, rezolvare de probleme, comunicare scris[,, lucrul in colaborare.

Este adevdrat cd profesorii s'au preocupat intotdeauna

de

atins. Caiitatea cursurilor oferite prin astfel de tehnici poate fi m,ereu imbundtdlitd prin crearea unei e>lperienfe de invblare unice, in armonie cu modul in care mulli dintre elevi cloresc azi sdinvefe. Accesul la la informalie pe suport electronic, de exemplr-r pe World Wide Web sau pe CD-ROM-uri, este un domeniu de mare interes qi cu un deosebit potenfial educativ in special in cazul elevilor qi studenfilor nevdz[tori. O mare parte a acestei informa{ii se regdsegte sub formil de sisteme hypermedia care includ informafie nu doar sub fromd de text, ci qi pe alte suporturi (imagini, grafice, imimalie, video, sunet), legate intre ele in multe posibile modalitdli no:n-ljLniare. Parte din forla acestor sisteme constd in faptul cd utrlizatorii lor pot naviga prin informalie pe cdi qli ?n moduri diferite, in funcfie de interesul pe care i1 au sau de sarcina pe oare o au de indeplinit. Accesul nevdzlt'crilor la acest tip de informalie este deocamdatd foarte de limitat (Burger, 1996).
Problemele cu care se confiuntd nevdzdtorii cdnd doresc sd consrulte informalie conlinutd pe acest tip rJe suport, includ printre altele: o Interfelele de acest tip suint in mare mdsurd grafice, incluz:And icoane, butoane, etc; r Informalia in sine este o combinalie de text cu formate non-text (imagini, graficd,, anima.fie, video, sunet) ; Au fost lansate rnai multe proiecte care sd exploreze posibilitatea proiectdrii unui sistem de navilgare gi acces la informalia hyperme,dia, printre care menlionim proiectul ACCESS finanlat de uniunea Europeand, programul TIDE. Acest proiect qi-a propus elaborarea de instrumente ,care sd permitd nevdzdtorilor sd interacfioneze cu astfel de sisteme prin interfele adaptabile nevoilor lor particularre. Au fost intreprinse o serie de studii
138

dezvoltarea acestor abilit[1i, utilizA.nd material scris, dar www poate oferi ceea ce mediile tradifionale nu pot: informalii disponibile imediat, foafte adesea de utlimi o16, intr-un domeniu foade vast, prczentate ?ntr-un fotmat foarte motivant pentru exploraLre. Elevii iqi pot dezvolta abilitdli de cornunicare scris6, adresAndu-se unei audienle autentice (condilie criticd in dezvoltarea acestor abi1it61i), ru doar profesorului. Profesorii pot facilita dezvoltarea abilitElilor de lucru 'in r:olaborare folosindu-se de propriet[file www gi ale Internetului; aceasta se poate reahzaprin elaborarea de proiecte de grup, cu membri in diverse :zolre geografice, cu obiective comune de

preliminare

f ff'tf
#'

Hiffif,il'

:are s6 stab'easc' tipurile de interfe{e de care ar putea . *'i'" u, d.,3 c o, il{' ?1lT:l "*a-* I u t' u uio u'Jr ;:;

i;"'ffi ;t**l$l,
"'

ei Proiectul tut #otlrcd o sd eiaboreze cantitaii mari de informalie electronic, mtr"il*,

ac,esibiio;;" :ffinxf.'',#::,il# parcurgerea

sorutiire propuse rn proiectur AccESs pornesc de il'fi",

?;;il ;' ;;i': :T"il,l';filf nffi "

la

faptul cd nev6z6tori are un cosr de aitfej J..an secvenfial este dificild.

prezentarea

;t"ff:frilor:

,rf t"r*d de vorbirer accesibil sinreticd

_u ne funcfionare pentru

in format

materiarurui

;ffiT:?,T:i#*ff1 _ Dispozitivele
rastarura sian dard,," a vocii' Dispoziti-vere; "y,,i,, o;

gi modur rui de parcurgere sd fie hyp.,***,,*,i

:p

de i",rrr_

.f :fr ,.TT:,l|:L#'f;J T:y :{,,,?;i ;*r111i.,, iTry*Jri:i au fost generaroare

,,J#J*:,
u",bi,..

caracteristici pe care un urfr.,t de sistem ""'r."ri"'ry, in eviden,,d cdteva ar ffebui sa te aiba :

sratat cd _,,ill'"T',,.lll, rj, hypermedia estl incd :fi1:H,?**,1ili:,,:r:,J, depuil-r,"'11yii

c on

;* "ur-.rr".,lti,rfil:?tt.,,fJ*:f# hnfifr',T,,"^^iffi*il;;,i'1i"0*t- de navigare si comenzle d,e baz6" In uruna

tr il,T: ::&llii5ffi&3iflf:ll nevdzdtori (intre care rrei st,,,oe,n6j

il;;,

de

s,adiu,

Jff;fi [

;;

o flexibiritate in prezernirol

r r

'

trece);

materialului (cantitatea "unitatea" de infor*"6; confinurd pe vftezaairp*iti"eror de prezentarea sub iegire); ficrntd multim*Oiu ,-materia]uiui forma de^vorbir. rintra.a (cuirinte sub ur"irl,'rrnete non_audio care sd ?i/yu^ *,,," ; ; - c are s d rnetode pentru inspentarea nrateriaiurui: de exernplu, utirizatorur s ur ui) n*" ?ff unu i I n Jd,,, .u ;Srinutrli int ere s e aza, ft re sa n ; navigare eficienrS prin .!,ili."Jt;1 mahriai rn*iuiiirate ";T::. de .ip,,ur. prin nodur curent, posribilitar.u

:ffi;':3:'Y#,[il'1,*] ffiffi?,'l'
;ii.1fi;::i;

;*

; ?;;il

;-;;

ffiff

;:U

J.^l;;#':

nodur'or prin

care

o posibilitatea elabordrii unei "istorii" (history list) care s[ cornlind

toate nodurile prin care a trecut utilizatorul pi metode adecvate de parcurgere a acestei liste inainte qi inapoi; e posibilitatea saltului laL "home" (un nod care semnificd originea materialului) qi 1a "top" (inceputul unui capitol); e elaborarea unor secven{e "logice" de parcurgere a rnaterialului, care s5 se constituie intr-un ghid (hart6) ce se subscrie unui anumit obiectiv de inviilarelinformare (un material in www, poate fi parcurs in diverse moduri: liber, fbrd restriclii sau, pot fi create ghiduri restrictive care perrnit parcurgerea pe o cale prestabillith a informa{iei existente, neetodd foarte utild atunci cAnd se urmiiresc obiective educa{ionale llrecise sau in cazul persoaneLon cu deficienfe de vedere pr:ntru a veni in sprijinul orientdrii acestora in marea mas6 de informalie pe care o cuprinde www); r elaborarea unui "tur" de recunoaqtere" a sisternului bazat pe metafore din lumea rea15, care s5 ajute utilizatorul s5 inteleagd sistemul, atat clin punct de vedere aI conlinutului c,ht iii al interacliunii de rutind c,u arcesta; o sistem de help on-line crntextual (sensibil la contexi), care sii ofere suport rapid gi reJev;ent in orice imprejurare. Alte caracteristici avansate ale unui astfel de sistem pot inc:lude: posibilitatea de a lbce adnotalii personale, facilit[1i de cbutare, de inde.x, de inregistrare a adreselor la care s-a gasit infoimagie relevantS (bookmark), de salvare, de tipirire, de editare a textului gi de adiugare a unor noduri relevante descoperite de utitrizator iir procesul de navigare. Toate acestea ?nsd trebuie cu grijd evaluate ?n situalii educa{ionale reale, ceea ce constituie un proces lung dar, cu siguranfd, recompensatoriu.

BIBLIOGRAFIE:
Burger, I)., (1994), Improved' access to cotztputers for the visually handicapped: new prospect and principles, IEE Transactions on
Rehabilitation Engineering, vol. 2,"nr" 3. Burger, D", (1996), New Technologies in the Education of the Visually Handicapped,Landan, John Libby and Company Ltd. Campbell, S.L., Vallender, M.f)", (1992), Iv'ladern technology: Acce.rs to print for blind and partially sighted people, Cclmputer Education, 71, pp. 6-8, lJ.K. Edrvards, A.D.N., (1995), Extru-Ctrdinary Humarc-Computer Interoctirtn, Cambridge Series on HCI, 7, Cambridge University Press. Karaliotas, Y., (1997), Learninpy otry and. aver the Internet; tsyrynamics and Lim it ati on s, in: Proj ect R epo$, \!S//users. otenet@l
140

--T
i

Krueger, L,E.; (19g2), Tactuer perception in historicar perspective; Davtd Katz's tuorrd of touc'h, in schiifi. eouir.*," e.; ,,Tactuar perception: y], A Sourcebook',, g.uTbridge, CarnUri,ge University press, pp. l_54. Mar, D., (198a, visioi,bun fuun.isco, w.H. Frr.**"n and company. Millar' s', (r gg4), unierstaiaiys oii i"pr"r"ry*g ,space; Theory anct o m s tucr i e s w it h B / i n c and s i g i6 ai H, n,oxford, ci arendon f:*"."" ",f'

ii

Newell' A'F',^ (19g9), pAL and Extraordinary

"

il?

lrurnan Interfaces for situationi, in lL saenieks'HAT;,,lomputing i;.t, Technorogies, Directions and Appricalions", chi.t *ri*r, Elris Horwood, pp, r03_
Engineering,

lf':':":'i:bled

Poil' L'H'D', waterham, R.I'., (1gg5), Graphicar users interyhces and users' IEE rransaction, on Rehabilitation

http:1/www.w3.org/WAl
nUUe*WVr_,l lph I
"

sheide'nan, 8., (toso;, certtrar Issues in HcI, in M. Mantrsi and F. orbeton, "Human Factors in co*puter systems: proceedings of the ACM Conference CHI,g6,', New Vrnf., aCM press. Surveys and Statistics (l99Et / -'--&
"r.lk,

Pring, L, (lggg), The n're-verse generation,, effect; A comparison of.memory pe{armance befw,een btind Lnd sighrud'" British J'umal 0f Psychoio gy, 79,pp. 3 g7_400. "iiiarrr,

* Jfr

141

CAF'I!:OLUT VUI
ROTUL THHMOTOSNTOR TNFORMATICE

in unucn,TlA $pscmnl
Introducerea recent6 a tehrLologiilor informatice in aproape toate domeniile societdlii conternporanf, a condus. pe de o parte, la creqterea considerabilb a cantitelii de informalie, iar, pe de altd parte, la extinrlerea exponenliald a ariei ei de rdsp6ndir,e. Astdzi, mai mult ca inainte, cel care nu-gi poate folosi m0inile P,Pnttu a scrie, nu are o vedere bun[ pentru a vedea, un bun atiz pentnr a auzi, facultdli intetrectuale corespunziltcare pentru a inlelege, aceia,^ respectiv tAndrul deficient, se poate trezi. "a.ntncat" la marginea societifii. in sckrimb, dacd dispune de instrumente infor.matice adecva.te, poate fi "proiectat" in insdqi inirna relelelor de informalii, poate deveni un actor al moderniffilii. O cantitate mai mare de irrforma{ie nu inseamnE in mod necesar mai multe cuno$tinle bine structurate; de aceea rolul fundamental al, inforryraticii in qcoalb este nu numai de a p,rrmite tinerilor - cu sau fird deficienle accesul la cunoqtinle, apoi la dob6ndirea altora noi, ci - poate - qi acela de a asigura dezvoltarea altor instnurnente cie invdfare, asimiiarea unei noi culturi care sb u$ureze reorganizarea pennanentd a cunoqtinfelor.

A. Aplicafii pedagogice erle informaticii gi teoriilor invdf*rii La inceputul acestui secr:I, lucrdrile de pedagogie experirnentalS se orientau pe doud direcfii: dire'clia diCacticd qi direclia psiho-gen'eticd (Tabelul V). Prima iqi are rdddcinile in tezeie "behavioriste" ale lui Priessey qi Skinner, precum gi in conceptul de "condilionare instrumental6". Aceastd direcfie, care va sta la bazar invdldmdntului programat, ?qi g6:seste fundamentul ?n bucla triunghiularrb ce ieagd stimuiarea, rdspunsul qi comportamentul. In acest caz, activitatea de inv6lare constd in a organiza qi adapta mediul elevului pentru car acesta sd progreseze cu paqi mici, purnAnd in lucru eforturi maxime. lJnii dirrtre reprezentan{ii eei mai de seamd ai direcliei didactice sunt Murielle Picard qi Gilles Braun (1987)" Cea de-a doua direclie upare mai tArziu gi are la bazl, mai ales, lucrdrile lui Jean Fiaget pentnr care inteligenla este, inainte de toate, capacitatea de a intelege gi de 'a inventa, copilui tiind considerat fburi,lorul propriilor sale structuri intelectuale. Aceastd directie va sta la baza sistemului LOGO a lui Seymour Papert.
t42

utilizdri ale

jriffi ;mi jisj**;t, !F? ##:: d: muncd 'i co,e*ivd, in !'*ffi'T5:h:L*iffil::, :f;id;?rio-"
o

F5fffi;il 9i publilar. *oi.*",;:#i,1:ylo*r,

rer6 p ri n i nie'n
e

susrrebui,"'dlT;T:'J"Jii',t:1fi!,,;:_r[1;#";nsTflp:,iilr,: informtii'ii'T"iiiir,. t;;;,';#I?_. patra sursdie t' u, i-iu a nsrrumenter c,rinspiralie -t' ila;,::X,'*tf eri

Clasifi

il

vate precuin insrrumenrere de scriere

d
r

ii r,=" u,

evidenra ,,,no,.aror.i gtiinfifice, catalizorja. ai ipotezelor ,*ri*rt,*"pi oIn mod efecriv, .rr;;;i;;*"r a r.ut1re1ii,,. "rgi;;;ff;,ejectuard

o,:-: ,,.1"r;;';;"oprinfe, 1l ;;;"nu ci si cer de a re u,;,i#' 'j_. d :,ili:l,f ry il:*j;rl.# x i T:ifjj ;i I tga:;ffJ: inrormapiiie' sd rr opr*iinr-"r]rr*r, asemdndriie sau ,n ,; ;*ilr:.,.:e pund in o.ot"ui.lt.",,lnrtiiu;;
:1, uou.* lu
i
I

,;;11? ;,.#

c ui'r ta
"

nurnai ac'ela

;;

t'"',t'

:; ;'i'*,t::htliffi

;iJ

il

i?Ltl|ii#

il;i'J,' p.rilii"-;;

,-*r.j,:l: ,l q:;;*;;i, u.uirurlJ;oii;;,'ynr -*-""ietr principiiio;: gi discu..uiiro,. practicdfr-fir*

_

d; ffiiT :,,r. o*io;y,'rii'pir'*rl.1,.,yr ,9goi,i;J direrite, difr:rd' :1| lT:9t'3'Jil...c.in"i,.1'^ De fapi,. t""r. ll*rr" oir*ci* ;i;;;*'"valare direcfiirele,u,d absol', scopuri
*fi
rmporrantd este ins' a putea fi apricate in
--r_r',q,Lru uu dire4ii ccul pedagogice pgdagogi i3ll,:re q{$!q@teiiicx; *g^gfseg.c dil:l? ggtr;une.*ffi i g*ss@ r'"=siffii
c u r;;u I u

:il{ff re',t ff tffi##*k.;;:

acesre aborcriiri, foar_re .:u * i u sau

*;,:

Iabeiul V

;1gryi&.q'fi]' rmprdr"tilrrr;

lG'ffia;ffffir
LasaJi6ertate.

Transmire cGoEiilG

Eroareaest@ ,urr p$rr,altzanta

.--___.Y.vvq,,ulrrr,le cu*$tfi1e | EGvrrl?obAnie$te

porenfiatut cognitiv ljtl":].-.r al cetur care invata ni rn curiozitatc ^ lnteres Ai Perrn@

I

frp.riffi

g:l?$

tin f elor

rtaro$

ac ti vi

ratii

tice, se pot

distin;; rd#',#i,,ffffi:j
invatarea

sau mai

;;;ffi# cA ,n nr^^^^ : fi'f#"#l;:?ff :'"-*F;;;:'''TJJ?,il'li*iiffi ?,;,.T:

;:_T?"::"::,: p"ii,
qi

ffi t***ffi_ .J.

g;y"1g!-."--_
u.i*ilu* - *'"i^,i,rii

1rt."utffi

".ti#;fffiJ:il?cceptate

aceea

care, din contr6, cunoaqterea este cetrtrat[ pe ,;lev, apelAnd la posibilitdgiL: lui de ana\iz6,la creativitatea sa luatd in sensul de " aciivitat e" crea.toare.

in

B. Principalele tenclin{e ale tehnologiilor inforrnatice La nivel mondial" se pot distinge o serie de tendinfe ?n constmirea aplicatiilor informatice destinate adaptirii gi integrdrii qcolare.
1. Tendinla tutoriald

Aplicaliile de tip tutorial "privesc" calculatorul pi prograrneie aferente lui ca pe un fel de "rneditator (pedagog)". Calculatorr"rl are rolul de a menfine, remotiva gi adapta pt"ocr:sul de invdlare in funclie de ni''relul qcolar al elevului. De regu16, tendinla tutoriald numitd "inv6farea asistat5 de calculator", in sensul cle invdlare auto-pro-gramat6 cu ajutorul cillculatorului, sebazeazd pe baterii de programe (exercilii sisternatice, dialoguri
pedagogice, programe de evaluare etc"). Eficiente qi, din ce in ce rnai des folosite, pentru fbrmarea conl;inud gi reciclarea protbsional5, prog,rarnele tutoriale care neoesit6 o citire atentb a "dispoziliilor" de pe ecriln, precum gi r: scriere foafie fctrmalizath a rdspunsuriior la aseste dispozilii - prezintb un interes limitat pentru tinerii care abia igi incep instruirea. In schimb, in principiu, e1e pot fi de un real folos adolescenlilor handicapali sau bolnavilor care stdpAnesc in mod convenabil cititul, scrisutr qi soc,rtitul. tn spital, aplicagiile tutoriale permit adolescenlilor grav bolnavi sd cont,inue invdfarea, contribuind, in aces,t fel, la diminuarea angoasei spitahzitrii. O altd categorie de tineri cdrora li se pot adresa aplicafiile tutoriale este cea a tinerilor delincvenli in scopul eradicirii analfabetismului. Realizdri interesante au avuit loc in r0ndul tinerilor cu deficienle profunde de auz pentru care milnipularea textelor scrise rimdne un rnod privilegiat de exprimare. Ins6, chiar pentru domeniile mai sus rnenlionate, principala dificultate de punere in practicd a inforrmaticii pedagogice de tip tutorial, reziqld in cvasi-absenla unor programe adiaptate la nivelul qcolar gi/sau a dificulttilfiIor motrice sau senzoriale ale tinerilor. Programe deschise sunt generat.oare de exercilii sau la sisteme multimedia, care fumizeazd un fel de "cutie cu instrumente pedagogice" ce perrqite profesorului s[-qi construiassd mai u$or scenarii gi dialoguri didactice, asociind texte, irnagini gi sunete, frrd ca acesta sb se transfqrrme in irrformatician. Recurgerea tra programe deschise ar trebui s6 permitS, dacd nu rezoivarea, cel pulin atenuarea unor dificultali de invSlare la copiii ccr diferite deficienle.

2. Tendinla proteticd

intrare/iegire speciaLizate devin un jinstrument capabil sau indirect o func{ie deficitard la copilul deficient.
r44

Conform tendinlei protetice, calculatorul

qi interfelele lui

de

si suplineascd direct

I
i

Forosit ca "prote zdj',,

rezurtate.l

*;il;, rrlliir::H 16',#:i:;|f,:Iir*1T.1,ui ce poate auorort -ri r";' i'J01.1 Fara indoiard, ar:easra ffff:J, cea mainveche in
eduffi',p..i"ra
ra

,carcuratorur ?.rigyr3

0 transcodificerre a unui uin. Ac:es,,ip

de

ii-.-.'*'*io

t*i,

o"L#itali

mult u*p fil.j::?rur lor

pr"sigroasd in

esre

intrare/iepire particulare, speci i:fi?rH*JJ"lff|'uff 31X u Jirporitivelor de ,,,ro.l'ogtu'elor o'n're aceEti c.opii !,t3ur*, acpiona urrpru poi obiectelor. ,jt^ urraJ',
u

,*u u*ffi,':::il;uje copiii g*o r,unJ;*u ajutorut iarcuratoar.ror, '1i1ti''i

;H'it fir ffi 1,fi *'*rin g; ; itrJHr :ff:iJil +r fi*r*rff n.*ril C,J3,'#5i-::l['o:*,i;;;,;# ;'"**t nlui"ueo. rexrere in 'o"' iil::f i,'" 1i;;:,, ffili: ;' Th",1:,',-J;""fi[:u u' i** ilr ;;;;' ;" ;; ",,

informalii scrise,

tine'ii

nevdzd_

;;il;,:.

;;i#?l,ffXt;rffJ:Tlce sunr dedicate numai co_ te'rnajoritatearrir,*r.*,*il0";u;i;;;ip'ri";:ffi:rTlF,T#;;ffi

" speciaiizai* pupa
3. Tendinla reeducativd
aceasrd

munic5rii. Autonom-

cu frazep.ec-odifi.ur.. . Jn general, aceste

Hf Hr #*##J #i:$l :; *;;;, ;,, si re : "artt"i,au'ilri',i',l1o,u i"ffi:T:,# ";;"'i"'?i,1Jln"1ilijl*T,ril:.f permit -.,.#;#: #.:Hllqeneratorur c" !sr'rur
ii{,T'

:;rJr,,r

_! i";t

ffi

r:fi*i
K^NDA urgente

unei activitdfi qcolar..

--*nor'-.lu.i.

instn

il;:

:Z,i,Wfl j:r
yl

ru* r";gii- .ri;;;'

1"ff

."";;;;;

3alculatorul, progranrere

lui gi interfegere

;-trffi ?*il[;::HH f,i:l.#.x*,T'*ffi ",*-oJu,.

fl
severe cie auz,
c i ra,

tinerii va Aceea$i nrma

0.,,,,1,i' 31ii-*"T' ,,till oin ia#'isa p" pirii sub JJ':n, nume r* sp"!,?l* fl'"'t. cdt.e Et poate n r"i"rn,,u de_cdrre tiner.ii ;;itlr!:"*er' i*:;t:
'hin

*;;H,Hif iiilf iifil'lil:*,fif tf H#tr*Tl'r3::ffi *,, i",i,,p',[,i,

ti rr u cre ex e mp r u, upr?ximativ r.""r".?H", .ai": oo*eu, 5:31:t, IBM otspozitiv de trafaro ae tnstitufii oenrr,, 11 a -:;:^;"":'azcu] ^^^-*,'-,_"

cu

"l;T?'{1fi:n*::*il,.p*"

ffi

;ffi;;;[qd#f ;l #,f"'ou.rrii memoriei si atenriei vizuare ra rnna'.;;#ffiiffihffi;'$: g:'";;;Hl.j.n.,u,i_

kA
b

nr** u* "itJ-oll,-l'hff;:i
le, care"p*rmite

reeducarea tlnor capacitdli cognitive. In p1us, acest program stimuleazd atenlia vizuatrb, meuroria vizualh gi structureazb infcrrrnafiile. Referitor la cel de-al doilera aspect, adicd cel bazat pe tblosirea instrumentelor clasice, se pot cita bateriile de exercilii fblosite pentru a consolida invdlarea citirii la rLm tdnbr infinn motor qi ou deficienle cerebrale, care sufer[ de o tulbu.rare vizuald sau foiosirea unei pictog]:arne care asociazd o imagine unui cr;vdnt scris qi pronunlat pentru a reeduLca o tuiburare lexico-semanticd la un tdrL5r lraumatizat cranian.

4. Tendinya utilitard Calculatorul, instruruenterle ,Ce scriere qi de calcul devin elemente auxiliare prelioase a1e qcolarizin'ii. Fdrd sb fie un instrument rezervat doar copiilerr cu handicapuri severe ca in cazul ultimelor doub tendinfe, tabelatoarele sau "manageretre" de fiqiere - qi mai ales - editoareie de tratare a textelor, pot upura munca a num{3rogi copii din sectorul adaptdrii qi intr:grdrii qcolare. I)e exemplu, sunt cunoscute sau pct fi anticipate consecirnlele pe care le pot avea asupra q;colarit[tii tulburdrile motarii Ia ni.,relul nrembrelor superioare care linit<:azd, scrierea qi exprimarea graficd. Calculatorul qi programr:le contribuie la u$urarea qi economia gestului: c apbsarea pe tastaturd fllcilliteazd qi economisegte gestica scrisului dificil controlati in anrimite patologii cerebrale; mai mult, in anumite situalii este posibil sd se limiteze aclionarea repetatd a tastelor qi apdsarea lor simuitanS; c sensibilitatea tastelor perrnit"e realizarea serisului chiar qi in cazul unor importante pier<leri ale puterii musculare la tinerii ou miopatie. Astfbl, efbrturile de invdlare pot fi, in sfhrqit, benefice in domeniile atenfiei gi concentrdrii gestuale" Calculatorul realizeazd, o r:ficienfa iinediath gi o prezentare irepro;abil6 a documentului de lucru. Un text gi/sau un desen pot fi sal'vate, modificate, editate de oricine, pdstrrete pentn) o nou6 aplicafie. Docurnr:ntul realizat pe calculator poate fi rediactat automat qi rapid pe o imprirnantil sau pe Lrn sintetizator vocal.
. Tendinla in,struntentald Conform aceste abordfri i:alcuiatorul qi programele lui devin inCuctori ai ralionamentului qi ai creal:ivitagii. Tendinfa instrumentald nu vizeazd, neapdrat dob6ndirea de noi cunoqtinfe, ci, urmdregte mai degrabd structurarea gAndirii, dezvollarea strategiitror gi a pldcerii cle a inventa. Este vr:rba de a invdla si inve{i qi de a invdla sd creezi. Copilului i se propune un u.nivers in care poate opera manipuldnd, du.pd un anumit nurndr de reguii, obi,ecte" Un rdspuns scris, grafic sau 'sonor ai calculatorului insolegte prestalia copilului gi ii permite sd-gi inrbogdleascd constant qi progresiv mediul personal.
5

146

t
Exist6, de asemenea, alte instrumente (pachetul de desenat KIDPI\ sau medii specializate (disprozitiv hipermedia audio-tact|| FACTI\iOAI) care permit tinerilor nevSzdtori r;d rnanipuleze qi sd transforme obiecte, In general, calculatorul of,erb elemente simple qi modulare pe care copilul le poate alege gi organiza in spafiu qi timp. Facilitarea qi economia gestului asociate cu putereer do acliune a caiculatoruiui, compunerea mesa-

jelor textuale gi a formelor, culorilor qi sunetelor ii dau copilului

posibilitatea de exprimare artisticd precum desenul, muzica sau unele forme de poezie.
C. Concluzii Evident, aplicaliiie irLformatice speciaiizate pot conduce la importanprogrese te ale copilului deficient. Comunitatea de terapeufi gi profesori inlelege interesul educativ al acestui nou instrument. Pentru a susline insd efortul pedagogic, sunt necr3sare importante mijloace bdnegti. Sume irnportante sunt necesare pentru dotarea cu materiale infcrrnatice nu numai a qcolilor speciale, a qcolilor "inciuzive", ci qi a altor institulii specializate. Pentru ca inova{iile sifl poatd apare, si se poat[ dezvolta qi perfecfiona, trebuie conju6;att: condiliile economice, sociale qi cuiturale favorabile. Ideea utilizdrij krformaticii pentru integrarea gi adaptarea gcolard nu este deeAt prurtiitoarea potenliald a acestei trarrsfornidri. Fascinafia pentru aceste insrtrumente electronice trebuie sb lase loc luciditdfii. Sunt necasare iimporlante misuri pentru sprijinul dezvolthrii programelor qi a periferic:elor specializate, pentru formarea ini1ial6 li continud a comunit5lii de educatori din sectorul educaliei speciale: profesori gi terapeufi. Dar rrare c6nd vom reu$i s5 trecem de ac<>astd fazd incd experimentali ia genera\izarea instrumentului infonnatic, astfel incdt s5. renovSm cu adevbrat prar;ticile educative?

BIBLIOGRAFIE

***

Bulletin sur les Teclmologies Nouvelles et Educativ,es, nr.6,

.

CRDP, Besangon, 1987

Bozik, N", (1997), Educ'ational Tchnologlt, in H. Mason, Sl. McCall (.d.), "Visual Impairnl,ent. Acces to Education for Children and Young People", Lonclcn, David Fulton Publishers, pp. 335-345. Picard, M, Braun, G., (1987), Les logiciels dducqtifi,Paris, P.U.F, Sutcliffe, J., (1997)., Information Technoktgy, in H. Vlason, S. McCall (.d.), "Visual Impairment. Acces to Education for Children and Young People", I-ondon, David Fulton Publishers, pp. 264-27I.

147

SffIITCI[UT

ffi

EVtu,uaRHA CALITATIMETII tA pARS0ANALE VA[[I]E $I ta PEns0alr{ELE IISFI0IAHTH incercarea lor de a diefini gi a mdsura calitatea vielii perntru anumite subgrupuri sociale, o problemb centraid pentru specialigtii din domeniu este aceea a existenlr;i, respectiv inexistenlei unor modalitdli diferite de apreciere a calitalii vielii persoanelor cu deficienfe, comparativ cu populalia generali. Interesul crerscdnd pentru calitatea vielii persoarielor deficiente a suscitat, adesea, unele intrebdri referitoare la popularitatea din ce in ce mai mare a conceptuiui, Ia pr.urctele de vedere noi pe care le F,oate aduce o abordare corecti a cahtialii vielii in dorneniul intevenliei sau - nu de puline ori - la insdqi modul d,e definire a conceptului: I-imitele evidiente inrpuse de deficienld determinii o calitate a vielii mai redush in c:,azaI acestor persoane decAt ?n cazul lloprulaliei norrnale? Calitatea vielii trebuie mdsuratd. altfel in situafia persoarnelor cu deficienle dec6t in sitr:afia popula{iei generale? Trebuie acceptate pdrerile persoanelor cu deficien}e asupra calitalii propriei lor viefi, ori trebuie luate in considerare doar punctele de vedere indirecte ale prietenilor lor frrd deficien{e qilsaur ale persoanelor care ii ajut6? Rdspunsurile la astfel de intrebbri nu sunt intotdeauna uqor dc dat din cel pulin doud motive. in primul rdnC, studiul caiitalii vielii este relativ nou gi d. u..ru argumenteie pentnr testarea teoriei sunt ?ncd puline" tfn al doilea rdnd, cadrul conceptual al acestor intrebdri influenteazl" puterrnic rdspunsurile: cercetbtorii preocupiifi de doi"neniul deficienlei pot privi calitatea vielii intr-un mod diferi'l de cei care se oeupd exclusiv de studierea aceluiaqi concept in cazul populafiei generaie. Datoritd acestor factori, punctele de vedere asupra prob,lernelor fundamentale legate de calitatea vielii persoanelor cu def,rcienle difera rnult de la un autor la altul. Literatura evalubrii servisiitror destinate persoallelor cu deficienfe sa irnbogalit pe parcursul timpului, iar preo,cuparea inilialh acardatd studierii evoluliei gi dezvoltiriLi lior ca principal mod de apreciere a rezuitatelor a fost inlocuitd, treptiat, de explcrarea efectului acestor servicii asupra unei game largi de aspecte relevante pentru via\a cotidiand a oamenilor. Calitatea vielii a aplrut ca un concept unificator, e&te surprinde evolulia individului, a identitdlii sale, natura condiliilor de viafa, prop,riile lui experienfe, modui de viald qi percepliile lr-ri despre el insuqi"

in

148

9.1. ASPECTE PtrtIVIND

DEFII{IREA CAT,XTATII VTETII

Abordarea calitalii vietii persoanelor cu deficiente intele,ctuale, in special a celor care in pre'zer.ft trSiesc in comunitate dupd o qeclere - mai mult sau rnai pufin indelurngurtb - intr-o institulie dateaza de la inceputul anilor '80, inilial, concepturi ri:ferindu*se ia evaluarea calitalii vielii pentru intreaga populafie. Cercetirile care abordeazd calitatea vielii persoanelor cu o astf,el de deficienla s-au inniullit in ultima perioadS. ln panalel, s-au rcalizat studii care vizeaz'.d", de reguld, natura qi modul de utilizare a conceptului calitdlii viefii, precum qi tipul variabilelor irnl:iicate in evaluarea lui. in momentul de fa16, lit.eratura de specialiate consernneazii in jur de 100 de definilii qi modele :refl:ritoare la calitatea viefii, uneie leE;ate direct de deficienfd, atrteie de populalia adulti generald. Considerdrn insd cE nu este nici practic, nici nece:iar sd le analizdm pe toate, mai ales r;d o parte dintre ele au o terminologie destul de vag5., inc6t valoarea lor qtiinlificb este aproape nulb. hle vom opri doar asupra acelor modele gi dellnilii care au implicalii opera{ionale evidente pentru mdsurare a calitdtrii vielii. La incepi;t, pentni il mdsura bundstarea. poplrlafiei, care este una dintre ceie mai vechi conr;eptii despre calitatea vielii, s-ru folosit "itldicatori sociali", elaboruiii, mai cu seamd, pentru a completa statisticile ret"eritoare la produsul intem brut, volumul investiliilor, cheltuielile pentru locuintd, rata qomajului etc. MSsurile de acest fel au clcud caracteristici importante: sunt obiectiv determinate qi sunt normative pentrl-r o popula{ie sau grup social. Ceea ce aduce nou ooileeptul de calitate a vielii este accentul pus pe nivelul individual. Orientai'ea spre valorile individuale a avut irnrpact qi in dorneniul deficienfei, primele studii referitoare Ia calitatia vie{ii persoanelor deficierrte realizdndu-se prin apiicarea principiilor normalizarii cu scopul cie a remedia discrepanlele vizibile dintre standardul dle viala al persoanelor institulionalizitte av6nd deficienle gi standardul populaliei generale. Instrumenteie de el,aluare elaborate pentru a demonstra aceste disparitdli misurau, la incepuLt, doar i.,ariabileie obiective, frrd a avea in vedere, de exemptru, nive,lul de satisfac{ie sau de fericire, graclul de realizare ?n viald etc., lucruri considerate esenliale pentru evaluarea caiitalii vielii din comunitatea generalri" Unul dintre postulatele cle brazd ale acestor principii afirmd cE "viafa nc,rmald este bun6 in sine', (Kebbon, 1qg7), scopul ultim al normalizdrli fiind ameliorarea calitdlii vielii persoanelor au o deficienld intelectuaid. in acest sens, accesul "la condilii qi rnoduri de viald cAt mai apropiate de conctriliile gi rnodurile obiqnuiie cle ',,riald" pot asigura persoanelor cu deficietrte intelectuale o rnai bun6 calitate a vielii. Aili autori redefinesic normalizareaprin valorizarcarolului social qi afirmd cd exercifiui rolurilor sociale valorizate de societate vra permite
149

individului cu deficienfe s5 se bucrire de o calitatsa superioard a viefii. Din aceastd perspectivd, valorizarea rolului social sau promovarea unui mod de via!6 comparabil celui normal devine un mi.jioc important pentru a ameliora calitatea vielii, explicincl, in acelaqi timp, includerea ei printre criteriile de evaiuare a efectelor dezinstituiionaiizdrii qi integrdrii sociale asupra persoanelor deficiente irLtelectuai cu scopul de a verifica aplicarea principiului normalizdrti. Calitatlea vielii gi normaltzarea sunt strdns legate intre ele, fXrd insb a fi echivalente. Calitatea vielii - sus{in unii autori - este un concept mai cornplex, deoarerce ea ofer[ o perspectivd 1arg6, o abordare globald in care bundstarea rnintidd,, fs.zicd qi sociald a individului, componentele culturale gi condiliile de viali sunt repere cruciale pentru acesta. Calitatea vie{ii este consideratfi de cdtre acegti autori un bun criteriu de evaluare a programeior de readapta,re, criteriu care exprim6, in primul rAnd, interacliunea diferitelor rezultate ale intevenfiei, printre care satisfbclia
persoanelor care beneficiazd de o a:;tfel de intervenlie" Cu toate c5 nu existd inc,6 un acord total in ceea ce pririeqte definifla calitatdlii viefii, comunitatea gtiinlificfl accepll cd acest conLcept implicd o combinalie dintre dime,nsiunea obiectiva qi cea subiecti'ird a vielii. La o trecere in revistd a definiliilor date calitdlii viefii, s-a constatat cd aproximativ 80% dintre acestea includ ambele dimensiuni, restul concentrdndu-se doar asupra dimensiunii subiective. Dimensiunea obiectir'd se bazeaz6, pe mdsurarea dupb norffre - prin diferili indicatori socio-economici qi culturali - a condiliilor de viafd rale indivizilor.l)imensiunea subiectivb se bazeazd pe evaiuarea percepgiilor: indivizilor asupra propriei lor vie1i. in primul c,az, se vorbegte despre "ca.litatea obiectivS a vielii", in cel cle-al doilea, despre "calitatea subiectivri a vielii" sau "calitatea perceputd a

vielii".
Pentru unii autori calitatea vielii rezidd, in calitatea experienlei tr[ite, evalutd mai intdi subiectiv, dar, in aceiaqi timp, determinatb obiecti'v in funclie de caracteristicile condiliilor de via!6 (Zautra qi Goodhayt,1979'). Dupd al1ii, conceptul Ce cerlitate a vielii integreazd toate caracteristicile viefii, presupun0nd doud titrluri de variabile ce ar trebui vtthzat<: ca indicatori: variabile sociale (obiective), constituite dln condiliile esen!.iale de mediu necesare pentru a satirsface nevoile umane de bazil gi variabile psihologice (subiective), precurn sal.isfaclia qi fericirea (Bigelow gi colab., te82). Existd autori care definesc; calitatea vielii drept o interaoliune intre individ gi mediu, o modalitate rle adaptare evaluatb prin raportul clintre aspiraliile gi nevoile personale ale individului qi condiliile lui de viald. Pentru o calitate bund a vielii nu este suficient sd fie bune doar condiliile econornice, de locuire, de s6ndtat.e, de munc6, de instruire qi de odihnil, ci trebuie, in plus, ca persoanele s[ lie fericite, satisficute cu propria lor viafd, deoarece calitatea vielii nu se aprec.taz\, numai prin cantitatea de bunur:i qi
150

_Y
I

termeni
.n

sericii accesibile la
"oi
ur u i,u

un moment dat. Astfer, caritatea

in ai uic

"*"r*rir*a
o

dreptur'o'-

J,T,,J;T il,,

*,,#* Ji Tff:;i ri", iilLffi

; :, :ll
u:*" $j c orab.,
n^.
-q
r

viefii se descrie in
erc
i

ti

";;;;;

"i"ili ffffi#,#:#[?" ""ii""u o"ou-i"**ii*r^

*:*m*:lii g?#ff:l ":l',?":hi-11,Tf tT?:: ,',*';{$f; "f# *-,."'*; cultural ale caiit,1fi lT
bi e cti

vi

"

;d iu b'di *""si un ea ei

ql.

c.ea subie*iv' r" #J cuprinde

satisfaclia rn diferite acord,atdde cdtre

t{}:

q,

fi';;
individ

n.r.l" Ilomenii ale visEli a defini ii 'tiir*" caiiratea viefii exisrd bazd:rrl"ltt" doud
G o o dh

l1?ff

Tfi t 1*.':*?',: de viafd' ruaiua*.;;il#;:ei o.r.no,"r,!'"'',-lriy Dimensiunea subiei;;; .";;;;ir_ cJe ,,,ia1d,,. ,J1 9.* rnsrru nrente de i,r'1n r din cere *ui .,unoscute rn's uri, x o,i, t i k"r. i I'r, iiri) viara (Likert scare r, il i ny a! i yfa c I i e i rn,r ap o r t c tr " "riiir.)irnr,,",io*rriunr:ri?y) M"todu insd are doud

:""ffi i, d;Ii['TJ:'"
^

de J:#trT3u'i,itt1ru::::rTi,X;**k*,*,iu,""u'uii

metocre

arl

fi'tr" g."*;;

xi*,*.,;frx[x,ii

fff *'f De ac :U;,;;;i,i#i:,;::#:xii,J{i,,,0,,i*,*;";,;,1'J.a.u.r"o

n. J.lnrr
;

domeniiro. F[rd a line searn" .f*',Oi*rsitatea acesl ",Jl::tr"*"a-'"pmi .nia;"j. o"l#i'" ui.pii cer *ui rrecvenr rHffi-"-qiTf,:-'tol- :--;;;

legate fie de numdrur,

=;'

u;**T.,fr T,.J:;ff f,:

ffi

fi

r ilr ilT:H.J ri; lfft ",1 air**,

:_;#;.T,'J,::i',f;filu",:Tl,:f
Iatd.e,. g**1ir"o.F,Li*"iffi

_ in ,srr,:r,uj olli'qi u bunarruL;;::or"tui o*r.ounetror cu deficienfe: u' materiald' t*t':]_u, .rogi"rlurl

:{tf

}ffi

'::J::_penrru

'"",;;::^ii:i:lffiL#**Xd:T:_iii; sa ic*,i/in.* domeniiie L:-;;fiii:;;;1,,,.cE viepii, ss% -aJn;ffi3"1T:f $i$:ff, etc

materiald qi 56% bunastareJ!.,rarrtru

ii p.ocucrivd.

), t oit

.u;a*n-1iJ;"#,#;,",fi

ffi;ilili::till'

;#it'r-,
i-"ffi,[""fl

htJ{A:f .-'t."U;'*t *,,X

i..'-lrrli"ii/e"a argumenteste oferit cerur persnaneror
anchetate sd indice

;#**,::Xi##ih:?T];,1

fizicd,, social6, materiald gi productiv[. intr-un al doilea sondaj (Campbell, Converse gi Rodgers, 1976),li s-a cerut subieclilor sd evalueze importan\a domeniilor pe o scald cu cinci itemi, Sub fonn5 procentuaiS, scorul obtinut a fost: bunistarea fi.zicd, 9lo/o; social[, 89%; materiald, 73a/a; produr:tivd, 70%. in primele dou6 sondaje, nu s-a menlionat nici un aspect relevant pentru bunSstarea emofionald. .in sfbrqit, intr*un treilea sondaj (Krupinski, 1980), persoanele anchetate au ierarhizat domeniiie vielii dupd importan{a lor. Procentele persclan,elor care au apreci at ca fiind extrem de important domeniul respectiv alr fost urmdtoarele: bundstarea fizicd,9Toh; social6, 8lo/o; emofionald,, 86oh; milteriald, 83Ya gi produclivd, 78o/o. Un al treilea argum.ent ref,eritor la rele'vanla acestor domenii pentru calitatea vielii este dat de volumul varialiei pe care fiecare dintre ele o explir;b in varialtatotald a calitSlii subiecti.,re sau a satisfacliei in i'ia!6. Domeniile viefii, reprezental.e in Figura 2 sunt descrise, pe scurt in cele ce srmeazd, (Abrams, 1993; Campbell, Converse qi Rodgers, 1976). L Bundstarea fizicd privegte, in primul r$nd, sdnhtatea, aptitud:inile, mobilitatea gi siguranfa personald. z\tdt aptitudinile c6t gi mobilitatea se leagd de aspecte ale abilitdlii fr'zige gi mintale gi se definesc ce1 mai bine drept capacitili funclionale corespunzXtoare unor activitbli specifice. Prin urmare, aceste aspecte se pot suprapune cu aitele af'erente bundstdrii productive. Siguranla personal5 preisuFune eliberarea de condiliondri, inderpenden!6, autonomie, competen!6, r:unoaqterea drepturilor qi stabilitatea rezidenfiald. Evaluarea ei se suprrapune peste evaluarea caiitSlii vecin6tdlii. 2. Bundstarea matertald se referd at6t la populalia generald, c0t qi la fiecare persoand in parte. EaL se reflectd cel mai ciar prin interrn,ediul resureselor economice, in speciinl a venitului. Diferite aspecte ale calitilii mediului de locuit - calitatea loc;uinfei, starea mobilierului, echipamentetror gi bunurilor personale, cahlati:a vecinStdlii sunt strfins asociatrl cu bundstarea material6. Dreptul de proprietate qi, in generai, securitatea economicd reflectd faptul cd oarnenii se preocupd de situagia lor viitoarre la fel de mult ca qi de cea prezentd, Accesul la transpoft este o problemd materialfl asociat6 cu oporlunitdlile unei persoane cle a-gi menline sau rde aqi extinde relafiile sociale, de munci, educafionale, civice gi, prin urrnare, ele pot susfind alte aspec,te ale bundstdrii materiale. tn pri'vin{a transportului, apare necesitate)a unor stimulente pentru modificarea vehiculelor pubtrice, acordarea de subvengii in acest scop, stabilirea de tarife reduse sau gratuitS{i pentru porsoanele det-reciente. Adaptarea rnijloacelor de transpoft in scopul acce,sib'ilit6lii persoanelor cu deficienle pr,:zint5 interes gi.pentru alte categorii 'ie persoane cu dificultdli de deplasare (femei ?nsdrcinate, copii mici, birtrdni etc).

ai

si

152

{i

Bunlstare materiall Bunistare socialtr

Relafii
personale

Implicare comunitar6

Via{a de

Vecini
Securitate economicf, si

familie
Rude

Activitali

asumate

gi evenimente Acceptare pi

drept de proprietate

sprijin Prieteni/relaiii
sociale

Bundstare emofionaltr Afectivitate

Bunlstare productivi
Pro,Cuctivitate 9i contribulie

Alegere/control

Figura 2" Domenii relevante ale calitd{ii viefii

implicarea comunitarii. Calitatea qi dirnensiunea rela'liilor interpersonale ale unui individ lle ::eferb ia familie, rude. prieteni gi lil atrte cunogtinfe. Dimensiunea relelei relaliilor sociale este deosebrit de important6, dar aceasta trebuie si fie urmati qi de calitatea acestor relafii (de exemplu, grad de intimitate, p;rad de sprijin, reciprocitate gi egalitate). Irnplicarea comunitard este o f,aletd rnai generald a viefii, deosebitd de relafiile personale individuale. trJn prim aspect al acesteia este reflectat in gama gi frecvenfa activitdfitr,cr asumate in comunitate - utili:zarea facilitdlilor gi serviciilor disponibil,: pentru binele comunitdlii. LIn al al,oilea aspect, se referi la nivelul accept6rii sau nivelul sprijinului asigurat de comunitate indivizilor, date fiind caracteristicile lor personale, aspiraliile gi cererile lor actuale sau poten{iale adresate infrastructurii locale sau sonale
populaliei, ?n general. rcalizdrile personale, stresul qi starea de sEndtate rnintald, stima de sine, statutul persoanei qi respectul celor din.jur, credinfelle reiigioase. R.ealizarea personal6 se lroate suprapune peste scopurile sociale. t3radul de stres reflectd condiliiie lnL care sunt urmdrite activitalile sociale gi func1ionale. El poate afecta modul in care se obline satisfaclia din viald gi este un factor care poate contribui la crepterea sau diminuarea bunSstririi emofionale" 5. Bundstarea productivd' se referd ia qvolulia qi la capacitatea unei persoane de a utiliza timpul in conformitate cu propriile sale convingeri qi conceplii" Competenla sau dezvoltarea abilitSlilor gi experienlei se leagd de auto-determinare - independenlii qi capacitate de a alege pi de a-gi exercita controlul -, precum gi de contribuliile aduse pentru sine qi pentru alfii. Toate aceste aspecte se pot evaluar prin urmdrirea activitdfilor funclionale in diferite zone, precum domiiciliu, loc de munc6, loc de petrecere a timpului liber sau loc de realizare a. educafiei. Conceptul calitdlii vielii necesitd obazd ernpiric[ pentru a fi validat. De aceea, tematica cercetdrilon privind calitatea vielii s-a extins) cu o intensitate mai mare sau rnai micd., asupra tuturor celor cinci domenii ale vielii. Cercetdtori britanici, americani, canadieni, francezi etc. - in sflrdiile lor asupra dezinstitulionalizlrii persoanelor cu deficienle intelectuale - au acordat o atenlie deosebitd standarrJelor materiale, dezvoltbrii competenfei, comportamentului adaptativ, extinderii participdrii la diverse activitdli, impiicarii comunitare, acceptdril de cbtre comuriitate a persoanelor cu deficienle intelectuale, statutului social qi satisfactiei relativ la modul de via!6 al acestei categorii de persoane. Protejarea gi men{inerea sdndtdlii ca factor irnportant al bund;rtirii fizice a persoanei deficiente se regEsesc in studiile asupra st[rii asistenlei medicale prirnare a persoanelor care trSiesc in comunitate sau in instiitufii.
4

3. Bundstarea soeiald inclucle doud dimensiuni majore: relafiile: per-

qi

. B unds t ar ea emoliona! tii cuprinde afectivitat ea,

154

I
5#|f;1l,1il, $lr,1llilii3": utililTreasenic,iror qi niverere cre conracr existddincu,tari";;"#i.;:dff

fi#i,-4"ffiiffi; . Exi r5 nr,ru

v i e 1i i
s
i

*,n"t*

Xx.;'ffi;"r,
".1

:i1"l;,iii!r::;:j*.*?hif

T_1# varorosi,p**iriqti,enecta'o

*.

fft"q1'ff:r

caritatea mediu'rui, rr*#'i"bjlierului,-, -;rr*arnenturui :lilJJ:# {i,#? calitdrii qi a bunuriror vecin't;tt, u u*l".t,ur,, ' economic uietin rermenii ilfJriX'| ,a cdt ri "ixocier'o., ;#.,;personare --'-^r ilrrportan$ a calitrpii ''' 'outi'uuu.ui",:*ui1rrii", ir ca 1990). <le v;apa

resurse,e.:j;jff :j:!,Kw!#fri,,#!fr

*:::* ttlt

;;;;;;_" ; ;,:rJiT i::#i"" ;run*f # tl;:T#il.#',, ff .x1iffiff "pn,ui;r. ii

j:';#$:ff
*,

il;;;

s-a bucurar de o arenfie considerabiliE. f:::;*,ea u mteracfiu"tt obser_ clintre-pJ.roun*r* " cu servic,, .u.*;;;i;sc ?n agezari ::^t.11e *"r i, 1:? f *;1;t;;il' ff in titu| e- a ;Tt;r3"-*1"{il1''l,,li,,f1,1"'

varea

soci,ld

in;*",

pi

corab.,

tr#di,;

ror sociare au fost inregistrarea directa ; ;;ff,r*:nreror au rbsr pi ere subiecr

jffi ffi

dfi''ji#ll##i.tr#r;i ;il;illTilJ',"Hryl''ll**ro*** "

;; .;ffi;r*r u*;r*
r?.

-;ffik,":ffi:iff

r-r

," qj ,jup'*

i:*111"

fitr
clasificarea

*il*;. 'Tj*[a comuni tard accnstituir in

..:,':$3.,1f,r-*?il*T:1,#r';f 'u#:i

9i rerapiire cu prietenii sociare Jio, ,r",ounira_

i?*fi1,JTd'H:::.-i.r:,'lffi e\

t5$T*;;;n.U;"#,ec,ua,e f flH?;;ix:,.;,::i{Fii?'4il.#q:T::h,},,i-ffiid :::lff ra tu ra 'l:f o'' u' j'of{ ii K a iii'" iii'ti{ dedicat' deficienlelo_r I :, ;:r J lfi i ;T il ^' in,'.i*.*uf*. Oo*nt,ui,"r, por utilizct rnerode
,fi
rire

gffi E;lffi?:"T'r-l##*:i]f]'i#kn1'ffi *3*# rezidenriare, precum $i dup, iilffi:|l,,:,-fi:l' Ht*f*"-,ilffi "i"fJiii:::ll;*'.'J.ffi

?ff fl
n
_

:^

*;j;

j
I

0., i i,,

Fp?:;r;::1.ff[*J:{;i,"{",".p,i"i'i,;e!ii(!heFerceivedeuotitu insr*ment*r ectuai;,a.

" i,l, ;

;# ;ffi ;lf, fi,,Tffi :X;;i f* ;ffi

i

#::,ff f ff;-* : I t: l:

:1"- .inter

;-;;_

bb or ir

,H I ;J:,*H

t : #J

instrumentele generale de cercetare pot fi adaptate 9i pentru persoanele cu deficienle inteiectuale. Cummins (14V1tr u inr:lus intimitatea - Qa aspect al viefii care poate fi strfins legat dle srtima de sine gi de bundstarea emoliona15, in general - gi ?n versiunea S'aleti Catita1ii Vielii pentru Deficienli' Iy6surarea progresului dezvolt[rii, deci a bundstdrii productive,, este reflectat[ de impol1uot1u u*otclatii cr:mpetenlei 9i independenfei in dezr"oltare gi scopuriior serviciilor, pfcufxL "maxirnizarea potenfialutrui"' Unu'l din aspectele independenlei esie r,;flt:ctat de capacitdlile comportamentului adaptativ, p.nf* care existd o gamd de masuri alternative. Un altul este gra]ul <ie autonomie sau posibilitSlile de control ale vielii cotidiene. Pentru sudierea problematicii autonomiei, s-au eiaborat diferite scale, precum: Scala Climatului Social (Social Climate Scale), Scala Ludrii Deciziilar (The Choice Making Scate) qi Indetxul Autonzmiei Adultulwi (The Indlex of Adutt Autonomy). Ar fi, probabil, mai potrivit ca datele rndsurate prin scalele comportamentului adaptatirv sd fie concepute ca rcprezent6nd o reuniune a doui aspecte: rup".itAlile personale qi oportunitd{ile medliului disponibile pentru folosirea 1or, Vtodul in care oamenii se angajeazii sau participb ia activitSlile tipice ale vielii obiqnuite constituie o rnhsur6 directd ; oportunitAlii ambientale. De asemenea, ea corespunde noliunii de productivitate. Cercetdriie asupr:a t.ipurilor de activitate s*au efectuat prin interviu Ei prin observalie diiectd, cea din urmd metod6, fiind cel mai fiecvent foiositd pentru evaluarea r,ezultatelor in studiile asupra persoanelor dezinstitulionalizate (Emerson gi Hatton, 1994), 9.1,2. Evaluare obiectiv[ \'ersus evaluare subiectivfi Sugestia incorpordrii unui sistem individual de evaluare conduce la necesitatea ca dimensiunea obliectivd sd reflecte valorile ncrmative., iar dimensiunea subiectiv[, valorile inrlividuale percepute' Dimensiunea obiectivd a calitdtii vielii poate fi surprinsri cu ajutorul diverqilor indicatorilor sociali. in ceea ce priveqte dimensiunea zubiectivb, situalia nu este at6t de clar6" Dacd cel care aprecrazd calitatea vielii cu ajutorul unei scale ia in considerare unul sau mai rnulte dlintre domeniile relevante pentru situal,ia sa personalfl, flu carrteazd c6t de satisfbcut sau nesatisficut este in raport cu acele domenii care iau o contribulie mic6 la viala sa individuala. Dac6, de exempiu, indi'vidul considerd legdturile sale cu familia gi prietenii ca parte integrantd a calitSlii viefii, nivelul slu de satisfaclie in acest domeniu este de o reierzanla copleqitoare. . Se induce astfel ideea cb dimensiunea subiectiv6 trebuie mdsurat6 cu r: scalS care reflecti 'diferenlele individuale pentru relerranla domeniului. Oarnenii aplicd grade de relevanp diferite domeniilor propriei lor vieli. in plus, ieiahizarea domeniilor vielii clupd importanld diferd in funclie de sex qi varsta, nivel de educafie, rasd 9i nivele crescute sau
156

ni ver

*rirt.t:j gr:nerate etc. De fffi:fi?]i ffi i:11 : LX *l'q*.,t"iu' ;;, ;'.

scazure

?,l1

ul

J"fr!ffiJt.#:J,:"*'r?trf titlil !T i*l*ru u,i ua.ii u ;{:,:iT?.',t ::ffi ;:.ff # ;ft u,r'i* uu,*'u' ;;; po,1 b' rost arinsd; sarisfa-ilr .;;;# - acesr il;;;;'r:;ffi ,ffiff|*i:::ilTf enfa poate sd invel*
g

i*:*d, ;i;;;-i; :",

o

,ry"*;t;$i "uro.i ou'u#iu, persoanelor deficientt studiire io. satisfacria inti'terJual a.inrJiiup-.onar.izate, domeniu esre pufin r*.ii"r ri,;,;;i.il'riuJl,*,,,ur. suutini;nri ca acest se pune adesea unt in"r_r*, r e*s). md cu saristbclia p*rronuul {^ur:u, "ulitx*{ui.rii este in intregirne sinoni_ perspective' calitatea .e*rrr*i.r"lr;q, (wgz) a fiez:entat ffei vie[ii fiind-d"efJ;ffi; trdite, gradul cre *lii^r", ("rof*,". de viaf6 *riri"ii* viafa Aprecierea subiectiv-a-^r",'rrit"i, ccrnbina{ie a, ceror .cu. doud. rrro-r**".r,ruJiili' ralrte6r viefii e' a"t."-*l u p.rroo#'"",n*, u, ourui rn **r,1u nu..a sau i.:l ili:iuSeneral

intelectuatt

ji**5. 0,,*- p;;;a i" ;;;: i;rff :jtri::. perspecti va r::f te un dom.;; ,* ; rr# JJ:jffi?;ffi.j: problemelor legate -il-;oluni.u* ", a*'ini*r*g*r
:'xH'g*r#p
de fi ci entur u i-

i"rr- .i;;;rrfbrinfere, valorile lor, prin rrr"i prin priorital'e qi i" ,_r, ,lor.r. *uiii."l"o, viefii nu areniti un cd viafa.bonceptul calit*tii ,.nrl*a. ,r;-pJ; iinr.nriunea ei obiecrivd de cea

"qe ryiqi,i Indi'izii

sunt diferiri

ffi #l

il.::i::i: ;i 3l-"'iiJ:;

* ff :iil#':H:- 't::
;;-;;

I ; "re

re n

cte

i1

ir-rr"rl' o*firi.nfelor

,;;;

l;,'{,f:lff

[*-*t',1rudffi :#,-:..#;,*
a cd-

;:lj|*:lfiff'"

s; .e ,"iri*barea o"rrii -rie rar rearizatd.Exprimarea ri ri*'ii*i' r*: gr"-*re

cupuoiiul:fl:t;TJi;o

'onai6'-

de viafd, .uru ou,rt ripice

i#.,Hi, J_Tj"U: ori dupd arfl factori" . *:'l.l;rHiJl:-"rine'ea '#*ni*frr.-- '"{ii,ror welii - dupj,o aprecipersoaneror'":-q:liii:iT'i?;iil,ffi
arpe" origine- ,iri"ra

esre intoti*uunu posi b' d ecqrnonric, educJlionar,

"

;j,::jiitfii,ff;

posibilitdfi profbsionul*'giu*"n"rt* lor cu deficie'te ;nt*r*.iujJ'iu* reduse" beicetarile asupra persoane_ trdiesc ,.ruuu independe't imagine ref,eritoarau oferit o f.1 ,grr*f*f .'..ar,u* uf* ,*i*rtiio.; cu toate declard cd sunt satisfrcupi-'i'J acestea, ei .ruau *"ri# Iocuinfe nec.respu nzdtoare, ,anar1. qi """aiui *du*.r",- sdrdcia, urgu*n1, victimizare, i^r"t* "ii.ro.r.u ou.uonar' arneninfate, *oilil, r"lui,li'roe. rnuncd La extremd' nu se poate aceasrd 'on'r"rionu .a mod,l de viald reflectd neapdrat

,'r*.,

;;r:x:##ffi ;

alegerea personald sau cd satisfa,;lia este

o mdsurd adecvatS a calitalii

vielii.

de vedere Evaluarea calitfllii vielii trerbuie sd linb corlt de punctele obiecsubiective" Unele instrumente aLle calitdlii vie{ii combind aspectele tive cu cele subiective. Definirea calitalii vielii trebtiie sd ia in considcrare pe calfe un structuri valorice individuale, sd surprindd importanla relativd individ o acordd diferitelor preocupiri. Aceastd abordare este compalibilS cu aprecierea cd bun[starea este tegatd de grad-ul de concordanld clintre

perceplia individului asupra r;itualiei 9i nevoilor lui, aspiraliilor sau prin valorilor satre (Andrews qi Withey , Ig16). Se asigurb astfel un model care aspectele obiectiv evaluabiie ale modului de via!6, ca 9i evalu[rile subiective ale satisfacliei in nrult;iple domenii ale vie{ii, sunt ?nsumate pentru a forma un singur indice personali zal al calitalii vielii conform ponderii acordate de iitaluia ,iiftritelor componente. in acest mod se indeplineqte imperativul cd numai indivizii pot hotdri asupra "ponclerii" difeiitelor componente ale bun6rit6rii lor personale, Aqadar, calitateavielii este necesar a fi evaluatd atit pe dimensiunea vaXorile obiectiva, cat qi pe cea sublectir,'6. Dacd prima dirnensiune reflecti vielii cultural-normative, a doua trebuie sd reflecte satisfaclia cu domeniile apreciate dupS valoarea lor pentr:u individ' A. Instrurnente de rnisurli a caiitdfii obiective a viefii Instrumentele destinate evahrilrii calitblii vielii persoanelor deficiencetre te sunt numeroase. vom menfiona, in continuare, doar cateva dintre
mai cunoscute" qi Indexwl de calitate a vie{i'i - dezvoltat la Wrenthahn State School Children's Hospital din Boston, aproi tradus qi adaptat de ce!1e Portelance (19g7) - se centr eazd pe dirnensjiunea obiectiva a calitdlii vielii persoanelor qi deficiente intelectual" R"grupa!:i in 10 dimensiuni (precum, bunurile ctli 60 resursele materiale, legatuiile si:ciale, drepturile qi libertdliie etc'), primesc servicii de itemi ai acestui"index se referfl atdt Ia persoanele care intr-o institulie cdt Ei ia cele oare iocuiesc in comunitate' Aproxirnativ iterni se raporteazdlacondiliile legate de mediul imecliat al dintre ^jumdtate pefsoane, in timp ce cealaltfi jumdtate trateazd insdqi situalia

unei

persoan.i, activitblile

j.rti16 pentru persoanele care intervin qi Folosirea acestui instrument estie pentru administratori deoarece perlnite identificarea unor probleme legate be orguni zarcaresurselor qi redefinirea obiectivelor intervenfiei' des Indexul catitdyii vtiylt (Ig - propus de Centrul Butters/Institut Erables (199i) - se inspiri dininckexul de calitate avi.e{ii al lui Portelance' 50 Acest instrument, care se prezentd sub tbrma unr.ri chestionar, cuprindle identitzrte qi de itemi repartizafi in patiu categorii: comunicare, autonomie' qi liberlate. Chestionarul este aplicat rle cdtre un "observator" se adres'eazd qi unei persoane din anturajul deficientului care cunoagte bine obiceiuriile

Li,

preouill

qi caracteristicile anturajului slu'

158

irot, satisfacriei in raport cu st*ur (LSs1 pusd ra puncr de viard de cdrre Hear pi crrj*y ggs), Ruch (r instrument, catre confine gur" Acesr rubrcare {com;;i;*, prieteni pi timp liber,
sd
1\A

;ffi {','ffii' t ;f.Tff# In sfbrgit,

rnodul de r''iafa al acestuia' Aproape un sfert dintre itenri lac referiire in nrod direct la controlul person,t siuoi@-;.lbliratea 9; pers'anei deficienre i'telectuat o serie J- ,rii ir-mi se refera ra accesib'itatea la obiecre qi -{-: aparate (tJefon, c*'uparut, uscirtor de par etc) qi ra ry$:ry" ripurile de activird{i qi ,*iu1ii sociate rac ai ete obiecrur a Indexur c{e caritate a vie{ii - prezentat de cdke scharock (1989) qi corab. propus.p* rt*'" ",T.:r a evarua readaptare, programere iar, pe de aitrr parte, ,* cre *duu,. d gradurui de adaptare a persoanei ra diferitere medii -urfe,;te it. ,ria1a-;;;;;"" instrurnent itemj care refletta t'*i confine 2g cre irnpofiante ale calitagii viefii: controlul asupra mediurui (r5 itenoit, reraliile ,oriui* (7 itemi) comunirard (6 iterni). tndexur gi imptiru."u poare o .;;;etar de cdtre prezintd o deficienli persoana care intelectuuia ,uu,'o;;;;;r*rta nu esre capabil' sb o facd, de cbtre o persoand care intervine direct" B. Eva-luarea bun5stf, r,ii su biectir. unul dintre primii r:ercetdto'i interesali de masurarea subiective a catitaiii. ui*1li-i; dimensiunii ;;;"-i*'.ilocienre inrerecruar a fosr Edgerton (Edgerton gi c.li,b, Igg4). urrnarina mai murt de 20 de ani u' lot de 50 de persoane cu deficienld intele.ruure, cercetdtdtor a analizat calitatea vielii lor in in.d"rr "rest colectivitarii,-r"iir.te apreciatd *u'ilu;* *u o,u'iu i**,'iuri ro,',*ii""i* irr parte de :ffi: ;TTir:,-#;1i:f in direrire Metoda interviurui ar fost forosita qi de ar{i autcri pentru calitatea subiectivd a a evarua vie1ii."s-u ,*.urs, cle exenrpru, ia aceast' metod' pentru a mdsura satisfac{ia fafa de ,"dui i* ,,iuta a persoanelor deficiente. Interviurile au, qermrs our*g"*., persoane privegte mediur 10r ceea ce fizic, ,ffirrrubilitut.u lor cotidianS, relaliiie lor sociale etc' autonomia ror, r.*u-ui. subliniate, totugi, dificurtdgile acestei metode, sinrfindu-r* inerente are n*uoiu ;;;;;ffi,"ino,. insrrurnente are mai precise (Seltzer, de evaiu_ lggl). Alte instrumente de miisur' se prezintd sub form6 Pentru a cunoagte^eficiengde chestiorxaye. pr,g4ryeroi de piur**nt comunitar ;ri pentru a aprecia punctul plma ta rar* nr?aur ograte in cornunitate este "Li;Jfrrroun*ror deficienre inte_ conform principiuiui,Jr*ur izdrii"s.n.*,rrnberger gi Felsenthai (r 977) un chesti"no. ru 36 de itemi, dinrre care 26 se adreseazd diiect deficie"i..'riirn pi sareern ir 986) au validat o m5sur5 a satisfacpei uiiiira;tfi1il;;r"*",- defrciente i,riet*ctuat

3ti"fq;{.

ffffi::J:,:ffi:"

d;;;l-rr*

il;t#

-.*r*

i'

au;;tt'* r";;;;;or

##llj;'-, menfio nao

ff;?i*,*,ic*nriaie,

vec ini

i qi

servicii, muncb, satisfaclie genr3ral[ gi acceptare), a fost unul dintre cele mai utilizate in Canada (Boisveit qi Oueltret , I99a; Boudreault, 1990).
9.1"3.

Definifii restrfinse la subgrupuri de populafie

Majoritatea cercet5torilor considerd ch definiliitre qi modelele calitalii vielii trebuie s5 aibd aceeagi relevanld, atdt pentru populalia generald, cdt qi pentru subgrupurile acesteia. Deoarece cele mai multe grupuri mino:ritare au un standard de r,iat6 mai sr:6zut decdt populalia generaid, e:xistd pericolul de a defini calitatea rzietii acestor persoane in termeni adecvali unor astfel de grupuri sociale, terrmeni inacceptabili insa pentru nlarea majoritate a oamenilor" Sd exe:nplific5m afirmalia de mai sus, analjtzdnd doud definifii date calitdlii vielii persoanelor cu deficienle intelectuale. Dupd o prim[ defini1ie, oalltatea vie]ii este "o construcfie multidimensionald,, ale cdrei dimensiuni includ condilii de trai normalizarte gi decente, ufl o?rrcare grad de autonomie, oportunitd{i pentru dezvoltare personald qi fericire generald" (r/itello, 19s4). De aici se poate deduce c6 o calitate bunS a vielii este compatibild cu un trai ca oameni obignuili, avfind un minimum de autonomie" Se observd cb clefinifia a restrdns viziunea asupra a ceea ce constituie o bunS calitate a vielii concentr6ndu-se asupra unor subgrupuri sociale. Dupd o alti defini1ie, dorne.niile vielii - trundstarea fizicd. materiald, sociald, emolionala qi productlvd - par a fi potrivite pentru a de,scrie aspectele majore ale unui model de calitate a vietii, indiferent de nivelul de inteligenld (B orthwick-Duffi', 1 99C)). Deqi cele cinci dornenii pot avea reievanld c6nd definip se aplicd persoanelor ou deficienld intelectuald, ele nu sunt adecvate pentru a evalua calitatea vie{ii comparativ cu viarla ca intreg. Aceste definilii sunt modelate de deficienfele grupurilor la care se referS. gi, in consecinld, suslin ipoteza unei calitdfi a vielii mai scdzute qJecAt cea normald pentru persoanele re,spective. Este posibil totugi ca aceste ipoteze sd nu fie adevdrate. O bogerti literaturd de specialitate apreciazd" cd cele doud aspecte sunt independente unul de ceidlalt, astfel c5 persoanele cu deficienle serioase pot sb se declare ca fiind fericili, entuziaqiti gi captivali de via!6 (Watson qi Perrnebaker, 1989),
9.1.4. Calitatea viefii: un concept multiclimensional Aga dup6 cum am ardtat, calitatea vielii este influenlatd de condilii obiective gi perceplii subiective irrtr-o multitudine de domenii ale v'ie!ii. Diferenla dintre indivizi in ceea ce privegte calitatea vielii nu este reflectatd doar de elementul evaludrii subiecl.ive, ci gi de faptul cd aceste evaluiiri qi particularitdli obiective ale indi.'zidului sunt apreciate in raport cu valorile delinute de acel individ. ln consecinfd, dimenriun*u refelei sociale poate fi foarte imporlantd pentru o persoan d, rar veniturile pentru o altd persoani.
160

fi i'evirab' diF::16 gypa incrivid qi dupd preocupd_ ui*.rji ;ihjx:,H,$*il:l',fif;Til:,,Hl, oi*"','usi*a#i, :a calitdiii viegii. -oa*r ,--=--.Evaluare obiectivd

Aprecierea rerariv' va

condiriilor

"il;'

ui

Evaluare

su

biectivd a satislflac{iei

personale

'''"

!::

Buntrstare

fizicd
Sdndtate

Bunistare materiall
Venit

Bundstare
sociald Retalii

Bun6stare
emofionald

Bundstare

productiv{
Loc de muncd
CompetenlA Irrdepencienfa

Afectivitate
Realizdri

Aptirudini Mobilitate
Siguranfb personald

Calitatea locuinfei Intimitate Bunuri

personale

personale

Familie
Rude

personale

Prieteni,

relafii sociale
Impiicare comunitard

Sdnitate mintald, stres

Staut/r.espect

Alimenrafie Vecini
Securitate

Alegere gi control Productivitate

economicd qi
dr"ept de

Acfivir5li
asumate' Acceptare gi

Credinie religioase incredere gi stimd de sine

proprietate
Transpor.t

sprijin

SyrnTr,u,urj{Affi
I'alori personale
Calitatea vie{ii

Figura 3' Moder sistemic, i'teracfionist pentru cereetarea calit'lii viefii

ffffi ,:;H*:H*r;j#:if ;#fl,qi'iffi::# :TLffi in aprecie: il;; D;;;;;##HL"ff :Jil*;*lftffi ,T"i*;:Ji#ffili jh'rr:
fitodifi.'o oh6^^i modifica
-

,*0,

ru111-"

JiiJlffi:[J;ij'T

ondi 1ii

biecri ve, evaruare subi ectivs a

vs *..usa qe venituri

modul de viala

revizuire a valorilor personale in privinla bundstdrii materiale. Alternativ, reducerea satisfacliei fald de modul de vialb in pofida veniturilor crescd.nde fioate provooa o modificare a vaklrilor in direcfia opus6. De exernplu, o persoand poate ajunge s5 creadii iritr-un mod de viald "non-trlaterialist" ca o cale mai bun6 a existenfei, sii fie mai pulin satisfhcutd cu preocupdrile func{ionaie, sd-qi schimbe locul d,o muncd gi s[-gi diminueze standardele materiale. Corolarul imporlant al acestei analize este c5 relalia dintre cele trei elernente care interacfionea:,,-d pentru a alc[tui calitatea vie]ii indi'vidului nu sunt nici statice, nici unifi)rrne. Cunoaqterea unui set nu-l poate
anticipa pe un altul.

9.2. VALIDTTATEA EVAI,UARII SUBIECTIVE

PtrRSOANELA CU DI]FICTENTH trNTELtrCTT}ALE
Necesitatea de a compara situafia unui grup palticular cu oea a societSlii ca intreg implicd exisl.entla unor definilii generale, nu specilice a conceptului calitalii vielii. O preooupare speciald in ceea ce privegte persoanele cu deficien{e inteiectuale se acordd competenlei de limbaj, av6n,i in vedere progresele inregistrate in a considera aceste persoane ca fiind capabile s6-qi asume controlui decirziilor. Studiile refbritoare la contro;lul pe care persoanele deficiente intelectual il au asupra vielii lor qi asupra mediului ?n care trdiesc sunt ieg;ate intr-o manierd mai mult sau maj pulin explicitS - de exercitarea drepturilor gi respectarea integritilii personale. A avea un control asupra vielii proprii inseamni a putea lua decizii, n-!i putea exprima preferinlele in di:ferite situalii. Se condiderd cd posibilitatea de a alege sau de a ayea ccntrol asupra mediului este una dintre oonnponentele importante ale calitdlii I'ie!ii. Deoarece alegerea implicd unele abilitali cognitive minimalra, se pune problema de a qti p6na la ce punct li se poate l6sa persoanelor deficiente intelectual posibilitalea rCe a face alegerea, Pentru a putea alege, acestea trebuie sb fie recunoscute de anturajul 1or ca fiind capabile de a infltrenla sau de a avea un anumit control asupra evenimentelor din viala 1or. Dupd unii autori, persoanele deficiente intelectual nu au dec6t rareori $ansa de a face alegeri sau de a-j1i preciza preferinfele, chiar ?n ceea ce privegte timpul lor liber; gi acest lur;ru este valabil cu atdt rnai mrilt in r;azul persoanelor cu grad sever de defic:ien!6 (Guess qi colab., 1985). Suc,sesul integr[rii comunitare este legat de creqterea abilitalilor de luare a deciziilor. Concomitent, in cadrul g,rupurilor auto-sustinute, au fbst stirnulate persoaneie cu deficienle intelectuale sd iqi exprime propriile opinii L:gate de aspectele colective. O serie cte cercetdri au abordat p6rerile persoarnelor cu deficienle intelectuale, studiind atat aspectele calitative c,ttt. gi
r62

asistenfb, precum scara satisfarit;;-";;- tuIodur t;::f;::X,,:; chu'tior''arut 'catitdvii

rdspunsurile lor la inten'iuri-structurate, in plus, au fost elaborate scale caiitdlii vielii care s5 reflecte ale perspectiva beneficiarului

';;;;' a" iirta etfestyte

serrriciilor

de

.y:i'

6;, f7',,,, or Lire

;il'T'L]i'ff fl1;1;Hiltr3#;l.i:',::r,'f : jry:l,i^-decredibilitateqi petenfere de comunicare in randur o-;r";ilro:'JTj|H:f-ff;fi mergdnd de ra un niver Jil:il;
r:gar cu

cotere de satisfactie *bfinute pentru persoanele cu un srab rimbaj

,ii".rrj"p;;;j;ffii,[,
;;ii"J-1"1,1,

l l I

,lur*lo, oui*.riu- asupra este nevoie oe o *etocrd in care sE se compare situalia obiectiv e'aruaurra persoaneror cu deficienfe intel,;ctuale cu datele similare pentru societate " ca- intreg probabitr cd nu se va putea fonnula o pdrere deflnitivd_d";;ruunasiarea lnoiuiauuld fbrd evaluarea subiectivd a indiviaur,i, Jur p", stab'i dezavantajele qi avantajere relative ale condiliilor de rriiala .o*puratirz cu are popuragiei -originiie gene'are. Aplicarea

calitifii vie{ii in aceste situalii

profunde. h,{ai murr, tncompatibilitatea, inexactitatea i*nai"tu 4i J*-u *rr.pta gi a alege ultirnul rdspuns dintr-o posibild g,a,ra..de rdspu;;";i oferite, u"'rori'u'te situafii frecvent intdinite' Aceste iiru"lii uu urruio trnairrla cie creqtere severitatea de"ficienfei, in funcfie de dar *l* uu fost constatate uneori qi deficienfd interecruara uq"u;-;au ra persoane cu moderata (sigerman qi *oiub.,-r gg r). Iatr de ce ffebuie avuti in u*o*..*u?na;rur*u inrtrurnenteror de evaiuare, adicd rnasura in .n * persoanere cu deficienle aceeagi conceptuarizare interectuare au a ternieniror ca .-rcu un rimbaj mai dez_ volrat' cercetdtorii au uooloi-aeseori "ftae, j* forme ,arprnr;;i';;iiv susfinute de imagini ri desen*, qi au vtilizatr"ur* cu un numd. simple, itemi astfel ca cliJcrimi"-.-"l"cesard reeius cle sd fie menfinutg ra un chiar dacd astfbr de strate*u;;, niver de bazd. compensa diticurtrlile de se poate spune insd comunicare, oe desp* tri.teg-rd;;;L"**r", conceptuare? Exist' o tncompatibilitate intre recunoa$terea limitelor rirnbajurui in rdspunsuri Ia inftebdri gi- i.r"runoaqterea aceroragi producerea de infelegerea termeniior Iimite: privind ?n *i; sunr puse. oricare ar fi dimensiunea exactd a problemei, rimitere de limbaj in randur p.r.;;;k;r c.gnitive qi lni*r*"r.,ure posibilitarea de_ u i*. impricii faprur cd 1 {.enci.ni, ouline farerile ,"uil.rirpi srrucrurile de varori personare este sever iimiiatd i*nrru.un segment considerab' acestor persoane. De aceea, 'ifno" a, grupuiui

o serie de il,Tli'l:-T-l.x#ffii'Tf?#'ri ;hii, I'x':l :,ii5 #;,.ffiJ:.ffi ,:r:5;n -i-'.ien{e majoritdfii celor i? ti ir*r-*aintreb dri simp r e oin partJa

sau

exprimare

p6nd ra

,;;

int*qe;;r*u

-ri

calitate a vielii trebuie

unor standarde amintegte

conceptului de .eut#jn pr*orlfu; ;. a evarua bun'srarea

popuiafiei generale, mai degrabd dec0t a indivizilor (Wolfensberger, 1g84). In timp ce focalizarea a,sup)ra individului aduce cu ea preocr.rpdri _ legate de faptril cd acest concept - devenit operafional - va fi impus frr6 nici o diferenliere individului, exist6 obieclii evidente falb de un moclel al calitSlii vielii impus din exterior, c:are inlocuiegte autonornia person alh ca mecanism de luare a decizitlor qi cLe stabilire a particularit5lil;r personale, Datele despre calitatea vielii ia nivel global pot fi utilizate cu succes in monitorizarea inegalitdlii sociale giL modelarea politicii sociale. in gerreral, opinia cd s-a realizat o calitate acceptabila a vie{ii, impune ea at6t satisfacfia exprimatd in legdtu:rd cu diferite aspecte ale viefii, c,6t gi indicatorii obiectivi ai acestor aspercte sE lind pasul, sau - in orice caz - sk nu fie inferiori aspectelor tipice pentru societate ca intreg, ffirh a se neglija valorile personale ale membrilor populaliei. c6nd n., este posibild o evaluare subiectivd, pentru a reflecta diferenlele personale pot fi folosite gama pi distribufia condiliilor de viald din populalie ca intreg. Datele obiective acumulate pot fi apoi cornparate ca qi c-dnd ele ar reflecia pgncte de vedere subiective. Situalia unui grup sociaX poate fi stabilitd dacb se poate face ipoteza a priori cd varia[ia datoratd diferenfei individuatre va fi similard cu cea din populalia gerrerilld. Dacd normele culturaie asi,gurd un standard de referinld pentru un grup de interes definit, este clar cd orice conceptualizare a calitdgii viel.ii nu trebuie limitatd la un grup partic,ular vulnerabii ruu devalorizat social. Cele cinci domenii ale vielii sugerate pentru a preciza domeniile cle interes relevante pentru calitatea vielii sunt toate de naturd generald qi reflect6 scopul evaiudrii calit[1ii vielii cu referire la popula]ia generala. Acest lucru este de d'.rrit din perspectiva der:voltdrii unui sistern cle mfisurare a calit6lii viefii care si aibd o utilitate 1arg5,, Caracterul aciecvat u1 usc,pului trebr,lie examinat prin cercetd.ri care sd stabileascd indicatorii catltalii .vielii necesari gi suficienfi pentru a rellec,ta diversitatea preocup*rilor pnfii*,-. In concluzie, dezvoltarea unei aborddri comune a calitdlii .vie{ii aplicabil6 la grupuri sociale qi la populalia totald este vital6, daci trebuie interlrretate inforrnaliile referito'are la un segment al societdtii. O astfel de abordare trebuie sd fie rnultidinnensionalS qi sd reflecte aspecte varierte qi complexe ale vielii fiinfei urnane. I\45surarea condiliilor de uiup, evalurdrile subiective despre viald qi valorili personaie sunt deosebrit Je relevante. Oamenii sunt diferili in ceCIo co le place gi in ceea ce considerf cd este important pentru ei. Condiliile de viafa qi satisfaclia viepii vartazd, inevitabil, in funclie de indivizi, in toate grupurile din cadrutr societdlii. Datele pentru un grup definit, cum este, de exemplu, cel al persoanelor cu deficienle intelectuale, comparate cu distribufia statisticb clin populalie ca intreg, pot fi ufilizate pentru a'ardtztdacd contiiliile de viald qi satisfac{ia in diferite domenii ale vielii sunt tipice pentru un model general sau au un profil semnifi cativ diferit.
164

BIBLIOGR.AFIE
Abrams, M', (1973), Subie,ctitte social indicators, Social Trends, 4, pp, 3550.

Andreu's, F'M', withey, s.8., (rg76), sociar Indicrtor of wert-Being; Arnerican pelgeptr._on af Lilb dlwaiity,i;;t;rk, plenum t ress. Bellamy, G.T., Newton,"J.S:, te 'nuron, NM., Horner, R.H., (1gg0), Quality of Lifestyle outcotmes; Challenge for kesidential progra,ns, in R. schalo"k (.-d), "euality ^A _of Life r*.rfrrJtives and Issues,,, American Association on Mentar Retardation, washiieion nc. Bigeloow, D.A., Broclsky rG., Srewarr L, OT;on M., (19g2), The Concept qnd Meqsurem.ey't3f of Ltfe o nip"ndent yariable Quali,8t livaluation "t qiw.n. Tash (eds in,,Innovative of Mintal Health servlces, ?" g J, stahler ), Approaches to Mintal Health:Evaluation,', tr** york, Academic press. Boisverl, D', Ouellet, P.A', (1990), Ddsinst:itutianrualisation et int1gration sg31a!e: I'expelrience qudbdcoise, in s. Ionescu .,L,Interl,ention (ed.), en ddficience mentale',, vol. 2, B,ruxelles, IV{ardaga. Borthwick-Duffl', s.A., (1990), g"aittry ii t* af persans with severe or prafound menial retardcttion, in n. schatock ,.quuiity of Life: i.a.), Perspectives rssues", Arnerican Association on'ilaurr]ut Retardation, -and Washington DC.

351. Ernerson, E., (1995), Evaluating

cumrnins, R.A",.(1 2gJ): cbmpreh*nilrn gr"rir, af Lfe scare-Itategectrmr Disabiliry,4th ed, psychologv Rrr.urch Gntre, Melboume. Edgerton, R.8.,-Boiliirger, M.,+r*o, F,!9s4t , The croak of competence; after two decades, Amefic:an'Journar of'Mintai Deficiency, gg,

Borthwicn-r:yffr, s,A., (1ggz); e.uattity af ttfe and quarity af care in nzintal retardation, in L. Rowit z\ed.),".,rvijntar Retardation in the year 20AA", New york, Springer_V-erlag. campbeil, A., cr:nversi p.Il., dodgers, w.L., (1976), The euatiry of Americ.anlle, New york, R.usseli Sa[e pou.rJ"ti.,n.

pp.

345_

Etnerson,

ffiffi***a*u 8.,

tle impcct o;f deiwtilufinalisalwpg,tk A^*rirun IJurnuI of Mentar Deficiency,

Hattan,-c."

ebwrewzzzryn E{MSA,

nandai,,'

(j 9g4), -" A{ovinSy out"- Relaeatian.&ew +-tapazzz4.e

W,%/.91/"9,r%e,w?ryPraewrywry,,%:4"

@;mrW

sefrrtW

6"pp" 475-490-

qn{ qs so ei are { s e rv ilc e s, npp fied nr i.uir ir

ri Wii'

Xit^id"tA(,

@@

Journal of the Association for Persons rvith Severe Handicaps, 1 0 (2)i, pp. 79-86. Kebon, L,, (tr987), Le trtrincipe det let normalisation, in S. Ionescu ('ed'), L'Intervention en ddficience mentale, vol 1, Bruxelles, Mardaga. Krupinski, J., (1980), Health and quality af life, Socilal Science and Medicine , 14A, pp. 203-211. McF-arlane, C., Brown, R.tr.,, JBayer, M.8., (1989), Rehabilitntion Programmes Study: Quality of lif<t, in R.L Brown, M"B. Bayer qi C. Mc Farlane (eds.), Rehabilitation Prrogrammes: The Performance and Quality o1' Life of Adults with Dev,elspmental Handicaps, vol. 1, Cal,gary, {Jniversity of Calgary. McKennell, A.C., Andrews, F.lVI." (1983), Cornponents of perceivect life quality, Journal of Community Ftsy,;he1sgy, I l, pp. 98-i 10. Poftelance, J.P., (1987), I-'trndlex de qualitd de vie: instrurnent d'apprdciation multidimernsionelle' ei individuelle de la qualitt! de vie, Ca' mmunication pr6sentde au 3* Congr:ds de la rdadaptation, Qudbec, 5 juin, Scheerenberger, R.C., Felsenthal, f)., (1977], CommmiQ settings for ]W, R. Per"sons: Satisfaction and activit'ies, Mintal Retardation, 15, pp. 3-7. Schalock, R.L., Keith, K.D., Hoffman. K., Karan, O.C., (i989), Quali,ty o/ life' Its measut"ement and ase, Vlental Retardation, 27,pp.25-31. Seltzer, G,8., (1981), CommuniQ residential adjustment; The relaiianship flwong env ironme nt, performqn(: e ati sfaction, 8 5, pp. 624-63 0 . Siegelman, C.K., Schoenrock, tl.;., Winer, J.L., Spanhel, C"L., Thcmas, S"G,, Maftin, P.W., Budd, Ei.C., Bensberg, G.J., (1981), Issues tn
s'

An empirical stttdy, in H.R-. Bruininks, C.E. Meyers, B.B. Sigford, K.C. Lakin (i:ds"),
interviewircg mentally retard persons:

"Deinstitutionalization and Com'munity Adj ustement of Mentally Reterrded People", Washington, A.A.M.D, (monographie nr. 4). Vitello, S.J., (1984), Deinstitutiona'lization of mentally retarded persons in the United States; Status and trenals, in J"M. Berg (ed.), "Perspectives and Progress in Mental Retardation", vol I, New York, {nternational Association for the Scientific Studl'of Mental Deficiency, Watson, D., Pennebaker, J.W., (1989), Heslth complaints, stress and distress; Exploring the central rot'e af negative affectivity, Psychological Reviws, 96, pp. 234-254. Wilson, D., Hare, A., (1990), Health cere screeningfor people v,ith mental hanCicap living in the communiry,, British Medical Journal, 301, pp. 1379I

380.

Wolfensberger, W., (1984), La valorisation du role social: wne nouvelle conception "de la norwalisation"', Ddficience menta.le,34 (2), pp. 26-'.\6" Zavtra, A,, Goodhaft, D., (I979',t, {l.uality af life A review of the litera:twre, Communiq' Mintal Health, 4, pTt. 1- 1 0.

166

O,'APITOIM X
CAT..ITATEA VIETIT fiU PM
O

aLE

saco[ruu xxl
rogramer

CNAfr{Er,U PB,,SP*SHITE yrg.Anm

r]EmcrnruTA

suferd
as

Tf; ffi 'ff :'ff :l.-l#ru-;;:;*:r,-_,r"",m{,tf;;ffi{,{$ ru;y'i:: :i:'-l-* j! J*!#"lii,",* tizat;e,*f*,,uoucirarea

;-t:3i
*

upra posi bit itdpir or de ui;

ji Ji :.h

i:ff [?rfl

e destinate
ve

fi cati

*3111*-

pers oanet

il';ff;,,Xfl

or

doar pe mdsurd

dorneniiror viesii

*=ryitdl*itut#*j'ilf tffi*;*ii**;#ryr;;:r? fi ;;ffii'ii*

r,"C;;iJ,:i:rl*,fl;ri;Hffi_ *;r;;;r;;'interaclio";;;;
azd
as

FttF:'Hiill T,,:"#l* paradigmadiferiter'or;-r#'i$,?irr'i'ffi':f

si:ffi::bff
Danehey,

upr;

t ;;-,ii

cerinfe.re mediului; in acest r i mi rer o; rui c 1i on ur e al e

lgg+).'

-:"^' Yr J,T:IJ'

Aceste schimbdri au un

u{*;;1ffij:.ffl*; 'r Ti#r,*'l:xll

I

.jil'#ff il#"."':jfr #

ti,iH:ffi xn*r*:'$?li#ffi ::J:ff :':::5::,il"J:f;:,ii ,L{jf --* pentru politica gi programrl" vizdnd deficienla
,..o,lului XXI
t t'

t+rffirfffi,f#$if

ra vrrroAR' r,o*

pR o GR dME

cec

.*n'i'ni''"'ij 'i':l' ;ilr;; i"l.t$;ilit etdril ot d#f"l'r;'JiJ

O serie de autori apreciazdcd programele deficien$elor vor, n o"rrioii;;fi. urm6toare,. secol clesrinare ,,otttorului

i,oo*ta.

ma cu deficienfe. frrflimportanp

cri ti ca a evar udr

calttdsii vierii; rizultarer or

ii

10.1.1. O. noui conceptie privind deficienfa Relalia dintre termenii:,oatolagie, leziune, limita(e) func{ionatd(e) qi deficienld - sintetizatd iri Fifura 4 - este in prezent t*ganJita. tn nCIua conceplie a prclcesului de instalare a unei deficienle, ;patologia', este asociatd cu o anomalie la ni'vel cerurar sau tisular, pi*rr* "scle,roza tuberoas6. Starea patologicd prorluce apoi o "leziune" a organului sau g sistemuiui de organe, precum disfirnclia ierebrald. Apoi, disTunclia cerebral6 produce o "limitare funclionald" lanivelui organismuiui, precum reducerea inteligenlei. Limitarea func{ional}i clevine r'd.fi.i.ng6;'nurnai cdncjt are irnpact sau interfereazdcu roiril social al persoanei.

Patolosie

tlv
Leziune

i,t
tr,i

mitd(e) functionaid(e)

JL \,/
Deficien!5

Figura 4. Etape ale instaldrii defiicienlei

conceplia dyp? r?1. procesul de instarare a unei deficienle parcurge etapele amintite (Schalor:k, 1995 a) scoate ?n evidenta fatr.rl cd deficienfa nu este nici fixd, nici absolutd. 'Ea este mai a.gruua fluidd, variabild 9i dezvoltd o mullirne cle c;aracteristici depenclente de"trasbt*rile gi sprijinul venit din mediul unei persoane. Lirnitele ei funclionale (gi prin uffnare, deficienla unei persoane)..se pot reduce prin asigurarea inteivr:n1ii1or sau serviciilor sociale gi a sprijin.riui con.*nirute asupra comportarnen* telor adaptative qi a rol statr,ls-uiui-persoanei cLr deficienle" I Schimbarea concepliei despre deficienld necesitd, de asemeneia, un numbr de modificdri importante in modul de gdndire al unei p.rrnun". /n primul rdnd, nu se poate trece cu v,ederea rolul semnificativ p* .o1g m,ediul social gi cultural precun gi sprijinul acordat persoanelor cu -specific, joacd in il manifesiarea,on.i .onditii care condr;ce la deficienld. {engie,nlg "{n al doilea rdnd, categoriile bazale doar pe un singur aspect al persoanei (de exemplu, nivelul de deficienti bazat mai ales pJnivelli de inieligenfd) nu sunt suficient de predictive prentru a caracteriza sau pentru a descrie pe deplin persoanele cu deficiente. in at treilea rdnd, atenlia projru*u1lr de (re)adaptare trebuie s[ se concentreze asupra reducerii limit;ior-funcfionale ale individului gi, prin urmare, asupra reducerii ,.deficienlei".

168

jF' ff 'il lffi ; *#f;,1;i';,fl ", 1an o .;;'d,iii ?l'l J""J illii?.5."#H ;{l. cajitatea Figura p....*ru
gt,fi
a viefii d* ;ar::ldstare'

sporitri acorclatd carirdfii vietii i;;;;;;'pi,rr,iti* o;;, o*n.r n. cu defi ci ente igl[;j. au"rJ".., "i-rrl ..rirar; viegii u.rrrri,.utegorii i*udu.*l;;;"1; rorur pj care - in gen".ar ;:#::;.,"J-ji' *-ursrtrrE uare vizeazd'n"ii,r,'-*ciari si educalionaid, in(re)adaptarea persoaneioi.-"" cienfe. defi_ intr_o definigie sinrpld, cajitatea viepii inse

f,tenfie Accenrur p.us in nu esre nou fschirock, de persoan"

I0't'2'

J:i?:T..:iibi-

ild#iy

5' uruta;;;;

,tfl n::::;1fr*J.ii;il:i,,.JJ:*??;i*,i;;iff
Viafa in fami lie/comunitate

,;:H:,;;,xf

dinrre

;:J,?

Satisfaclie

$coalailoc de munc6

Satisfaclie

Satisfaclie SfurdtateAundstare

Figura 5" Moder ar caiit'lii viefii (dupa scharack ,1gg5 a) Modelul reflectd nu numai eforturile de a defini, mdsura qi aplica ff H"fi:;i,f

.';ljlHl:il;;*':itri:tr:tihi:ft;?Tffii..j::xlru,n:
fr"ri]figug S1.

rapoftate la persoana

I0.1.3. Servicii bazate:pe sprijin

de

*fi'f jf n'ffi J;;r: Tffi i", rff ?ff? H:fr p^endenlei, pr"ir.tiv t regterea,;i.p-" a--ng.:i/inr.rd"tali i, int.nrali ] .LrlLe<tdrll l:: In cornunitate (Schalock, iOOs.;. i--) gi satisfa-cm j"Oi"idului
*"ffi: ffi
.
'

lesJrse $i

de asigurarea cu deficienfe' Et sJ'oefinegti ::i1:,: ?:ff:f"r strat,persoanele

spffi;;':"*::;il":: regar
c

ffi

.u toi"ttate
.
,

serviciiror
de

{"
i

.on:*prTliza sursere prij .1- ", categoriile inurui, :y::,r#iTffi 5i lezurtatele ilrmarite prin acordarea tr.uffi ;:;#tttt'le' rui ru"ru,-J*';i:;ilfr:ii# jTI;;,:::t',#i,:f?i##i{J.i
ii,
s

mu lte ryrodalita,tl

*ffi ,il',;

aceastd figurd, sursele sprijinului includ individul, alte per:soane, tehnolcgia qi serviciile" Funcliile sprijinului prezentate in model n,u trebuie considerate exhaustive. Cele patru categorii de sprijin sunt e>plicate in continuare (Luckasson qi colab., este prezentat

in Figura 6. Aqa cum se observb in

reez). intermitent :;e earacterizeazd prin natura Xi.li episodicS" O persoand poate avea nevoie de un astfel de sprijin in diferite perioadle ale vielii (la pierderea locului de rnunc6, in urma unei crize medicale ilcute etc.). Sprijinul intermitent poate fi rie intensitate micd sau mare. 2. Sprijinul limitat este regulat qi se acordd pe o perioadd scurtd de timp. Poate necesita personal mai pulin pi cheltuieli mai reduse rdecAt nivelele mai intensive (sprijin asigurat in perioada pcolarizdrlt). j. Sprijinul extensill presupurne o implicare continuS, regulat6, chiar zilntcd in cel pulin cdteva domenii (la iocul de muncd sau acasd) gi este nelimitat in timp (in viala farnilial5 pe termen lung). 4. Sprijinttl universal se cwacterizeazd prin constanld gi intenr;itate crescutd. Este asigurat in difreril.e domenii gi sustine potenlial ,rta)a. Sprijinul universal este mai interrsiv gi implicS mai mulli membrii ai personalului dec6t sprijinul extensi'v sau limitat. Frintre rezultatele vizalrc de cdtre un modei de sprijin se pot include: cregterea nivelului capracitdlilor de adaptare gi a ro1 status-ului; maximizarea abilitSlilor legate cle rriata la domiciliu, in comunitate, EcoaiS/ loc de rnuncd gi s5ndtate/buniistarre; cregterea competenlei, respecilului, prezenlei gi participdrii in co:nunitate; cregterea satisfacliei personale; creqterea calitalii vielii.
Sursa sprijinului personal alte persoane

L Sprijinul

Funcliile spnjinului
e inr'f,lare, instruire, preda.re
o

Categoria sprijinului

planifi:are financiard

tehnr:logie servicii

e asistenta la locul de muncd e asistenta la domiciliu o asistentl sanitari

c intermiient o lirnitat * extensiv o universal

. sul)ort

compoltamerrtai

n accesul ?n comunitate

Rezultatele dorite
Creqterea nivelului capacitdlilor Ce adaptare gi a rol status'ului Maximizarea abiliHtilor legarte de via{a la dorniciliu, ?n comunitate, gcoald/loc de muncd gi sdn6tate/bun5stare Cregterea competenlei. a prezenlei gi participdlii in comunitate

Figura 6. Model de sprijin

110

I
sprrjin necesar persoanelor cu deficienfe nu esre nou; cd aplicarea juclici"*a sprijin t"-;;;dnvrngerea u eategoriei hora capacitrilile run*1io""i;#;-rsoanei acjecvate de cu deficiente.

T5:"#i:Hit:l':

iegate dp Persoana

tou,*r*.il;:f

?#:f,ffi_ Hffi :i,j:,;#;;:,xTff ';## #;"#l;;irn* u iil:#Tg{fi :' ;il lil',:i: n fffi :$,, *ffi *riiin 'i.,u"*:T:-*;rffi:fi?:r'J;liif; 'u
re c u d e dc I rapoftare la persoana. in se.v,.lit.

p ers o ane

l:i * :'fi;

:T,,H'.1,f-l

Frrta re ra persoa ni

un ror mai rnare accent

ers o an e,

or

d e n c i en

re

pe un anumit numdr de domen qcoal5/loc a* *ur,ru,

3

crescurar"*.?.ffi 2) c a r a c t e,, ,i"*y;:I{:^fl:#,:,Ki:tr,:::111*rrenecrdunni,zel t * u r r r i i; ;;;;;;:i: i:::i::r ?n c om u'i tate ;

presupune

lffiilK:'*iT):J;;,"''J) evalw,

J;,* iu rn,on,iJ;;o,*

urnrd-

) o r i,:n!1,:f*

evalua rea rezultatului ,r'o::':^'e precurn viafa in familie qi ir, ,oonunitare, ],j,rffii|;Jr'
d1 s d s e p o at d e re c ru a acest criteriu nu rrebuie sa rnini,malizeze

tffifir;"#,l:T,r1ffffi,il:;|*;
4)'con"rioruo rogic{t
evatuaru.o

"::;?' il; ::,y:r:!,;:n_. *,',,,

vielii;

_:ff jl"" tingii,ii;oi au, mno;ffi1'cd efectete imediare ate #*,t-:T:1T,,1-"[:'J;***d;: "r. i"i*,,iiiiror nu sunt irrrotcreauna
J)

rr ri !-cali61ii, prinitacestcriteriu;-;;;;:"{::;:r__r;^y"il:i,H:r*f

viutainr*@
comunitate

esenl ia le l:l'^"1]rri Indicatori a* in"uara." fn

*cliviui!'"tG;;ffi; coridiene

SXnXtateZUunffiil
at'e

AbiIiti{j fiurcfionale
Loc de muncd :ntegrare la iocul de munci

l,-r.

rusrcalol.--de bundstare
hrdicarori i ai
gr

apritudinilo r fizice Indicatori de activitate

abilitililor

balailu

Orele ]ucrate

Beneficii
Durata incadrdrii

Satisfacfie.

Figura 7' Domenii are caliralii viefii gi rezurtate evaluate persoand centrate pe ^ Intr-adevdr, unele efecte ale intervenfiilor termen scurt nu au care sunt eficiente efecte ird_i *g"r_ pe gi invers, unele care produc un
ef,ect

mic iqi aratd mat tdrziu efectul irnLporlant. in plus, statutul de roi al unui individ se schimbd lent. Astfel, cele patru caracleristici ale programelor de deficien!'fl ale secolului XXI - schimbarea conceptului de deficien!6, atenlia sprorit[ acordatd calitdfii vielii, serviciil: bazaLe pe nevoile de sprijin ale persoanei deficiente qi rezultatele evaiuate prin raportare la persoand - nu numai cd vor duce |a asigurarea serviciilor pentru persoanele cu deficien{e, dar vor servi ca bazd pentru evaluarea a.cestor servicii. Pentru a realiza acele schimbdri in siitemui serviciilo:r arstfel incdt scopul gi qi rezultatele cjlorite sd fie atinse, sunt necesare cflterva etape de acliune. Fiecare dintre aceste etape de acliune reprezinti o provooare important6 pentru gAndirea qi
practica curentd.

r0.2. ETAPE DE ACTIUI{E

Prezentdm pe scurt trei rotape de acliune - realiste qi potenlial productive - care uoi p.r*ite alinierea sistemului actual la caracterislicile programelor secoluiui XXI v'-izdncl deficienla. Ele sunt: 1) definirea bbiectivului; 2) operalionaLtzarea sprijinului; gi 3) restructnrarea sistenaului de furnizare a serviciilor. 10.2.1. Defininea obiectivului Prirna etap[ de ac]iune t)resupune stabilirea acelor modele de programe gi fluxuri de finan!,are care au o probabilitate maximd in oblin*r.u rezullatelor evaluate ,cu referire la persoan6, Stabilirea calitSlii domeniilor de via!6, precum drepturi cet*fenegti, dernnitate uman6, control individuai, calitate de membru al comunitdfii, relalii sociale, dezvoltare, realizarc qi bundstare personal6 sunt, de asemenea, foarte importante'
10,2.2. Operafionalizarea nrodelului de sprijin Orice model de sprijin presupune rezolvarea a dou6 sarcini majore. in primul rdnd,trebuie definite oorespunzdtor categoriile de sprijin qi, tn al doilea rdnd,trebuie dezvoltate srtarrdarde adecvate de sprijin cerute tot mai rnuit pentru finanlarea qi evaluarea programului" A. Categorii de sPrijin Deoarece categoria sprijinuirui diferd in funclie de persoand, situalii qi perioade ale viefii, una din prrcvocdrile majore cu care se confi:untd comunitatea persoa-nelor cu de:ficienfe este aceea de a elabora mlsuri cantitative adecvate pentru fiec;are dintre cele patru oategorii de sprijin propuse. in Tabelul VI sunt rezumarte cdteva variabile care trebuie neapdrat

t72

efectele utiliz[rii sprijinului surnt evaluate cu ajutorul indicatorilor de calitate qi a rezultatelor raportatr: ler persoanl; 6) utilizarea sprijinului poate avea fluctualii pe parcursul dif'eritielor perioade ale viefii; I sprijinul nu trebuie oprit decdt dacd cel care asigurd serviciul contiruS si monitofizeze categoriile prezente qi viitoare ale srprijinului necesar unei persoane. Aceste standarde sunt c:ornpatibile atltt cu cele patru schirnbdri majore din sisternul actual al acordbrii serviciiior care privesc deficienla de dezvoltare, cAt qi cu cele patru ciarcteristici preconizate pentru secolul ,KXL
"5)

I 0.3. RESTRUCTURAFi.ET\

SISTENIULUI DE FURNIZARE

A SERVICIILOR
Conceptele de sprijin, calitate a vielii pi rezultate evaiuate prin raporlare Ia persoand, presupun sc;himbdri semnificative in restructurarea sistemului de furnizare a serviciilon sociale pentru persoanele cu deficienle de dezvoltare. in Figura 8 este clat un modei - m nuupdrat exhaustiv - care aratd clar relalia dintre diferitele categorii de sprijin, rezultatele dorite, cu referire la persoand qi domeniile calitdtii vie{ii.
Categoria de

sprijin
Intermitent

Domenii ale calirdtii vietii

Familie/comwnitate Afaceri bancarelfinanciare
Perioade de tranzilie Probleme Pregbtire pentru via{a in

Scoald/ loc de muncd

Sus!inere
de muncd

Sdndtate/ hundstare

Consiliere/managementulcr;izei Conqilierelalocul

juridice

Tranzitie

Limitat

conLiinitate Pregdtire la locul

muncA
de munctr

de

Asistenfa acasl

$edinte medicale Consiliere medi,;al6 Cunogtinfe despre alimentatie Instruire gi asisten!fl in alimentalie

Cumpdrituri
Transport Supolt comportamental

Acomodare la locul Transport Asisten{disprijin pe termen lung Transport

Supraveghere

Dispozitive penl;ru alarml medicald. Recreere qi timp liber

Instruire nentru sieurantd Asigurarea aiim,entatie Intrelinerea Iocuinlei

Extensit

Servicii gospodlregti Pe timp de noapte

As isten!5/Suprave ghere

Acomodare la locul
de muncd

Universal

AsistenlS 24 ore Supraveghere 24 de ore

Intensitate crescutd Supraveghere Protezare Acomodare la locul de muncd

Asigurarea alimr:nta{iei

Disponibilitatea
asistenfei mediciale Asistarea ingrijirii

medicale
Personal

Saiariu

Activitifi cotidiene
comunitate

esenliale Indicatori ai incadr[rii in

Ore lucrate Beneficii

Nivelul integr[rii

lndicatori ai bundstdrii Indicatori ai abilitalilor aptitudinilor fizice Indicatori de activitate

gi

F-igura 8. Matrice cu serviciibazate pe categorii de sprijin qi calitatea

rezultatelor
t74

i*pr.,

i:h;;:#* a intra :ffiHJ::###T::,;t?:---; jtrj*,tu,*,t,u,,-,*,*umetode,or ri 4""##'r:;H$H'i#: ;H#:i#'

universurri"

o planificare. avdnd in centy ;r*rio-i, ,i u, are persoaneror r" o.nri-nfe,,astfer inrai rrebuinfe zeze eficient resursrr* *irr.:Trr sa utiri_ .a nr'flexibit, gi "."rr".'*rrvicii reare (srnurt sunribitr Danehevi'irs+1. ei sa ofere ganse a depdqi ur*ui pras; qi

jff ;:lil;::x1#,,11:,:j.iil j,;.,,:T:iil,ff

.or*io*,

;*;;ii ffitir*tor

Tiillli3lllli:ffi jj

:,i:i,"1fi,":';" i'ipio,ili ; iffiff,::,j:ffi::o -

ua-j*uin;i *..no,li

m"n*;

BIBLIOGRA}.IE
.Ugg2,), euali6, Irnprovement ser E,yntotmew and : Managingi'#rtr?,r_T::,_,,n other nr- g"oil.iir"' Brookes.*_,,vtces Human
Thrrugh, Bradley' v'J,,

Albirr, J.M,

inrri",

Ilaltimore,

'ir:::;:

Gertings' R'M ; in v'J" Bradrex

X,'ii:j#::rt "r4:;:{{;; Fil"

r2i$,' i.w.

fshb-augh, J.w.., Blaney, *.c.,.!r g?g, creating Inc{ividuar br s a b i t r nes A A,{a nda,e r. r
sv,stemic a*irtuugt , e.c. erriri.,-g*-r, aryd ,,cr*.ting chanse, rndividuar -"# "ili
sa

y! y2rz6'iru,*ir1s,

j:,t, "o: n,ffi*:ii*tt bi ii ti :,r fianoate rbr fi:ff Brookes. Kiernan, w.8., srrr"i".r., ff;jt"re, Sailor, E', (len:], Enhancing ilte (rse b'oir' for !ro,o"!* I:::::, of community'incrusiJ",'ci,lu#'i,2\!rr,i;:;:rr::.*t,iriii",,"ini,i,u,.
es

Retardofiior:nu?ririrn,
As sociari on on

Luckasson, R., corrler,

Schalock, R.L., -ana Q,uolity through qualiry niques outuo*" nnrljinl enhancement '::h -'-:d evaluation, Disabiliries. 3. op. Journai

colab. (1gg2), Afental ct*r;rliloway,. i a n and r e $'s y o7 s rpp u*tui n r;;;;,rr;"t WasJrington o, i,-Ameri 1-r-' 'r' 1 can

o.a."t;#:i:::i,, E.A. Fo^., qi

r.;

fggi;:;;;on, l-16.

DC.

'

?'$,: !,!, ) ),.,,r\e u yo rk (yo,) (jig{;lt,' : guoti,y ti^,,"l,,ui i^[*, 1r. .Canceptuatization, n,Jo.ixti K:?^i:;f"::#:; zl' ,n Menmr
". sclralock'

{:#N:rt#ilf :q'r;W*i:i;x#,,::{x:i:#,::#S s.r,Ir

ii!,i:i:;o h;,i

t s s 4" b),

q' o n o,-.?{ t tfe, q u

",

b;;;lopmental
t
an

a t i ty e n h a n cem en

d q u a t *v

r';'ff R't"

,i,

i):ii: ; :;!.)

herardarion,

Schalock, R.L,, (1995 c), The essessment of natural supports in community rehabilitation services, in O.C. lKar:an, S. Greenspan (eds.), "Rehabilitation Services in Community", New I(ork, Andover Medical. Schalock, R.L., Stark, J.A., Srrell, M.E.gi colab" (1994), Tke changing conception o_f mental retardatiott: implications for the field, Mental Reardation, 32, pp. 1 8 1- 1 93. Srnull, M.E., Danehey, A.J., (1994), Increasing quality while reducing costs: the chullenge of the 1990s, in V.J. Bradley, J.W. Ashabaugh gi ts.C.

Blaney (eds.), "Creating Individual Supports for People with Developmental Disabilities: A Mlandate for Change at Many Levels",
Baltimore, Brookes.

176

-l

OUPRTffS
CAPITOLUL I FORMAREA $I DEZVOLTITREA _ABILITAT'LOR DE COMTINICARE LA COPIII CU CERINTE I]DIJCATTVE SPECIALE

(RodicaPreda,Rodicabopuscu) ....5 l' i' EDU.ARE A ALIZT,JT-'I FONEMATIC LA pREgcoLARit . . . ., . . 5 T.2' CCM{JNICAREA I|OTALA iX EDUCAREA COPI]iLOR CU DEFTCTENTEDEAUZ ... ......s 1'3. SPECIFICUL DEZVICTTARIT AEINATILOR DE COMLNTCARE LA coprrr cuDEFrcrElr:fE narxriii'.:. :::. .:. .::::':1. . . . . .,*
Iy9_RMATTET ix cor,rorfrrr,E MINTALE pre
(.Vas i t e

ABORDAREA COCMTTVA A
da)

CAPITOI,LL II

RECEprArul gt pR(fcEsAnrr irurAnzIEzuI gr ngFtcrEt_,TEr

25

PERCEPTIVE.
j
l l

COMPLEXE REY $T SCOPT]RILE EI PSIHODIACXOSTTCE RE}ERITOARE LA S'I'L.]RILE

REY

3.1. osrnaruARrcoNCEprItALE.,.. ......36 ....36 3.2, CARACTEzuSTICI ITLE FIGUzuI

CAPITOLTL III PARTICTLATUTAP ALE S-IIT/RILOR PERCEP TIVE LA ELEVII C(J AMBLIOpIE(Vasitepreda).

, .37 3.3' METODICA INVI]SI]ICArui STILULU PERCEPTIV CU AJTJTORUL FIGTIRII CON,iPT.EXE

rE

SII;TECTTI AMBL,IO PI . . 42

DE HIPERACTIVITATE (DragoE Ctrneci) ADFrD - rsToRrc $r ETroLocIE.

ry ROLUL SARCINILOR DI] ATE}JTIE NoSTICAREA rurnunrinu

CAPITOLUL

DEFICIT

rxncurrvA irv

DIAG_
J-)

ATENTTONAL/
ra

FLrivcTroNARE ExECuTrvA gl ADHD. CONCLUZI.

57
61

177

CAPITOLUL V

EryJRIENTE PSIHOPEDAGOGICE
AUTISM

(CristinaMureSan)

iN

EDUCAREA COPIILOR CU

INTEGRAREA $COLARA A COPULOR AUTI$TI. PREZENTA. REA CLASEI INTEGRATE DI}{ C:HATENAY.MALABRY . . ,, . .64

5.1.

......64

5.2.

5"3.

PEDAGOGIA GENERALIZ,A,RII iN CAZULAUTISMULUI .,, . 72 EVALUAREA ECoLoGIC.ar A UNUI coplI- AUTIST. . . . 80

PROGRAME

CAPITOLUL VI

DEFICIENTEI MOTORII (Horaliu Mic Ie)

DE

INTER1trENTIE

PE}..ITRU RECUPERI\REA

......89

CAPITOLUL VII PERSOANELE CU DEFICIENT'E l$I CALCULATORLL

(MirelaArion). VEDERE

....'.

7.1. DEFTCTENTA gr TEHNOLOGTA 101 7.2, TEHNOLOGIE PENTRLI PERSOAhIELE CU DEFICIENT]] DE

. I1O
126

101

7.3. INTER.FETE PENTRU IJTILIZ,ATORI CU CERINTE SPECIALI] 114 7.4. TEHNOLOGIA INFORMA:IIOI{ALA $T EDUCATIA SPEC IAI-)\
CAPITOLUL WII ROLUL TEHNIOLOGIILOR IIJIFORMATTCE
Qulian Pah).

iX soucATrA SPECIALA

CAPITOLII IX
. . . t4B 9.1, VIETII . . ,14g 9.2. VALIDITATEA EVALUIiR]] SIJBIECTIVE LA PERSOANELE CU

EVALUAREA gt!-ITA1u VrHTrr LA PERSOANALE VALTDE lir LA PERSOANELE pah)

DEFICIENTE (Iutian ASPECTE PRIVIND DEF'INIREA CALITATTT

DEFICTENTETNTELECTUALE
CALITATEA VIETII^
CAPITOLUL X

...........162

DEFTCTENTA.
SERVICIILOR
178

PROGRAMELE PROSPECTIVE ALE SECOLULU XXT VTZAND DEFICIENTA (rutian pah). . . . . . . . . 167 10,i. CARACTERISTICI ALE VIITOARELOR PROGRAME VIZAND . rcs 10.2. ETAPEDEACTTLNE.

iX

....172

10.3. RESTRTJCTTIRAREA

SISTEMULU

DE

FLIRNIZAREi A . N4