UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE: MECANICA

DEPARTAMENTUL: ART

PROIECT DE SEMESTRU LA C.C.A

NARITA ALEXANDRU
ANUL IV AR
DISCIPLINA C.C.A

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE: MECANICA
DEPARTAMENTUL: ART

PROIECTAREA AMBREIAJULUI LA VW
JETTA 1.8 Tsi

CONDUCATOR DE PROIECT
ING. DORU BALDEAN LAUREAN

STUDENT,
NARITA ALEXANDRU

CUPRINS
1. INTRODUCERE (MEMORIU TEHNIC)
1.1 OBIECTIV.............................................................................................4
1.2 ROL, CERINTE.....................................................................................4
1.3 DESTINATIE........................................................................................5
1.4 CLASIFICARE SAU TIPOLOGIE.......................................................5
2. VARIANTE CONSTRUCTIVE
2.1 Ambreiaj monodisc cu arcuri periferice................................................6
2.2 Ambreiaj cu arc central tip diafragma...................................................8
2.3 Ambreiaj hidrodinamic..........................................................................9
2.4 Ambreiaj electromagnetic....................................................................10
2.5 Ambreiaj combinat................................................................................12
2.6 Ambreiaj bidisc.....................................................................................13
2.7 Ambreiaje din aceeasi gama..................................................................14
3. PREZENTAREA SOLUTII ADOPTATE
3.1 Justiicarea alegerii facute.......................................................................17
3.2 Prezentarea alegerii facute.....................................................................17
3.3 Constructia alegerii facute.....................................................................18
4. REGLARE, INTRETINERE, REPARARE SI NTSM
4.1 Defecte in exploatarea ambreiajului si remedierea lor...........................18
4.2 Reglarea ambreiajului.............................................................................20
4.3 Intretinerea ambreiajului.........................................................................20
4.4 NTSM.....................................................................................................21
5. CALCULUL AMBREIAJULUI...........................................................23
6. CONCLUZII, CONTRIBUTII, PERSPECTIVE...............................43
7. BIBLIOGRAFIE....................................................................................43
8. PARTE GRAFICA
7.1 DOUA DESENE DE EXECUTIE
7.2 UN DESEN DE ANSAMBLU

1.MEMORIU TEHNIC
1.1 OBIECTIV:
Proiectarea unui ambreiaj pentru autoturismul Volkswagen Jetta 1.8 TSI.
1.2 ROLUL AMBREIAJULUI SI CERINELE IMPUSE ACESTUIA:
Ambreiajul este un organ de main care prin cuplare transmite un moment de
putere a unei micri de rotaie, sau ntrerupe aceast micare de rotaie prin decuplare.
Ambreiajele sunt folosite n mecanismele care au 2 axe, n general unul dintre ele este
antrenat de un motor, iar cellalt antreneaz cealalt parte a mecanismului. Dezactivarea
transmiterii cuplului de rotaie, las cele dou axe s se mite independent. Activarea
ambreiajului se poate face att n timp ce acesta se rotete sau n timp ce st nenvrtit.
Ambreiajul este inclus n transmisia automobilului n scopul compensrii
principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere intern, care const n:
- imposibilitatea pornirii sub sarcin;
- existenta unei zone de functionare instabil si mersul neuniform al arborelui
cotit;
Ambreiajul serveste la cuplarea si decuplarea transmisiei automobilului de motor.
Decuplarea este necesar la oprirea si frnarea totala a automobilului sau la schimbarea
treptelor de viteze, iar cuplarea este necesar la pornirea din loc si dupa schimbarea
vitezelor. Prin decuplarea transmisiei de motor roile dinate din cutie nu se mai afl sub
sarcin i cuplarea lor se poate face fr eforturi mari intre dini. n caz contrar
schimbarea treptelor este aproape imposibil, functionarea cutiei fiind insoit de un
zgomot puternic, uzura dinilor fiind deosebit de mare si poate avea loc chiar distrugerea
lor.
Cerintele principale impuse ambreiajelor automobilelor sunt urmatoarele:
-s permit decuplarea completa si cat mai rapid a motorului de transmisie,
pentru ca schimbarea treptelor sa se fac fara ocuri;
-s decupleze cu eforturi minime din partea conductorului, fr a se obine ins
o curs la pedal mai mare de 120-200 mm. Fora la pedala necesara decluplrii nu
trebuie sa depaseasca 150 N la autoturisme si 250 N la autocamioane si autobuze;
-prtile conduse sa aib o greutate ct mai redus pentru ca schimbarea treptelor
sa se fac fr ocuri.
-sa fie suficient de progresiv pentru a se evita pornirea brusca din loc a
automobilului;
-s asigure in stare cuplat o mbinare perfect intre motor si transmisie;
-s permit eliminarea cldurii care se produce in timpul procesului de cuplare
prin patinarea suprafeelor de frecare;
-s amortizeze vibraiile ce se produc in transmisie;

-s aib o construcie simpla si ieftin;

-s fie ct mai uor de ntretinut si de reglat si s ofere siguran;
1.3 DESTINAIE:
Ambreiajul face parte din transmisia automobilului i este intercalat intre motor i
cutia de viteze, in scopul compensrii principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere
interna (imposibilitatea pornirii in sarcin si existena unei zone de functionare instabila).
Ambreiajul servete la decuplarea temporara i la cuplarea progresiv a motorului cu
transmisia. Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea din
loc a automobilului i in timpul mersului pentru schimbarea treptelor cutiei de viteze.
Ambreiajul servete, in acelai timp, la protejarea la suprasarcini a celorlalte organe ale
transmisiei.
Ambreiajele pentru autovehicule pot fi cu "cuplare i decuplare comandat" sau
cu "cuplare i decuplare automat", au o gam larg de aplicare, fiind utile de exemplu,
pentru schimbarea treptelor de vitez a unui automobil.
Exist mai multe tipuri de ambreiaje mecanice, majoritatea sunt bazate pe unul
sau mai multe discuri de frecare, mpinse prin for unul ctre cellalt. Aceste discuri sunt
volantul motorului, discul de ambreiaj (unul sau mai multe, disc friciune) i placa de
presiune. Datorit mrimii suprafeei de contact a discurilor i puterii de apsare ntre ele
aplicate, se transmite cuplul (momentul) de rotaie ntre cele dou axe, adic de la axul
primar (motor) la cel secundar (condus) sau n sens invers.
La vehicule, cnd ambreiajul este activat pentru a transmite cuplul de putere a
rotaiei motorului la cellalt ax al organului de main, de obicei ctre cutia de viteze,
poate fi necesar creterea rotaiilor motorului ca acesta s nu se opreasc. O cre terea
brusc (exagerat) prea mare a turaiei motorului provoac prematur uzura suprafeelor
de contact (friciune) ale ambreiajului. Ambreiajele sunt clasificate dup felul aplicaiei
(funciune) i dup modul de cuplare.
1.4 CLASIFICARE:
1.4.1 Ambreiaje uscate i umede
Ambreiaje umede:
Un ambreiaj umed este un ambreiaj scufundat ntr-un lichid (ulei) de rcire, care
totodat pstreaz curate suprafeele de contact, face utilizarea mai lin, i prelungete
astfel durata de funcionalitate al acestui tip de organ de main. Ambreiajele umede din
cauza mediului umed n care se afl, tind ns s piard la transmisie, prin "alunecare", o
parte din puterea cuplului motor al axei primare.
Ambreiaje uscate:
- Ambreiajele uscate nu sunt scufundate n niciun lichid.

1.4.2 Dupa principiul de functionare ambreiajele pot fi:

- mecanice (cu frictiune) sunt cu mai multe discuri de frecare, pot fi cu arcuri
dispuse periferic, cu arc centrat spiral sau diafragm sau centrifuge ori
semicentrifuge
- hidrodinamice
- combinate
- electromagnetice
1.4.3 Dupa tipul mecanismului de acionare ambreiajele pot fi:
- cu actionare mecanica
- hidraulica
- pneumatica
- electrica

Ambreiajele combinate pot fi:

- mecano-centrifuge
- mecano-hidraulice
- mecano-electromagnetice.
1.4.4 Din punct de vedere al modului de actionare, ambreiajele de automobil se
mpart n:
ambreiaje neautomate puse n functionare de fora muscular a conductorului
prin actionarea mecanica sau hidraulica.
- ambreiaje automate acionate hidraulic, pneumatic, electric, vacumatic n funcie
de poziia acceleraiei, turaia si sarcina motorului.

2. VARIANTE CONSTRUCTIVE:
2.1 Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice.
In figura 13.2 este reprezentat contrucia uni ambreiaj monodisc simplu cu arcuri
periferice.
Prile componente ale ambreiajului se grupeaz in: organe conductoare ., organe
conduse si mecanismul de comand.
Organele conductoare sunt: volantul, mpreun cu carcasa, discul de presiune,
arcurile de presiune si prghiile de declupare.
Discul de presiune este solidar rotaiei cu volantul i se poate deplasa axial.
Arcurile 3, care realizeaz fora de apsare a suprafeelor de frecare, sunt aezate intre
discul de presiune i carcasa ambreiajului. Prghiile de deplasare sunt prevzute cu doua
puncte de articulaie: unul in discul de presiune si cellalt in carcas .
Organele conduse ale ambreiajului sunt: discul condus si arborele ambreiajului.
Discul condus este aezat intre volant i discul de presiune, putnd sa se deplaseze axial
pe arborele ambreiajului prevzut cu caneluri la fel ca i butucul discului. Pe discul

condus sunt fixate prin nituri dou garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare
mare.
Mecanismul de comand se compune din manonul de debreiere si pedala
ambreiajului.
La debreiere se apas pedala ambreiajului i tija se deplaseaz spre dreapta iar
furca de debreiere mpinge manonul de debreiere spre stnga. Rulmentul de presiune
apas pe capetele interiore ale prghiilor de declupare, iar acestea se rotesc in jurul
punctelor de articulaie de pe carcasa. In felul acesta, prghiile de declupare deplaseaz
discul de presiune spre dreapta, comprimnd arcurile. Deoarece discul condus nu mai este
apsat asupra volantului, transmiterea momentului de la motor la cutia de viteze se
ntrerupe.
La ambreiere ridicnd piciorul de pe pedal, furca de debreiere este readusa in
poziia iniiala de ctre un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune.

Fig 1. Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice

Deoarece asupra capetelor interioare ale prghiilor de declupare nu mai
actioneaz rulmentul de presiune, arcurile de presiune se destind si apas din nou discul
de presiune pe discul condus si volant.
In timpul ct ambreiajul este cuplat, intre rulmentul de presiune si capetele
interioare ale prghiilor de declupare este necesar sa existe un joc de 2-4 mm. Acest joc
permite o cuplare sigura a ambreiajului si in cazul cnd garniturile de frecare sunt uzate

in limite admise. De asemenea, acest joc mai permite ca rulmentul de presiune sa nu se

roteasc in timpul ct ambreiajul este cuplat, reducnd prin aceasta uzura lui.
2.2 Ambreiajul monodisc cu arc central tip diafragma.
La unele tipuri de ambreiaje, rolul arcurilor de presiune este ndeplinit de un arc
central sub forma de diafragm, format dintr-un disc de hotel subire, prevzut cu tieturi
radiale. Acest arc este concav si indeplinete att rolul arcurilor periferice cat i pe cel al
prghiilor de declupare.
La ambreiajul monodisc utilizat la autoturismul Dacia 1300, arcul tip diafragm
este montat in carcas cu ajutorul tifturilor. Pe tifturi, pe ambele prti ale diafragmei, se
afl inelele.

Fig 2.Ambreiajul monodisc cu arc central tip

diafragma

Cnd ambreiajul este cuplat, arcul tip diafragm se reazem in carcas prin
intermediul inelului i datorit formei sale concave, apas asupra discului de presiune iar
acesta la rndul su asupra discului condus i volantului.
La declupare, micarea se transmite, de la pedala ambreiajului, prin mecanismul
de comand, la rulmentul de presiune, care se deplaseaz spre stnga si apas asupra
partii interioare a diafragmei se va deplasa deci spre dreapta. In felul acesta, discul
condus nu mai este apsat pe volant de ctre discul de presiune iar legtura dintre motor
si cutia de viteza se ntrerupe.
2.3 Ambreiaj hidrodinamic:
Ambreiajele hidrodinamice lucreaz dup principiul mainilor hidraulice
rotative i constau n asocierea unei pompe centrifuge si a unei turbine ntr-un singur
agregat, folosind ca agent de transmisie un lichid.

Fig. 3 ambreiaj hidrodinamic

Ambreiajele hidrodinamice se folosesc la unele tipuri de automobile moderne

datorit unor avantaje: demarare mai lin a automobilului, deplasarea in priza directa la
viteze foarte reduse .
Ambreiajul hidrodinamic este format dintr-un rotor-pomp, montat pe arborele
motor in locul volantului i din rotor-turbin, montat pe arborele condus. Cele dou
componente au la partea exterioar palete radiale plane. ntregul ansamblu este nchis
intr-o carcas etana, umplut in proporie de 85% cu ulei mineral pentru turbine.
In momentul care motorul ncepe sa funcioneze, va antrena i rotorul pompa iar
uleiul care se gaseste ntre paletele sale sub aciunea forei centrifuge, este mpins ctre
9

periferie i obligat s circule in sensul sgeii, adica uleiul va trece din rotor-pomp in
rotor-turbin si apsnd asupra paletelor lui in micare.
La demarare cnd automobilul inc nu este in micare, turaia rotorului-turbin este
zero. La o viteza a rotorului turbin egal cu a rotorului-pomp articolele nu va mai
circula, deoarece cele doua fore centrifuge vor fi egale. Particulele vor trece din rotorul
pomp in rotorul-turbin numai in cazul in care rotorul turbin se va roti mai ncet dect
rotorul pomp.
Existena alunecrii face ca, n toate cazurile, ambreiajul hidraulic s transmit un
moment oarecare la sistemul de rulare al automobilului si s nu fie posibil niciodat o
decuplare complet a motorului de transmisie, iar schimbarea treptelor de vitez s fie
anevoioas. Din acest motiv ,la automobilele cu cutii de vitez in trepte, ambreiajul
hidraulic se utilizeaz mpreun cu un ambreiaj mecanic auxiliar, care sa asigure o
declupare complet intre motor si transmisie. Utilizarea ambreiajului hidraulic fr
ambreiajul mecanic este permis numai la automobilele echipate cu cutii de viteze
planetare, la care schimbarea treptelor de vitez se face prin frnarea unor elemente ale
transmisiei planetare.
Ambreiajele hidrodinamice prezint urmtoarele avantaje: Confer automobilului o
demarare mai lin; permit deplasarea in priz directa cu vitez redus; amortizeaz
oscilaiile de rsucire.
2.4 Ambreiaj electromagnetic

Fig 4: Ambreiaj electromagnetic

10

Pentru uurarea conducerii automobilelor a luat extindere in ultimul timp o dat

cu folosirea cutiilor de viteze hidrodinamice, utilizarea ambreiajelor cu comand
automat. Dintre acestea fac parte si ambreiajele electromagnetice, a cror construcie
poate s difere in funcie de modul in care se realizeaz legtura dintre partea condus si
partea conductoare si anume:
- ambreiajele cu umplere magnetic, la care solidarizarea prtii conduse cu cea
conductoare se realizeaz prin magnetizarea pulberii, care umple cavitatea interioara a
ambreiajului.
- ambreiajele fr pulbere magnetic, la care fora de cuplare este dat de un
electromagnet alimentat de sursa de curent a automobilului.
In ambreiajele din prima categorie, corpul de lucru l constituie pulberea
magnetic de fier, care se afl intr-un spaiu inelar.
Acest spaiu care leag partea conductoare a ambreiajului de cea condus se afla
dispus intre polii unor electromagnei. Prin conectarea infasurari de excitaie, alimentata
de curentul furnizat de bateria de acumulatoare, particulele de pulbere se concentreaz
de-a lungul liniilor de fora magnetice, formnd nite lanuri magnetice care rigidizeaz
pulberea transformnd-o intr-un corp solid.
Intre peretele interior al volantului si degajarea discului este dispusa bobina de
excitaie, alimentata cu curent electric al motorului, cu care este cuplata prin intermediul
inelului de contact.
Acest inel este protejat de capacul izolator pe care se afl montat si peria din
cupru grafiat. Intre peretele interior al volantului i discul solidar cu el este realizat un
spaiu de lucru in care se dispune marginea superioar a elementului condus executat din
plci subiri din tabl de hotel i care prin intermediul butucului su canelat ,este montat
pe arborele primar al cutie de viteze. Pulberea magnetic este meninut in spaiul de
lucru cu ajutorul garniturilor de protecie al bucei. Captul canelat al arborelui primar
este sprijinit de rulment. Periferia volantului este prevzutcu coroana dinat cu care se
angreneaz pinionul motorului electric de pornire .
Ca pulbere magnetic se folosete, in general fierul carbonic. Momentul motor
transmis de ambreiaj poate fi reglat progresiv, n funcie de intensitatea curentului electric
care circul prin bobina de excitaie. Astfel la mersul in gol a motorului, tensiunea
generatorului de curent este insuficient iar curentul care ptrunde n bobina de excitaie
are o valoare mic ceea ce face ca ambreiajul sa ramana decuplat. Pe msura ce turaia
motorului creste, se marete i tensiunea generatorului iar ambreiajul se cupleaz lin
.Calittile de cuplare lin nu se modific timp ndelungat n exploatare; nefiind nevoie de
reglarea jocurilor, solicitrile dinamice ale transmisiei rmn reduse in acest fel. De
asemenea neexistind frecri ale prtilor de cuplare, uzura acestui ambreiaj este redus.
Principalul incovenient al ambreiajelor de acest tip este momentul de inerie mare
al elementului condus fapt ce face dificil schimbarea vitezelor. Acest dezavantaj poate fi
nlturat prin utilizarea unui disc condus subire cu moment de inerie mic. O alt

11

dificultate o reprezint meninerea pe perioada ndelungat a proprietailor feromagnetice

si anticorozive ale pulberii.
2.5. Ambreiaje combinate
Pentru a mri conformobilitatea, la unele autoturisme moderne, se utilizeaz
ambreiajele combinate, care permit automatizarea acionrii lor. Cele mai rspndite
ambreiaje combinate sunt cele cele hidraulic-mecanice si electromagnetic-mecanice.
Ambreiajul combinat hidrodinamic-mecanic utilizeaza la pornire ambreiajul
hidrodinamic, iar la schimbarea vitezelor un ambreiaj mecanic simplu cu discuri, montat
pe canelurile exterioare ale arborelui tubular al turbinei.

Fig. 5 Constructia ambreiajului combinat mecanic - hidraulic:

1-volantul motorului; 2-turbina ambreiajului hidraulic; 3-pompa ambreiajului hidraulic;
4-arborele cutiei de viteze; 5-arcuri de presiune; 6-disc de presiune; 7-disc de frictiune;
8-disc conducator rotator cu turbine; 9-cuplaj unisens.
2.6 Ambreiaj bidisc

12

Fig. 6 Ambreiaj Bidisc

13

VARIANTE CONSTRUCTIVE DE AMBREIAJE LA AUTOVEHICULE DIN

ACEEASI GAM

Ambreiaj Skoda Octavia 1.8

Caracteristici tehnice ambreiaj :

Diametru: 228 mm
Nr de dinti: 28
Profil butuc roata: 28 x 20, 3 x 22.2
Greutate: 4.3 kg
Informatii tehnice:
- kitul contine 3 piese ( placa presiune, disc ambreiaj si rulment )

14

Ambreiaj Audi A4 1.8

Caracteristici tehnice:
Diametru: 217 mm
Nr de dinti: 23
Profil butuc roata: 21,8 x 24,2 - 23
Greutate: 4.2 kg
Informatii tehnice:
- kitul contine 3 piese ( placa presiune, disc ambreiaj si rulment )

15

Ambreiaj BMW 318 I

Caracteristici tehnice :
Diamentru: 223 mm
Nr. de dinti: 26
Profil butuc roata: 26 x 20 x 21,9
Greutate: 4.3 kg
Informatii tehnice:
- kitul contine 3 piese ( placa presiune, disc ambreiaj si rulment )

16

Ambreiaj Renault Laguna 1.8 16 v

Caracteristici tehnice:
Diametru: 215 mm
Nr de dinti: 22
Profil butuc roata: 26 x 20 x 21,9
Greutate: 4.2 kg
Informatii tehnice:
- kitul contine 3 piese ( placa presiune, disc ambreiaj si rulment )

17

3. PREZENTAREA SOLUTIEI ADOPTATE

3.1 Justificarea alegerii fcute.
-actionarea ambreiajului cu arc diafragma este mai usoara deoarece forta necesara
pentru mentinerea ambreiajului n pozitie decuplat este mai redus la acest tip de
ambreiaj (FD1<<FD2);
- ambreiajul cu arc diafragm prezint o progresivitate ridicat la cuplare datorita
elasticittii mari a arcului diafragm;
- ambreiajul cu arc diafragm nu are tendina de patinare la uzarea garniturilor,
deoarece momentul capabil al ambreiajului se mentine n jurul valorii nominale de nou pe
toata durata de functionare a ambreiajului (corespunzatoare uzrii garniturilor cu
marimea h);
- toate elementele constructive sunt piese de revoluie, astfel c echilibrarea
ambreiajului se face fara dificultate.
3.2 Prezentarea ambreiajelor cu arc diafragm
La ambreiajele cu arc central diafragm, n funcie de sensul de acionare al forei
de decuplare, se disting dou tipuri: ambreiajul cu arc diafragm decuplabil prin
comprimare, numit si ambreiaj de tip apsat si ambreiajul cu arc diafragm decuplabil
prin traciune, numit si ambreiaj de tip tras.
La unele tipuri de ambreiaje ,rolul arcurilor de presiune este ndeplinit de un arc
central sub form de diafragm, format dintr-un disc de hotel subire , prevzut cu tieturi
radiale . Acest arc este concav si indeplineste att rolul arcurilor periferice cat si pe cel al
prghiilor de declupare .
Cnd ambreiajul este cuplat, arcul tip diafragm se reazem in carcas prin
intermediul inelului si datorit formei sale concave, apas asupra discului de presiune iar
acesta la rndul su asupra discului condus si volantului.
La declupare, micarea se transmite, de la pedala ambreiajului, prin mecanismul
de comand, la rulmentul de presiune, care se deplaseaz spre stnga si apas asupra
prtii interioare a diafragmei se va deplasa deci spre dreapta .In felul acesta, discul
condus nu mai este apsat pe volant de ctre discul de presiune, iar legtura dintre motor
si cutia de viteza se ntrerupe .
3.3 Construcia ambreiajelor cu arc diafragm

18

Fig.3.1 Tipuri constructive de ambreiaje cu arcuri diafragma

a) ambreiaj cu arc diafragma apasat
b) ambreiaj cu arc diafragma comprimat

Construcia ambreiajului cu arc diafragm de tip apsat cuprinde n partea

conductoare: volantul 1 al motorului, carcasa ambreiajului 2, discul de presiune 3 si
arcul diafragm 4, montat precomprimat n carcasa. Solidarizarea n rotatie dintre discul
de presiune 3 si carcasa 2 se face prin intermediul lamelelor elastice multiple 5, care
permit si translatiile relative dintre disc si carcas necesare decuplrii si compensrii
uzurilor.
Construcia ambreiajului cu arc diafragm de tip apsat (fig.2.2.a) utilizat la
majoritatea autoturismelor de talie mic i medie, precum i a autoutilitarelor uoare,
cuprinde n partea conductoare: volantul 1 al motorului, carcasa ambreiajului 2, discul
de presiune 3 i arcul diafragm 4, montat precomprimat n carcas. Solidarizarea
nrotaie dintre discul de presiune 3 i carcasa 2 se face prin intermediul lamelelor
elasticemultiple 5, care permit i translaiile relative dintre disc i carcas necesare
decuplrii icompensrii uzurilor.n stare cuplat, starea normal a ambreiajului (poziia
C deasupra axei de simetrie fig. 2.2.a), arcul diafragm 4, precomprimat ntre discul
de presiune i carcas, apas prindiametrul bazei mari asupra discului de presiune,
exercitnd astfel fora de apsare necesarmeninerii ambreiajului n stare cuplat. Fa de
carcasa 2, arcul se sprijin prin intermediul proeminenei circulare a ambutisat pe
carcas. Pentru decuplare (poziia D sub axa desimetrie fig. 2.2.a), prin apsarea
19

pedalei 6 este determinat rotirea prghiei de debreiere 7,ce este articulat fa de carterul
ambreiajului; manonul de decuplare 8 se deplaseaz axialspre stnga, acioneaz arcul
diafragm n zona cercului bazei mici i se rotete n raport cuarticulaia de pe carcas.
Construcia ambreiajelor cu arc diafragm de tip tras difer prin modul de
montare al arcului diafragm 1 precomprimat ntre carcasa 2 si discul de presiune 3 prin
rezemarea de carcas prin cercul bazei mari. Starea decuplat se obtine prin deprtarea
mansonului de decuplare 4 de volantul motorului.

4. REGLARE, INTREINERE, REPARARE SI NTSM

4.1 DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI SI
INLTURAREA LOR
Ambreiajul patineaz sau nu cupleaz. Defectul se constat, mai ales la
deplasarea automobilului in treapta de priz direct cu vitez redus, cnd motorul este
accelerat iar turaia creste brusc, far ca viteza automobilului s se mreasc sensibil
.Defectul se datoreste urmtoarelor cauze principale: cursa liber a pedalei
necorespunztoare, ulei pe suprafeele garniturilor de frecare, slbirea sau declirea
arcurilor de presiune, uzura accentuat a garniturilor de frecare.
Cursa liber a pedalei necorespunztoare se refer la situaia in care acesta nu
exist deloc. Datorit acestui fapt, rulmentul de presiune apas n permanent pe prghiile
de debreiere, ceea ce provoac o uzur mai rapid a lui i reduce din apsarea discului de
presiune asupra discului condus, deoarece ambreiajul cupleaz incomplet. Ca urmare a
patinrii ndelungate, ambreiajul se incalzeste foarte puternic, putnd conduce la: arderea
garniturilor de frecare, declirea arcurilor de presiune, ridicarea i deformarea discului de
presiune. Defectul se elimin prin reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea
prescris de fabrica constructoare.
Existena uleiului pe suprafeele de frecare se datoreste ptrunderii acestuia n
ambreiaj ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, ungerii prea
abundente a rulmentului de presiune sau depairea nivelului uleiului in cutia de viteze .
Existena uleiului pe suprafeele discului condus reduce frecarea cu 40-50% iar
ambreiajul patineaz. Defectul se elimin prin splarea garniturilor de frecare cu benzina,
sau dac acestea au fost mbibate cu ulei se nlocuieasc. In acelai timp, va trebui
eliminat cauza ptrunderii uleiului in in ambreiaj.
Slbirea sau declirea arcurilor de presiune este urmarea ndelungat si a
supranclzirii. Pentru nlturarea defectului se demonteaz ambreiajul, se verific
rigiditatea arcurilor de presiune si se nlocuiesc cele slabe.
Uzura accentuat a garniturilor de frecare se datoreste utilizri
necorespunztoare sau ndelungate a ambreiajului. Garniturile uzate peste limita admis
se inlocuiesc.

20

Ambreiajul nu declupeaz. Defectul se manifest la schimbarea treptelor de

vitez, cnd arborele cotit nu declupeaz, transmisia fiind insotita de un zgomot puternic
mai ales la ncercarea de cuplare a treptei I. Cauzele pot fi: existena cursei libere prea
mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau ruperea prghiilor de decuplare,
arcul tip diafragm deformat sau declit, neetaneitati la comanda hidraulic.
Exploatarea automobilului timp mai ndelungat cu un ambreiaj care nu
declupeaz complet determinarea uzurii premature a sincronizatoarelor si a danturilor
roilor cutiei de viteze.
Cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si
a uzurilor mari a articulaiilor mecanismului de comand. Datorit faptului c ambreiajul
nu declupeaz complet se uzeaz mai ales prtile laterale ale danturii pinioanelor cutiei
de viteze . Defectul se elimin prin reglarea cursei libere a pedalei.
Deformarea discului de frecare se produce mai ales, ca urmare a supranclziri si
a reconditionrii defectuoase. La decuplarea ambreiajului, suprafeele deformate vor
atinge att suprafaa discului de presiune cat si pe cea a volantului, fcnd imposibil
decuplarea complet.Cnd deformarea discului nu depseste 0,3-0,4 mm, acesta se
ndreapt, n caz contrar se nlocuieste.
Dereglarea prghiilor de cuplare conduce la o deplasare nclinat a discului de
presiune fa de poziia iniiala, astfel c intr-o parte ramne in contact cu discul de
frecare, iar decuplarea nu va fi complet. Defeciunea este insoit, mai ales la nceputul
decluparii nu va fi completa. Defeciunea se nltur prin reglarea prghiilor de declupare
.
Ruperea prghiilor de decuplare duce la o situaie similar dereglrilor, numai c
zgomotul produs este permanent datorita lovirii continue a prghiilor rupte de discurile in
rotaie .
Defectiunele mecanismului de comand hidraulic conduc la imposibilitatea
decuplarii complete. Existena aerului in instalaie provoac o situaie similara .
Ambreiajul cupleaz cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se
datoreste urmtoarelor cauze: spargerea discului de presiune, slbirea sau ruperea
arcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea
sau ruperea .
Spargerea discului de presiune se poate produce datorita fabricaiei
necorespunztoare, supranclziri si conducerii defectuoase. Remedierea const in
nlocuirea discului de presiune .
Slbirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dup o funcionare
ndelungat sau o manevrare brutala a ambreiajului. Remedierea se face prin nlocuirea
discului condus sau a arcurilor defecte.
Ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreste slbirii lor ca
urmare a funcionarii cu ocuri a ambreiajului sau montrilor greite. Defeciunea se
produce treptat i este insoita de ocuri si de zgomote metalice. Remedierea const in
schimbarea discului de fritiune.

21

4.2 REGLAREA AMBREIAJULUI

O reglare corespunztoarea a ambreajului asigur functionarea acestuia fr
patinare atunci cand pedala este liber si de asemenea decuplarea complet a acestuia la
apsarea pedalei cu intreaga cursa.
La majoritatea ambreaiajelor, reglarea const in respectarea jocului prescris intre
rulmentul de presiune i captetele prghiilor de decuplare, joc care se asigura prin
reglarea cursei libere a pedalei.
Un joc prea mare conduce la decuplarea incomplete a ambreiajului datorit carui
fapt schimbarea treptelor de vitez se face anevoios i cu zgomot iar garniturile de
frictiune se uzeaza prematur.
Un joc prea mic duce la accentuarea uzurii rulmentului de presiune i a capetelor
parghiilor de decuplare si reduce fora de apsare a arcurilor de presiune asupra
discurilor.
Reglarea ambreiajului echipat cu mecanism de comand mecanic se face prin
modificarea lungimii tijei care transmite micarea de la pedal la furca de decuplare.
Aceasta modificare de lungime se face prin nsurubarea sau desurubarea bucei de reglaj
care apoi este asigurat in poziia respectiv pintr-o contrapiulia. Prin mrirea lungimii
de lucru a tijei se micsoreaz cursa liber a pedalei, deci si jocul dintre rulmentul de
presiune i prghiile de decuplare.
4.3 NTRETINEREA AMBREIAJULUI
Lucrrile de ntretinere ale ambreiajului sunt : ungerea rulmentului de presiune,
numai la rulmenii cu gresoare, ungerea bucelor, verificarea i reglarea cursei libere a
pedalei, reglarea jocului dintre rulmentul de presiune si prghiile de declupare.
Verificarea functionrii ambreiajului este o operatie deosebit de importanta si
consta din apasrea pedalei de actionare i cuplarea din mers a vitezei a 2-a. Daca
schimbarea se face fra zgomot i cu uurina atunci ambreiajul decupleaz bine.
Ungerea ambreiajului se face o dat cu gresarea autovehiculului i cuprinde
operaii de gresare a articulaiilor mecanismului de actionare i a rulmentului de
presiune. Lateral stnga, pe carcasa exterioar ambreiajului, se afa fixat capacul cu
gresor al racordului de ungere de la rulmentul de presiune. Neglijarea acestei operatii
atrage dupa sine griparea rulmentului.
Verificarea fixrii pieselor componente ale ambreiajului i tensionarea
corespunztoare a arcurilor rapel de la pedala de acionare i cilindrul receptor se face cu
ocazia reviziilor tehnice.
Periodicitatea operaiilor de ntretinere a ambreiajelor este data in tabelul 1

22

Tabelul 1: Operaiile de intreinere a ambreiajelor.

OPERATIA

PERIODICITATEA, KM
ECHIVALENTI
Controlul si restabilirea nivelului lichidului Zilnic: rezervorul trebuie sa fie plin cu
din rezervorul mecanismului de acionare lichid
hidraulic
Verificarea dac orificiul de aerisire din zilnic
capacul rezervorului este astupat
Verificarea tensiunii arcurilor de reducere 10000
de la pedal si cilindrul receptor
Ungerea axului pedalei
5000
Regalrea cursei libere a pedalei
10 0000
4.4 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
Tabel 2: Norme de tehnica securitatii muncii

Sursa pericolelor
Instalaii electrice, echipament
electric
Mecanism, echipament de ridicare,
vehicule, transport
Substane chimice, emisii (gaze,
vapori, smog, fum, praf),
revelatori, materiale inflamabile
Micro-organisme (virui, bacterii,
parazii, mucegai in culturi de
laborator, animale, plante)

Categorie
Daunele poteniale
Pericole electrice Arsuri, incendiu, electrocutri
Pericole
mecanice
Pericole chimice
Pericole
biologice

Operaii zgomotoase si mecanisme Zgomot,

probleme de
comunicare
Maini manuale care vibreaz
Vibraii

Rni, deces
Probleme de sntate, iritaii,
dureri de cap, cancer, deces,
explozii, incendii
Probleme de sntate, alergii,
boala legionarului (o infecie a
plmnilor provocata de o
bacterie numita Legionella).
Pierderea auzului, probleme
psihologice, accidente
Neirigarea cu snge a
degetelor
Rniri, probleme de sntate,
deces, explozii, incendiu.
Boli musculo-scheletice, stres

Lucrul la nlime, n spaii mici

Condiii de lucru

Echipamente de birou, operaii

manuale, constrngeri fizice,
posturi ciudate

Pericole
ergonomice,
psihosociale

Temperatura i umezeala

Microclimatul de Probleme de sntate, stres

munc, pericole
psihosociale
Radiaii
Arsuri, rnirea ochilor,
probleme de sntate, cancer,
incendii

Radiaii ionice, UV, infraroii,

cmpuri electromagnetice,
microunde

23

MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

5. CALCULUL AMBREIAJULUI
5.1 Stabilirea momentului de frecare al ambreiajului
Pentru transmiterea de ctre ambreiaj a momentului motor maxim, fr
patinare pe toat durata de funcionare (chiar i dup uzura garniturilor de
frecare) este necesar ca momentul de frecare Ma al ambreiajului sa fie mai mare
dect momentul maxim al motorului. In acest scop se introduce in calcul un
coeficient de siguran care pentru autoturisme ia valori ntre 1,3...1,75
- se alege coeficientul de siguran al ambreiajului : := 1.65
- se cunoaste momentul motor maxim :

M max := 23.5

daNm

Momentul de calcul al ambreiajului este dat de relatia :

[1 p.113]

M c := M max
M c = 38.775

daNm

5.2 Determinarea razelor discului de ambreiaj

- raportul dintre raza interioara i raza exterioar a discului este pentru ambreiajele
de automobil
C := 0.53.. 0.75

C := 0.70

- coeficientul ce ine seam de tipul automobilului i de tipul ambreiajului este:

2

:= 25.. 30

cm

:= 27

daNm

cm

daNm

- numarul perechilor suprafeelor de frecare ale ambreiajului :

Raza exterioar a discului de ambreiaj se determin cu relaia :

Re :=

Mmax

[1 p.117]

1 C i
Re = 14.072

cm

Re := 140.72

Raza interioar a discului de ambreiaj este :

24

mm

Ri := C Re

Ri = 98.504

mm

Raza medie a discului de ambreiaj se calculeaz cu relaia :

3

2 Re Ri
Rm :=
3 2
2
Re Ri

[1 p.115]

Rm = 120.854

mm

5.3 Calculul garniturilor de frecare

Se calculeaza suprafaa garniturii de friciune cu relaia :
A := Re Ri
2

[1 p.116]

A = 3.173 10

- coeficientul de frecare

mm

:= 0.25.. 0.3

- raza medie a garniturii de frictiune

:= 0.27
Rm := 12.854 cm

daNcm
- momentul de calcul al ambreiajului Mc := 3.877510

Forta de apsare asupra discurilor ambreiajului este:

F :=

Mc

[1 p.115]

i Rm

F = 55.862

daN

- diametrul exterior al garniturii de friciune :

De := 2 Re

De = 281.44

De := 28.14

mm

cm

- diametrul interior al garniturii de friciune:

Di := 2 Ri

Di = 197.008

- momentul motor maxim:

Di := 19.7008 cm

mm
2

M max := 23.510

daNcm

Presiunea specific dintre discurile ambreiajului se calculeaz cu relaia:

p :=

4 M max
2
2
i De Di Rm

25

[1 p.117]

p = 1.762

daN
2

cm

p=1,5..3.5 daN/cm2 pentru garnituri din azbest

5.4 Calculul lucrului mecanic de patinare

Pentru calculul lucrului mecanic de patinare se definesc urmtoarele marimi :
rot

- turaia la puterea maxim : n P := 5500

- turaia la viteza maxim :

min

valorile ntre care se ia nvmax sunt:(1.05...1.25)* nP

3

n vmax = 5.94 10

n vmax := 1.08n
P

- viteza maxima automobilului : vmax := 38.05

- limea profilului anvelopei : B := 195

d = 381

m
s

mm

- diametrul interior al anvelopei : d := 15

d := 1525.4

rot
min

toli

mm

- inlimea profilului anvelopei valorile

:
ntre care se ia H sunt:(0.82...1.05)B
H := 0.70B

H = 136.5

mm

- diametrul exterior al anvelopei :

Du := d + 2 H

Du = 654

mm

- raza nominala a roii :

rn :=

Du
2

rn = 327

26

mm

- raza liber a roii :

r0 := rn

r0 = 327

mm

- coeficientul de deformare : := 0.930.. 0.935 pentru pneurile de joas presiune

:= 0.932

- raza de rulare a roii

rr := r0

rr = 304.764

rr := 0.304764

mm

- raportul de transmitere al transmisiei principale este :

i0 :=

n vmax rr

[2.p196]

30 v max

i0 = 4.982

- presiunea de umflare a pneului:

- panta maxim :

p a := 2

bar

max := 20deg

- coeficientul de rezisten la rulare :

frul :=

0.019 0.00245 v max 2 0.0042 v max 3

+

3
100
3
p

100
a
2
4
pa

pa

frul = 0.012

- coeficientul rezistenei totale a drumului

:= frul cos ( max) + sin ( max )

[2 p.120

= 0.354

- greutatea total a automobilului :

m := 1349

kg

g := 9.81

m
s

Ga := m g

27

Ga = 1.323 10

- raportul de transmitere al schimbtorului de viteze i:s := 3.81

- coeficientul care arat gradul de cretere al momentului de frecare n timpul cuplrii:
pentru autoturisme
k := 30.. 50

daNm

daNm

k := 34

- turaia motorului la pornire :

n := 800

rot
min

Lucrul mecanic de frecare la patinare se determin cu relaia :

Ga 2 n Ga 2 2

2 Ga n
L :=

+
+ Ga

2 2 g 7200
k
3
k g 30
30 i i
n rr
0

[1 p.123]

L = 4.484 10

Nm

5.5 Calculul lucrului mecanic specific de frecare

Se cunosc:
2

- suprafaa garniturii de friciune A

: := 145

cm

- numrul de perechi de suprafee de frecare : i = 2

- lucrul mecanic de patinare :

L = 4.484 10

Nm

Pentru aprecierea uzurii garnituriilor de frecare se folosete ca parametru lucrul

specific de frecare dat de relaia:
Ls :=

L
i A

Ls = 154.633

[1 p.118]
Nm
2

cm

28

5.6 Calculul gradientului termic la piesele ambreiajului

In cazul ambreiajului monodisc se face verificarea la inclzire pentru discul de
presiune.
Se cunoate:
- coeficientul care exprim partea din lucrul mecanic de frecare L consumat
pentru inclzirea piesei care se verific
:= 0.5 pentru discul de presiune al ambreiajului monodisc
- c cldura specific a piesei ce se verific
J

c := 480.7

kg grad

- gp greutatea piesei care se verific

g p := 3 9.81

g p = 29.43

Verificarea la inclzire a pieselor ambreiajului se face calculnd cresterea

temperaturii cu relaia:
c := 0.115

:=

427 c g p

[1 p. 123]

= 15.515

Cresterea de temperatur trebuie s fie cuprins ntre limitele 8..100C

5.7 Calculul arcurilor ambreiajului

5.7.1. Calculul arcurilor periferice
- fora dat de un arc este :

Fa1 := 400.. 800 N

Fa1 := 480

- numrul arcurilor de presiune : na := 6

N
[1 p.124 tab.4.5]

Fora total pe care trebuie s-o dezvolte arcurile periferice este :

[1 p.124]

Fa := n a Fa1

29

[1 p. 124]

Fa = 2.88 10

Fora dezvoltat de un singur arc pentru ambreiajul decuplat este :

Fa2 := 1.15.. 1.25 Fa1
Fa2 := 1.16F
a1

[1 p.125]
Fa2 = 556.8

Raportul dintre diametrul mediu de nfaurare al arcului i diametrul srmei arcului este :
c=D/d

[1 p.125]

c := 5 .. 8

c := 5

Coeficientul de corecie al arcului se calculeaz cu relaia :

k :=

4 c 1
4( c 1)

0.615

[1 p.125]

k = 1.311

Arcurile periferice sunt solicitate la torsiune. Pentru arcurile de ambreiaj rezistena

admisibil la torsiune este:
daN/cm2
Diametrul srmei arcului se determin cu relaia:
ta := 7000

8 k Fa2 c

d := 10

[1 p.125]

10 ta

d = 3.643

mm

Se alege din STAS 893-67

d := 4

[1 p. 125 tab. 4.6.] :

mm

Diametrul mediu de nfurare al arcului este:

D := c d

D = 20

mm

- numarul discurilor conduse: nd := 1

- jocul dintre o pereche de suprafete de frecare pentru decuplarea complet a
ambreiajului:
jd := 0.75.. 1.5
jd := 1.2

mm

mm

- pentru ambreiajele monodisc

30

[1 p.126]

Sgeata suplimentar corespunztoare deformrii arcului la decuplarea ambreiajului se

determin cu relaia:
f1 := 2 n d jd

[1 p.126]

f1 = 2.4

mm

Rigiditatea arcului este:

Fa2 Fa1

k1 :=

[1 p.126]

f1

k1 = 32

k1 trebuie sa aib valori cuprinse ntre 65...100 N/mm

- modulul de elasticitate transversal:
N

G := 8 10

mm

Numrul de spire active se calculeaz cu relaia:

n s :=

G d

[1 p.126]

8 D k1
n s = 10

Se recomand ca numarul de spire active s fie

Se alege numrul de spire

ns 6

n s := 6

Numrul total de spire este:

[1 p.127]

n t := n s + 2
nt = 8

31

Din [1 p. 127 tab. 4.7.] rezult:

n t := 8

Sgeata arcului f1 corespunztoare ambreiajului decuplat se determin cu relaia:

3

f1 :=

8 Fa2 D n s
G d

f1 = 10.44

mm

- distana minim dintre spire pentru ambreiajele de automobil este:

[1 p. 127]

js := 1

Lungimea arcului in poziia decuplat a ambreiajului este:

L1 := ( n s + 2) d + js ( n s + 1)
L1 = 39

[1 p. 127]

mm

Lungimea arcului in stare liber se determin cu relaia:

[1 p. 127]

L0 := L1 + f1
L0 = 49.44

mm

- uzura admisibil pentru o garnitur de frecare este:

u 1 := 1.5.. 2
u 1 := 1.5

mm

[1 p. 128]

mm

Uzura admisibil pentru garniturile de frecare ale ambreiajului se determin cu relaia:

u := 2 n d u 1

[1 p. 128]

u = 3

32

Sageata f a arcului elicoidal se determin cu relaia:

3

f :=

8 Fa1 D n s
G d

[1 p. 126]

f =9

mm

Sageata arcului corespunztoare ambreiajului cuplat avnd uzura maxim a

garniturilor de frecare este:
[1 p. 128]

f2 := f u
f2 = 6

mm

Fora dezvoltat de arc cnd ambreiajul este decuplat se determin cu relaia:

Fa3 := Fa1

f2

[1 p. 128]

Fa3 = 320

- raza medie a garniturii de friciune Rm := 84.1

- coeficientul de frecare

mm

= 0.27

Fa3 := 680
Momentul de frecare al ambreiajului dup uzura garniturilor de frecare este:

[1 p. 128]

M'a := Fa3 n a Rm
4

M'a = 9.264 10

- momentul motor maxim este:

Nmm
4

M max := 10.210

Nmm

- coeficientul de siguran dupa uzura garniturilor de frecare este:

u :=

M'a
M max

[1 p. 128]

u = 0.908

Pentru transmiterea de ctre ambreiaj a momentului Mmax fr patinare, cnd

garniturile de frecare sunt uzate, trebuie ca u 1

33

- randamentul mecanismului de acionare este:

Se alege:

a := 0.8.. 0.98

a := 0.9

Pentru calculul lucrului mecanic necesar debreierii se utilizeaz relaia:

Ld :=

Fa1 + Fa2 1
na
2
a
3

Ld = 3.456 10

[1 p. 129]
Ld := 5.72

Nmm

Nm

Ld are valori cuprinse n intervalul 5..25 Nm

5.7.2. Calculul arcurilor centrale

5

M max := 2.3510

- momentul motor maxim

- raza medie a garniturii de friciune Rm = 84.1

- coeficientul de siguran al ambreiajului
- coeficientul de frecare

Nmm

mm

:= 1.4

= 0.27

Fora de apsare asupra discurilor ambreiajului este:

F :=

M max

[1 p. 115]

i Rm
3

F = 7.244 10

- coeficientul care ine seam de forele de frecare pentru ambreiajul monodisc

cf := 0.9.. 0.95

cf := 0.92

Fora de apsare a arcurilor de presiune este:

Fa :=

[1 p. 115]

cf
3

Fa = 7.874 10

34

Fora datorat arcurilor care ajut la obinerea unei debreieri complete este:
[1 p. 116]

Fr := F + cf Fa
4

Fr = 1.449 10

- raportul de multiplicare al prghiilor lamelare este:ip := 4.5.. 8

ip := 6

Fora dezvoltat in arcul central se determin cu relaia:

M max
Fc :=

i Rm

+ Fr

[1 p. 129]

cf ip
3

Fc = 3.937 10

5.8. Elemente de calcul pentru dimensionarea si verificarea arborelui

ambreiajului
5.8.1 Determinarea diametrului interior al arborelui ambreiajului
Arborele ambreiajului este solicitat la torsiune de ctre momentul de calcul al
ambreiajului Mc.
Se cunoate: - coeficientul de siguran al
ambreiajului
- momentul motor maxim

= 1.4
M max := 23.5

daN cm

ta := 1000.. 1200

- solicitarea admisibil la torsiune

ta := 1200

daN

daN
2

cm

cm

Arborele ambreiajului are o poriune canelat pe care se deplaseaz butucul discului condus

35

Diametrul interior al arborelui se determin cu relaia:

3

d i :=

M max

[1 p. 135]

0.2 ta

d i = 0.516

cm

Din STAS 1769 se alege arborele canelat cu urmtoarele caracteristici:

-diametrul interior

d i := 21

mm

- diametrul exterior

D := 25

mm

z := 6

- numarul de caneluri

b := 5 mm

- ltimea canelurii

b := 0.5

cm

5.8.2. Verificarea canelurilor

Att canelurile arborelui ct si cele ale butucului trebuie verificate la strivire i forfecare.
Pentru determinarea forei care solicit canelurile se cunosc:
- diametrul interior

d i := 2.1

cm

- diametrul exterior

D = 25

cm

- coeficientul de siguran al ambreiajului = 1.4

M max = 23.5

- momentul motor maxim

daN cm

Forta F care solicit canelurile se consider ca este aplicat la o distan egal cu raza
medie a arborelui canelat i se determin cu relaia:
F :=

2 M max

[1. p. 135]

D + di

F = 2.428

daN

Lungimea butucului discului condus este l := D

36

l = 25

cm

Inltimea canelurii este h :=

D di
2

h = 11.45 cm

Verificarea la strivire in cazul ambreiajului monodisc se efectueaza cu relaia:

p s :=

[1. p. 135]

z l h
3 daN

p s = 1.414 10

cm

Solicitarea admisibil la strivire este

daN

p sa := 200.. 250

cm

Efortul unitar de forfecare se determin cu relaia:

f :=

[1. p. 136]

z l b

f = 0.032

daN
2

cm

Solicitarea admisibil la forfecare este

daN

af := 200.. 300

cm

5.9. Calculul discurilor ambreiajului

5.9.1. Calculul elementelor de fixare si ghidare ale discurilor de presiune
n cazul discurilor de presiune ale ambreiajelor monodisc se face numai o verificare la
strivire a suprafetelor de legtura ntre disc si carcas sau ntre disc si boluri.
- numrul de boluri de ghidare: z := 3
- raza cercului pe care sunt dispuse prezoanele
- suprafaa de strivire
- momentul motor maxim

R := 102 mm
2

A := 40
3

M max := 235 10

mm

N mm

Presiunea specific de strivire este:

p s :=

M max

[1 p. 137]

R z A

37

p s = 26.879

mm

Presiunea specific admisibil la strivire este 10..12

N
2

mm

- braul forei tangeniale care revine discului de presiune este:

a' := 14 mm

- numrul de prezoane

Z := 6

Fora tangential care revine discului de presiune este:

F1 :=

M max

[1 p. 137]

2 Z R

F1 = 268.791

Momentul ncovoietor care solicit prezonul este:

[1 p. 137]

M i := F1 a'
3

M i = 3.763 10

- diametrul prezonului

d := 7

Nmm
mm

Solicitarea la ncovoiere se determin cu relatia:

Mi

i :=

0.1 d

[1 p. 137]

i = 109.711

N
2

mm

-fora dezvoltat de arcurile de presiune este

Fa = 7.874 10

Prezoanele sunt solicitate si la ntindere de ctre arcurile de presiune. Fora care

revine unui prezon se determin cu relaia:
Fp := 1.2

Fa

[1 p. 137]

38

Fp = 1.575 10 N

Solicitarea la ntindere se calculeaz cu relaia:

t :=

4 Fp
d

[1 p. 137]

t = 40.923

N
2

mm

Efortul unitar total n prezon este:

[1 p. 137]

rez := i + t
rez = 150.633

N
2

mm

Se admite:

a := 60.. 80

N
2

mm

5.9.2. Calculul discului condus

Niturile de fixare a discului propriu-zis de butuc sunt confecionate din OL34 i se
verific la forfecare i la strivire.
- numarul niturilor Zn := 12
- raza cercului pe care sunt dispuse niturile
- sectiunea transversala a nitului

rn := 60

A n := 36

mm
2

mm

Verificarea niturilor la forfecare se face cu relatia:

f :=

M max
rn Zn A n

[1 p. 138]

f = 12.693

Solicitarea admisibila la forfecare este

fa 30

N
2

mm

39

- lungimea prii active a nitului ln := 9

- diametrul nitului dn := 4

mm

mm

Verificarea niturilor la strivire se face cu relaia:

p s :=

M max

[1 p. 138]

rn Zn d n ln

p s = 12.693

N
mm

Solicitarea admisibil la strivire este

p sa := 80.. 90

N
2

mm

Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar se face punnd condiia ca

momentul Me care comprim arcurile pna la opritor s fie egal cu momentul determinat de
fora de aderen a roilor motoare ale automobilului.
- sarcina dinamic ce revine punii motoare G2 := 410 9.81
- coeficientul de aderent

G2 = 4.022 10

:= 0.8

- raportul de transmitere al transmisiei principale i0 = 4.982

- raza de rulare a roii

rr = 0.305

- raportul de transmitere al treptei nti a schimbatorului de viteze is = 3.81

Me :=

G2 rr

[1 p. 138]

i0 is

M e = 51.66

Nm

- numarul arcurilor elementului elastic suplimentar Ze := 6

- raza de dispunere a arcurilor

Re := 0.140

Fora care solicit un arc al elementului elastic suplimentar este dat de relatia:

40

Fe :=

Me

[1 p. 138]

Ze Re

Fe = 61.5

- diametrul exterior al arcului

- diametrul srmei

D := 15 mm

d := 3
c :=

- raportul dintre diametre

c =5

- coeficientul de corecie al arcului

- numarul total de spire

mm

k :=

4 c 1
4 ( c 1)

0.615
c

k = 1.311

n s := 6

Arcul elementului elastic suplimentar se verific la torsiune cu relaia:

t :=

8 k Fe D
d

[1 p. 125]

t = 114.02
ta := 800.. 1000

daN
2

mm

5.10. Calculul mecanismului de acionare

Se definesc urmatoarele marimi:
- raportul de transmitere al mecanismului de acionare mecanic
ia := 30.. 45

ia := 30

- randamentul mecanismului de acionare mecanic

m := 0.8.. 0.85

m := 0.85

- raza medie a garniturilor de frecare

Rm := 90.483

mm

41

- coeficientul de frecare
= 0.27

- numarul de perechi de suprafee de frecare

i := 2

- coeficientul de siguran al ambreiajului

= 1.4

- momentul motor maxim

3

M max := 10.210

daNmm

Fora de acionare a pedalei la decuplarea ambreiajului este dat de expresia:

Fp :=

M max

[1 p. 139]

i Rm ia m

Fp = 11.461

daN

Forta Fp necesar decuplrii complete a ambreiajului trebuie s fie cuprinsa ntre limitele:
Fp := 10.. 15

daN

- cursa libera a mansonului

s l := 2 .. 4

pentru autoturisme
s l := 3

mm

[1 p. 141]
mm

- jocul care trebuie realizat ntre fiecare pereche de suprafee de frecare pentru o decuplare
complet a ambreiajului
jd = 1.2

mm

- raportul de transmitere al prghiilor de debreiere ip := 4

- numarul perechilor de suprafete de frecare

i := 2

Deplasarea total a mansonului rulmentului de presiune

[1 p. 141]

s m := s l + jd ip i
s m = 12.6

mm

42

- raportul de transmitere al pedalei si al furcii it := 10

Cursa totala a pedalei este:
s p := ( s l + jd ip i) it
s p = 126

[1 p. 141]

mm

5.10.1. Calculul pedalei de actionare

5.10.2. Calculul furcii

Furca de decuplare este solicitata la incovoiere.
- bratele pirghiei de debreiere:

f := 15 mm
e := ip f

e = 60

mm

- forta dezvoltata de arcurile de presiune

3

Fa = 7.874 10

Forta cu care furca actioneaza cu ambele brate asupra mansonului de decuplare se

determina cu relatia:
f
Forta F2=(1.15...1.25) Fa
[1 p. 142]
e

F2 := 1.2 Fa

F2 = 2.362 10

43

6. CONCLUZII
Este poate cea mai important piesa a unui mecanism motor, el trebuie s
asigure o cuplare progresiv a motorului cu transmisia, pentru a evita pornirea brusc din
loc a automobilului i ocuri n organele transmisiei.
Ambreiajul trebuie proiectat astfel nct s asigure o functionare cat mai bun att
in condiii normale de exploatare ct i n condiii extreme (autovehicule de competiie)

7.BIBLIOGRAFIE
1. Cordo, N., Rus, I., Burnete, N. Automobilul, Cluj-Napoca, Ed. Todesco,
2000.
44

2. Draghici, I. s.a. Calculul si constructia cuplajelor, Bucuresi, Editura Tehnic,

1978.
3. Fratila, Gh. Calculul i construcia automobilelor, Bucuresi, Ed. Didactica si
pedagocic, 1997.
4. Negrea, C. Ambreiajul si cutia de viteze, Bucuresi, Editura tehnic.
5. Rus, I. Autovehicule rutiere, Cluj-Napica, Ed. Sincron, 2002.
6. Tudor, A. s.a. Ambreiaje si cuplaje de siguranta cu frictiune, Institutul
Politehnic Bucuresi.
7. Untaru, M. Calculul i construcia automobilelor, Bucuresi, Ed. Didactica si
pedagocic, 1962
8. Costic Negrea, Toma Pavelescu - Ambreiajul i cutia de viteze

45