Cuprins:

1. 2. 3.

Modul sanatos de viata.............................. 2 Baza profilaxiei..........................................16 Educatia si promovarea modului sanatos de viata....................................................... 18 Concluzii..................................................21

4.

Modul sanatos de viata

Citat O minte snatoas ntr-un corp sntos ntotdeauna muli dintre noi(oamenii) nu atrag atenia asupra multor lucruri att de mici,elimentare,dar cu un rol foarte important n viaa cotidian,drept exemplu putem lua modul de a ne organi a timpul,de a ne alimenta ,de a ne informa!!!
1

Odat cu apariia pe lumea indivi olor,ncepe o continu adaptare "i acomodare la modul de via,ns nu ntotdeauna se implimentea unele concepte ce pot fi urmate "i de voltate,cci dac din copilarie,copiii ar fi nvaat cum sa se alimente e,sa-"i pstre e igiena,sa fac gimnastic#atunci totul ar fi mult mai simplu-odata cu naintarea n vrst! $ntatea omului se formea su% influena factorilor in&terdependeni naturali "i socialeconomici! 'cestea snt aerul, apa, solul, factorii climaterici, precum "i condiiile de munc alimentare, de trai etc! (nfluena factorilor naturali "i social este interconexat, adi&c de voltarea industriei, transportului, de voltarea ora"elor exercit influen asupra componenei naturale a apei, aerului, solului, iar factorii naturali se rsfrng asupra caracterului ali&mentrii "i condiiilor de via ale populaiei, asupra de vol&taii industriei, alegerii locului de trai etc! )actorul esenial ce determin sntatea omului constituie modul lui de via, n aceast noiune ntr regimul corect de munc "i odi*n, alimentarea raional, meninerea la un nivel cuvenit a activitii fi ice, clirea, respectarea regulilor de igi&en individual, renunarea la deprinderile cotidiene duntoa&re, priceperea de a menine ec*ili%rul ncuro-emoional i situa&iile conflictuale + conform aprecierii O!,!$!, sntatea este starea dep"linei %unstri fi ice, spirituale "i sociale, dar nu nu&mai i lipsa %olilor sau a defectelor fi ice! ,odul de via influenea su%stanial asupra multor pro&cese sociale "i a caracteristicilor societii! -na din cele mai importante este interdependena modului de via "i sntii populaiei! )ormarea modului sntos de via nu se limitea doar la propagand sau la anumite forme de activitate medico-sociali.! ,odul sntos de via este determinat de toate aspectele "i manifestrile societii! /entru consolidarea modului sntos de via este necesar concentrarea eforturilor asupra dep"irii factorilor de risc ai diferitelor %oli, luptei cu alcoolismul, fu&matul, *ipodinamia! alimentarea neraional, relaiile conflictuale! ,odul sntos de via este temelia profilaxiei %olilor! 0re%uie s su%liniem c el reali ea cel mai preios mod de profilaxie + profilaxia iniial a %olilor ce prentmpin apari&ia lor, extinde diapa onul posi%ilitilor de adaptare a omului! Copilul sntos poate fi educat mai u"or! 1ste un fapt ge&neral cunoscut! 2ui i se formea mai repede toate priceperile "i deprinderile necesare, el se adaptea mai u"or la sc*im%ufl condiiilor "i percepe toate cerinele care i snlt naintate! $ntatea este cea mai imiportant premis a formrii corecte a ca-racterului3i, iniiativei, a voinei puternice, capacitilor "i apti&tudinilor naturale! (giena si igiena personala (giena este foarte importanta in viat a fiecarei persoane,insa cu toate acestea,fiecare are vi iune diferita privitor la ea!,ulti dintre noi au a4uns sa confunde termenii de 5igiena in general, cu cel de 5igiena intima! 6(giena6 este stiinta care se ocupa cu promovarea si mentinerea sanatatii individului si comunitatii! Cu toate ca in general termenul 6igiena6 este inteles ca simpla 6spalare6 sau, ceva mai complex, 6prevenirea im%olnavirii prin spalare6, 6igiena6 repre inta de fapt o serie intreaga de conditii si practici care au ca scop sa mentina sanatatea si viata sanatoasa! 1ste adevarat ca ma4oritatea acestor reguli se refera la simpla spalare, dar 6igiena6 nu inseamna numai aceasta practica! Ceea ce urmea a este putin cam 6arid6 dar crede-ma, merita sa le citesti, pentru a-ti face (cat de cat) o idee despre complexitatea acestei notiuni! 6(giena6 are multe aspecte care
2

incep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a *ainelor, alimentatie sanatoasa, un regim ec*ili%rat de odi*na si miscare), continua cu igiena gospodariei (pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei), terminand cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea riscurilor aparitiei %olilor profesionale si a accidentelor), sanatate pu%lica (supraveg*erea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspandirii %olilor infectioase, eliminarea gunoaielor mena4ere si a apelor re iduale, controloul poluarii aerului si a apei) si igiena mentala - recunoasterea factorilor psicologici si emotionali care contri%uie la o viata sanatoasa! $i acum, cateva practici de igiena personala, mare parte din ceea ce ne spunea mama7 8 spalarea frecventa a corpului, a mainilor in special, iar dupa folosirea toaletei - o%ligatoriu, intotdeuna 8 spalarea dintilor (igiena orala) macar de doua ori pe i daca nu dupa fiecare data cand mananci 8 spalarea parului oridecate ori consideri ca este necesar 8 spalarea frecventa a mainilor si picioarelor 8 spalarea urec*ilor, atat la exterior cat si la intrarea in canalul auditiv 8 folosirea len4eriei curate si sc*im%area ei (cat mai) frecventa 8 pastrarea curateniei *ainelor 8 evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma) 8 evitarea mancatului cu mainile murdare 8 acoperirea gurii cu o %atista in momentul tusei sau stranutului (nu cu mana !!! gandeste-te cum ar fi sa stanute cineva in mana si apoi sa ti-o intinda pentru a-ti strange mana in semn de salut !!!) 8 evitarea %agatului degetelor in nas 8 evitarea atingerii fetei cu mainile murdare 8 evitarea lingerii degetelor pentru numararea %anilor sau rasfoire 8 evitarea 6ront airii6 ung*iilor 8 pastrarea curateniei onei de locuit 9ipocrat, parintele medicinei europene (secolul : a!*r!) o denumea ca pe 6o stare de ec*ili%ru ntre corp, minte si mediu6, definitia data de el fiind foarte apropiata si uneori c*iar mai completa dec.t multe dintre cele enuntate de autori moderni! $pre exemplu 6a%senta %olii, lipsa confortului si invaliditatii6 (;eisser-<=>=)# 6stare completa de %ine, confort si fericire care presupune pe l.nga factorii %iologici si interventia sau mai %ine is satisfacerea unor

factori emotionali afectivi6 (/rinee-<=>?)# 6stare de %ine fi ic, moral si social si nu doar a%senta %olii sau a infirmitatii6 (O,$-<=@A)! /rivita ca o pro%lema complexa %io-psi*o-sociala, se poate o%serva ca sanatatea nu poate fi opera exclusiva a sistemului medical caruia dupa unele statistici internationale i revine doar <<-<AB n conservarea ei, restul revenind situatiei economico-sociale a populatiei, calitatii aerului si apei, *ranei, conditiilor de locuit, educatiei etc! Clasic, se considera ca medicina are doua parti prin care poate interveni asupra starii de sanatate7 terapia (6arta vindecarii %olilor6) si profilaxia sau 6ansam%lul masurilor care permit sa se evite aparitia, agravarea si extinderea unei %oli6 (definitie propusa de O!,!$!)! Cin pacate aceasta parte, profilaxia, este mai putin luata n seama! Coctorul 1mil ,agureanu remarca ntr-o lucrare c, 6aseriunea care spune ca este mai usor sa previi dec.t sa vindeci se poate %anali a prin u a4 daca nu i se asigura o %a a reala, iar medicina omului sanatos poate deveni doar un domeniu declarativ6! 0re%uie amplificate si aplicate cercetarile din domeniul alimentatiei, educatiei, exercitiului fi ic, comportamentului igienic etc! -n alt factor esential pentru lumea noastra pragmatica este acela ca nu este numai 6mai usor sa previi, ci si cu mult mai ieftin6! Costul actual medical<) terapeutic este n continua crestere printre altele datorita nmulirii numarului %olnavilor cronici, v.rstnicilor cu pro%leme medicale ma4ore, cresterii numarului de anali e si a te*nicilor sofisticate de la%orator si %inenteles a costului medicamentelor! O anali a recenta -D1$CO remarca faptul ca pe plan mondial din %ugetul pentru sntate se acord >?B terapiei "i <?B profilaxiei, restul proportiei revenind depistrii %olilor, recuperrii, etc! $-a o%servat ns c, "i dac se cre"te foarte mult suma alocata terapiei cum este ca ul unor ri avansate, cum ar fi, $-', Canada, $uedia, care ating cifre de AE??-F??? GH%olnav, sntatea nu se m%unte"te semnificativ "i proporional cu suma alocat dac nu se pune accent pe profilaxie! /rofesorul 0om 1dvan der Crinter de la -niversitatea 61rasmus6 din Iotterdam trec.nd n revista strategiile pentru sntate ncearc s ntocmeasca un clasament care se pre int astfel7 - loc < - promovarea sanatatii, fapt care presupune informarea generala a populatiei# - loc A - protectia mpotriva %olilor si informare specifica pe diferite grupe de afectiuni# - loc F - prevenirea m%olnavirilor si evidentierea factorilor de risc# - loc J - tratament cu tot ceea ce implica7 spitale, policlinici, specialisti, medicatie, etc# - loc E - recuperare# - loc K - ngri4irea %olnavilor cronici! Denumarate exemple vin astfel, n spri4inul ideii ca p r o f i l a x i a nu este numai o necesitate strict umana, ci una economica! 1valuarea eficientei economice a programului 6cardiopatia
1

reumatismala6 efectuat cu ani n urma de catre cercetatorii si%ieni a aratat ca tratarea unui singur ca de cardiopatie post streptococica poate atinge pe ntreaga durata a ngri4irii sume de A-F ori mai mari dec.t cele necesare ntregului program profilactiv! -n studiu france anali .nd costurile cerute n ngri4irea de urgenta a unui %olnav ce a suferit un infarct miocardic (statia terminus a cardiopatiei isc*iemice) acesta se ridica pentru acea perioada (<=>=) la cca! <=!??? franci! De nc*ipuim ce sume ar putea fi economisite daca s-ar diminua cu c.teva procente aceasta maladie! 1valuarea economica a programului 6sntatea inimii6, lansat cu ani n urm n unele ri industriali ate "i care urmrea reducerea factorilor de risc pentru %olile cardiace (stres, sedentarism, surmena4, supraalimentatie, fumat, poluare etc!) constata c, aceasta a dus la o scdere a proporiei %olnavilor cardiovasculari de la cca! <AB la cca! <?B "i la economii %ugetare de ordinul ecilor de miliarde de G! 'ceste argumente "i nc multe altele au determinat o serie de aciuni pe plan mondial cum ar fi7 axarea unor cercetri pe aprofundarea cunoa"terii fenomenelor %iologice legate de adaptarea omului la viaa modern n scopul evitrii sau limitrii proceselor degenerative, prelungirea duratei vietii, de voltarea fi ic "i psi*ic armonioas# a crescut interesul speciali"tilor pentru rolul exercitiului fi ic n cadrul medicinii omului sntos deoarece sedentarismul este considerat ca factor de risc ntr-o serie de %oli cronice cu determinare multifactorial cum sunt cele cardiovasculare, nutriie "i meta%olism, somatopsi*ice etc! ,edicina modern cu orientarea pronuntata de medicamente (n special sintetice) constata cu ngri4orare c efectele po itive ale acestora ncep nu numai s scad, dar c*iar s devin un factor important de agresiune! $e ncearc reintroducerea sau introducerea unor remedii naturale inclusiv din sfera mi"crii "i a exerciiului fi ic! Ce altfel, O!,!$!, n apelul lansat la > aprilie <=@@ cu oca ia ilei mondiale a sanatatii recomanda orientarea spre 6exerciiu fi ic, alimentaie "tiinific "i responsa%ilitate individual6! Cesigur ca pro%lema introducerii exercitiului fi ic ca factor profilactic nu este nici pe departe noua, %a c*iar putem spune ca este foarte vec*e, culturile antice si medievale ca si medicinile traditionale acord.nd un rol deose%it acestui element! O scurta pre entare a unor asemenea metode si mi4loace consideram ca poate avea nu numai o valoare istorica, dar ca ne si poate de valui noi valente profilactice ale exercitiului fi ic, valente pe care fie le-am uitat, fie le negli4m!

Efortul fizic
1fortul fi ic este mi4locul prin care se poate trata o deficienta fi ica sau o afectiune cum ar fi de exemplu, dia%etul (=)! /oate fi un mi4loc de mentinere a sanatatii c*iar si la varste inaintate (K)! /racticarea alergrarii, a culturismului, sau ma rog a unui program de ridicare a greutati poate fi inceputa la orice varsta (@). Du in ultimul rand efortul fi ic este mi4locul de %a a pentru o%tinerea de inalte performante in toate ramurile sportive! $a stiti ca si sa*istii alearga!
5

$pecificul ramurii de sport este insa cel care determina natura efortului fi ic la care sunt supusi sportivii de performanta Contractia musculara 1xista multe moduri de a clasifica sau defini contractia musculara! 1u personal nu ma dau in vant dupa invatarea si apoi reproducerea unor definitii stricte si nu de putine ori destul de lungi! 'm considerat potrivit a vor%i putin de spre contractia musculara inainte de a discuta despre capacitatea de efort! 3. Capacitatea de efort si intensitatea efortului Ceterminata de pre enta oxigenului in producerea energiei necesara contractiei, capacitatea de efort poate fi considerata a fi aero%a si anaero%a! (ntensitatea efortului si consumul de oxigen (n fig <! este pre entat consumul de OA la diferite intensitati ale extensiei piciorului! /entru ca efortul in ca ul experimentului este foarte %ine limitat doar la actiune musc*ilor coapsei, prin masurarea sc*im%ului de ga e de la nivelul plamanilori, poate fi determinat cu destul de mare exactitate consumul de OA din musc*ii anga4ati in efort! 'stfel consumul de OA masurat la nivelul plamanilor corespunde cu cel consumat in mitocondrii pentru producerea '0/-ului in ca ul eforturilor moderate de pana la E?B din consumul maxim (:OAmax)! 2a o privire mai atenta a figurii se poate o%serva cum, in cadrul intensitatilor mai mari cur%a care repre inta consumul de oxigen nu atinge un platou! 2a aceste mari intensitati ( F?L,JFL, E?L si KKL) ea tinde sa creasca mai departe (ve i diferenta dintre cur%a consum de OA si linia visine intrerupta)! Cin experimentele efectuate am constatat ca o medie de E?-K?L repre inta intensitatea maxima la care s-a a4uns in efectuarea acestui exercitiu! /rin urmare de la F?L in sus (peste E?B :OAmax) se poate o%serva ca, consumul de OA continua sa creasca! Cesi exista inca multe pareri impartite, unul dintre motivele pentru care in eforturile intense consumul de OAcreste in continuare fara sa se sta%ili e e, este recrutarea de noi fi%re musculare, mai ales a celor de tipul ((, care au o eficienta sca uta in producerea '0/-ului pe %a a consumului de OA (Mrustrup et al!, A??J# ;arstoN et al!, <==<# Oones A??Ja )!

)ig <! Cresterea intensitatii efortului duce la cresterea proportionala a consumului de oxigen! in aceasta figura este pre entat consumul de OA ce are loc in musc*ii coapsei (Puadriceps) ca raspuns la diferite intensitati in efectoarea de extensii ale piciorului din po itia ase at! (n acest ca are loc si o crestere a producerii '0/-lui pe seama glicoli ei si prin urmare o crestere in producerea si eliminarea acidului lactic! 'cesta a4uns in sange disocia a imediat in lactatat, care este sarea acidului lactic (lactatul de sodiu) si care reactionea a cu %icar%onatul de sodiu si formea a acidul car%onic! 'cesta imediat disocia a in COA si 9AO si mai departe COA urmea a a fi eliminat la nivelul plamanilor! Ceci este foarte important ca in evaluarea intensitatii efortului aero% sa se tina seama de acest aspect, pentru ca, aparitia lactatului in sange face mai precisa preci area intensitatii efortului! $-a sta%ilit ca o concentratie de < m, 2-< semnifica pragul de acumulare a lactatului! Caca vreti nivelul minim al lactatului in sange la care se considera ca acesta incepe sa se acumule e determinat de intensitatea efortului! :aloarea lactatului in sange in stare de repaus este de Q ?!> m, 2 -< (F)! 'sa cum se poate vedea in fig A un nivel de J m, 2-< al lactatului in sange, poate fi cau at de o vite a de alergare de aproximativ <F Rm *-<! ,ulti antrenori considera eficienta intensitatea fortului care determina acest nivel de lactat in sange si considera ca au lucrat suficient de intens pentru a de volta capacitatea aero%a a sportivului! Iamane de sta%ilit daca acesta este adevarul complet!

)ig A! 'cumularea lactatului in sange poate fi un %un indicator in do area intensitatii efortului in timpul antrenamentului! (datele pre entate in fig provin din 1x /*Ss! A??<) Cesi aceasta metoda este foarte eficienta in determinarea intensitati efortului, din nou pro%lema costului materialelor necesare folosirii ei, o face dificil de folosit pe scara larga in Iomania si nu numai! 'ceasta consta in recoltarea unei picaturi de sange de la sportiv si introducerea acesteia intr-un mic dispo itiv care indica imediat nivelul lactatului! ,etoda care este cel mai la indemana antrenorilor in sta%ilirea si urmarirea intensitatii efortului in in timpul antrenamentelor este insa, masurarea frecventei cardiace si sta%ilirea relatiei acesteia cu consumul de oxigen! Cespre aceasta in articolul urmator!

Calirea organismului
Calirea organismului,desi este cosiderata de foarte multi inutila si grea,este din contra necesara,utila si foarte %una pentru ca organismul nostru sa functione e in conditii cat mai %une si cat mai %ine,fapt ce noua ne creea a o stare mai %una! 2a fiecare corp excitatiile venite din mediul exterior si in special de la factorii naturali transmit scoartei cere%rale prin terminatiile nervoase de la nivelul pielii si apoi prin caile nervoase sen itive!

(ntrucat calirea este in esenta un proces de antrenament,ea tre%uie sa se desfasoare dupa niste reguli %ine sta%ilite de care tre%iue sa tina cont orice om,indiferent de varsta sex,pentru ca ele au fost facute ca sa nu existe nereguli!Derespectarea acestor reguli poate duce la complicatii simple(receala,cefalee etc!) pana la cele foarte grave care pot provoca mari nereguli la nivelul organismului! Ceaoarece 5Calirea organismului este relativ simpla, dar foarte precisa,ea cuprinde mai multe etape de care tre%iue sa tina neaparat cont fiecare dintre cei care vor sa se caleasca! (!$itemati area si continuitatea! 'cestea doua implica o anumita calire a copilului inca de la nastere de unde poate incepe aceasta prima calire!'ceasta calire poate incepe de la prima copilarie aceasta continuind astfel pana la %atranete,%ineinteles,cu sc*im%area unor moduri ale acesteia! Copilul tre%uie invatat cu metodele de calire astfel incat sa nu ai%a anumite dificultati la inceperea acestui proces,precum dormitul cu ferestrele si cu o%eli*tul desc*ise vara si iarna,scaldarea pana la %rau in fiecare dimineata de vara,frictionarea pe tot corpul cu apada iarna,im%racarea cu cat mai putine *aine posi%ile in orice anotimp! ((!:arietatea intensitatii 1ste normal ca la fel ca celelalte exercitii,si aceasta calire a organismului sa ai%a etape din ce in ce mai dificile odata cu inaintarea in aceasta practica!Ce exemplu modul prin care un cpil de <E ani isi caleste organismului nu este acelasi ca al unui adult de FE-J? de ani!Cificultatea creste cu cat fiecare inaintea a mai mult in varsta sau cu cat persoana respectiva este mai initiata! (((!Civersitatea formelor de calire /entru ca organismul sa fie cat mai capa%il sa se caleasca atunci cand e nevoie,exercitiile practicate pentru aceasta vor fi cat se poate de variate deoarece corpul tre%uie sa fie o%isnuit cu mai multe situatii in care e nevoit sa re iste factorilor ce il fac sa actione e in diverse feluri! (:!(ndividuali area metodelor de calire

Odata incepute aceste metode de calire a organismului tre%iue sa intre in sange celui care le practica deoarece acestea sunt necesare si %inefacatoare corpului si mintii si a4uta la o mai %una de voltare care include pe cea fi ica,dar sa nu uitam si de cea psi*ica asupra careia are un efect foarte mare si po itiv!'ceste efecte nu intotdeauna sunt po itive ori datorita icorectitudinii cu care au fost facute sau neadaptarii corpului la aceste exercitii!(n ca ca efectele sunt po itive,se recomanda continuarea acestor exercitii,iar in ca ca efectul acestora este negativ si nu intocmai cel asteptat,se recomanda incetinirea intensitatii acestuia sau c*iar intreruperea acestuia pe o perioada de timp %ine si corect sta%ilita! (n ca ul celor care inaite de a porni aceasta metoda de calire a corpului au avut o %oala mai grava sau c*iar una nu c*iar complicata,este recomandat sa ceara sfatul unui medic si sa respecte cu strictete recomandarile acestuia!

Sanatatea omului - valoarea suprema

$ntatea privit ca un ideal, dar si ca o cerinta fundamentala a vietii este o pro%lema ce preocupa fiecare individ dar si societatea n ansam%lu, la reali area ei concur.nd o multitudine de factori7 te*nici, economici, sociali, culturali, ecologici, spirituali etc! Ce aceea, a o ncadra ntr-o noiune a%solut sau unanim acceptata este foarte dificil! Ce o%icei, dupa ung*iul prin care este privit, are trei nelesuri si anume n7 a - lumea "tiinific medical# % - politica social a statului# c - con"tiina individuala! 9ipocrat, parintele medicinei europene (secolul : a!*r!) o denumea ca pe 6o stare de ec*ili%ru ntre corp, minte si mediu6, definitia data de el fiind foarte apropiata si uneori c*iar mai completa dec.t multe dintre cele enuntate de autori moderni! $pre exemplu 6a%senta %olii, lipsa confortului si invaliditatii6 (;eisser<=>=)# 6stare completa de %ine, confort si fericire care presupune pe l.nga factorii %iologici si interventia sau mai %ine is satisfacerea unor factori emotionali afectivi6 (/rinee-<=>?)# 6stare de %ine fi ic, moral si social si nu doar a%senta %olii sau a infirmitatii6 (O,$-<=@A)! /rivita ca o pro%lema complexa %io-psi*o-sociala, se poate o%serva ca sanatatea nu poate fi opera exclusiva a sistemului medical caruia dupa unele statistici internationale i revine doar <<-<AB n conservarea ei, restul revenind situatiei
10

economico-sociale a populatiei, calitatii aerului si apei, *ranei, conditiilor de locuit, educatiei etc! Clasic, se considera ca medicina are doua parti prin care poate interveni asupra starii de sanatate7 terapia (6arta vindecarii %olilor6) si profilaxia sau 6ansam%lul masurilor care permit sa se evite aparitia, agravarea si extinderea unei %oli6 (definitie propusa de O!,!$!)! Cin pacate aceasta parte, profilaxia, este mai putin luata n seama! Coctorul 1mil ,agureanu remarca ntr-o lucrare c, 6aseriunea care spune ca este mai usor sa previi dec.t sa vindeci se poate %anali a prin u a4 daca nu i se asigura o %a a reala, iar medicina omului sanatos poate deveni doar un domeniu declarativ6! 0re%uie amplificate si aplicate cercetarile din domeniul alimentatiei, educatiei, exercitiului fi ic, comportamentului igienic etc! -n alt factor esential pentru lumea noastra pragmatica este acela ca nu este numai 6mai usor sa previi, ci si cu mult mai ieftin6! Costul actual medical<) terapeutic este n continua crestere printre altele datorita nmulirii numarului %olnavilor cronici, v.rstnicilor cu pro%leme medicale ma4ore, cresterii numarului de anali e si a te*nicilor sofisticate de la%orator si %inenteles a costului medicamentelor! O anali a recenta -D1$CO remarca faptul ca pe plan mondial din %ugetul pentru sntate se acord >?B terapiei "i <?B profilaxiei, restul proportiei revenind depistrii %olilor, recuperrii, etc! $-a o%servat ns c, "i dac se cre"te foarte mult suma alocata terapiei cum este ca ul unor ri avansate, cum ar fi, $-', Canada, $uedia, care ating cifre de AE??-F??? GH%olnav, sntatea nu se m%unte"te semnificativ "i proporional cu suma alocat dac nu se pune accent pe profilaxie! /rofesorul 0om 1dvan der Crinter de la -niversitatea 61rasmus6 din Iotterdam trec.nd n revista strategiile pentru sntate ncearc s ntocmeasca un clasament care se pre int astfel7 - loc < - promovarea sanatatii, fapt care presupune informarea generala a populatiei# - loc A - protectia mpotriva %olilor si informare specifica pe diferite grupe de afectiuni# - loc F - prevenirea m%olnavirilor si evidentierea factorilor de risc# - loc J - tratament cu tot ceea ce implica7 spitale, policlinici, specialisti, medicatie, etc#
1

11

- loc E - recuperare# - loc K - ngri4irea %olnavilor cronici! Denumarate exemple vin astfel, n spri4inul ideii ca p r of i l a x i a nu este numai o necesitate strict umana, ci una economica! 1valuarea eficientei economice a programului 6cardiopatia reumatismala6 efectuat cu ani n urma de catre cercetatorii si%ieni a aratat ca tratarea unui singur ca de cardiopatie post streptococica poate atinge pe ntreaga durata a ngri4irii sume de A-F ori mai mari dec.t cele necesare ntregului program profilactiv! -n studiu france anali .nd costurile cerute n ngri4irea de urgenta a unui %olnav ce a suferit un infarct miocardic (statia terminus a cardiopatiei isc*iemice) acesta se ridica pentru acea perioada (<=>=) la cca! <=!??? franci! De nc*ipuim ce sume ar putea fi economisite daca s-ar diminua cu c.teva procente aceasta maladie! 1valuarea economica a programului 6sntatea inimii6, lansat cu ani n urm n unele ri industriali ate "i care urmrea reducerea factorilor de risc pentru %olile cardiace (stres, sedentarism, surmena4, supraalimentatie, fumat, poluare etc!) constata c, aceasta a dus la o scdere a proporiei %olnavilor cardiovasculari de la cca! <AB la cca! <?B "i la economii %ugetare de ordinul ecilor de miliarde de G! 'ceste argumente "i nc multe altele au determinat o serie de aciuni pe plan mondial cum ar fi7 axarea unor cercetri pe aprofundarea cunoa"terii fenomenelor %iologice legate de adaptarea omului la viaa modern n scopul evitrii sau limitrii proceselor degenerative, prelungirea duratei vietii, de voltarea fi ic "i psi*ic armonioas# a crescut interesul speciali"tilor pentru rolul exercitiului fi ic n cadrul medicinii omului sntos deoarece sedentarismul este considerat ca factor de risc ntr-o serie de %oli cronice cu determinare multifactorial cum sunt cele cardiovasculare, nutriie "i meta%olism, somatopsi*ice etc! ,edicina modern cu orientarea pronuntata de medicamente (n special sintetice) constata cu ngri4orare c efectele po itive ale acestora ncep nu numai s scad, dar c*iar s devin un factor important de agresiune! $e ncearc reintroducerea sau introducerea unor remedii naturale inclusiv din sfera mi"crii "i a exerciiului fi ic! Ce altfel, O!,!$!, n apelul lansat la > aprilie <=@@ cu oca ia ilei mondiale a sanatatii recomanda orientarea spre 6exerciiu fi ic, alimentaie "tiinific "i responsa%ilitate individual6!
12

Cesigur ca pro%lema introducerii exercitiului fi ic ca factor profilactic nu este nici pe departe noua, %a c*iar putem spune ca este foarte vec*e, culturile antice si medievale ca si medicinile traditionale acord.nd un rol deose%it acestui element! O scurta pre entare a unor asemenea metode si mi4loace consideram ca poate avea nu numai o valoare istorica, dar ca ne si poate de valui noi valente profilactice ale exercitiului fi ic, valente pe care fie le-am uitat, fie le negli4m!

Nutritia corporala
0e gandesti vreodata de ce mananciT Iaspunsul este simplu, deoarece iti este foame, esti o%osita iar stomacul iti c*ioraie! -neori poti sa mananci si din plictiseala, tristete sau %ucurie, doar pentru ca e ora mesei sau pur si simplu pentru ca gogoasa cu gla ura de ciocolata arata atat de apetisant! (ata cateva din motivele emotionale si fi ice pentru care mananci, insa te-ai gandit vreodata de ce corpul tau are nevoie de mancareT Du doar de orice fel de mancare, apropo, ci de mancare sanatoasa care iti face %ineT Ce ce este importanta o alimentatie %unaT O alimentatie buna asigura energie 'limentele consumate asigura corpului tau energia de care are nevoie pentru a functiona! 'stfel cum tre%uie sa iti alimente i masina cu %en ina sau sa reincarci %ateria telefonului mo%il, tot la fel corpul tre%uie *ranit cu alimente care sa ii ofere energie in fiecare i! Car%o*idratii repre inta principala forma de energie de care corpul tau are nevoie! Corpul digera cel mai usor car%o*idrati precum a*arul si amidonul! Car%o*idratii sunt descompusi in unitati separate de gluco a, fructo a sau galacto a! Uluco a este forma de energie preferata a corpului tau! Caca nu primeste suficienti car%o*idrati, organismul poate produce gluco a din proteine sau grasime V iar daca primeste prea multi car%o*idrati, acesta se pricepe de minune sa ii depo ite e su% forma de grasime! O alimentatie buna asigura materia prima /roteinele din alimentele consumate sunt descompuse in aminoaci i! Organismul tau foloseste aminoaci i pentru a construi si repara diferitele parti ale corpului! ,usc*ii contin multe proteine si tre%uie sa refaci aceste proteine pe intreaga durata a dietei!Organismul are nevoie si de proteine pentru componentele sistemului tau imunitar, *ormoni, sistemul nervos si organe!

13

O alta materie prima de care corpul tau are nevoie este calciul! Calciul are mai multe functii, insa este cel mai %ine cunoscut ca su%stanta minerala depo itata in oase si dinti! 'i nevoie de calciu pentru a-ti pastra oasele si dintii puternici! Ce asemenea, corpul tau are nevoie de grasimi pentru a fi sanatos! ,em%ranele care contin grasimi incon4oara toate celulele din corpul tau! Creierul contine aci i grasi iar grasimile sunt, de asemenea, necesare pentru *ormoni sen oriali! Micile ajutoare :itaminele si mineralele incluse in dieta sunt la fel de importante ca si car%o*idratii, proteinele si grasimile# totusi, acestea sunt necesare doar in cantitati mici! Ce o%icei, vitaminele si mineralele functionea a ca co-en ime, ceea ce inseamna ca acestea accelerea a reactiile c*imice din corp! Ce exemplu, multe vitamine din complexul ; a4uta corpul sa arda car%o*idrati pentru energie! :itamina ' este necesara pentru vedere, incul este implicat in multe procese meta%olice iar vitamina C a4uta la consolidarea tesutului con4unctiv si functionarea sistemului imunitar! Cieta ta tre%uie sa asigure cantitati adecvate din toate aceste 5mici a4utoare! O dieta sanatoasa si ec*ili%rata tre%uie sa contina multe vitamine si minerale! O dieta nesanatoasa poate conduce la lipsa unuia sau mai multor din aceste 5mici a4utoare6 din organismul tau! Dincolo de elementele de baza O alimentatie %una asigura mai mult decat energie# asigura componente structurale, vitamine si minerale! (n alimentele consumate, exista alte su%stante care au devenit mai %ine cunoscute in ultimii cativa ani! )itoc*imicalele se gasesc in partile colorate ale fructelor si legumelor! Cesi nu sunt necesare in functionarea corpului, acestea pot avea un impact foarte puternic asupra sanatatii! Ce exemplu, Puercetina (continuta de merele rosii) functionea a precum o anti*istamina si are efect antiinflamator! Iesveratrolul, intalnit in co4ile si semintele de struguri, este un puternic antioxidant! 'ntioxidantii a4uta la prote4area corpului impotriva deteriorarii provocate de soare, poluare, fum si alegeri nutritionale neinspirate! 'cestia se gasesc in fitoc*imicalele din fructe si legume, precum si in unele vitamine si aminoaci i! 'tunci cand mancati un aliment, nu consumati doar un car%o*idrat, o grasime sau o proteina! ,ancati o felie de placinta cu mere, o friptura sau o cantitate mare de piure! ,a4oritatea alimentelor pe care le consumati contin cantitati variate din toate aceste trei componente nutritionale! O alimentatie %una inseamna o%tinerea ec*ili%rului corect de car%o*idrati, grasimi si proteine, plus vitaminele si mineralele necesare! O alimentatie excelenta inseamna asigurarea unei cantitati mari de fitoc*imicale si antioxidanti!
14

$a luam car%o*idratii, de exemplu7 Care sunt car%o*idratii %uni, care sunt car%o*idratii rai si care este diferenta dintre acestiaT Cin moment ce corpul tau le descompune pe toate in unitati separate, car%o*idratii in sine nu sunt neaparat rai sau %uni! /ro%lema apare atunci cand consumi prea multi sau daca celelalte ingrediente din alimentele care contin car%o*idrati nu sunt foarte %une! Ce exemplu, fursecurile cu gla ura de ciocolata contin mult a*ar si faina al%a# daca mancati prea multe, veti acumula calorii suplimentare care vor fi depo itate in corp su% forma de grasime! Ce asemenea, gogoasa contine multe grasimi, pro%a%il grasimi transformate, care pot creste riscul afectiunilor cardiace! Uogoasa nu iti asigura aproape deloc vitamine, minerale sau alte su%stante, precum antioxidanti naturali sau aci i grasi sanatosi! 'tunci cand pui pro%lema astfel, gogoasa respectiva poate sa nu mai para asa de %una! 'proape orice fruct sau leguma este un exemplu de sursa %una de car%o*idrati! 'ceste optiuni iti permit sa o%tii car%o*idratii de care ai nevoie pentru energie, plus fi%ra pentru un sistem digestiv sanatos, vitamine, minerale si antioxidanti! 'proape 4umatate din caloriile tale ilnice ar tre%ui sa provina din car%o*idrati! 'cesti car%o*idrati provin din fructe, legume, paine si cereale integrale V si nu din dulciuri, sucuri si produse de patiserie! 'cest concept functionea a si cu proteine si grasimi! O sursa sanatoasa de proteine este sursa care nu furni ea a grasimi nesanatoase in exces si care, din fericire, asigura si unele grasimi care sunt %enefice corpului tau, precum fasolea al%a! 'cest tip de fasole asigura proteine, fi%re, vitamine, minerale si car%o*idrati! -n exemplu de proteina nesanatoasa este sunca!$unca si alte carnuri procesate precum aceasta contin multe grasimi saturate si calorii care pot afecta sanatatea inimii, ingrosa talia si c*iar mari riscul de cancer! Urasimile sanatoase provin din alimente ce contin grasimi polinesaturate si mononesaturate, precum uleiul de masline, pestele, alunele, soia, semintele de in si uleiul de rapita! Cesi aceste grasimi si uleiuri contin multe calorii, ai nevoie de aci ii grasi pe care acestea le asigura! Cin nefericire, exista multi aci i grasi nesanatosi de care tre%uie sa te feresti! Urasimile saturate din carnea rosie si grasimile transformate din unele tipuri de margarina, produse de patiserie si alimente procesate nu sunt %enefice pentru sanatate! O alimentatie buna inseamna un corp sanatos /rintr-o dieta sanatoasa corpul tau va avea cantitatea perfecta de energie, suficienta materie prima si toate 5micile a4utoare de care are nevoie pentru a ramane sanatos! O alimentatie %una va include, de asemenea, fitoc*imicale si antioxidanti care te vor face sa te simti tanara, sa arati %ine si poate c*iar te vor feri de %oli! /rintr-o dieta nesanatoasa corpul tau va dispune de prea multe sau
15

prea putine calorii, de insuficiente vitamine si minerale, de fapt, vei avea nevoie de o cantitate mai mare de antioxidantii pe care nu-i o%tii din aceasta!

aza profila!iei
/rofilaxia este definit n C1W ca ansam%lul msurilor medico-sanitare care se iau pentru prevenirea apariiei "i a rsp.ndirii %olilor! X Iamur a medicinei care se ocup cu studierea "i aplicarea msurilor profilactice!n domeniul educaiei fi ice "i s portiveextrapolarea termenului de profilaxie, n domeniulsportului, conduce la ansam%lul msurilor de prevenire,com%atere, reglare "i autoreglare a strii optime deantrenament date de solicitrile p regtirii sportive deorice nivel!

/rimii care au ela%orat conceptul de prevenire a %olilor au fost c*ine ii, "i aceasta s-a nt.mplat cu mii de ani n urm! C*ine ii nu plteau doctorul dac ngri4irile acestuia nu reu"eau s mpiedice manifestarea %olii! Cu sute de ani n urm, msurile profilactice se concentrau pe sfaturi ce com%teau o%iceiuri considerate "i ast i duntoare pentru sntate7 supraalimentaia, sedentarismul, alcoolismul! 'sistena medical este esenial pentru prevenirea apariiei %olilor, cu scopul de a economisi sume mari de %ani, necesare pentru numeroase prestaii medicale! Catorit de voltrii epidemiologiei "i a metodelor sale de investigaie, conceptul de prevenire "i-a ndreptat atenia "i asupra acelor afeciuni care pre int factori de risc "i care, fr a se suprapune pe factorul cau al, influenea incidena unor %oli! $ituaiile epidemiologice "i economice au demonstrat avanta4ele prevenirii %olilor, ceea ce a determinat g.ndirea unor metodologii proprii! /revenirea unor %oli ncepe ntotdeauna dup cunoa"terea distri%uiei %olii! $e efectuea o anc*et pentru a cunoa"te cau ele "i factorii de risc care intervin n producerea %olii! Cup ce se cunosc factorii care intervin n producerea unor afeciuni, se trece la etapa de prevenire "i, ulterior, de selectare a su%iecilor care ndeplinesc cele mai multe condiii pentru a face %oala! ns, c*iar dac se cunosc factorii care intervin n producerea unor %oli, nu se pot
16

ntreprinde msuri cu caracter de sntate pu%lic, fr a se cunoa"te, n primul r.nd, incidena "i prevalena %olii, dar "i factorii de risc n r.ndul populaiei! 0ratamentul preventiv se reali ea prin dispensari are sau cu a4utorul unor programe de sntate! 'ceste programe pot urmri7 - o mai %un cunoa"tere a prevalenei "i a incidenei %olilor# - ela%orarea unor metode de evaluare a eficacitii asistenei medicale# - evidenierea grupelor de populaie cu risc crescut la anumite m%olnviri# - depistarea precoce a %olilor cronice# - supraveg*erea strii de sntate prin examene periodice! ,etoda examenului medical de mas este necesar pentru depistarea maladiilor cronice degenerative (*ipertensiune arterial, aterosclero )! 'cest examen poate deveni o practic n prevenirea "i com%aterea %olilor transmisi%ile, n ocrotirea mamei, copilului "i adolescentului, n prevenirea %olilor profesionale! Cup examenul medical de mas, urmea dispensari area %olilor, care se aplic in.nd seama de un numr de criterii privind v.rsta, profesia, stadiul clinic, elementele de diagnostic, stadiul evolutiv pentru sta%ilirea conduitei n timpul dispensari rii, unitile sanitare implicate! 1xamene profilactice de mas7 - examene la intrarea ntr-o colectivitate (examen medical de anga4are, examen la primirea copiilor la cre", cmin, "coal, facultate, examen medical al recruilor)# - examene profilactice periodice7 controlul muncitorilor la locul de munc, controlul salariailor, controlul purttorilor de germeni patogeni, tria4ul epidemiologic n instituii de copii# - examene profilactice speciale7 examen pentru depistarea unor %oli, examen de cunoa"tere a strii de sntate a unei colectiviti# Cispensari area7 persoane sntoase (gravide "i lu e, copii su% trei ani, adolesceni, sportivi), persoane %olnave (suferin i de %oli cronice - 0;C, cancer, dia%et "i fo"ti %olnavi - *epatit, infecii streptococice)#

17

/rograme de sntate7 supraveg*erea epidemiologic "i de igien, supraveg*erea "i tratamentul unor %oli cu evoluie ndelungat n colectivitate!

Educatia si promovarea modului sanatos de viata

ntotdeauna muli dintre noi (oamenii) nu atrag atenia asupra multor lucruri att de mici, elementare, dar cu un rol foarte important n viaa cotidian, drept exemplu, am putea lua modul de a ne organi a timpul, de a ne alimenta, de a ne informaY 1xista unele stri care ne pot direciona foarte u"or spre o stare de %oal cum ar fi7 alimentaia de ec*ili%rata, stresul psi*ic cu ntregul cortegiu de %oli pe care acestea le direcionea 7 o%e itate, %oli cardiovasculare, cancer, etc! /entru com%aterea acestor %oli tre%uie sa adoptam un mod sntos de via! 'cest mod de via sntos include7 alimentaie sntoasa, exerciiu fi ic, respectarea ritmului de somn-veg*e, comportamente preventive, vi ite medicale regulate, utili area centurii de sigurana, comportament sexual prote4at, etc!)! $ntatea omului se formea su% influenta factorilor interdependeni naturali "i socialeconomici! 'ce"tia sunt apa, aerul, solul, factorii climaterici, precum "i condiiile de munca, alimentare, de trai! (nfluena factorilor naturali "i sociali este interconexat, adic de voltarea industriei, transportului, ora"elor exercit influenta asupra componentelor naturale a apei, aerului, solului, iar factorii naturali se rsfr.ng asupra caracterului alimentrii "i condiiilor de via a populaiei, asupra de voltrii industriei, alegerea locului de trai, etc! )actorul esenial ce determina sntatea omului constituie modul lui de viata! n aceast noiune intra regimul corect de munc, odi*na, alimentarea raional, meninerea la nivel cuvenit a activitii fi ice, clirea, respectarea regulilor de igiena individual, renunarea la deprinderile cotidiene duntoare, priceperea de a menine ec*ili%rul neuro-emoional n situaii conflictuale! $ntatea este starea deplinei %unstri fi ice, spirituale "i sociale, dar nu numai lipsa %olilor! )ormarea modului sntos de via nu se limitea doar la propaganda sau la anumite forme de activitate medico-sociali! ,odul sntos de viata este determinat de toate aspectele si manifestrile societarii! /entru consolidarea modului sntos de viata este necesara concentrarea eforturilor asupra dep"irii factorilor de risc a diferitor %oli, luptei cu alcoolismul, fumatul, *ipodinamia, alimentarea neraionala, relaiile conflictuale! ,odul sntos de viata este temelia profilaxiei %olilor! 0re%uie sa su%liniem ca el reali ea a cel mai preios mod de profilaxie V profilaxia iniiala a %olilor ce prent.mpina aparitia lor, extinde diapa onul posi%ilitatilor de adaptare a omului! Copilul sanatos poate fi educat mai usor! 1ste un fapt general cunoscut! 2ui ( se formea a mai repede toate priceperile si deprinderile necesare, el se adaptea a mai usor la sc*im%ul conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt inaintate! $anatatea este cea mai mportanta premisa a formarii corecte a caracterului, initiateivei, a vointei puternice, capacitatilor si aptitudinilor naturale! (giena este foarte importanata in viata fiecarei personae! (giena este stiinta care se ocupa cu promovarea si mentinerea sanatatii individului si comunitatii si repre inta, de fapt, o serie de conditii si practice care au ca scop sa mentina sanatatea si viata sanatoasa! (giena are multe aspecte care incep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a
18

*ainelor, alimentatie sanatoasa, un regimm ec*ili%rat de odi*na si miscare), continua cu igiena gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei ), terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea riscurilor aparitiei %olilor profesionale si a accidentelor), sanatatea pu%lica (suprave*erea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspindirii %olilor infectioase, eliminarea gunoaielor mena4ere si a apelor re iduale, controlul poluarii aerului si a apei) si igiena mentala V recunoasterea factorilor psi*ologici si emotionali care contri%uie la o viata sanatoasa! /rincipii ale unei alimentatii sanatoase 'limentatia repre inta un o%icei necesar supravietuirii, dar, in acelasi timp, atit de periculos daca este reali ata in mod necorespun ator ! (n acest sens, sa ne amintim un prover% egiptean care spune 7 Oumatate din ceea ce maninci te a4uta sa traiesti# cealalta 4umatate, il a4uta pe doctoral tau sa traiasca ! 0re%uie, astfel, sa intelegem ca in farfuria din fata noastra se ascunde atit secretul tineretii si sanatatii, cit si demonul im%atrinirii si im%olnavirilor! (n ceea ce priveste alimentatia, sint importante citeva intre%ari7 CeT CitT si Cind mincamT 2a primele doua intre%ari tre%uie sa raspundem astfel, incit sa asiguram un aport cantitativ (necesar caloric) si calitativ (principii nutritive) adecvat fiecare personae! 0re%uie intotdeauna asigurat un ec*ili%ru intre glucide, lipide, proteine(denumiti macronutrienti, vitamine, saruri minerale)! $urse de glucide sunt repre entate de7 cereale si produse di cereale(faina, piinea, malaiul, pastele fainoase, grisul, ore ul, etc!), legumele fructele, a*arul si produsele a*aroase! 2ipidele vegetale sunt uleiurile de flarea-soarelui, de masline, soia, iar cele animale sunt untul, smintina, frisca, untura, gal%enusul de ou, cascavalul! 'limentatia tre%uie sa fie com%inata in partiegale cu proteine vegetale din cereale( ore , pine, paste fainoase, legume) si proteine animale (carne, lapte, %rin a, oua)! Cind mincam si,mai correct, de cite ori mincamT 1ste recomandat sa ne asiguram F mese principale si A gustari, iar repartitia necesarului caloric pe mese tre%uie sa fie 7 dimineata V <EA?B, la amia a V J?-JEB, seara V <E-A?B si cite <?B la gustari! $e recomanda respectarea orelor fixe de masa si evitarea ciugulelilor interprandale pentru a respecta fi iologia digestive# ultima masa se va lua cu A-F ore inainte de culcare, pentru a asigura digestia si odi*na noaptea! Iedam, mai 4os, cantitatile necesare pentru a fi consummate ilnic din fiecare grupa alimentara! $a nu uitam ca necesarul varia a de la individ la individ in functie de virsta, inaltime, stare de nutritie(normoponderal, supraponderal, o%e itate), diverse %oli, sex, conditii fi iologice, sarcina, lactatie), dar si la acelasi individ in functie de activitatea fi ica efectuata! <! /iine, cereale, ore , paste fainoase7 K-<< portiiH i, < portieZ< felie de piine, [ cana cereale, ore , paste fierte# A! 2egume F-E portiiH i! $e recomanda proaspete7 < portieZ [ cana vegetale proaspete sau fierte, < cartof mi4lociu# F! )ructe A-J portiiH i! $e recomanda sa fie consummate proaspete7 < portie-< fruct mediu# J! Carne pui, curcan, fara piele, peste, oua7 A-F portii! < portieZ <??g carne sau < ou# E! 2apte , iaurt, %rin a# A-F portiiH i! < portie Z < cana de lapte sau iaurt! Ceose%it de importante sunt si produsele alimentare de protectie 7 pestele oceanic, cerealele germinate, produsele fermentate lactic, n special, iaurtul (asigura protectia in afectiuni cardiovasculare, neoplasm)! Ce asemenea , se recomanda, un aport ilnic de AE-FE g fi%realimentare! $urse pentru acestea sunt ovas, legume, ore , griu, mere, citrice, capsuni, fructe! (mportanta acestora re ida tocmai din faptul ca o dieta cu continut adecvat de fi%re se asocia a cu o incidenta sca uta a %olilor cardiovasculare, a dia%etului a*arat (prin reducerea
19

a%sor%tieiglucidelor) si a cancerului de colon (se reduce expunerea colonului la produsii nocivi care-l traversea aprin reducerea concentratiei acrestora si a duratei tran itului)! Cantitatea de sare(clorura de sodium) recomanda%ila inr-o alimentatie rationala este de JKgH i, desi frecvent se fac a%u uri! O alimentatie rationala cu toate principiile nutritive va adduce si un aport adecvat de vitamine, suplimentele de vitamine nefiind necesare in conditiile unei alimentatii rationale! Consumul ilnic de lic*ide se recomanda se fie in 4ur de <E?? ml si su% forma de apa, ceaiuri, sucuri, lapte, supe, la care se adauga, cel putin, K??->?? ml apa din alimente! /relucrarea termica a alimentelorare un rol important! 'stfel, se recomanda prepararea alimentelor prin fier%ere, ina%usire, coacere si nu prin pra4irea la grasimi! )ructele si legumele se recomanda a fi consumate preponderant proaspete! 0re%uie sa evitam produsele care, in exces luate, pot dauna grav sanatatii7 grasimile, dulciurile, alimentele fast-food si %auturile racoritoare! 0otodata, tre%uie de evitat consumul de alcool, deoarece, daca in cantitati mici, poate avea efecte favora%ile in anumite circumstante, in cantitati mari poate avea consecinte devastatoare asupra sanatatii fi ice si psi*ice a fiecaruia! (mportanta exercitiului fi ic 1xercitiul fi ic are o serie de efecte %enefice7 determina scaderea ponderala cu mentinerea musculaturii# reduce o%e itatea a%dominala, reduce riscul de aparitie a dia%etului a*arat tip A si a %olilor cardio-vasculare# mentinerea controlului glicerinei si a lipidelor serice # reduce valorile tensiunii arteriale in *ipertensiunea arteriala cu valori moderat crescute7 creste tonusul si forta musculara, mo%ilitatea articulara, previne articulatiile osteo-articulare, da sens si calitate vietii, com%ate stresul! /entru a fi eficient, este %ine ca exercitiul fi ic sa se efectue e regulat ( de J-E oriHsaptamina), se recomanda sa dure e F?-E? minute si sa fie de efeintensitate moderata (mers pe 4os rapid, dans, ingri4irea propriei gradini, etc!)! exercitiile fi ice aero%ice, dinamice, cu implicarea multor grupe musculare( inot, tennis, gimnastica, 4ogging) efectuate regulat, duc, de asemenea, la reducerea masei adipoase! O atentie mai deose%ita, in sensul monitori arii stricte a activitatii fi ice, se impune la cei cu afectiuni ale mem%relor inferioare, afectiuni cardiovasculare si respiratorii! $tresul este folosit pentru a descrie o reactie de discomfort a organismului (nervo itate, neliniste, tensiune), determninata de un eveniment negativ! ,ulte personae a4ung sa ai%a excese alimentare ca modalitate de a face fata situatiilor de stres! Consumul de alimente este folosit ca mi4loc de a%atere a atentiei de la anumite pro%leme, de relaxare si destindere! /entru a face fata in mod eficient situatiilor de stress si suprasolicitare , tre%uie de voltate a%ilitati specifice de reducere a stresului, de tipul7 exprimare emotionala, practicarea exercitiilor de relaxare, practicarea exercitiilor fi ice, cautarea spri4inului la cei din 4ur, identificarea activitatilor placute, rela ante si practicarea lor periodica, identificarea micilor succese ilnice si autoacordarea de recompense, psi*oterapie! (mportanta unui somn odi*nitor $omnul normal are rol in reflectarea meta%oloica (durata somnului este direct proportionala cu rata meta%olismului), in conservarea energieie si in consolidarea amne ica! /entru desfasurarea unei activitati fi ice si psi*ice normale, sunt necesare @ ore de somn pe i, cu respectarea ritmului somn-veg*e! $i acum, citeva practice de igiena personala, mare parte din ceea ce ne spunea mama7 <! $palarea frecventa a corpului# a miinilor, in special, iar dupa folosirea toaletei V o%ligatoriu, intotdeauna! A! $palarea dintilor (igiena orala) macare de A oriH i, daca nu dupa fiecare data cind maninci!
20

F! $palarea parlui ori de cite ori consideri ca e necesar! J! $palarea frecventa a miinilor si picioarelor! E! $palarea urec*ilor atit la exterior, cit si in interior, in canalul auditiv! K! )olosirea lengeriei curate si sc*im%area ei frecventa! >! /astrarea curateniei *ainelor @! 1vitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma)! =! evitarea mincatului cu miinile murdare! <?! 'coperirea gurii cu o %atista in momentul tusei sau stranutului (nu cu miinaYgindeste-te cum ar fi sa stranute cineva in miina si apoi sa ti-o intinda pentru a-ti stringe maina in semn de salutY) <<! 1vitarea %agatului degetelor in nas! <A! 1vitarea atingerii fetei cu miinile murdare! <F! 1vitarea rontairii ung*ilor! <J! 1vitarea lingerie degetelor pentru numararea %anilor sau rasfoire! <E! /astrarea curatenieie onei de locuit! Conclu ii 0oate componentele modului de viata sint importante pentru mentinerea starii de sanatate, de aceea tre%uie acordata o atentie deose%ita implementarii si respectarii la nivelul intregii populatii a masurilor de optimi are a modului de viata! Ca motivatie interioara pentru a mentine un mod de viata sanatos, tre%uie sa ne amintim ca 7 $anatatea nu este totul, dar fara sanatate, totul este nimic\

Concluzii
$ntatea privit ca un ideal, dar si ca o cerinta fundamentala a vietii este o pro%lema ce preocupa fiecare individ dar si societatea n ansam%lu, la reali area ei concur.nd o multitudine de factori7 te*nici, economici, sociali, culturali, ecologici, spirituali etc! Ce aceea, a o ncadra ntr-o noiune a%solut sau unanim acceptata este foarte dificil! Ce o%icei, dupa ung*iul prin care este privit, are trei nelesuri si anume n7 a - lumea "tiinific medical# % - politica social a statului# c - con"tiina individuala!

ibliografie"
#ttp"$$%%%&scribd&com$doc$'(')**+,-$./O0123413-S.O/5163 #ttp"$$%%%&scribd&com$doc$*,*,+,7+$Modul-sanatos-de-viata
21

#ttp"$$%%%&scribd&com$searc#-documents89uer:;prevenirea<bolilor

22