Curs 1

Drept Diplomatic si Consular

Bibliografie orientativa Ion Anghel : Dreptul diplomatic si dreptul consular (editura univ. juridic Buc !"11# $ Ion Anghel : Dreptul diplomatic si consular %ol I si II (editura &umina&e' !""!# $ Dumitru (a)ilu : Diplomatia Drept diplomatic si consular (editura &umina&e' Buc !""*# $ Ion Diaconu : +ratat de drept international public vol II (editura &umina&e' !"",# $ -hillipe Cahier &e droit diplomati.ue contemporain -aris 1/*! $ Conventia de la %iena privind relatiile diplomatice din 1/*1 $ Conventia de la %iena privind relatiile consulare din 1/*, 0u tine cont de pre)enta 1$2 cursuri pe semestru Curs ! Drept Diplomatic si Consular

Diplomatie din greaca : diplo (a multiplica# I)voare : +ratatele Cutuma 3urisprudenta Doctrina -rincipiile Internationale Actele elaborate de organi)atiile internationale &egislatia interna Conventia de la %iena privind relatiile diplomatice din 1/*1 Curti internationale de justitie. 0otiunea de diplomatie : prin diplomatie intelegem 1. -olitica e'terna : a unui stat (diplomatia 45A# politica e'terna a unei epoci (diplomatia moderna# politica e'terna a unei regiuni (diplomatia 4ud$Americana 6uropeana#. !. 7rgan de stat insarcinat sa desfasoare relatiile e'terne ale statului respectiv ,. Activitate specifica a unui aparat de stat in domeniul relatiilor e'terne. Dreptul diplomatic repre)inta o ramura a dreptului international public si este compus din totalitatea normelor care guvernea)a statutul sarcinile si atributiile organelor de stat competente sa intretina relatii e'terne. Cutuma repre)inta primul i)vor al dreptului diplomatic prima incercare de codificare a dreptului diplomatic avand loc in timpul Congresului de -ace de la %iena din 1218 prin care se stabileau anumite reguli de precadere. 5n document important in domeniul dreptului diplomatic este conventia de la %iena privind relatiile diplomatice din 1/*1.

9epre)entarea statelor in relatii internationale 9epre)entarea la nivelul relatiilor internationale se reali)ea)a in primul rand prin intermediul sefului statului care poate fi presedinte sau monarh. In 9omania conform Constitutiei presedintele are atributii in domeniul politicii e'terne si repre)inta statul in relatiile internationale. -resedintele poate incheia tratate internationale nu are nevoie de depline puteri poate declara ra)boi incheia pacea are atributii cu privire la numirea rechemarea si primirea ambasadorilor de asemenea pre:sedintele are competenta generala de repre)entare in domeniul relatiilor internationale si poate angaja statul in mod unilateral inclusiv prin declaratii politice. -resedintele se bucura de imunitate si de un protocol deosebit. ;uvernul poate de asemenea repre)enta statul in relatiile internationale. -oate negocia si incheia acorduri internationale asigura punerea in aplicare a politicii e'terne a statului aproba mandate pentru negocieri pentru participare la conferinte. -rimul$ministru in calitate de sef al ;uvernului asigura repre)entarea acestuia la incheierea unor acorduri internationale. (inistrul de 6'terne repre)inta organul din cadrul ;uvernului care se ocupa cu conducerea politicii e'terne a statului respectiv. (inisterul Afacerilor 6'terne repre)inta organul de specialitate prin intermediul caruia se reali)ea)a politica e'terna a unui stat. <ormat de regula din Aparatul Central si 4erviciul 6'terior. -resedintele -rimul$(inistru si (inistrul Afacerilor 6'terne nu au nevoie de depline puteri. Ceilalti ministrii in calitate de repre)entanti ai ;uvernului pot negocia pot incheia acorduri in domeniile lor de specialitate avand insa nevoie de depline puteri. -rin depline puteri intelegem documentul care emana de la (inisterul Afacerilor 6'terne si prin care se desemnea)a una sau mai multe persoane imputernicite sa negocie)e sa incheie un tratat international sa efectue)e orice act cu privire la acel tratat. 4unt definite si de legea 8/"=!"", (legea tratatelor# si conform definitiei repre)inta un document eliberat de (inisterul Afacerilor 6'terne semnat de (inistrul Afacerilor 6'terne si investit cu sigiliul de stat care consemnea)a aprobarea pentru participarea la negocieri pentru semnarea tratatului la nivel de stat sau guvern sau pentruparticiparea delegatiei 9omaniei la reuniuni internationale. Consulii generali sunt numiti de ;uvern la propunerea (inistrului Afacerilor 6'terne. Insarcinatii cu afaceri sunt numiti tot de (inistrul Afacerilor 6'terne. 9elatiile Diplomatice 0otiune : -rin relatii diplomatice se intelege conducerea prin intermediul organelor repre)entative si prin mijloace pasnice a relatiilor e'terne ale unui subiect de drept international cu oricare alt subiect de drept international. 6lemente definitorii : Au un caracter permanent. In domeniul relatiilor diplomatice partile pot fi statele sau alte subiecte de drept international. 4tabilirea relatiilor diplomatice : pentru stabilirea relatiilor diplomatice este necesara indeplinirea a , conditii : 1. sa e'iste personalitate juridica internationala (intelegem capacitatea de a avea drepturi si de a$si asuma obligatii in dreptul international. Au personalitate juridica

internationala statele 7rgani)atiile Internationale (iscarile de 6liberare 0ationala popoarele etc. 6ste necesar ca subiectele de drept international sa$si poata e'prima consimtamantul in mod valabil. 0u orice subiect de drept international este si subiect al relatiilor diplomatice astfel ca pot intretine relatii diplomatice statele 7rgani)atiile Internationale (iscarile de 6liberare 0ationala 4fantul 4caun 7rdinul 4uveran al Cavalerilor de (alta# !. recunoasterea reciproca ca subiect de drept international (este un act politico$juridic prin care un stat il recunoaste pe celelalt si prin care se stabileste intretinerea de relatii diplomatice si de alte relatii care se intretin intre state. De regula recunoasterea reciproca si stabilirea relatiilor diplomatice se stabilesc simultan#. ,. e'istenta unui acord de vointa. (sa e'iste un acord intre cele ! subiecte de drept international. Acest acord cuprinde consimtamantul mutual al celor ! state. Acesta repre)inta un act juridic si poate avea forma unui tratat solemn sau poate fi reali)at prin schimb de note si scrisori. 4tatele au obligatia generala de a incheia relatiile diplomatice Incetarea relatiilor diplomatice are loc prin : disparitia unuia din subiectele de drept international ruperea relatiilor diplomatice prin starea de ra)boi. 9uperea relatiilor diplomatice repre)inta un act politico$juridic. 4tarea de ra)boi repre)inta de asemenea un ca) de incetare a relatiilor diplomatice. 4tarea de ra)boi este diferita de actiunea de ra)boi in sensul ca starea de ra)boi duce la ruperea relatiilor diplomatice in timp ce actiunea de ra)boi nu duce obligatoriu la ruperea relatiilor diplomatice. In ca)ul starii de ra)boi poate interveni si un armistitiu care duce la reluarea relatiilor diplomatice fara insa ca starea de ra)boi sa incete)e. 6fectele ruperii relatiilor diplomatice : sunt intrerupte raporturile oficiale intre cele ! state misiunile diplomatice se inchid statutul juridic al misiunilor diplomatice si al agentilor diplomatici nu incetea)a se mentine inviolabilitatea misiunii diplomatice a agentului diplomatic si a arhivei diplomatice. 9uperea relatiilor diplomatice atrage si ruperea relatiilor consulare. 9aporturile juridice dintre state continua sa se mentina conform principiului -AC+A 450+ 469-A0+A. 4uspendarea relatiilor diplomatice : repre)inta o forma de incetare temporara sau definitiva a relatiilor diplomatice. In ca)ul suspendarii relatiilor diplomatice relatiile dintre state se mentin in forma de la data suspendarii prin urmare nu sunt necesare de e'emplu elaborarea unor noi scrisori de acreditare pentru sefii de misiune diplomatica (ambasadori#. (isiunile diplomatice : prin misiune diplomatica se intelege acel organ al unui subiect de drept international instituit in mod permanent pe langa un alt subiect de drept international si insarcinat cu intretinerea de relatii diplomatice cu acel subiect de drept international.

Clasificare : in functie de durata acestora misiunile diplomatice pot fi permanente (principala forma de repre)entare# si temporare sau ad$hoc. Acestea functionea)a in state in care nu avem misiuni diplomatice permanente. In functie de scop sau obiectiv misiunile diplomatice se clasifica in : misiuni de repre)entare pentru negocieri politice misiuni pentru scop ceremonial misiuni cu scopul de a comunica un gest etc. De regula misiunea diplomatica repre)inta forma generica pentru desemnarea organului de stat permanent insarcinat cu intretinerea de relatii diplomatice cu alt stat. (isiunea diplomatica repre)inta o notiune distincta si trebuie deosebita de membrii acesteia. Atat misiunea cat si membrii au privilegii si imunitati proprii. Categorii de misiuni diplomatice : misiuni diplomatice in cadrul diplomatiei bilaterale : ambasada (este misiunea cea mai importanta ca rang dar si ca frecventa este condusa de un ambasador sau un insarcinat cu afaceri# nuntiatura (misiunea diplomatica de cel mai inalt rang a 4fantului 4caun stabilita intr$un stat in scopul intretinerii de relatii diplomatice cu acesta intretine atat relatii de natura diplomatica guvernate de dreptul international public cat si de natura eclesiastica care sunt guvernate de dreptul canonic# legatia (repre)inta o misiune diplomatica inferioara in grad ambasadei a avut o frecventa destul de crescuta pana dupa al !$lea 9( si este condusa de un ministru care se numeste si trimis e'traordinar si plenipotentiar. 4eful legatiei poate fi si ministru re)ident sau un insarcinat cu afaceri. &egatia este inferioara ambasadei dpdv al precaderii.# internuntiatura (repre)inta misiunea diplomatica a 4fantului 4caun de grad inferior nuntiaturii este condusa de un internuntiu si este echivalenta in grad cu legatia# Inaltele Comisariate (repre)inta ambasade ale (arii Britanii in tarile Common:ealth si sunt conduse de un Inalt Comisar. In cadrul diplomatiei multilaterale e'ista misiuni diplomatice atat ale organi)atiilor in statele membre cat si ale statelor membre in orasul in care isi are sediul organi)atia. (isiunile diplomatice ale organi)atiilor internationale pot fi si in statele membre si sunt denumite Delegatii -ermanente sau 9epre)entante -ermanente. (isiunile statelor membre sau nemembre ale organi)atiei internationale de pe langa acestea se numesc fie (isiuni -ermanente fie 9epre)entante -ermanente fie Delegatii -ermanente. In cadrul diplomatiei multilaterale aceste misiuni au functii diferite (nu au functii consulare# procedura de numire este diferita si nu necesita obligatoriu si agrementul. 4i acreditarea este diferita in cadrul misiunilor de pe langa organi)atiile internationale. -rocedura numirii sefului misiunii diplomatice : formata din ! etape : 1.solicitarea agrementului !. acreditarea -entru ca o persoana sa poata fi numita sef al unei misiuni diplomatice ea trebuie sa indeplineasca mai multe conditii : conditia cetateniei (sa aiba cetatenia statului acreditant# sa fie personna grata pot fi si conditii de studii varsta etc. Agrementul repre)inta procedura prin care un stat solicita confirmarea altui stat ca persoana aleasa de el pentru a indeplini functia de sef al misiunii diplomatice este o persoana agreata (personna grata# impreuna cu raspunsul prin care se da

asentimentul la solicitarea statului trimitator sau acreditant. 6ste alcatuita din ! sub$ etape : intrebarea adresata de statul acreditant statului acreditar si raspunsul acestuia din urma. Cererea de agrement poate fi trimisa fie prin intermediul ultimului sef de misiune sau prin intermediul insarcinatului cu afaceri ad-interim . -oate fi trimisa prin intermediul (A6 care o trimite ambasadei sau misiunii diplomatice din capitala sa. 7 cerere de agrement contine datele biografice ale persoanei respective orice alte date utile privind$o pe acesta cererea de agrement fiind supusa deci)iei sefului de stat din statul acreditar sau ministrul afacerilor e'terne in ca)ul insarcinatilor cu afaceri. Cererea este confidentiala. 9aspunsul poate fi e'pres sau tacit (lipsa unui raspuns repre)inta un raspuns negativ tacit#. <orma raspunsului poate sa imbrace fie pe cea a unei note diplomatice fie poate fi un raspuns oral. 6fectele agrementului pe de o parte persoana respectiva devine personna grata si se deschide posibilitatea desfasurarii celeilalte etape acreditarea. Acreditarea repre)inta procedura speciala prin care se reglementea)a afirmarea. ....... -re)entarea scrisorilor de acreditare se face intr$o ceremonie oficiala data pre)entarii fiind stabilita dinainte. 4crisorile de acreditare sunt pre)entate sefului statului iar in ca)ul insarcinatului cu afaceri ministrului afacerilor e'terne. 6fectele pre)entarii scrisorilor de acreditare. Ca urmare a pre)entarii scrisorilor de acreditare seful de misiune dobandeste calitate oficiala si pana la pre)entarea scrisorilor de acreditare pre)enta sa in statul acreditar are caracter privat. Data pre)entarii scrisorilor de acreditare are relevanta din punct de vedere al precaderii. Are precadere seful de misiune care si$a pre)entat scrisorile de acreditare la o data anterioara. 0umirea sefului de misiune interimar. 0umirea acestuia se face la fel ca numirea oricarui alt membru al misiunii diplomatice. 0umirea insarcinatului cu afaceri ridica in sarcina statului acreditant obligatia comunicarii numelui acestuia. 0umirea insarcinatului cu afaceri interimar se face de regula dintre membrii misiunii cu rangul cel mai inalt dupa seful de misiune si se notifica statului acreditant sau organi)atiei internationale. 0umirea celorlalti membrii ai misiunii diplomatice se face de catre statul acreditant se solicita consimtamantul statului acreditar si persoana numita in aceasta functie trebuie sa fie persona grata insa procedura nu este la fel de complicata ca si in ca)ul agrementului si acreditarii. 0umirea se face printr$o notificare oficiala (nota oficiala# si raspunsul se primeste printr$o nota de raspuns. In ca)ul atasatului militar este posibil ca numirea sa includa si aprobarea statului acreditar. In ca)ul personalului tehnico$administrativ si de serviciu nu este obligatorie conditia cetateniei numirea se face printr$o simpla notificare si se cere ca ei sa nu fie inde)irabili. 4tructura si 7rgani)area (isiunii Diplomatice 4tructura si organi)area unei misiuni diplomatice este stabilita de ordinea juridica interna a statului acreditant si depinde de mai multi factori : capacitatea financiara a statului acreditant forta sa politica interesele politico economice din )ona respectiva marimea statului acreditant etc. 7 misiune diplomatica este alcatuita de regula din

urmatoarele compartimente : cancelaria sectia politica sectia consulara sectia economica biroul atasatului de presa sectia culturala biroul atasatului militar biroul atasatului agricol biroul atasatului de interne biroul atasatului pe probleme de munca etc. Cancelaria : repre)inta compartimentul cel mai important intrucat prin intermediul cancelariei sunt primite si transmise documentele diplomatice si de asemenea prin intermediul cancelariei se coordonea)a activitatea celorlalte sectii. 4ectia politica : gestionea)a problemele politice ale misiunii diplomatice. -rin intermediul sectiei politice sunt desfasurate relatii cu (A6 din statul acreditar cu cercurile politice cu grupurile de influenta cu corpul diplomatic strain. 4ectia economica si comerciala : are ca principale atributii desfasurarea de relatii economice si comerciale cu statul acreditar. -rin intermediul acestei sectii sunt indeplinite urmatoarele functii : functia de informare cu privire la situatia economica si raporturile economice cu statul acreditar functia de asistenta asistenta in negocierea de acorduri comerciale asistenta la desfasurarea diverselor activitati economice in statul acreditar functia de prospectare a pietei functia de promovare a relatiilor comerciale intre statul acreditant si acreditar prin masuri de publicitate prin participare la targuri e'po)itii. 4ectia consulara : are ca principal obiect de activitate desfasurarea de relatii specifice consulare eliberari de pasapoarte acordari de vi)e intocmirea de acte de stare civila etc. 4ectia culturala : are ca obiect de activitate promovarea relatiilor culturale dintre statul acreditant si statul acreditar colaborarea in domeniul cultural artistic si stiintific difu)area de materiale culturale elaborarea de acorduri culturale. Biroul de presa : are ca principala atributie informarea intr$o dubla directie : dinspre statul acreditant spre statul acreditar si dinspre statul acreditar spre cel acreditant. Biroul atasatului militar : are ca principala atributie observarea situatiei militare din statul acreditar participarea la ceremonii militare acordarea asistentei de specialitate colaborarea cu autoritatile militare din statul acreditar. Biroul atasatului de interne al atasatului agricol al atasatului pe probleme de munca au ca principala atributie facilitarea cooperarii in domeniile respective. +64+ !8 A-9I&I6 Infiintarea misiunilor diplomatice : pentru infiintarea unei misiuni diplomatice este necesara indeplinirea a ! conditii cumulative : e'istenta de relatii intre cele ! subiecte de drept international si e'istenta unui acord de vointa. 4tabilirea relatiei diplomatice poate coincide cu infiintarea unei misiuni diplomatice. Acordul de vointa pentru infiintarea unei misiuni diplomatice este distinct de acordul de vointa privind stabilirea relatiilor diplomatice . -rin acordul de vointa privind stabilirea de relatii diplomatice se stabilesc rangul misiunii clasa sefilor de misiune efectivul misiunii si modul de functionare. +ransformarea misiunii diplomatice consta in schimbarea rangului acesteia fie in sens superior fie in sens inferior. -entru transformarea unei misiuni

diplomatice este necesar un acord de vointa si modificarea trebuie reflectata in scrisorile de acreditare. 4uspendarea misiunii diplomatice : consta in relatiile diplomatice se mentin insa misiunea nu poate functiona si desfasura activitatea de repre)entare din diverse motive. 9eciprocitatea suspendarii nu se aplica automat. -entru reinstalare dupa suspendare nu este necesar un nou acord. Incetarea misiunii diplomatice : repre)inta intreruperea completa a functionarii acesteia si a e'istentei sale ca organ de stat. 4e reali)ea)a printr$o declaratie unilaterala a unuia din cele ! state si printre motive se pot numara ruperea relatiilor diplomatice disparitia unui dintre subiectele de drept international etc. -entru reinfiintare este necesar acordul celor ! state. Cau)ele incetarii pot fi diverse : un act inamical modificarea formei de guvernamant a unuia dintre cele ! state abdicarea sau decesul suveranului motive de natura bugetara etc. -entru reinfiintare este necesar un nou acord intre cele ! state. -ersonalul misiunilor diplomatice 7 misiune diplomatica este alcatuita din personal diplomatic si nediplomatic. Astfel in cadrul unei misiuni diplomatice pot fi intalniti ca membrii ai personalului misiunii urmatoarele categorii : 1. diplomatii fac parte din aceasta categorie seful misiunii diplomatice si membrii personalului diplomatic al misiunii diplomatice !. membrii personalului misiunii membrii personalului misiunii cuprind personalul diplomatic personalul tehnico$administrativ si personalul de serviciu. ,. membrii de familie ai personalului misiunii si membrii personalului privat adica angajati ai unor membrii ai personalului misiunii seful de misiune este agentul diplomatic imputernicit cu conducerea misiunii diplomatice si investit cu raspunderea pentru activitatea acesteia in raport cu statul acreditar (pe plan e'tern# si cu statul acreditant (pe plan intern#. 4eful de misiune este superior ierarhic fata de ceilalti membrii ai misiunii diplomatice si are prerogative speciale in materie de coordonare disciplinara administrativa si cu privire la indrumarea generala a activitatii misiunii. Atributiile sefului de misiune diplomatica sunt inscrise in scrisorile de acreditare. In functie de caracterul misiunii pot fi titulari sau interimari. In functie de durata misiunii pot fi permanenti sau nepermanenti. In functie de rangul misunii pot fi de rangul 1 (ambasadorii si nuntii apostolici# de rangul ! (ministrii sau trimisii si internuntii#. Atat cei rang 1 cat si cei de rang ! sunt acreditati pe langa sefii de stat. A ,$a categorie insarcinatii cu afaceri care sunt acreditati pe langa ministrii afacerilor e'terne. Distinctia intre aceste categorii este importanta din punct de vedere al precaderii si al etichetei. Ambasadorii se mai numesc e'traordinari (au precadere fata de ceilalti membrii ai misiunilor diplomatice# si plenipotentiari (au depline puteri#.

insarcinatii cu afaceri pot fi : 1. titulari sau ordinari (en pied sau en titre# acestia sunt adevarati sefi de misiune ... sau !. interimari (ad interim# care inlocuiesc seful de misiune pe durata absentei acestuia fiind alesi de regula dintre diplomatii cu rang imediat inferior. 0umirea sefului interimar de misiune trebuie notificata ministerului afacerilor e'terne din statul acreditar. Daca nu e'ista membrii ai personalului diplomatic care sa tina locul sefului de misiune pe perioada absentei acestuia este numit un membru al personalului administrativ care se numeste gerant al afacerilor administrative curente. Acesta nu poate indeplini functii diplomatice.

-ersonalul diplomatic al misiunii : Agentul diplomatic : este persoana insarcinata cu indeplinirea activitatii diplomatice si cu e'ercitarea functiilor diplomatice. ;radele diplomatice si consulare : ;radele diplomatice : Atasat diplomatic > 4ecretar , > 4ecretar ! > 4ecretar 1 > Consilier diplomatic > (inistru Consilier > (inistru plenipotentiar > Ambasador ;radul de ambasador se acorda doar de catre presedintele 9omaniei in timp ce celelalte grade diplomatice se acorda de catre ministrul afacerilor e'terne. ;radele consulare : Agent consular > %ice$consul > Consul ;eneral -ersonalul nediplomatic al misiunii : -ersonalul administrativ si tehnic : secretare dactilografe contabil intendenti informaticieni cifrori -ersonalul de serviciu : soferi ingrijitori bucatari gradinari etc. (embrii de familie : acestia beneficia)a de acelasi tratament ca si membrii de misiune din ai caror familie fac parte. (embrii personalului privat : persoane folosite in serviciul casnic al unui membru al misiunii. Acestia nu sunt angajati ai statului acreditant. Corpul diplomatic : repre)inta totalitatea personalului diplomatic al misiunilor straine acreditate intr$un stat si inscris pe lista diplomatica alcatuind singurul organ colectiv al agentilor diplomatici. Acest organ nu are personalitate juridica functionea)a pe ba)e cutumiare are o functie repre)entativa protocolara si este condus de un D6CA0. Decanul este seful de misiune cu cea mai mare vechime la post sau in ca)ul in care e'ista nuntiul apostolic. 6l are functii onorifice si de repre)entare la ceremonii diverse actiuni diplomatice etc. 7rdinea de precadere : precaderea repre)inta preferinta in ordine si rang ce trebuie respectata cu prilejul ceremoniilor oficiale sau a evenimentelor si actiunilor diplomatice.

4efii de misiune primesc rangul dupa data si ora la care si$au asumat functiile functionand criteriul vechimii. Insarcinatii cu afaceri permanenti au precadere fata de insarcinatii cu afaceri interimari. 4efii de misiune au ordine de precadere in statul acreditar dupa seful statului dupa primul ministru dupa ministrul afacerilor e'terne dupa presedintii camerelor -arlamentului dupa -resedintele Curtii 4upreme de 3ustitie dar inainte de ceilalti ministrii. Diplomatii de acelasi rang au precadere dupa vechimea la post. (inistrii consilieri au precadere fata de consilierii diplomatici. Consilierii diplomatici au precadere fata de secretarii 1 care au precadere fata ! fata de , si mai departe fata de atasatii diplomatici. <unctiile misiunii diplomatice : sunt preva)ute de Conventia de la %iena privind relatiile diplomatice din 1/*1. <unctia de repre)entare : repre)inta principala functie a unei misiuni diplomatice. -rin indeplinirea acestei functii se urmareste reali)area contactelor dintre statul acreditant si statul acreditar. 7perea)a atat in relatia cu statul acreditar cat si in relatia cu celelalte state. (isiunile diplomatice si agentii diplomatici sunt practic mandatari ai statului acreditant in statul acreditar. <unctia de repre)entare are caracter general si subsumea)a toate celelalte functii ale misiunii diplomatice. <unctia de repre)entare poate reali)ata in diverse forme : prin participarea la viata publica a statului acreditar prin negocierea in numele statului acreditant prin e'primarea vointei statului acreditant prin promovarea politicii statului acreditant. <unctia de negociere : repre)inta o alta functie importanta a misiunii diplomatice care are drept scop apararea intereselor statului propriu prin incercarea de a pune de acord vointa si interesele statului acreditar cu cele ale statului acreditant precum si de a identifica punctele convergente ale acestor interese. 0egocierile pot fi oficiale desfasurate in numele celor ! state sau oficioase (informale# prin intermediul carora partile isi sondea)a reciproc intentiile fara ca prin aceasta sa se angaje)e. 0egocierile oficioase preced negocierile oficiale. De asemenea negocierile repre)inta prima etapa in elaborarea unui tratat international. 4efii de misiune diplomatica nu au nevoie de regula de depline puteri. (embrii misiunilor diplomatice pregatesc runda de negocieri sondea)a atitudinea statului acreditar efectuea)a schimbul de proiecte de te't participa efectiv la negocieri in cadrul delegatiilor oficiale etc. 9undele de negocieri sunt precedate de stabilirea obiectivelor care pot fi obiective fundamentale obiective secundare sau obiective de importanta redusa. 7biectivele fundamentale sunt cele la care nu se poate renunta la cele secundare se poate renunta doar in favoarea celor fundamentale si in regim e'ceptional. <unctia de observare si informare : observarea si informarea se face intr$ un dublu sens pe de o parte este informat statul acreditant cu privire la activitatea statului acreditar pe de alta parte este informat statul acreditar cu privire la aspecte care tin de activitatea statului acreditant. Informarea statului acreditant se reali)ea)a cu privire la aspectele vietii interne din statul acreditar cu privire la actiunile de politica e'terna ale acestui stat fata de state terte si cu privire la actele statului acreditar din cadrul desfasurarii relatiilor bilaterale. &imitele activitatii de informare sunt date de sfera problemelor care pot face obiectul informarii si de mijloacele de obtinere a informatiilor

care trebuie sa fie mijloace licite adica prin reali)area de contacte oficiale sau oficioase prin studierea presei prin contacte cu personalitati politice cu alti diplomati etc. 9enuntarea la imunitate se poate reali)a prin ridicarea imunitatii sau renuntare. 9enuntarea repre)inta un act unilateral al persoanei care beneficia)a de imunitate prin care aceasta consimte sa se puna la dispo)itia organelor judiciare din statul acreditar. 9idicarea imunitatii repre)inta un act al statului acreditant in urma caruia persoana care beneficia de imunitate este pusa la dispo)itia organelor judiciare ale statului acreditar. Inviolabilitatea : repre)inta situatia in care un agent diplomatic nu poate fi supus la perche)itii la alte masuri de arestare detentie etc. din partea organului statului acreditar. 9epre)inta o situatie pe care agentul diplomatic o are in raport cu jurisdictia statului acreditar si care e echivalenta cu imunitatea. Inviolabilitatea misiunii diplomatice : functionarii si agentii statului acreditar nu pot patrunde si indeplini acte de autoritate in incinta localurilor misiunii diplomatice. 4tatul acreditar trebuie sa respecte aceasta obligatie si trebuie sa ia toate masurile pentru a proteja localurile misiunilor diplomatice impotriva patrunderii sau producerii de daune din partea persoanelo particulare. &imitele inviolabilitatii : 1. situatii e'ceptionale : incendiu cutremur inundatii. !. 4tatul acreditant nu poate folosi misiunile diplomatice sau localurile misiunii diplomatice in mod incompatibil. 4fera de aplicare a inviolabilitatii : 1. localul misiunii : imobilul terenul aferent dependinte !. resedinta sefului de misune ,. bunurile misiunii : mobilier mijloace de transport etc. ?. arhiva diplomatica Inviolabilitatea agentului diplomatic : $ $ nu pot fi supusi niciunei masuri de arestare detentie perche)itie statul acreditar fiind obligat sa ia toate masurile pentru protejarea agentilor diplomatici locuintele lor altele decat a sefului misiunii sunt inviolabile

-rivilegiile si facilitatile misiunii diplomatice si ale membrilor sai : 1. libertatea de comunicare statul acreditar estre obligat sa puna la dispo)itia misiunii diplomatice facilitatile de corespondenta si sa respecte secretul corespondentei. !. libertatea de miscare agentii diplomatici au acces liber pe teritoriul statului acreditar cu anumite e'ceptii (de e'emplu locurile unde accesul este inter)is : obiective militare obiective de siguranta nationala etc.#

,. privilegii fiscale : statul acreditant este scutit de plata anumitor impo)ite si ta'e. Atat misiunile diplomatice cat si agentii lor sunt scutiti de plata acestor obligatii. 6'ceptii : impo)itele indirecte (+%A# impo)itele imobiliare pentru imobilele achi)itionate cu titlu particular impo)ite obtinute din van)ari cu titlu particular ?. privilegii vamale : scutirea de ta'e vamale cu oca)ia importului pentru obiecte avand u) oficial obiecte pentru u) personal efectele destinate instalarii. 8. dreptul de a arbora drapelul national *. facilitati de sedere 1. scutirea agentilor diplomatici de prestatii personale (sarcini militare munca in folosul comunitatii# 2. scutirea agentului diplomatic de plata asigurarilor sociale /. dreptul de capela (oficierea in localul misiunii diplomatice a ritului oficial al statului acreditar 1". alte facilitati diplomatici inlesniri acordare pentru obtinerea localurilor misiunii sau pentru obtinerea sau asigurarea protectiei sporite in ca) de conflict 7rganele insarcinate cu e'ercitarea functiilor consulare : functiile consulare se e'ercita prin intermediul oficiilor consulare si al misiunilor diplomatice. 7ficiul consular repre)inta organul permanent infiintat de un stat pe teritoriul altui stat in vederea obtinerii reali)arii si de)voltarii relatiilor consulare. Clasificare : in functie de clasa si rang oficiile consulare se clasifica in : consulate generale consulate viceconsulate si agentii consulare. 4ediul unui oficiu consulare este stabilit prin acordul celor ! parti. Circumscriptia consulara repre)inta spatiul in interiorul caruia oficiul consular isi desfasoara activitatea. Circumscriptia consulara beneficia)a de e'clusivitate in sensul ca agentii oficiului consular respectiv nu pot intreprinde acte in afara circumscriptiei respective. De asemenea agentii altor oficii consulare nu au competenta de a efectua acte pe teritoriul circumscriptiei. 6'ercitarea functiilor consulare prin intermediul misiunilor diplomatice : misiunea diplomatica poate in conformitate cu Conventi de la %iena privind relatiile diplomatice sa e'ercite si functii consulare prin intermediul sectiei consulare. Ca o diferenta fata de oficiile consulare sectiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice nu sunt clasificate conform oficiilor consulare. 4ediul sectiei consulare coincide de regula cu cel al misiunii diplomatice. In ceea ce priveste competenta teritoriala a sectiei consulare din cadrul misiunii diplomatice aceasta este generala si este data de limitele teritoriale ale statului acreditar. Infiintarea oficiilor consulare : se face printr$un acord intre cele ! state. Astfel este necesar consimtamantul statului acreditar. De regula functionea)a principiul paritatii. -rin acordul dintre cele ! state se stabileste sediul oficiului consular personalul consular modul de infiintarea etc. -ersonalul consular este alcatuit din functionari consulari (seful postului consular consul general dar si consul sau viceconsul $ agenti consulari# si angajati consulari (persoane care se ocupa cu atributii cu caracter tehnic si

administrativ# membrii personalului de serviciu (persoane insarcinate cu atributii cu caracter gospodaresc#.