1 Neurologie pediatrica c1

Epilepsia copilului si adolescentului Criza epileptic definiie descrcare neuronal cortical excesiv, paroxistic. Clinic se caracterizeaz prin fenomene paroxistice tranzitorii legate de zonele corticale afectate (motorii, senzoriale sau psihice), convulsive sau neconvulsive, cu sau fr pierderea con tienei. criza epileptic se poate produce i la un creier normal ca rspuns la anumite agresiuni externe droguri, alcool, fe!r, infecii cere!rale, hipoglicemie" acestea intr #n categoria crizelor ocazionale. $pilepsia caracteristici% afeciune cronic #n care exist crize recurente" pentru diagnostic sunt necesare cel puin & crize epileptice spontane sau 1 criz spontan cu mosificri $$' specifice" crizele au un mecanism particular de producere" se poate asocia cu manifestri psihice" sensi!ilitate varia!il la tratament #n funcie de tipul !olii" (endina la recurene depinde de% anomalii structurale" predispoziii constituionale" asociere #ntre primele &" Clasificarea crizelor epileptice: 1. crize pariale simple" complexe" cu generalizare secundar" &. crize generalizate convulsive sau neconvulsive a!sene" mioclonii" tonice" clonice" tonico)clonice" atone" *. crize naclasifica!ile crizele neonatale i spasmele infantile. Criza epileptic parial caracteristici% descrcarea paroxistic cere!ral intereseaz iniial un sector cortical limitat (focarul epileptic)" clinic aspect focal varia!il (#n funcie de localizare)" pe $$' aspect focal varia!il (#n funcie de localizare) generalizare secundar. Criza parial simpl #n timpul atacului con iena este deplin pstrat. Clinic simptome motorii (mi cri tipic clonice mi cri repetitive de tip felxie + extensie), senzoriale (parestezii, vizuale fulgere, halucinaii), vegetative (flush, transpiraii, piloerecie) sau psihice (senzaie de ,d-.a vu/, micropsie, macropsie). Criza parial complex activitate focal , #nsoit de alterarea tranzitorie a con tienei. 0recvent crizele pariale complexe #ncep #n lo!ul temporal mediu sau frontal inferior. 0recvent se caracterizeaz clinic prin mici automatisme.

&

Criza parial cu generalizare secundar este cunoscut su! numele de aur criz focal ce se generalizeaz secundar. 1e!utul focal nu este evident clinic i poate fi evideniat numai dup analiza atent a $$'. Crizele generalizate caracteristici% origine incert" descrcarea paroxistic se face #n am!ele emisfere simultan" clinic i pe $$' au aspect generalizat descrcari #n am!ele emisfere" 2articulariti% a!senele pierderi de con tien scurte, !ru te fr pierderea controlului postural" pot fi inaparente clinic" sunt de o!icei #nsoite semne motorii !ilaterale discrete clipit rapid din pleoape, mi cri de mestecare, mi cri clonice ale m3inilor" crizele mioclonice mioclonia este o cointracie muscular scurt, ce poate implica numai o parte a corpului sau tot corpul" o form fiziologic frecvent este mi carea !rusc, ca osmucitur, o!servat la adormire. 4ioclonia patologic este vzut cel mai frecvent #n asociere cu !oli meta!olice degenerative ale 5NC sau afectare toxic. Crizele mioclonice de o!icei coexist cu alte forme cu crize generalzate. crizele atone pierderea !rusc a tonusului muscular postural cu durata de 1)& secunde" con tiena este alterat pentru foarte puin timp dar de o!icei nu exist confuzie post)critic. crizele tonice contractur tonic a musculaturii paraverte!rale" crizele tonico)clonice au mai multe faze% faza tonic contracia tonic a mnusculaturii #ntregului corp" respiraia este st3n.enit, secreiile se acumuleaz #n orofarinfe, pacientul devine cianotic" contraciile mu chilor masticatori pot determina mu carea lim!ii" dureaz 16)&6 s" faza tonico)clonic suprapunerea de periode de relaxare peste contracii musculare tonice. 2erioadele de relaxare se prelungesc progresiv p3n la sf3r itul crizei care de o!icei nu dureaz m,ai mult de 1 minut. faza postcritic (de stupor) lipsa rspunsului, hipotonie muscular i hiopersalivaie ce poate determina respiraie stertoroas. 1iagnosticul pozitiv de epilepsie se pune pe !aza% 1. 7namnez martori vizuali + pacient &. 1escrierea crizei% ) criz !rutal, nea teptat" episod scurt, stereotip" prezena stertorului" o!nu!ilare, cur!atur muscular, circumstanele de producere #n somn,la trezire sau la adormire. *. 7spectul $$' pentru diagnostic pozitiv, clasificarea semiologic (sindromologic), supraveghere. 8. 7lte investigaii C(, 94N, 52$C(, 2$( cere!rale. $tapele de diagnostic presupun% 1. diagnostic diferential #ntre criza epileptic i manifestarea paroxistic neepileptic" &. dg diferential criza ocazional sau simptomatic *. precizarea factorilor precipitanti (daca exista)" 8. precizarea tipului de criz" :. precizarea sindromului epileptic" Clasificarea sindromologic% 5indromul epileptic cuiprinde un grup de simptome ce se produc la o anumit v3rst, au o localizare anatomic, un ritm circadian,o etiologie, un aspect $$' i un prognostic comun.

5indroamele epileptice se pot clasifica #n funcie de% axa simptomatic generalizate sau partiale (focale)" axa etiopatoigenic% epilepsii idiopatice (&6;) antecedente heredocolaterale pozitive" survin la copii normali" rasapund !ine la tratament sau se pot vindefca spontan" epilepsii simptomatice (86;) sunt rezultatul unei leziuni foale sau difuze, evolutive sau fixe a 5NC" se pot o!iectiva prin examene neruologice si paraclinice. epilepsii criptogenice presupuse a fi simptomatice dar leziunea cere!ral nu poate fi dovedit prin mi.loacele de investigare existente. Sindromul WEST ($pilepsia generalizat criptogenic + simptomatic) de!uteaz la sugari (< ) crize #n salve de tip atonic sau flexie ce apar la trezire" 124 anterior cvrizelor este normal sau #ncetinit" dup de!utul crizelor regres sau retard de dezvoltare" $$' aspect de tip hipsaritmic (ratament corticoterapie, =27, (valproat) (24 (topiramat), >?1 2rognostic rezervat #nrziere mintal, autism, sindrom hiper@inetic, sindrom Aennox)'astaut. Sindromul Lennox-Gastaut de!ut #ntre 1)B ani" > ; clinic crize polimorfe tonice axiale, atone, mioclonice, a!sene atipice, crize pariale .a. 124 anterior de!utului normal" dup de!utul crizelor #nt3rziat" $$' activitate de fond anormal, cu descrcri lente tip v3rf)und su! * cicli+secund" anomalii multifocale" tratament polimedicamentos" este o froma rezistent la tratament" eventual tratament chirurgical" prognostic rezervat #nt3rziere mintal, tul!urri psihice. $pilepsii focale idiopatice Epilepsia partiala benigna ) apare mai des la !aieti de!ut * ) 16 ani :6; au istoric familial C6; au legatura cu somnul clinic)crize partiale motorii sau senzitive)motorii $.$.'. ) varf unda C( sau varf unda lent care pot difuza emisferul controlateral. raspunde la C>? si =27 vindecare peste 1D ani cu si fara tratament Absentele infantile ) epilepsia generalizata primar survenita la copii normal dezvoltati anterior. de!ut *)1& ani

etiologie genetica, poligenica sau multifactoriala predomina la fete frecventa in salve aprox. 166 ) &66+zi $$' specific cu varf unda * c+ sec. simteric sincron)traseu de fond normal ) raspunde la ) prima alegere =27 =27E$(5" a &)a alegere $(5" a *)a alegere Clonazepam evolutie varia!ila ) remisie totala :6)C&; apar crize tonico)clonice la adolescent *6;)D6; pot fi a!sente simple, cu componenta ) mioclonica le.era atona mici automatisme prognostic rezervat daca se asociaza cu crize tonico)clonice, apare la !aieti si de!uteaza inainte de B ani