[1]

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi Iai

Facultatea de Construcii de Maini i Management Industrial
Specializarea Tehnologia Construciilor de Maini












PROIECTAREA DISPOZITIVELOR
~ PROIECT ~










STUDENT:
GRUPA: 4401 - B


2009-2010

[2]



Tema proiectului

S se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentaie de executie, pentru prinderea
semifabricatului din figura de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafeelor marcate, in condiiile in
care prelucrarea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaie fiind de 50.000 bucai pe
an.



Scara 1:1
Tolerante generale ISO 2768-mk
Material OLC 45 STAS 880-88
















[3]




E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIIAL.
STABILIREA DATELOR INIIALE


F1.1. Analiza temei de proiectare

Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientarea-
pozitionarea si fixarea piesei la o operaie de prelucrare prin strunjire exterioara.
La acest proiect trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si desenele reperelor principale. Dat
fiind programul anual de producie, de 50.000 bucati pe an, se poate aprecia, conform indicaiilor din
literatura de specialitate, c producia are un caracter de serie mijlocie si prin urmare, dispozitivele de
proiectat pot avea o complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de
revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare.




F1.2. Informarea iniial

Nr.
Crt.
Denumirea
soluiei
Schia soluiei constructiv-funcionale Sursa
1
Mecanism de
centrare i
strngere cu
canal n
spriral
Arhimede i
flci radiale
glisante

[2]
Pag. 35, Fig. 7.13

[4]

2
Mecanism de
centrare i
strngere cu
prghii, pan
multipl i 2
flci de
prindere

[2]
Pag. 54, Fig. 7.24
3
Bucsa elastica
bilaterala


[1]
Pag. 281, Fig. 4.18,c

3
Mecanism de
centrare i
stngere cu
role


[1]
Pag. 262, Fig. 4.6
[5]

4
Dorn cu pene,
cuprindere pe
flansa



[3]
Pag. 786

5
Dorn
autocentrant
cu buc
elastic
pentru piese
scurte.

[1]
Pag. 281, Fig. 4.18,a
6 Orientare, pozitionare si fixare in universal

Lista bibliografica:
1. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
2. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor
3. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006















[6]

F1.3. Stabilirea datelor iniiale

Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor

Nr.
Crt.
Datele initiale Scheme (schite, desene), valori etc. Sursa:
Denumirea, fig., tab.
rel. pag.
1. Date legate de pies:
1.1. Rolul functional in ansamblul din
care face parte
Bucsa [2], tab. 1.5., pag. 51
1.2. Forma si complexitatea forma cilindrica, in trepte, complexitate
medie

1.3. Grupa (familia) tehnologica 2 [2], tab. 1.5., pag. 51
1.4. Materialul:
- Marca:
- Standardul:
- Starea:
- Compozitia chimica:



- Proprietatile fizico-
mecanice principale
- Limita de curgere
- Rezistenta la rupere
- Alungirea la rupere
- Tratamentele:

OLC 45
STAS 880-88
Bruta
C 0,42 %
Mn 0,50 %
Si 0,17 %
P 0,04%
S 0,045 %


R
p0,2
= 410 [N/mm
2
]

R
m
= 700 - 840[N/mm
2
]

A = 14 [%]
N., C.R.
[2], tab. 1.6., pag. 55
1.5. Dimensiunile (marimea,
gabaritul):
- Coordonatele centrului de
masa (greutate):
- Masa:
- Momentul de inertie masic
in raport cu axa de rotatie a
piesei:

1.6. Caracteristicile geometrice ale
suprafetei de prelucrat, dupa
prelucrare:
- Forma si precizia de forma:
- Dimensiunile si precizia
dimensionala:
- Pozitia relativa (orientarea,
pozitia, bataia) si precizia
pozitiei relative:
- Ondulatia:
- Rugozitatea:




cilindrica


x 10 mm





3,2 m

1.7. Caracteristicile geometrice ale
suprafetei de prelucrat, dupa

[7]

prelucrare

1.8. Suprafetele care vor suferi
prelucrari ulterioare

1.9. Suprafetele (bazele) de orientare-
pozitionare indicate de catre
tehnolog

2. Date legate de scul:
2.1. Tipul cutit de strung pentru degrosat


2.2. Notarea tipul placutei de CMS este TNMG
2.3. Dimensiunile partii active unghiul de atac principal k = 90 grade,
lungimea muchiei active este de 12 mm

2.4. Forma si dimensiunile partii de
prindere si de ghidare a sculei

2.5. Parametrii geometrici
2.6. Materialul
2.7. Durabilitatea
2.8. Modalitatea de ghidare
3. Date legate de maina-unealt:
3.1. Tipul SNA-450 [2], tab. 1.17., pag. 75
3.2. Gabarit maxim al pieselor
prelucrate
3050; 1350; 1375 [mm] [2], tab. 1.17., pag. 77
3.3. Firma producatoare
3.4. Cursele diferitelor subansambluri
mobile
- Cursa maxima a saniei port-
cutit
- Cursa maxima a saniei
transversale
- Cursa maxima a saniei
longitudinale
- Cursa saniei longitudinale la o
rotatie completa a rotii de
mana


170 [mm]

305 [mm]

900 [mm]

27 [mm]
[2], tab. 1.17., pag. 77
3.5. Distantele minime si maxime
intre diferite subansambluri
- Distanta intre varfuri
- Distanta pe verticala de la
linia varfurilor pana la baza de
asezare a cutitului


1000 [mm]
38 [mm]
[2], tab. 1.17., pag. 75
3.6. Gama de turatii 16; 20; 25; 31,5; 40; 50; 63; 80; 100;
125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630;
800; 1000; 1250; 1600 [rot/min]
[2], tab. 1.17., pag. 75
[8]

3.7. Gama de viteze
3.8. Gama de avansuri 0,028; 0,040; 0,045; 0,050; 0,056;
0,063; 0,071; 0,080; 0,090; 0,100;
0,112; 0,125; 0,140; 0,160; 0,180;
0,200; 0,224; 0,250; 0,280; 0,315;
0,355; 0,400; 0,450; 0,500; 0,560;
0,630; 0,710; 0,800; 0,900; 1,000;
1,120; 1,250; 1,800 [mm/rot]
[2], tab. 1.17., pag. 75
3.9. Tipul actionarii
3.10. Puterea instalata 7,5 [kW] [2], tab. 1.17., pag. 77
3.11. Fortele si momentele admise de
mecanismele de avans

3.12. Forma si dimensiunile
caracteristice ale capatului din
fata si din spate al arborelui
principal

3.13. Forma si dimensiunile
caracteristice ale mesei

3.14. Numarul, forma, dimensiunile si
pozitia canalelor mesei

3.15. Forma si dimensiunile partii de
prindere a sculei sau a
dispozitivului de prindere a
acesteia

3.16. Parametrii instalatiei de racire-
ungere
0,15 kW; 220/380 V; 50 Hz; 3000
rot/min; debit cca. 1

la 4,5 m col.
apa
[2], tab. 1.17., pag. 77
3.17. Pozitia elementelor de comanda
3.18. Precizia
- La mers in gol
- In sarcina la operatii de finisare
- In sarcina la operatii de
degrosare

0,3 [mm]
0,1 [mm]
0,3 [mm]
[2], tab. 1.17., pag. 77
3.19. Arhitectura generala
3.20. Amplasamentul in sectie/atelier
3.21. Coeficientul de incarcare al
masinii-unelte

4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control)
4.1. Tipul subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor
alcatuit din: placa de control,
comparator cu cadran

4.2. Notarea
4.3. Dimensiunile de gabarit Micrometru de exterior L = 150 [mm]
ubler de exterior L = 25 [mm]

4.4. Intervalul de masurare
4.5. Precizia de masurare Micrometru de exterior 0.05 [mm]
ubler de exterior 0.1 [mm]

5. Date legate de accesorii
[9]

5.1. Denumirea
- Arborele principal



- Capul arborelui principal cu
con de centrare si saiba
baioneta



- Partea din spate a arborelui
principal

[2], tab. 1.18., tab.
1.19, pag. 78-79
5.2. Caracteristicile tehnice principale Capul arborelui principal cu con de
centrare si saiba baioneta

Partea din spate a arborelui principal

[2], tab. 1.18., tab.
1.19, pag. 79
6. Date legate de instalaiile de ridicat i transportat
6.1. Denumire piesa fiind de dimensiuni reduse nu este
necesar prezenta unei instalaii de
ridicat si transportat

6.2. Caracteristici tehnice principale piesa fiind de dimensiuni reduse nu este
necesar prezenta unei instalaii de
ridicat si transportat

7. Date legate de regimul de lucru
7.1. Adaosul de prelucrare - strunjire 55: 0,7 [mm]
- strunjire laterala: 1,1 [mm]

7.2. Numarul de treceri o trecere pt fiecare operatie
7.3. Adancimea de aschiere - strunjire 55: t = 1,52 [mm]
- strunjire laterala: t = 1 [mm]

7.4. Avansul 0,355 [mm/rot]
7.5. Viteza de avans 0,355 [mm/rot]
7.6. Viteza de aschiere - strunjire 55: 60,97 [m/min]
- strunjire laterala: 65,85 [m/min]

7.7. Turatia - strunjire 55: 315 [rot/min]
- strunjire laterala: 315 [rot/min]

7.8. Conditiile de racire-ungere:
- Modul de aducere a
mediului/lichidului de racire-

[10]

ungere
- Compozitia chimica a
mediului/lichidului de racire-
ungere
- Debitul
7.9. Forma aschiilor
8. Date legate de solicitarile de prelucrare, control, asamblare, etc.
8.1. Schema fortelor si momentelor ce
solicita piesa in regimuri
tranzitorii si in regtim stabil de
prelucrare

8.2. Marimea greutatii piesei
8.3. Marimea fortelor si momentelor
de inertie si a fortelor centrifugale
de inertie

8.4. Marimea fortelor si momentelor
de aschiere

8.5. Caracterul fortelor si momentelor
de aschiere

8.6. Puterea necesara aschierii
9. Date legate de norma de timp
9.1. Norma de timp pe operatie

=

9.2. Timpul de baza

= 0,15
[3]
9.3.
Timpul de baza

al postului cu
faza cea mai lunga
0,15 [3]
9.4. Timpul ajutator

= 11,25
[3]
9.5. Timpul de odihna si necesitati
firesti

= 0,53
[3]
9.6. Timpul de deservire tehnica

= 1,42
[3]
9.7. Timpul de deservire
organizatorica

= 0,119
[3]
9.8. Timpul de pregatire-incheiere

= 10
[3]
9.9. Ritmul liniei tehnologice
9.10. Categoria lucrarii
10. Date legate de volumul productiei
10.1. Volumul total de productie
10.2. Volumul anual de productie
10.3. Tipul productiei
10.4. Numarul de piese din lot
10.5. Numarul de schimburi in care
lucreaza sectia pentru care se
proiecteaza dispozitivul

11. Date legate de particularitatile constructiv-functionale si de exploatare ale
unor dispozitive similare

12. Date legate de disponibilitatile intreprinderii
12.1. Disponibilitatile de materiale
12.2. Disponibilitatile de energie de
[11]

actionare
12.3. Disponibilitatile tehnologice
13. Timpul disponibil pentru proiectarea dispozitivului



Lista bibliografica:
2. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., Indrumar de Proiectare a dispozitivelor, Vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea initiala. Stabilirea datelor initiale. Stabilirea solutiilor de
ansamblu ale dispozitivelor. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. Indrumar de Proiectare TCM





































[12]




E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E).
STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI


F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va
sta la baza proiectrii dispozitivului

Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)
tehnic posibile

Nr.
crt.
Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP)

Avantaje Dezavantaje
Denumirea Schita
0 1 2 3 4
1. Prelucrarea cu
o singura scula
a piesei din
aceeasi
prindere


uniforma a piesei;
dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor(fiind
utilizata o scula)

de orientare-
strangere scazuti;
sculei;
dispozitiv de
prindere a piesei
complex


dispozitiv de
prindere a piesei;
utilizare a puteri
masinii unealta;
scade
durabilitatea
sculei;
productivitate
scazuta;

[13]

2. Prelucrarea
succesiva cu o
singura scula a
doua sau mai
multe piese din
aceeasi
prindere


uniforma a
pieselor;
utilizare a puteri
masinii unealte;
sculelor;
ridicata;

dispozitiv de
prindere a piesei;
scade
durabilitatea
sculei
timp de
prelucrare mare
de orientare-
pozitionare si
strangere ridicati;

3. Prelucrarea cu
mai multe scule
a doua sau mai
multe piese din
aceeasi prindere

uniforma a
pieselor;
utilizare a puteri
masinii unealte;
sculelor;
ridicata;


dispozitiv de
prindere a piesei;
dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor;
sculelor;

de orientare-
pozitionare si
strangere ridicati;

4. Prelucrarea cu
doua scule a
piesei dintr-o
prindere; piesa
este orientata si
fixata pe
dispozitivul de
proiectat

uniforma a
pieselor;

sculelor;
uniforma a
pieselor;
de orientare-
pozitionare si
strangere scazut;

dispozitiv de
prindere a piesei;
scade
durabilitatea
sculei;
scazuta;












[14]


A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Nr.
Crt.
Criteriul Unitati partiale pentru SP-TP
numarul:
1 2 3 4
1. Precizia suprafetelor prelucrate 10 10 10 10
2. Gradul de uniformitate a strangerii pieselor 10 10 10 10
3. Gradul de utilizare a puter disponibile a MU 7 7 7 7
4. Timpi ajutatori de OP si S 10 10 6 8
5. Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor 0 0 5 0
6. Durabilitatea sculei 7 7 10 10
7. Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a
pieselor
7 10 5 7
8. Costul sculelor 10 8 4 10
61 62 57 62


Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 4:
Prelucrarea cu doua scule a piesei dintr-o prindere; piesa este orientata si
fixata pe dispozitivul de proiectat acesta fiind fixat intre varfuri sau direct pe arbore
al masinii





















[15]


F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul
disponibil i poate fi folosit







1.
S
c
h
e
m
a

o
p
t
i
m
a

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e


c
e

s
t
a

l
a

b
a
z
a

p
r
o
i
e
c
t
a
r
i

d
i
i
s
p
o
z
i
t
i
v
u
l
u
i




Pozitia piesei Orizontala
Modul de prelucrare al suprafetelor
de acelasi tip sau de tip diferit

Numarul pieselor
prelucrate
simultan
Cu o scula
_
Cu mai multe
scule
2
Numarul pieselor
prelucrate din
aceeasi prindere
Pe un rand 1
Pe mai multe
randuri

Numarul posturilor de lucru 1
2. Mod de manipulare a pieselor la introducerea si
scoaterea in/ din dispozitiv
Cu o mana, de catre muncitor
3. Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul Categoria a-3-a
4. Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza a fi
elaborate
Documentatia de executie
5. Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie
executate cu o precizie ridicata
Elemente de orientare
Elemente de strangere
6. Numarul de dispozitive necesare 1


















[16]


E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POZIIONARE I PROIECTAREA
ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZIIONARE SAU DE ORIENTARE-POZIIONARE
I STRNGERE (REAZEMELOR)

F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)

A3.1.1. Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul


Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul









[17]

A3.1.2. Evidenierea condiiilor de precizie (C) impuse suprafeelor de prelucrat, controlat, asamblat
etc.
Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:

Suprafata A:


Suprafata B:


A3.1.3. Identificarea conditiilor de precizie determinante:

Pentru suprafata A:
este CD1
este CD2

Pentru suprafata B: este CD3







[18]




3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare-pozitionare

Conditii (C) Gradele de libertate ale piesei
Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz

C
o
n
d
i
t
i
i

d
e

p
r
e
c
i
z
i
e

d
e
t
e
r
m
i
n
a
t
e

(
C
D
)



+ + +

+ + + +


+ +

C
o
n
d
i
t
i
i

s
u
p
l
i
m
e
n
t
a
r
e

Asigurarea inchideri fortelor de
aschiere, centrifugale, de inertie si
de strangere prin elementele de
orientare sau de orientare si
strangere
+ + + + + +
Limitarea zonei de lucru a
sculelelor aschietoare (a cursei
avansurilor), pentru cresterea
productivitatii prelucrarii
+ + + + + +
Total conditii +
Tipul schemei de orientare necesara Orientare cu motivatie tehnico-economica,
incompleta



















[19]





A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor

Numarul, tipul, forma,
pozitia, si marimea
elementelor geometrice
ale piesei ce ar putea
servi ca suprafete de
orientare
Notarea
conform
schitei
operatiei
sau fazei
Daca este sau
nu suprafata
de
determinare
a bazelor de
cotare
Daca se
alege sau
nu ca
suprafata
de
orientare
Justificare
O suprafata cilindrica
interioara
C DA DA Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
O suprafata plana
inelara
E DA DA Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare
O suprafata cilindrica
exterioara
F DA DA Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
O suprafata plana
inelara
I DA DA Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare





















[20]





A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientare-
poziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese
ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora

1 dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;
2 dorn (bolt) rigid lung fix;
3 mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn (bolt) cu: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
4 mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
5 mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, role, bucse elastice crestate, bucse elastice, etc.;
6 reazem plan;

[21]































N
r
.

c
r
t
.

Criteriul
Utiliti pariale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. T.A.)
1 2 3 4
uik
ujk
uik
ujk
uik
ujk
uik
ujk










1 Grad de normalizare a
reazemelor
5 6 3 14 6 7 2 15 6 5 11 5 5 3 13
2 Complexitate constructiv
a reazemelor
9 40 6 45 7 8 9 21 6 2 8 3 2 9 20
3 Uurina asamblrii 6 6 6 18 8 8 5 21 3 4 7 5 8 6 19
4 Tehnologicitatea 9 12 4 25 9 7 6 22 5 2 7 4 8 9 21
5 Rezistena la uzur 5 5 7 17 6 3 9 18 8 3 11 4 6 6 16
6 Uurina accesului sculei la
supraf. de prelucr.
6 7 3 16 5 8 6 19 3 7 10 8 8 4 20
7 Uurina evacurii
achiilor
3 5 5 13 8 2 9 19 9 9 18 3 5 7 15
8 Uurina curirii
dispozitivelor
4 4 7 15 3 2 9 14 7 6 13 8 4 7 19
9 Manevrabilitate 6 7 4 18 5 8 6 19 3 7 10 8 7 4 19
10 Grad de securitate a muncii 8 3 4 15 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4 17
11 Grad de adaptabilitate la
schimbarea prod.
5 8 5 18 8 6 3 17 9 5 14 3 9 2 14
12 Uurina exploatrii 8 6 7 21 7 5 9 21 6 6 12 3 8 9 20
13 Uurina ntreinerii i
reparrii
3 8 9 20 7 5 8 19 6 4 10 7 3 5 15
14 Timpii de introducere i de
scoatere a pieselor de pe
reazem
5 5 7 17 4 9 4 17 9 7 16 9 4 4 17
15 Timpul necesar proiectrii
r
6 6 8 20 8 8 5 21 3 4 7 6 8 6 20
16 Timpul necesar execuiei r 8 5 4 17 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4 17
Utiliti totale (globale) 96 133 90 319 105 98 104 307 101 94 195 92 101 89 276
[22]

A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)


Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;




Nr.
crt.
Schema de orientare tehnic posibila
SOP-TP
Gradele de libertate inlaturate
piesei prin orientare
Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
1.
































+
















2.
































+
















[23]

3.
































+
















4.
































+
















5.
































+



















[24]





F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA


A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile A
opa


Conditia de precizie
determinanta(CD)
Toleranta
in
conditia
CD-
CD
T
Relatia de calcul a
oa(CD)
Eroarea maxima de
orientare la conditia
CD oa [mm]

0.1
1
2
oa CD
T c =

0.050

0.02
1
2
oa CD
T c =

0.010

0.01
1
2
oa CD
T c =

0.005


Bibliografie:
Tolerante STAS 6265-82
Ajustaje STAS 2300-88













[25]



A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare A
op




A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziionare A
op
cu
abaterile (erorile) de orientare-poziionare admisibile A
opa
i stabilirea schemelor de
orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA



Nr.
crt.
Schema de orientare tehnic posibila (SO-
TP)
Conditia de precizie
determinanta (C.D)
Relatia
de calcul
a erorii
de
orientare
reale
or(CD)
Valoar
ea lui
or(C
D)
[mm]
Valoare
a lui
oa(CD
) [mm]
Daca
SOP-
TP
este
SOP-
TA
(DA,
NU)
1.


0
oR
c =

0 0.05





NU

0
oR
c =

0 0.01

max
2
oR
Jf
c =

0.16
7
0.005
2.


0
oR
c =

0 0.05





NU

0
oR
c =

0 0.01

max
2
oR
Jf
c =

0.16
7
0.005
[26]

3.


0
oR
c =

0 0.05





NU

0
oR
c =

0 0.01

0
oR
c =

0 0.005
4.



0
oR
c =

0 0.05





NU

0
oR
c =

0 0.01

0
oR
c =

0 0.005
5.


0
oR
c =

0 0.05





DA

0
oR
c =

0 0.01

0
oR
c =

0 0.005





[27]


F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O
















[28]


F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime
de orientare-poziionare



A3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate
reazemul plan mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
mecanismul de centrare-strngere extensibil de tip dorn mbrac urmtoarele soluii de baz:
2.1. cu elemente de centrare-strngere rigide:
2.1.1. cu pene (lamele);
2.1.2. cu prghii (bride);
2.1.3. cu plunjire (tije);
2.1.4. cu flci (bacuri);
2.2. cu elemente de centrare-strngere elastice:
2.2.1 cu memrbrane elastice (diafragme) cu flci;
2.2.2.cu buce elastice cu netede (cu perei subiri);
2.2.3. cu buce elastice secionate (crestate; cu lamele; cu flci);
2.2.4. cu buce elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
mecanismul de centrare tip varf [9]
3.1 varf automobil;
3.2. varf mobil;




Nr.
crt.
Denumirea solutiei si reprezentarea grafica
1 Reazeme plane
Cepuri


2 Placute (placi)

[29]


3
Inel

4 Corp dispozitiv

5. Mecanism de centrare-strangere tip dorn
- Cu elemente de centrare-strangere rigide
- Cu pene

6. Cu parghii

7. Cu plunjere

8. Cu falci




Surse:
Pentru reazeme plane: [5] tab 3.54. pag159-258
Pentru mecanism de centrare-strangere tip dorn: [5] tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59 pag. 323


[30]

A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.

Varianta aleasa de reazem plan este inel




Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;


Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;

Pentru reazem tip dorn vom folosi cu elemente de centrare-strangere rigide cu falci





[31]
















[32]


A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor

Material: OSC 10 STAS 1700-90
Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 30-028

Sursa [6], pag. 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n = 3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm












[33]


3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor
reazemelor

E
l
e
m
e
n
t

d
e

o
r
i
e
n
t
a
r
e
-
s
t
r

n
g
e
r
e

Condiii de precizie
C

m
p
u
r
i

d
e

t
o
l
e
r
a
n

e

V
a
l
o
a
r
e
a

a
b
a
t
e
r
i
i

l
i
m
i
t

S
T
A
S

u
l

d
i
n

c
a
r
e

s
a
u

e
x
t
r
a
s

a
b
a
t
e
r
i
l
e

l
i
m
i
t

i

t
o
l
e
r
a
n

e
l
e

B
u
c

e
l
a
s
t
i
c

s
e
c

i
o
n
a
t

p
e
n
t
r
u

m
a
n
d
r
i
n
e

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active H7
018 , 0
0
+
STAS 8100/2 88
Diametrul suprafeei cilindrice exterioare active h6 - STAS 8100/2 88
Unghiul suprafeei conice - 12 -
Coaxialitatea suprafeei cilindrice active fa de
suprafaa conic i fa de suprafaa cilindric de
asamblare
- 0,01 -
Coaxialitatea suprafeei conice fa de suprafaa
cilindric activ
- 0,01 -
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare fa
de suprafaa cilindric activ
- 0,01 -
Btaia radial a suprafeelor cilindrice active fa
de suprafaa conic
- 0,005 -



Rugoziti:
Suprafaa conica activ interioar, R
a
= 0.8 m;
Suprafaa cilindrica activ exterioar, R
a
= 0,8 m;
Suprafaa cilindric exterioar de capt, R
a
= 0.8 m;
Suprafee frontale, R
a
= 1,6 m;






[34]

3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;


3.4.7. Definitivarea schielor de amplasare a reazemelor

















[35]


Bibliografie
Proiectarea dispozitivelor

1. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006
2. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor
4. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
5 GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
7. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
8. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.






























[36]


E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE
(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I
MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTARE-
POZIIONARE (CENTRARE)-STRNGERE


Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n
regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);
fore i momente masice;
fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);
fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:
principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) S
p
;
suplimentare S
s
;
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:
dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;
cursele de strngere (slbire) C
s
;
elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.














[37]

4.1. Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)

Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a forelor
de reglare S
R
, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare, suplimentare)
care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr.
crt
Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP) Fore de strngere
1


Mecanism de centrare strngere tip
mandrin

0 1 2 3 4 5 6
0, 2
0, 2
3
coeficient de siguran
k
1, 5 1.2 1, 2 1 1 1, 3 1
2, 8
389, 55
548,1
a
t
e
z
k
k k k k k k k
k
k
P
M

=
=
=
=
=
=
=
=
=



a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia
axial datorit forei P

2, 8 389.55
1571[ ]
3 0, 2
a
K P
S daN
z

= = =



Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
2
2 2
0
1817.9
0, 64[ / ]
30
i
i
S S
daN mm
A d t t
= = =


2 2
1, 28 / 10 /
a
daN mm P daN mm < =
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la
rezistena la strivire.


b) Piesa nerezemat frontal sa nu se
roteasc datorit momentului M
e


2, 8 548,1
85.24[ ]
3 0, 2 30
e
t
K M
S daN
z D

= = =



Verificarea condiiei la rezistena la
strivire
2
2 2
0
2 2
85.24
0, 032 /
30
0, 032 / 10 /
i
i
a
S S
daN mm
A D
daN mm P daN mm
t t
( = = =


< =

Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia
la rezisten

S adoptat = 1571 daN/mm


[38]

4.1. Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S. T.A.)

Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic posibile (SS-
TP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic prin:
) ( ) ( c c
sa sr
c c s
) (c
sr
c eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant cs sau
de form)
) (c
sa
c eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.
4.1.1. Determinarea erorilor de strngere admisibile
sa
c
Erorile de strngere admisibile
sa
c reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de precizie c
(determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
c sa
T c
3
1
) ( ~ c
T
c
tolerana la condiia c
C
o
n
d
i

i
a

S
u
p
r
a
f
a

a
/
e
l
e
m
e
n
t
u
l

d
e
f
i
n
i
t
o
r
i
u

a
l

s
u
p
r
a
f
e

e
i

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
t

Condiia de precizie
Tipul
condiiei
Tolerana
la
condiia
[mm]
sa
c
C
1
Suprafaa E

Explicit 0,2 0,03
C
2
Suprafaa E

Explicit 0,02 0,007
C
3
Suprafaa C

Explicit 0,01 0,003









[39]

4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice)
sr
c


Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive. Acestea
apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare, asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:
( ) max min
0
1 1817.9
cos cos cos cos90 0
5000
s c
s
f f
j

c o o o

= = = =

o =90
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic
4.2.3 Compararea
sr
c cu
sa
c i stabilirea ST-TA
Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
precizie exprimat prin relaia:
) ( ) ( c sa c sr
c c s
Nr.
SS-
TP
SS-TP Condiia de precizie Relaia de calcul a
erorii de strngere
reale
Valoarea
lui
sr
c
[mm]
Valoarea
lui
sa
c
[mm]
Este
SS-
TA
[DA
sau
NU]



o

c cos
0
j
s
sr

=
0 0,03 DA

o

c cos
0
j
s
sr

=
0 0,007 DA

o

c cos
0
j
s
sr

=
0 0,003 DA




[40]

F4.3 Stabilirea schemei optime de strngere

Nr. crt Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP) Fore de strngere
1


Mecanism de centrare strngere tip
mandrin
0 1 2 3 4 5 6
0, 2
0, 2
3
coeficient de siguran
k
1, 5 1.2 1, 2 1 1 1, 3 1
2, 8
389, 55
548,1
a
t
e
z
k
k k k k k k k
k
k
P
M

=
=
=
=
=
=
=
=
=

a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia axial datorit
forei P
2


2, 8 389.55
1571[ ]
3 0, 2
a
K P
S daN
z

= = =



Verificarea condiiei la rezisten la strivire a suprafeelor
de orientare i strngere
2
2 2
0
1817.9
0, 64[ / ]
30
i
i
S S
daN mm
A d t t
= = =


2 2
1, 28 / 10 /
a
daN mm P daN mm < =
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la rezistena la
strivire.


b) Piesa nerezemat frontal sa nu se roteasc datorit
momentului M
e


2, 8 548,1
85.24[ ]
3 0, 2 30
e
t
K M
S daN
z D

= = =



Verificarea condiiei la rezistena la strivire
2
2 2
0
2 2
85.24
0, 032 /
30
0, 032 / 10 /
i
i
a
S S
daN mm
A D
daN mm P daN mm
t t
( = = =


< =

Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la rezisten














[41]




1 piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula

Sursa Proiectarea dispozitivelor vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269















[42]

F.4.4. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrare-
strngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)

A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ


2. Cu motor pneumatic rotativ










[43]


A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere

Nr.
crt
Criterii Utiliti
1 2
1 Nr. forelor de strngere principale 5 7
2 Mrimea forelor de strngere 9 9
3 Gradul de descompunere a forelor de strngere 8 9
4 Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
5 6
5 Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare 9 9
6 Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu 9 9
7 Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
3 3
8 Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere 0 0
9 Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
0 0
10 Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere 7 8
11 Presiunea de contact reazem-pies 5 6
12 Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare 0 0
13 Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare 10 10
14 TOTAL 74 81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere

Se alege OLC 65A, STAS 795-87
tratament termic de mbuntire;
duritate 37,5-58 HRC.

Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de
strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c
s
i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
( ) min
0.2 2 2.2
s D
C T j d mm = + + = + =
T
(D)
tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare
aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
J
min
jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J
min
= 0,5-
1,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.




[44]



A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere



D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n = 3
n1= 3







A4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare c
a
a mecanismelor de strngere
A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor de strngere


1 1 2
( ) ( ) ( ) ( ) 1571.5 /
2 2
15
b b
a s
S S
Q R tg R tg S daN mm S
C C mm
o o = + + + + = =
= =









[45]

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA
ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE

F5.1. Elaborarea schemei de acionare

A5.1.1. Alegerea modului de acionare

n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de centrare i
fixare dispozitivele pot fi:
cu acionare manual;
cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este
acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere, cnd
forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd se cere
creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:
pneumatic;
hidraulic;
pneumo-hidraulic;
mecano-hidraulic;
mecanic;
electromecanic;
cu vacuum;
magnetic;
electromagnetic.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de
acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acionare.



[46]

Acionarea pneumatic
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora
de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:
creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a
semifabricatelor;
reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii semifabricatelor;
realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;
determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a acestora;
motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;
la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.
Dezavantaje:
crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;
randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.
Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora
de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:
forte mari;
spatiu disponibil mic;
asigura autofranarea;
durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;
uzura redusa;
Dezavantaje:
complexitate constructiva;
cursa limitata;
cost ridicat;

[47]


5.1.3 Alegerea variante de acionare

Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrare-
strngere ales din urmtoarele considerente:
datorit forelor de fixare mari;
greutate relativ sczut;
suport supranclziri fr pericol de avarii;
alimentare comod cu energie;
posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune
Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-semifabricat
este orientat i fixat pe arborele mainii-unelte cu micri de rotatie.



Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de strngere
sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii






[48]



3 filtre separatoare 4 regulator de presiune 5 manometru 6 ungator
9 distribuitor 11 motor pneomatic 12 mansoane de alimentare 13 conducte

Sursa [3] GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983]














[49]

F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare

5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate
Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataate pe
corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

[50]

Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte


Supapa de siguranta

Regulator de presiune


[51]

Ungtor

Filtru de aer





















[52]


A.5.2.2 Alegerea variantei optime

Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl aciune










[53]

A.5.2.3 Dimensionarea componentelor

Motor cu piston cu dubl aciune
D = 200 mm diametrul pistonului D1 = 240 mm
l = 25 mm d2 = 25 mm
d1 = 300 mm l
1
= 5 mm
d = M16 B = 100 mm
h
1
= 130 mm C = 300 mm
H = 110 mm H
1
= 60 mm
B = 12 mm l
2
= 12 mm
L = 167 L
1
= 25 mm
L2 = 72 mm L3 =122 mm
L4= 141 mm L5= 91 mm
D2 = 232 mm D4=165 mm
D3 = 30 mm H1=16 mm
D6 = 188 mm D7=155 mm
D8 =100 mm H2 = 22 mm
Fora Q la presiunea de 4daN/cm
2
este:
Q = 1250 [daN]
C
a
= 8mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor

Ajustaje piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8
Rugoziti cilindru i tije: R
a
= 0.2-0.4 m
Rugoziti:
suprafee active plane: nainte de rectificare m R
a
125 s
dup rectificare: m R
a
3 . 6 2 , 0 =
cilindrice: m R
a
6 . 1 4 , 0 =
suprafeele guri uruburi de fixare: m R
a
25 =
[54]





[55]




[56]
























[57]

E6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE I MECANISME COMPONENTE ALE
DISPOZITIVULUI

n cazul general, n structura unui dispozitiv tehnologic, pot s intre, parial, n afara de:
-poziionare (reazemele simple/ obinuite);
, subsisteme de strngere (fixare);
ementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziionare (centrare) i strngere
(reazemele autocentrante), i
, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acionare,
i alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate n tabelul 6.1 [16. GHERGHEL N. i
SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Ia
84].
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului

Tabelul 6.1 .

Elemente comune
1 Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului
2
3

Elemente specifice/ speciale
4
Capete multiax (subansambluri pentru diversificarea micrii, subansambluri pentru instalarea
multipl)
5


Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)

STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm

[58]

E7. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL
DISPOZITIVULUI

Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avand urmatoarele
componete: Schema instalatiei pneumatice, desenul motorului, desenul dispozitivului de
orientare-pozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:1































[59]


E8. VERIFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII
DISPOZITIVULUI
Nr. crt Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP) Fore de strngere
1


Mecanism de centrare strngere tip
mandrin
0 1 2 3 4 5 6
0, 2
0, 2
3
coeficient de siguran
k
1, 5 1.2 1, 2 1 1 1, 3 1
2, 8
389, 55
548,1
a
t
e
z
k
k k k k k k k
k
k
P
M

=
=
=
=
=
=
=
=
=

a) Piesa s nu se deplaseze pe direcia axial datorit forei
P
2


2, 8 389.55
1571[ ]
3 0, 2
a
K P
S daN
z

= = =



Verificarea condiiei la rezisten la strivire a suprafeelor
de orientare i strngere
2
2 2
0
1817.9
0, 64[ / ]
30
i
i
S S
daN mm
A d t t
= = =


2 2
1, 28 / 10 /
a
daN mm P daN mm < =
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la rezistena la
strivire.


b) Piesa nerezemat frontal sa nu se roteasc datorit
momentului M
e


2, 8 548,1
85.24[ ]
3 0, 2 30
e
t
K M
S daN
z D

= = =



Verificarea condiiei la rezistena la strivire
2
2 2
0
2 2
85.24
0, 032 /
30
0, 032 / 10 /
i
i
a
S S
daN mm
A D
daN mm P daN mm
t t
( = = =


< =

Concluzie: SS-TP 1 ndeplinete condiia la rezisten









[60]


E9. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA LA LUCRUL CU
DISPOZITIVUL PROIECTAT
9.1 Analiza tehnica
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin
compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva
de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice
operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor
introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de
prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost
deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta
solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate
trece la analiza economica.

- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

9.2 Analiza economica
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a echiparii
cu dispozitive
m
p
0 1
1
100%
T T
m
T
N N
p
N

=
In care
0 T
N este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea masini-
unelte si
0 T
N =9 min iar
1 T
N este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului proiectat si
este egala cu 5 min
9 5
100% 80%
5
m
p

= =

O conditie este ca
0 T
N >
1 T
N
Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:
- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare
- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta
- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
- Reducerea timpilor de baza
[61]



E10. ELABORAREA DESENELOR DE REPERE

E11. ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI
A NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI
STRINGERE CU MECANISM TIP MANDRINA ELASTICA

2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese cilindrice pe un strung tip
SNA-450, programul anual de fabricaie fiind de 50000 bucai pe an.


3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului :



1 piesa
[62]

Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula

5. Instructiuni de transport.
Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru
acesta si va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala
sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi

6.Instructiuni de conservare :
Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active
vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata
cu diverse grasimi.

7. Instructiuni de depozitare.
Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.

8. Instructiuni de intalare.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FUI, fiind prins cu suruburi de
canalele in T ale masinii.

9. Instructiuni de reglare.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.

10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri
sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o
data la 30 zile lucratoare.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de
zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor
placute sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor schimba o data
la 60 de zile lucratoare.

11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul

- Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in
dulapuri, lazi
- Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in
dispozitiv.
[63]

- Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare
pneomatica
- Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale
subsistemelor/subansamblurilor de actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in
cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat.
- La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea
dispozitivului, aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita
- Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la
rparatiile periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
- Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a
aschiilor care pot sari de la procesul de prelucrare.
- Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului
si ale masinii-unelte
- Sa se curate bine dispozitivul de aschii
- Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
- Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati
de maerial. Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele
descheiate si parul lung despletit rezinta pericol de acidentare
- Locul de munca sa fie corect iluminat
- Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului
sefului de sectie pentru a se lua masuri urgente
- Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului.
Accidentatul va fi transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.
- Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii
- Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la
care se va lucra
- Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni,
completindu-se, de fiecare data, fisa de instructaj
- Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica
securitatii muncii


[64]




Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina
Proiectarea dispozitivelor


1. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006
2. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor
4. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
5 GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
7. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
8. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.
9. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
10. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
11. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N., MARINESCU
I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag.,
1982.
13. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1969.
14. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1979.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1985.
16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti: Ed.
tehn., 1995.
17. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de orientare i
fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
18. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare i
fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
19. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod. Vol. 1.
Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
20. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a suprafeelor n
construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.