Вы находитесь на странице: 1из 16

Universitatea Dunarea de jos Galati Facultatea Stiinta si ingineria produselor alimentare SpecializareaIngineria produselor alimentare

Caiet de practica

Student: xxx An univ: 2008-2009

Firma: Sc Pasimpex srl

Am facut practica timp de 3 saptamani la firma:

Sc Pasimpex

srl

din orasul Panciu, Judet Vrancea, str Sove ei!

Firma are ca o"iect principal de activitate o"#inerea de produse de panifica#ie $i v%nzarea acestora prin intermediul magazinelor proprii! Firma are sediul in orasul Panciu, udet Vrancea, strada Sove ei, avand un unic proprietar!

Normele de protectia a muncii


Spatiile "ucatariei tre"uie astfel repartizate si dotate incat sa respecte atat flu&ul te'nologic cat si conditiile optime de lucru personalului! Asezarea masinilor de gatit, a marmitelor cu a"ur, a meselor de lucru, sensul de intrare a materiilor prime si prelucrate si a celui de e&pediere a preparatelor, tre"uie sa asigure desfasurarea activitatii in "ucatarie in ordinea cronologica a operatiunilor cerute de procesul de preparare, fara incrucisari si cu eliminarea distantelor mari sau evitarea aglomerarilor! Personalul nu va fi admis la program, in sectie, daca nu se prezinta cu ec'ipamentul de protectie si de lucru prevazut in normativ! Femeile vor tre"ui sa poarte "aticuri din panza al"a pe cap, care sa le stranga parul, iar "ar"atii coifuri de "ucatar si fulare de panza usoare la gat, pentru evitarea caderii parului si a sudorii, produsa de temperatura ridicata din timpul lucrului! In "ucataria propriu(zisa sau in alte spatii de pregatire la cald a utatoare, primenirea aerului se va face prin e&'austare, in scopul creerii in aceste incaperi a unei su"(presiuni spre a se asigura o circulatie a aerului cat si strea se opri difuzarea in alte incaperi a aerului cald din "ucatarie! In unitatile mici, ventilatia se poate realiza si cu ventilatoare! In general spatiile destinate sectiilor de "ucatarie tre"uie sa fie cu tavanul suprainaltat, in zona aparatelor termice sa fie prevazut cu ferestre mari pentru a se realiza o cantitate suficienta de aer si o aeresire naturala care sa du"leze instalatiile de ventilatie! Peretii "ucatariei, tre"uie sa fie umatate faiantati, iar partea superioara din tencuiala varuita sau acoperita cu un strat de 'uma care sa a"soar"a o parte din a"urul care se depune pe suprafata lor! Pardoseala incaperilor tre"uie sa se realizeze din ciment mozaicat sau alte materiale rezistente si nealunecoase, prevazuta cu panta lina spre sifoanele de scurgere a apei! )ucratorii din "ucatarie tre"uie sa fie instruiti asupra modului de utilizare a agregatelor la care lucreaza, pentru evitarea accidentelor ce se pot produce la aprinderea focului la plite, la desc'iderea si inc'iderea capacelor marmitelor cu a"uri, la manevrarea ro"otilor universali, etc! Aprindere focurilor la masinile de gatit la care se foloseste gazul metan, sa se efectueze numai de personal instruit! )a plitele actionate electric si la restul aparatelor actionate electric, manevrarea comutatoarelor sau a salterlor se va efectua de asemenea de personal instruit, care in momentul realizarii contactului electric se va asigura ca mana sa nu fie umeda iar picioarele sa stea pe pardoseala uscata, covor de cauciuc, etc!

In raport cu temperatura din sectie si cu conditiile de lucru, personalul din "ucatarie, va primi permanent alimentatia de protectie, prevazuta in actele normative, daca sunt indeplinite criteriile de acordare a acestora! In procesul de preparare a meniurilor se vor folosi de regula, vase de ta"la otelita, ino& emailata si tavi de ta"la neagra pentru copt painea casei *c'ifle +, etc!

Intreaga activitate in bucatarie trebuie sa se desfasoare in conditiile de stricta respectare a regulilor


igienico-sanitare, atat in privinta utilizarii dotarilor cat si de personalul care participa la procesul de realizarea preparatelor culinare.

Laboratorul de cofetarie patiserie


Atat spatiile destinate la"oratorului cat si dotarea cu agregate si instalatii proprii acestei activitati, vor urma criteriile de organizare si conditiile te'nologice prevazute pentru sectia de "ucatarie! )ucratorii care participa direct la procesul de productie au datoria sa cunoasca si sa respecte flu&ul te'nologic, regulile igienico(sanitare in vigoare, sa manueasca agregatele numai daca sunt instruiti, pentru a se asigura astfel securitatea muncii in toate fazele activitatii din la"orator! Spatiile sau dulapurile frigorifice necesare atat pastrarii semipreparatelor cat si produselor finite, tre"uie sa se gaseasca in apropierea sectiilor, sa fie prevazute cu termometre, iar personalul care manipuleaza produsul finit, va evita trecerea de la cald la rece, pentru a avita posi"ilitatea de im"olnavire profesionala *reumatism, "ronsite, pneum

SCHEMA DE FABRICATIE A PAINII A BE A TA!A "#$""%&

PR'CES TEHN' '(IC


RETETA DE FABRICATIE

'PERATII TEHN' '(ICE

a) Pre&atirea mteriilor prime si auxiliare Pre&atirea *ainii


Pentru pre&atirea *ainii se e*ectuea+a urmatoarele operatii : , amestecarea loturilor de *aina a-and calitati di*erite# spre a se o.tine o masa de de calitate omo&ena pentru o perioada cat mai lun&a de timp# ast*el incat produsele *a.ricate sa ai.a calitate superioara si cat mai constanta , cernerea# pentru indepartarea e-entualelor impuritati care au patruns in *aina dupa macinare si pentru a*anarea prin aerisire# im.unatatirii conditiilor de *ermentatie a aluatului) Dupa pre&atire se recomanda trecera *ainii printr,o instalatie cu ma&neti# pentru separarea e-entualelor impuritati metalice care nu au putut *i eliminate prin cernere sau a celor care nu au mai patruns in *aina pe parcursul operatiilor de pre&atire) AMESTECAREA FAINII In *unctie de dotarea te/nica a unitatilor de pani*icatie# amestecarea *ainii se reali+ea+a prin alimentarea alternati-a a cernatorului cu *aina din saci pro-enind din di*erite loturi ) a unitatile de pani*icatie a-and capacitate medie# se *oloseste timocul amestecator) Faina pro-enind din di*erite loturi# introdusa in timoc pe la partea superioara# este antrenata de melcul -ertical si si transportata in sus# in timp ce straturile laterale co.oara) Prin aceasta circulare timp de 01,2" de min se reali+ea+a amestecarea *ainii) CERNEREA FAINII Dupa amestecarea corespun+atoare *aina se cerne in mod o.li&atoriu# prin trecerea ei printr,o sita metalica a-and 3,4 oc/iuri5cm) Prin aceasta cernere de control se indepartea+a e-entualele impuritati# asi&urandu,se puritatea *ainii) Se utili+ea+a cerenatorul -i.rator)

Pre&atirea a*anatorilor Dro6dia

Inainte de *olosire# dro6dia comprimata se des*ace in apa calda# *ormandu,se suspensie# cu scopul de a se reali+a o distri.utie uni*orma a celulelor .acteriene in masa semi*a.ricatului supus *ermentatiei si in acest mod# o a*anare uni*orma a aluatului# respecti- a painii) Pentru preararea dro6diei se *oloseste

a&itatorul mecanic simplu)

Sarea
Sarea se *olose7te di+ol-at8# at9t cu scopul de a se reparti+a uni*orm 9n masa aluatului# c9t 7i pentru eliminarea impurit8:ilor minerale pe care le con:ine uneori) De o.icei# se prepar8 solu:ia saturat8 de sare ;concentra:ia circa 2"&5<""ml# corespun+8nd la densitatea de <#0&5cm=># care se *iltrea+8 9nainte de utili+are) Pre&8tirea s8rii se *ace cu a6utorul di+ol-antului ca a&itator# sau utili+and o instala:ie continu8 de di+ol-at Pentru prepararea sarii se *oloseste di+ol-atorul cu a&itator)

Apa te/nolo&ica
Apa te/nolo&ica tre.uie incal+ita pana la o anumita temperatura# care -aria+a de o.icei intre

25si 35 C# in *unctie de temperature necesara pentru aluat# temperature *ainii si anotimpul de lucru)
0

?a/arul
?a/arul se di+ol-a in apa calda# in proportie de <:$# iar solutia o.tinuta se strecoara# pentru a se indeparta e-entualele impuritati care au patruns in am.ala6ul cu +a/ar sau in -asul de di+ol-are# in timpul executarii acestei operatii)

.) Do+area materiilor prime si auxiliare


a *a.ricarea painii al.e la ta-a se *oloseste metoda .i*a+ica ;indirecta> aluat si maia) Do+area *ainii) Pentru aplicarea corecta a retetei de *a.ricatie# do+area *ainii are un rol important# tinand seama de ponderea cu care aceasta intra in compo+itia aluatului) Do+area portiilor de *aina se *ace utili+and cantarul semiautomat) Acesta se utili+ea+a in *a.ricile mari) El repre+inta un mi6loc per*ectionat care# pe de o parte# asi&ura preci+ia do+arii# iar pe de alta usurea+a munca *ramantorului la *ramantare) Do+area dro6diei comprimate# s8rii# # +a/8rului 7i a apei : se *ace do+9nd *iecare materie 9n cantit8:ile pre-8+ute 9n re:etele pentru *a.ricarea produsului @ painea al.a la ta-a "#$"" %&5.ucA) Se *ace prin m8surarea *ie cu -ase simple# &radate# *ie cu a6utorul unor instala:ii semimecanice sau mecani+ate) Instala:iile sunt dotate cu posi.ilit8:i de citire a -olumului de lic/id m8surat 7i# e-entual# a temperaturii acestuia ;9n ca+ul apei>)

c) Framantarea aluatului

Framantarea repre+inta acea operatie te/nolo&ica in urma careia se o.tine# din materiile prime si auxiliare utili+ate# o masa omo&ena de aluat# cu o anumita structura si insusiri reolo&ice) Procesele care au loc in aluat# in *ramantare) Procesele esentiale care au luat loc in *ramantare si care alcatuiesc .a+a principala insusirilor lui *i+ice pe care tre.uie sa le ai.a in in procesul te/nolo&ic sunt: le&area apei si modi*icarea proteinelor)

e&area apei in aluat repre+inta un proces complex# depin+and de propietatile coloidale ale
proteinelor si amidonului B principalii componenti ai *ainii) Proteinele lea&a apa in aluat in cea mai mare parte osmotic ;31C> si in parte prin a.sortie) Apa le&ata osmotic pro-oaca um*larea &liadinei si a &luteninei si trecera lor in stare de &luten# pe cand apa le&ata prin a.sor.tie *ormea+a in 6urul lanturilor proteice asa,+isele pelicule de /idratare) Amidonul lea&a principala masa a apei# in &eneral# prin adsortie# in microcapilare) Intrucat# datorita structurii solide a amidonului# nu se pot le&a osmotic cantitati inseminate de apa# &ranulele se maresc in mod neinsemnat la *ramantarea aluatului)

Modi*icarea proteinelor din aluat se produce ca urmare a trans*ormarilor *i+ice si c/imice pe care
le su*era in cursul procesului de *ramantare) Prin *ramantare se micsorea+a cantitatea de &luten ce poate *i spalat# intrucat# ca urmare a actiunilor mecanice# creste cantitatea de proteine solu.ile# deci si acelora care *ormea+a &lutenul) Din punct de -edere c/imic# proteinele din aluat isi modi*ica structura si compo+itia prin denaturare# in principal % urmare a descompunerii pe cale /idrolitica# su. actiunea unor aci+i si en+ime) Re&imul te/nolo&ic al procesului de *ramantare) Re&imul de *ramantare se re*era la la durata *ramantarii si la temperatura pe care tre.uie sa o ai.a semi*a.ricatul)

Durata *ramantarii# utili+and malaxoare o.isnuite# cu doua -ite+e este in medie de D,4 min la maia
si 4,<" min la aluat) In ca+ul utili+arii malaxoarelor cu -ite+a rapida# durata *ramantarii este de numai 0,2 min# iar la cele ultrarapide c/iar de 2" sec# timp in care# su. actiunea intensa a or&anelor de *ramantare ale masinii# se *ormea+a structura optima a aluatului)

Temperatura semi*a.ricatelor tre.uie sa ai.a in -edere scopul urmarit in *iecare stadiu de


preparare a aluatului) Ast*el la maia temperatura de 0E,2<FC iar la aluat# urmarindu,se si si intensi*icarea *ermentatiei# temperatura este de 2<,22F C)

Controlul *ramantarii aluatului se *ace prin st.ilirea momentului in care s,au o.tinut insusirile
optime# ceea ce se -eri*ica dupa aspectul masei de aluat# cum si prin urmarirea duratei *ramantarii si a temperaturii aluatului) Se considera aluat *ramantat corespun+ator aluatul care este omo&en# .ine *ormat# uscat la pipaire# elastic# deprin+andu,se usor de pe .ratul malaxorului si peretele cu-ei in care s, a *ramantat)

Temperatura se -eri*ica cu a6utorul termometrului# la s*arsitul *ramantarii)

d) Fermentatia aluatului
Gna din *a+ele principale ale procesului de *a.ricatie a painii al.e la ta-a este *ermentarea aluatului) Fermentatia se *ace cu scopul de a se o.tine aluat .ine a*anat# din care sa re+ulte un produs .ine crescut) Procesele care au loc in timpul *ermentatiei

Procese c/imice care se re*era# in primul rand la# la modi*icarea &lucidelor ,componente
Asupra proteinelor *ermentatia exercita atat o actiune de modi*icare a retelei# in sensul sla.irii sc/eletului &lutenic cat si o crestere a &aradului de solu.ilitate) Modi*icarile proteinelor in*luentea+a *a-ora.il capacitatea aluatului de a retine &a+ele de *ermentatie# intrucat &lutenul de-ina mai extensi.il si elastic)

Procesele en+imatice sunt repre+entate in cea mai mare parte de amiloli+a amidonului si de
proteoli+a &lutenului) Modul in care acti-ea+a aceste en+ime este de mare importanta la prepararea aluatului) Ast*el# si o cantitate mica de malto+a) amilaza Dimpotri-a# trans*orma amidonul in mai putine dextrine si mai multa malto+a)

amilaza trans*orma amidonul *ormand mai multe dextrine

Procesele micro.iolo&ice care au loc in *a+a de *ermentatie a aluatului se re*era la inmultirea


dro6diilor si a .acteriilor acido&ene) Re&imul de *ermentatie se re*era la temperatura# durata si acidiate *inala)

Temperatura la care are loc *ermentatia este de 30 32 0 C pentru aluat) Durata *ermentatiei este mai mare <0",<1" min) la maia si 0",2" min la aluat)
PRELUCRAREA ALUATULUI 'peratiile te/nolo&ice care se executa in ca+ul *a+ei de prelucrare sunt: -di-i+area aluatului# prin impartirea acestuia in .ucati de masa e&ala# presta.ilitaH ,premodelarea aluatuluiH ,predospirea aluatuluiH ,modelarea aluatului# prin care se o.tine *orma caracteristica a produselorH ,dospirea *inala# care repre+inta ultima etapa a *ermentatiei aluatului# in timpul careia se de*ineste structura poro+itatii pe care o -a a-ea produsul *init)

e) Di-i+area aluatului
Din masa de aluat *ermentat tre.uie sa se separe .ucati din care sa se o.tina# dupa coacere si racire# produse de &reutate presta.ilita# tinandu,se seama de sca+amintele in &reutate care au loc la coacere si racire)

Ma =

Mp 0,400 0,400 0,400 = = = = 0,458 Sc Sr 10 3 100 10 100 3 0,873 1 1 1 1 100 100 100 100 100 100

Di-i+area se reali+ea+a# in ca+ul *a.ricarii painii# cu masini a-and *unctionare continua) Cele mai utili+ate masini de di-i+at sunt: masina de di-i+at cu camera si piston si masina cu camera de di-i+are)

*) 'pereatia de premodelare
Aluatul se imparte in doua .ucati# iar *iecare .ucata se modelea+a rotund)

&) Predospirea aluatului


Aceasta opreatie se reali+ea+a prin mentinerea in stare de repaus# in conditii corespun+atoare de microclimat# a .ucatilor de aluat dupa di-i+are sau premodelare) Durata predospirii este de 1,4 min# intr,o atmos*era conditionata# a-and temperatura de circa

30 C si umiditate relati-a de 31C)


0

Se *oloseste predospitorul cu .en+i suprapuse)

/) Modelarea aluatului
'peratia de modelare permite sa se o.tina atat *orma estetica ca a produsului# cat si o structura uni*orma a mie+ului# prin eliminarea &olurilor mari *ormate in timpul *ermentatiei) Prin modelare porii existenti in .ucatile de aluat se *ra&mentea+a# iar .ulele mari de &a+e se distru&# *ormandu,se un numar sporit de pori# ast*el ca structura poro+itatii painii se im.unatateste mult) *iecare .ucata se modelea+a su. *orma de *itil dupa care cele doua *itile se impletesc si se asea+a in ta-a pre&atita

/) Dospirea *inala
Scopul principal al dospirii *inale este acumularea de co2 # care conditionea+a -olumul si structura poro+itatii painii al.e la ta-a# insusiri in*luentate de intensitatea si dinamica *ormarii &a+elor de *ermentatie si capacitatea aluatului de a le retine)

Dospirea *inala tre.uie sa se des*asoare intr,un mediu cald si umed# cu temperatura de 35 40 0 C si umiditate relati-a de 31,4"C) aciditatea *inala a .ucatii de aluat 2,2)1 &rade) Momentul in care aluatul a a6uns la optimul de *ermentatie se sta.ileste atat prin -er*icari sen+oriale de catre cocator sau maistrul de *a.ricatie# cat si la la.orator# prin determinarea aciditatii) Sen+orial# se -eri*ica -olumul si propietatile *i+ice ale aluatului# optimul *iind considerat atunci cand .ucata este de+-oltata si moale la pipaire#elastica# iar prin apasarea usoara cu de&etele pe supra*ata urmele *ormate dispar treptat) Pentru dospire se *oloseste dospitorul tip dulap)

i) Coacerea aluatului
Dupa ce .ucatile de aluat au dospit corespun+ator# sunt supuse coacerii in timpul careia# datorita caldurii cuptorului# aluatul se trans*orma in produs *init) In procesul te/nolo&ic# coacerea repre+inta cea mai importanta *a+a# intrucat aceasta produce sc/im.area materiilor prime si auxiliare utili+ate la prepararea aluatului# in produs comesti.il) Re&imul de coacere Dup8 ce .uc8:ile de aluat au dospit corespun+8tor# sunt supuse coacerii 9n timpul c8reia# datorit8 c8ldurii cuptorului# aluatul se trans*orm8 9n produs *init) In procesul te/nolo&ic# coacerea repre+int8 cea mai important8 *a+8# 9ntruc9t aceasta produce sc/im.area materiilor utili+ate la prepararea aluatului# 9n produs alimentar comesti.il) Coacerea aluatului repre+int8 un proces /idrotermic complex# determinat de macanismul deplas8rii c8ldurii 7i umidit8:ii aluatului supus coacerii) Concomitent cu acest proces de .a+8# trans*ormarea aluatului 9n produs *init comport8 o serie de modi*ic8ri *i+ice# coloidale# .ioc/imice 7i micro.iolo&ice# care se des*87uar8 9n c9mpul de temperatur8 a camerei de coacere) Spoirea .uc8tilor de aluat contri.uie la *ormarea luciului co6ii produsului# c9t 7i la ameliorarea

elasticit8:ii supra*e:ei aluatului# mai ales 9n ca+ul c9nd dospirea *inal8 s,a e*ectuat 9n atmos*er8 insu*icient de umed8 sau 9n curent de aer# care a produs uscarea supra*e:ei .uca:ilor de aluat 7i *ormarea crustei) Gn ast*el de aluat introdus ca atare 9n cuptor d8 na7tere la produse cu multe cr8p8turi la coa68 7i -olum redus)

Procesele care au loc in aluatul supus coacerii:


Coacerea aluatului repre+inta un proces /idrotermic complex# determinat de mecanismul deplasarii caldurii si umiditatii aluatului supus coacerii)

, Incal+irea aluatului) Datorita temperaturii ridicate din camera de coacere a cuptorului

se

produce sc/im.ul de caldura intre .ucatile de aluat si elementele incal+ite ale cuptorului) Incal+irea aluatului este procesul care repre+inta principala cau+a a tuturor celorlalte procese si modi*icari care au loc la coacerea produsului) , Modi*icarea amidonului) In procesul de coacere amidonul din aluat su*era cele mai mari trans*ormari# principalele *iind de&radarea termica si de&radarea en+imatica) , (eli*ierea constituie un *enomen endotermic# cosumul de caldura *olosit la distru&erea

structurii micelare interioare a &ranulelor si di-i+area acestora in micele sin&ulare sau &rupe de micele mai mult sau mai putin mari) Prin &eli*iere amidonul a.soar.e atat apa de /idratare proprie cat si apa de /idratare pusa in li.ertate prin coa&ularea proteinelor) , Modi*icarea proteinelor) In timpul coacerii# datorita incal+irii# proteinele din aluat su*era modi*icari prin denaturare# care sunt pro*unde in momentul cand incepe *ormarea mie+ului produsului) S, a determinat ca la aceasta temperatura se reduce .rusc solu.ilitatea proteinelor si anume cu peste 23C# in comparatie cu solu.ilitatea la 2"JC) , Formarea culorii co6ii# ca re+ultat al interactiunii de oxidoreducere a +a/arurilor ne*ermentate din aluat si a produselor de desconpunere a proteinelor# *ormandu,se prin reactia Maillard# produse numite melanoidine) Faina cu putere redusa de *ermentatie conduce la o.tinerea de produse a-and culoare desc/isa) Pentru corectarea acestui de*ect se adau&a la prepararea aluatului +a/ar) , Formarea aromei si a &ustului# ca urmare a continuarii unor trans*ormari c/imice petrecute inca din *a+a de *ermentatie a aluatului# in urma carora re+ulta# pe lan&a alcool etilic# o serie *oarte mare de su.stante) Formarea unei cantitati su*iciente de su.stante aromatice este conditionata de stadiul anterior de *ermentatie a aluatului# coacerea corecta# *orma si marimea produselor) , Pentru o.tinerea co6ii rumene si crocante restul procesului de coacere tre.uie sa se des*asoare in mediul uscat# o ast*el de coa6a repre+entand &arantia unei arome complete a produsului) , Modi*icarea acti-itatii micro*lorei *ermentati-e si a dro6diei din aluat)

6) Gme+irea ;spoirea> aluatului


Gme+irea .ucatilor de aluat contri.uie la *ormarea luciului co6ii painii al.e la ta-a# cat si la ameliorarea elasticitatii supra*etei aluatului# mai ales in ca+ul cand dospirea *inala s,a e*ectuat in atmos*era insu*icient de umeda sau in curent de aer# care a produs uscarea supra*etei .ucatilor de aluat si *ormarea crustei

%) Depo+itarea si pastrarea painii


Painea coapta se colectea+a cu a6utorul .en+ilor de transport sau *olosind masa de receptie si se asa+a in rastele sau ladite# care se trimit in depo+it# unde se pastrea+a in conditii de i&iena maxima# pana se expedia+a la centrele de des*acere)

Depo+itarea urmareste doua scopuri principale : racirea produselor in conditii optime si pastrarea calitatii lor pe o anumita durata# pana ce sunt li-rate in reteaua comerciala) Principalele conditii pentru pastrarea produselor in depo+ite sunt urmatoarele : , temperatura de <4,0" 0 C# cat mai uni*orma# *ara a *i in*luentata de sursele de caldura din interiorul unitatii de productie sau sau de cele din exterior , -entilatie su*icienta# lumina si umiditate relati-a a aerului D1,3"C) , i&iena corespun+atoare pentru produsele alimentare

Gtila6e *olosite la *a.ricarea painii

Utilajele folosite la fabricarea pinii: a. Malaxor- In industria de pani*ica:ie# patiserie# co*et8rie# *r8mKntarea semi*a.ricatelor se
*ace cu *r8mKnt8toare# malaxoare de di*erite tipuri# care prin mi7carea mecanismului de *r8mKntare asi&ur8 omo&eni+area 7i *r8mKntarea componentelor introduse 9n cu-a de *r8mKntare!

b. main modelat rotund- Ma7ina reali+ea+8 7i modelarea 9n *orm8 rotund8 a .uc8:ii de aluat#
9ns8 *unc:ie de sortiment# ma7ina poate *i ccompletat8 cu o serie de dispo+iti-e care execut8 alte opera:ii cum ar *i: modelare su. *orm8 de .aton# o scurt8 predospire de $1 B 31 secunde# urmat8 de o nou8 rotun6ire!

c. Main de rulat aluat cuptor electric e. cuptor etajat f. cuptor rotativ

In afara de paine de toate felurile, firma mai produce si covrigei, gogosi, colaci, cornuri si alte produse de panificatie. e langa acestea firma mai produce si unele prajituri. ractica la aceasta firma a constituit un prilej foarte bun pentru mine de a cunoaste mai bine si de a intelege modul de fabricare al produselor de panificatie. In cele ! saptamani de practica am observat modul in care functionea"a toate utilajele de care firma detine si rolul lor in obtinerea produselor de panificatie.

Оценить