Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi

Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial Iasi

MATRITA DE AMBUTISAT SUCCESIVA

Indrumator: Prof.Dr.Ing. Nagt Gheorghe

Student: Patrascu Robert - Gabriel Grupa: 4401 C

2013

TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze procesul tehnologic si matrita necesara realizarii reperului din figura prin ambutisare succesiva din banda in productia de serie mare.

1. Analiza datelor initiale: 1.1 Analiza materialului din care se vor extrage date referitoare la: Materiale: CuZn37 STAS 289-88

r = 330 [N/mm2] ac = 50 [N/mm2] E = 105 [N/mm2]

c = 100 [N/mm2] ai = 50 [N/mm2] G = 3,5 . 104 [N/mm2]

at = 50 [N/mm2] = 260 [N/mm2]

- Grosimea semifabricatului este de g =1 mm

1.2 Determinarea diametrului semifabricat plan. Inel:

( Un sfert de inel (concav):

Rasfrangerea fara subtierea intentionata a peretilor;

Punand conditiile:

Se determina cota h si dimensiunile piesei ce se obtine prin ambutisare. Utilizand metoda egalarii ariilor se obtine pentru h expresia: ( )

Cilindru:

 Un sfert de inel (convex):

( Verificare arii:

Aria sfertului de inel (convex) trebuie sa fie egala cu aria cilindrului.

Disc:

Aria totala:

Determinarea diametrului D0 Adaosul de tundere

b pentru grosimea de 1 mm, valoarea este de 2.5 mm

Tabel 5.15, pag 176 Cirilo Vol I.

1.2 Adoptarea tipului de semifabricat plan Semifabricat tip banda 1.3 Determinarea latimii benzii la ambutisare succesiva pe un singur rand Cu intervale decupate:

1.4 Calculul tehnologic la amutisarea pieselor cilindrice cu flansa.

Coeficentul conventional de ambutisare:

Tabel 7.5, pag. 114 , Teodorescu. Stabilirea tipului operatiei cu sau fara apasare retinere

Tabel 7.2 pag. 112, Teodorescu.

 Stabilirea diametrului intermediar al piesei Tabel 7.4, pag. 113 , Teodorescu.

Verificare:

 Recalcularea diametrelor pentru operatiile de ambutisare

Razele de racordare la placa active. ( ( ( ) ( ) ) )

Adoptam pentru rp2 si rp3 razele de 3 mm.

Razele de racordare la poansoane.

Adoptam pentru Rp2 si Rp3 razele de 5 mm.

Verificare:

1.5 Determinarea inaltimilor intermediare la ambutisare. - Inaltimea intermediara I. H1.

a.) Inel:

b.) Un sfert de inel (concav):

c.) Cilindru:

d.) Un sfert de inel (convex):

e.) Disc:

Prima inaltime intermediara H1 este:

- Inaltimea intermediara II. H2.

a.) Inel:

b.) Un sfert de inel (concav):

c.) Cilindru:

d.) Un sfert de inel (convex):

e.) Disc:

A doua inaltime intermediara H2 este:

- Inaltimea intermediara III. H3.

a.) Inel:

( b.) Un sfert de inel (concav):

( c.) Cilindru:

d.) Un sfert de inel (convex):

e.) Disc:

A treia inaltime intermediara H3 este:

1.6 Calculul fortelor necesare la ambutisare.

a.) Calculul fortei totale de ambutisare. Forta totala de ambutisare pentru piese cu simpla actiune este data de relatia: ( Unde, F forta de ambutisare; Q forta de apasare pentru retinerea materialului; Fi forta de inpingere prin placa de ambutisare a piesei fara flansa; FSC forta maxima de comprimare a elementului elastic, pentru ca la sfarsitul cursei sa dezvolte o forta FSC de scoatere a semifabricatului sau piesei cu flansa din placa de ambutisat sau de pe poanson Fa forta necesara pentu comprimarea dispozotivului de amortizare. Relatia 8.31 pag. 392, Cirilo I. )

Forta de ambutisare la prima operatie:

Forta de ambutisare la a doua operatie:

Forta de ambutisare la a treia operatie:

Forta de retinere:
[ ( ) ]

Tabel 11.24 pag. 254, Teodorescu Forta de retinere la prima operatie:

[ ( ) ] [ ( ) ]

Forta de retinere la a doua operatie:

[ ( ) ] [ ( ) ]

Forta de retinere la a treia a operatie:

[ ( ) ] [ ( ) ]

Forta de scoatere a semifabricatului pentru prima ambutisare:

Forta de scoatere a semifabricatului pentru a doua ambutisare:

Forta de scoatere a semifabricatului pentru a treia ambutisare:

Forta de comprimare pentru prima ambutisare:

Forta de comprimare pentru a doua ambutisare:

Forta de comprimare pentru a treia ambutisare:

Forta de taiere a orificiului 5 mm

Relatia 11.2 pag. 238, Teodorescu

Forta de taiere a intervalului decupat.

Forta de taiere a cutitului de pas.

Lucru mecanic la ambutisarea fara subtierea peretilor.

Relatia 11.17 pag. 255, Teodorescu

- prima ambutisare:

- a doua ambutisare ambutisare:

- a treia ambutisare:

Rasfangerea marginilor: ( ) ( )

Relatia 11.22 pag. 257, Teodorescu Forta de tundere:30 mm

2. Adoptarea dimensiunelor elementelor componente ale matritei 2.1 Alegerea materialului din care se confectioneaza elementele component Poansoane i plci de tiere Plci ghidare Coloane si buce de ghidare Rigle de ghidare Poansoane laterale de pas Placa de desprindere Plac de baz Plac port-poanson Placa superioara uruburi tifturi de poziie Arcuri de compresie 2.2 Adoptarea dimensiunelor active -OSC 10 TT(clire+revenire la 58-60 HRC) -OLC 45 -OLC15 -OLC45 -OLC 45 TT(Clire+revenire la 50-55 HRC) -OL42 -OL 45 -OL 45 -OL42 -OLC 45 -OLC45 -Rul12(d<3mm); Arc6 (d>3mm)

5.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active a. Grosimea placii active ( ) [ ]

b. Distanta minima dintre margina placii si muchia active

[ c. Lungimea placii active ( npas - numarul de pasi; hpas - marimea pasului.

] )

[ [ d. Latimea minima a placii active ( ) [ ] ] ]

e. Diametrul gaurilor de fixare cu suruburi si stifturi ( ) ( [ ( [mm] f. Distanta minima intre gaurile de stift si de surub [ ] ] ) )

g. Distanta minima dintre marginile placii si gaurile de fixare cu suruburi

] [ ]

2.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru ambutisare si perforare

Lungimea poansoanelor - Poanson 1;2;8
[( ) ] [( ) ]

Recomandari:

) ( ) [ ] [

[ ]

- Poanson pentru abutisarea 1

[(

Recomandari:

) ( ) [ ] [

[ ]

- Poanson pentru abutisarea 2

[( ) ]

Recomandari:

) ( ) [ ] [

[ ]

- Poanson pentru abutisarea 3

[(

Recomandari:

) ( ) [ ] [

[ ]

- Poanson pentru orificiu

[(

[(

) ]

Recomandari:

) ( ) [ ] [

[ ]

- Poanson pentru resfangerea marginilor

[(

[(

) ]

Recomandari:

) ( ) [ ] [

[ ]

2.2.3 Verificarea la incovoiere a placii active:

( Relatia 13.2pag.264, Teodorescu

2.2.4 Verificarea la strivirea a poansoanelor

[ ] [ - aria suprafetei frontale superioare poansonului ]

Relatia 13.8 pag.265, Teodorescu a.) Poanson cu diametrul

b.) Poanson cu diametrul

c.) Poanson cu diametrul

d.) Poanson cu diametrul

2.2.4Calculul dimensiunelor partilor de lucru a elementelor active la ambutsare. Piese cotate la interior. ( (
Relatile 9.41; 9.42, pag.185, Teodorescu Ambutisarea 1: 20,79 0,05 mm (

) )

) )

Tabel 9.15, pag.186, Teodorescu

Ambutisarea 2: 16,63 0,04 mm (

) )

Ambutisarea 2: 15 0,03 mm (

) )

2.2.5Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si reazem

Placa superioara (de cap) dimensiunile sunt normalizate se adopta functie de placa de baza aceleasi dimensiuni ca la placa de baza L si B - Inaltimea placii ( ) [ - Lungimea placii [ - Latimea placii [ a. Placa port poanson (dimensiuni identice cu ale placii active) - Inaltimea placii ( ) [ - Lungimea placii [ - Latimea placii [ ] ] ] ] ]

2.2.7 Elemente de ghidare a. Placa de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson placa ) - Inaltimea placii ( ) [ - Lungimea placii [ - Latimea placii [ ] ] ]

2.2.8 Elemente pentru conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul matritei a. Rigle de ghidare (sau rigle de conducere) - Lungimea riglelor poate fi egala cu cea a placii active sau mai mare dar se recomanda sa nu depaseasca lungimea placii de baza. ( ) [ [ ] ]

- Lungimea de conducere a riglei - Latimea riglelor este in functie de diametrul surubului de strangere a pachetului [ [ - Grosimea riglelor ( ) [ [ ] ] ] ]

- Distant intre riglele de ghidare [ ] [ ]

Coloana de ghidare:

Bucsa de ghidare:

Inel de retinere:

Cep cu filet:

3. Alegerea utilajului de presare. 3.1 Alegerea si verificarea presei

[ ]

( [ Notatii Date principale U.M ]

Tipul presei Cuplaj cu pana rotativa PAI 40

F C n

Forta de presare Cursa culisorului Numarul de curse ale culisolului

KN mm min-1

400 10 120 110

M H

Lungimea de reglare a bielei mm Distanta utila maxima a presi dupa inchidere mm

63 280

Distanta dintre axa culisolului si coloana presei

mm

220

A1xB1 dxl AxB

Dimensiunile mesei presei Locasul pentru cep Dimensiunile placii de asezare a matriteii

mm mm mm

500x500 40x90 250x500

H2

Distanta utila minima a presei dupa inchidere

mm

217

4. Calcule tehnico economice 4.1 Normarea tehnica a lucrarilor

1.Pregatirea si predarea lucrarii Continutul lucrarilor: primirea comenzii, studierea lucrarii, primirea instructiunilor, primirea materialului si asezarea la locul de munca, predarea lucrarii.

Timpul pe lot 8 min

2.Asezarea si scoarterea stantelor si matritelor Continutul lucrarilor: primirea stantei de la magazie, scoaterea statei de la operatia anterioara, asezarea stantei noi, reglarea presei, executarea unei piese de proba si controlarea acesteia, predarea stantei scoase la magazie. Forta nominala a presei 30 80 tone 250x500 Cu actionare simpla De ambutisat Timpul pe lot in min 28 3.Introducerea si scoaterea unei placi suplimentare sub placa de baza a matritei 6

Dimensiunile stantei

Tipul presei

Denumirea matritei

Norma de timp pentru stantare si matritare la rece se determina cu relatia:

[ ( ) ( ) ( ) ]

In care: tb timpul de baza pentru o piesa, in min. K1 coeficient care tine seama de timpul de deservire a locului de munca, de timpul de intreprinderi reglementate; ta1 timpul ajutator pentru pornirea presei in cursa de lucru, in min;

ta2 timpul ajutator pentru luarea semifabricatelor individuale sau sub forma de fisie si aducerea la presa sau pentru luarea benzii-colac si asezarea ei in dispozitivul de derulare al presei, in min; ta3 timpul ajutator pentru asezarea semifabricatului in stanta, in min; ta4 timpul ajutator pentru avansarea semifabricatului cu un pas de stantare, in min. ta5 timpul ajutator pentru indepartarea deseurilor din stanta, in min; n1 numarul de curse duble ale culisoului pieselor pentru un semifabricat, in cazul ciclului de lucru cu avans automat; n2 numarul de curse duble ale culisoului presei pentru un semifabricat, in cazul ciclului de lucru cu avans manual; Z numarul de piese obtinute la o cursa dubla a culisoului presei.

Tabel 15.3pag.289, Teodorescu

( Tabel 15.4 pag 290, Teodorescu ( ta1 0,015 Tabel 15.6 pag 291, Teodorescu ta2 2,375 Tabel 15.8 pag 292, Teodorescu ta3 2,75 Tabel 15.9 pag 292, Teodorescu ta4 0,6 Tabel 15.10 pag 293, Teodorescu ta5 0,75 )

Tabel 15.11 pag 293, Teodorescu

) ( )

Norma de productie Np pentru un schimb de 8 ore, se determina cu relatia 15.4 pag 299, Teodorescu:
[ ]

4.2 Calculul costului unei piese ambutisate la rece [ Unde: Cmat = costul materialului necesar confectionarii unei piese [lei/buc] Cman = costul manoperei necesare confeftionarii unei piese [lei /buc] Cr = costul regiei totale (pe sectie si pe uzina) pentru o piesa [lei/buc] Cap = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc] Cas = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc]
Relatia 15.5 pag 299, Teodorescu

[ Unde: f aria piesei plane , din care se scad orificiile [mm2] g grosimea materialului [mm]

greutatea specifica a materialului [daN/dm2] - Tabel 15.20 pag.289, Teodorescu Kf coeficientul de folosire a materialului [%] p costul unitar al materialului [lei/kg] - Tabel 15.21 pag.301, Teodorescu

f [mm2] 1650,37

g [mm] 1

[daN/dm2] 8,5

Kf [%] 59,02

P[lei/kg] Cmat [lei/buc] 96,95 2,3

[ Unde: Sp retributia medie orara a presatorului Sr retributia medie orara a reglorului Tu timpul unitar, in min - Tabel 15.1 pag 285, Teodorescu

Tpi timpul de pregatire inchidere - Tabel 15.1 pag 285, Teodorescu n0 numarul de piese din lot - Tabel 15.22 pag.302, Teodorescu
Relatia 15.7 pag 300, Teodorescu

Sp [lei/ora] 10,7

Sr [lei/ora] 12,10

Tu [min] 8

Tpi [min] 28

n0 54

Cman [lei/buc] 1,53

Unde: - costul manoperei R regia total

Relatia 15.8 pag 300, Teodorescu

R[%] 350 1,53

[lei/buc]

r [lei/buc]

5,355

Unde: Vp valoarea initiala a presei Tabel 15.23 pag 303, Teodorescu n programul anual de fabricatie Ap - norma de amortizare a presei gradul de incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese.

Relatia 15.9 pag 300, Teodorescu

Vp [lei] 94000

n [buc/an] 500000

Ap [%] 4.2

[%] 70

Cap [lei/buc] 0,01128

Unde: K constanta care tine seama de raportul dintre programul anual de fabricatie si durabilitatea totala a matritei Tabel 15.25 pag 304, Teodorescu Vs costul stantei sau matritei Tabel 15.23 pag.303, Teodorescu n programul anual de fabricatie

Relatia 15.11 pag 302, Teodorescu

Vs [lei] 94000

n [buc/an] 500000

k [%] 3

Cas [lei/buc] 0,564

Pretul unei piese [ ]

Masuri de protectia muncii

Pentru a elimina brodibilitatile de producere a accidentelor la presare la rece este necesar ca inca de la proietare sa se respecte o serie de norme de ptrotectie a muncii: - se vor aviza numai acele tehnologii care nu prezinta pericol de accidente prin aplicarea lor. - stantele si matritele deschise vor fi proiectate cu sistem de protectie care sa impiedice posibilitatea accidentarii muncitorilor. - se vor prefera stante inchise, fara posibilitatea introducerii mainii in zona de actiune a elementelor mobile. - stantele trebuie sa fie prevazute cu diferite sisteme de siguranta, in functie de felul lucrarilor - toate opritoarele mobile, ce trebuie actionate manual la inceputul sau in timpul lucrului, vor fi astfel amplasate incat sa nu necesite introducerea mainii in zona elementelor mobile sau o pozitie incomoda de actionare. - toate muchile elementelor componente se vor torunji sau tesi daca aceasta este posibila si din punct de vedere tehnologic. La intretinerea si exploatoarea stantelor se vor respecta o serie de reguli: - incaperea in care se afla stantele va fi prevazuta cu o instalatie de ridicare si o scara ce se manipuleaza usor, care va fi asigurata contra rasturnarii. - stantele si matritele vor fi depozitate in rafturi care vor avea rezistenta corespunzatoare. - stantele se vor controla periodic. - inainte de montaj stantele vor fi verificate de catre maistru de atelier. - fiecare presa de lucru va fi prevazuta cu dispozitive de siguranta eficace care nu va permite repetarea intamplatoare a cursei de lucru.

Bibliografie
1. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nag Tehnologii de stantare si matritare Indrumar de proiectare Ed. Tehnica-Info , Chisinau 2002

3. M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoara, Fl. Draganescu, M. Trandafir, Gh. Sindila - Elemente de proiectare a stantelor si matritelor - Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1988 4. Adrian A. Cirillo Proiectarea stantelor si matritelor Vol. I si II Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Mecanica Iasi 1972