Вы находитесь на странице: 1из 6

ISTORIA SA CARMEZ(106 ANI)

Director general Dl Anatol C lar!


MD % )00)* #!n+ C,i in-!* o'+ M!nce ti* 1)1

Motto"Car#e$%tra&itie 'i calitate(((((


Car#e$%e'te alegerea .er/ecta .entr! /a#ilia ta(((

SA "Carmez" este cea mai mare companie de prelucrare a crnii din Republica Moldova, un lider n fabricarea de produse i conserve din carne, din anul 19 !"
Societatea pe actiuni Carmez si a inceput activitatea la inceputul secolului XX, in luna noiembrie a anului 1904, sub de numirea de Combinatul de carne din Chisinau, intr un loc situate in partea de sud vest a orasului Chisinau, la 4 km de statia de cale erata unde autoritatile au permis constructia

primului abator privat!


"batorul producea zilnic 10 1# tone de carne si 0!# tone de $rasimi topite! %a inceput, in anul 1904numarul total de an$a&ati era de circa '0 de personae, ma&oritatea de pe strada (uncesti! "nimalele erau sacri icate la casele taietorilor! )e parcursul anilor intreprinderea sia lar$it dimensiunile teritoriale precum si sortimentul de produse ast el incat in anul 1991 colectivul intreprinderii de stat a trecut la orma de or$anizare alucrului bazat pe arenda! 199* intreprinderea este reor$anizata in Societate pe "ctiuni Carmez, in baza +ecizieie (inisterului )rivatizarii si "dministrarii )roprietatii de Stat! )e parcursul acestor ani p,n- ,n prezent au ost implementate tehnolo$ii de prelucrare .i industrializare /0-rnii! %a momentsunt instalate utila&e moderne la care lucreaz- speciali.ti de ,naltcali icare! 1ra2ie unor conduc-tori competen2i, ,ntreprinderea / supravie2uit .i/ rezistat presiunilor .i haosului! (ai mult dec,t at,t, S" C"3(45a reu.it s- se adapteze la noile cerin2e ale economiei de 6i/2-, .i7/ rev-zut ormele .i metodele de activitate, s7/ inclus ,n r,ndul celor mai prospere ,ntreprinderi din 2/r/.i de peste hotare! "ctualmente, S8C"3(45 particip- activ .i permanent la concursurile .i e9pozi2iile de specialitate n/2i:n/1;.i interna2ionale, ob2in,nd valoroase premii, diplome .i certi icate! Colectivul de munc-este,ncadrat ,ntr7:nou- etap- de restructurare /,ntreprinderii< s,nt implementate tehnolo$ii avanta&oase de industrializare /0-rnii, instalate utila&e per ormante de abricare / mezelurilor, care au devenit competitive 6;6i/2/ intern-.i6;0;/;=tern-, se aplic- un marketin$ modern .i e icient! 1uvernul 3epublicii (oldova / instituit pe parcursul anilor #0007#00>< )remiul de Stat ,n

domeniul 0/lit-2ii, productivit-2ii .icompetitivit-2ii! )articip,nd la concurs, S8 C"3(45/ devenit laureat al )remiului de Stat cu +iploma de $radul ?! "ctivitatea de produc2ie / ost apreciat- cu Certi icatul de "ur @;l mai bun contribuabil al anului.i cu certi icatul de ,nre$istrare / m-rcii comerciale C"3(45!
1,ndirea economic- modern-, pasiunea .i6;rs;v;r;n2a de care dau dovad- an$a&a2ii S8C"3(45,n condi2iile actuale complicate ale economiei de pia2- reprezint- serioase $aran2ii 0- /0;/st- ,ntreprindere v/ /v;/ un viitor luminos! An prezent, S8C"3(45 se consider- printre cele mai mari ,ntreprinderi de industrializare / c-rnii din 3epublica (oldova, produc,nd peste 1#0 de variet-2i de mezeluri, #0 de tipuri de conserve .i diverse semi abricate din carne! Brm-rind scopul asi$ur-rii 0/lit-2ii produselor din carne .i prepar-rii unor articole ecolo$ic pure S8C"3(45 utilizeaz- doar materii prime de ori$ine autohton-, carnea iind testat-,n laboratorul combinatului, pentru ca apoi s- parcur$-,ntre$ul proces tehnolo$ic cu aplicarea unui utila& modern, adecvat cerin2elor Standardelor ?nterna2ionale ale Calit-2ii ?SC 9001, .i s- ie comercializat- ,n capital- .i ,n ,ntrea$a 3epublic-!

Calitatea produselor
Compania de produc#ie, SA $Carmez%, pentru a fi pe plac tuturor clien#ilor si a nceput s foloseasc mai mult materie prim de pe pia#a auto&ton ' n produc#ia de c(rna#i au nceput s foloseasc mai multe materii prime de la producator local" A asi)ura stabilitatea* tradi#ie i produse de calitate + este sarcina noastr principal" ,ste ncura-ator faptul c, timp de o perioada, n fabricarea de produse, compania folosete mai mult de 9 . din carnea de porc de pe pia#a intern, i apro/imativ 90. din carnea de vit locala" 1lacut este i faptul c pia#a din Moldova ofera o cantitate mare de carne de calitate, inclusiv psri, ceea ce ofer productorilor locali s devin mai competitivi pe piata

auto&tona" Cu te&nolo)ia inalta de prelucrare aceasta carne se mbunt#ete si mai mult, ceea ce este important pentru noi" 1e anul acesta planuim o crestere a productiei de mezeluri de la 2,0 la ! mii tone" "ctivitatea de baz- a ,ntreprinderii este producerea mezelurilor, conservelor din carne de vit-, porc .i pas-re de o $am- variat- olosind 90D materia prim- autohton- .i respect,nd cerin2ele 4uropene! S" EC"3(45 cuprinde un ciclu de produc2ie ,ncep,nd cu sacri icarea animalelor, valori icarea lor primar- p,nla ob2inerea produsului init, cum ar i de e9emplu< 7 carne .i produse din carneF 7 cca! 1#0 sortimente de parizere, mezeluri, a um-turi, etc! 7 peste #0 de tipuri de conserve din carneF 7 $r-simi animale .i tehniceF 7 piei de porcin- .i bovin-! %a momentul actual ,ntreprinderea S" EC"3(45 ,.i des -.oar- activitatea con orm certi icatului de ,nre$istrare eliberat la data de 1>!1#!#004! +ispun,nd de o supra a2a tehnolo$ic- de produc2ie .i des acere de peste 1G ha, localizat- ,n

municipiul Chi.in-u, de personal cu e9perien2a .i de un ,nalt nivel tehnolo$ic, C"3(45 este lider ,n pia2a produselor de carne .i mezeluri!
An componen2a combinatului sunt< 1! Haza de recep2ie a animalelor .i abatorul pentru sacri icarea acestoraF #! Hlocul de ,ntre2inere a animalelor p,n- la sacri icareF I! Hlocul principal de producere ,n componen2a sec2iei de )relucrare )rimar- a "nimalelor, sec2ia de mezeluri, ri$iderul cu capacitatea de 1000 toneF 4! Jri$iderul cu capacitatea de #000 tone cu sec2ia de compresoare .i cu sta2ia de trans ormatoareF *! Hlocul sec2iei de producere a conservelorF G! Sec2ia de abricate tehniceF

Do0tor'0aia1 * C2S ?n$rediente< carne de bovin- cKs, carne de porc sK$, pra de ou-, pra de lapte, condimente! (embrana< Lermen de realizare natural'# ore poliamid1* zile belcozin '# ore ambala& termo 1* zile Atunci cand vorbim de micromediul intreprinderii vorbim despre acele elemente cu care firma intra in relatii directe sip e care le poate influienta. Este vorba despre furnizorii de marfuri, furnizorii fortei de munca, intermediarii, clientele, concurentii si organismele publice. Materia Prima locala
Compania de produc#ie, SA $Carmez%, pentru a fi pe plac tuturor clien#ilor si a nceput s foloseasc mai mult materie prim de pe pia#a auto&ton ' n produc#ia de c(rna#i au nceput s foloseasc mai multe materii prime de la producator local" A asi)ura stabilitatea* tradi#ie i produse de calitate + este sarcina noastr principal" ,ste ncura-ator faptul c, timp de o perioada, n fabricarea de produse, compania folosete mai mult de 9 . din carnea de porc de pe pia#a intern, i apro/imativ 90. din carnea de vit locala" 1lacut este i faptul c pia#a din Moldova ofera o cantitate mare de carne de calitate, inclusiv psri, ceea ce ofer productorilor locali s devin mai competitivi pe piata auto&tona" Cu te&nolo)ia inalta de prelucrare aceasta carne se mbunt#ete si mai mult, ceea ce este important pentru noi" 1e anul acesta planuim o crestere a productiei de mezeluri de la 2,0 la ! mii tone" Comple/ul zoote&nic de la s" Ma/imovca3porci si bovine45 carne de pasare pentru fileuri se ea de la Avicola 6ord SR7 3pentru fabricarea piepturilor afumate de pui, pentru rulade din pasare, crenvuste pentru copii4

Furnizori straini* 7a ale)erea furnizorilor orice entitate trebuie sa tina cont de anumite criterii*
preturile la care acestia isi vand materia, repartizarea )eo)rafica a acestora ceea ce va )enera pentru comparator anumite c&eltuieli de transport, ima)inea de piata a intreprinderii, calitatea ofertei si alte criterii"Astfel, Sa Crmez pentru producerea produselor sale are nevoie de o serie de aditivi si condimente pentru a conferi produselor sale un anumit )ust specific " Aceste condimente sunt procurate de la furnizori a/terni din Romania, si anume de la Reinert 1roe/im SR7* o companie localizata in 8ucuresti infiintata in anul 1999, deosebit de cunoscuta pe piata Romaniei precum si pe piata e/terna, care comercializeaza o )ama lar)a de condimente pentru carne , aditivi, condimente alimentare, nucusoara, eniba&ar, piper alb, piper ne)ru, boia de ardei iute sau dulce :n loc aparte il ocupa Furnizorii de munca care au ca obiect de activitate plasarea fortei de munca disponibile" 1entru Sa Carmez, furnizorii fortei de munca sunt reprrezentati de acele institutii de invatamint professional, insa in ultimul timp acesti furnizori sunt reprezentati de institutiile superioare de invatamint care formeaza noi cadre de specialisti in fiecare an formati in domeniul te&nolo)iei alimentare, in special in domeniul te&nolo)iei carnii si a produselor din carne" ;urnizori de munca sunt si somerii de specialitate in acest domeniu , care au o e/perienta dar care la moment sunt in cauarea unui loc de munca"Actualmente, Sa Carmez are un personal suficient pentru desfasurarea activitatii sale, astfel incat nu e/ista nici un loc vacant disponibil pentru furnizorii fortei de munca" ,sti de mentionat aici faptul ca SA Carmez an)a-eaza doar specialisti care au cativa ani e/perienta in domeniu" <aca sa vorbim despre intermediarii atunci acestia sunt reprezentati de firmele de transportare, depozitare, finantare, vanzare, institutiile financiar'bancare etc" = cate)orie sunt intermediarii functionali' mar>eturile care distribuie produsele Carmez prin inc&eerea unui contract cu acestia*7inela, ?ren @ils, Metro, 6r"1 etc"" Alti intermediari sunt bancile comerciale in care intreprinderea dispune de conturi curente si prin intermediul carorra aceasta relizeaza transferurile si alte operatiuni financiar'bancare" Alti intermediari sunt vanzatorii din ma)azinele de firma ale societatii si prescriptorii acesteia" TRANSPORTAREA

)arcul auto cuprinde o $am- variat- de apro9imativ #0 de autovehicule noi, dotate cu instala2ii ri$ori ice moderne, $ata oric,nd s- transporte mar urile noastre ,n conditii i$ienico7 sanitare optime ,n orice col2 al 2-rii .i chiar peste hotare! Lot odat- C"3(45 este reprezentat ,n zonele Centrale, Mord .i Sud de c-tre reprezentan2ii s-i, cum ar i<
SRL "SKAAT 5M" care deservete raioanele !l"i #$n a%ar! de Fourc&ette' Romani"a' METRO' (reen )ills*' Edine" #$n a%ar! de Fourc&ette Edine"*' +roc&ia' +ondueni' Ocni"a' riceni' S$n,ereiS3D" 4I 5D-'c-loi 6,eorg,ecare deserve.te raioanele Ca,!l* 7!lc-ne ti* Cante#ir CENTR3" SC 58ISA7R3 SR9 care deserve.te raioanele Or,ei* Re$ina* :ol&-ne ti* Cri!leni* Telene ti+

Ma,azinele de %irma SA .armez


.entru
1! Hd Nte an cel (are, 'I, tel!< #'7>G7G9 #! Hd! Nte an cel (are, 14I I! Str! Hul$ar- O1ara "utoP, tel!< #17147*0 9! Nos! (unce.ti, 1#1 OCC C"3(45P R cani 1! Str! Socoleni, 10, tel!< 4*79*7'G #! Str! "lecu 3usso, 1 OCC BniuneaP ;!i!cani 1! Str! "lba ?ulia, 19GK1, tel!< *974#799 #! Str! ?on Crean$-, '4, tel!<*97#*70I I! Str! Cnisi or 1hibu, *, tel!<*974I7#I 4! Str! Calea ?e.ilor O)arc "lunelP, *97#*704 Ciocana 1! Hd! (ircea cel H-tr,n, 10, tel<I474G7*> #! 1inta %atina, #, tel< 9#71I7G' I! Str! ?$or Qieru, >, tel!< 9#7#I74# 4! Str! ?$or Qieru, 1I, tel!< 9#7907#1

otanica
1! Hd! +ecebal, GI OCC Q"3M"P #! Hd! Cuza Qod-, #4, tel!< GG74479' I! Str! Sarmize$etusa, I0, tel!< *'71'7#4 4! Hd! Lraian, #IK1, tel!< *'7I47>0 *! Str! Husuioce.ti, #*, tel!<**7G0709 G! Str! Sarmize$etusa, 1#K1 O)ia2a (aranP '! Str! ?ndependen2ei, I>K>, tel!<''79*7'* >! Hd! +acia, 1GK1OCC HudapestaP

.L/ENT//
Clientela reprezinta principalul element al micromediului firmei si este destinatarul final al eforturilor economice ale intreprinderii" 1entru SA Carmez acestia sunt reprezentati de consumatorii individuali'persoane fizice , care procura produsele necesare direct de la ma)azinele firmei sau de la alti a)enti economici care comercializeaza produsele Carmez" 7a fel in cate)oria clienti se includ si acei agenti care procura produsele Carmez pentru a produce alte bunuri alimentare" <e e/emplu, e/ista diverse AB care produc si comercializeaza produse de patisserie" Acestia evident utilizeaza si produse din carne, cum ar fi*crenvusti de diferite tipuri pentru a produce crenvusti in aluat, carnea tocata pentru a produce placinteetc" Alta cate)orie de clienti pentru Carmez sunt vanzatorii intermediar , care procura produsele Carmez pentru revanzare"Astfel de a)enti sunt* ;ourc&ette, Romani#a, M,CR=, ?reen @ills, 7inela, SR7 "SDAAC 0M", A? +-sc-loi 1heor$he ,SC J?S"Q3B S3%, Mr!1,si altele! C alta cate$orie de clienti sunt cateva intreprinderi din strainatate care distribuie produsele Carmez!

.ON.0RENT// Concurentii sunt acei a)enti economici care produc acelasi cate)orie de bunuri, ce tind sa satisfaca aceleasi necesitati umane"SA Carmez, cu toate ca este cel mai important producator de produse din carne si mezeluri din RM, e/ista o serie de alti producatori specializati in acelasi domeniu care concureaza cu ea", oferind la fel o )ama variata de produse , la fel de calitate dar care nu au o istorie atat de lun)a precum Carmez , societati care au aparut recent in ultimii 1 ani"Acesti concurenti pentru Carmez sunt reprezentati de SA 1e)as, SA 8asarabia 6ord, Mavita SR7 , Ro)ob, Med&aos, Mezelini""Cu toate ca acestia au atras o parte din cumparatorii SA Carmez, aceasta sia mentinut totusi clientii sai, si cea mai mare parte a consumatorilor folosesc produsele Carmez" 1entru a atra)e noi clienti si noi consumatori si pentru asi mentine statutul de lider pe piata produselor din carne, acesta or)anizeaza diverse promotii, reduceriE"
Daca sa vorbim despre macromediul societatii atunci este vorba de acei factori care nu sunt controlati de intreprindere dar care au o anumita influienta asupra acesteia.Acestia sunt: mediul demographic, natural, politic, tehnologic, institutional, economic etc. +aca sa pornim de la ideea ca anul acesta intreprinderea a pro$nozat o crestere a productiei de mezeluri de la I!* la 4 tone , atunci putem spune ca aceasta decizie a ost in luentata de anumiti actori!"cesti actori ar putea i crestera numarului populatiei sau de procurarea unei noi tehnolo$ii care are ca rezultat cresterea productivitatii muncii< ca rezultat cresterea productiei totale! "st el putem spune ca cantitatea de mezeluri, salamuri si alte produse abricate este in dependenta de n!#ar!l .o.!latiei, in particular de numarul cientilor!"st el, odata cu cresterea nr populatiei va creste respectiv si cantitatea de produse abricate!+aca aceasta crestere a nr populatiei va i datorita imi$rarii in tara noastra a unui anumit nr de personae din tarile de reli$ie musulmana atunci cantitatea produselor din carne va ramine neschimbata, modi icanduse doar cantitatea acelor produse din carne de vita sau pasare! %a el intreprinderea va livra mai putine produse inite pe teritoriul tarii acolo unde locuieste populatie care consuma mai putin ast el de produse sau in acele zone in care locuiesc cei de etnie araba! 4vident in ast el de tari nu va e9ista nici e9port! C alta cate$orie de actori care in luienteaza activitatea unei intreprinderi este #e&i!l econo#ic! "ceasta se re era la nivelul de dezvoltare al tarii, concretizanduse in special in puterea de cumparare a populatiei!?n conditiile actuale ale economiei nationale, S" Carmez produce o cantitate relativ mai mare decat cantitatea produsa de e9emplu cu 10 ani in urma!deoarece a avut

loc o dezvoltare a economiei, in special a salariilor, ceea ce a acut ca populatia sa si permita sa procure o cantitate mai mare de produse din carne! +aca analizam tendinta de inte$rare in B4 , atunci putem spune ca odata cu inte$rarea 3( in B4 productia abricate de S" Carmez va creste!%a el cresterea sau diminuarea in latiei vor in luienta cantitatea prod abricate, respective prin crestereea sau diminuarea acestei! C in luienta deosebita asupra unei intreprinderi o au si /actorii c!lt!rali+ Speci ic pentru S" Carmez sunt sarbatorile si perioadele posturilor! "st el, in perioada sarbatorilor de iarna si de pasti se produce practice o cantitate de apro9imativ 1!* ori mai mare decat de obicei! ?nainte de intrarea in perioada acesto sarbatori producatorii isi ac reserve inseminate! C situatie inverse este in perioada posturilor, cand consumul produselor din carne scade semni icativ! )entru a i ins ape plac consumatorului, producatorii au inventat diverse produse de post! Me&i!l .olitic 49portul de carne din 3epublica (oldova Ocu re erire evident si la Sa CarmezPa ost $rav a ectat in acest an, in special, de sistarea de catre partea romana a importului de produse animaliere din 3epublica (oldova! +aca acum 10 ani S" Carrmez obtinea pro ituri de circa #0 la suta de pe urma a acerilor des asurate, apoi in prezent aceasta s7ar multumi si cu numai #7ID! "ceasta este o problema nu doar pentru Carmez ci pentru toti producatorii de carne din 3epublica (oldova! 4i se con runta cu un sir de probleme ce necesita rezolvare ur$enta! ?n opinia businessmenilor, solutionarea acestora tine in primul rind de competenta conducerii tarii! ?n scopul promovarii intereselor producatorilor de carne din tara, in timpul apropiat va i creata "sociatia )roducatorilor de Carne!
S" Carmez 7 unul dintre cei mai importanti producatori de carne din 3epublica (oldova isi aminteste cu nostal$ie de timpurile cind vinzarea carnii era o a acere destul de pro itabila! )otrivit directorului7mana$er al societatii odata cu obtinerea independentei tarii noastre, intreprinderile din aceasta ramura aveau acces liber la pietele din 3usia, 3omania, Hul$aria si alte state! R"stazi sintem izolati de ma&oritatea tarilor din 4uropa cu care colaboram ructuos! )roducatorii de carne s7au pomenit intr7o situatie di icila, pe motiv ca au pierdut practic toate pietele din strainatate cucerite in acea perioada! Cea mai buna piata de des acere a noastra a ost in 3omania!S, spune dl "natol Caslaru, director al S" Carmez! )otrivit dlui, pe atunci '0D din e9portul total al produselor din carne era orientat spre 3omnia, iar acum in aceasta tara sint e9portate doar I74D! +in 199* Carmez des asoara o colaborare ructuoasa cu un producator de carne din 3omnia! )otrivit dlui, aceasta tara a ost de&a pierduta ca partener de a aceri! 4a nu va mai relua importul de carne din 3(! C perioada produsele Carmez au ost e9portate in Hul$aria, iar odata cu initierea intrarii ei in B4 aceasta a ost supusa unui control ri$uros privind respectarea standartelor europene,lucruri la care se sppune ca S" Carmez este adoptata intru totul! )entru a depasi aceasta perioada de criza se spune ca este nevoie de implicarea statului! ?n primul rind, ar trebui omise cele *D de la achizitia animalelor! Carnea din 3( este cu 1* centi mai scumpa ata de cea din Bcraina, Helarus, caci drumul, procentele la achizitii conditioneaza ma&orarea preturilor! )rincipala bariera in dezvoltarea acestei a aceri, in opinia directorului S" Carmez, o constituie economia tenebra, care la moment atin$e proportii in$ri&oraroare! R"stazi doar economia subterana este Rla putereS, sustine acesta! +e vreo cinci ani se mentine aceeasi situatie oarte di icila, cind producatorii de carne, sperind la o schimbare a lucrurilor in bine, se con runta doar cu di icultati! 4l mai sustine ca daca %e$ile in domeniu ar i respectate de toti, apoi mai merita sa vorbesti si de o concurenta sanatoasa pe piata carnii! +esi intrebarea privind prote&area producatorului autohton a ost inaintata la nivel de prim7ministru in repetate rinduri, situatia a ramas aceeasi! +aca in alte tari producatorii bene iciaza de subventii, apoi in 3( ei pot doar visa la ast el de inlesniri! ?n 199* pentru a per ecta documentele de e9port producatorii de carne aveau nevoie de doua ore, in timp ce astazi este vorba de o zi, pe motiv ca se cer un sir de acte pentru a demonstra le$alitatea a acerii! )rincipalul obiectiv al S" Carmez este patrunderea pe noi piete de des acere! +irectorul societatii spune ca in realitate intreprinderile internationale din ramura, care activeaza in 3(, procura oarte putina carne! 4le se orienteaza in special, la importul pastelor din oase de pasare, vita, porc, din care se produce salamul! "cesta are termenul de pastrare de &umatate de an si un pret de doar 1G lei kilo$ramul 7 lucru nemaiintilnit in alte parti! ?n 4uropa kilo$ramul de carne superioara e 47* dolari SB"!

Me&i!l in'tit!tional O&uridicP este ansamblul de le$i din spatiul economico7$eo$ra ic in care isi des asoara activitatea intreprinderea!?n special acestea sunt<1!le$i menite sa apere concurenta si care cer ca practicile de mk sa ie corecte si e$ale pentru toti parteneriiF #! le$i care prote&eaza

cumparatorul in potriva produselor necalitative , poliate izic sau moral, impotriva preturilor prea mari! Me&i!l te,nologic este un alt actor de in luienta asupra activitatii intreprinderii S" Carmez! Cdata cu aparitia unor noi inventii, noi tehnolo$ii este evident ca intreprinderea va ace totul pentru asi procura tehnolo$ia respective in cazul in care aceasta ar avea anumite in luiente positive asupra des asurarii activitatii sale< cum ar i ma&orarea productivitatii muncii! Bnul dintre cei mai importanti actori de in luienta este /actor!l nat!ral! )entru S" Carmez aceata include in primul rand material prima care in mare parte este de pe teritoriul 3(, este si evident deoarece iind o tara cu economie predominant "$ricola , cresterea animalelorObovine, porcine, ovineP este deosebit de raspandita!?n acelasi timp intreprinderea nu are anumite in luiente nocive asupra mediului! ?n concluzie pot spune ca ciclul de des asurare a activitatii unei intreprinderi se ormeaza si se des asoara in strinsa corelatie cu actorii de micro si macro7mediu, ara de care intreprinderea pur si simplu nu ar e9ista!