Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
@
2
LECTII DE ANALIZ
A
FUNCTIONAL
A CU APLICATII
IN
TEORIA MATEMATIC
A A
SISTEMELOR
Coordonator Mircea Olteanu
Gavriil P altineanu, Gigel Paraschiv
Antonela Toma, Marcel Roman
Gabriela Grosu, Luminit a Costache
Cuprins
1 Spat ii Banach si spat ii Hilbert 1
1.1 Spat ii Banach . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Spat ii Hilbert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2 Operatori pe spat ii nit dimensionale 21
2.1 Not iuni de algebra liniar a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.2 Norma unui operator; continuitate . . . . . . . . . . . . . . . . 27
2.3 Diagonalizarea operatorilor normali . . . . . . . . . . . . . . . 29
3 Teoreme fundamentale 47
3.1 Operatori pe spat ii normate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.2 Teorema Hahn-Banach . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
3.3 Principiul m arginirii uniforme . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
3.4 Teorema aplicat iei deschise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
3.5 Teorema lui Alaoglu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
4 Algebre Banach 73
4.1 Rezultate generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
4.2 Algebre Banach comutative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
4.3 C
-algebre comutative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
5 Operatori pe spat ii Hilbert 101
5.1 Adjunctul unui operator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
5.2 Proiectori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
5.3 Exemple de operatori pe spat ii Hilbert . . . . . . . . . . . . . 110
5.4 Operatori normali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
6 Aplicat ii n teoria sistemelor 147
6.1 Cauzalitate si invariant a n timp . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
6.2 Spat iul st arilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
i
Introducere
Cont inutul lucrarii a fost determinat at at de cerint ele programei de analiz a
funct ional a c at si de cunostint ele acumulate de student i n primii doi ani
la cursurile de matematic a. Din aceast a cauz a, principalele referint e bibli-
ograce sunt manuale universitare utilizate de student ii facult at ilor cu prol
tehnic. Primul capitol are un caracter recapitulativ, el cont inand rezultate
generale despre spat ii Banach si Hilbert; o atent ie special a a fost acordat a
unor exemple care vor citate frecventn restul lucrarii.
In capitolul al doilea,
dup a o scurt a revedere a unor not iuni de algebr a liniar a, este prezentat a teo-
ria spectral a a operatorilor normali pe spat ii nit dimensionale. Teoremele de
baz a ale analizei funct ionale: teorema Hahn-Banach, princi- piul m arginirii
uniforme, teorema aplicat iei deschise, teorema gracului nchis si teorema
lui Alaoglu constituie subiectul capitolului 3.
In capitolul 4 sunt prezentate
rezultate din teoria algebrelor Banach, inclusiv teoria lui Gelfand asupra al-
gebrelor comutative. Capitolul 5 cont ine rezultate de baz a din teoria opera-
torilor liniari si continui pe spat ii Hilbert innit dimensionale. Sunt studiate
c ateva clase importante de operatori: translat ii, operatori de multiplicare,
operatori integrali si de convolut ie. Teoria spectral a a operatorilor normali
si unele aplicat ii (ca de exemplu calculul funct ional) sunt abordate n nalul
acestui capitol. Ultimul capitol are un caracter aplicativ; aici sunt prezentate
modele matematice pentru not iuni importante din teoria sistemelor, ca de
exemplu cauzalitate, invariant a n timp, spat iul starilor.
iii
Capitolul 1
Spat ii Banach si spat ii Hilbert
1.1 Spat ii Banach
In acest paragraf vom prezenta not iuni si rezultate generale din teoria spat iilor
normate. Vom presupune cunoscute conceptele uzuale din teoria spat iilor
vectoriale si a spat iilor metrice, asa cum sunt prezentate n [1] si [8]. O
atent ie special a o vom acorda unor exemple de spat ii Banach ce vor folosite
frecvent n restul lucr arii. Rezultate mai avansate din teoria spat iilor Banach
vor date n capitolul 3.
1.Denit ie
Fie X un spat iu vectorial complex.
O aplicat ie | |: X [0 , ) cu propriet at ile:
(a) | x + y || x | + | y |
(b) | x |= [[ | x |
(c) | x |= 0 x = 0,
pentru orice x , y X si C, se numeste norma. O aplicat ie care verica
doar condit iile (a) si (b) se numeste seminorma.
Perechea (X , | |) se numeste spat iu normat. Orice spat iu normat este si
spat iu metric, distant a dintre x si y ind, prin denit ie,
d(x, y) =| x y |. Daca n plus orice sir Cauchy este convergent, atunci
(X , | |) se numeste spat iu Banach (sau spat iu normat complet). Se poate
demonstra usor c a operat iile algebrice sunt continue: dac a lim
n
x
n
= x si
lim
n
y
n
= y, atunci lim
n
(x
n
+ y
n
) = x + y si analog pentru nmult irea cu
scalari. Dac a X este un spat iu vectorial si | |
1
,| |
2
sunt dou a norme pe X,
atunci ele se numesc echivalente dac a exist a c si k dou a constante pozitive
astfel ncat | x |
1
c | x |
2
k | x |
1
; n acest caz lim
n
x
n
= x n
| |
1
lim
n
x
n
= x n | |
2
, deci structurile topologice coincid.
1
2 CAPITOLUL 1. SPAT II BANACH SI SPAT II HILBERT
Fie X si Y dou a spat ii vectoriale; o aplicat ie T : X Y se numeste aplicat ie
liniara (sau operator liniar) daca:
T(x + y) = Tx + Ty, x, y X, , C.
Spat iile vectoriale X si Y se numesc izomorfe dac a exist a T : X Y o
aplicat ie liniar a si bijectiva.
In acest caz, T se numeste izomorsm de
spat ii vectoriale. Este simplu de demonstrat c a inversul unui izomorsm
de spat ii vectoriale este de asemenea operator liniar.
Dou a spat ii normate (X, | |
1
) si (Y, | |
2
) se numesc spat ii normate izomorfe
dac a exista ntre ele un izomorsm F de spat ii vectoriale cu proprietatea
| F(x) |
2
=| x |
1
; n acest caz, F se numeste izomorsm de spat ii nor-
mate. Dac a aplicat ia liniar a F veric a egalitatea | F(x) |
2
=| x |
1
, (far a a
neaparat bijectiv a), atunci F se numeste izometrie liniara.
O not iune importanta care se poate deni ntr-un spat iu normat este cea de
serie convergenta.
2.Denit ie
Fie (X, | |) un spat iu normat si e (x
n
)
nN
un sir de elemente din X. Spunem
c a seria
nN
x
n
este convergenta la x X (numit n acest caz suma se-
riei) daca sirul sumelor part iale, s
n
=
n
k=1
x
k
converge la x. Seria
nN
x
n
se numeste absolut convergenta dac a seria (de numere reale si pozitive)
nN
| x
n
| este convergenta. Cu o demonstrat ie aseman atoare celei de la serii
de numere reale se poate arata c a ntr-un spat iu Banach orice serie absolut
convergenta este convergenta, reci proca ind, n general, fals a. Este intere-
sant faptul ca aceast a proprietate caracterizeaz a spat iile normate complete.
3.Propozit ie
Un spat iu normat (X, | |) este complet dac a si numai daca pentru orice sir
(x
n
)
n
X cu proprietatea c a seria
nN
| x
n
| este convergenta, rezult a c a
seria
nN
x
n
este convergent a.
Demonstrat ie. Sa presupunem ca (X, | |) este un spat iu normat n care
este vericata ipoteza din enunt si e (x
n
)
n
X un sir Cauchy. Fie k N si
e n
k
N astfel ncat pentru orice i, j n
k
s a avem | x
i
x
j
|< 2
k
. Dac a
denim y
1
= x
1
si y
k
= x
n
k
x
n
k1
, pentru orice k N si k 2 , atunci
seria
kN
| y
k
| este convergent a. Din ipoteza rezult a c a seria
kN
y
k
este
convergenta si deci sirul (x
n
k
)
kN
converge la un element x X. Este usor
de aratat ca sirul (x
n
)
n
converge la x. Cealalta implicat ie o l asam ca exercit iu.
1.1. SPAT II BANACH 3
_
n
j=1
[x
j
[
2
,
C
n
este spat iu Banach, ([8],p.64); propunem cititorului ca exercit iu armat ia
c a urm atoarele doua norme sunt echivalente cu norma
euclidian a:
| x |
1
=
n
j=1
[x
j
[,
| x |
= max[x
j
[ , 1 j n.
Cu aceleasi norme, si R
n
este spat iu Banach.
(ii) Spat iile
p
(Z) si
p
(N)
Fie p R, p 1, xat si e
p
(Z) = x : Z C ;
nZ
[x(n)[
p
este convergent a.
Facem precizarea c a daca (a
n
)
nZ
este un sir de numere complexe indexat
dup a Z, atunci seria
nZ
a
n
este convergenta dac a seriile
0
n=
a
n
si
n=1
a
n
sunt am andoua convergente.
Este evident c a pentru orice C si x
p
(Z), sirul (x)(n) = x(n) este
n
p
(Z). Fie acum x, y
p
(Z) si e (x + y)(n) = x(n) + y(n). Notand
| x |
p
=
_
nZ
[x(n)[
p
_1
p
,
atunci, din inegalitatea lui Minkovski, ([8],p.259), rezult a inegalitatea | x +
y |
p
| x |
p
+ | y |
p
; celelalte proprietat i din denit ia spat iului normat sunt
evidente. Demonstr amn continuare completitudinea. Dac a (x
k
)
kN
este un
sir Cauchy n
p
(Z) si daca > 0, atunci
4 CAPITOLUL 1. SPAT II BANACH SI SPAT II HILBERT
exist a k
N astfel nc at | x
k
x
j
|
p
< , k, j k
. De aici rezult a:
nZ
[x
k
(n) x
j
(n)[
p
<
p
, k, j k
, (1.1)
si deci pentru orice n N, avem [x
k
(n) x
j
(n)[ < , k, j k
, ceea ce arata
c a sirul (x
k
(n))
kN
este sir Cauchy (de numere complexe) pentru orice n N
, deci este convergent; e x(n) = lim
k
x
k
(n). Din relat ia (1.1), pentru j ,
rezult a
nZ
[x
k
(n) x(n)[
p
p
, k k
, adic a x
k
x
p
(Z) , k k
.
De aici rezulta ca x
p
(Z) si | x
k
x |
p
, k k
, ceea ce ncheie
demonstrat ia.
Analog se denesc spat iile
p
(N) = x : N C ;
n=0
[x(n)[
p
< .
(iii) Spat iul
(Z)
Fie
= sup
nZ
[x(n)[ este norma. Pentru a demonstra completi-
tudinea, s a consider am (x
k
)
kN
un sir Cauchy n
N asfel nc at | x
k
x
j
|
< , k, j k
, si deci sirul (x
k
(n))
kN
este sir Cauchy (de numere complexe) pentru orice n Z. Exist a deci
x(n) = lim
k
x
k
(n). Sirul x astfel construit este n
(Z) ) a lui (x
k
)
kN
:
| x
k
x |
= sup
nZ
lim
j
[x
k
(n) x
j
(n)[ .
Analog se deneste spat iul
(N).
(iv) Spat iile L
p
(, )
Prezent am n continuare spat iile de funct ii masurabile. Vom presupune
cunoscute construct iile si rezultatele de baz a din teoria masurii si integralei
(asa cum sunt prezentate, de exemplu, n [8],[19],[13]).
Fie ,= , e o -algebr a de p art i ale lui si e : [0 , ] o masur a
pozitiv a. Fie p R, p 1, xat. Pentru orice funct ie m asurabil a f : C,
denim
| f |
p
=
__
[f[
p
d
_1
p
.
Mult imea
/
p
(, ) = f : C ; f m asurabila si | f |
p
<
1.1. SPAT II BANACH 5
este spat iu vectorial cu operat iile uzuale pentru funct ii, iar | |
p
este o semi-
norm a pe /
p
(, ). Identic and funct iile egale a.p.t. (n raport cu m asura
) si not and cu L
p
(, ) mult imea claselor de echivalent a astfel obt inute,
se demonstreaz a c a ( L
p
(, ) , | |
p
) este spat iu Banach,([8],p.260). Funct iile
din L
1
(, ) se numesc integrabile (n raport cu m asura ), iar cele din
L
p
(, ) se numesc p-integrabile.
Indic am n continuare cateva cazuri particulare remarcabile.
Dac a = Z si este m asura de num arare, atunci se obt in spat iile
p
(Z) din
exemplul (ii).
Spat iile de funct ii p-integrabile pe R n raport cu masura Lebesgue vor
notate mai simplu cu L
p
(R).
Alt caz important se obt ine considerand = o
1
= C , [[ = 1 si
m asura Lebesgue pe cercul unitate (normalizat a, adic a (o
1
) = 1); si n
acest caz vom nota spat iile de funct ii p-integrabile cu L
p
(o
1
).
Un rezultat remarcabil referitor la funct ii p-integrabile este
Inegalitatea lui H older
Fie p > 1 si q > 1 astfel nc at
1
p
+
1
q
= 1. Atunci, pentru orice funct ii
f L
p
(, ) si g L
q
(, ), avem:
| fg |
1
| f |
p
| g |
q
.
p
1
(Z)
p
2
(Z), 1 p
1
p
2
;
L
p
2
(o
1
) L
p
1
(o
1
), 1 p
1
p
2
.
1
(Z)
2
(Z) si L
2
(o
1
) L
1
(o
1
).
Ultimele doua incluziuni rezult a direct din inegalitat ile:
| x |
2
1
=
_
nZ
[x(n)[
__
mZ
[x(m)[
_
nZ
[x(n)[
2
=| x |
2
2
, x
1
(Z),
| f |
2
1
=
1
2
_
2
0
[f(e
it
)[ 1dt | f |
2
2
, f L
2
(o
1
).
Pentru ultima inegalitate am folosit inegalitatea lui Holder pentru
p = q = 2 si faptul c a funct ia constant a 1 este n L
2
(o
1
).
S a ret inem deci c a:
Dac a x
2
(Z) avem | x |
2
| x |
1
.
6 CAPITOLUL 1. SPAT II BANACH SI SPAT II HILBERT
Dac a f L
2
(o
1
) avem | f |
1
| f |
2
.
Ment ion am c a n cazul = R, nu exist a o relat ie de incluziune ntre L
1
(R)
si L
2
(R).
Teoremele de densitate joac a un rol importantn studiul spat iilor L
p
(, ).
Amintim dou a rezultate n acest sens.
Teorema
Mult imea L
1
(, )
L
2
(, ) este dens a n L
2
(, ).
= sup
tD
[f(t)[.
Pentru demonstrat ii, recomand am [3],p.189; [8],p.89; [5],p.10.
(vi) Spat iul L
(, )
Fie (, ) ca mai sus. Pentru orice funct ie m asurabila
f : [0, ) , consider am mult imea
A(f) = t R; (f
1
(t, )) = 0. Dac a A(f) = , atunci, prin denit ie,
esssup(f) = . Dac a A(f) ,= , atunci, prin denit ie, esssup(f) =
1.2. SPAT II HILBERT 7
inf A(f) . Num arul (eventual ) esssup(f) se numeste marginea supe-
rioara esent iala (sau supremumul esent ial)
a funct iei f. Pentru o funct ie masurabil a arbitrara, f : C denim
| f |
= esssup([f[).
Mult imea /
(, ) = f : C ; | f |
(, ) ;
bibliograe: [8],p.261; [19],p.205; [13],p.60. Din denit ie, rezult a urmatoarele
dou a implicat ii:
(a) Dac a [f[ m a.p.t. , atunci , | f |
m.
(b) Pentru orice > 0 , exist a o mult ime masurabila A astfel nc at
(A) > 0 si [f(t)[ >| f |
, t A.
De fapt, conceptul de funct ie esent ial m arginita, este o generalizare a not iunii
uzuale de funct ie m arginita, modulo mult imi de m asura nul a: o funct ie
m asurabila f este esent ial m arginita dac a si numai daca exist a o mult ime
m asurabila A astfel nc at (A) = 0 si restrict ia lui f la mult imea
A s a e funct ie m arginita.
Evident c a orice funct ie m arginit a este esent ial m arginita. Dac a este
un spat iu topologic compact, iar este o masur a boreliana pe atunci
orice funct ie continu a este m arginit a si deci si esent ial marginita: (()
L
(, ).
In acest caz, supremumul esent ial al unei funct ii continue coincide
cu supremumul funct iei.
Indic am n continuare cateva cazuri particulare. Spat iul Banach al sirurilor
m arginite,
(R) va spat iul Banach al funct iilor esent ial marginite pe R n raport cu
m asura Lebesgue, iar L
(o
1
) spat iul Banach al funct iilor esent ial marginite
pe cercul unitate n raport cu m asura Lebesgue (pe cerc).
1.2 Spat ii Hilbert
Pricipalul concept geometric ce nu poate denit satisf acator ntr-un spat iu
Banach este perpendicularitatea. Not iunea de produs scalar, (pe care-l intro-
ducem n continuare) este instrumentul care permite construirea unei teorii
geometrice apropiate de cea euclidiana n cadrul abstract al spat iilor vecto-
riale.
In acest paragraf prezentam not iunile si rezultatele de baza din teoria
spat iilor Hilbert. Deoarece unele dintre acestea vor date far a demonstrat ii,
recomand am urm atoarele surse bibliograce pentru completarea informat iei:
8 CAPITOLUL 1. SPAT II BANACH SI SPAT II HILBERT
[1], [8], [4], [5], [6].
5.Denit ie
Fie X un spat iu vectorial complex; se numeste produs scalar pe X orice
aplicat ie <, >: X X C care, pentru orice x, y, z X si , C,
veric a proprietat ile:
(a) < x + y , z >= < x, z > + < y, z >
(b) < x, y >= < y, x >
(c) < x, x > 0
(d) < x, x >= 0 x = 0.
Perechea (X, <, >) se numeste spat iu cu produs scalar (sau spat iu pre-
hilbertian).
6.Observat ie
Fie (H, <, >) un spat iu cu produs scalar. Atunci, pentru orice
vectori x, y H, avem:
(a) relat ia de polarizare:
< x, y >=
=
1
4
(< x + y, x + y > < x y, x y > +
+i < x + iy, x + iy > i < x iy, x iy >).
(b) inegalitatea lui Schwarz:
[ < x, y > [
< x, x >< y, y >.
(c) Aplicat ia | |: H [0 , ), | x |=
= y H ; y
x, x M. Este simplu de ar atat c a M
j=1
x
j
|
2
=
n
j=1
| x
j
|
2
.
Pentru demonstrat ii se pot consulta [1],p.118; [8],p.317; [4],p.148.
Urm atorul rezultat este fundamental n studiul spat iilor Hilbert. Ream-
intim c a o submult ime M a unui spat iu vectorial se numeste
convexa dac a x + (1 )y M, x, y M, [0, 1].
9.Teorema
Fie H un spat iu Hilbert si e M H o mult ime nevid a, nchis a si convex a.
Atunci exist a si este unic un vector x
M
M astfel nc at
| x
M
|= inf| x | ; x M.
Demonstrat ie S a not am cu = inf| x | ; x M si e (x
n
)
n
un sir de
elemente din M astfel ncat lim
n
| x
n
|= . Deoarece M este mult ime con-
vex a, rezulta ca pentru orice n, m N avem
1
2
x
n
+
1
2
x
m
M si deci:
10 CAPITOLUL 1. SPAT II BANACH SI SPAT II HILBERT
|
x
n
+ x
m
2
|
2
2
, n, m N.
Aplic and legea paralelogramului vectorilor
1
2
x
n
si
1
2
x
m
si folosind inegalitatea
de mai sus, rezult a:
|
x
n
x
m
2
|
2
= 2 |
x
n
2
|
2
+2 |
x
m
2
|
2
|
x
n
+ x
m
2
|
2
1
2
(| x
n
|
2
+ | x
m
|
2
)
2
si deci :
| x
n
x
m
|
2
2 (| x
n
|
2
+ | x
m
|
2
) 4
2
.
De aici rezulta ca limsup
n,m
| x
n
x
m
|
2
= 0, ceea ce arata c a (x
n
)
n
este sir
Cauchy; e x
M
= lim
n
x
n
. Deoarece M este mult ime nchis a, rezult a c a
x
M
M, iar din continuitatea normei avem | x
M
|= . Pentru a demonstra
unicitatea, presupunem prin absurd ca exista x
M
si y
M
n M, diferit i, astfel
ncat | x
M
|=| y
M
|= . Aplicand legea paralelogramului vectorilor x
M
si y
M
si repet and rat ionamentul anterior, rezult a | x
M
y
M
|= 0, ceea ce
constituie o contradict ie.
10.Consecint a (teorema proiect iei pe un subspat iu nchis)
Fie H un spat iu Hilbert si e K H un subspat iu nchis. Atunci, pen-
tru orice x H, exist a si este unic y K astfel nc at x y K
si
| x y || x z |, pentru orice z K. Elementul y (care depinde n mod
evident de x si K ) se numeste proiect ia lui x pe K. Pentru demonstrat ie
se aplica teorema precedent a.
Rezultatul urm ator este o generalizare n spat ii Hilbert a descompunerii unui
vector dup a dou a direct ii perpendiculare din geometria euclidiana.
11.Teorema (descompunerea ortogonala)
Fie H un spat iu Hilbert si e K un subspat iu nchis al s au. Atunci, pentru
orice vector x H exist a y K si z K
astfel nc at x = y + z; n plus,
aceast a descompunere este unica. Vom nota aceasta descompunere ortogo-
nal a H = K
.
Demonstrat ie Fie x H, arbitrar xat. Aplicand teorema 9 mult imii nev-
ide, convexe si nchise M = xu , u K, rezulta c a exist a un vector unic
z M cu proprietatea | z |= inf| v | ; v M. Fie u K astfel ncat
1.2. SPAT II HILBERT 11
| u |= 1; atunci z < z, u > u M si deci:
| z |
2
| z < z, u > u |
2
=< z < z, u > u, z < z, u > u >=
=| z |
2
< z, u > < z, u > < z, u > < z, u > +[ < z, u > [
2
=
=| z |
2
[ < z, u > [
2
,
ceea ce este posibil numai daca < z, u >= 0. Am demonstrat deci ca z K
.
Din denit ia lui M rezult a ca exist a y K astfel ncat x = y + z. Pentru
a demonstra unicitatea, presupunem prin absurd c a exist a y
1
, y
2
K si
z
1
, z
2
K
astfel nc at y
1
,= y
2
, z
1
,= z
2
si
x = y
1
+ z
1
= y
2
+ z
2
. De aici rezulta ca y
1
y
2
= z
2
z
1
; dar y
1
y
2
K
si z
2
z
1
K
, si deci y
1
y
2
= z
2
z
1
K K
= 0, contradict ie care
ncheie demonstrat ia.
12.Denit ie
Fie X un spat iu normat. Se numeste funct ionala pe X orice aplicat ie
f : X C. Asa cum vom vedea n capitolul 3, funct ionalele liniare si con-
tinue au un rol deosebit n studiul spat iilor Banach. Pe spat ii Hilbert este
adev arat urm atorul rezultat remarcabil (teorema lui Riesz de reprezentare a
funct ionalelor liniare si continue pe un spat iu Hilbert).
13.Teorema lui Riesz
Fie H un spat iu Hilbert.
(a) Pentru orice y H, xat, aplicat ia f
y
: H C , f
y
(x) =< x, y > este
funct ional a liniara si continu a.
(b) Reciproc, daca f este o funct ional a liniar a si continu a pe H, atunci exista
si este unic un vector y
f
H astfel nc at f(x) =< x, y
f
>,
x H; n plus, are loc egalitatea (semnicat ia ei va data n lema 5,cap.3):
sup[f(x)[ ; x H si | x |= 1 =| y
f
| .
Demonstrat ie Punctul (a) este evident (pentru continuitate se foloseste
inegalitatea lui Schwarz).
(b) Fie Ker(f) = x H [ f(x) = 0 nucleul aplicat iei f. Dac a Ker(f) = H,
atunci f este identic nula si deci putem lua y
f
= 0. Dac a Ker(f) ,= H, atunci
exist a z Ker(f)
.
14.Denit ie
Fie H un spat iu Hilbert. Se numeste baza ortonormalan H orice submult ime
B =
J
cu proprietat ile:
(i) <
>=
, , B; (am notat cu
nN
o baza ortonormal a xata si e x H un vector arbitrar
xat; coecient ii Fourier (n raport cu baza B), ai lui x sunt, prin denit ie,
numerele x(n) =< x,
n
>. Vom nota cu x : N C sirul coecient ilor
Fourier. Seria
nN
x(n)
n
se numeste seria Fourier asociata lui x (n baza
B).
15.Teorema
In ipotezele si notat iile de mai sus, seria Fourier converge la x si are loc
(egalitatea lui Parseval):
| x |
2
=
nN
[ x(n)[
2
.
1.2. SPAT II HILBERT 13
Demonstrat ie Fie u
n
sirul sumelor part iale asociat seriei Fourier; pentru
orice k 1, 2, .., n, avem:
< u
n
,
k
>=
n
j=1
x(j) <
j
,
k
>= x(k) =< x,
k
>,
ceea ce arat a ca x u
n
k
, k n. Fie, pentru orice n N subspat iul
H
n
generat de
1
,
2
, ..,
n
; H
n
este subspat iu nchis (deoa-
rece este nit dimensional) si x u
n
H
n
. Fie acum un vector arbitrar
v H
n
; conform teoremei lui Pitagora, avem:
| x v |
2
=| x u
n
|
2
+ | v u
n
|
2
| x u
n
|
2
.
De aici rezult a ca u
n
este proiect ia vectorului x pe subspat iul H
n
,
conform consecint ei 10. Fie > 0; deoarece subspat iul liniar generat de B
este dens n H, exist a n() N si un vector z H
n()
astfel nc at | zx |< .
Fie n n(); aplic and din nou teorema proiect iei, rezult a (deoarece z H
n
):
| x u
n
|| x z |< ,
ceea ce arat a ca lim
n
u
n
= x.
Pentru a demonstra egalitatea lui Parseval, s a observ am ca pentru orice
n N, avem:
| u
n
|
2
=<
n
j=1
x(j)
j
,
n
k=1
x(k)
k
>=
=
n
j,k=1
x(j) x(k) <
j
,
k
>=
n
j=1
[ x(j)[
2
.
Pentru n , se obt ine egalitatea lui Parseval.
16.Observat ie
Seria Fourier a vectorului x se mai numeste si dezvoltarea (n baza B) a
lui x. Se poate demonstra c a aceast a dezvoltare este unic a, deci dac a seria
nN
n
converge la x, atunci
n
= x(n). De asemenea, un calcul direct
arat a c a pentru orice x, y H are loc egalitatea: < x, y >=
nN
x(n) y(n).
Incheiem acest capitol cu exemple de spat ii Hilbert si not iuni despre trans-
formarea Fourier.
17.Exemple
14 CAPITOLUL 1. SPAT II BANACH SI SPAT II HILBERT
(i) Spat iul Banach (C
n
, | |
2
) este spat iu Hilbert, produsul scalar ind
< x, y >=
n
j=1
x
j
y
j
. Baza canonica a spat iului vectorial C
n
este baza ortonor-
mal a. Nu este dicil de demonstrat c a orice spatiu Hilbert complex (real) de
dimensiune n este izomorf cu C
n
, (respectiv R
n
).
(ii) Spat iul
2
(Z)
Folosind legea paralelogramului, se demonstreaz a c a dintre spat iile Banach
p
(Z) (din exemplul 4(ii)) numai
2
(Z) este spat iu Hilbert, produsul scalar
ind
< x, y >=
nN
x(n)y(n).
Fie, pentru orice n Z, sirul
n
: Z C, denit prin:
n
(m) =
_
1 daca m = n
0 daca m ,= n
Atunci mult imea (
n
)
nZ
este baza ortonormala (numit a baza canonica) n
2
(Z). Dac a x
2
(Z), atunci sirul coecient ilor s ai Fourier este x(n) =
x(n) , n Z, iar seria sa Fourier este
nZ
x(n)
n
. Un subspat iu nchis
inclus n
2
(Z) este
h
2
(Z) = x
2
(Z) ; x(n) = 0 , n < 0.
Evident ca
2
(N) se poate identica cu acest subspat iu, prelungind sirurile
cu 0 pentru n < 0. Se poate arata c a orice spat iu Hilbert (separabil) H este
izomorf cu un spat iu de tip
2
.
Intr-adev ar, dac a B =
n
nN
este o baz a
ortonormal a a lui H, atunci aplicat ia
H x x
2
(N)
este un izomorsm de spat ii Hilbert: [1],pag.337. Pentru un rezultat analog
pentru spat ii Hilbert neseparabile se poate consulta [4],p.161.
(iii) Un rezultat similar cu cel din exemplul anterior este adev arat si
pentru spat iile L
p
(, ), (din exemplul 2(iii)): L
p
(, ) este spat iu Hilbert
dac a si numai dac a p = 2, produsul scalar ind denit prin relat ia < f, g >=
_
f g d.
(iv)
i=1
H
i
= (x
1
, x
2
) ; x
i
H
i
.
Cu operat iile (x
1
, x
2
) + (y
1
, y
2
) = (x
1
+ y
1
, x
2
+ y
2
) si
(x
1
, x
2
) = (x
1
, x
2
), C, suma directa este spat iu vectorial; este usor
de aratat c a aplicat ia:
< (x
1
, x
2
), (y
1
, y
2
) >=< x
1
, y
1
>
1
+ < x
2
, y
2
>
2
este produs scalar pe spat iul sum a direct a. Norma corespunz atoare este
(notat iile sunt evidente):
| (x
1
, x
2
) |=
_
| x
1
|
2
1
+ | x
2
|
2
2.
Se demonstreza c a
2
i=1
H
i
este si complet, deci este spat iu Hilbert.
Denit ia de mai sus se generalizeaz a f ara dicultat i la orice familie nit a de
spat ii Hilbert. Fie acum 1 = H
n
, <, >
n
nN
o familie numarabila de spat ii
Hilbert; n acest caz, spat iul suma directa al familiei 1 se deneste prin:
nN
H
n
= x = (x
n
)
nN
; x
n
H
n
si
nN
| x
n
|
2
n
< .
Produsul scalar si norma sunt denite prin:
< x, y >=
nN
< x
n
, y
n
>
n
si
| x |=
nN
| x
n
|
2
n
,
unde, x = (x
n
)
nN
si y = (y
n
)
nN
. Se demonstreaza c a spat iul astfel
obt inut este spat iu Hilbert. Pentru demonstrat ii si complet ari, recomandam
[6](I),p.255.
Un caz particular important se obt ine daca H
n
= L
2
(
n
,
n
).
Vom studia n continuare spat iul Hilbert al funct iilor de p atrat integrabil
pe cercul unitate.
16 CAPITOLUL 1. SPAT II BANACH SI SPAT II HILBERT
18.Denit ie
Fie o
1
cercul unitate (considerat cu m asura Lebesgue) si e L
2
(o
1
) spat iul
Hilbert al funct iilor de patrat integrabil cu produsul scalar:
< f, g >=
1
2
_
2
0
f(e
it
)g(e
it
)dt
si norma:
| f |
2
=
1
_
2
0
[f(e
it
)[
2
dt.
Vom deni n continuare o baza ortonormal a remarcabila n L
2
(o
1
). Fie,
pentru orice n Z, funct ia:
n
(e
it
) = e
int
si e mult imea (num arabil a)
n
nZ
.
Are loc urm atorul rezultat fundamental:
19.Teorema
Mult imea
n
nZ
este baza ortonormal a n spat iul L
2
(o
1
).
Pentru demonstrat ie, recomand am [8],p.321 sau [4],p.162.
nZ
.
Sirul coecient ilor Fourier asociat i unei funct ii f L
2
(o
1
) este:
f : Z C,
f(n) =
1
2
_
2
0
f(e
it
)e
int
dt,
iar seria (de funct ii) Fourier corespunz atoare este:
nZ
f(n)
n
.
Sumele part iale ale acestei serii se numesc polinoame trigonome-
trice:
S
n
(e
it
) =
n
k=n
f(k)e
ikt
.
Conform teoremei 15, seria de funct ii
nZ
f(n)
n
converge n spat iul L
2
(o
1
)
la funct ia f, adica:
lim
n
| f S
n
|
2
= 0.
Teorema 15 nu d a informat ii despre alte tipuri de convergent a specice
spat iilor de funct ii (convergent a punctuala sau convergent a uniform a, de
1.2. SPAT II HILBERT 17
exemplu) care se pot pune n leg atura cu seria Fourier. Exist a n aceasta
direct ie cateva teoreme clasice: Fejer, Dini, Dirichlet; dintre acestea, ream-
intim teorema lui Fejer:
20.Teorema (Fejer)
Fie f L
2
(o
1
) o funct ie continua si e S
n
sirul sumelor part iale ale seriei
Fourier asociate ei; atunci sirul
n
=
S
o
+ S
1
+ .. + S
n
n + 1
converge uniform pe o
1
la f.
O consecint a directa a acestui rezultat este ca orice funct ie continu a se poate
aproxima uniform (adic a n norma | |
) cu polinoame trigonometrice.
Tot de aici rezult a ca dac a dou a funct ii continue au aceiasi coecient i Fourier,
atunci ele sunt egale.
Pentru demonstrat ie, c at si pentru alte completari asupra acestui subiect,
recomand am [8],p.323 sau [13],p.101.
21.Denit ie (transformarea Fourier pe spat iul L
2
(o
1
))
Fie f L
2
(o
1
); din identitatea lui Parseval rezulta faptul c a sirul
f apart ine
spat iului
2
(Z) si | f |
2
=|
f |
2
. Rezult a deci ca aplicat ia:
T : L
2
(o
1
)
2
(Z) , T(f) =
f
este izometrie liniara; T se numeste transformarea Fourier (ntre spat iile
L
2
(o
1
) si
2
(Z)), iar
f se numeste transformata Fourier (sau Fourier-
Plancherel) a funct iei f.
Din teorema 15 si din completitudinea spat iului L
2
(o
1
), rezulta c a aplicat ia T
este si surjectiv a: pentru orice x
2
(Z), seria
nZ
x(n)
n
convergen spat iul
L
2
(o
1
), deci deneste o funct ie f (de fapt o clas a de echivalent a de funct ii
egale a.p.t.) care are n mod evident proprietatea T(f) = x, ([8],p.328;
[13],p.256).
In concluzie, transformarea Fourier T este un izomorsm de
spat ii Hilbert avand ca invers a aplicat ia
T
1
:
2
(Z) L
2
(o
1
), T
1
(x) =
nZ
x(n)
n
.
Ment ion am ca n egalitatea de mai sus
nZ
x(n)
n
semnic a suma seriei n
sensul normei | |
2
.
18 CAPITOLUL 1. SPAT II BANACH SI SPAT II HILBERT
Restrict ia aplicat iei T
1
la subspat iul
1
(Z)
2
(Z) admite o formul a
punctual a explicita.
22.Teorema
Dac a
1
(Z), atunci:
_
T
1
_
(e
it
) =
nZ
(n)e
int
, e
it
o
1
.
Demonstrat ie Deoarece
1
(Z), seria
nZ
(n)e
int
converge absolut si
uniform pe o
1
:
nZ
[(n)e
int
[
nZ
[(n)[ =| |
1
, e
it
o
1
.
Fie f suma seriei de mai sus. Atunci f este o funct ie continu a si marginita;
n particular, rezulta ca f L
2
(o
1
), deci i putem calcula coecient ii Fourier:
f(n) =
1
2
_
2
0
f(e
it
)e
int
dt =
1
2
_
2
0
_
mZ
(m)e
imt
_
e
int
dt =
=
1
2
mZ
(m)
_
2
0
e
it(mn)
dt = (n), n Z.
Comutarea seriei cu integrala este justicata deoarece am andou a sunt abso-
lut convergente si ca urmare se poate aplica teorema lui Fubini (a se vedea
[8],p.256; [19],p.165.).
In concluzie, Tf = , deci T
1
= f, (egalitatea este
adev arata peste tot, deoarece f este funct ie continu a; a se vedea teorema lui
Fejer), ceea ce ncheie demonstrat ia.
23.Observat ie
Conform celor de mai sus, restrict ia lui T
1
la subspat iul
1
(Z) ia valori n
mult imea funct iilor continue (denite pe cerc). Fie
A(o
1
) = T
1
x ; x
1
(Z).
Se poate demonstra ([15],p.9) c a A(o
1
) este o submult ime dens a n ((o
1
) (n
norma | |
); cum ((o
1
) este la r andul ei dens a n L
2
(o
1
), (n norma | |
2
),
rezult a c a A(o
1
) este o submult ime dens a n L
2
(o
1
), adica:
f L
2
(o
1
), > 0, x
1
(Z) astfel ncat | f T
1
x |
2
< .
1.2. SPAT II HILBERT 19
24.Observat ie
Un subspat iu nchis, cu propriet at i remarcabile, (denit cu ajutorul trans-
form arii Fourier), inclus n L
2
(o
1
), este
H
2
(o
1
) = f L
2
(o
1
) ;
f(n) = 0 , n < 0.
Funct iile din H
2
(o
1
) se numesc funct ii analitice de patrat integrabil;
seria Fourier asociat a unei funct ii f H
2
(o
1
) este de forma:
n=0
f(n)
n
,
unde, am notat = e
it
.
Dintre rezultatele referitoare la funct iile din H
2
(o
1
), enunt am urm atoarea
proprietate de prelungire la discul unitate:
Pentru orice f H
2
(o
1
), exista o funct ie g cu proprietat ile:
(a) g este olomorfa pe discul unitate deschis;
(b) lim
r1
g(re
it
) = f(e
it
), aproape pentru orice e
it
o
1
(n raport cu m asura
Lebesgue pe o
1
);
(c) lim
r1
1
2
2
_
0
[f(e
it
) g(re
it
)[
2
dt = 0;
(d) g se poate obt ine din f cu ajutorul formulei lui Cauchy:
g(z) =
1
2
_
S
1
f()
z
d,
unde, am notat z = re
it
. Pentru demonstrat ii, cat si pentru alte rezultate din
teoria spat iilor H
p
(aici noi am prezentat doar cazul p = 2) se pot consulta
[13] p.328; [11],p.39.
Capitolul 2
Operatori pe spat ii nit
dimensionale
2.1 Not iuni de algebra liniara
In acest paragraf vom reaminti unele rezultate de algebra liniar a nit dimen-
sional a. Sursa bibliograc a pe care o vom cita n mod sistematic este [1].
1.Denit ie
Fie C
n
= x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) ; x
j
C spat iul Hilbert complex de dimensi-
une n, (cf exemplului 17(i),cap.1), cu produsul scalar si norma uzuale:
< x, y >=
n
j=1
x
j
y
j
, | x |=
_
n
j=1
[x
j
[
2
.
O aplicat ie (operator) T : C
n
C
n
se numeste liniara dac a
T(x + y) = T(x) + T(y), , C, x, y C
n
.
Vom nota cu /(C
n
) mult imea operatorilor liniari pe C
n
.
Cu operat iile uzuale de adunare si nmult ire cu scalari:
(T + S)(x) = Tx + Sx, (T)x = Tx, C, x C
n
, T, S /(C
n
),
mult imea /(C
n
) este spat iu vectorial; vom nota cu O operatorul nul si cu I
aplicat ia identic a.
Produsul (compunerea) a doi operatori T, S /(C
n
) este, prin denit ie
(TS)x = T(Sx), x C
n
.
21
22 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
Evident, operatorul TS este si el liniar. Proprietat ile produsului sunt bine-
cunoscute: asociativ, distributiv fat a de adunare si admite ca element neutru
operatorul identic I; el nu este comutativ. Dac a un ope-
rator T /(C
n
) este injectiv si surjectiv (deci bijectiv), atunci exist a si
este unic un operator, T
1
, de asemenea liniar, (numit inversul lui T) astfel
ncat TT
1
= T
1
T = I. Operatorul T se numeste n acest caz inversabil.
Pentru orice operatori inversabili T, S /(C
n
) si 0 ,= C, se verica
armat iile:
(a) (T
1
)
1
= T.
(b) (T)
1
=
1
T
1
.
(c) Produsul TS este inversabil si (TS)
1
= S
1
T
1
.
Oric arui operator liniar T, i se pot asocia doua subspat ii vectoriale remarca-
bile: nucleul, notat Ker(T), si imaginea, notata Im(T), denite prin:
Ker(T) = x C
n
; Tx = 0 si Im(T) = Tx ; x C
n
.
Evident, operatorul T este injectiv daca si numai dac a Ker(T) = 0 si este
surjectiv daca si numai daca Im(T) = C
n
.
O not iune ce va frecvent utilizata n continuare este aceea de subspat iu
invariant pentru un operator. Un subspat iu A C
n
se numeste invariant
pentru operatorul T dac a:
x A Tx A.
Nucleul si imaginea unui operator sunt subspat ii invariante pentru acel op-
erator.
2.Observat ie
Un rezultat important n legatur a cu inversabilitatea operatorilor din /(C
n
)
(si care nu este adevarat pentru aplicat ii liniare de la C
n
n C
m
, m ,= m si
nici pentru aplicat ii liniare pe un spat iu vectorial innit dimensional) este
urm atorul:
Pentru orice operator T /(C
n
), urmatoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T este inversabil.
(b) T este injectiv.
(c) T este surjectiv.
Demonstrat ia poate g asita n [1],pag.42.
3.Denit ie
Fie B = u
1
, u
2
, .., u
n
o baz a (nu neaparat ortonormala) n C
n
si e T
/(C
n
) un operator xat. Fie, pentru orice , 1, 2, .., n,
a
=< Tu
, u
> .
2.1. NOT IUNI DE ALGEBR
A LINIAR
A 23
Matricea M
B
T
= (a
)
,
se numeste matricea operatorului T n baza B,
([1],p.43). Se veric a prin calcul direct egalitatea:
Tu
=
n
=1
a
u
, 1, 2, .., n.
Mai general, daca x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) C
n
este un vector arbitrar, atunci
(Tx)
=
n
=1
a
x
, 1, 2, .., n.
Matriceal, relat ia de mai sus se scrie Tx = M
B
T
x, vectorul x ind aici vector
coloan a.
=
n
=1
p
u
.
Matricea T = (p
)
= v
, 1, 2, .., n,
24 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
atunci T este matricea lui S n baza B:
T = M
B
S
.
Este usor de demonstrat ca orice matrice de trecere este nesingular a, si, re-
ciproc, orice matrice nesingulara este matricea de trecere ntre doua baze
(bine alese).
6.Observat ie
Fie acum un operator liniar T /(C
n
); atunci leg atura dintre matricele
lui T n bazele B si 1 si matricea de trecere T ntre aceste dou a baze este
([1],p.52):
M
V
T
= T
1
M
B
T
T.
Din faptul c a matricea unui operator depinde de alegerea bazei, decurge in
mod natural problema gasirii unei baze n care matricea operatorului sa aib a
o forma c at mai simpl a, de exemplu forma diagonal a. Aceasta problem a (nu-
mit a diagonalizarea operatorilor liniari pe C
n
) constituie subiectul central
al acestui capitol. Ment ion am c a analogul innit dimensional al diagonalizarii
(deci pentru operatori denit i pe spat ii Hilbert innit dimensionale) este unul
din scopurile principale ale acestei lucrari si va discutat n cap.5
7.Denit ie
Fie T /(C
n
).
(a) T se numeste operator diagonal dac a matricea sa n baza canonic a (a
lui C
n
) este matrice diagonal a.
(b) Spunem ca T este diagonalizabil n sens algebric dac a exist a o baza
a lui C
n
n care matricea lui T s a e matrice diagonala.
(c) Spunem ca T este diagonalizabil n sens geometric dac a exist a o
baz a ortonormala a lui C
n
n care matricea lui T s a e matrice
diagonal a.
Evident, avem implicat iile:
(a) (c) (b).
A LINIAR
A 25
8.Teorema Hamilton-Cayley
Fie A /
n
si e I
n
matricea unitate de ordinul n. Polinomul
caracteristic al matricei A, este, prin denit ie,
P
A
(z) = det (zI
n
A) .
Evident, P
A
este un polinom de gradul n cu coecient i complecsi (si de vari-
abil a complexa z).
Dac a A si B sunt doua matrice pentru care exista o matrice nesingular a T
astfel nc at B = T
1
AT, atunci se demonstreaza ca polinoamele lor carac-
teristice sunt egale: P
A
= P
B
.
In particular, aceast a proprietate se poate
aplica n cazul n care matricele A si B sunt matricele (n doua baze diferite)
ale aceluiasi operator T /(C
n
). Rezulta deci c a putem deni polinomul
caracteristic al operatorului T /(C
n
) prin egalitatea:
P
T
(z) = det
_
zI
n
M
B
T
_
,
baza B ind arbitrara.
Fie acum un polinom arbitrar, f(z) =
m
k=0
a
k
z
k
; prin denit ie, polinomul
de matricea A denit de f, este matricea:
f(A) = a
m
A
m
+ a
m1
A
m1
+ ... + a
1
A + a
o
I
n
.
Teorema Hamilton-Cayley ([1],p.76) arm a ca
P
A
(A) = O
n
,
unde, O
n
este matricea nula de ordinul n.
9.Valori proprii si vectori proprii
Fie T /(C
n
). Spectrul operatorului T este, prin denit ie, mult imea
([1],p.79):
(T) = C ; operatorul I T nu este inversabil.
Mult imea valorilor proprii ale operatorului T (sau spectrul punctual)
este, prin denit ie:
p
(T) = C ; operatorul T nu este injectiv.
Incluziunea
p
(T) (T) este evidenta. Dar, deoarece pe spat ii nit dimen-
sionale un operator liniar este inversabil daca si numai dac a este injectiv,
26 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
rezult a c a avem egalitatea (T) =
p
(T).
In concluzie, un num ar este
n spectru daca si numai dac a este valoare proprie. Din aceast a cauz a,
spectrul unui operator pe C
n
se mai numeste si mult imea valorilor proprii.
Vom vedea ca pe spat ii innit dimensionale aceast a proprietate nu mai este
adev arata, spectrul punctual ind, n general, o submult ime strict a a spec-
trului; exista chiar exemple de operatori care nu au valori proprii, dar al
c aror spectru este nevid (a se vedea, de exemplu, operatorii de translat ie din
cap.5).
Este acum evident ca spectrul operatorului T este format din rad acinile poli-
nomului caracteristic asociat lui T:
(T) = C ; P
T
() = 0.
=1
x
un vector
din C
n
.
In mod evident avem:
[x
[ | x |, 1 n.
Folosind inegalitatea triunghiului si inegalit at ile anterioare, rezulta:
| Tx |=| T
_
_
n
=1
x
_
_
|=|
n
=1
x
Te
=1
[x
[ | Te
| nK | x | .
Din propozit ia precedent a, ((b) (c)), rezult a c a T este aplicat ie continua.
14.Denit ie (norma unui operator)
Fie T /(C
n
). Datorit a punctului (c) din propozit ia 12 putem deni:
| T |= infM > 0 ; | Tx | M | x |, x C
n
.
Fie, de asemenea (notat iile care urmeaza nu vor mai folosite n continuare):
| T |
1
= sup| Tx | ; x C
n
si | x |= 1,
| T |
2
= sup| Tx | ; x C
n
si | x | 1,
| T |
3
= sup[ < Tx, y > [ ; | x |=| y |= 1.
/(C
n
) astfel nc at:
< Tx, y >=< x, T
y >, x, y C
n
.
Operatorul T
= T
+ S
, , C, T, S /(C
n
).
(ii) (T
= T, T /(C
n
).
(iii) (TS)
= S
, T, S /(C
n
).
(iv)| T
T |=| T |
2
, T /(C
n
).
(v) | T
|=| T |, T /(C
n
).
(vi) Dac a T /(C
n
) este inversabil, atunci (T
1
)
= (T
)
1
.
16.Propozit ie
Fie T /(C
n
) si e B = u
1
, u
2
, .., u
n
o baz a ortonormal a n C
n
. Dac a
M
B
T
= (a
)
este matricea lui T n baza B, atunci M
B
T
= (a
,
)
.
este
transpusa matricei lui T.
Demonstrat ie Fie M
B
T
= (b
)
; conform denit iei 3, avem:
b
=< T
, u
>=< u
, Tu
>=
= < Tu
, u
> = a
, , 1, 2, .., n,
ceea ce ncheie demonstrat ia.
Cu ajutorul not iunii de adjunct, putem deni cateva clase remarcabile de
operatori:
17.Denit ie
Fie T /(C
n
).
(a) T se numeste autoadjunct dac a T = T
.
(b) T se numeste unitar dac a TT
= T
T = I.
30 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
Este usor de observat (deoarece C
n
are dimensiune nita), c a n denit ia
dat a mai sus este sucient a doar condit ia T
; de aceea, n cazul R
n
n denit ia opera-
torului pozitiv se cere si condit ia de a autoadjunct.
(d) T se numeste normal dac a TT
= T
T.
Exist a o analogie ntre operatori liniari si numere complexe n care o-
peratorii autoadjunct i corespund numerelor reale, operatorii unitari co-
respund numerelor complexe de modul 1, iar operatorii pozitivi co-
respund numerelor pozitive. De exemplu, orice operator T /(C
n
) se poate
scrie n mod unic sub forma T = A + iB, cu A si B operatori autoadjunct i,
aceast a descompunere ind analogul descompunerii (Carteziene) a unui numar
complex z = a + ib, cu a, b R; ntr-adevar, daca A =
1
2
(T + T
) si
B =
1
2i
(T T
z = z R.
U
U = I zz = [z[
2
= 1.
Ment ion am c a, asa cum vom vedea n continuare, exist a si alte rezultate care
nt aresc aceast a analogie, inclusiv n cazul innit dimensional (a se vedea
cap.5).
Revenim acum la problema diagonalizarii n sens geometric, care consti-
tuie subiectul central al acestui paragraf; rezultatul fundamental (pe care l
vom demonstra n teorema 28) este:
T este diagonalizabil n sens geometric T este normal.
Primul rezultat se refer a la operatorii unitari.
18.Teorema
Fie U /(C
n
); urmatoarele armat ii sunt echivalente:
(a) U este operator unitar.
2.3. DIAGONALIZAREA OPERATORILOR NORMALI 31
(b) U este inversabil si U
1
este unitar.
(c) < Ux, Uy >=< x, y >, x, y C
n
.
(d) U transform a orice baz a ortonormala n baz a ortonormala.
Demonstrat ie (a) (b) Dac a U este unitar, atunci, din denit ie, U este
inversabil si U
1
= U
; operatorul U
1
este unitar deoarece:
_
U
1
_
U
1
= (U
)
1
U
1
= (UU
)
1
= I.
(b) (c) Pentru orice x, y C
n
, avem:
< x, y >=< U
1
Ux, y >=< Ux,
_
U
1
_
, u
>=
, Uu
>=< u
, u
>=
, , 1, 2, .., n.
(d) (c) Fie e
1
, e
2
, .., e
n
baza canonica si e
x =
n
=1
x
si y =
n
=1
y
.
Deoarece, conform ipotezei, Ue
1
, Ue
2
, .., Ue
n
este tot baza ortonormal a,
avem:
< Ux, Uy >=<
n
=1
x
Ue
,
n
=1
y
Ue
>=
=
n
=1
n
=1
x
< Ue
, Ue
>=
n
=1
x
=< x, y > .
(c) (a) Propunem mai ntai ca exercit iu urmatoarea armat ie: doi opera-
tori T, S /(C
n
) sunt egali dac a si numai dac a
< Tx, y >=< Sx, y >, x, y C
n
.
Pentru orice x, y C
n
, avem:
< U
U = I.
32 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
19.Observat ie
Punctul (d) din teorema de mai sus arat a c a matricele operatorilor unitari
sunt exact matricele de trecere ntre dou a baze ortonormale. Mai mult,
matricea (ntr-o baza ortonormal a) a unui operator unitar are drept coloane
vectori ortonormali; o astfel de matrice se numeste matrice ortogonal a.
Din egalitatea (c) din teorema 18 rezult a | Ux |=| x |, x C
n
, deci
operatorii unitari sunt izometrii liniare; pe spat iul C
n
se poate demonstra si
reciproca: orice izometrie liniar a este operator unitar.
Intr-adev ar, daca
| Ux |=| x |, x C
n
,
atunci < Ux, Ux >=< x, x >, x C
n
si deci
< U
1
0 . . . 0
0
2
. . . 0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . .
n
_
_
_
_
_
_
,
unde,
1
,
2
, ..,
n
sunt valorile proprii ale lui D. Dac a e
1
, e
2
, .., e
n
este baza
canonic a, atunci evident De
si deci e
.
2.3. DIAGONALIZAREA OPERATORILOR NORMALI 33
Reciproc, daca De
, e
>=
_
dac a =
0 daca ,= .
(b) Dac a T este un operator diagonalizabil n sens geometric, atunci, din
denit ie, exist a o baz a ortonormal a B = u
1
, u
2
, .., u
n
astfel nc at
M
B
T
=
_
_
_
_
_
_
1
0 . . . 0
0
2
. . . 0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . .
n
_
_
_
_
_
_
.
Fie D operatorul (diagonal) a carui matrice n baza canonic a este M
B
T
. Daca
U este operatorul denit de relat iile
Ue
= u
, 1, 2, .., n,
atunci U este operator unitar (conform teoremei 18(d)) si D = U
1
TU.
Conform celor demonstrate la punctul (a), rezulta c a
De
, 1, 2, .., n.
Rezult a deci TUe
Ue
, adica
Tu
, 1, 2, .., n,
deci u
1
, u
2
, .., u
n
sunt vectori proprii ai lui T.
Reciproc, e B = u
1
, u
2
, .., u
n
o baza ortonormal a formata din vectori
proprii ai operatorului T /(C
n
), deci
Tu
, 1, 2, .., n.
Fie U operatorul denit prin Ue
= u
= U
1
Tu
= U
1
(
) =
U
1
u
, .
Rezult a deci ca matricea lui T n baza B este diagonal a, deci T este operator
diagonalizabil n sens geometric.
Trecem acum la studiul operatorilor normali; nainte de a demonstra teo-
rema de diagonalizare (n sens geometric) pentru aceast a clas a de operatori,
34 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
vom prezenta mai nt ai cateva proprietat i uzuale ale acestora.
Reamintim c a un operator T /(C
n
) se numeste normal daca el comut a cu
adjunctul sau: TT
= T
T.
21.Propozit ie
Dac a T /(C
n
) este operator normal, atunci
| Tx |=| T
x |, x C
n
.
Ment ion am ca reciproca acestei armat ii este si ea adev arat a; mai mult,
rezultatul este adev arat si n cazul innit dimensional (a se vedea cap.5,
teorema 52).
Demonstrat ie Pentru orice x C
n
, avem:
| Tx |
2
=< Tx, Tx >=< x, T
Tx >=
=< x, TT
x >=< T
x, T
x >=| T
x |
2
.
22.Consecint a
Dac a T /(C
n
) este operator normal, atunci Ker(T) =Ker(T
).
Folosind propozit ia precedenta, demonstrat ia este evidenta:
| Tx |= 0 | T
x |= 0.
23.Propozit ie
Fie T /(C
n
) un operator normal. Atunci, pentru orice C si x C
n
,
avem:
Tx = x T
x = x.
Deci, daca este valoare proprie pentru T, iar x este un vector propriu (al
lui T) corespunzator valorii proprii , atunci, este valoare proprie pentru
T
).
Se veric a direct c a operatorul I T este normal, iar adjunctul s au este I
T
y = y si deci:
< x, y >=< x, y >=< Tx, y >=< x, T
.
Demonstrat ie Pentru orice y A
si x A, deoarece Tx A, avem:
< T
y, x >=< y, Tx >= 0.
Rezult a deci c a T
y x, x A, adica T
y A
.
Evident, are loc si implicat ia reciproc a: daca A
este invariant la T
, atunci
A este invariant la T.
Demonstr am n continuare principalul rezultat al acestui paragraf.
28.Teorema de diagonalizare pentru operatori normali
Fie T /(C
n
); urmatoarele armat ii sunt echivalente:
(i) T este operator normal.
(ii) T este operator diagonalizabil n sens geometric.
Demonstrat ie Vomncepe cu implicat ia mai usoara: (ii)(i). Daca T este
operator diagonalizabil n sens geometric, atunci, conform teoremei 20 (b),
exist a un operator unitar U /(C
n
) astfel nc at operatorul D = U
TU s a
e operator diagonal. Deoarece DD
= D
= U
DU (U
DU)
= U
DUU
U = U
DD
U =
= U
DU = U
UU
DU = (U
DU)
DU = T
T,
si deci T este operator normal.
Demonstr am acum implicat ia (i)(ii). Fie T /(C
n
) un operator normal,
2.3. DIAGONALIZAREA OPERATORILOR NORMALI 37
deci TT
= T
. Fie A
1
subspat iul liniar generat de u
1
si e A
1
ortogonalul
s au. Proprietat ile subspat iilor A
1
si A
1
sunt:
(i) A
1
1
= C
n
.
(ii) dimA
1
= 1 si dimA
1
= n 1.
(iii) A
1
si A
1
sunt invariante la T si T
.
Primele dou a proprietat i sunt evidente. Subspat iul A
1
este invariant si la T
si la T
deoarece u
1
este vector propriu at at pentru T c at si pentru T
. Con-
form lemei 27, rezulta c a subspat iul A
1
este si el invariant pentru operatorii
T si T
la subspat iul A
1
:
T[
X
1
: A
1
A
1
,
T
[
X
1
: A
1
A
1
.
Aplic and acum lema 26 operatorilor T[
X
1
si T
[
X
1
, (care comut a ntre ei),
rezult a c a exist a u
2
A
1
care este vector propriu comun operatorilor T si
T
. Fie A
2
subspat iul liniar generat de vectorii u
1
si u
2
si e A
2
ortogonalul
s au. Deoarece vectorii u
1
si u
2
sunt perpendiculari
(din construct ie), rezulta ca dimensiunea spat iului A
2
este 2; cu un rat ionament
analog celui de mai sus, se demonstreaz a c a subspat iile A
2
si A
2
sunt in-
variante la T si T
la subspat iile A
2
si A
2
, etc), obt inem o
mult ime u
1
, u
2
, .., u
n
cu proprietat ile:
(i) u
, ,= .
(ii) u
, 1, 2, .., n.
Consider and acum
v
=| u
|
1
u
, 1, 2, .., n,
rezult a c a mult imea v
1
, v
2
, .., v
n
este o baz a ortonormala a lui C
n
for-
mat a din vectori proprii ai operatorului T (si ai lui T
), ceea ce ncheie
demonstrat ia.
operatorul de proiect ie pe
subspat iul vectorilor proprii asociat i valorii proprii
. Atunci:
(i) P
= O, ,= .
(ii) P
1
+ P
2
+ .. + P
m
= I.
(iii) T =
1
P
1
+
2
P
2
+ .. +
m
P
m
.
Formula (iii) se numeste descompunerea spectrala a lui T; n plus, aceast a
descompunere este unica.
Demonstrat ie Prima relat ie este adev arat a deoarece, conform propo-
zit iei 24, pentru un operator normal vectorii proprii corespunz atori unor val-
ori proprii distincte sunt ortogonali. Din teorema 28, rezult a ca
exist a o baz a a lui C
n
format a din vectori proprii ai operatorului T si deci
suma (direct a) a tuturor subspat iilor de vectori proprii este C
n
; acest fapt
justic a egalitatea (ii). Pentru a demonstra formula de
descompunere spectrala, e, (ca n teorema 28(a)), T = UDU
1
, unde U
este operator unitar, iar D este operator diagonal (matricea sa n baza
canonic a are pe diagonala principal a valorile proprii ale lui T). Este evi-
dent ca D =
1
E
1
+
2
E
2
+.. +
m
E
m
, unde, E
; rea-
mintim c a, n baza teoremei 20(a), vectorii din baza canonic a sunt vectori
proprii pentru D. Demonstrat ia se ncheie observ and c a
P
= UE
U
1
.
L asam demonstrat ia unicit at ii ca exercit iu.
Din demonstrat ie rezulta de asemenea si formula de descompunere spectral a
2.3. DIAGONALIZAREA OPERATORILOR NORMALI 39
a adjunctului:
T
=
m
=1
.
31.Observat ie
Deoarece operatorii autoadjunct i si operatorii unitari sunt n mod evident
operatori normali, din teorema 28 rezult a ca acesti operatori sunt diagonal-
izabili n sens geometric; propunem cititorului sa gaseasc a o demonstrat ie
direct a pentru teorema de diagonalizare a operatorilor autoadjunct i.
=1
si T
=
m
=1
,
40 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
descompunerile spectrale ale operatorilor (normali) T si T
.
(i) Este clar c a daca
=1
< P
x, x >=
m
=1
< P
2
x, x >=
=
m
=1
< P
x, P
x >=
m
=1
| P
x |
2
0,
deci T este operator pozitiv.
(iii) Dac a (T) 0, 1, atunci operatorul T este suma unor proiect ii pe
subspat ii ortogonale, deci este el nsusi o proiect ie.
(iv) Dac a [
[ = 1, , atunci:
TT
=
m
=1
m
=1
=
m
=1
[
[
2
P
2
=
m
=1
P
= I,
ceea ce arat a ca T este operator unitar.
34.Denit ie (calcul funct ional polinomial)
Fie T /(C
n
) si e p(z) =
m
k=0
a
k
z
k
un polinom cu coecient i complecsi. O
denit ie natural a pentru valoarea lui p n T este
p(T) =
m
k=0
a
k
T
k
; n aceast a formula T
0
= I. Este usor de demonstrat c a
pentru orice doua polinoame p, q si , C, avem:
(i) (p + q) (T) = p(T) + q(T).
(ii) (pq)(T) = p(T)q(T).
Aplicat ia p p(T) se numeste calculul funct ional (polinomial) al
operatorului T. Extinderea acestei aplicat ii la alte clase de funct ii este o
problem a importanta.
Demonstr am mai ntai leg atura dintre calculul funct ional si teorema de de-
scompunere spectrala pentru operatori normali.
35.Propozit ie
Fie T /(C
n
) un operator normal si e T =
m
=1
descompunerea sa
spectral a. Atunci, pentru orice polinom p, avem:
p(T) =
m
=1
p(
)P
.
Demonstrat ie Este sucient sa demonstr am c a pentru orice k N, avem:
T
k
=
m
=1
.
2.3. DIAGONALIZAREA OPERATORILOR NORMALI 41
Deoarece P
= O dac a ,= si P
2
= P
, rezulta:
T
2
=
_
m
=1
_
_
_
m
=1
_
_
=
m
=1
m
=1
=
m
=1
.
Egalitatea pentru k oarecare rezulta prin induct ie.
36.Denit ie (calcul funct ional)
Fie T /(C
n
) un operator normal avand descompunerea spectrala T =
m
=1
=1
f(
)P
.
Din propozit ia 35 rezult a c a pentru funct ii polinomiale aceasta denit ie co-
incide cu denit ia 34. Se veric a simplu urm atoarele proprietat i:
(i) (f + g) (T) = f(T) + g(T), (liniaritate),
(ii) (fg)(T) = f(T)g(T), (multiplicativitate) , C si pentru orice
funct ii f, g denite pe spectrul lui T.
S a observam ca din aceast a denit ie rezulta c a operatorul f(T) este si el
normal, iar
m
=1
f(
)P
; Fie g(z) =
1
z
. Dac a oper-
atorul T este si inversabil (deci 0 nu este n spectrul s au), atunci are sens
g(T); obt inem g(T) = T
1
.
O proprietate important a a calculului funct ional este teorema de trans-
formare a spectrului.
37. Teorema (de transformare a spectrului)
Fie T /(C
n
) un operator normal si e f o funct ie denit a pe spectrul lui
T; atunci:
(f(T)) = f() ; (T).
Vom nota n continuare mult imea din membrul drept al acestei egalit at i cu
f ((T)) .
Demonstrat ie Fie T =
m
=1
=1
f(
)P
, rezult a c a valorile
proprii ale lui f(T) sunt f(
1
), f(
2
), .., f(
m
), ceea ce ncheie demonstrat ia.
42 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
O aplicat ie remarcabil a a calculului funct ional este existent a radacinii
p atrate pozitive pentru operatori pozitivi.
38.Teorema (radacina patrata)
Fie T /(C
n
) un operator pozitiv. Atunci exista un unic operator
pozitiv S /(C
n
) astfel nc at T = S
2
; operatorul S se numeste radacina
patrata pozitiva a lui T si se noteaz a cu
T.
Demonstrat ie Deoarece T este operator pozitiv, avem incluziunea: (T)
[0, ). Rezult a deci c a funct ia radical f(t) =
T) =
; (T) [0, ),
si deci, conform teoremei 33(ii) operatorul
T este pozitiv.
Unicitatea lui S rezult a din unicitatea formulei de descompunere spectrala;
dac a T =
m
=1
=1
_
T
este descompunerea spectral a a lui
T.
39.Consecint a
Fie A, B /(C
n
) doi operatori pozitivi; daca AB = BA, atunci produsul
AB este de asemenea pozitiv.
Pentru demonstrat ie trebuie observat ca daca A si B comut a, atunci
A si
B comut a si ei.
O aplicat ie interesant a a r adacinii p atrate este existent a unei
descompuneri analoage descompunerii polare de la numere complexe. Se
stie c a orice num ar complex nenul z se poate scrie (n mod unic) sub forma
z = ru, unde r = [z[ > 0 si [u[ = 1.
40.Teorema (descompunerea polara)
Pentru orice T /(C
n
) exist a un unic operator pozitiv P /(C
n
) si un
operator unitar (nu neap arat unic) U /(C
n
) astfel ncat T = UP. Daca
n plus operatorul T este inversabil, atunci U este unic determinat.
Demonstrat ie Vom face mai ntai demonstrat ia n ipoteza c a T este in-
versabil, apoi vom trata cazul general. Fie P =
T si e
2.3. DIAGONALIZAREA OPERATORILOR NORMALI 43
V = PT
1
; atunci, daca not am U = V
1
, obt inem T = UP, unde P este
un operator pozitiv. Mai avem de aratat c a U este unitar. Pentru aceasta
ar atam c a V este unitar; deoarece V
= (T
)
1
P, rezulta:
V
V = (T
)
1
PPT
1
= (T
)
1
T
TT
1
= I,
si deci V este unitar. Pentru a demonstra unicitatea lui P, s a presupunem
c a UP = T = U
o
P
o
este o alta descompunere polar a a lui T. Din egalitatea
UP = U
o
P
o
, prin trecere la adjunct i rezulta PU
= P
o
U
o
si deci:
P
2
= PU
UP = P
o
U
o
U
o
P
o
= P
2
o
.
Deoarece rad acina p atrat a pozitiv a este unica, rezulta ca P = P
o
. Pentru a
demonstra unicitatea lui U s a observ am c a dac a T este inversabil atunci si
P = U
1
T este inversabil si deci din egalitatea UP = U
o
P obt inem U = U
o
.
Consider am acum cazul general; operatorul P se construieste la fel: P =
Tx, x >=| Tx |
2
.
Denim operatorul U mai ntai pe subspat iul Im(P) prin
U(Px) = Tx, x C
n
. Denit ia este corecta, n sensul ca dac a
Px
1
= Px
2
, atunci Tx
1
= Tx
2
; pentru aceasta folosim egalitatea demon-
strat a mai sus:
0 =| P(x
1
x
2
) |=| T(x
1
x
2
) | .
Tot din egalitatea | Px |=| Tx |, rezulta ca U : Im(P) Im(T) este o
izometrie:
| U(Px) |=| Tx |=| Px |, x C
n
.
De aici rezult a ca subspat iile Im(P) si Im(T) au aceeasi dimensiune
(ind izomorfe) si deci si ortogonalele lor au dimensiuni egale; e
W : (Im(P))
(Im(T))
o izometrie liniar a arbitrar a (exist a, deoarece cele doua subspat ii sunt izomorfe).
Prelungim U pe ntregul C
n
, pun and U = W pe (Im(P))
. Rezulta deci ca
U este o izometrie pe C
n
, adica
| Ux |=| x |, x C
n
.
Conform observat iei 19 rezult a ca U este operator unitar; egalitatea UP = T
este de asemenea vericat a si deci demonstrat ia este complet a.
44 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
Variante innit dimensionale ale rezultatelor de mai sus vor studiate n
capitolul 5.
O consecint a a teoremei de descompunere polar a este si urm atoarea for-
mul a de schimbare de variabila pentru masura Lebesgue.
41.Teorema
Fie m asura Lebesgue n R
n
, e T /(R
n
) un operator inversabil si e
det(T) determinantul matricei operatorului T (ntr-o baz a arbitrar a xat a).
Atunci, pentru orice mult ime masurabil a Lebesgue E, avem:
(T(E)) = [ det(T)[(E).
Demonstrat ie Fie / familia mult imilor masurabile Lebesgue n R
n
. Este
evident c a aplicat ia T : /[0, ] este o m asura invariant a la translat ii;
din teorema de unicitate a masurii Lebesgue n R
n
([3],p.325), rezult a c a
exist a o constant a c(T) > 0 astfel nc at
( T) (E) = c(T)(E), E /.
Fie D p atratul unitate din R
n
, adica
D = (x
1
, x
2
, ..x
n
) R
n
; x
j
[0, 1], 1 j n.
Atunci, deoarece (D) = 1, rezulta c(T) = (T(D)). Vom demonstra n
continuare ca c(T) = [ det(T)[. Pentru aceasta, e S /(R
n
); pentru orice
E /, avem:
c(TS)(E) = ( TS) (E) = (T(S(E))) =
= c(T)(S(E)) = c(T)c(S)(E),
deci am demonstrat egalitatea
c(TS) = c(T)c(S), T, S /(R
n
).
Propunem ca exercit iu egalitatea c(W) = 1, pentru orice operator unitar
W. Operatorul T ind inversabil, conform teoremei 41 el admite o unica
descompunere polar a T = UA, unde U este operator unitar, iar A este
operator pozitiv si inversabil. Operatorul A ind pozitiv, el este si normal,
deci este diagonalizabil; ca urmare, exista V /(R
n
) un
operator unitar astfel nc at operatorul V
1
AV este diagonal. Rezult a deci
(cf.teoremei 20) c a vectorii bazei canonice sunt vectori proprii pentru V
1
AV ,
adic a:
V
1
AV e
i
=
i
e
i
, 1 i n,
2.3. DIAGONALIZAREA OPERATORILOR NORMALI 45
unde,
1
,
2
, ..,
n
sunt valorile proprii (strict pozitive) ale lui A, iar e
1
, e
2
, .., e
n
= (x
1
, x
2
, .., x
n
) R
n
; 0 x
i
i
, i = 1, 2, .., n.
Atunci, din relat ia (V
1
AV ) (D) = D
, obt inem:
c(A) = c(V
1
)c(A)c(V ) = c(V
1
AV ) = c(V
1
AV )(D) =
=
_
V
1
AV (D)
_
= (D
) =
n
i=1
i
.
Rezult a: c(T) = c(U)c(A) = c(A) =
n
i=1
i
= det(A). Pentru orice mult ime
m asurabila Lebesgue E, avem:
(T(E)) = c(T)(E) = c(U)c(A)(E) = c(A)(E) =
= det(A)(E) = [ det(U)[ det(A)(E) = [ det(T)[(E).
46 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
Capitolul 3
Teoreme fundamentale de
analiza funct ionala
3.1 Operatori liniari si continui
pe spat ii normate
1.Denit ie
Fie (X, | |) si (Y, | |) doua spat ii normate (complexe). Reamintim ca
un operator T : X Y se numeste liniar dac a
T(x + y) = T(x) + T(y) , , C, x, y X.
Operatorul T se numeste continuu n punctul x
o
X dac a pentru orice
> 0 exista > 0 astfel ncat pentru orice x X cu proprietatea | xx
o
|<
, s a avem | Tx Tx
o
|< , sau, ntr-o formulare echivalenta (cu siruri),
dac a (x
n
)
n
X cu proprietatea lim
n
x
n
= x
o
, rezulta lim
n
Tx
n
= Tx
o
.
Operatorul T se numeste continuu dac a este continuu n orice punct. Vom
nota mult imea operatorilor liniari si continui de la X n Y cu /(X, Y ).
Dac a X = Y , vom nota aceast a mult ime cu /(X).
In capitolul 2 am stu-
diat cazul X = C
n
. Conform teoremei 13,cap.2, orice operator liniar pe C
n
este continuu. Pe spat ii normate innit dimensionale, exista operatori liniari
care nu sunt continui (a se vedea, de exemplu observat ia 42 din acest capitol).
2.Observat ie
Mult imea /(X, Y ) se poate organiza ca spat iu vectorial cu operat iile uzuale:
(T + S)(x) = Tx + Sx si (T)x = Tx, pentru orice operatori T, S /(X)
si pentru orice x X, C.
Vom nota cu O operatorul nul si cu T opusul lui T.
47
48 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
3.Propozit ie
Fie (X, | |) si (Y, | |) dou a spat ii normate si e T : X Y un operator
liniar. Urm atoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T este continuu n 0.
(b) T este continuu.
(c) Exist a M > 0 astfel nc at | Tx | M | x | , x X.
(d) Pentru orice submult ime m arginit a A X, submult imea T(A) Y este
de asemenea m arginit a.
Demonstrat ie Implicat ia (a) (b) o propunem ca exercit iu.
(b) (c). Din continuitatea lui T n 0, (si T(0) = 0), rezult a c a pentru
orice > 0, exist a > 0 astfel nc at | Ty | , y X cu proprietatea
| y | . Fie x X; atunci, scriind inegalitatea de mai sus pentru = 1 si
y = | x |
1
x, obt inem | Tx |
1
| x |.
Implicat ia (c) (d) este si ea evident a.
(d) (a). Fie > 0 si e > 0 astfel ncat |
x) | ; n concluzie, dac a | x |
, rezulta ca | Tx | , ceea
ce arata c a T este continuu n origine.
4.Denit ie
Pentru orice T /(X, Y ), denim:
| T |= infM > 0 ; | Tx | M | x | , x X;
| T |
1
= sup| Tx | ; x X si | x |= 1;
| T |
2
= sup| Tx | ; x X si | x | 1.
S a observ am c a buna denit ie a lui | | este asigurata de punctul (c) din
propozit ia anterioara. Facem de asemenea precizarea c a notat iile | T |
1
si
| T |
2
vor folosite numai n cursul demonstrat iei lemei urm atoare.
5.Lema
(a) Pentru orice T /(X, Y ), avem | T |=| T |
1
=| T |
2
.
(b) Aplicat ia T | T | este o norm a pe spat iul vectorial /(X, Y ).
Demonstrat ie (a) Demonstr am mai nt ai inegalitatea:
| Tx || T | | x | , x X. (3.1)
Fie T = M > 0 ; | Tx | M | x | , x X. Deoarece | T |=
= inf T, rezult a ca exist a un sir M
n
T astfel nc at | T |= lim
n
M
n
si
| T(x) | M
n
| x |. Din aceste dou a relat ii, rezult a, pentru n , inegal-
itatea (3.1). Folosind acum (3.1), obt inem:
3.1. OPERATORI PE SPAT II NORMATE 49
| T |
2
= sup| Tx | ; x X si | x | 1
sup| T || x | ; x Xsi | x | 1 =| T |,
si deci am demonstrat :
| T |
2
| T | . (3.2)
Pentru orice x X , x ,= 0, vectorul u =| x |
1
x are norma 1 si deci:
1
| x |
| Tx |=| Tu | sup| Ty | ; y X si | y |= 1 =| T |
1
,
si deci am demonstrat inegalitatea:
| Tx || T |
1
| x |, (3.3)
pentru orice x X; (pentru x = 0, (3.3) este evident a). Din (3.3) rezult a c a
| T |
1
T si deci din denit ia lui | T | , rezulta:
| T |
1
| T | . (3.4)
Cum inegalitatea | T |
1
| T |
2
este evident a, din (3.2) si (3.4) rezult a egal-
itatea de la punctul (a).
(b) Dac a | T |= 0, atunci Tu = 0 , u X cu proprietatea | u |= 1; e
x X, oarecare. Atunci u =| x |
1
x are norm a 1 si deci Tu=0, adica
Tx = 0 si deci T = O. Celelalte 2 propriet at i ale normei rezulta din pro-
priet at ile corespunzatoare ale normelor din X si Y .
6.Denit ie
Din Lema anterioar a rezulta ca /(X, Y ) poate organizat ca spat iu normat
cu norma din denit ia 3. Atunci c and nu se va specica n mod explicit
contrariul, pe spat iul /(X, Y ) se va subnt elege topologia denita de aceasta
norm a.
7.Teorema
Fie (X, | |) si (Y, | |) spat ii normate. Dac a Y este complet, atunci /(X, Y )
este spat iu Banach.
Demonstrat ie Fie T
n
un sir Cauchy n /(X, Y ), deci pentru orice > 0,
exist a n
N astfel nc at
| T
n
T
m
|< , n, m n
. (3.5)
50 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
Din inegalitatea (3.1), aplicata operatorului T
n
T
m
si din (3.5), rezulta:
| T
n
x T
m
x |< | x | , n, m n
, x X. (3.6)
Din inegalitatea (3.6) rezulta c a pentru orice x X sirul (T
n
x)
nN
este
sir Cauchy n spat iul Y , care, conform ipotezei, este complet. Fie deci
Tx = lim
n
T
n
x , pentru orice x X. Liniaritatea operatorului T astfel
denit este imediata. Demonstram acum continuitatea lui T. Din inegali-
tatea (3.6), pentru m rezult a:
| T
n
x Tx | | x |, x X, n n
. (3.7)
Din propozit ia 3 (bc) si din inegalitatea (3.7) rezult a ca operatorul T
n
T
este continuu si deci T = T
n
(T
n
T) /(X, Y ). Tot din (3.7) si din
denit ia normei n /(X, Y ) rezult a c a | T
n
T | , n N, ceea ce arat a
c a sirul T
n
este convergent la T.
8.Denit ie
Fie X un spat iu normat. Orice aplicat ie f : X C se numeste funct ional a
(pe spat iul X). Mult imea funct ionalelor liniare si continue se noteaz a cu
X
si se numeste dualul lui X. Deoarece spat iul C este complet, din teo-
rema precedenta (pentru Y = C) rezult a c a X
C ,
x
(f) = f(x), este n X
si |
x
|=| x |, ([4],p.120).
In felul acesta, orice spat iu Banach X este izomorf (n mod canonic) cu
un subspat iu din X
, este un
izomorsm de spat ii Banach, atunci X se numeste spat iu reexiv (n gen-
eral aceasta aplicat ie nu este surjectiva).
9.Observat ie
Din teorema lui Riesz de reprezentare a funct ionalelor liniare si continue
pe un spat iu Hilbert H, rezult a ca daca f H
, f(x) =< x, y
f
>, atunci
| f |=| y
f
| si deci aplicat ia F : H
H , F(f) = y
f
este o biject ie cu
propriet at ile : F(f +g) = F(f) +F(g) , F(f) = F(f) si | F(f) |=| f |;
este simplu de observat c a H
:
1
(Z) C, f
(x) =
nZ
(n)x(n)
este o functionala liniara si continu a pe spat iul
1
(Z) cu proprietatea
| f
|=| |
.
Reciproc, pentru orice funct ional a liniara si continu a f pe spat iul
1
(Z),
exist a
(Z) astfel nc at f = f
.
Demonstrat ie Fie
(Z) si e f
este
liniar a. Continuitatea sa rezulta din inegalitatea:
[f
(x)[ = [
nZ
(n)x(n)[
_
nZ
[x(n)[
_
sup
nZ
[(n)[, x
1
(Z).
Tot de aici rezulta si inegalitatea | f
|| |
k
(n) =
_
1 dac a n = k
0 dac a n ,= k
Evident, |
k
|
1
1, si deci
| f
|= sup[f
(y) ; | y |
1
1 [f
(
k
)[ = [(k)[.
Lu and acum supremumul dup a k, rezulta | f
|| |
.
Demonstr am acum armat ia reciproca; e f o funct ional a liniara si continu a
pe spat iul
1
(Z) si e
k
denit mai sus.
Pentru orice x
1
(Z), e seria (de elemente din
1
(Z)),
kZ
x(k)
k
. Este
usor de aratat ca aceast a serie converge n spat iul
1
(Z) la sirul x, deci
x =
kZ
x(k)
k
.
Rezult a deci (folosind liniaritatea si continuitatea lui f):
f(x) =
kZ
x(k)f(
k
), x
1
(Z).
52 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
Denim sirul (k) = f(
k
), k Z; rezult a c a | |
| f | (deci este
m arginit) si f = f
(N).
Prezent am n continuare, fara demonstrat ii, (ele pot g asite n [4],p.111),
caracteriz arile dualelor altor spat ii Banach uzuale.
(ii) Dualul spat iului
p
(Z)
Fie p > 1 si e q > 1 astfel nc at
1
p
+
1
q
= 1. Dac a
q
(Z), atunci aplicat ia
f
:
p
(Z) C, f
(x) =
nZ
(n)x(n),
este o funct ionala liniar a si continua cu proprietatea | f |=| |
q
.
Reciproc, pentru orice funct ionala liniar a si continu a f pe spat iul
p
(Z), ex-
ist a
q
(Z) astfel nc at f = f
.
(iii) Dualul spat iului L
1
(, )
Fie (, ) un spat iu cu masur a -nit a, adica exista o partit ie cel mult
num arabil a a lui , formata din mult imi masurabile A
n
nN
astfel nc at
(A
n
) < , n N.
Dac a L
: L
1
(, ) C, F
(f) =
_
(t)f(t)d(t),
este o funct ionala liniar a si continua cu proprietatea | F
|=| |
.
Reciproc, pentru orice funct ional a liniar a si continu a F pe spat iul L
1
(, ),
exist a si este unic L
(, ) astfel nc at F = F
.
(iv) Dualul spat iului L
p
(, )
Fie p > 1 si q > 1 astfel nc at
1
p
+
1
q
= 1.
Dac a L
q
(, ), atunci funct ionala
F
: L
p
(, ) C, F
(f) =
_
(t)f(t)d(t),
este o funct inala liniar a si continua cu proprietatea | F
|=| |
q
.
Reciproc, pentru orice funct ionala liniar a si continua F pe spat iul L
p
(, ),
exist a si este unic L
q
(, ) astfel nc at F = F
.
11.Observat ie
Convergent an spat iul normat /(X, Y ) se numeste convergent a uniforma.
3.1. OPERATORI PE SPAT II NORMATE 53
Pe mult imea /(X, Y ) se mai pot deni si alte tipuri de convergent a; spunem
c a sirul de operatori T
n
/(X, Y ) converge punctual (sau tare-operatorial)
la T /(X, Y ) daca
lim
n
T
n
x = Tx , x X;
spunem ca sirul T
n
/(X, Y ) converge slab-operatorial la
operatorul T /(X, Y ) daca
lim
n
f(T
n
x) = f(Tx) , x X , f X
.
L asam ca exercit iu cititorului armat iile: convergent a uniforma o implic a pe
cea punctuala, iar aceasta pe cea slaba, reciprocele ind, n general, false.
12.Denit ie
Fie X, Y, Z trei spat ii normate si e T /(X, Y ) si S /(Y, Z). Operatorul
ST /(X, Z), denit prin (ST)(x) = S(Tx) se numeste produsul opera-
torilor S si T. Sa mai observam c a din inegalit at ile :
| STx || S | | Tx || S | | T | | x | , x X,
rezult a | ST || S | | T |. S a consider am acum un operator T /(X). El
se numeste inversabil dac a exist a un alt operator T
1
/(X) astfel nc at
TT
1
= T
1
T = I, unde, I este operatorul identic, adica Ix = x , x X.
Este simplu de observat c a daca T este bijectiv, atunci T
1
este liniar; n
general nsa, operatorul T
1
nu este continuu; dac a X = C
n
este un spat iu
nit dimensional, atunci T
1
este continuu n virtutea faptului ca pe spat ii
nit dimensionale orice aplicat ie liniar a este si continu a, rezultat demonstrat
n teorema 13,cap.2. Un rezultat fundamental n aceast a direct ie este teo-
rema aplicat iei deschise (pe care o vom demonstra n paragraful 4 al acestui
capitol). Prezent am n continuare dou a rezultate referitoare la inversabili-
tatea operatorilor liniari si continui.
13.Propozit ie
Fie X, Y dou a spat ii normate si e T /(X, Y ). Dac a T este bijectiv, atunci
urm atoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T
1
este operator continuu.
(b) Exist a m > 0 astfel ncat | Tx | m | x | , x X. In acest caz, are
loc inegalitatea | T
1
| m
1
.
Un operator arbitrar (nu neaparat bijectiv) care satisface condit ia (b) se
numeste marginit inferior. Este evident ca un operator m arginit inferior
este injectiv.
Demonstrat ie (a)(b) Dac a T
1
este operator continuu, atunci, conform
54 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
propozit iei 3, exista M > 0 astfel nc at | T
1
y | M | y |,
y Y . Not and x = T
1
y X, rezulta | x | M | Tx | , x X si deci
lu and m = M
1
relat ia (b) este vericat a.
(b) (a) Fie x X si e y = Tx; din ipotez a avem:
| T
1
y |=| x |
1
m
| Tx |=
1
m
| y |,
deci conform propozit iei 3 operatorul T
1
este continuu si avem
| T
1
| m
1
.
14.Propozit ie
Fie X un spat iu Banach si e T /(X). Urmatoarele armat ii sunt echiva-
lente:
(a) T este inversabil;
(b) T este m arginit inferior si subspat iul Im(T) = Tx ; x X este dens
n X.
Demonstrat ie (a) (b) Dac a T este inversabil, atunci T este surjectiv,
deci Im(T) = X. Pentru orice x X, avem:
| Tx |
1
| T
1
|
| T
1
Tx |=
1
| T
1
|
| x |,
si deci T este marginit inferior. S a observ am de asemenea c a din inegalitatea
de mai sus rezult a si | T
1
|| T |
1
.
(b) (a) Fie, conform ipotezei, m > 0 astfel nc at
| Tx | m | x | , x X si e (Tx
n
)
n
Im(T) un sir Cauchy. Din ine-
galitatea anterioara rezulta ca pentru orice n, m N avem: | x
n
x
m
|
m
1
| Tx
n
Tx
m
|, si deci (x
n
)
n
este sir Cauchy n X care este complet.
Fie deci x = lim
n
x
n
. Din continuitatea lui T rezult a lim
n
Tx
n
= Tx, ceea
ce arat a c a Im(T) este subspat iu nchis n X. Cum din ipotez a Im(T) este
dens, rezulta c a T este surjectiv, deci T este bijectiv. Continuitatea lui T
1
rezult a acum din propozit ia 13.
3.2 Teorema Hahn-Banach
15.Denit ie
Fie X un spat iu vectorial real sau complex. O funct ionala p : X R se
numeste subliniara dac a p(x + y) p(x) + p(y) si p(x) = p(x), pentru
orice x, y X si 0. Din denit ie rezult a imediat proprietat ile p(0) = 0
si p(x) p(x) , x X.
3.2. TEOREMA HAHN-BANACH 55
= A + B(0, ) si B
= B + B(0, )
s a e disjuncte si deschise. Cum A
si B
de B
, adica:
f(x + u) f(y + u), x A, y B, u B(0, 1).
Deoarece f(z) | f |, z B(0, 1), rezulta:
f(x) + | f | f(y) | f |, x A, y B,
ceea ce arata ca hiperplanul Y (f, ) separ a strict A de B ntruc at f nu este
identic nul a.
astfel
ncat
f(x) = g(x) , x Y si | f |= sup[g(x)[ ; x Y , | x | 1.
Demonstrat ie Fie m = sup[g(x)[ ; x Y , | x | 1 si e
p : X R, p(x) = m | x |. Aplic and teorema Hahn-Banach funct ionalei g
si seminormei p, demonstrat ia se ncheie.
25.Corolar
Fie (X, | |) un spat iu normat. Atunci, pentru orice x
o
X exist a f
o
X
astfel nc at:
| f
o
|=| x
o
| si f
o
(x
o
) =| x
o
|
2
.
, atunci x
o
= 0.
Demonstrat ie Se aplica corolarul precedent pentru
Y = x
o
; C si g(x
o
) = | x
o
|
2
.
26.Corolar
Fie (X, | |) un spat iu normat. Atunci, pentru orice x X, are loc egalitatea:
| x |= sup [f(x)[ ; f X
si | f |= 1.
In plus, exist a f
x
X
astfel nc at | x |= [f
x
(x)[.
In particular, dac a X = (H, <, >) este un spat iu Hilbert, atunci, din teorema
lui Riesz (teorema 13,cap.1), rezult a egalitatea:
| x |= sup[ < x, y > [ ; y H, | y |= 1.
3.2. TEOREMA HAHN-BANACH 61
Demonstrat ie Fie x X si e f X
astfel nc at | f |= 1.
Din inegalitatea [f(x)[ | f || x |=| x |, rezulta
| x | sup [f(x)[ ; f X
si | f |= 1.
Din corolarul 25, rezulta existent a unei funct ionale h
x
X
astfel ncat
| h
x
|=| x | si h
x
(x) =| x |
2
; e f
x
=| x |
1
h
x
. Atunci | f
x
|= 1 si
f
x
(x) =| x |, ceea ce ncheie demonstrat ia.
27.Observat ie
Din corolarul 26 rezult a ca daca X, Y sunt spat ii normate si
T /(X, Y ), atunci :
| T |= sup [g(Tx)[ ; x X , | x | 1 , g Y
, | g | 1.
In particular, dac a X = Y = (H, <, >) este un spat iu Hilbert, atunci, din
teorema lui Riesz, rezult a egalitatea:
| T |= sup[ < Tx, y > [ ; x, y H, | x | 1, | y | 1.
28.Corolar
Fie X un spat iu normat si e Y X un subspatiu care nu este dens n X,
adic a Y ,= X. Atunci exist a o funct ional a neidentic nula f X
astfel nc at
f(x) = 0 , x Y .
Demonstrat ie Vom face demonstrat ia pentru cazul real. Consideram ca
funct ional a subliniara distant a la subspat iul Y : p(x) = dist(x, Y ) =
= inf | x y | ; y Y . Evident, p(x) = 0 x Y . Fie x
o
X Y ;
conform corolarului 19, exista f X
astfel nc at f(x
o
) = p(x
o
) si f(x)
p(x) , x X, ceea ce ncheie demonstrat ia.
Denim n continuare adjunctul unui operator liniar si continuu ntre dou a
spat ii Banach.
29.Teorema
Fie X, Y spat ii normate. Pentru orice T /(X, Y ) exist a si este unic T
/(Y
, X
) astfel nc at g(Tx) = (T
g)(x) , x X , g Y
|=| T |.
In particular, dac a X = Y = (H, <, >) este un spat iu Hilbert, atunci, din
teorema lui Riesz, rezult a egalitatea:
< Tx, y >=< x, T
y >, x, y H.
62 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
Demonstrat ie Fie T /(X, Y ) ; denim T
: Y
, T
g = g T.
Pentru orice x X, avem (T
este unic.
Liniaritatea este imediata. Conform observat iei 27, avem:
| T |= sup [(T
g)(x)[ ; x X , | x | 1 , g Y
, | g | 1 =
= sup| T
g | ; g Y
, | g | 1 =| T
| .
30.Denit ie
Fie X, Y spat ii normate si e T /(X, Y ). Operatorul T
/(Y
, X
) se
numeste adjunctul operatorului T. Este evident c a aplicat ia
/(X, Y ) T T
/(Y
, X
) este liniar a.
31.Propozit ie
Fie X, Y spat ii Banach si T /(X, Y ). Atunci T are imagine densa n Y
dac a si numai dac a operatorul T
este injectiv.
Demonstrat ie Fie subspat iul Ker(T
) = g Y
; T
g = 0; evident, T
rezult a
:
Ker(T
) = g Y
; g(Tx) = 0 , x X. (3.9)
Din corolarul 28, rezulta ca Im(T) este subspat iu dens n Y dac a si numai
dac a:
g Y
; g(Tx) = 0 , x X = 0. (3.10)
Din relat iile 3.9 si 3.10 rezult a echivalent a cerut a.
3.3 Principiul marginirii uniforme
Este simplu de aratat c a limita punctual a (a se vedea observat ia 11) a unui
sir de operatori liniari si continui este un operator liniar; daca domeniul
de denit ie al operatorilor este spat iu normat complet, atunci limita (punc-
tual a) este si continu a. Acest rezultat (nebanal) este cunoscut sub numele de
Teorema Banach-Steinhaus (sau principiul m arginirii uniforme) si constituie
tema paragrafului care urmeaz a.
32.Lema lui Baire
Fie (X, d) un spat iu metric complet si e (A
n
)
nN
un sir de submult imi
3.3. PRINCIPIUL M
ARGINIRII UNIFORME 63
nchise ale lui X cu proprietatea Int(A
n
) = , n N.
Atunci Int(
nN
A
n
) = ; (am notat cu Int(A) interiorul mult imii A).
Demonstrat ie Fie, pentru ecare n N , D
n
= X A
n
. Din ipoteza
rezult a ca pentru ecare n N mult imea D
n
este deschis a si densa n
X; concluzia lemei este echivalent a cu faptul ca
nN
D
nN
este dens a n
X, sau, echivalent, pentru orice mult ime nevid a deschis a E X, avem
E
(
nN
D
n
) ,= . Fie E X , E deschis a si nevida. Fie x
o
E si e r
o
> 0
astfel nc at B(x
o
, r
o
) E. Deoarece D
1
este deschisa si densa n X, putem
alege x
1
B(x
o
, r
o
)
D
1
si r
1
> 0 astfel nc at B(x
1
, r
1
) B(x
o
, r
o
)
D
1
si
r
1
<
r
o
2
. Repetand procedeul, obt inem doua siruri (x
n
)
n
X si (r
n
)
n
, r
n
> 0,
cu proprietat ile:
B(x
n+1
, r
n+1
) B(x
n
, r
n
)
D
n+1
si r
n+1
<
r
n
2
, n N.
Din inegalitatea d(x
n+p
x
n
) 2
n
r
o
, n, p N, rezult a ca (x
n
)
n
este sir
Cauchy si deci exista a = lim
n
x
n
. Din construct ie, a B(x
n
, r
n
) ,
n N, si deci a E
(
nN
D
n
), ceea ce ncheie demonstrat ia.
33.Corolar
Fie (X, d) un spat iu metric complet si e (A
n
)
nN
un sir de submult imi
nchise ale lui X astfel ncat
nN
A
n
= X; atunci exist a p N astfel nc at
Int(X
p
) ,= .
Vom demonstra n continuare rezultatul principal al acestui paragraf.
34.Teorema Banach-Steinhaus
(Principiul marginirii uniforme)
Fie X spat iu Banach, e Y un spat iu normat si e (T
)
J
o familie de
operatori liniari si continui de la X la Y cu proprietatea
sup| T
x | ; J < , x X.
Atunci:
sup| T
| ; J < .
Demonstrat ie Pentru orice n N, consideram mult imea nchis a
A
n
= x X ; | T
nN
A
n
= X, si deci conform corolarului 33 exist a p N astfel nc at
Int(X
p
) ,= . Fie x
p
X
p
si r > 0 astfel nc at B(x
p
, r) X
p
.
Dac a y X cu proprietatea | y |< 1, atunci x
p
+ ry B(x
p
, r) si deci
64 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
| T
(x
p
+ry) | p , J. De aici rezult a ca pentru orice J si y Y cu
| y | 1, avem:
[ | T
x
p
| r | T
y | [ p.
Demonstrat ia se ncheie observ and ca din inegalitatea de mai sus rezult a:
sup
y1
| T
y |
1
r
(p+ | T
x
p
|) < , J.
35.Observat ie
Concluzia teoremei anterioare este echivalent a cu existent a unei constante
k > 0 cu proprietatea :
| T
x | k | x | , x X , J.
36.Corolar
Fie X, Y dou a spat ii Banach si e T
n
: X Y un sir de operatori liniari si
continui cu proprietatea ca pentru orice x X sirul (T
n
x)
nN
este conver-
gent; not and aceast a limita cu Tx, avem:
(a) sup
nN
| T
n
|< .
(b) T este operator liniar si continuu.
(c) | T | liminf
n
| T
n
| .
Demonstrat ie Sirul (T
n
x)
nN
ind convergent, este m arginit; armat ia (a)
rezult a aplic and teorema 34. Este evident c a T este liniar; continuitatea
rezult a din observat ia 35. Inegalitatea (c) rezult a din relat ia | T
n
x ||
T
n
|| x | .
37.Corolar
Fie E un spat iu Banach si e A E. Dac a pentru orice
f E
mult imea f(A) este marginita (n C), atunci mult imea Aeste marginit a
(n spatiul E).
Demonstrat ie Aplic am teorema 34, pentru X = E
, Y = C si
J = A. Pentru ecare a A, denim T
a
: E
C, T
a
f = f(a);
din ipotez a rezulta ca pentru orice f E
avem sup
aA
[T
a
f [ < . Conform
observat iei 35, exist a k > 0 astfel nc at:
[ T
a
f [ k | f | , f E
, a A,
si deci | T
a
| k. Pe de alt a parte, din corolarul 26, avem
| a |= sup [f(a) [ ; f E
).
Demonstrat ie Aplic am teorema 34 pentru X = E , Y = C si J = A; pen-
tru orice f A, denim T
f
: E C , T
f
x = f(x). Aplic and observat ia 35
familiei (T
f
)
fJ
, demonstrat ia se ncheie.
3.4 Teorema aplicat iei deschise si
teorema gracului nchis
nN
X
n
= Y si deci, aplic and lema lui Baire (lema 32) rezulta Int(T(B
X
(0, 1)) ,=
. Putem alege deci k > 0 si y
o
Y astfel nc at:
B
Y
(y
o
, 4k) T(B
X
(0, 1)). (3.12)
In particular, y
o
T(B
X
(0, 1)), deci exist a un sir (x
n
)
n
B
X
(0, 1) astfel
ncat lim
n
Tx
n
= y
o
; n concluzie:
y
o
= lim
n
T(x
n
) T(B
X
(0, 1)). (3.13)
66 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
Din relat iile 3.12 si 3.13 rezult a (prin adunare):
B
Y
(0, 1) T(B
X
(0, 1)) + T(B
X
(0, 1)). (3.14)
Demonstr am acum
T(B
X
(0, 1)) + T(B
X
(0, 1)) = 2T(B
X
(0, 1)); (3.15)
pentru aceasta, este sucient s a demonstr am c a T(B
X
(0, 1)) este mult ime
convexa. Fie [0, 1] si x, y B
X
(0, 1); avem:
| x + (1 )y | | x | +(1 ) | y |< + (1 ) = 1
si deci Tx + (1 )Ty = T(x + (1 )y) T(B
X
(0, 1).
Din relat iile 3.14 si 3.15 rezult a incluziunea 3.11.
Demonstr am n continuare incluziunea T(B
X
(0, 1)) B
Y
(0, k), ceea ce, ev-
ident, ncheie demonstrat ia. Fie y B
Y
(0, k); vom construi x B
X
(0, 1)
astfel nc at Tx = y. Din incluziunea 3.11, rezult a y T(B
X
(0,
1
2
)), deci:
> 0, z B
X
(0,
1
2
)astfel nc at | y Tz |< . (3.16)
In particular pentru =
k
2
, exista z
1
X cu proprietat ile:
| z
1
|<
1
2
si | y Tz
1
|<
k
2
.
Fie acum elementul y Tz
1
B
X
(0, k). Repet and rat ionamentul aplicat lui
y si lu and n relat ia 3.16 =
k
4
, rezulta c a exist a z
2
X cu proprietat ile:
| z
2
|< 2
2
si | (y Tz
1
) Tz
2
|< 2
2
k.
Repet and procedeul, construim un sir (z
n
)
n
X cu proprietat ile:
| z
n
|< 2
n
si | y T(z
1
+ z
2
+ .. + z
n
) |< 2
n
k , n N. (3.17)
Rezult a ca seria
nN
z
n
este absolut convergent a si deci (deoarece X este
spat iu Banach) este si convergent a; e x X suma acestei serii. Din relat ia
3.17 rezulta c a x B
X
(0, 1) si Tx = y, ceea ce ncheie demonstrat ia.
Teorema 39 are numeroase aplicat ii; prezentamn continuare c ateva consecint e
utilizate frecvent.
40.Corolar
Fie X, Y si T ca n teorema anterioara. Atunci, imaginea prin T a oricarei
3.4. TEOREMA APLICAT IEI DESCHISE 67
mult imi deschise din X este mult ime deschisa n Y ; o aplicat ie cu aceasta
proprietate se numeste aplicat ie deschisa, ceea ce d a si
numele teoremei 39: teorema aplicat iei deschise.
Demonstrat ie Fie D X o mult ime deschis a si e y T(D). Fie
x D astfel nc at y = Tx. Mult imea D ind deschisa, exist a r > 0
astfel ncat B
X
(x, r) D, sau, echivalent, x + B
X
(0, r) D. Aplic and
T ultimei incluziuni, obt inem y + T(B
X
(0, r)) T(D). Conform teore-
mei 39, exista k > 0 astfel nc at T(B
X
(0, 1)) B
Y
(0, k), sau, ehivalent,
T(B
X
(0, r)) B
Y
(0, rk). Adun and n ambii membri ai ultimei incluziuni y,
rezult a B
Y
(y, rk) y + T(B
X
(0, r)) T(D), ceea ce ncheie demonstrat ia.
41.Corolar (Teorema lui Banach)
Fie X, Y dou a spat ii Banach si T /(X, Y ). Daca T este operator bijectiv,
atunci T
1
/(X, Y ).
Acest rezultat fundamental se numeste teorema lui Banach.
Demonstrat ie Fie 0 ,= x X si e y =| x |
1
x. Din teorema 39 rezult a
c a exista k > 0 astfel nc at | Ty | k si deci | Tx | k | x |; din propozit ia
13 rezulta c a operatorul T
1
este continuu, ceea ce ncheie demonstrat ia.
42.Corolar
Fie X un spatiu vectorial si e | |
1
si | |
2
dou a norme pe X. Dac a (X, | |
1
) si
(X, | |
2
) sunt spat ii Banach si dac a exist a c > 0 astfel nc at | x |
2
c | x |
1
,
pentru orice x X, atunci exist a k > 0 astfel nc at | x |
1
k | x |
2
. Rezulta
deci ca cele doua norme sunt echivalente (cf.denit iei 1,cap.1).
Demonstrat ie Aplic am corolarul 41 astfel:
X = (X, | |
1
) , Y = (X, | |
2
) si T = I.
43.Denit ie
Fie X, Y dou a spat ii normate si e T : X Y .
Mult imea ((T) = (x, Tx) ; x X se numeste gracul lui T.
Operatorul T se numeste nchis daca gracul s au este mult ime nchisa (n
X Y ). Ment ion am c a mult imea X Y este spat iu topologic cu topologia
produs ([3],p.111); o norm a care deneste topologia produs este | (x, y) |=|
x | + | y |.
O baz a de vecinat at i ale unui punct (x, y) X Y este format a din toate
mult imile de tipul U V , unde, U X este vecin atate a lui x iar V Y
este vecin atate a lui y. Vom folosi n continuare urm atorul rezultat (teorema
lui Tihonov):
Dac a X si Y sunt spat ii compacte, atunci X Y este de asemenea spat iu
compact; pentru demonstrat ie si alte complet ari n legatur a cu topologia pro-
dus, recomandam [3],p.116.
68 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
44.Observat ie
(a) T este operator nchis daca si numai dac a pentru orice sir (x
n
)
n
X cu
propriet at ile:
(i) lim
n
x
n
= x
(ii) lim
n
Tx
n
= y,
rezult a y = Tx.
(b) Evident, orice operator continuu este nchis; sa mai observam c a n cazul
unui operator continuu, ipoteza (ii) de mai sus face parte din concluzie.
(c) Reciproca armat iei (b) este, n general, fals a, dup a cum arat a urmatorul
exemplu, pe care-l propunem ca exercit iu.
Fie X = f : [0, 1] C ; f de clasa C
1
, Y = f : [0, 1] C ; fcontinua
si e T : X Y , Tf = f
= sup
t[0,1]
[ f(t) [. Atunci T este operator liniar nchis, dar
nu este continuu.
Are loc, totusi, urm atorul rezultat remarcabil.
45.Teorema gracului nchis
Fie (X, | |
1
) , (Y, | |
2
) doua spat ii Banach si e T : X Y un operator
liniar si nchis. Atunci T este continuu.
, pe
care o vom nota B
X
(0, 1), nu este mult ime compact a.
In acest paragraf vom
ar ata ca exista o topologie pe X
C , p
x
(f) = f(x). Familia de seminorme T = p
x
xX
separ a punctele lui X
este
W(f, 1, ) ; 1 T , 1 nit a, > 0.
Topologia denit a pe X
.
Un sir (f
n
)
n
X
converge la f X
este w
.
Demonstrat ie Fie, pentru orice x B
X
(0, 1), mult imea:
70 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
C
x
= C ; [[ 1. Cu topologia uzuala, C
x
este multime compacta
pentru orice x B
X
(0, 1) si deci, (n baza teoremei lui Tihonov: a se vedea
denit ia 43 sau [3],p.116) si produsul cartezian
xB
X
(0,1)
C
x
este compact.
Pentru orice f B
X
(0, 1), not am cu
f restrict ia lui f la bila unitate nchisa
din X . Deoarece [
xB
X
(0,1)
C
x
;
aceasta se poate identic and pe
f cu mult imea valorilor sale, care este:
f(x) ; x B
X
(0, 1).
Fie F : B
X
(0, 1)
xB
X
(0,1)
C
x
, F(f) =
f. Se demonstreaza far a dicul-
tate ca F este injectiv a si continua. Am identicat astfel B
X
(0, 1) cu o
submult ime dintr-un spat iu compact; deoarece o submult ime nchis a inclusa
ntr-una compact a este si ea compact a, ([3],p.102), rezult a c a este sucient
s a demonstr am ca B
X
(0, 1) este submult ime w
-nchisa.
Pentru aceasta, s a not am cu B nchiderea lui B
X
(0, 1) n topologia w
si e
f B. Pentru a ar ata c a f B
X
(0, 1), trebuie s a ar atam ca f este liniar a
si | f | 1. Pentru liniaritate, e x, y X si , C; e > 0 arbitrar si
e mult imea:
W = g X
), rezulta c a
W
B
X
(0, 1) ,= .
Fie h un element n aceast a intersect ie. Deoarece h este liniara, rezult a:
[f(x + y) f(x) f(y)[
[f(x + y) h(x + y)[+
+[[ [h(x) f(x)[ +[[ [h(y) f(y)[ (1 +[[ +[[ ),
si deci (deoarece a fost arbitrar), f este liniara.
Pentru a demonstra inegalitatea | f | 1, e x X si > 0 arbitrari;
deoarece mult imea
V = g X ; [g(x) f(x)[ <
3.5. TEOREMA LUI ALAOGLU 71
este o vecin atate a lui f n topologia w
, rezult a c a exist a h V
B
X
(0, 1),
si deci:
[f(x)[ [f(x) h(x)[ +[h(x)[ < + | x | .
Deoarece a fost arbitrar, rezult a ca | f | 1, deci f B
X
(0, 1), ceea ce
ncheie demonstrat ia.
Capitolul 4
Algebre Banach
4.1 Rezultate generale din teoria
algebrelor Banach
In acest paragraf vom prezenta not iuni si rezultate generale din teoria alge-
brelor Banach; tot aici vom da si o lista cu principalele exemple de algebre
Banach pe care le vom cita frecvent n restul lucrarii.
1.Denit ie
Fie / un spat iu vectorial complex. / se numeste algebra dac a exist a o
operat ie (numit a produs sau nmult ire) pe / cu proprietat ile:
(i) x(yz) = (xy)z , x, y, z /, (asociativa).
(ii) (x + y)z = xz + yz si x(y + z) = xy + xz,
x, y, z /, (distributiva fat a de adunare).
(iii) (xy) = x(y) = (x)y , C , x, y / .
O algebra normata este o algebr a / pe care s-a denit o norma | | cu
proprietatea:
(iv) | xy || x || y | , x, y /.
Dac a n plus spat iul normat (/, | |) este complet, atunci (/, | |) se numeste
algebra Banach (sau algebra normata completa).
Din condit ia (iv) rezult a c a produsul este operat ie continu a, deci pentru
orice siruri (x
n
)
n
si (y
n
)
n
din / care converg la x si respectiv la y, rezult a c a
lim
n
x
n
y
n
= xy.
O algebra normat a / se numeste comutativa dac a produsul este
operat ie comutativa: xy = yx , x, y /. Dac a nmult irea are un ele-
ment neutru, e, (dac a exist a, el este unic), atunci / se numeste algebra
normata cu unitate; dac a n plus | e |= 1, atunci algebra se numeste
unitara. Un subspat iu vectorial B / se numeste subalgebra dac a pen-
73
74 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
tru orice x, y B, rezulta xy B. Ca si n cazul subspat iilor vectoriale,
o subalgebr a a unei algebre Banach este complet a dac a si numai daca este
nchis a. Fie /
1
si /
2
dou a algebre normate. O aplicat ie F : /
1
/
2
se
numeste morsm de algebre dac a F este liniar a si multiplicativ a (adic a
F(xy) = F(x)F(y) , x, y /
1
). Un morsm bijectiv se numeste izomor-
sm. Doua algebre normate /
1
si /
2
se numesc izomorfe dac a ntre ele
exist a un izomorsm izometric, adica | F(x) |=| x | , x /
1
.
2.Exemple
(i) Cu operat iile uzuale, mult imea numerelor complexe este algebr a Ba-
nach comutativ a unitara.
(ii) Algebra (((T), | |
)
Spat iul Banach (((T), | |
);
ment ion am ca spat iul metric [a, b] este subnt eles
cu topologia sa naturala, ca subspat iu n spat iul metric R. Teorema clasic a a
lui Weierstrass ([8],p.326; [14],.p.147) arma c a pentru orice funct ie continu a
f (([a, b]) exist a un sir de polinoame P
n
C[X] care converge uniform la
f pe intervalul [a, b]:
lim
n
sup
x[a,b]
[f(x) P
n
(x)[ = lim
n
| f P
n
|
= 0.
Dac a facem acum observat ia ca mult imea polinoamelor cu coecient i com-
plecsi (restrict ionate la intervalul [a, b]) este o subalgebran algebra (([a, b]), |
|
(Z), | |
)
Spat iul Banach al sirurilor marginite (
(Z), | |
(, ), | |
)
Spat iul Banach al funct iilor esent ial marginite, L
(, ) (cf.exem-
plului 4(vi),cap.1) este algebra Banach comutativ a unitar a cu produsul (fg)(t) =
f(t)g(t), elementul neutru ind funct ia constanta 1.
In particular, L
(o
1
)
si L
(o
1
). Deoarece o
1
este mult ime compact a
(si prin urmare m asura Lebesgue este nita) rezult a ca orice funct ie esent ial
m arginita pe o
1
este de p atrat integrabil. Deci pentru orice f L
(o
1
),
putem deni coecient ii s ai Fourier,
f(n) , n Z (cf. teoremei 19,cap.1).
Fie H
(o
1
) = f L
(o
1
) ;
f(n) = 0 , n < 0 . Se demonstreaz a c a
H
(o
1
) este subalgebr a nchisa n L
(o
1
). Elementele subalgebrei (Ba-
nach) H
(o
1
) se numesc funct ii analitice esent ial marginite ([11],p.159).
(vi) Algebra
1
(Z)
Fie spat iul Banach (
1
(Z), | |
1
) (cf. exemplului 4(ii),cap.1). Pentru orice
x, y
1
(Z) denim convolut ia lui x cu y prin:
(x y)(n) =
kZ
x(n k)y(k) , n Z.
76 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
Sirul x y
1
(Z) deoarece:
| x y |
1
=
nZ
[
kZ
x(n k)y(k)[
nZ
kZ
[x(n k)y(k)[ =
=
kZ
[y(k)[
mZ
[x(m)[ =| x |
1
| y |
1
, x, y
1
(Z).
Produsul de convolut ie astfel denit este comutativ, asociativ si distributiv
fat a de adunarea sirurilor. Din egalitatea (imediata):
(x
k
)(n) = x(n k) , n Z, rezult a c a
o
este element neutru pen-
tru convolut ia sirurilor. Pentru demonstrat ii c at si pentru alte propriet at i si
aplicat ii ale convolut iei se pot consulta [1],p.518; [15],p.104; [5],p.54.
(vii) Algebra L
1
(R)
n0
x
n
.
Demonstrat ie Fie x /, | x |< 1. Arat am mai nt ai c a seria
n0
x
n
este absolut convergent a (si deci si convergent a deoarece / este complet a).
Folosind inegalitatea | x
n
|| x |
n
, (care rezulta direct din denit ia algebrei
normate), avem:
n0
| x
n
|
n0
| x |
n
= (1 | x |)
1
< .
Rezult a c a sirul s
n
=
n
k=0
x
k
este convergent; din egalitatea
(e x)s
n
= s
n
(e x) = e x
n+1
,
pentru n , rezulta (folosind si faptul c a x
n+1
0) concluzia propozit iei.
Din demonstrat ie rezulta si inegalitatea
| (e x)
1
| (1 | x |)
1
, x /, | x |< 1.
5.Propozit ie
B
(x) = C ; e x nu are invers n algebra B;
numim
B
(x) spectrul n algebra B al elementului x. Incluziunea
(x)
B
(x) este evidenta (n general, ea este strict a).
8.Observat ie
Fie / o algebr a normat a unitar a si e a / un element inversabil. Atunci
(a
1
) =
1
; (a).
Demonstrat ie Fie (a), ,= 0; elementul (e a)
1
(care exist a)
comut a cu a si deci avem:
e = (e a)(e a)
1
= (a
1
1
e)(e a)
1
a,
ceea ce arat a elementul
1
e a
1
este inversabil, deci
1
(a
1
); restul
rat ionamentelor le propunem ca exercit iu.
4.1. REZULTATE GENERALE 79
9.Exemple
(i)
(Z), | |
),
(cf. exemplului 2(iii)). Fie C astfel ncat x este inversabil; exista
deci y
)
1
> 0 si deci am demonstrat implicat ia:
(x) M > 0 astfel ncat [x(n) [ M , n Z.
Reciproc, e C astfel nc at exista M > 0 cu proprietatea
[x(n) [ M , n Z; consider am sirul y(n) = (x(n) )
1
, n Z.
Evident, y(x ) = 1 si y
(Z), deoarece | y |
M
1
< . Am
demonstrat deci egalitatea:
(x) = C ; M > 0 astfel ncat [x(n) [ M,
80 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
sau, echivalent, lu and complementarele mult imilor de mai sus:
(x) = x(n) ; n Z.
(vi) Pentru a calcula spectrul unei funct ii din algebra
(L
(, ), | |
_
t ; [(t) [ <
1
2
| |
_
= 0,
adic a C essran(). Invers, dac a C essran() rezulta c a exista
> 0 astfel ncat (t ; [(t) [ < ) = 0; de aici rezult a inegalitatea
|
1
1
, deci funct ia
1
(, )
este inversabila dac a si numai dac a exista m > 0 astfel nc at [(t)[
m, t ( a.p.t.).
In cazul n care este un spat iu topologic sepa-
rat, iar este o masur a borelian a regulata, atunci imaginea esent iala a unei
funct ii continue este nchiderea (n C ) a imaginii sale: essran() = () ;
demonstrat ia este elementara si se bazeaz a pe faptul c a mult imile deschise
au m asura nenula. Daca n plus spat iul este compact, atunci imaginea
esent ial a a unei funct ii continue coincide cu imaginea funct iei.
In partic-
ular, (pentru compact) o funct ie continua este inversabila (n algebra
L
Intr-o algebr a Banach unitar a spectrul oric arui element este mult ime nevida
si compact a.
Demonstrat ie Fie / o algebra Banach comutativ a unitara si e
x /. Vom arata mai nt ai ca (x) este mult ime compacta. Fie funct ia
(continua) F : C /, F() = x e. Imaginea invers a prin F a lui ((/)
este mult ime deschis a si deci (x) = C F
1
(((/)) este nchis a. Pentru
a demonstra c a (x) este mult ime marginita, e C cu proprietatea
[[ >| x |; atunci |
1
x |< 1 si deci conform
4.1. REZULTATE GENERALE 81
propozit iei 4 rezult a ca elementul e
1
x este inversabil. Am demonstrat
deci incluziunea:
(x) C ; [[ | x |.
Pentru a demonstra c a (x) este mult ime nevid a, s a presupunem prin absurd
c a pentru orice C, elementul e x este inversabil. Atunci, pentru orice
funct ional a f /
G() G()
= lim
f((e x)
1
) f((e x)
1
))
=
= f
_
lim
(e x)
1
(e x)
1
_
=
= f
_
lim
(e x)
1
[(e x) (e x)](e x)
1
_
=
= f((e x)
2
),
ceea ce arat a ca G este funct ie ntreaga.
Pentru orice [[ >| x |, din demonstrat ia propozit iei 4, rezult a:
| G() |=| f((e x)
1
) || f || (e x)
1
|=
=| f ||
1
(e
1
x)
1
|| f | [
1
[(1 |
1
x |)
1
,
deci G este funct ie m arginita. Din teorema lui Liouville ([1],p.424), rezulta
c a G este funct ie constanta; n particular, G(0) = G(1), adic a f(x
1
) =
f((e x)
1
) , f /
.
Pe de alt a parte, deoarece x
1
,= (e x)
1
, exist a (n baza corolarului
25,cap.3) o funct ionala g /
astfel nc at g(x
1
) ,= g((e x)
1
), ceea ce
constituie o contradict ie cu concluzia de mai sus.
O consecint a a acestui rezultat este caracterizarea corpurilor Banach.
11.Corolar (Teorema Gelfand-Mazur)
Orice corp Banach este izomorf cu corpul numerelor complexe.
Demonstrat ie Fie / un corp Banach si e x /; atunci, conform teoremei
10, exista (x) (x) si deci elementul (x)ex nu este inversabil. Deoarece
/ este corp, rezult a c a (x)ex = 0, sau, x = (x)e (de aici rezulta si faptul
c a (x) este unic). Se arata simplu c a aplicat ia : / C , (x) = (x)
este un izomorsm de algebre Banach.
82 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
12.Denit ie
Fie / o algebr a Banach si e x /. Raza spectrala a lui x este,
prin denit ie, r(x) = sup[[ ; (x). S a observ am ca denit ia este
corect a datorita teoremei 10; de asemenea, din demonstrat ia aceleeasi teo-
reme rezulta si inegalitatea: r(x) | x |. Din exemplul 9 rezult a ca n al-
gebrele ((T) si L
.
O algebra Banach n care raza spectrala si norma nu coincid este algebra
operatorilor liniari si continui pe un spat iu Banach; a se vedea, de exemplu,
teorema 49, cap.5 (operatorul Volterra are raza spectral a 0, dar nu este iden-
tic nul).
n
e x
n
= (e x)(
n1
e +
n2
x + .. + x
n1
),
nmult ind ambii membri cu (
n
e x
n
)
1
, rezult a ca e x este element
inversabil si deci (x).
In concluzie, am demonstrat implicat ia:
(x)
n
(x
n
).
Pe de alt a parte, [
n
[ | x
n
| (deoarece raza spectral a este mai mica dec at
norma) si deci [[ | x
n
|
1
n
, n N, adica:
r(x) liminf
n
| x
n
|
1
n
.
Pentru a demonstra inegalitatea r(x) limsup
n
| x
n
|
1
n
, consideram [[ >|
x |; din propozit ia 4 rezulta c a e x este inversabil si:
(e x)
1
=
n0
n1
x
n
. Fie, ca n demonstrat ia teoremei 10, f /
si
4.2. ALGEBRE BANACH COMUTATIVE 83
G : (x) C , G() = f((e x)
1
). Funct ia G este olomorfa pe (x); daca
n plus [[ >| x |, atunci, din formula inversului lui e x rezult a:
G() =
n0
n1
f(x
n
).
Rezult a deci c a seria
n0
n1
f(x
n
) converge si pentru [[ > r(x); n partic-
ular, de aici rezult a ca pentru orice f /
.
(iv) | |= 1.
Demonstrat ie (i) Fie x / astfel nc at (x) ,= 0; atunci
(x) = (xe) = (x)(e) si deci (e) = 1.
(ii) Fie x ((/) si s a presupunem prin absurd c a (x) = 0; atunci:
1 = (e) = (xx
1
) = (x)(x
1
) = 0 , contradict ie.
(iii) Fie C astfel nc at [[ > 1 si e x / cu proprietatea | x | 1.
Atunci, din propozit ia 4 rezulta e
1
x ((/) si deci din (ii) rezult a c a
(e
1
x) ,= 0, adic a (x) ,= .
In concluzie, am demonstrat c a pentru
orice x / cu | x | 1, are loc inegalitatea [(x)[ 1. De aici rezult a (cu
un rat ionament pe care l-am mai folosit) inegalitatea
[(x)[ | x | , x / si deci este funct ionala continu a cu | | 1;
dar (e) = 1 si deci | |= 1.
In particular, din cele demonstrate rezult a
incluziunea:
/(/) f /
; | f |= 1.
16.Propozit ie
Fie / o algebr a Banach comutativ a unitar a. Considerand pe dualul /
) n mult imea f /
; |
f |= 1.
Fie /(/) nchiderea mult imii /(/) n topologia w
si e f /(/); pen-
tru a ar ata c a f /(/), vom arata ca f este funct ionala multiplicativ a
si f(e) = 1. Pentru aceasta, e x, y / si > 0, arbitrari. Consider am
vecin atatea lui f (cf. denit iei 46,cap.3):
W = g /; [g(t) f(t)[ < , t x, y, xy, e.
Fie h W
/(/); deoarece h este multiplicativ a, avem:
[f(xy) f(x)f(y)[ [f(xy) h(xy)[+
[h(x)[h(y) f(y)][ +[f(y)[h(x) f(x)][
(1+ | x | +[f(y)[) ;
4.2. ALGEBRE BANACH COMUTATIVE 85
deoarece a fost arbitrar, rezult a f(xy) = f(x)f(y).
Deoarece h(e) = 1, rezult a
[f(e) 1[ = [f(e) h(e)[ < ,
si deci f(e) = 1, ceea ce ncheie demonstrat ia.
17.Denit ie
Fie / o algebra Banach comutativa unitar a si e /(/) spat iul caracterelor
asociat ei, cosiderat ca spat iu topologic (compact) cu topologia slab a. Fie
(((/(/)), | |
= sup
K(A)
[(x)[ sup[f(x)[ ; f /
, | f |= 1 =| x |,
unde, pentru ultima egalitate am folosit corolarul 26,cap.3.
(iii) Fie C astfel nc at ex este inversabil; atunci, conform propozit iei
15(ii), pentru orice /(/), avem (e x) ,= 0, adic a
86 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
,= (x) , /(/). Rezulta deci ca nu este n imaginea funct iei (x),
deci am demonstrat incluziunea (x) C (x)(/(/)).
t
: ((T) C ,
t
(f) = f(t). Atunci
t
este caracter al algebrei ((T), iar
aplicat ia T t
t
/(((T)) este bijectiv a, continua si cu inversa con-
tinu a (o astfel de aplicat ie ntre dou a spat ii topologice se numeste homeomor-
sm).
Inainte de a demonstra aceasta armat ie sa observ am c a transformarea
Gelfand pe algebra ((T) este, (folosind identicarea de mai sus), aplicat ia
identic a : ((T) ((/(((T))), ((f))(
t
) = f(t), adic a (f) = f. Faptul
c a pentru orice t T funct ionala
t
este caracter este imediat. Demonstram
acum ca orice caracter este de aceasta form a: e /(((T)) si e nucleul
Ker () = f ((T) ; (f) = 0. Ar atam mai ntai c a exista t
o
T
astfel ncat f(t
o
) = 0 , f Ker(). Sa presupunem prin absurd c a pen-
tru orice t T, exista f
t
Ker() astfel nc at f
t
(t) ,= 0; atunci, din
continuitatea lui f
t
rezult a c a exista o vecin atate deschis a V
t
a lui t astfel
ncat f
t
(s) ,= 0 , s V
t
. Mult imea V
t
tD
este o acoperire deschis a a
spat iului compact T, deci exist a V
t
1
, V
t
2
, .., V
t
n
astfel ncat
n
i=1
V
t
i
= T. Fie
g =
n
i=1
f
t
i
f
t
i
; atunci:
(g) =
n
i=1
(f
t
i
)(f
t
i
) = 0, (4.1)
si deci g Ker(). Dar g(s) =
n
i=1
[f
t
i
(s)[
2
> 0 si deci g este funct ie in-
versabil a n algebra ((T). Deoarece caracterele nu se anuleaza pe elemente
inversabile, rezult a ca (g) ,= 0, ceea ce este n contradict ie cu (4.1). Fie
deci t
o
T astfel ncat f(t
o
) = 0 , f Ker(). Pentru orice h ((T),
funct ia h (h)1 Ker(), deoarece (h (h)1) = (h) (h)(1) = 0.
Rezult a deci c a (h (h)1)(t
o
) = 0, adic a (h) = h(t
o
) , h ((T).
In con-
cluzie, am demonstrat c a =
t
o
. Aplicat ia J : T /(((T)) , J(t) =
t
este bijectiva (surjectivitatea a fost demonstrat a mai sus, iar injectivitatea
este evidenta). Pentru a demonstra continuitatea aplicat iei J vom face
ipoteza suplimentara c a T este spat iu metric (compact); demonstrat ia se
poate adapta si pentru cazul general, avantajul spat iilor metrice ind acela
4.2. ALGEBRE BANACH COMUTATIVE 87
c a putem caracteriza continuitatea cu ajutorul sirurilor. Fie (t
n
)
n
un sir care
converge la t (n spat iul metric T). Pentru orice f ((T), avem:
lim
n
[J(t
n
)](f) = lim
n
t
n
(f) = lim
n
f(t
n
) =
= f(t) =
t
(f) = [J(t)](f),
ceea ce arata c a aplicat ia J este continua. Continuitatea lui J
1
este acum
consecint a direct a a unui rezultat de topologie : orice aplicat ie bijectiva si
continua ntre dou a spat ii compacte are inversa continua, ([3],p.111).
(ii) Pentru a identica spat iul caracterelor algebrei
1
(Z), vom reaminti
mai nt ai c ateva propriet at i ale transformarii Fourier denite pe aceasta al-
gebr a.
Fie x
1
(Z) si e o
1
cercul unitate. Seria
nZ
x(n)
n
converge absolut si
uniform (n raport cu o
1
):
nZ
[x(n)
n
[
nZ
[x(n)[ =| x |
1
.
Not am cu x() suma seriei de mai sus; funct ia x : o
1
C este marginit a si
continua (exercit iu). Funct ia x se numeste transformata Fourier a lui x,
iar aplicat ia
T :
1
(Z) ((o
1
)
se numeste transformarea Fourier pe algebra
1
(Z). Este usor de ar atat
c a T este liniar a si continua. Demonstram n continuare faptul c a T este
multiplicativ a:
[T(x y)]() =
nZ
(x y)(n)
n
=
=
nZ
kZ
x(n k)y(k)
n
=
kZ
mZ
x(m)y(k)
km
=
=
_
mZ
x(m)
m
_
_
_
kZ
y(k)
k
_
_
= (Tx) (Ty) .
Schimbarea ordinii de sumare mai sus este corecta deoarece seriile sunt ab-
solut convergente.
Demonstr am n continuare ca mult imea caracterelor algebrei
1
(Z) se
poate identica cu cercul unitate o
1
n modul urm ator: pentru orice caracter
/(
1
(Z)), exista un unic o
1
astfel nc at (x) = x(), unde, x este
transformata Fourier a lui x. Cu identicarea
/(
1
(Z)) o
1
88 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
de mai sus, transformarea Gelfand pe algebra
1
(Z) coincide cu transfor-
marea Fourier, :
1
(Z) ((o
1
), x = x. Acest exemplu sugereaza faptul
c a transformarea Gelfand este o generalizare ntr-un cadru abstract a tran-
formatei Fourier; de altfel, o alt a notat ie frecvent utilizat a pentru x este x.
Demonstr am mai ntai c a pentru orice o
1
, aplicat ia
:
1
(Z) C,
(x y) =
(x y)() = x() y() =
(x)
(y).
Evident,
(
o
) = 1 ,= 0.
Pentru a demonstra armat ia reciproca, e /(
1
(Z)); n particular,
este o funct ionala liniara si continu a pe spat iul Banach
1
(Z) si deci conform
exemplului 10(i) din capitolul 3, exist a si este unic un sir m arginit
(Z)
astfel nc at:
(x) =
nZ
x(n)(n) , x
1
(Z) (4.2)
si | |
=| |= 1. Pentru orice x
1
(Z) si m Z, not am x
m
(n) =
x(n m). Fie x, y
1
(Z); avem:
nZ
(x)y(n)(n) = (x)(y) = (x y) =
nZ
(x y)(n)(n) =
=
nZ
y(n)
kZ
x(k n)(k) =
nZ
y(n)(x
n
).
Rezult a c a:
(x)(n) = (x
n
) , n Z. (4.3)
= 1) rezult a c a [(n)[ = 1,
n Z.
In concluzie, are urmatoarele propriet at i:
(n + m) = (n)(m) si [(n)[ = 1 , n, m Z.
Not and (1) =
1
o
1
, rezult a (exercit iu) ca (n) =
n
, n Z, si deci
(x) =
nZ
x(n)
n
, adica (x) = x(). Las am ca exercit iu uni-
4.2. ALGEBRE BANACH COMUTATIVE 89
citatea lui (trebuie demonstrat c a daca x(
1
) = x(
2
) , x
1
(Z), atunci
1
=
2
).
Pentru a continua studiul transformatei Gelfand, introducem
not iunile de ideal si algebr a cat.
20.Denit ie
Fie / o algebra normat a comutativa unitar a. O submult ime J / se
numeste ideal (n /) daca:
(i) J este subspat iu vectorial.
(ii) x J si y / rezult a xy J.
Dac a J , = /, atunci J se numeste ideal propriu. Daca J nu este cont inut
n nici un alt ideal propriu, atunci el se numeste ideal
maximal. Dac a idealul J este si submult ime nchis a n /, atunci J se
numeste ideal nchis. Sa mai facem observat ia c a ntr-un ideal propriu nu
exist a elemente inversabile (dac a un ideal cont ine elemente inversabile, atunci
el coincide cu algebra /).
21.Teorema
Fie / o algebra Banach comutativa unitar a. Atunci orice ideal propriu este
cont inut ntr-un ideal maximal si orice ideal maximal este nchis.
Demonstrat ie Fie J un ideal propriu n / si e:
/= /; ideal propriu si J.
Atunci (/, ) este mult ime part ial ordonat a. Ar atam ca / este inductiv
ordonat a; pentru aceasta, e A / o submult ime total ordonata si e
: =
JN
. Se demonstreaz a f ara dicultate c a : este un element maximal
al lui A. Conform lemei lui Zorn (lema 16,cap.3) rezulta c a exist a un ideal
maximal care-l cont ine pe J; sa mai observ am ca p ana aici nu am folosit
completitudinea algebrei /. Fie acum } un ideal maximal n / si e }
nchiderea sa. Folosind completitudinea algebrei / se demonstreaza simplu
c a } este de asemenea ideal. Dac a prin absurd } = /, atunci e }. Ar ex-
ista deci un sir x
n
} (deci implicit nici unul din termenii sirului x
n
nu este
inversabil) astfel nc at lim
n
x
n
= e. Rezulta deci ca n orice vecinatate a lui
e exist a elemente neinversabile, ceea ce constituie o contradict ie cu faptul c a
mult imea elementelor inversabile este deschis a (propozit ia 5).
In concluzie,
} este ideal propriu si (evident) l cont ine pe } care este (din ipoteza) max-
imal; rezulta deci ca } = }, adica } este mult ime nchisa.
Denim n continuare not iunea de algebr a c at.
90 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
22.Denit ie
Fie /o algebra comutativ a (nu neap arat normata) si e un ideal propriun
/. Relat ia de echivalent a (pe /) indusa de este denit a prin x y x
y ; clasa de echivalent a a elementului x este x = x+ = x+y ; y .
Mult imea claselor de echivalent a, notat a // se organizeaza ca spat iu vec-
torial cu operat iile: x+ y =
x + y si x =
x , x, y /, C, ([1],p.37).
Vectorul nul n // este
0 = . Este evident c a pan a aici construct ia coin-
cide cu cea din teoria spat iilor vectoriale (deci ar fost sucient ca s a
fost doar un subspat iu vectorial). Denimn continuare structura de algebra
pe spat iul vectorial //. Pentru aceasta, s a observ am ca daca x
1
x
2
si
y
1
y
2
, atunci din identitatea
x
2
y
2
x
1
y
1
= (x
2
x
1
)y
2
+ x
1
(y
2
y
1
) ,
rezult a x
1
y
1
x
2
y
2
, ceea ce permite denirea nmult irii n // prin formula
x y = xy. Se demonstreaza c a // mpreun a cu aceste operat ii este algebra
comutativ a; n plus, aplicat ia / x x // este morsm de algebre
av and drept nucleu idealul .
Dac a / are unitatea e, atunci e este unitate n algebra //. Numim //
algebra cat denit a de idealul .
4.2. ALGEBRE BANACH COMUTATIVE 91
23.Propozit ie
Fie / algebr a comutativa cu unitate si e un ideal propriu n /. Atunci
algebra cat // este corp dac a si numai dac a idealul este maximal.
Demonstrat ie Fie un ideal maximal si e, pentru orice x /, J(x) =
ax + y ; a /, y ; atunci J(x) este ideal (ceea ce se demonstreaza
imediat) si n plus J(x) l cont ine strict pe (de exemplu x J(x) ).
Deoarece este maximal, rezulta c a J(x) = /, deci exist a a / si y
astfel ncat ax + y = e, adica ax + y = e. Dar, deoarece y , rezulta c a
y =
0 si deci a x = e, ceea ce arata c a x este element inversabil n algebra
c at //. Cum x a fost un element arbitrar din / , rezulta ca toate
elementele nenule din // sunt inversabile, deci aceasta algebra este corp.
Pentru a demonstra armat ia reciproc a, s a presupunem c a idealul nu este
maximal. Vom arata c a exist a n // elemente nenule neinversabile. Fie
x / (deci x ,=
0); e J(x) = ax + y ; a /, y . Se poate
demonstra (exercit iu) c a putem alege x / astfel ncat idealul J(x) sa
nu e maximal (se foloseste faptul c a nu este maximal). Pentru un astfel
de x ales, rezult a c a e , J(x), deci nu exist a a / astfel ncat a x = e, ceea
ce arata c a x nu este inversabil n algebra cat //.
24.Propozit ie
Fie (/, | |) un spat iu normat si e un subspat iu vectorial nchis n /.
Pentru orice x //, denim:
| x |= inf
yJ
| x + y |= inf| z | ; z /, z x.
Atunci:
(i) (// , | |) este spat iu normat.
(ii) Dac a / este spat iu Banach, atunci // este spat iu Banach.
(iii) Dac a / este algebra Banach comutativa si este un ideal propriu
nchis, atunci // este algebr a Banach comutativ a. Dac a n plus / este
algebr a unitar a, atunci | e |= 1.
Demonstrat ie (i) Dac a x , atunci | x |= 0; dac a x , , atunci
| x |> 0, deoarece este mult ime nchisa (las am ca exercit iu observat ia ca
| x | este distant a de la x la ). Dac a C si x /, atunci ega-
litatea | x |= [[ | x | se veric a imediat. Demonstr am acum inega-
litatea triunghiului; e x
1
, x
2
/ si e > 0. Din denit ie, rezult a c a exista
y
1
, y
2
astfel nc at:
| x
+ y
|<| x
| + , = 1, 2.
= r(x) , x /.
Notat iile sunt cele din denit ia 17: : / ((/(/)) este transformarea
Gelfand pe algebra /, (x) este spectrul elementului x /, iar r(x) este raza
sa spectrala .
Inainte de a demonstra teorema, vom face cateva observat ii
n leg atur a cu enunt ul. Evident, (ii) este o consecint a imediat a a lui (i).
Armat ia (i) se poate reformula si astfel: x este element inversabil n alge-
bra / dac a si numai daca (x) este funct ie inversabila n algebra ((/(/)).
Pe de alt a parte, elementele inversabile din algebra funct iilor continue au fost
caracterizate n exemplul 9(ii), (a se vedea si exemplul 19(i)).
In concluzie,
transformarea Gelfand permite caracterizarea elementelor inversabile din al-
gebra comutativa unitar a abstract a / cu ajutorul elementelor inversabile
94 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
dintr-o algebr a concret a: ((/(/)); mai adaugam c a, n general, nu este
izomorsm de algebre Banach.
In paragraful urm ator vom studia o clasa de
algebre pentru care transformarea Gelfand este izomorsm.
Demonstrat ie Fie x /. Incluziunea
(x) C ; /(/) astfel ncat (x) =
a fost demonstrat a n propozit ia 16. Fie acum (x); atunci, elementul
e x nu este inversabil. Fie = (e x)y ; y /; atunci este ideal
propriu n / (exercit iu). Din teorema 21 rezulta c a exist a un ideal maximal
/ care-l cont ine pe ; conform teoremei 25(b), rezulta c a exist a /(/)
astfel ncat / = Ker(). In concluzie, exist a un caracter astfel ncat
Ker(), deci (e x) = 0. Rezult a deci c a = (x), ceea ce ncheie
demonstrat ia.
Prezent am n continuare o aplicat ie remarcabil a a teoremei lui Gelfand,
cunoscut a sub numele de teorema de transformare a spectrului.
27.Denit ie
Fie f o funct ie ntreaga, deci exista un sir de numere complexe a
n
astfel
ncat f(z) =
n=0
a
n
z
n
, pentru orice z C. Daca / este o algebr a Banach
comutativ a unitar a, atunci pentru orice x / , seria
n=0
a
n
x
n
este absolut
convergenta; vom nota suma acestei serii cu f(x). Un caz particular remar-
cabil este funct ia exponent iala: exp(x) =
n=0
1
n!
x
n
.
28.Teorema (de transformare a spectrului)
Fie / o algebra Banach comutativ a unitar a si f o funct ie ntreag a. Atunci,
pentru orice x /, avem:
(f(x)) = f() ; (x).
Demonstrat ie Din teorema 26, rezult a:
(f(x)) = ((f(x))(/(/))) =
= (f(x)) ; /(/) = f((x)) ; /(/) = f((x)).
4.3 C
-algebre comutative
29.Denit ie
Fie / o algebra Banach (nu neaparat comutativa). O aplicat ie
4.3. C
-ALGEBRE COMUTATIVE 95
: / / se numeste involut ie (pe /) dac a satisface urmatoarele condit ii:
(i) (x
= x,
(ii)(x + y)
= x
+ y
,
(iii) (xy)
= y
,
pentru orice , C si x, y /.
In acest caz (/, ) se numeste algebra
Banach cu involut ie. Dac a n plus are loc si egalitatea:
(iv) | x
x |=| x |
2
, x /,
atunci / se numeste C
= F(x
), x /
1
.
= x.
(b) x / se numeste normal dac a x
x = xx
.
(c) Dac a n plus algebra are si unitate, atunci x / se numeste unitar dac a
x
1
= x
.
30.Observat ie
Din egalitatea (iii) de mai sus rezulta c a x este inversabil dac a si numai
dac a x
)
1
= (x
1
)
. Este de asemenea
evident ca pentru orice x / , urm atoarele elemente sunt autoadjuncte:
x
x, xx
,
1
2
(x + x
),
1
2i
(x x
) si k =
1
2i
(x x
) ).
In plus, x este normal dac a si numai daca
hk = kh.
31.Propozit ie
Intr-o C
|=| x | , x /; n consecint a,
involut ia este aplicat ie continua.
Demonstrat ie Din inegalitatea | x |
2
=| x
x || x
|| x |, rezult a c a
| x || x
si folosind egalitatea
(x
= x, rezult a | x
n
)
n
converge la x
deoarece
| x
n
x
|=| (x
n
x)
|=| x
n
x |0.
32.Exemple
(i) Cel mai simplu exemplu de C
-algebr a cu involut ia f
-algebra
operatorilor liniari si continui denit i pe un spat iu Hilbert innit dimensional.
(iv) Algebra Banach (cu operat ia de convolut ie) a sirurilor absolut sum-
abile,
1
(Z) este C
-algebr a cu involut ia .
(v) Tot conjugarea complex a este involut ie si n algebra Banach a sirurilor
m arginite,
(Z).
(vi) Mai general, algebra Banach a funct iilor esent ial m arginite, L
(, )
este si ea C
Intr-o algebr a Banach, funct ia exponent iala se poate deni n mod natural
prin relat ia exp(x) =
n=0
1
n!
x
n
, seria din membrul drept ind absolut conver-
gent a (a se vedea si denit ia 27).
Identitatea exp(x + y) = exp(x) exp(y) este adev arat a numai n ipoteza ca
elementele x si y comut a ntre ele. Dac a t este un num ar real, atunci e
it
este un num ar complex de modul 1; ntr-o C
= [
n=0
1
n!
(ih)
n
]
n=0
(i)
n
n!
h
n
= exp(ih),
comutarea involut iei cu seria ind justicata de continuitatea involut iei (propozi-
4.3. C
-ALGEBRE COMUTATIVE 97
tia 31). Deoarece elementele ih si ih comut a ntre ele, avem:
[exp(ih)][exp(ih)]
[exp(ih)],
ceea ce ncheie demonstrat ia.
-algebr a unitar a.
(i) Dac a u / este unitar, atunci | u |= 1 si (u) C; [[ = 1.
(ii) Orice element autoadjunct din / are spectru real.
Demonstrat ie (i) Dac a u / este unitar, atunci u
= u
1
si deci | u |
2
=|
u
1
(u
1
) si deci deoarece | u |=| u
1
|= 1, rezult a [[ 1 si [
1
[ 1,
adic a [[ = 1.
(ii) Fie h / autoadjunct; din lema 34 rezulta ca exp(ih) este unitar si
deci din (i) rezult a c a (exp(ih)) este inclus n cercul unitate. Din teo-
rema 28 (de transformare a spectrului) aplicata funct iei exponent iale rezult a
(exp(ih)) = e
i
; (h).
In concluzie, am obt inut c a
(h) [e
i
[ = 1, adic a R.
Putem demonstra acum urmatorul rezultat fundamental n leg atura cu
reprezentarea C
-algebre unitare.
Demonstrat ie Faptul ca este morsm de algebre a fost demonstrat n
propozit ia 18; mai trebuie deci demonstrate proprietat ile:
(a) (x) = (x
=| x | .
(c) este aplicat ie surjectiv a.
Fie x / , x = h+ik cu h = h
si k = k
; atunci x
= hik. Deoarece h si
k sunt autoadjuncte, din propozit ia 35(ii) rezult a ca spectrele lor sunt reale
98 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
si deci din teorema 26 rezult a c a funct iile continue (h) si (k) iau valori
reale, deci (h) = (h) si (k) = (k). Din aceste observat ii rezulta:
(x) = (h + ik) = (h) + i(k) = (h) i(k) = (h ik) = (x
).
Pentru a demonstra (b), s a observam mai ntai c a ntr-o C
-algebr a comuta-
tiv a raza spectral a coincide cu norma; ntr-adevar, pentru orice x /, avem:
| x
2
|
2
=| x
2
(x
2
)
|=| x
2
(x
)
2
|=| xx
(xx
|=| xx
=| x |
4
,
deci | x
2
|=| x |
2
; prin induct ie rezult a | x
2
n
|=| x |
2
n
, n N. Folosind
acum formula razei spectrale (teorema 13), rezulta:
r(x) = lim
n
| x
2
n
|
2
n
= lim
n
(| x |
2
n
)
2
n
=| x | .
Punctul (b) rezult a acum din teorema 26: | (x) |
= r(x) =| x |. Pentru
a demonstra (c), observam mai nt ai c a (/) este o subalgebra nchisa n
((/(/)): este subalgebr a deoarece este morsm si este nchis a deorece
este izometrie (las am detaliile ca exercit iu). Vom demonstra acum ca (/)
este si densa n ((/(/)) (ceea ce va ncheia demonstrat ia); pentru aceasta,
vom folosi Teorema Stone-Weierstrass (exemplul 2(ii)). Subalgebra (/) este
nchis a la conjugare
(deoarece (x
-ALGEBRE COMUTATIVE 99
Dac a f nu se anuleaz a pe cercul unitate (deci f este inversabil a n alge-
bra ((o
1
)) atunci funct ia
1
f
admite si ea o dezvoltare n serie Fourier (de
asemenea absolut convergent a), adica exist a b
1
(Z) astfel nc at:
1
f
(e
it
) =
nZ
b(n)e
int
, e
it
o
1
.
Capitolul 5
Operatori pe spat ii Hilbert
y >, x, y H.
(ii) (T
= T.
(iii) | T |=| T
| .
(iv) | T |
2
=| T
T | .
Operatorul T
: H H,
denit prin T
y = z. Este evident ca T
y |
2
=< T
y, T
y >=< TT
y, y >| T || T
y || y | , y H.
Am demonstrat deci c a T
/(H) si | T
y || T || y |, ceea ce arat a
c a | T
|| T | . Pentru a demonstra ca T
, astfel ncat
< Tx, y >=< x, Sy >. Rezult a asadar c a < x, Sy >=< x, T
y > pentru
orice x, y H, deci S = T
, contradict ie cu ipoteza.
(ii) Pentru orice x, y H, avem:
< x, (T
y >=< T
x, y >= < y, T
= T.
(iii) Din inegalitatea | T
|=| T |.
(iv) Din (iii), rezult a inegalitatea | T
T || T
|| T |=| T |
2
. Pentru a
demonstra cealalt a inegalitate, e x H; avem:
| Tx |
2
=< Tx, Tx >=< T
Tx, x >| T
Tx || x || T
T || x |
2
,
si deci | T |
2
| T
T |.
2.Propozit ie
Dac a T, S /(H), atunci:
(i) (T + S)
= T
+ S
, C.
(ii) (TS)
= S
.
5.1. ADJUNCTUL UNUI OPERATOR 103
(iii) Dac a T este inversabil, atunci T
este inversabil si
(T
1
)
= (T
)
1
.
(iv) Aplicat ia : /(H) /(H) , T T
-algebr a (necomutativa).
Demonstrat ie Relat ia (i) o propunem ca exercit iu.
(ii) Pentru orice x, y H, avem:
< TSx, y >=< Sx, T
y >=< x, S
y >,
si deci (TS)
= S
.
(iii) Dac a T este operator inversabil, atunci, folosind relat ia (ii) pentru op-
eratorii T
si T
1
, obt inem:
T
(T
1
)
= (T
1
T)
= I
= I = (TT
1
)
= (T
1
)
,
ceea ce ncheie demonstrat ia. Armat ia (iv) este o consecint a imediat a a
celor demonstrate anterior.
3.Observat ie
Desigur, unele din propriet at ile demonstrate n propozit iile anterioare sunt
cazuri particulare ale rezultatelor corespunz atoare referitoare la C
-algebre.
Conform denit iei 29,cap.4, un operator T /(H) se numeste autoadjunct
dac a T = T
, normal dac a TT
= T
T si unitar dac a TT
= T
T = I.
Reamintim (denit ia 7 si exemplul 8(iv),cap.4), c a spectrul unui
operator T /(H) este, prin denit ie,
(T) = C ; I T nu este inversabil.
Din teorema 10,cap.4 stim ca (T) este mult ime nevid a si compact a. Din
teorema lui Banach (corolarul 41,cap.3), rezult a c a
(T) = C ; I T nu este bijectiv.
pa
(T) = C ; x
n
Hastfel nc at | x
n
|= 1si lim
n
(I T)x
n
= 0.
Este evident c a
p
(T)
pa
(T), deoarece dac a este o valoare proprie, atunci
putem lua sirul constant x
n
= x, unde vectorul x este un vector propriu de
norm a 1 asociat valorii proprii . Incluziunea
pa
(T)
(T) se demonstreaza prin reducere la absurd : dac a
pa
(T) dar
, (T), atunci exist a operatorul (I T)
1
/(H) si aplic andu-l relat iei
lim
n
(I T)x
n
= 0,
obt inem lim
n
x
n
= 0 , contradict ie cu | x
n
|= 1 , n N. Se poate demon-
stra urmatorul rezultat ([10],p.40): spectrul unui operator normal este egal
cu spectrul punctual aproximativ.
Exemple ilustrative pentru not iunile introduse aici vor date n paragraful
urm ator.
Conform celor demonstrate n propozit ia 35,cap.4, operatorii
autoadjunct i au spectrul real, iar cei unitari au spectrul inclus n cercul uni-
tate. Am demonstrat de asemenea (obsevat ia 8,cap.4) c a dac a T este un
operator inversabil, atunci
(T
1
) =
1
; (T).
4.Denit ie
Fie T /(H). Un subspat iu K H se numeste subspat iu invariant
pentru T dac a T(K) K; subspat iul K se numeste subspat iu reducator
pentru T dac a T(K) K si T(K
) K
.
5.Propozit ie
Fie T /(H) si K un subspat iu n H; urm atoarele armat ii sunt echiva-
lente:
(a) K este subspat iu invariant pentru T.
(b) K
.
Demonstrat ia o repeta pe cea din cazul H = C
n
, (lema 27,cap2).
5.1. ADJUNCTUL UNUI OPERATOR 105
Evident, de aici rezult a ca pentru un operator autoadjunct un subspat iu in-
variant este si subspat iu reducator.
Reamintim c a am notat cu Ker(T) si Im(T) nucleul si respectiv
imaginea operatorului T. Este evident c a subspat iile Ker(T) si Im(T) sunt
invariante pentru T. In continuare demonstram o relat ie ntre nucleul unui
operator si imaginea adjunctului s au.
6.Propozit ie
Pentru orice operator T /(H), avem:
(i) Ker(T) = (Im(T
))
.
(ii) Ker(T
) = (Im(T))
.
Demonstrat ie (i) Fie x Ker(T) si e y H; atunci
< T
))
= T.
7.Consecint a
Fie T /(H). Dac a T si T
) = 0. Din
propozit ia anterioara, rezult a ca (Im(T))
= 0
T este pozitiv:
< T
.
In particular, de aici rezulta ca orice
operator pozitiv este autoadjunct.
(iii) Dac a T este pozitiv, atunci (T) R. Fie < 0 si x H; avem:
| (I T)x |
2
=< (I T)x, (I T)x >=
=
2
| x |
2
2 < Tx, x > + | Tx |
2
2
| x |
2
,
ceea ce arata c a operatorii I T si (I T)
.
In
teorema urm atoare vom demonstra c a P
K
este proiect ie si ca orice proiect ie
se poate construi n acest fel.
11.Teorema
(i) Fie K H un subspat iu nchis; atunci operatorul P
K
denit mai sus este
un proiector.
(ii) Reciproc, dac a P este un proiector, atunci exist a un subspat iu nchis
K H (si anume K = Im(P)) astfel nc at P = P
K
.
Demonstrat ie (i) Fie x
= y
+z
K, z
). Daca
C ,
1, 2, atunci descompunerea ortogonal a (unic a) a vectorului
1
x
1
+
2
x
2
este:
1
x
1
+
2
x
2
= (
1
y
1
+
2
y
2
) + (
1
z
1
+
2
z
2
),
si deci:
P
K
(
1
x
1
+
2
x
2
) = (
1
y
1
+
2
y
2
) =
1
P
K
x
1
+
2
P
K
x
2
,
ceea ce arat a liniaritatea lui P
K
. Continuitatea rezult a din:
| P
K
x
1
|
2
=| y
1
|
2
| y
1
|
2
+ | z
1
|
2
=| x
1
|
2
.
Din relat ia de mai sus rezulta si inegalitatea | P
K
| 1. Operatorul P
K
este
autoadjunct:
< P
K
x
1
, x
2
>=< y
1
, y
2
+ z
2
>=< y
1
, y
2
>=< y
1
+ z
1
, y
2
>=< x
1
, P
K
x
2
> .
Dac a y K, atunci descompunerea sa ortogonala este y = y + 0, si deci
P
K
y = y. De aici rezult a ca pentru orice x H , x = y + z ,
(y K , z K
), avem: P
2
x = Py = y = Px, ceea ce arat a ca P
K
este o
proiect ie av and imaginea K.
(ii) Fie acum o proiect ie P /(H) si e K = Im(P). Evident, K este
subspat iu n H; demonstr am c a este nchis. Pentru aceasta, e (y
n
)
n
K
108 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
un sir de vectori din K, convergent la y H. Din denit ia lui K rezult a ca
exist a un sir (x
n
)
n
H astfel nc at y
n
= Px
n
; avem:
y = lim
n
Px
n
= lim
n
P
2
x
n
= P( lim
n
Px
n
) = Py,
ceea ce arat a ca y K si deci K este submult ime nchis a n H; n plus,
Py = y , y K. Fie acum z K
. Deoarece P
2
z K, rezulta:
| Pz |
2
=< Pz, Pz >=< z, P
2
z >= 0,
si deci Pz = 0. Fie acum x H , x = y + z cu y K si z K
. Avem:
Px = P(y + z) = Py = y = P
K
x, ceea ce ncheie demonstrat ia.
12.Observat ie
Fie P /(H) o proiect ie si e K = Im(P) subspat iul pe care ea proiecteaza.
Atunci operatorul I P este de asemenea proiect ie si I P = P
K
, sau ,
echivalent, Im(I P) = K
= (QP)
= P
= P.
(c)=(d) Din PQ = P si din inegalitatea | P | 1 (ar atatan demonstrat ia
teoremei 11), rezulta:
| Px |=| PQx || Qx | , x H
.
(d)=(e) Fie x H; folosind (d), avem:
< Px, x >=< P
2
x, x >=< Px, Px >=| Px |
2
| Qx |
2
=< Qx, x > .
(e)=(a) Fie x A; din (e), rezulta:
| x |
2
=< Px, x >< Qx, x >=| Qx |
2
| x |
2
,
ceea ce arata ca | Qx |=| x | , x A. Demonstrat ia se ncheie observ and
c a din denit ia proiectorilor rezult a egalitatea:
} = y H ; | Qy |=| y |.
In urm atoarea propozit ie dam legatura dintre subspat iile invariante ale unui
operator si proiectorii asociat i acestor subsppat ii.
15.Propozit ie
Fie T /(H) si e P /(H) un proiector; atunci:
(a) Ker(P) este invariant la T PT = PTP.
(b) Im(P) este invariant la T TP = PTP.
=Im(P),
(conform propozit iei 6, P ind operator autoadjunct), din armat iile de mai
sus rezulta:
Ker(P) si Im(P) sunt subspat ii reducatoare pentru operatorul T dac a si
numai dac a PT = TP.
Demonstrat ie Vom demonstra numai (a), demonstrat ia pentru (b) ind
110 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
asem anatoare; presupunem ca Ker(P) este subspat iu invariant pentru T. Fie
x H si e y Ker(P) si z Im(P) =Ker(P)
.
num ar real a = a operator autoadjunct A = A
.
num ar pozitiv operator pozitiv.
num ar de modul 1 zz = 1 operator unitar UU
= U
U = I.
solut iile ecuat iei z
2
= z (adic a 0 si 1) proiector : P
2
= P = P
.
5.3 Exemple de operatori pe spat ii Hilbert
Acest paragraf este rezervat studiului unor exemple importante de
operatori, dintre care amintim operatorul diagonal, operatorii de translat ie,
operatorii de multiplicare, operatorul integral si de convolut ie.
16.Denit ie (Operatorul diagonal)
Fie
2
(Z) spat iul Hilbert al sirurilor (bilaterale) de p atrat sumabil (cf. ex-
emplului 17(ii),cap.1) si (
(Z) , | |
) , C
(Z), si pentru
orice x
2
(Z), notam cu x sirul produs: (x)(n) = (n)x(n) , n Z.
Inegalitatea:
n=
[(x)(n)[
2
| |
2
n=
[x(n)[
2
< ,
arat a c a x
2
(Z). Putem deci deni operatorul:
D
:
2
(Z)
2
(Z) , D
x = x.
5.3. EXEMPLE DE OPERATORI PE SPAT II HILBERT 111
Vom numi D
(N)).
17.Observat ie
Denumirea de operator diagonal este justicat a de urm atoarea analogie cu
cazul nit dimensional. Fie (
n
)
nZ
baza canonica din
2
(Z), adica
n
(k) = 1
dac a n = k si 0 n rest. Fie M = (a
ij
)
i,jZ
matricea innita a lui D
n
aceast a baza, adica a
ij
=< D
j
,
i
>. Atunci a
ij
= (i), dac a i = j si
a
ij
= 0, dac a i ,= j.
Reamitim ca involut ia pe algebra
(Z) si a , b C, avem:
aD
+ bD
= D
a+b
si D
= D
.
(b) Operatorul D
|=| |
.
(d) (D
= D
(Z)).
In consecint a, avem:
(D
) = (n) ; n Z = ().
) = (n) ; n Z.
n=
[(x)(n)[
2
| |
2
n=
[x(n)[
2
< ,
rezult a c a | D
x |
2
| |
| x |
2
si deci (folosind propozit ia 3, cap.3),
obt inem continuitatea lui D
si inegalitatea | D
|| |
. Pentru a
demonstra inegalitatea invers a, s a observam mai nt ai c a daca (
n
)
nZ
este
baza canonica din
2
(Z), atunci D
n
= (n)
n
; rezulta:
[(n)[ =| (n)
n
|
2
=| D
n
|
2
| D
| |
n
|
2
=| D
| .
Lu and supremum dup a n Z n inegalitatea de mai sus, demonstrat ia se
ncheie.
(d) Pentru orice siruri x si y din
2
(Z), avem:
< D
x, y >=
n=
(n)x(n)y(n) =< x, y >=< x, D
y >,
ceea ce arat a ca (D
= D
este
liniar si continuu si D
= D
= I; deci D
= (D
)
1
. Reciproc, dac a
operatorul D
)
1
((n)
n
) =
=
n
, si deci:
(D
)
1
n
=
1
(n)
n
.
De aici, trec and la norme, obt inem:
|
1
(n)
n
|
2
=| (D
)
1
n
|
2
| (D
)
1
| |
n
|
2
=| (D
)
1
| < ,
ceea ce implic a [
1
(n)
[ | (D
)
1
| , n Z; n concluzie sirul
1
este m arginit
si deci este inversabil.
Not and cu 1
= D
1
, C.
Rezult a deci c a operatorul I D
)x
n
)(k) = 0 , k Z si
deci num arul (n) este valoare proprie a operatorului D
, iar x
n
este un
vector propriu asociat acestei valori proprii. Pentru a demonstra incluzi-
unea reciproca, e
p
(D
) si e x
2
(Z) astfel nc at x nu este sirul
identic nul si ((I D
(Z)
D
/(
2
(Z)) este un morsm injectiv (chiar izometric) de C
-
algebre, av and drept imagine subalgebra operatorilor diagonali. Rezulta
c a subalgebra operatorilor diagonali este o C
- subalgebra comutativ a n
/(
2
(Z)) , (n particular, este deci completa) ind izomorf a cu C
-algebra
comutativ a
/(
2
(N)) este autoadjunct, | D
|= 1 si
(D
) =
1
n+1
; n N
0 ; evident, operatorul D
nu este inversabil n
acest caz.
20.Dent ie (operatorul de translat ie unilateral)
Pe spat iul Hilbert
2
(N) consideram operatorul:
V :
2
(N)
2
(N) , (V x)(0) = 0 si (V x)(n) = x(n 1) , n 1.
Este evident ca denit ia este corect a (V x
2
(N)). Operatorul V se numeste
operatorul de translat ie unilateral, (unilateral shift); n teoria sistemelor
V este denumit ntarziere ideala (ideal delay).
) , atunci , prin
denit ie, exist a x H , x ,= 0 astfel nc at T
x = x ; avem deci:
0 , = Ker(I T
) = (Im((I T
))
= (Im(I T))
,
114 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
ceea ce arat a ca Im(I T) ,= H , deci operatorul I T nu este surjectiv.
Am demonstrat deci:
Dac a C este valoare proprie pentru T
, atunci (T).
22.Teorema (proprietat ile operatorului de
translat ie unilateral)
Fie V :
2
(N)
2
(N) operatorul de translat ie unilateral; atunci:
(a) V este liniar si continuu.
(b) V este o izometrie: | V x |
2
=| x |
2
, x
2
(N) .
De aici rezult a, in particular, c a | V |= 1.
(c) V nu este operator inversabil (nu este surjectiv).
(d) (V
x)(n) = x(n + 1) , x
2
(N) , n N si | V
|= 1.
(e) V
V = I dar V V
,= I.
(f) Operatorul V nu are valori proprii:
p
(V ) = .
(g)
p
(V
) = C ; [[ < 1 si (V ) = (V
) = C ; [[ 1.
2
(N) x = (x(0), x(1), x(2), ..) (0, x(0), x(1), ..) = V x
2
(N).
(a),(b),(c) Liniaritatea o l asam ca exercit iu. Este evident (din schema de
mai sus) ca | V x |
2
=| x |
2
, si deci V este izometrie. Operatorul V
nu este surjectiv deoarece Im(V ) = x
2
(N) ; x(0) = 0 , =
2
(N) de
exemplu, nu exista x
2
(N) astfel nc at V x =
o
.
(d) Pentru orice x, y
2
(N) , avem:
< V x, y >=
n=0
(V x)(n)y(n) =
n=1
x(n 1)y(n) =
n=0
x(n)y(n + 1),
ceea ce arat a ca adjunctul lui V este:
2
(N) y = (y(0), y(1), y(2), ..) V
x |
2
| x |
2
,deci
| V
| 1 . Dar | V
1
|
2
=|
o
|
2
= 1 , deci | V
|= 1.
(e) Este clar c a V
x ,= x .
5.3. EXEMPLE DE OPERATORI PE SPAT II HILBERT 115
(f) Ar atam acum ca V nu are valori proprii. Fie , prin absurd , C
astfel nc at exista x
2
(N) , x ,= 0 , cu proprietatea V x = x , adica:
(0, x(0), x(1), x(2), ...) = (x(0), x(1), x(2), ...).
De aici rezult a x(n) = 0 , n N , contradict ie cu x ,= 0.
Am demonstrat deci c a
p
(V ) = .
(g) Deoarece | V |=| V
) =
C ; [[ < 1 . Din egalitatea V
x = x , rezulta:
(x(1), x(2), x(3), ...) = (x(0), x(1), x(2), ...),
si deci x(n+1) =
n
x(0) , n N . Dac a x(0) = 0 , atunci x = 0 . Rezult a
deci ca vectorii proprii x asociat i valorii proprii sunt de forma:
x = (x(0), x(0),
2
x(0),
3
x(0), ...) , cu condit ia x(0) ,= 0.
Exist a nsa restrict ia x
2
(N) , ceea ce este echivalent cu [[ < 1 . Am
demonstrat deci ca:
p
(V
) = C ; [[ < 1.
Din observat ia 21 de mai sus, rezulta ca (V )
p
(V
) .
In concluzie, spec-
trele operatorilor V si V
x)(n) = x(n + 1) , n Z.
(c) W este operator unitar: WW
= W
W = I .
In particular, | W |=| W
|= 1.
116 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
(d) Operatorii W si W
nu au valori proprii;
(e) (W) =
pa
(W) = (W
) =
pa
(W
) = C ; [[ = 1.
Reamintim ca
pa
este spectrul punctual aproximativ (a se vedea observat ia
3 si teorema 18 din acest capitol).
Demonstrat ie (a) Liniaritatea este imediat a; continuitatea rezult a din relat ia
evident a: | Wx |
2
=| x |
2
.
(b) Pentru orice x , y
2
(Z) , avem:
< Wx, y >=
nZ
x(n 1)y(n) =
nZ
x(n)y(n + 1),
si deci ntr-adev ar (W
x)(n) = x(n + 1) , n Z.
(c) Egalit at ile WW
= W
W = I sunt evidente.
(d) Vom demonstra c a W nu are valori proprii (analog se arat a si pentru
W
n=
[x(0)[
2
[[
2n
si
n=0
[x(0)[
2
[[
2n
trebuie sa e simultan convergente; acest lucru este posibil numai daca
x(0) = 0 , adica x = 0 , contradict ie.
(e) Faptul c a spectrele operatorilor W si W
1
2
e
ikt
pentru [k[ n si x
n
(k) = 0 n rest.
Propunem cititorului sa arate ca | x
n
|
2
= 1 si:
lim
n
| (I W)x
n
|
2
= 0.
Analog se calculeaz a si
pa
(W
). Cum (W) si (W
) sunt incluse n
cercul unitate, demonstrat ia este ncheiat a.
O clas a importanta de operatori este clasa operatorilor de multiplicare;
un caz particular a fost deja prezentat: operatorul diagonal pe spat iul
2
(Z).
(, ) , C
[f[
2
d | |
| f |
2
,
deci f L
2
(, ). Rezult a deci c a pentru orice L
(, ) putem
deni aplicat ia:
M
: L
2
(, ) L
2
(, ) , M
f = f.
Operatorul M
(o
1
) C
(o
1
) notam cu M
oper-
atorul de multiplicare pe L
2
(o
1
): (M
f)(e
it
) = (e
it
)f(e
it
) , e
it
o
1
.
Vom studia acum operatorii de multiplicare pe spat iul Hilbert al funct iilor
de patrat integrabil denite pe cercul unitate, L
2
(o
1
).
Ment ion am totusi ca rezultatele ce urmeaza sunt adev arate si n cazul (gen-
eral) al operatorilor de multiplicare pe spat iul Hilbert L
2
(, ) . Demonstrat iile
care vor urma se adapteaz a (asa cum vom preciza) usor cazului general.
27.Propozit ie (proprietat ile operatorului de multiplicare)
Fie L
(o
1
) si M
|=| |
.
(b) M
= M
= M
, L
(o
1
).
118 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
(c) (M
= M
si M
. Pen-
tru orice f L
2
(o
1
) , avem:
| M
f |
2
=
_
2
0
[(e
it
)f(e
it
)[
2
dt | |
| f |
2
,
si deci am obt inut inegalitatea: | M
|| |
. Pentru a demonstra si
inegalitatea invers a, consideram, pentru orice n N mult imea:
A
n
= e
it
o
1
; [(e
it
)[ | |
1
n
.
Din denit ia supremumului esent ial, rezult a c a masura mult imii A
n
este
nenul a (pentru orice n N). Daca
n
este funct ia caracteristic a a mult imii
A
n
, atunci
n
L
2
(o
1
) si:
|
n
|
2
=
_
2
0
[
n
[
2
dt =
_
(A
n
),
unde, (A
n
) este masura (Lebesgue pe cerc) a mult imii A
n
. Rezult a:
| M
n
|
2
=
_
2
0
[
n
[
2
dt
_
2
0
(| |
1
n
)
2
[
n
[
2
dt (| |
1
n
) |
n
|
2
.
Rezult a deci c a:
| M
|| |
1
n
, n N,
deci | M
|| |
.
(b) Pentru orice , L
(o
1
) , avem:
M
f = M
(f) = f = M
f = M
f,
5.3. EXEMPLE DE OPERATORI PE SPAT II HILBERT 119
pentru orice f L
2
(o
1
) .
(c) Dac a f, g L
2
(o
1
) , atunci:
< M
f, g >=
_
2
0
(f)gdt =
_
2
0
f(g)dt =< f, M
g >,
si deci (M
= M
si M
comut a, adica M
, care
este si inversul, dar si adjunctul lui M
.
28.Observat ie
Rat ionamentele de mai sus se pot reface, ntocmai, si n cazul unui spat iu cu
m asura arbitrar, (, ) cu proprietatea () = 1 si, mai general, pentru un
spat iu cu masur a nita: () < . Daca
() = , atunci, singura eroare n demonstrat ia de mai sus ar aceea ca
mult imea A
n
ar putea avea m asur a innit a: (A
n
) = si deci inegali-
tatea | M
|| |
nN
D
n
.
De exemplu, m asura Lebesgue pe R este -nit a, pentru c a
R =
nN
(n, n).
Calculul spectrului operatorului de multiplicare necesita c ateva rezultate
preliminare; rezultatul fundamental n aceast a direct ie este c a ope-
ratorul M
admite
o demonstrat ie simpl a; vom face demonstrat ia pentru L
(o
1
) , dar ca
si mai sus, ea se poate adapta f ara dicult at i la cazul general.
Reamintim c a o funct ie L
(o
1
) este inversabila, atunci operatorul de multiplicare
M
este inversabil.
Demonstrat ie Dac a funct ia L
(o
1
) este inversabil a, atunci funct ia
1
este n algebra L
(o
1
) si deci operatorul de multiplicare cu
1
este inversul
c autat: M
M1
= I.
30.Consecint a
Dac a (M
) , atunci I M
(o
1
) ;
concluzie: (M
) (o
1
).
Pentru a demonstra reciproca propozit iei 29 (ceea ce ar rezolva pro-
blema calculului spectrului operatorului de multiplicare), avem nevoie de
dou a rezultate auxiliare; ca de obicei, demonstrat iile vor prezentate n
cazul = o
1
, dar rat ionamentele sunt corecte si pentru un spat iu cu m asura
nit a , (, ).
31.Lema
Fie : o
1
C , o funct ie m asurabil a arbitrar a.
Dac a f L
2
(o
1
) , f L
2
(o
1
) si daca operatorul
T : L
2
(o
1
) L
2
(o
1
) , Tf = f
este continuu, atunci L
(o
1
) si | |
| T | .
Demonstrat ie Vom demonstra c a [[ | T | (a.p.t.); de aici va rezulta c a
| |
_
2
0
[
M
[
2
dt =
_
M
[[
2
dt >| T | |
M
|
2
,
ceea ce este o contradict ie.
(o
1
).
Demonstrat ie S a consider am operatorul (liniar)
T : L
2
(o
1
) L
2
(o
1
) , Tf = f.
Este sucient s a demonstr am ca T este continuu: din lema precedenta va
rezulta apoi c a este funct ie esent ial marginit a. Pentru aceasta, vom folosi
teorema gracului nchis (teorema 45,cap.3): dac a T este operator nchis,
atunci el este continuu. Pentru a demonstra ca T este operator nchis, e
(f
n
)
n
un sir de funct ii din L
2
(o
1
) cu propriet at ile (a se vedea observat ia
44,cap.3):
(i) f
n
converge (n L
2
(o
1
) ) la f.
(ii) f
n
converge (n L
2
(o
1
) ) la g.
Demonstrat ia se va ncheia dac a vom demonstra ca g este n imaginea op-
eratorului T , adic a g = f . Se stie c a dac a un sir de funct ii (h
n
)
n
converge
n norma | |
p
(de fapt noi vom folosi aici cazul p = 2 ), la funct ia h,
atunci exista un subsir al lui (h
n
)
n
care converge punctual (a.p.t.) la h
([17],p.201). Din aceast a cauz a, putem presupune ca sirul (f
n
)
n
converge
si punctual (a.p.t.) la f . Rezulta deci c a sirul (f
n
)
n
converge punctual
(a.p.t.) la funct ia f ; dar, deorece sirul (f
n
)
n
converge n norma | |
2
la
g , rezulta, cu acelasi rat ionament ca mai sus c a (f
n
)
n
converge si punctual
(a.p.t.) la g .
In concluzie, g = f .
Putem demonstra acum reciproca propozit iei 29, si deci avem:
33.Teorema (spectrul operatorului de multiplicare)
Fie L
(o
1
) si e M
(o
1
) ); consecint e:
(a) Spectrul operatorului M
) =| M
| .
Demonstrat ie Implicat ia inversabila M
f = M
Tf = f , f L
2
(o
1
) . Rezulta deci ca
Tf = f , f L
2
(o
1
) , adic a:
Tf =
1
f , f L
2
(o
1
).
Deoarece operatorul T este continuu, din lemele anterioare rezult a ca funct ia
1
este n L
(o
1
) si |
1
| T | .
In concluzie, este inversabil a n
algebra L
(o
1
) , inversa ei ind
1
(o
1
).
(a) rezult a imediat aplicand rezultatul demonstrat mai sus operatorului I
M
= M
.
(b) rezult a din (a) si din denit ia razei spectrale:
r(M
) = sup [[ ; (M
);
a se vedea denit ia 12,cap.4.
34.Observat ie
Dac a funct ia este continua pe cerc, atunci operatorul M
este inversabil
dac a si numai dac a (e
it
) ,= 0 , e
it
o
1
, (a se vedea exemplul 9(vi),cap.4).
Rezult a deci ca n acest caz spectrul operatorului M
coincide cu imaginea
funct iei . De exemplu, dac a (e
it
) = e
it
2 , atunci:
(M
) = essran() = (o
1
) = C ; [ + 2[ = 1.
In particular, operatorul M
) ) si inversul
s au este:
((M
)
1
f)(e
it
) =
1
e
it
2
f(e
it
) , f L
2
(o
1
).
S a consideram acum un exemplu n care funct ia multiplicator nu este con-
tinu a; e , de exemplu:
(e
it
) =
e
it
i
e
it
+ i
, dac a t [0, ) si (e
it
) = 1 , dac a t [, 2).
Atunci imaginea funct iei este:
(o
1
) = 1
_
it ; t [1, 1) ,
si deci imaginea esent ial a a lui este (cf. exemplului 9(vi),cap.4):
(o
1
) = 1
_
it ; t [1, 1] = (M
).
In particular, operatorul M
nu este inversabil.
Tot n legatur a cu acest exemplu, se observ a usor c a = 1 este va-
5.3. EXEMPLE DE OPERATORI PE SPAT II HILBERT 123
loare proprie a operatorului M
.
Intr-adev ar, orice funct ie neidentic nula
f L
2
(o
1
) care se anuleaza pe submult imea e
it
; t [0, ] , veric a egali-
tatea M
: L
2
(, ) L
2
(, ) , cu funct ia L
) = [1, 2]; n
particular, operatorul M
) = o
1
, deci M
este unitar.
Pentru a obt ine proiectori, trebuie ca multiplicatorul s a e funct ia car-
acteristic a a unei mult imi m asurabile. De exemplu, pentru orice R
(xat) e
. Evident,
(P
) =
p
(P
) = 0, 1.
36.Observat ie
Operatorii de multiplicare au si alte proprietat i remarcabile. De exemplu,
mult imea operatorilor de multiplicare, / = M
; L
(, ) este o
C
(, ) M
/ este un
izomorsm de C
;[5],p.89.
124 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
37.Propozit ie
Fie (H, <, >
H
) si (K, <, >
K
) dou a spat ii Hilbert si e T /(H) si S
/(K) . Operatorii T si S se numesc unitar-echivalent i dac a
exist a un izomorsm de spat ii Hilbert (a se vedea denit ia 7,cap.1)
U : H K astfel nc at
T = U
1
SU.
De exemplu, n capitolul 2 (teorema 28), am demonstrat ca un operator
normal pe C
n
este unitar-echivalent cu un operator diagonal.
Doi operatori unitar-echivalent i au acelasi spectru, aceeasi norm a, aceleasi
valori proprii, acelasi spectru punctual aproximativ.
De asemenea, daca S este inversabil, atunci:
T
= U
1
S
U si T
1
= U
1
S
1
U.
Demonstrat ie Reamintim c a prin izomorsm de spat ii Hilbert (sau operator
unitar) sent elege un operator liniar bijectiv cu proprietatea < Ux, Uy >
K
=<
x, y >
H
, x, y H . Sa demonstram de exemplu egalitatea (S) = (T) ;
dac a C , atunci I S este inversabil U
1
(I S)U este inversabil
I U
1
SU este inversabil.
Pentru a demonstra egalitatea T
= U
1
S
v >
H
u Hsi v K.
Un alt mod de a demonstra existent a lui A
= U
1
. Rezulta deci
T
= (U
1
SU)
= U
1
S
U .
In mod analog se demonstreaza celelalte pro-
priet at i.
O clasa de operatori care sunt unitar echivalent i cu operatorii de multiplicare
pe L
2
(o
1
) sunt operatorii de convolut ie pe spat iul
2
(Z).
Reamintim ca dac a si sunt dou a siruri denite pe Z , atunci convolut ia
lor este sirul notat denit prin:
( )(n) =
n=
(k)(n k),
n ipoteza ca seria converge pentru orice n Z xat. Produsul de convolut ie
este comutativ, asociativ, distributiv fat a de adunare si are element neutru
5.3. EXEMPLE DE OPERATORI PE SPAT II HILBERT 125
sirul
o
(n) = 1 daca n = 0 si 0 n rest; a se vedea exemplul 2(vi),cap.4.
38.Denit ie (operatorul de convolut ie pe Z )
Fie un sir
2
(Z) astfel nc at:
(i) x
2
(Z) , x
2
(Z).
Cu aceasta condit ie ndeplinita, putem deni operatorul de convolut ie cu
prin relat ia:
C
:
2
(Z)
2
(Z) , C
x = x.
Ment ion am c a restrict ia
2
(Z) este necesara pentru existent a transfor-
matei Fourier inverse T
1
.
Liniaritatea operatorului C
nZ
x(n)
n
,
unde, am notat
n
(e
it
) = e
int
, (ca n denit ia 18,cap.1).
Reamintim de asemenea ca restrict ia lui T
1
la
1
(Z) admite o formula punc-
tual a (a se vedea teorema 22,cap.1):
_
T
1
_
(e
it
) =
nZ
(n)e
int
,
1
(Z).
39.Lema
Pentru orice ,
1
(Z), are loc egalitatea:
T
1
( ) = (T
1
)(T
1
).
Demonstrat ie Deoarece si sunt n
1
(Z), convolut ia exist a si
apart ine de asemenea spat iului
1
(Z) (cf. exemplului 2(vi),cap.4).
Pentru orice e
it
o
1
, avem:
[T
1
( )](e
it
) =
nZ
( )(n)e
int
=
nZ
kZ
(k)(n k)e
int
=
126 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
=
kZ
[(k)
mZ
(m)e
i(k+m)t
] = (
kZ
(k)e
ikt
)(
mZ
(m)e
imt
) =
= [(T
1
)(T
1
)](e
it
),
schimbarea ordinei de sumare ind posibila deoarece seriile sunt absolut con-
vergente.
40.Teorema
(a) Fie
2
(Z); atunci: (T
1
C
T)f = (T
1
)f , f L
2
(o
1
).
(b) Operatorul de convolut ie cu este corect denit (n sensul c andeplineste
condit ia (i) din denit ia 38 ) dac a si numai dac a
T
1
L
(o
1
);
n acest caz, C
T = M
F
1
2
(Z)
-
?
2
(Z)
L
2
(o
1
)
-
L
2
(o
1
)
?
C
M
F
1
T
1
T
1
(c) Reciproc, ind dat un operator de multiplicare M
pe L
2
(o
1
) , (deci
L
(o
1
) ), exist a un operator de convolut ie pe
2
(Z) , si anume C
astfel M
= T
1
C
T.
Demonstrat ie (a) Vom demonstra egalitatea de la punctul (a) pentru
funct iile
n
(e
it
) = e
int
, n Z n ipoteza suplimentar a
1
(Z).
Pentru aceasta, calcul am mai ntai T
n
:
(T
n
) (m) =
1
2
_
2
0
e
int
e
imt
dt =
n
(m), m Z,
unde, reamintim,
n
(m) =
_
1 daca m = n
0 daca m ,= n
S a mai observ am c a
n
1
(Z) si deci (cf. teoremei 22,cap.1):
_
T
1
n
_
(e
it
) = e
int
, e
it
o
1
.
5.3. EXEMPLE DE OPERATORI PE SPAT II HILBERT 127
Fie
1
(Z); atunci, n baza lemei anterioare, avem:
T
1
C
T
n
= T
1
(
n
) =
_
T
1
n
, n Z.
Deoarece subspat iul liniar generat de funct iile
n
nZ
este dens n L
2
(o
1
),
egalitatea (a) este adev arata pentru orice f L
2
(o
1
) pentru c a T si T
1
,
sunt aplicat ii continue (n norma | |
2
).
Acum, egalitatea (a) rezult a si pentru
2
(Z), deoarece
1
(Z) este dens
n
2
(Z), (a se vedea exemplul 4(iv),cap.1).
(b) Totul rezulta acum din propriet at ile operatorului de multiplicare cu
T
1
; am demonstrat (n lema 32) c a acesta (si deci si C
) este corect
denit (si n acest caz si continuu) dac a si numai dac a funct ia multiplicator
T
1
este esent ial marginit a pe o
1
.
(c) Fie L
(o
1
) ; atunci, pentru orice n Z , avem:
1
2
_
2
0
[(e
it
)e
int
[dt | |
< ,
si deci funct ia are transformata Fourier:
: Z C ,
(n) =
1
2
_
2
0
(e
it
)e
int
dt.
Faptul c a operatorul C
(o
1
) are transformat a Fourier (coecient i Fourier),
deoarece L
(o
1
) L
2
(o
1
).
41.Corolar (proprietat ile operatorului de convolut ie pe Z )
Fie : Z C astfel nc at T
1
L
(o
1
) si e C
operatorul de convolut ie
asociat; atunci, din teorema de mai sus si din propriet at ile operatorilor de
multiplicare demonstrate anterior, avem:
(a) | C
|=| M
F
1
|=| T
1
|
.
(b) (C
) = (M
F
1
) = essran(T
1
).
(c) Dac a sirul
1
(Z) , atunci funct ia T
1
este continu a pe o
1
, deci
(deoarece o
1
este compact) ea este si marginit a si spectrul lui C
este imag-
inea funct iei T
1
:
(C
) = (T
1
)(o
1
).
_
, adica
C
1
x = T
_
1
T
1
_
x, x
2
(Z).
Pentru demonstrat ia punctului (d), trebuie ar atat a mai nt ai
egalitatea:
f g =
f g, f, g L
2
(o
1
).
L asam detaliile ca exercit iu.
42.Exemplu
(i) Operatorul de translat ie bilateral W (din denit ia 23) este un
operator de convolut ie; ntr-adevar, W = C
1
.
Mai general, W
n
este operatorul de convolut ie cu sirul
n
, pentru orice
n Z.
Deoarece (T
1
n
)(e
it
) =
n
(e
it
) = e
int
, rezulta ca W
n
este unitar-echivalent
cu M
n
:
T
1
W
n
T = M
n
.
In particular, (T
1
WTf)(e
it
) = e
it
f(e
it
).
| k |
1
. Ment ionam c a
exist a funct ii continue si m arginite pe R care nu sunt transformate Fourier
ale unor funct ii din L
1
(R).
Restrict ia aplicat iei T la subspat iul K = L
1
(R)
L
2
(R) ia valori n L
2
(R)
si deci, deoarece K este dens n L
2
(R), (cf.exemplului 4(iv),cap.1), ea se
poate prelungi prin continuitate (n norma | |
2
) la ntregul L
2
(R) ; se obt ine
astfel transformarea Fourier (sau Fourier-Plancherel):
T : L
2
(R) L
2
(R),
cu proprietat ile:
(a) T este un izomorsm de spat ii Hilbert; acest rezultat este cunoscut sub
numele de teorema lui Plancherel.
(b) T(k f) =
k
f.
Pentru demonstrat ia teoremei lui Plancherel, recomand am: [13],p.187; [15],p.26.
45.Teorema (proprietat ile operatorului de convolut ie pe R)
Fie k L
1
(R) , e C
k
operatorul de convolut ie cu k , T transformarea
Fourier si M
k
operatorul multiplicare cu
k ; atunci:
(a) C
k
= T
1
M
k
T.
(b) | C
k
|=| M
k
|=|
k |
.
(c) (C
k
) = (M
k
) =
k(R).
Demonstrat ie Toate armat iile rezult a din lema si observat ia anterioare si
din proprietat ile corespunz atoare ale operatorului de multiplicare (a se vedea
propozit ia 27 si teorema 33).
46.Observat ie
Asa cum am vazut, exist a asem anari importantentre operatorii de convolut ie
pe
2
(Z) si cei de pe L
2
(R) . Metoda de studiu este aceeasi: sunt unitar-
echivalent i (prin transformarea Fourier) cu operatori de multiplicare pe L
2
(o
1
)
si respectiv pe L
2
(R) .
In teoria sistemelor, spat iul pe care este denit opera-
torul de convolut ie se numeste domeniul timp, iar spat iul pe care este denit
operatorul de multiplicare corespunz ator se numeste domeniul frecvent a;
130 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
unitar-echivalent a celor doi operatori prin transformarea Fourier este den-
umit a dualitatea timp-frecvent a. Ment ion am totusi o deosebire remarca-
bil a ntre cele dou a cazuri. Deoarece orice funct ie din L
(o
1
) are transfor-
mat a Fourier, rezult a c a orice operator de multiplicare pe L
2
(o
1
) este unitar
echivalent cu un operator de convolut ie pe
2
(Z) (cf. teoremei 40(c)).
In
schimb, exist a funct ii L
j=1
a
ij
x
j
, x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) C
n
. Un analog
innit dimensional al acestei denit ii este operatorul integral.
46.Denit ie (operatorul integral)
S a consider am spat iul Hilbert (L
2
(0, 1) , | |
2
) al funct iilor de patrat integra-
bil pe intervalul [0, 1] n raport cu m asura Lebesgue; (cf.
exemplului 17(iii),cap.1). Fie K : [0, 1] [0, 1] C o funct ie de p atrat
integrabil pe [0, 1] [0, 1] si e:
| K |
2
=
_
1
0
_
1
0
[K(x, y)[
2
dxdy.
Demonstr am acum ca pentru orice funct ie f L
2
(0, 1) , funct ia g denit a
prin egalitatea:
g(x) =
_
1
0
K(x, y)f(y)dy
este n L
2
(0, 1); avem (folosim inegalitatea lui Schwarz):
| g |
2
2
=
_
1
0
[
_
1
0
K(x, y)f(y)dy[
2
dx
_
1
0
__
1
0
[K(x, y)[
2
dy
___
1
0
[f(y)[
2
dy
_
dx =| f |
2
2
| K |
2
2
.
Rezult a deci c a putem deni aplicat ia:
T
K
: L
2
(0, 1) L
2
(0, 1) , (T
K
f)(x) =
_
1
0
K(x, y)f(y)dy.
Operatorul T
K
se numeste operatorul integral denit de nucleul K . Din
calculul de mai sus rezulta c a T
K
este continuu si
5.3. EXEMPLE DE OPERATORI PE SPAT II HILBERT 131
| T
K
|| K |
2
.
47.Propozit ie (proprietat ile operatorului integral)
Fie T
K
si T
H
doi operatori integrali cu nucleele K si respectiv H .
(a) Pentru orice , C , operatorul T
K
+T
H
este operator integral si
are nucleul K + H.
(b) Operatorul T
K
T
H
este operator integral si are nucleul denit prin G(x, y) =
_
1
0
K(x, z)H(z, y)dz , deci:
(T
K
T
H
f)(x) =
_
1
0
__
1
0
K(x, z)H(z, y)dz
_
f(y)dy.
K
, cu nucleul
K(y, x)g(x)dx
_
dy =< f, T
K
g > .
Propriet at ile de mai sunt adevarate si n cazul n care intervalul [0, 1]
(cu m asura Lebesgue) este nlocuit de un spat iu cu m asura nit a.
In
particular, putem considera operatori integrali pe Z si R.
Operatorii de convolut ie sunt atunci cazuri particulare de operatori integrali,
consider and nuclee de forma K(n, m) = (n m) , n, m Z si respectiv
K(x y) = k(x y) , x, y R.
Un alt caz particular remarcabil de operator integral este operatorul Volterra,
pe care-l vom studia n continuare.
48.Denit ie (operatorul Volterra)
Un nucleu K L
2
([0, 1] [0, 1]) se numeste nucleu de tip Volterra dac a
are proprietatea K(x, y) = 0 , x < y . Rezult a deci c a operatorul integral
asociat unui astfel de nucleu (numit operator Volterra) este denit prin:
(T
K
f)(x) =
_
x
0
K(x, y)f(y)dy , f L
2
(0, 1).
Analogia cu teoria matricelor este evident a: operatorii de tip Volterra sunt
analogul operatorilor asociat i matricelor inferior triunghiulare. Se stie c a
dac a o matrice A este strict inferior triunghiulara, atunci ea este nilpotent a,
adic a exista m N astfel ncat A
m
= O. Vom demonstra n continuare
o proprietate asem anatoare si pentru operatorii Volterra denit i de nuclee
m arginite; o consecint a va calculul spectrului unui astfel de operator.
49.Teorema
Fie K L
2
([0, 1] [0, 1]) un nucleu de tip Volterra marginit, deci | K |
<
; atunci, operatorul Volterra asociat, T
K
are proprietat ile:
(a) lim
n
(| T
n
K
|)
1
n
= 0.
(b) (T
K
) = 0 ; un operator cu aceasta proprietate se numeste cvasinilpo-
tent.
Demonstrat ie Vom demonstra mai ntai c a produsul a doi operatori de tip
Volterra T
K
si T
H
este un operator de acelasi tip. T inand cont de cele
demonstrate n propozit ia 47(b), este sucient s a ar at am implicat ia:
K(x, y) = H(x, y) = 0 , x < y G(x, y) = 0 , x < y,
unde, G(x, y) =
1
_
0
K(x, z)H(z, y)dz .
Intr-adev ar, dac a x < y , atunci orice z [0, 1] trebuie sa verice cel put in
5.3. EXEMPLE DE OPERATORI PE SPAT II HILBERT 133
una din inegalit at ile: x < z sau z < y ; n primul caz, avem K(x, z) = 0 ,
iar n al doilea H(z, y) = 0 , deci oricum G(x, y) = 0 . Daca x y , atunci:
G(x, y) =
_
x
y
K(x, z)H(z, y).
S a presupunem acum ca H = K si s a notam n acest caz
K
[2]
(x, y) = G(x, y) =
_
1
0
K(x, z)K(z, y)dz,
si n general pentru n N:
K
[n]
(x, y) =
_
1
0
K(x, z)K
[n1]
(z, y)dz.
Pentru orice 0 y x 1 , avem:
[K
[2]
(x, y)[ = [
_
x
y
K(x, z)K(z, y)dz[ | K |
2
(x y).
Prin induct ie rezulta c a pentru orice n N si y x , avem:
[K
[n]
(x, y)[
| K |
n
(n 1)!
(x y)
n1
| K |
n
(n 1)!
.
Rezult a deci c a:
(| T
n
K
|)
1
n
_
| K
[n]
|
_1
n
| K |
(n 1)!
1
n
0,
pentru n , ceea ce ncheie demonstrat ia.
(b) Reamintim c a raza spectral a a unui operator T este, (cf. denit iei
12,cap.4), r(T) = sup[[ ; (T) ; am demonstrat de asemenea (teorema
13,cap.4) formula razei spectrale: r(T) = lim
n
| T
n
|
1
n
. Din denit ia razei
spectrale rezult a n mod evident c a dac a r(T) = 0 , atunci (T) = 0 . Din
cele demonstrate la punctul (a), rezulta c a r(T
K
) = 0 , deci (T
K
) = 0 .
Mai facem observat ia ca armat iile din teorem a sunt adevarate si f ara ipoteza
de m arginire a nucleului; demonstrat ia este nsa considerabil mai dicil a
([10],p.93).
Un caz particular interesant de operator Volterra se obt ine consider and nu-
cleul V (x, y) = 1 , dac a y x , si 0 n rest. Operatorul asociat (numit si
operatorul Volterra integral) este:
(T
V
f)(x) =
_
x
0
f(y)dy , f L
2
(0, 1).
Norma lui T
V
este | T
V
|=
1
2
; (pentru demonstrat ie: [10],p.300).
134 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
5.4 Operatori normali
50.Introducere
Reamintim c a un operator T /(H) se numeste normal daca veric a egal-
itatea TT
= T
1
0 . . . 0
0
2
0 . . 0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 . . . .
n
_
_
_
_
_
_
,
iar (Dx)
k
=
k
x
k
, x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) C
n
.
5.4. OPERATORI NORMALI 135
S a consider am spat iul C
n
ca ind mult imea tuturor funct iilor
x : 1, 2, .., n C , x(k) = x
k
,
vectorul x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) identicadu-se cu valorile funct iei x de mai sus.
S a consider am funct ia
: 1, 2, .., n C , (k) =
k
.
Atunci operatorul D poate identicat cu operatorul de multiplicare cu :
(Dx)(k) = (k)x(k) = (M
x) (k) , x C
n
si k 1, 2, .., n.
Spat iul cu masur a (, ) din denit ia generala a operatorilor de multiplicare
(denit ia 25 din paragraful precedent) este = 1, 2, .., n iar masura
este masura de num arare.
Cu aceste precizari, enunt ul (intr-o oarecare m asura simplicat) al teoremei
spectrale pentru operatori normali pe spat ii nit dimensionale, devine:
Teorema
Un operator T /(C
n
) este unitar-echivalent cu un operator de multiplicare
M
: L
2
(, ) L
2
(, ) , (M
f)(t) = (t)f(t) , t .
Am demonstrat (este de altfel evident) ca operatorii de multiplicare sunt nor-
mali; reciproca acestei armat ii (modulo unitar-echivalent a) este varianta
innit dimensionala a teoremei spectrale pentru operatori normali (din cazul
nit dimensional).
51.Teorema spectrala pentru operatori normali pe
spat ii Hilbert innit dimensionale
Fie H un spat iu Hilbert innit dimensional (separabil) si e T /(H) un
operator normal.
Atunci exist a un spat iu cu m asura borelian a regulat a nita (, ), un izomor-
sm de spat ii Hilbert (operator unitar) U : H L
2
(, ) si o funct ie
136 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
L
(, ) astfel nc at T = U
1
M
U.
H
-
?
H
L
2
(, )
-
L
2
(, )
?
T
M
U U
) = (T) = ; (T).
(b) T este autoadjunct (T) R.
(c) T este pozitiv (T) [0, ).
(d) T este unitar (T) o
1
.
(e) T este proiector (T) 0, 1.
(f) r(T) =| T |.
(g) | Tx |=| T
k=0
a
k
z
k
atunci, este natural s a denim operatorul p(T) =
n
k=0
a
k
T
k
. Am construitn felul acesta o aplicat ie (numita calculul funct ional
polinomial al operatorului T ):
C[X] p p(T) /(H),
cu proprietat ile:
(p + q)(T) = p(T) + q(T) (liniar a) si
(pq)(T) = p(T)q(T) (multiplicativ a),
pentru orice , C si p, q C[X] ; demonstrat iile sunt imediate.
Din ultima egalitate rezult a ca operatorii p(T) si q(T) comut a.
Tot cu metode elementare, si tot pentru un operator arbitrar, putem deni
f(T) si pentru anumite funct ii rat ionale.
Pentru aceasta, e , (T) si e funct ia (rat ional a) g(z) =
1
z
; o denit ie
natural a pentru operatorul g(T) este g(T) = (I T)
1
. S a observ am c a
denit ia este corecta deoarece operatorul I T este inversabil ( neind
n spectrul lui T ). Sa mai observ am c a doi operatori de forma (I T)
1
si (I T)
1
comut a ntre ei deoarece operatorii I T si I T comut a.
Mai general, e q(z) = (
1
z)(
2
z)...(
n
z) ; observ am c a putem
deni operatorul:
1
q
(T) =
1
(
1
I T)
1
(
2
I T)
1
...(
n
I T)
1
,
dac a si numai daca
k
, (T) , k 1, 2, ..n . Este evident c a n acest caz
avem:
1
q
(T) = (q(T))
1
.
n=0
a
n
z
n
, z C este o funct ie ntreaga atunci
operatorul f(T) =
n=0
a
n
T
n
se poate deni pentru pentru orice T /(H)
(deoarece seria de operatori converge) si sunt p astrate propriet at ile ment ionate
mai sus; am demonstrat de altfel acest fapt n teorema 28,cap.4.
Un alt exemplu este funct ia f(z) = z ; n acest caz, o denit ie na-
tural a ar f(T) = T
T (sau TT
T , si s a lu am T = V oper-
atorul de translat ie unilateral a pe
2
(N) , (cf exemplului 20 din paragraful
precedent). Atunci proprietatea de transformare a spectrului nu mai este
adev arata ; ntr-adevar, deoarece g(V ) = V
V = I , atunci
(g(V )) = (I) = 1 dar
g((V )) = g( C ; [[ 1) = [0, 1].
Operatorii care admit un calcul funct ional sucient de general si cu pro-
priet at i remarcabile sunt operatorii normali. Pentru aceasta, denim calculul
140 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
funct ional mai nt ai pentru operatorii de multiplicare (ceea ce se face ntr-un
mod natural si simplu) si apoi vom transfera calculul funct ional astfel con-
struit la operatori normali arbitrari folosind unitar-echivalent a din teorema
spectral a.
55.Denit ie (calculul funct ional marginit pentru
operatorii de multiplicare)
Fie L
(, ) si e M
) = essran(). Fie F L
((M
) este
compact, F poate o funct ie continu a.
Deoarece (M
(, ) . Exist a
deci operatorul de multiplicare M
F
/(L
2
(, )), ceea ce ne permite sa
denim operatorul F(M
) = M
F
. Aplicat ia
L
((M
)) F F(M
) /(L
2
(, ))
se numeste calculul funct ional marginit (n sensul ca F este funct ie
esent ial m arginita) al operatorului M
.
Se observa ca operat ia de aplicare a lui F asupra operatorului M
, nseamn a
de fapt compunerea lui F cu .
Este usor de demonstrat c a aplicat ia de mai sus prelungeste calculul funct ional
cu funct ii rat ionale al operatorului M
) = F(M
) + G(M
),
(b) (FG)(M
) = [F(M
)][G(M
)],
(c) F(M
) = [F(M
)]
,
(d) (F(M
)) = F((M
)),
(e) Operatorii F(M
) si G(M
) comut a,
pentru orice , C si F, G funct ii esent ial m arginite pe spectrul opera-
torului M
.
Demonstrat ie Vericarile (a),(b) si (c) sunt imediate; demonstr am, de
exemplu, (b):
(FG)(M
) = M
(FG)
= M
(F)(G)
= M
F
M
G
= F(M
)G(M
).
5.4. OPERATORI NORMALI 141
(d) Vom face demonstrat ian ipoteza c a funct ia F este continua. Propunem
cititorului familiarizat cu rat ionamentele specice teoriei abstracte a m asurii
s a refac a demonstrat ia pentru o funct ie F esent ial m arginita, ([10],p.60).
Enunt ul este echivalent cu essran(F ) = F(essran()) ; se observ a c a
dac a si funct ia este continu a, atunci egalitatea devine banala deoarece
am andoi membri sunt egali cu nchiderea imaginii funct iei compuse F ,
adic a (F(()) .
Consider am acum cazul general si demonstram incluziunea F((M
))
(F(M
)) , cu (M
)) . Fie E o
vecin atate a lui F() ; pentru a demonstra ca F() (F(M
)) va trebui
s a demonstram c a masura mult imii (F)
1
(E) este strict pozitiv a (nenula).
Dar (F )
1
(E) =
1
(F
1
(E)) . Deoarece E este vecin atate a lui F()
si deoarece funct ia F este continu a, rezult a ca F
1
(E) este vecinatate a lui
si deci, din denit ia imaginii esent iale a lui , rezult a c a
1
(F
1
(E))
are masur a strict pozitiv a. Incluziunea invers a o demonstr am prin trecere la
complementare:
C F((M
)) C (F(M
)) .
Fie deci , F((M
)) . Mult imea (M
F((M
(M
) = .
Lu and acum imaginile inverse prin funct ia , obt inem
1
(F
1
(E))
1
((M
)) = .
Dar, din denit ia imaginii esent iale, m asura mult imii
1
((M
)) este
nul a (daca funct ia ar continu a, atunci aceasta mult ime ar vid a).
Rezult a c a si mult imea (F
1
)(E) are masura nul a si deci , (F(M
)) .
Consider am n continuare dou a exemple.
(i) Fie (t) = t, t [0, 1] si e
M
: L
2
(0, 1) L
2
(0, 1), (M
f)(t) = tf(t).
Atunci, (M
) = [0, 1] si daca F L
) = M
F
.
(ii) Fie acum (t) =
t+i
it+1
, t R si e
M
: L
2
(R) L
2
(R), (M
f)(t) =
t + i
it + 1
f(t).
142 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
Atunci (M
) = o
1
si pentru orice funct ie F L
(o
1
), avem:
(F(M
)f) (t) = F
_
t + i
it + 1
_
f(t), f L
2
(R).
Calculul funct ional m arginit pentru un operator normal arbitrar se con-
struieste folosind unitar-echivalent a din teorema spectrala.
57.Denit ie (calculul funct ional marginit
pentru operatori normali)
Fie T /(H) un operator normal si e M
operatorul de multiplicare
unitar-echivalent cu el: T = U
1
M
)U .
Din teorema de mai sus (si din propriet at ile
operatorilor unitar-echivalent i: propozit ia 37 din paragraful precedent), rezult a
c a aplicat ia
L
(o
1
); a se vedea teoremele 40 si
51. Operatorul C
= T
1
M
F
1
((C
)) =
L
(essran(T
1
)), avem F(C
) = T
1
M
F(F
1
)
T.
1
= W (oper-
atorul de translat ie bilateral) si W = T
1
M
1
T, unde,
1
(e
it
) = e
it
. Reamintim c a (W) = o
1
. Deoarece
1
este aplicat ia identica
pe o
1
, pentru orice funct ie F L
(o
1
), avem:
F(W) = T
1
M
F
T.
5.4. OPERATORI NORMALI 143
Mai general, daca n Z, avem F(W
n
) = T
1
M
F
n
T, unde,
n
(e
it
) = e
int
.
Aplicat iile calculului funct ional sunt numeroase; indic am n continuare
c ateva. Prima este existent a radacinii patrate pozitive pentru operatori poz-
itivi; comparat ia cu cazul nit dimensional este interesant a (a se vedea teo-
rema 38,cap.2)
58.Teorema (radacina patrata pozitiva)
Fie P /(H) un operator pozitiv. Atunci exist a si este unic un operator
pozitiv Q /(H) astfel nc at Q
2
= P ; operatorul Q se numeste radacina
p atrata pozitiv a a lui P si se noteaz a
P .
Demonstrat ie Funct ia radical f(t) =
.
De exemplu, dac a (t) = t , t [0, 1] , atunci operatorul M
este operator
pozitiv pe L
2
(0, 1) si
(
_
M
f)(t) =
tf(t) = (M
S
Demonstrat ie Dac a T este operator pozitiv, atunci luam S =
T . Re-
ciproc, orice operator de forma S
U = P
1
T
TP
1
= P
1
P
2
P
1
= I,
Unicitatea rezulta din construct ie si din unicitatea r adacinii p atrate pozitive.
(b) Fie funct iile
p(z) = [z[ , z C si u(z) =
z
[z[
, z ,= 0 si u(0) = 1.
Atunci p si u sunt funct ii marginite pe spectrul lui T . Aici se poate
constata necesitatea unui calcul funct ional si cu alte funct ii decat continue
( p este continua dar u nu este continu a). Fie P = p(T) si U = u(T) .
Deoarece funct ia p ia valori pozitive, din teorema de transformare a spectru-
lui rezult a c a operatorul P are spectrul n [0, ). Cum P este si operator
normal (din denit ia 57(b)), rezult a c a P este operator pozitiv. Deoarece
u(z)u(z) = 1 , z C , din multiplicativitatea calculului funct ional rezult a
UU
= U
(o
1
) astfel nc at exp(if()) = ,
o
1
. Facem ment iunea ca o astfel de funct ie exista, ea put and , de exemplu,
una din ramurile argumentului (care nu este continu a, dar este marginit a);
dac a spectrul lui U nu este egal cu ntreg cercul unitate, atunci exista chiar
funct ii continue cu proprietatea exp(if()) = , (U). Denim op-
eratorul A = f(U); din proprietat ile calculului funct ional rezulta c a A este
operator autoadjunct si exp(iA) = exp(if(U)) = U.
62.Teorema
(i) Orice operator inversabil T /(H) se poate scrie ca un produs de dou a
exponent iale, mai precis, exista doi operatori autoadjunct i S, A /(H) ast-
fel nc at T = exp(iA) exp(S).
(ii) Mult imea ( a operatorilor inversabili din /(H) este conexa prin arce,
adic a pentru orice operator inversabil T, exista o aplicat ie continu a :
[0, 1] ( astfel nc at (0) = I si (1) = T.
Demonstrat ie (i) Fie T /(H) un operator inversabil si e, conform teore-
mei 60(a), descompunerea sa polar a (unica): T = UP, unde, U este operator
unitar si P este operator pozitiv si inversabil. Conform propozit iei anterioare,
exist a doi operatori autoadjunct i A, S /(H) astfel ncat U = exp(iA) si
P = exp(S), deci T = exp(iA) exp(S).
Ment ion am c a exista operatori inversabili T care nu se pot scrie sub forma
unei singure exponent iale. Pe spat ii nit dimensionale, aceast a proprietate
este totusi adevarat a.
(ii) Fie T ( si e A, S /(H), operatori autoadjunct i
astfel nc at T = exp(iA) exp(S). Fie
: [0, 1] (, (t) = exp(itA) exp(tS).
Este usor de ar atat ca satisface condit iile cerute.
Capitolul 6
Aplicat ii n teoria sistemelor
= I.
(iii) Daca P
t
n
T astfel nc at lim
n
P
t
n
x = Px , x H, atunci P T.
Perechea (H, T) se numeste spat iu Hilbert cu rezolut ie. Evident, pe
acelasi spat iu Hilbert se pot deni mai multe rezolut ii. Interpretarea intu-
itiv a a denit iei este : mult imea T este timpul, iar daca x H, atunci P
t
x
este partea (esantionul) lui x de p an a la momentul t, iar (I P
t
)x este partea
lui x de dupa momentul t.
Vom introduce n continuare rezolut iile canonice pe c ateva spat ii Hilbert
uzuale.
2.Exemple
(a) Pe spat iul C
n
, rezolut ia canonica este denit a de mult imea de proiec-
tori P
k
; k = 0, 1, 2.., n, unde P
o
= O si (P
k
x)(m) = x(m) dac a m
k si 0 dac a m > k. Evident, n acest caz T = 0, 1, 2, .., n.
(b) S a consider am acum spat iul Hilbert
2
(Z).
Fie T = Z , P
= O, P
= I, iar P
n
cu n N ca mai sus.
(d)Fie acum spat iul Hilbert al funct iilor de p atrat integrabil pe R, L
2
(R).
Fie T = R, P
= O si P
, este cauzal.
Un sistem care este si cauzal si anticauzal se numeste sistem fara me-
morie. Notam cu ((H) mult imea sistemelor cauzale pe H, cu /((H)
mult imea sistemelor anticauzale si cu /(H) mut imea sistemelor far a mem-
orie.
Analogul propozit iei anterioare pentru sisteme anticauzale este:
6.Propozit ie
Fie (H, T) un spat iu Hilbert cu rezolut ie si e T /(H); urmatoarele
armat ii sunt echivalente:
(i) T este anticauzal n raport cu rezolut ia T.
(ii) (I P
t
)T = (I P
t
)T(I P
t
) , P
t
T.
(iii) TP
t
= P
t
TP
t
, P
t
T.
(iv) Pentru orice P
t
T, subspat iul Im(P
t
) este subspat iu invariant pentru
operatorul T.
Demonstrat ie Totul rezult a din echivalent a (a se vedea propozit ia 5,cap.5):
subspat iul K este invariant la T subspat iul K
este invariant la T
si din
egalitatea (a se vedea propozit ia 6,cap.5):
Ker(T) = (Im(T
.
7.Observat ie
Din propozit iile 4 si 6 rezult a ca un sistem T este f ara memorie daca si nu-
mai dac a pentru orice P
t
T , subspat iile Ker(P
t
) si Im(P
t
) sunt subspat ii
reduc atoare pentru T, sau, echivalent, orice proiector P
t
T comut a cu T,
adic a: P
t
T = TP
t
; (a se vedea propozit ia 15,cap.5).
8.Propozit ie
Fie (H, T) un spat iu Hilbert cu rezolut ie. Atunci mult imile ((H) si /((H)
sunt algebre Banach, iar /(H) este C
-algebr a.
Demonstrat ie Dac a T si S sunt doi operatori cauzali, atunci orice combinat ie
liniar a a lor este de asemenea operator cauzal, deoarece, conform propozit iei
4, pentru orice , C si P
t
T, avem:
T(Ker(P
t
)) Ker(P
t
) si S(Ker(P
t
)) Ker(P
t
)
(T + S)(Ker(P
t
)) Ker(P
t
).
Produsul: TS(Ker(P
t
)) Ker(P
t
). Pentru a demonstra completitudinea, e
T
n
un sir de operatori cauzali care converge la T si e x Ker(P
t
); atunci
P
t
Tx = lim
n
P
t
T
n
x = 0, ceea ce arata c a T este operator cauzal. Analog
se demonstreaz a si pentru operatorii anticauzali.
In cazul operatorilor far a
6.1. CAUZALITATE SI INVARIANT
A
IN TIMP 151
memorie, trebuie sa observam n plus c a adjunctul unui operator far a mem-
orie este si el far a memorie.
9.Exemple
(a)
In continuare vom caracteriza operatorii cauzali pe C
n
.
Fie T /(C
n
) a carui matrice n baza canonic a este A = (a
ij
)
ij
. Din
propozit ia 6 rezult a c a T este cauzal daca si numai dac a pentru orice x C
n
si k 1, 2, .., n avem:
x(m) = 0 daca m k (Tx)(m) = 0 daca m k.
Dar (Tx)(m) =
n
k=1
a
mk
x(k) si deci obt inem:
T este cauzal a
ij
= 0 , i < j.
Deci un sistem pe C
n
este cauzal (n raport cu rezolut ia canonic a asociat a
bazei canonice) dac a si numai daca matricea sa n baza canonic a este inferior
triunghiular a.
Deoarece adjunctul T
are matricea (a
ji
)
ij
, rezult a c a sistemul T este anti-
cauzal dac a si numai daca matricea (a
ij
)
ij
este superior triunghiular a. Din
cele dou a caracteriz ari rezult a c a un sistem pe C
n
este f ara memorie dac a si
numai dac a matricea sa (n baza canonica) este o
matrice diagonal a.
S a presupunem acum ca operatorul T este cauzal si inversabil. Deoarece
inversa unei matrice inferior triunghiulare este tot inferior triunghiular a,
rezult a ca pe spat ii nit dimensionale inversul unui sistem cauzal si inversabil
este si el cauzal. Asa cum vom vedea n exemplele urm atoare, aceast a pro-
prietate nu mai este adev arata pe spat ii Hilbert innit dimensionale.
(b) Fie acum spat iul
2
(Z) si e (
n
)
nZ
baza canonic a; ( a se vedea ex-
emplul 17(ii)). Fie T /(
2
(Z)) si e (a
ij
)
i,jZ
matricea sa (innit a), adic a
a
ij
=< T
j
,
i
>. Printr-un rat ionament similar cu cel din exemplul (a),
obt inem c a T este cauzal dac a si numai dac a
a
ij
= 0 , i < j , i, j Z, adic a matricea sa (n baza (
n
)
nZ
) este infe-
rior triunghiular a.
In particular, translat ia bilateral a W este sistem cauzal:
matricea sa (n baza (
n
)
nZ
) este
a
ij
=
_
1 dac a i = j + 1
0 n rest
Asa cum am vazut n teorema 24,cap.5, W este unitar si deci inversul sau
este egal cu adjunctul, care, conform denit iei este anticauzal. Cum matricea
152 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
lui W
x = x, x
2
(Z) , unde T
1
L
(o
1
), (a se
vedea denit ia 38,cap.5). Deoarece matricea (innita) a lui C
este
a
ij
= (i j), rezulta c a
C
(o
1
), (a se vedea exemplul 2(v),cap4); aceasta deoarece
coecient ii sai Fourier de indici negativi sunt nuli:
T
1
(n) = (n) = 0, n < 0.
Interpret and spat iul
2
(Z) ca domeniul timp si L
2
(o
1
) ca domeniul frecvent a,
rezult a (pentru sisteme de convolut ie), dualitatea:
cauzalitate (n domeniul timp) analicitate (n domeniul frecvent a). Dac a
sistemul de convolut ie C
este n subalgebra H
(o
1
).
In concluzie,
am obt inut:
Un sistem de convolut ie pe
2
(Z) este cauzal si are un invers cauzal
dac a si numai dac a T
1
si
1
F
1
K(s, x)f(x)dx +
_
s
K(s, x)f(x)dx =
_
s
K(s, x)f(x)dx.
6.1. CAUZALITATE SI INVARIANT
A
IN TIMP 153
Rezult a deci c a (T
K
f)(s) = 0 dac a si numai dac a
_
s
K(s, x)f(x)dx = 0.
Deoarece funct ia f este arbitrar a pe intervalul (s, ), din egalitatea de mai
sus rezulta K(s, x) = 0, s < x, ceea ce ncheie demonstrat ia.
Pritr-un rat ionament similar celui de mai sus, se poate demonstra c a op-
eratorul integral T
K
este anticauzal dac a si numai daca nucleul K veric a
egalitatea K(x, y) = 0, x > y.
In particular, rezult a ca nu exist a operatori
integrali (neidentic nuli) f ara memorie pe L
2
(R).
O clasa de operatori far a memorie pe acest spat iu este clasa operatorilor de
multiplicare: pentru orice L
(R), operatorul M
f = f,
f L
2
(R) este f ar a memorie; l asam demonstrat ia ca exercit iu.
(e)
In cazul particular al unui operator de convolut ie pe R, (a se vedea
denit ia 43,cap.5), (C
k
f)(x) =
_
R
k(x y)f(y)dy, f L
2
(R), din exemplul
de mai sus rezult a c a C
k
este cauzal dac a si numai dac a nucleul k are suportul
inclus n [0, ) : k(x) = 0, x < 0.
O alt a proprietate remarcabil a pe care o pot avea sistemele liniare este
invariant a n timp. O denit ie general a (pe un spat iu Hilbert abstract) a
acestei not iuni dep aseste cadrul acestei lucr ari; se pot consulta n aceast a
direct ie: [7],p.119; [17],p.55. Vom deni not iunea de sistem invariant n timp
pe spat iile
2
(Z) si L
2
(R).
10.Denit ie
Fie W operatorul de translat ie bilateral pe spat iul
2
(Z), adica:
(Wx)(n) = x(n1) , n Z. Un sistem T /(
2
(Z)) se numeste invariant
n timp dac a TW = WT. Evident c a un sistem invariant n timp comuta
cu orice putere a lui W: TW
k
= W
k
T, k Z. Deoarece W
k
x =
k
x,
rezult a c a T este invariant n timp dac a si numai dac a
k
(Tx) = T(
k
x), x
2
(Z), k Z.
Invariant a n timp pe L
2
(R) se deneste dup a cum urmeaz a. Fie, pentru
orice s R xat, operatorul de translat ie
L
s
: L
2
(R) L
2
(R), (L
s
f)(t) = f(t s).
Un sistem T /(L
2
(R)) se numeste invariant n timp dac a si numai daca
TL
s
= L
s
T, s R.
S a observ am ca n cele dou a denit ii date mai sus, avem de ecare dat a
154 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
un grup abelian (G, +), (G = Z, respectiv G = R), un spat iu Hilbert
H, (H =
2
(Z) si respectiv H = L
2
(R)) si o aplicat ie 1 : G /(H),
(1(k) = W
k
si respectiv 1(s) = L
s
) cu propriet at ile:
(i) 1(0) = I.
(ii) 1(u + v) = 1(u)1(v), u, v G.
(iii) Operatorul 1(u) este unitar pentru orice u G.
(iv) Aplicat ia H G (f, u) (1(u)) f H este continu a.
O aplicat ie 1 cu proprietat ile de mai sus se numeste reprezentare
continua si unitara a grupului G pe spat iul H.
In aceste condit ii, denit ia generala a sistemelor invariante n timp este: sis-
temul T /(H) se numeste invariant n timp dac a
1(u)T = T1(u), pentru orice u G; pentru complet ari, recomand am [7];
[12]; [17].
11.Teorema
Fie T /(
2
(Z)). Urm atoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T este invariant n timp.
(b) T este operator de convolut ie, adica exista : Z C astfel nc at
Tx = C
x = x, x
2
(Z).
Demonstrat ie Implicat ia (b)(a) este evidenta deoarece operatorii de
convolut ie comuta ntre ei.
Fie T /(
2
(Z)) astfel ncat TW = WT. Dac a (a
ij
)
i,jZ
este matricea lui
T (n baza canonic a,
k
kZ
), atunci din egalitatea TW = WT, obt inem:
kZ
a
ik+1
x(k) =
kZ
a
i1k
x(k), x
2
(Z), i Z.
De aici rezult a imediat ca a
ij
= a
i+1j+1
, i, j Z; prin induct ie (sau folosind
direct egalitat ile TW
k
= W
k
T, k Z), rezulta:
a
ij
= a
ikjk
, i, j, k Z.
x = x. Funct ia T
1
L
(o
1
) se numeste funct ia
de transfer a sistemului; ea are proprietatea:
T
1
(Tx)
T
1
x
= T
1
,
deci raportul dintre transformata Fourier (invers a) a iesirii si transformata
Fourier (invers a) a intr arii este constant (nu depinde de intrarea x).
In
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 155
general, pentru un sistem arbitrar, aceast a proprietate constituie denit ia
funct iei de transfer a sistemului (dac a ea exist a).
Operatorii integrali invariant i n timp pe L
2
(R) admit o caracterizare
asem anatoare.
12.Propozit ie
Fie K : R
2
C o funct ie de patrat integrabil si e T
K
: L
2
(R) L
2
(R)
operatorul integral asociat, adic a: (T
K
f) (x) =
_
R
K(x, y)f(y)dy.
Urm atoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T
K
este invariant n timp.
(b) T
K
este operator de convolut ie, adica exista k : R C astfel nc at
K(x, y) = k(x y), deci T
K
f = C
k
f = k f.
L asam demonstrat ia ca exercit iu.
Reiese clar din exemplele prezentate ca exista o leg atura profunda ntre
not iunea de sistem invariant n timp si operat ia de convolut ie. Ment ion am de
asemenea c a not iunea de sistem invariant n timp (si leg atura ei cu operat ia
de convolut ie) se studiaza si pentru sisteme de tip distribut ie; recomandam
n acest sens [17],p.55.
6.2 Spat iul starilor
Intuitiv, starea (la momentul t) a unui sistem T /(H) este acea informat ie
(eventual minimal a) necesara pentru ca din cunoasterea
valorilor intrarii posterioare momentului t s a putem deduce valorile iesirii
posterioare momentului t.
13.Denit ie
Fie (H, T) un spat iu Hilbert cu rezolut ie (cu notat iile din denit ia 1) si e
T /(H). O descompunere n spat ii de stari (state space decomposi-
tion) a sistemului T este orice familie de triplete
(X
t
,
t
,
t
); t T cu proprietat ile:
(i) X
t
este spat iu Hilbert, t T .
(ii)
t
: H X
t
este un operator liniar si continuu astfel nc at
t
=
t
P
t
, t T .
(iii)
t
: X
t
H este un operator liniar si continuu astfel nc at
t
=
(I P
t
)
t
, t T .
(iv) (I P
t
)TP
t
=
t
t
.
156 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
H
-
H
(I P
t
)TP
t
X
t
w
t
t
t
u + (I P
t
)T(I P
t
)u =
=
t
x
t
+ (I P
t
)T(I P
t
)u.
De aici rezult a ca, ntr-adevar, cunoasterea valorilor intr arii posterioare mo-
mentului t (adic a (I P
t
)u) si a cuplului
t
,
t
(adic a a st arii la momentul
t) permite cunoasterea valorilor iesirii posterioare momentului t.
14.Exemple
(i) Orice sistem T /(H) admite o descompunere trivial a n spat ii
de st ari, considerand X
t
= H,
t
= P
t
si
t
= (I P
t
)T, t T . Aceast a
descompunere nu este interesanta deoarece aici spat iul st arilor (H) este prea
mare. Asa cum vom vedean continuare, sunt interesante acele descompuneri
n care spat iul st arilor este mic; o situat ie tipic a n acest sens este aceea
c and spat iul starilor X
t
are dimensiune nit a, (desi H are dimensiune in-
nit a).
(ii) Sistemul diferent ial (sistem dinamic liniar)
Fie matricele A /
n
(R), B /
n,1
(R), C /
1,n
(R) si D R.
In cele
ce urmeaza, spat iul Hilbert L
2
(0, 1) este considerat cu rezolut ia canonica,
(P
t
)
t[0,1]
.
Fie u L
2
(0, 1) si e x : [0, 1] R
n
solut ia problemei Cauchy
x
ARILOR 157
Fie operatorul (numit sistem diferent ial sau sistem dinamic liniar)
T : L
2
(0, 1) L
2
(0, 1), Tu = y, unde, y(t) = Cx(t) + Du(t), t [0, 1].
Din teoria ecuat iilor diferent iale rezulta ([1],p.276):
x(t) =
_
t
0
e
A(ts)
Bu(s)ds, t [0, 1],
si deci y(t) = (Tu)(t) =
t
_
0
Ce
A(ts)
Bu(s)ds + Du(t), t [0, 1]. Pro-
punem ca exercit iu vericarea faptului c a T este un operator liniar si continuu
pe L
2
(0, 1). Se poate arata (prin translat ia y Du = v) ca proprietat ile
sistemului T nu se schimb a dac a presupunem c a D = 0; vom face de aici
nainte aceasta ipotez a.
Vom construi acum o descompunere (canonica) n spat ii de stari a sistemului
T.
Fie, pentru orice t [0, 1], X
t
= R
n
si e aplicat iile:
t
: L
2
(0, 1) R
n
,
t
u = x(t) =
_
t
0
e
A(ts)
Bu(s)ds,
t
: R
n
L
2
(0, 1), (
t
)(s) =
_
Ce
A(st)
, dac a s t
0, dac a s < t
t
u =
_
t
0
e
A(ts)
Bu(s)ds =
_
t
0
e
A(ts)
B(P
t
u)(s)ds =
t
P
t
u.
(
t
)(s) =
_
Ce
A(st)
, dac a s t
0, dac a s < t
= [(I P
t
)
t
](s).
Este clar c a pentru orice s < t, avem:
[(I P
t
)TP
t
u](s) = 0 = (
t
t
u)(s).
Fie acum s t; avem:
[(I P
t
)TP
t
u](s) = (TP
t
u)(s) =
_
s
0
Ce
A(s)
BP
t
u()d =
=
_
t
0
Ce
A(s)
Bu()d = Ce
A(st)
_
t
0
e
A(t)
Bu()d = (
t
t
u)(s).
158 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
Vom nota (A, B, C) descompunerea (canonica) denit a mai sus.
(iii) Sistemul dinamic liniar se poate deni si pe spat iul Hilbert L
2
(R).
Pentru aceasta, e matricele A, B, C ca n exemplul anterior; n plus, vom
presupune ca matricea A este stabila , adic a valorile proprii ale lui A sunt
toate n semiplanul st ang: z = a+ib C ; a < 0 . Pentru orice u L
2
(R),
consider am sistemul diferent ial:
x
e
A(t)
Bu()d.
Sistemul dinamic liniar pe R este operatorul
T : L
2
(R) L
2
(R), Tu = Cx.
Pentru demonstrat ii si complet ari, recomandam [12],p.42.
Descompunerea canonic a este (R
n
,
t
,
t
) ; t R, unde:
t
: L
2
R
n
,
t
u =
_
e
A(t)
Bu()d,
t
: R
n
L
2
(R), (
t
)() =
_
Ce
A(t)
, dac a t
0, dac a < t
L asam ca exercit iu demonstrat ia.
(iv) Sistemul discret (sistem diferent a)
Analogul discret al exemplului anterior este denit dup a cum urmeaza. Fie
matricele A, B, C ca mai sus si e u
2
(N). Fie x : N R
n
solut ia
recurent ei:
x(k + 1) = Ax(k) + Bu(k), x(0) = 0.
Sistemul diferent a este operatorul liniar si continuu
2
(N) u y
2
(N), unde , y(k) = Cx(k), k N.
Este usor de demonstrat c a
y(k) = Cx(k) = C
k1
j=0
A
j
Bu(k 1 j), k 1.
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 159
Spat iul st arilor este X
k
= R
n
, k N si:
k
:
2
(N) R
n
,
k
u = x(k),
k
: R
n
2
(N), (
k
)(j) =
_
CA
jk
j k
0 j < k 1
L asam ca exercit iu demonstrat ia faptului c a (X
k
,
k
,
k
)
kN
este o
descompunere n sensul denit iei 13, pe care o vom nota (A, B, C).
(v)
In toate exemplele de p an a acum, spat iul st arilor a fost acelasi la
ecare moment: X
t
= R
n
, t. D amn continuare un exemplu n care spat iul
st arilor este variabil n timp.
Pentru aceasta, vom face observat ia c a pentru a deni o descompunere n
spat ii de stari a unui sistem T, este sucient s a denim operatorii
(I P
t
)TP
t
, t; ment ion am c a, n general, familia de operatori
(I P
t
)TP
t
; t T nu determina n mod unic sistemul T. Totusi, n
exemplul care urmeaz a, sistemul T este unic determinat n acest mod; pentru
demonstrat ii si complet ari, recomand am [7],p.135.
Fie H =
2
(N) cu rezolut ia canonic a (cf. exemplului 2(c)) si e
n
nN
baza sa canonic a. Fie:
(I P
n
)TP
n
u =
n
k=0
< u,
k
>
n+1+k
.
Asa cum am ment ionat, familia (I P
n
)TP
n
; n N determin a sistemul
T. O descompunere n spat ii de stari pentru sistemul T se poate obt ine dup a
cum urmeaza; pentru orice n=0,1,2,..., denim:
n
:
2
(N) R
n+1
,
n
u = (< u,
o
>, < u,
1
>, .., < u,
n
>) .
n
: R
n+1
2
(N),
n
(x
o
, x
1
, .., x
n
) =
n
k=0
x
k
n+1+k
.
Se demonstreaza f ara dicultate ca R
n+1
,
n
,
n
; n N este o
descompunere n spat ii de stari pentru T. Observ am c a spat iul st arilor este
nit dimensional la orice moment, dar, dimensiunea sa creste odata cu tre-
cerea timpului: R, R
2
, R
3
, ....
15.Denit ie
Fie H un spat iu Hilbert cu rezolut ie si e T /(H). O descompunere
X
t
,
t
,
t
tT
se numeste complet controlabila dac a pentru orice t T ,
imaginea aplicat iei
t
este subspat iu dens n X
t
, adica t T , x X
t
si
160 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
> 0, u H astfel nc at |
t
u x |< .
Intuitiv, o descompunere este complet controlabil a dac a la orice moment,
pentru orice stare data, exista o intrare care s a aduc a sistemul oric at de
aprope de starea dat a.
Descompunerea X
t
,
t
,
t
tT
se numeste complet observabila dac a tot i
operatorii
t
sunt marginit i inferior (a se vedea denit ia 13,cap.3), adic a
t T , > 0 astfel nc at |
t
x | | x |, x X
t
.
Intuitiv, complet observabilitate nseamna posibilitatea determin arii st arii
la orice moment dat dac a se cunosc valorile intrarilor si iesirilor posterioare
momentului dat.
O descompunere care este si complet controlabila si complet
observabila se numeste descompunere minimala.
Propunem ca exercit iu faptul c a descompunerea (variabil a n timp), con-
struit a n exemplul 14(v) este minimal a. Pentru sistemul dinamic liniar,
vom demonstra mai nt ai un criteriu de minimalitate pentru descompunerea
sa canonica.
Un punct forte al modelului matematic prezentat aici pentru not iunea de
stare este si urm atoarea teorema de existent a a descompunerilor minimale
pentru un sistem arbitrar.
16.Teorema
Fie H un spat iu Hilbert cu rezolut ie si e T /(H). Atunci T admite o
descompunere minimal a.
Demonstrat ie Construim mai nt ai spat iul starilor la un moment dat. Fie
deci t T xat; denim pe spat iul P
t
(H) relat ia de echivalent a:
x
t
y (I P
t
)TP
t
x = (I P
t
)TP
t
y, x, y P
t
(H).
Mult imea claselor de echivalent a,
P
t
(H) = [x]
t
; x P
t
(H)
este spat iu vectorial cu operat iile uzuale:
[x]
t
+ [y]
t
= [x + y]
t
si [x]
t
= [x]
t
, x, y P
t
(H), C.
Se demonstreaza de asemenea ca aplicat ia:
< [x]
t
, [y]
t
>
t
=< (I P
t
)TP
t
x, (I P
t
)TP
t
y >,
este un produs scalar pe
P
t
(H), care se organizeaz a astfel ca un spat iu pre-
hilbertian. Denim spat iul st arilor la momentul t, X
t
, ca ind completatul
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 161
(nchiderea) acestui spat iu prehilbertian.
Denim acum operatorii
t
si
t
.
t
: H X
t
,
t
x = [P
t
x]
t
.
Operatorul
t
este denit init ial pe subspat iul (dens)
P
t
(H) prin formula:
t
[x]
t
= (I P
t
)TP
t
x.
Demonstr am acum c a
t
este continuu, si deci el poate prelungit prin
continuitate la ntreg spat iul X
t
:
|
t
[x]
t
|
2
=| (I P
t
)TP
t
x |
2
=< (I P
t
)TP
t
x, (I P
t
)TP
t
x >=| [x]
t
|,
ultima norm a ind norma din X
t
. Din relat ia de mai sus rezult a ca opera-
torul
t
este o izometrie si deci, n mod evident, el este si m arginit inferior.
Demonstr am acum c a
t
este continuu:
|
t
x |=|
t
t
x |=| (I P
t
)TP
t
x || T | | x |, x H.
Se veric a prin calcul direct egalit at ile:
t
=
t
P
t
,
t
= (I P
t
)
t
si (I P
t
)TP
t
=
t
t
.
Demonstr am acum c a descompunerea este minimal a. Complet obser-
vabilitatea a fost deja demonstrat a, deoarece
t
este m arginit inferior. Pe de
alt a parte, din denit ie,
t
are imagine densa n X
t
, deci descompunerea este
si complet controlabil a.
17.Teorema (Criteriile generale de controlabilitate
si observabilitate)
Fie H un spat iu Hilbert cu rezolut ie, e T /(H) si e X
t
,
t
,
t
tT
o
descompunere a sa.
(i) Descompunerea este complet controlabil a daca si numai dac a pentru
orice t T , avem:
<
t
t
x, x >> 0, x X
t
, x ,= 0.
(ii) Descompunerea este complet observabil a dac a si numai dac a pentru
orice t T , avem:
<
t
u, u >> 0, u H, u ,= 0.
Demonstrat ie (i) Dac a descompunerea este complet controlabil a,
atunci, din denit ie, rezult a ca operatorii
t
au imagine densa. Din propozit ia
162 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
29,cap.3, rezult a c a
t
este injectiv, t T si deci pentru orice x H, x ,= 0,
avem:
<
t
t
x, x >=<
t
x,
t
x >=|
t
x |
2
> 0.
Reciproc, daca
t
t
> 0, atunci
t
este injectiv si deci, din
propozit ia 29,cap.3, rezulta c a
t
are imagine dens a.
(ii) Rat ionamentul este asem anator cu cel de mai sus.
Incheiem acest paragraf cu unele particulariz ari si exemplicari ale not iunilor
si rezultatelor de pan a acum.
Un caz particular remarcabil se obt ine aplic and criteriul general de con-
trolabilitate si observabilitate sistemului diferent ial.
18.Propozit ie (Criteriile lui Kalman de observabilitate
si controlabilitate pentru sistemul diferent ial)
Fie T sistemul diferent ial din exemplul 14(ii) si e (A, B, C) descompunerea
sa canonica.
(i) Descompunerea (A, B, C) este complet observabil a dac a si numai daca
urm atoarea matrice (de observabilitate) are rang maxim:
Q =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
C
...
CA
...
CA
2
...
.
.
.
...
CA
n1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
(ii) Descompunerea (A, B, C) este complet controlabil a dac a si numai
dac a urm atoarea matrice (de controlabilitate) are rang maxim:
1 =
_
B
.
.
. BA
.
.
. BA
2
.
.
. ...
.
.
. BA
n1
_
Demonstrat ie (i) Conform teoremei precedente, descompunerea este com-
plet observabil a daca si numai dac a
t
> 0, t [0, 1], unde,
t
a fost
denit n exemplul 14(ii):
t
: R
n
L
2
(0, 1), (
t
)(s) =
_
Ce
A(st)
, dac a s t
0, dac a s < t
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 163
Calcul am acum adjunctul lui
t
. Reamintim c a daca si sunt doi vectori
(coloane) din R
n
, atunci produsul lor scalar este
T
, unde,
T
este transpusul
lui .
Pentru orice R
n
si f L
2
(0, 1), avem:
< f,
t
>
L
2=
_
1
t
f(s)Ce
A(st)
ds =
__
1
t
f(s)Ce
A(st)
ds
_
T
=
=
__
1
t
e
A(st)
C
T
f(s)ds
_
T
=<
t
f, >
R
n .
Rezult a deci c a pentru orice t [0, 1], avem:
t
f =
_
1
t
e
A
T
(st)
C
T
f(s)ds, f L
2
(0, 1).
In concluzie, operatorul
t
: R
n
R
n
este:
t
=
__
1
t
e
A
T
(st)
C
T
Ce
A(st)
ds
_
.
Deci
t
> 0 daca si numai daca matricea
_
1
t
e
A
T
(st)
C
T
Ce
A(st)
ds
este strict pozitiv denit a, sau, echivalent, daca
0 < < ,
t
>=
_
1
t
_
Ce
A(st)
_
T
_
Ce
A(st)
_
ds, R
n
, ,= 0.
Rezult a deci c a descompunerea nu este complet observabil a daca si numai
dac a exist a ,= 0 astfel nc at
Ce
A(st)
= 0, s [t, 1],
sau, echivalent
Ce
tA
= 0, t [0, 1].
Dezvolt and e
tA
n serie Taylor, relat ia de mai sus devine:
j=0
CA
j
t
j
j!
= 0, t [0, 1].
Din teorema de unicitate a dezvolt arii n serie de puteri ([8],p.121), rezult a:
CA
j
= 0, j N.
164 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
Deoarece puterile A
j
, j n se pot exprima n funct ie de puterile A
j
, 0
j n 1, (consecint a a teoremei Hamilton-Cayley), este sucient s a avem:
CA
j
= 0, j 0, 1, 2, .., n 1.
t
: R
n
L
2
(0, 1), pentru care obt inem:
(
t
) (s) =
_
B
T
e
A
T
(ts)
dac a s t
0 daca s > t
Rezult a deci c a matricea (n baza canonic a) a operatorului
t
t
este:
_
t
0
e
A(ts)
BB
T
e
A
T
(ts)
ds.
Repet and rat ionamentul de la punctul (i), demonstrat ia se ncheie.
19.Observat ie
Pentru sistemul dinamic liniar pe L
2
(R) si pentru sistemul discret din ex-
emplul 14(iii) si (iv) se poate enunt a si demonstra un rezultat analog celui
anterior; l asam acest fapt ca exercit iu.
20.Denit ie
Sistemul diferent ial T admite urmatoarea generalizare vectorial a.
Fie m N si e
L
2
([0, 1], R
m
) =
_
u : [0, 1] R
m
; um asurabila si
_
1
0
| u(t) |
2
dt <
_
.
ARILOR 165
Sistemul diferent ial (cazul vectorial) este aplicat ia
T : L
2
([0, 1], R
m
) L
2
([0, 1], R
p
), Tu = y, unde, y(t) = Cx(t).
Rezultatele demonstrate pentru cazul scalar sunt adev arate si pentru cazul
vectorial, cu adapt arile corespunz atoare (care sunt evidente). S a mai ob-
serv am c a n cazul vectorial matricele de observabilitate, Q, si controlabili-
tate, 1, nu mai sunt p atratice, ns a criteriile lui Kalman se enunt a la fel ca
n cazul scalar (rang maxim).
Propunem ca exercit iu denirea sistemului discret vectorial, a sistemului di-
namic liniar vectorial pe L
2
(R) si a variantei vectoriale a sistemului din ex-
emplul 14(v).
Sistemele n care intr arile si iesirile sunt funct ii cu valori vectoriale se numesc
sisteme MIMO (Multi Input, Multi Output), iar celen care intr arile si iesirile
iau valori scalare se numesc SISO (Single Input, Single Output).
21.Exemple ([18],p.125)
(i) Fie R
1
, R
2
, C, L nenule si s a consider am ret eaua electric a din gura
al aturata.
e
e
+
u
?
x
2 L
R
2
C
+
?
x
1
R
1
Not am cu u tensiunea la borne si cu i curentul. Vom considera sistemul
(intrare-iesire) u i. Mai nt ai, vom reprezenta acest sistem ca un sistem
dinamic si apoi vom studia, folosind criteriile lui Kalman, observabilitatea si
controlabilitatea reprezentarii obt inute.
Pentru aceasta, e x
1
tensiunea pe condensatorul C si x
2
curentul prin in-
ductorul L.
166 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
Ecuat iile (diferent iale) ale ret elei sunt:
x
1
=
1
R
1
C
x
1
+
1
R
1
C
u,
x
2
=
R
2
L
x
2
+
1
L
u.
Curentul i este dat de formula:
i =
1
R
1
x
1
+ x
2
+
1
R
1
u.
Fie matricele:
A =
_
_
_
1
R
1
C
0
0
R
2
L
_
_
_ , B =
_
_
_
1
R
1
C
1
L
_
_
_ , C =
_
1
R
1
1
_
, D =
1
R
1
Not and x =
_
x
1
x
2
_
, sistemul u i se scrie:
x
= Ax + Bu , i = Cx + Du.
Pentru a decide daca descompunerea canonica (A, B, C) este obser-
vabila si (sau) controlabila, calculam matricele de observabilitate si contro-
labilitate; obt inem:
Q =
_
_
_
1
R
1
C
1
R
2
1
C
2
1
L
R
2
L
2
_
_
_ si 1 =
_
_
_
1
R
1
!
R
2
1
C
1
R
2
L
_
_
_.
Determinant ii acestor matrice sunt:
det Q =
L R
1
R
2
C
R
2
1
C
2
L
2
si det 1 =
R
1
R
2
C L
R
2
1
CL
,
si deci n acest caz condit ia de observabilitate coincide cu cea de controlabil-
itate si este: L ,= R
1
R
2
C.
(ii) Problema satelitului
Consider am m un punct material (satelitul) care se misca sub act iunea unei
fort e centrale F (fort a de atract ie a P am ntului).
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 167
u
m
F
r
O
) = r
+ r r
= r
1
m
F =
k
m | r |
3
(r r) = 0.
6
- -
6
u
}
m
O
r
y
x
Consider am, n planul xOy al miscarii, o baza ortononormal a, , ;
e r = r(t) =| r | si = (t) coordonatele polare ale satelitului. Prin calcul
direct, obt inem:
r = r cos + r sin ,
r
= (r
cos r
sin ) + (r
sin + r
cos ) ,
r
=
_
r
cos 2r
sin r (
)
2
cos r
sin
_
+
+
_
r
sin + 2r
cos r (
)
2
sin + r
cos
_
.
168 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
= F pe r
si F cu expresiile
obt inute mai sus, obt inem relat iile (scalare):
r
(t) = r(t) (
)
2
(t)
k
(r(t))
2
(t) =
2r
(t)
r(t)
(t)
Comenzile cu ajutorul c arora este controlat a pozit ia satelitului pe orbita
sunt u
1
=comanda (accelerat ia ) radial a si u
2
= comanda (accelerat ia)
tangent ial a. Rezult a deci c a ecuat iile de miscare sunt:
r
= r (
)
2
k
r
2
+ u
1
=
2r
r
+ u
2
O solut ie particulara a acestui sistem este:
r(t) = c , (t) = t,
unde, c si sunt doua constante ce verica relat ia c
3
2
= k. Se observ a
(din prima egalitate) ca traiectoria este circulara, iar viteza unghiular a a
satelitului,
, este constanta.
Pentru a studia controlabilitatea si observabilitatea sistemului
(u
1
, u
2
) (r, ),
introducem vectorul de stare (la momentul t), x = (x
1
, x
2
, x
3
, x
4
) R
4
,
denit prin egalitat ile:
x
1
(t) = r(t) c , x
2
(t) = r
(t) , x
3
(t) = c((t) t) , x
4
(t) = c(
(t) ).
Deducem acum ecuat iile de miscare (n spat iul st arilor):
x
1
= r
= x
2
x
2
= r
= r (
)
2
+
k
r
2
+ u
1
= (x
1
+ c)
_
x
4
c
+
_
2
+
k
(x
1
+ c)
2
+ u
1
x
3
= x
4
x
4
= c
= c
_
2r
r
+ u
2
_
= c
2
x
1
+ c
x
2
_
x
4
c
+
_
+ cu
2
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 169
Sistemul diferent ial obt inut (n necunoscutele x
1
, x
2
, x
3
, x
4
) este neliniar; pen-
tru a-l putea studia, liniarizam ecuat iile (dezvolt and n serie Taylor n jurul
originii membrul drept al ec arei ecuat ii si pastr and termenii de gradul ntai):
x
1
= x
2
x
2
= 3
2
x
1
+ 2x
4
+ u
1
x
3
= x
4
x
4
= 2x
2
+ u
2
Fie matricele
A =
_
_
_
_
_
0 1 0 0
3
2
0 0 2
0 0 0 1
0 2 0 0
_
_
_
_
_
, B =
_
_
_
_
_
0 0
1 0
0 0
0 1
_
_
_
_
_
, C =
_
1 0 0 0
0 0 1 0
_
Fie y
1
(t) = r(t) t = x
1
(t) si y
2
(t) = c((t) t) = x
3
(t).
Atunci sistemul u = (u
1
, u
2
) (y
1
, y
2
= y se scrie sub forma sistemului
dinamic:
x
= Ax + Bu , y = Cx.
Pentru a studia controlabilitatea si observabilitatea sistemului, calcul am ma-
tricele de controlabilitate si observabilitate:
1 =
_
_
_
_
_
0 0 1 0 0 2
2
0
1 0 0 2
2
0 0 2
3
0 0 0 1 2 0 0 4
2
0 1 2 0 0 4
2
2
3
0
_
_
_
_
_
Q =
_
_
_
_
_
1 0 0 0 3
2
0 0 6
3
0 0 1 0 0 2
2
0
0 1 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 2 0 0 4
2
_
_
_
_
_
Rangurile matricelor 1 si Q sunt amandou a 4 si deci sistemul este si contro-
labil si observabil (n ipoteza c a amandoua comenzile u
1
si u
2
sunt accesibile
si, respectiv, se cunosc am andou a iesirile y
1
si y
2
).
S a presupunem acum ca una din cele dou a comenzi lipseste.
Dac a u
1
= 0, (adic a lipseste comanda radial a), atunci:
B =
_
_
_
_
_
0
0
0
1
_
_
_
_
_
, 1 =
_
_
_
_
_
0 0 2 0
0 2 0 2
3
0 1 0 4
2
1 0 4
2
0
_
_
_
_
_
170 CAPITOLUL 6. APLICAT II
IN TEORIA SISTEMELOR
Se observ a c a si n acest caz rangul matricei 1este 4, deci miscarea satelitului
poate controlata numai prin comanda tangent ial a.
Dac a u
2
= 0, (deci lipseste comanda tangent iala), atunci:
B =
_
_
_
_
_
0
1
0
0
_
_
_
_
_
, 1 =
_
_
_
_
_
0 1 0
2
1 0
2
0
0 0 2 0
0 2 0 2
3
_
_
_
_
_