UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

PRACTICA DE SPECIALITATE
LUCRARE DE SINTEZĂ
ANUL II C.I.G.

STUDENT

ANUL 2009

1
 CUPRINS

I. MODUL DE CONSTITUIRE ŞI FUNCŢIONARE A UNITĂŢII

ECONOMICE

II. ORGANIZAREA ŞI ŢINEREA CONTABILITĂŢII

III. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE

IV. REGISTRELE CONTABILE

V. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII MĂRFURILOR

VI. BIBLIOGRAFIE

2
 I. Modul de constituire şi funcţionare a unităţii economice
S.C.ARMENIA S.R.L. a luat fiinţă în data de 10.08.1993. Actul constitutiv este
contractul de societate şi statutul. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului este
J19/757/1993, Codul Unic de Înregistrare este RO 4466152. Societatea este plătitoare de TVA
de la înfiinţare.
Forma juridică: Societatea este persoană juridică română cu patru asociaţi, care deţin
câte 25% din capitalul social al unităţii.
Capitalul social al unităţii la înfiinţare a fost de 200 lei. În cursul anului 1999 s-a decis
majorarea capitalului social prin aport în natură – o maşină cu remorcă pentru aprovizionare
cu mărfuri – valoarea capitalului social ajungând astfel la 28.600 lei. Capitalul social se
împarte în 100 părţi sociale egale, în valoare nominală de 286 lei fiecare, deţinute în proporţie
egală de către cei patru asociaţi.
Sediul social: Sediul social al societăţii este la mun. Odorheiu Sec. Str. Idependentei
nr.18.
Activitatea principală a societăţii este: Cod CAEN: 5131-Comerţ cu ridicata al
aliementelor

ORGANIGRAMA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A

UNITATII :

ADMINISTARTOR
1

BIROUL DE GESTIONAR COMPARTIMENT

FACTURARE ŞI DEPOZIT UL FINANCIAR
RELAŢII CU CONTABILL
CLIENŢII

LUCRĂTORI
GESTIONARI

3
 II. Organizarea şi ţinerea contabilităţii

După Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC), informaţiile

contabile trebuie să satisfacă necesităţile informaţionale ale unui complex de utilizatori:
1. investitorii prezenţi şi potenţiali;
2. personalul angajat;
3. creditorii financiari;
4. furnizorii şi alţi creditori comerciali;
5. clienţii;
6. guvernul şi instituţiile sale;
7. publicul.
Deşi informaţiile din situaţiile financiare de sinteză (produsul contabilităţii financiare)
se adresează utilizatorilor externi, managerii unităţilor patrimoniale utilizând cu predilecţie
informaţiile din contabilitatea de gestiune, această categorie de utilizatori foloseşte şi ea
informaţia de tip extern. Celor şapte categorii de utilizatori ai informaţiilor contabile, care se
publică, prevăzuţi în cadrul conceptual al I.A.S.C. li se adaugă managerii unităţilor
patrimoniale şi instanţele judecătoreşti.
a) Managerii şi nevoia de informaţii
Contabilitatea este principala sursă de informaţii la nivelul întreprinderii. Managerii
utilizează din situaţiile financiare informaţiile referitoare la poziţia financiară, rezultatele
obţinute şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
b) Investitorii
Pentru investitori informaţia contabilă trebuie să-i ajute să decidă momentul când
trebuie să cumpere, să conserve sau să vândă părţi din capital. Pentru anglo-saxoni informaţia
contabilă trebuie să ofere investitorului o imagine cât mai fidelă asupra situaţiei întreprinderii,
în timp pentru continentali regula contabilă de bază este prudenţa.
c) Acţionarii
Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile referitoare la capacitatea unităţii de a plăti
dividendele (câştigul pe acţiune).
d) Angajaţii
Personalul angajat şi sindicatele sunt interesaţi de informaţiile referitoare la stabilitatea
locurilor de muncă şi rentabilitatea întreprinderii. De asemenea, ei solicită informaţii
referitoare la nivelurile şi modalităţile de remunerare, avantajele în materie de pensionare,
natura şi mărimea oportunităţilor profesionale. De altfel Nota 8 la conturile anuale se referă la
“Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”.
e) Creditorii financiari
Creditorii financiari sunt terţii care acordă împrumuturi întreprinderii, pe o durată
stabilită în prealabil şi în schimbul unei dobânzi. Aceste împrumuturi trebuie rambursate la
scadenţă. Oferta de informaţie trebuie să aibă în vedere alături de situaţiile financiare de
sinteză şi date previzionale referitoare la fluxurile monetare (cash-flow).
f) Furnizorii şi alţi creditori comerciali
Furnizorii sunt interesaţi de solvabilitatea întreprinderii şi gradul de lichiditate a
acesteia. În funcţie de aceasta îşi pot proiecta politica faţă de clientul lor. Creditorii comerciali
sunt în general interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurtă decât creditorii financiari,
numai dacă nu sunt dependenţi de continuitatea activităţii întreprinderii ca principal client.
g) Clienţii
Clienţii sunt interesaţi ca furnizorii lor să-şi continue activitatea pentru a avea garanţia
surselor de bunuri şi servicii care să le asigure securitatea aprovizionării lor. Acest interes se

4
manifestă în special când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectivă sau sunt
dependenţi de ea.
h) Guvernul şi instituţiile sale
Statul şi instituţiile sale sunt interesate de activitatea unităţilor patrimoniale. Statul
face apel la informaţiile contabile ale agenţilor economici pentru realizarea funcţiei fiscale.
Pe baza informaţiilor furnizate de unităţile patrimoniale statul îşi determină politicile
fiscale, calculează venitul naţional, produsul intern brut, conturile naţionale şi elaborează
previziuni macroeconomice.
i) Publicul
De situaţia financiară a unităţilor patrimoniale sunt interesate din ce în ce mai mult
următoarele categorii ale publicului: analiştii financiari, responsabilii politici ai colectivităţilor
locale, agenţiile pentru protecţia consumatorilor.
j) Instanţele judecătoreşti şi nevoia de probă în justiţie
Datorită faptului că informaţiile din contabilitate au la bază documente justificative,
contabilitatea reprezintă un mijloc de probă în viaţa afacerilor.
Societatea organizează şi conduce contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea
financiară, potrivit legii, şi contabilitatea de gestiune adaptată în funcţie de specificul
activităţii şi de nevoile de informare în vedera actului decizional.
Obiectivul fundamental al contabilităţii îl reprezintă furnizarea de informaţii care să
ofere o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniului.
Aşa cum se arată în Directiva a IV-a a CEE, menirea contabilităţii unei intreprinderi
este de „a furniza documente de sinteză care să ofere o imagine fidelă a patrimoniului,
situaţiei financiare şi rezultatului, în scopul furnizării de informaţii utile ansamblului de
utilizatori când aceştia iau decizii economice”.
Înfăptuirea imaginii fidele de către contabilitate necesită ca informaţiile furnizate de
către aceasta să îndeplinească următoarele condiţii:
• Datele contabile să fie înregistrate în contabilitate în timp util pentru a fi
prelucrate şi utilizate.
• Informaţiile contabile să ofere utilizatorilor o descriere adecvată, să fie
corecte şi complete.
• Contabilizarea faptelor să fie în acord cu baza lor juridică şi economică.
• Informaţiile de sinteză să servească utilizatorilor pentru luarea deciziilor
economice.
• Informaţiile furnizate de contabilitate să rezulte din aplicarea cu bună
credinţă a regulilor şi procedeelor contabile.

Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului.

Contabilitatea în cadrul S.C.Armenia S.R.L. este organizată şi condusă pe bază de
contract individual de muncă, încheiat cu persoană fizică calificată .

I. Documentele justificative
Documentele sunt actele scrise întocmite cu prilejul efectuării operaţiilor economico-
financiare, pentru a-i servi ca dovadă a înfăptuirii lor şi ca mijloc de fundamentare a
înregistrărilor contabile. „Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul
efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de document justificativ. El angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit,
vizat şi aprobat, ori înregistrat în contabilitate.” (Legea contabilităţii nr. 82/1991 art. 6)
În afara funcţiei informaţionale a documentelor justificative ce constă în suportul
material al înregistrării operaţiilor economice şi financiare în contabilitate, documentele

5
justificative îndeplinesc şi o funcţie gestionară. Ele fac dovada înfăptuirii operaţiilor şi
angajează răspunderi, drepturi şi obligaţii cu privire la existenţa şi mişcarea elementelor
patrimoniale.
Documentele justificative cuprind, de regulă, următoarele elemente principale:
• Denumirea documentului
• Denumirea şi sediul unităţii patrimoniale care întocmeşte documentul
• Numărul şi data întocmirii acestuia
• Menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei patrimoniale (când
este cazul)
• Conţinutul operaţiei patrimoniale, iar în cazuriel necesare şi temeiul legal al
efectuării ei.
• Datele cantitative şi valorile aferente operaţiei efectuate
• Numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit,
vizat şi aprobat, după caz
• Alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiilor efectuate
Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de
prelucrare automată, astfel încât acestea să fie lizibile, nefiind admise ştersături, răzuituri,
modificări sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiile
înscrise în acestea. Înscrierea documentelor justificative are loc, de regulă, la locul unde se
produce operaţia economică sau financiară.
Sub aspect metodologic, înregistrarea în contabilitate a operaţiilor economice şi
financiare se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative
individuale sau centralizatoare, în funcţie de data de întocmire sau de intrare în unitate, şi
sistematic în registrele deschise pe conturi sintetice şi analitice.
Pentru a-şi îndeplini menirea, documentele justificative trebuie să beneficieze de o
circulaţie cât mai rapidă şi mai raţională din momentul şi de la locul întocmirii sau intrării ăn
unitate şi până la momentul predării lor la arhivă. Ele trebuie să parcurgă un traseu cât mai
scurt şi într-o anumită ordine de succesiune, cu reţineri şi opriri minime şi numai la resoartele
şi persoanele împuternicite în acest scop.
Întocmirea documentelor la S.C.Armenia S.R.L. are loc în conformitate cu normele
metodologice privind contabilitatea unităţilor economice, eliberate de Ministerul Finanţelor
Publice, iar circuitul lor este stabilit pe baza indicaţiilor de utilizare a formulalelor tipizate..
Păstrarea documentelor în cursul anului se asigură în spaţiul destinat conducerii
evidenţei contabile. După expirarea anului, documentele sunt arhivate într-un spaţiu separat –
arhiva generală a societăţii.
Contabilitatea generală are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea
acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate unităţile patrimoniale.
Documentele de evidenţă în contabilitatea generală, utilizate în cadrul S.C. Armenia
S.R.L. sunt următoarele:
- Notă de contabilitate
- Extras de cont
- Jurnal privind operaţiunile de casă şi bancă
- Jurnal privind decontările cu furnizori
- Situaţia încasării – achitării facturilor
- Jurnal privind consumurile şi alte ieşiri din stoc
- Jurnal privind salariile, contribuţia pentru asigurări sociale, protecţia social a
şomerilor şi asigurări sociale de sănătate
- Fisă de cont analitic
- Jurnalul privind operaţiuni diverse

6
 - Document cumulativ
- Balanţa de verificare

IV. Registrele contabile

Datele privind operaţiile economice şi financiare, consemnate în documentele

justificative, sunt înregistrate în ordine cronologică şi sistematică în registrele contabile.
Principalele registre care se folosesc în contabilitate sunt: registrul jurnal, catrea mare
si registru inventar.
1. REGISTRU JURNAL – este document contabil obligatoriu care serveşte
pentru înregistrarea operaţiilor economice şi financiare în ordine cronologică, zi de zi, pe
măsura efectuării lor în timp, reprezentând memoria contabilă a intreprinderii.
Modelul registrului jurnal general se prezintă astfel:

Registru – jurnal
Nr. Pagina.........
Documentul Simbol conturi Sume
Nr. Data (felul, nr., Explicatii
Crt inregistrarii data) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8
* *

De reportat:
Intocmit, Verificat,

Registrul jurnal are caracter unic. O dată cu sporirea volumului operaţiilor contabile şi
implicit a diviziunii muncii contabile, alături de jurnalul unic, denumit jurnal general, sunt
utilizate şi alte jurnale denumite jurnale auxiliare,
În cadrul firmei S.C.ARMENIA S.R.L. acest jurnal este emis de programul de
contabilitate Sysgest , pe baza înregistrărilor efectuate zilnic. Se listeaza la sfârşitul lunii , iar
totalurile (rulajul) se înscriu manual în registrul jurnal (formularul tipizat) şnuruit şi înregistrat
la Administratia Finantelor Publice .

2. Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se

înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările
efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial,
rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale. Formularele folosite drept
registru „Cartea-mare” pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fişe de cont pentru
operaţiuni diverse, fişe de cont şah sau pe conturi corespondente, forma „Cartea-mare”
centralizatoare. Forma folosită drept registru Cartea-mare la S.C.ARMENIA S.R.L.
este cea de mai jos. Aceasta fişă (cartea mare) este emisă din programul de
contabilitate şi se listează şi arhiveză o dată pe an – la sfârşitul anului.

Cartea mare serveste la intocmirea balantei de verificare.

Modelul registrului Cartea mare se prezintă astfel:

7
 CARTEA MARE

CONTUL………….
Total Total
Conturi corespunzatoare creditoare rulaj rulaj Sold
debitor creditor
Lunile Cont Cont Cont Cont Cont Cont Cont
…… …… …… …… …… …… ……
La 01.01.200_ debitor creditor
Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal
…… …… …… …… …… …… ……
Ianuarie
Februarie
Martie
TOTAL tr.
I
Aprilie
Mai
Iunie
TOTAL tr.
I+II
Iulie
August
Septembrie
TOTAL tr.
I+II+III
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
TOTAL
gen. (I-IV)
Intocmit, Verificat,

3. REGISTRU INVENTAR – este un document contabil obligatoriu, în care se

înregistreaza, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi procesele verbale de
inventariere, toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, centralizate pe conturi
şi grupe de conturi, până la nivelul posturilor din bilantul contabil. Elementele
patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte
documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil. Registrul-
inventar cuprinde două părţi: listele de inventariere şi recapitulaţia inventarului. În
cadrul recapitulaţiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe
structurile patrimoniale de activ şi pasiv.

8
 Acest registru în cadrul firmei S.C ARMENIA S.R.L. se completeaza o dată pe an având
la bază inventarele întocmite în fiecare gestiune (mărfuri , materiale auxiliare, mijloacele
fixe şi obiectele de inventar).

Potrivit Normelor de utilizare a registrelor de contabilitate, modelul registrului

inventar se prezintă astfel:

REGISTRU – INVENTAR
la data de 31 decembrie .............

Diferenţe din evaluare ( de

Recapitulaţia Valoarea
Nr. Valoarea înregistrat)
elementelor de
Crt. contabilă Clauzele
inventariate inventar Valoare
diferenţelor
1 2 3 4 5 6

Intocmit, Verificat,

Înainte de utilizare, registrul jurnal general şi registrul inventar se numerotează,

şnuruiesc, sigilează şi se înregistrează la organul fiscal teritorial. O dată înregistrate, ele
constituie probă în justiţie în cazul litigiilor, falimentului sau în orice alte situaţii de acest gen.
Registrul jurnal, registrul inventar şi cartea mare se întocmesc la compartimentul
financiar-contabil. Aceste documente nu circulă, fiind documente de înregistrare contabilă şi
se arhivează (pastrează) la compartimentul financiar-contabil.

4. Registrul general de evidenţă a salariaţilor. Încadrarea în muncă a unei

persoane se realizează, potrivit Codului muncii numai prin încheierea unui contract
individual de muncă în temeiul căruia persoana fizică, denumită salariat, se obligă să
presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în
schimbul unei remuneraţii denumite salariu. Fiecare angajator are obligaţia de a
înfiinţa un registru general de evidenţă a salariaţilor. Registrul se întocmeşte în formă
electronică, în ordinea angajărilor. Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de
muncă în format electronic. În cadrul S.C. ARMENIA S.R.L. registrul se transmite
prin completare on-line a bazei de date existente pe portalul Inspecţiei Muncii.
Registrul se păstrează în formă electronică la sediul angajatorului .
5. Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la
contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile : financiar-
fiscal, inspecţia muncii, protecţia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în
construcţii, protecţia consumatorului, protecţia împotriva incendiilor, precum şi în alte
domenii prevăzute de lege. Evidenţierea controalelor în Registrul unic de control se
face cu semnăturile reprezentantului legal al contribuabilului şi organului de control.
S.C. ARMENIA S.R.L. are un registru unic de control la sediul central, în cadrul
serviciului financiar-contabil şi câte unul la ambele magazine cu amănuntul.

9
 6. Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au
stat la determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins în
declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat.
Informaţiile din Registrul de evidenţă fiscală sunt înregistrate în ordine cronologică şi
corespund cu operaţiunile fiscale şi cu datele privind impozitul pe profit din declaraţia privind
obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Registrul de evidenţă fiscală se păstrează la
sediul fiscal al S.C. ARMENIA S.R.L, în cadrul serviciului Financiar-Contabil, unde se fac şi
înregistrările în acesta.

V. Contabilitatea mărfurilor
Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori. Un prim
factor îl reprezintă forma circulaţiei : cu ridicata (en gross) sau cu amănuntul (en detail). În
cazul circulaţiei mărfurilor en-gros, vânzarea se face pe bază de documente, încasarea urmând
a se realiza ulterior, prin virament, şi, de aici, necesitatea intervenţiei unui cont anume, 411
“Clienţi”, care să evidenţieze creanţele din momentul vânzării mărfurilor până în momentul
încasării lor, în cazul circulaţiei en detail, vânzarea se face, de regulă, cu plata imediată, în
numerar.
Un alt factor de influenţă îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosită :
“ inventarul permanent “ sau “ inventarul intermitent”. În primul caz, contul de mărfuri este
folosit pe măsură ce au loc operaţiuni cu mărfuri, evidenţiind toate intrările şi toate ieşirile,
astfel încât, in orice moment, prin soldul său, acest cont indică valoarea mărfurilor în stoc,
permiţând controlul gestionar, dacă în acest scop se efectuează şi inventarierea faptică a
stocurilor. Metoda inventarului intermitent presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în
contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei.
Metoda de contabilitate analitică a stocurilor de mărfuri ţine evidenţa cantitativ –
valorică pe feluri de mărfuri sau evidenţa global valorică la nivel de gestiune. De asemenea
influenţeaza organizarea contabilităţii sintetice a mărfurilor, prin preţurile diferite utilizate ca
preţuri de înregistrare a mărfurilor. Astfel, în cazul în care evidenta analitică se ţine cantitativ
valoric, se poate utiliza ca preţ de înregistrare preţul de cumpărare al mărfurilor sau costul de
achiziţie, în schimb în cazul în care evidenta analitică a mărfurilor se ţine global – valoric, la
nivelul gestiunii ( aşa cum se procedează în comerţul cu amănuntul ), pentru înregistrare se
utilizează preţul cu amănuntul, inclusiv TVA. De aici decurg următoarele consecinte asupra
contabilităţii:
• Când evidenţa mărfurilor se ţine la preţul de cumpărare sau la costul de achiziţie nu este
necesară folosirea contului 378 ,, Diferenţe de preţ la mărfuri “ pentru evidenţa adaosului
comercial.
• Daca evidenţa mărfurilor se ţine la preţul cu amănuntul, intervenţia contului 378 ,,
Diferenţe de preţ la mărfuri “ este necesară pentru evidenţa adaosului comercial conţinut
în preţul de înregistrare a mărfurilor.
• În condiţiile în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţul cu amănuntul, inclusiv taxa pe
valoare adaugată, apare necesitatea evidenţierii acestei taxe până în momentul vânzării
mărfurilor, în contul 4428 ,, TVA neexigibilă. Evident, în momentul vânzării mărfurilor,
această taxă va fi transferată, devine exigibilă şi apare contul 4427 ,, TVA colectată ”.
Pentru taxa pe valoare adaugată cuvenită furnizorilor se va folosi în mod normal, contul
4426 ,, TVA deductibilă.
Societatea comercială ARMENIA S.R.L. este un depozit en-gros, care se ocupă cu
comercializarea alimentalor, fructelor şi legumelor.
În cadrul S.C. ARMENIA S.R.L. evidenţa mărfurilor se ţine cu metoda inventarului
permanent sub forma cantitativ-valorică, ceea ce înseamnă că la depozit se fac înregistrări

10
 cantitative, iar în contabilitate se efectuează înregistrări atât cantitative cât şi valorice. La
finele lunii se face verificarea cantitativă între evidenţa gestionară şi cea valorică.
Documentele utilizate la S.C. ARMENIA S.R.L. pentru circulaţia mărfurilor sunt
următoarele:
• Notă de recepţie şi constatare de diferenţă care serveşte ca document pentru
recepţia mărfurilor aprovizionate
• Bon de consum – pentru eliberarea din magazie pentru consumul mărfurilor
• Fişă de magazie – documentul de evidenţă la locul de depozitare, a intrărilor,
ieşirilor stocurilor, bunurilor
• Lista de inventariere – document pentru inventarierea mărfurilor aflate în
depozit
• Factura fiscală – document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de
decontare a mărfurilor

Contul 371 ,, Mărfuri “, cont de activ, serveşte pentru evidenţa existenţei şi mişcării
mărfurilor aflate în depozite, în unităţile comerciale cu amănuntul sau de alimentaţie publică.
În debitul contului se evidenţiează valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor intrate în
gestiunea unităţii prin aprovizionare de la furnizori sau pe alte căi. În creditul acestui cont se
evidenţiează valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din patrimoniul unităţii prin
vânzarea către clienţi sau pe alte căi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea mărfurilor
existente în stoc.
Contul 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “, cont de activ, evidenţiează costul mărfurilor
vândute de către unităţile patrimoniale. În cazul ,, inventarului permanent “ în debitul contului
607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ se înregistrează costul mărfurilor vândute, o dată cu
descărcarea contului de mărfuri şi se creditează prin transferul acestor cheltuieli în debitul
contului de rezultate 121, după care se soldează.
În legătura cu vânzarea mărfurilor se utilizează şi contul de pasiv 707 ,, Venituri din
vânzarea mărfurilor“ , în creditul căruia se înregistrează valoarea mărfurilor vândute, iar în
debit aceeasi valoare, transferată la sfârsitul lunii în creditul contului de rezultate, după care se
soldează.
Contul 378 ,, Diferente de pret la mărfuri “ este folosit pentru evidenţa adaosului
comercial ( marja comercială ) aferent marfurilor vândute. În creditul acestui cont se
înregistreaza adaosul comercial aferent mărfurilor vândute.

Potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilităţii, mărfurile la fel ca şi celelalte

categorii de bunuri materiale, la intrarea în patrimoniu, în speţă, în depozitele en gros trebuie
să se evalueze şi să se înregistreze în contabilitate la costul de achizitie format din preţul de
cumpărare şi, cheltuielile accesorii de aprovizionare “ ( cheltuieli de transport, de încărcare –
descărcare, prime de asigurare, comisioane si alte taxe nerecuperabile, etc. ). Avându-se în
vedere ca în documentele de aprovizionare ( facturi ) unul din cele doua elemente structurale
ale costului de achiziţie şi anume ,, cheltuielile accesorii de aprovizionare “ este consemnat în
suma globală , calculul costului de achiziţie unitar pentru fiecare din sortimenturile de marfă
intrate cu acelasi document necesită calcule de repartizare a sumei totale a cheltuielilor pe
sortimente de marfă şi apoi, prin raportarea la cantitate, pe unitatea de măsura. Cheltuielile
accesorii de aprovizionare unitare astfel calculate se însumeaza cu preţul de cumpărare unitar
aflându-se costul de achiziţie pentru fiecare sortiment de marfă aprovizionată care ar putea
servi pentru evaluarea mărfurilor şi înregistrarea acestora în contul sintetic 371 ,, Mărfuri “ şi
în analiticele corespunzătoare. Soluţia, se constată, este greoaie şi în plus, va genera o mare
varietate a costurilor de achiziţie pentru acelasi sortiment de marfă, avându-se în vedere
variabilitatea cheltuielilor de transport – aprovizionare determinată de o multitudine de

11
factori. Pe de altă parte trebuie avute în vedere şi situaţiile frecvente în care cheltuielile
accesorii de aprovizionare sunt facturate distinct de factura în care sunt prevăzute preţurile de
cumpărare.
Pentru a depăsi aceste dificultăţi, există soluţia dată de instituţiile de reglementare
contabilă, portivit căreia , cheltuielile accesorii de aprovizionare “ se evidenţiează la un
analitic distinct al contului 371 ,, Mărfuri “ , de exemplu 371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii
“. În ceea ce priveşte valoarea mărfurilor la preţurile de cumpărare aceasta s-ar înregistra,
evident tot în contul 371 ,, Mărfuri “, la analiticele corespunzătoare sortimenturilor de
mărfuri.
Ar mai fi o altă soluţie, şi anume aceea a înregistrării cheltuielilor accesorii de
aprovizionare după felul lor în conturile din clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli “ de unde la sfârşit
de exerciţiu să se repartizeze asupra rezultatelor. Problemă e fatul că acele cheltuieli care sunt,
în fapt, aferente mărfurilor nevândute, aflate în stoc ar diminua rezultatul exerciţiului. Aceasta
solutie ar putea fi eventual ameliorată prin delimitarea în contul 471 ,,Cheltuieli înregistrate în
avans “ a cheltuielilor accesorii de aprovizionare aferente stocurilor la sfârsit de perioadă,
astfel că la conturile din clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli “ să rămână pentru repartizat asupra
contului de rezultate numai cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente mărfurilor
vândute.
Înregistrările contabile efectuate la S.C. ARMENIA S.R.L. în legătură cu mărfuri sunt
următoarele:
1. Cumpărarea de mărfuri cu plată uletrioară, pe bază de factură din care rezultă:
- marfa X preţ de cumpărare 500 x 1 lei/ u. = 500 lei
- marfa Y preţ de cumpărare 400 x 2,5lei/u. = 1.000 lei
La aceste mărfuri se ţine evidenţa cantitativ valorică la preţ de cumpărare.
• Valoarea la preţ de cumpărare 1.500 lei
• Cheltuieli de transport 60 lei
• Valoarea la cost de achiziţie 1.560 lei
• TVA 19% 296,4lei
• Total factura de plătit 1.856,4 lei

La recepţie nu se constată diferenţe faţă de factură

% = 401 ,, Furnizori “ 1856,4 lei

371 ,, Mărfuri “ 1500 lei
371.1 ,, Mărfuri – cheltuieli accesorii “ 60 lei
4426 ,, TVA deductibilă “ 296,4 lei

2. Vânzarea de mărfuri către întreprinderile comerciale cu amănuntul ( en detail ) cu

decontarea ulterioara, pe bază de facturi din care rezultă:
- marfa X : pret de vânzare negociat 600 x 1,2 lei/u. = 720 lei
- marfa Z : pret de vânzare negociat 100 x 1,8 lei/u. = 180 lei
• Valoarea la preţ negociat de vânzare cu ridicata 900 lei
• TVA 19% 171 lei
• Total factura de încasat 1.071lei

4111 ,, Clienti “ = % 1071 lei

707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor “ 900 lei

12
 4427 ,, TVA colectată “ 171lei

3. Descărcarea la sfârşitul lunii, a gestiunii depozitului cu ridicata, deci a contului de

mărfuri, cu valoarea mărfurilor vândute la preţul de înregistrare calculată după una din
metodele LIFO, FIFO, CMP, pe baza datelor furnizate de contabilitatea analitică organiztă
cantitativ şi valoric pe sortimente de marfă. Totodată se repartizează şi cheltuielile
accesorii de aprovizionare aferente mărfurilor vândute, astfel încât în debitul contului 607
,, Cheltuieli privind mărfurile “ se determină şi se evidenţiează costul de achiziţie al
mărfurilor vândute:

607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ = % 780 lei

371 ,, Mărfuri “ 750 lei
371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii “ 30 lei

Calculul sumelor din acest articol contabil se prezintă în continuare:

Se considera următoarele date:

Soldul initial al contului 371 ,, Mărfuri “ 430 lei
Din care:
- marfa X 200 u. x 0,95 lei/u. 190 lei
- marfa Z 150 u. x 1,6 lei/u. 240 lei
Soldul iniţial al contului 371.1 ,, Mărfuri – cheltuieli accesorii “ 17,2 lei
Pentru evaluarea iesirilor se adoptă metoda FIFO :
- marfa X 200 u. x 0,95 lei/u. = 190 lei
400 u. x 1,00 lei/u. = 400 lei
TOTAL 600 u 590 lei
- marfa Z 100 U. x 1,60 lei/u. = 160 lei
• Valoarea totală, la preţ de cumpărare a mărfurilor vândute 750 lei

Pentru determinarea cheltuielilor accesorii de aprovizionarea aferente mărfurilor vândute,

se procedeaza astfel:
• Coeficientul de repartizare ( K ) = ( Si +Rd ) ct.371.1 / ( Si+Rd ) ct. 371=
= (17,20 + 60) / (430 + 1500) = 0.04
• Cota 371.1 aferentă vânzărilor = k x Rc ct.371 = 0.04 x 750 lei = 30 lei
După aceste înregistrări, conturile 371 ,, Mărfuri “ şi 371.1 ,, Mărfuri – cheltuieli accesorii
“ prezintă solduri debitoare reprezentând valoarea la preţ de cumpărare a mărfurilor în
stoc şi respectiv, cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente acestor mărfuri: suma
soldurilor conturilor 371 şi 371.1 va reprezenta costul de achiziţie a mărfurilor în stoc.

La sfârsitul lunii se închid conturile de venituri şi de cheltuieli precum şi conturile de

TVA

707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor “ = 121 ,, Profit si pierdere “ 900 lei
121 ,, Profit si pierdere “ = 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ 780 lei

% = 4426 ,, TVA deductibila “ 296,4 lei

4427 ,, TVA colectată “ 171 lei
4424 ,, TVA de recuperat “ 125,4 lei

13
Alăturat prezint fişele de cont pentru operaţiuni diverse întocmite în legătură cu mărfuri, care
se listează lunar în cadrul fimei, şi pe baza căruia se completează registrul jurnal, în cadrul
programului de contabilitate

S.C ARMENIA S.R.L.

SIMBOL
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE CONT
PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
371
SIMBOL
DATA EXPLICATII CONT DEBIT CREDIT D/C SOLD
AN
2007 CORES.
SOLD INITIAL D 430

30.06 CUMPĂRĂRI MĂRFURI 401 1500 D 1930

DESTOCARE MARFĂ
30.06 VÂNDUTĂ 607 750 D 1180
TOTAL RULAJE 1500 750 D 1180

S.C ARMENIA S.R.L.

SIMBOL
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE CONT
PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
371.1
SIMBOL
DATA EXPLICATII CONT DEBIT CREDIT D/C SOLD
AN
2007 CORES.
SOLD INITIAL D 17,2
CHELT.ACCESORII
CUMPĂRĂRII
30.06 MĂRFURILOR 401 60 D 77,2
DESTOCARE CHELT.
ACCESORII AFERENTE
MARFURILOR
30.06 VÂNDUTE 607 30 D 37,2
TOTAL RULAJE 60 30 D 37,2

14
S.C. ARMENIA S.R.L.

SIMBOL
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE CONT
PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
4426
SIMBOL
DATA EXPLICATII CONT DEBIT CREDIT D/C SOLD
AN
2007 CORES.
SOLD INITIAL D

30.06 CUMPĂRĂRI MĂRFURI 401 296,4 D 296,40

30.06 DEDUCERE TVA 4427 171 D

30.06 TVA DE RECUPERAT 125,4

TOTAL RULAJE 296,4 296,4 D 0

S.C. ARMENIA S.R.L.

SIMBOL
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE CONT
PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
4427
SIMBOL
DATA EXPLICATII CONT DEBIT CREDIT D/C SOLD
AN
2007 CORES.
SOLD INITIAL D 0
TVA COLECTAT
30.06 VANZARI 4111 171 C 171

30.06 INCHIDERE CONT 4427 4426 171 0

TOTAL RULAJE 171 171 0

15
S.C. ARMENIA S.R.L.

SIMBOL
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE CONT
PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
4111
SIMBOL
DATA EXPLICATII CONT DEBIT CREDIT D/C SOLD
AN
2007 CORES.
SOLD INITIAL D 1200
VANZARI CATRE
30.06 CLIENTI 707 900 D

30.06 TVA VANZARI 4427 171 D

TOTAL RULAJE 1071 D 2271

S.C. ARMENIA S.R.L.

SIMBOL
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE CONT
PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
401
SIMBOL
DATA EXPLICATII CONT DEBIT CREDIT D/C SOLD
AN
2007 CORES.
SOLD INITIAL D 125

30.06 CUMPĂRĂRI MĂRFURI 371 1560 C

30.06 TVA CUMPARARI 4426 296,4 C

TOTAL RULAJE 1846,4 C 1971,40

16
S.C. ARMENIA S.R.L.

SIMBOL
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE CONT
PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
607
SIMBOL
DATA EXPLICATII CONT DEBIT CREDIT D/C SOLD
AN
2007 CORES.
SOLD INITIAL D
COSTUL MARFII
30.06 VANDUTE 371 750 D
COSTUL MARFII
30.06 VANDUTA 371.1 30 D
INCHIDERE CHELTUIELI
30.06 CU MARFURILE 121 780 C
TOTAL RULAJE 780 780 0

S.C. ARMENIA S.R.L.

SIMBOL
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE CONT
PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
707
SIMBOL
DATA EXPLICATII CONT DEBIT CREDIT D/C SOLD
AN
2007 CORES.
SOLD INITIAL
VENITURI DIN
VANZAREA
30.06 MARFURILOR 4111 900 C
INCHIDERE VENITURI
DIN VANZAREA
30.06 MARFURILOR 121 900 D
TOTAL RULAJE 900 900 C 0

17
S.C. ARMENIA S.R.L.

SIMBOL
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE CONT
PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
121
SIMBOL
DATA EXPLICATII CONT DEBIT CREDIT D/C SOLD
AN
2007 CORES.
SOLD INITIAL C 1251
INCHIDERE CHELUILEI
30.06 CU MARFURI 607 780 C
INCHIDERE VENITURI
DIN VANZAREA
30.06 MARFURILOR 707 900 C
TOTAL RULAJE 780 900 C 1371

18
 BIBLIOGRAFIE

I. MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR FINANCIARE –

LĂCRĂMIOARA-RODICA HAIDUC, CARMEN MITEA POPIA,
RAMONA-MARIA CHIVU EDIT.F.R.M. 2006

II. CONTABILIATE FINANCIARĂ A SOCIETĂŢILOR

COMERCIALE - FLORIN COMAN EDIT. F.R.M. 2006

III. CONTABILITATE FINANCIARĂ IACOB PETRU PÂNTEA,

GHEORGHE BODA EDIT. INTECREDO 2007

IV. LEGEA CONTABILITĂŢII NR. 82/1991 REPUBLICATĂ ÎN M.O.

AL ROMÂNIEI NR. 454 DIN 18 IUNIE 2008

V. O.M.F.P. NR. 1752/2005, PENTRU APROBAREA

REGLEMENTĂRILOR CONTABILE CONFORME CU
DIRECTIVELE EUROPENE, M.O. NR. 1080/30.11.2005,
ACTUALIZAT PRIN O.M.F.P. NR. 2001/2006 SI PRIN O.M.E.F. NR.
2374/2007 PUBLICAT IN M.O. AL ROMANIEI NR. 25 DIN 14
IANUARIE 2008

VI. CODUL FISCAL – Adoptat prin Legea nr. 571/2003, publicată în

M.O. AL ROMÂNIEI NR. 927 DIN 23.12.2003 –MODIFICAT ŞI
COMPLETAT – EDIT. BESTPUBLISHING – EDIŢIA A VII-A 2009

VII. CATALOGUL DOCUMENTELOR FINANCIAR-CONTABILE –

EDITIA A IV-A – ACTUALIZATA LA 9 IANUARIE 2009

VIII. NOILE REGLEMENTARI CONTABILE CONFORME CU

DIRECTIVELE EUROPENE EDITURA BEST PUBLISHING 2009

19