Opritescu Ioana Maria Mihaela Facultatea de Marketing, an I Grupa 2

Fisa produsului Cafea boabe verzi

1. Scurta prezentare a produsului Ce este cafeaua ? Cafeaua este o planta care creste in zonele subtropicale. e nu!ele ei stiintific Coffea "rabica, Coffea Canephora sau Coffea #iberica, arbustul produce un fel de pastai in care se afla se!inte, boabele de cafea cu! sunt denu!ite frecvent. Fiecare arbust produce apro$i!ativ %&&& de boabe de cafea in fiecare an. In al doilea rand, cafea este denu!irea folosita pentru bautura care rezulta din filtrarea apei fierbinti prin boabele pra'ite si !acinate ale plantei. Metoda variaza de la si!pla fierbere si pana la unele co!plicate, ce i!pun filtrarea repetata prin cafea a apei sub presiune. Istoria cafelei Cafeaua a fost descoperita pentru pri!a data in (stul "fricii, in sec.I), in zona nu!ita *affa, zona in care se afla astazi (tiopia. O legenda populara vorbeste despre un pastor de capre pe nu!e *aldi, care a observat un co!porta!ent destul de agitat al caprelor, dupa ce acestea consu!asera fructele unui arbust. Curios de acest feno!en, *aldi a incercat sa consu!e el insusi acele fructe si a constatat ca ii confera o senzatie de revigorare. "uzind despre aceasta planta e$traordinara, calugarii au uscat fructele, astfel incat sa le poata transporta la !anastirile !ai indepartate. +lterior au reconstituit fructele cu apa, le,au consu!at si au baut lichidul, care ii sti!ula si ii tinea tre'i pentru rugaciune. lanta se raspandeste ulterior, iar in anul -%./ in Constantinopol se deschide pri!ul !agazin de cafea. #egea turceasca prevedea ca o fe!eie putea divorta daca sotul ei nu ii putea oferi ratia zilnica de cafea. Cafeaua in Europa

Co!erciantii venetieni au adus cafeaua in (uropa in -0-/. #a inceput, cafeaua se vindea de catre co!erciantii de li!onada si se credea ca are calitati !edicinale. ri!ul !agazin de cafea din (uropa a fost deschis la 1enetia in -023, iar celebrul Caffe Florian din iazza 4an Marco a fost deschis in -.2&. Odata a'unsa in (uropa, aceasta noua bautura a fost puternic criticata de biserica catolica, iar !ulti considerau ca papa ar trebui sa o interzica, deoarece o nu!eau bautura diavolului. Insa apa Cle!ent al,1III,lea, a!ator si consu!ator de cafea, a binecuvantat,o, spunand ca ar fi pacat a doar paganii sa beneficieze de ea. Cafeaua in America In anii -.&&, cafeaua si,a croit dru!ul pana in "!erici datorita unui capitan francez de infanterie care a dus cu sine o !ica planta in lunga sa calatorie peste "tlantic. "stazi, peste %&& de !iliarde de cani de cafea sunt consu!ate in fiecare an, cafeaua fiind cea !ai populara bautura din lu!e. 2. Caracteristici de calitate rincipalele caracterisitici care deter!ina calitatea sorti!entelor de cafea sunt ur!atoarele5 Mari!ea boabelor de cafea pentru incadrarea boabelor de cafea intr,o anu!ita categorie de calitate aceste sunt trecute printr,o serie de site speciale, fiind astfel sortate in functie de !ari!e. For!a boabelor de cafea Culoarea boabelor de cafea , Culoarea boabelor verzi trebuie sa fie unifor!a si stralucitoare, in special in cazul cafelelor "rabica spalate. 4unt !ul i factori in etapele de culegere, uscare, depulpare si sortare care pot afecta culoarea boabelor verzi. rincipalele culori intalnite la boabele "rabica sunt verde albastrui, gri verzui, !aroniu verzui, !aroniu. 6iferitele nuane ale culorii boabelor verzi sunt, de ase!enea, si un indicator al prospei!ii cafelei5 cu cat nuanele de albastru sunt !ai puternice cu atat cafeaua este !ai de calitate si foarte proaspata, in ti!p ce !aroniu galbui reprezinta culoarea cafelelor vechi, din recolta trecuta. 6aca ne referi! la cafelele 7obusta, culorile de gri galbui indica o cafea proaspata. Continutul u!iditatii nu e$ista o standard e$act pentru u!iditatea ideala, insa este considerat ca un procent de --8 este o valoare buna. O valoare a u!iditatii peste -2./8 poate duce la aparitia de !ucegaiuri si ciuperci. O u!iditate sub -&8 conduce la pierderea de aro!a si aciditate. Calitatea unui lot de cafea poate fi deter!inata si prin nu!arul de defecte pe care le prezinta cafeaua. entru a deter!ina calitatea se e$trag esantioane de 3&&g din

loturile de cafea si se nu!ara defectele precu! boabe negre, boabe sparte, fructe de cafea, boabe uscate, ciupite, gaurite, acre, i!ature, cavitai, bucai de le!n, pa!ant sau pietre 9!ari, !edii, !ici: etc. Defectele boabelor de cafea 6efecte de culoare5 ;oabe negre , boabe ce prezinta !ai !ult de 'u!atate din suprafaa e$terioara si coninutul interior negre. (ste considerat a fi principalul defect al boabelor verzi si este un defect !a'or. Motivul pentru care acest defect este atribuit fer!entarii prelungite a fructelor culese de pe pa!ant, care apoi sufera un proces insuficient de uscare cu perioade inter!itente de u!ezire. rezena boabelor negre este rara in procesarea u!eda, cu e$cepia cazului in care e$ista inca boabe ra!ase din operaiile anterioare in tancurile de fer!entare si curaarea insuficienta a canalelor de spalare. in "frica este efectul asupra boabelor rosii din arbori si se datoreaza atacului Colletotrichu! coffeeanu! si a altor specii de fungi. "lte posibile cauze5 deficit de carbohidrai in boabele de cafea datorita unor practici de cultura slabe, boabe i!ature care au fost afectate de o uscare defectuoasa la te!peraturi ridicate 9fara o dezvoltare !icrobiologica:, boabe !ature<i!ature supuse unei superfer!entari de !ucegaiuri si uscari secveniale. ra'irea este lenta iar gustul bauturii este aspru, a!ar, dezagreabil. ;oabe Maron inchis5 boabe de cafea de culoare !aron spre negru. Cauze5 fructele rosii atacate de gandaci "ntesia sau !alura, coacere indelungata, depulpare defectuoasa, fer!entare iniiala a fructelor la gra!ada, uscare insuficienta sau perioade repetate de ti!p cu u!ezeala. ;oabele cu aceasta culoare sunt clasificate ca neplacute, defectul este !ediu catre serios, iar cafeaua are un gust aspru. ;oabe =FO)>?5 acestea au culoarea rosiatica in principal datorita uscarii artificiale indelungate. "ceasta insea!na o te!peratura de uscare inalta, perioada de uscare s,a prelungit prea !ult, sau boabele nu au fost !i$ate suficient. esuturile pot fi afectate in adanci!e. Cafea cu un gust acru, neplacut de fructe. ;oabe 4pongioase 9culoare fada, alburie:5 sunt in general boabe care au fost insuficient uscate sau au reabsorbit u!iditate. ra'ire rapida cu tendina spre carbonizare. #ipsa aciditaii, aro!a slaba. 6efect !ediu catre serios@ o scadere nespecifica a calitaii aro!ei. ;oabe albe5 boabe de cafea cu suprafaa alba@ in general nu se intalnesc la cafelele spalate. Cauza5 decolorarea suprafeei de catre bacteria din genul Coccus in ti!pul depozitarii, transportului. 4e asociaza cu boabele de cafea batrane. 6efect !ediu catre serios@ o scadere nespecifica a calitaii aro!ei. Cafea nearao!ata cu gust de le!n, uneori acru si de iarba.

 ;oabe sticloase5 sunt rezultatul uscarii artificiale unde s,a folosit o te!peratura prea !are la inceput, rezultand o eliberare rapida a vaporilor de apa. ;oabe ceroase5 boabe de cafea cu aspect ceros, transparent@ culori intre verde galbui si !aron rosiatic inchis. Celulele au un aspect de degradare, fibroase, la fel si suprafaa. ;oabele au o crusta aderenta. Cauza5 boabele sunt culese dupa !aturizare, prea tarziu, iar coa'a rosie devine !aron. 6efect serios cu efecte diferite asupra aro!ei. ;oabe de culoare chihli!barului5 boabe de culoare galbena, de obicei se!itransparenta. Cauza este lipsa fierului din pa!ant. 6efect !ediu catre serios@ cafea fara aciditate. ;oabe buboase si patate5 boabele au diferite pete datorita uscarii inco!plete sau iregulare a perga!entului 9spargerea lui:. etele apar pe boabe datorita efectului agenilor o$idani, care sunt prezeni pe suprafaa esuturilor provocand stricaciuni. "cestea se dezvolta in ti!pul procesarii boabelor, adesea in ti!pul deco'irii, dar anu!ite stricaciuni sunt introduse de peste sau boli infecioase. Fer!entarea incorecta sau folosirea apei cu un coninut ridicat de fier 9for!aiuni de precipitate negre cu taninul din boabe: pentru procesarea u!eda pot, de ase!enea, sa conduca la apariia petelor. 6efecte de gust si aro!a5 4tinkers 9boabe urat !irositoare:5 cand aceste boabe sunt taiate, dega'a un !iros neplacut, greos, care este !ai e$act volatil, acest !iros disparand dupa cateva ore. 6efectul este foarte serios, cafeaua avand un gust si o aro!a de putred, dezagreabil. 9O boaba poate afecta 0 kg de cafea nor!ala:@ boabele acre in ti!p se transfor!a in stinkers. ;oabe rancede sau acidifiate5 boabe de cafea deteriorate datorita unui e$ces de fer!entaie, cu un !iros dezagreabil la taiere si care produc un gust acrisor la pra'ire si la infuzie. 6efect foarte serios@ aro!a acidulata, acrisoara, pot apare efecte ca5 !iros de ceapa<cartofi. ;oabe !ucegaite5 boabe de cafea parial sau total acoperite cu !ucegai. 6e obicei, este rezultatul unei inco!plete uscari, sau reabsorbita de u!iditate datorita unor condiii de te!peratura<u!iditate i!proprii in ti!pul depozitarii sau transportului 9saci u!ezi:. 6efect foarte serios@ dupa pra'ire, un gust, !iros si aro!a de !ucegai. 7io Flavour5 o usoara aro!a !edicinala este caracteristica anu!itor cafele din regiunea 7io si 1ictoria din ;razilia, datorita activitaii !etabolice a bacteriilor din sol, care produc o substana iodica care este absorbita si transportata in arborele de cafea prin seva. Cu toate acestea, nu este intotdeauna privita ca un defect, astfel ca aceasta aro!a specifica este apreciata de unii consu!atori, in principal din regiunile nordice ale Franei.

"lte anor!alitati5 ;oabe i!ature, boabe de cafea ne!aturizata, de obicei cu zbarcituri pe suprafaa@ boabele prezinta o crusta, o coa'a foarte aderenta. ereii celulelor si structura interna este insuficient dezvoltata. "cestea rezulta din fructele ce au fost culese cu !ai !ulte sapta!ani inainte de coacere. 6intre !ultele !otive cunoscute pentru deteriorarea calitaii cafelei, un procent inalt de boabe i!ature in sar'e este principalul factor. Culoarea finala a boabelor depinde de condiiile de uscare, intre verde !etalic si verde inchis, cu o coa'a lucioasa. rezena scazuta in procesul Aashed, datorita etapei de depulpare si colectarii la suprafaa apei rezultat in procesul de flotaie. 6efect serios@ pra'ire lenta si neregulata. Gust accentuat a!ar@ lipsa aciditaii si gust astringent, !etalic@ aro!a co!una, ni!ic special. ;oabe uscate5 boabe de cafea cu zbarcituri, increite si usoare in greutate. O scadere nespecifica a calitaii aro!ei. 6efect !ediu catre serios. Fruct rosu uscat5 fruct uscat al arborelui de cafea. in procesul Aashed poate sa apara ocazional. 6efect !ediu catre serios@ o scadere nespecifica a calitaii aro!ei. ;oabe sparte5 boabele sunt sparte datorita a'ustarii neadecvate a echipa!entului de depulpare sau deco'ire, sau a unei e$cesiv de rapide rotaii a cilindrilor in ti!pul depulparii. 4pargerile cele !ai frecvente apar in ti!pul deco'irii cand cafeaua este prea uscata. ;oabele sparte afecteaza nefavorabil i!aginea Bar'ei, dar !ult !ai i!portant duc la o pra'ire neunifor!a, pra'indu, se !ai repede decat boabele intregi, tinzand sa se arda. 6efect !inor, dar care are efect negativ asupra calitaii cafelei. ;oabe strivite5 boabe de cafea !ai degraba plate, procesate u!ed 9insuficient uscate: la depulpare, unde a'ustarea !asinii de depulpare a fost defectuoasa, sau ali!entarii cu boabe i!ature sau difor!e. "fectarea aro!ei in concordana cu gradul de daunare al boabei@ gust slab putred pana la foarte rau !irositor. 6efect !inor. ;oabe gaurite5 boabe de cafea atacata intern sau e$tern de insecte "raecerus in ti!pul depozitarii, datorita unui control inadecvat al depozitarii, sau datorita atacului asupra fructelor rosii de catre CDpothene!us hae!pei 9perforatorul boabelor de cafea:. Culoare usor !ai inchisa decat culoarea nor!ala a boabelor la pra'ire@ o scadere nespecifica a calitaii aro!ei. ;oabe defor!ate 9inclusiv elefant:5 boabe de cafea ce prezinta o for!a anor!ala, defor!ata, datorita unei cresteri si dezvoltari defectuoase. 6efect !ediu@ pra'ire neunifor!a, aciditate !ai slaba.

Corpuri straine5 pa!ant si praf 9transportat de vant in ti!pul uscarii:@ pietre !ici 9culegere negli'enta, uscare pe pa!ant:@ bucai de pulpa 9depulpare e$ecutata insuficient:, frag!ente de perga!ent 9a'ustare incorecta sau separare necorespunzatoare la deco'irea perga!entului: sau frag!ente de boabe

9prelucrari incorecte, in special la deco'ire:. +neori boabele sunt inca in perga!ent 9operaia de deco'ire defectuoasa: sau fructe uscate sunt prezente 9variaii !ari in !ari!ea fructelor, a'ustare incorecta la deco'ire:@ le!nele si bucai de crengi sunt, de ase!enea, co!une 9datorita unei separari<curaari inadecvate:. 7ezultatul acestor corpuri straine este o scadere nespecifica a calitaii aro!ei.

3. Sortiment In prezent sunt cunoscute peste 2& de specii de cafea, insa in scopuri industriale sunt cultivate nu!ai % sorti!ente 5 Cafeaua arabica, cafeaua 7obusta, cafeaua #iberica si cafeaua MaragogDpe. Cafeaua "rabica creste cel !ai bine la altitudini de peste E&& de !etri. Cafeaua obtinuta din boabele de "rabica are cele !ai bune caracteristici de aro!a si gust. In !od tipic, aceste boabe contin nu!ai 'u!atate din concentratia de cafeina a boabelor de cafea 7obusta. roductia de "rabica reprezinta 2&8 din co!ertul !ondial cu cafea, insa nu!ai -&8 din aceasta indeplineste standardele de specialitate pentru cafea. Cafeaua 7obusta creste de obicei la inalti!i !ai !ici. "rborii de 7obusta cresc usor, au productie !are si sunt !ai rezistenti la boli decat specia "rabica. ;oabele de 7obusta au de obicei o aro!a de le!n, astringenta si sunt utilizate, atunci cand se doreste un pret !ai scazut al cafelei sau o concentratie supli!entara de cafeina. +n procent !ic de cafea din acest soi este adaugat la !ulte a!estecuri italiene de espresso pentru o consistenta supli!entara. Cafeaua #iberica, originara din "frica, #iberia, are de ase!enea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. 4e cultiva e$clusiv in ca!piile subtropicale ale "fricii si "!ericii de 4ud, unde u!iditatea este foarte !are si te!peratura este cuprinsa intre 2& si 2/FC. ;oabele sunt adesea defor!ate, de di!ensiune !edie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este !ediocra. Cafeaua MaragogDpe provine de la un arbore de cafea ce a fost descoperit in vecinatatea orasului MaragogDpe, statul ;ahia din ;razilia. (ste un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, e$ceptand di!ensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randa!entul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este e$tre! de i!prastiata 9;razilia, Guate!ala, Gicaragua, Me$ic, Colu!bia si chiar Hava:, la o altitudine variind intre 0&& si -&&&!. ;oabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si !edie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consu!atori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.

4. Codificarea 6atorita sorti!entului bogat de produse Bi servicii pe care productia le ofera consu!atorilor, s,a si!tit nevoia ca acestea sa fie siste!atizate pe baza anu!itor criterii Clasificarea produselor se face pe baza unui cod, care reprezinta un ansa!blu de reguli conventionale ce per!ite reprezentarea unei infor!atii prin co!binarea unor ele!ente si!bolice redate cu a'utorul literelor 9cod alfabetic:, cifrelor 9cod nu!eric:, sau prin litere Bi cifre 9cod alfa,nu!eric:. In (uropa pentru codificarea produselor este folosit inca din anul -E.% Codul european al articolelor 9("G (uropean "rticle Gu!bering:. "cest cod se prezinta sub for!a unui sir de -3 caractere ce prezinta ur!atoarea se!nificatie5 pri!ele 2 sau 3 cifre indica tara in care se gaseste inregistrat producatorul 9acesta este reperezntat de codul I4O al tarii sau de codul ("G al tarii in cazul 7o!aniei codul I4O este 0%2, iar cel al organizatiei ("G 7o!ania este /E%:, E cifre reprezinta codul de producator si nu!arul de articol 9Codul de producator este atribuit in !od unic fiecarui producator de catre organizatii neguverna!entale ale utilizatorilor de coduri de bare, iar nu!arul de articol este alocat de producatori produselor proprii. entru ca o co!panie sa poata utiliza propriile coduri de bare pe produsele sale trebuie sa obtina !ai intai codul de producator:, ulti!ul si!bol al codului este reprezentat de cifra de control 9aceasta se calculeaza in functie de celelalte cifre din cod pe baza unei for!ule:. 6e e$eplu codul pentru cafeaua Hacobs *ronung 9!acinata, pachet de /&&g: este5 /E% -2&&&&%&2 -. rincipalul obiectiv al codificarii este identificarea rapida Bi precisa a ele!entelor unei !ulti!i@ daca se preiau Bi se!nificatiile relatiilor stabilite intre ele!entele !ulti!ii respective, codificarea indeplineBte Bi functia de reprezentare a clasificarii "ctivitatile co!erciale !oderne presupun localizarea Bi identificarea rapida a obiectului tranzactiei. in acest conte$t s,a consacrat conceptul de trasabilitate, definit drept aptitudinea de regasire a istoricului, utilizarii i localizarii unei entitati prin identificari inregistrate, fiind evidente posibilitatile oferite de utilizarea in scopurile !entionate a unui siste! infor!ational adecvat Bi uBor accesibil, cu! este codul cu bare. rincipalele aplicatii ale codificarii cu bare sunt5 I nu!erotarea, codificarea Bi identificarea auto!ata a produselor@ Igestionarea Bi ur!arirea auto!ata a stocurilor@ I identificarea partenerilor de afaceri in co!unicatia co!erciala electronica@ I inregistrarea auto!ata la casele de !arcat din !agazine

5. Aspecte privind standardizarea Organizatia internationala pentru standardizare 9I4O, organizatie ce se ocupa cu dezvoltare si publicarea standardelor intrnationale:a stabilit ur!atoarele standarde in ceea ce priveste cafeaua 9 o parte din aceste fiind adoptate si in 7o!ania sub for!a de standarde nationale:5 47 I4O -%%0<2&&- Cafeaua verde deter!inarea continutului de apa 9!etoda pri!ara de referinta: 47 I4O 30&E<2&&/ Cafeaua si produsele din cafea 1ocabular I4O 3.20<-E23 Cafeaua instant 6eter!inarea pierderii in !asa la .&JC in conditii de presiune scazuta 47 I4O %&/2<-E23 Cafeaua deter!inarea continutului de cafeina I4O %&.2<-E22 Cafeaua verde a!balata in saci (santionare 47 I4O %-%E<2&&/ Cafeaua verde ($a!inarea olfactiva si vizuala si dete!inarea !ateriilor straine si a defectelor I4O %-/&<2&-- Cafeaua verde sau cafeaua bruta ,(santionarea cafelei 4ortarea cafelei verzi si a cafelei brute I4O 000.<-E2/ Cafeaua 1erde, 6eter!inarea proportiei boabelor afectate de insecte I4O 000E<2&&2 Cafeaua verde repararea esantioanelor pentru analiza senzoriala 47 I4O 00.3<2&&3 Cafeaua verde 6eter!inarea pierderii in !asa la -&/JC I4O 2%//< 2&&- Cafeaua verde Indru!ar pentru depozitare si transport 47 I4O E--0< 2&&% Cafeaua verde Ghid cu !etode pentru specificatii 47 I4O -&%.&<2&&% Cafeaua verde Kabel de referinta pentru defecte I4O --2E2<-EE/ Cafeaua Instant 6eter!inarea continutului de carbohidrati liberi si a totalului de carbohidrati, Metoda cro!oterapiei cu schi!b de anioni 47 I4O --2E%<-EE% Cafeaua !acinata pra'ita 6eter!inarea u!iditatii, Metoda deter!ianrii pierderii de !asa la -&3JC I4O --2-.<-EE% Cafeaua !acinata pra'ita 6eter!inarea u!iditatii Metoda *arl Fischer 47 I4O 2&%2-<2&&2 Cafeaua si produsele de cafea 6eter!inarea continutului de cafeina utilizand Cro!atografia de inalta perfor!anta 9C #C: 47 I4O 2&E32<2&&2 Cafeaua instant 6eter!inarea u!iditatii, Metoda *arl Fischer I4O 2%--%<2&-- Cafeaua instant Criterii de autenticitate I4O 2%--/<2&-2 rocedura pentru calibrarea instru!entelor de !asura a u!iditatii 4tandardele nationale in do!eniu sunt stabilite de catre "sociatia 6e 4tandardizare din 7o!ania. 6intre aceste standarde pute! enu!era5 47 -3-E/<-EE% Cafeaua verde , stabileBte conditiile de calitate ale cafelei in

stare verde din genul coffea, fer!entata Bi uscata. 4tandardul contine prevederi referitoare la caracteristicile organoleptice, fizice, chi!ice, bacteriologice, to$icologice Bi reguli de verificarea calitatii 47 -3-E0< -EE% Cafeua boabe pra'ite , stabileBte conditiile de calitate la cafeaua boabe pra'ite obtinuta prin pra'irea boabelor crude de cafea. 4tandardul contine prevederi referitoare la caracteristicile organoleptice, fizice, chi!ice, bacteriologice, to$icologice Bi reguli de verificarea calitatii. 47 -32/.< -EE/ Cafea. 6eter!inarea azotului dupa !etoda *'eldhal. Metoda spectrofoto!etrica 47 -32/2<-EE0 Cafea. 6eter!inarea continutului in substante grase totale 47 -33-E<-EE/ Cafea. 6eter!inarea celulozei brute. Metoda 4charrer !odificata. 47 (G -%-3252&&E roduse ali!entare. 6eter!inarea ochrato$inei " din orz si cafea pra'ita. Metoda C #C cu purificare pe coloana de i!unoafinitate.

6. Etichetarea 4copul etichetarii produselor ali!entare este de a garanta accesul consu!atorilor la infor!atii co!plete cu privire la continutul Bi co!pozitia produselor, pentru a prote'a sanatatea Bi interesele acestora. "lte infor!atii pot oferi detalii despre o caracteristica specifica a produsului, cu! ar fi originea sau procedeul de fabricatie. +nele produse ali!entare, cu! ar fi organis!ele !odificate genetic, ali!entele alergenice, ali!entele destinate sugarilor sau chiar diverse bauturi fac, de ase!enea, obiectul unor regle!entari specifice. "ctele nor!ative cu caracter general ce legifereaza nor!ele de etichetarea ale produselor ali!entare in 7o!ania sunt5 CG nr. -&0<2&&2 privind etichetarea ali!entelor, cu !odificarile Bi co!pletarile ulterioare@ 7(G+#"M(GK+# 9C(: nr. -E2%<2&&0 privind !entiunile nutritionale Bi de sanatate asociate ali!entelor@ 7(G+#"M(GK+#9C(: nr.-E2/<2&&0 privind adaugarea de vita!ine Bi !inerale Bi de alte substante la ali!ente@ Ordinul nr. 2/-<-./&/<2.-<3&&<2&&0 privind abrogarea unor acte nor!ative in scopul aplicarii directe a regula!entelor Bi deciziilor co!unitare@ 7egula!entul nr. 0&2<2&&%<C( al Co!isiei cu privire la etichetarea ali!entelor Bi ingredientelor ali!entare cu adaos de fitosteroli, esteri ai fitosterolilor, fitostanoli Bi<sau esteri ai fitostanolului@ 7egula!entul 9C(: nr. -333<2&&2 privind aditivii ali!entari@ Ordinul %32< 2E/< 2&&2 pentru aprobare Gor!elor privind aditivii ali!entari destinati utilizarii in produsele ali!entare pentru consu! u!an, cu !odificarile si co!pletarile ulterioare@ 7egula!entul 9C(: nr. -332<2&&2 privind enzi!ele ali!entare@ 7egula!entul 9C(: nr. -33%<2&&2 privind aro!ele@

In ceea ce priveste do!eniul cafelei, etichetarea este regulata prin inter!ediul directivei Consiliului si arla!entului (uropean nru!arul EE<%<(C din 22 februarie -EEE. "ceasta contine un set de reguli privind etichetarea produselor de tipul esentelor de cafea si esentelor de cafea solubile, cafelei solubile sau instant, e$traselor de cicoare, cicoare solubila sau cicoare instant. (tichetarea acestor produse va fi realizata in concordanta cu 6irectiva 2&&&<-3<(C ce regle!enteaza etichetarea prezentarea si pro!ovarea produselor ali!entare. 6irectiva prevede si faptul ca pe aceste produse por fi adaugate infor!atii precu! 5 for!a produsului 9pasta, lcihid, concentrat etc.:, date privind alte solutii adaugate, continutul de cafeina. (ste de ase!enea obligatoriu ca pe etichetele acestor produse sa fie precizat care este continutul !ini! de !aterie uscata 9cafea sau cicoare: sub for!a de procent din !asa totala a produsului finit. Etichetarea ecologica , (ticheta ecologica a +niunii (uropene poate fi acordata produselor Bi serviciilor ale caror efecte asupra !ediului incon'urator sunt cel !ai putin daunatoare fata de restul produselor din aceeaBi grupa. Criteriile de acordare se stabilesc pe baza unor infor!atii Btiintifice privind intreg ciclul de viata al produselor, !ergand de la elaborarea pana la eli!inarea acestora. (ticheta poate fi acordata tuturor !arfurilor sau serviciilor distribuite, consu!ate sau utilizate pe piata co!unitara contra cost sau gratuit. (ticheta nu se aplica !edica!entelor de uz u!an sau veterinar Bi nici dispozitivelor !edicale. "cordarea etichetei se face tinand cont de obiectivele europene in !aterie de !ediu Bi de etica. (ste vorba in special de5 efectele produselor Bi serviciilor asupra schi!barilor cli!atice, naturii Bi biodiversitatii, consu!ului de energie Bi de resurse, generarii de deBeuri, poluarii, e!isiilor Bi eliberarii de substante periculoase in !ediu@ inlocuirea substantelor periculoase cu substante !ai sigure@ caracterul durabil Bi posibilitatea reutilizarii produselor@ i!pactul final asupra !ediului, inclusiv in ceea ce priveBte sanatatea Bi siguranta consu!atorilor@ respectarea standardelor sociale Bi etice, ca de pilda codurile internationale de !unca@ luarea in considerare a criteriilor stabilite pentru alte etichete de la nivel national sau regional@ reducerea testarii pe ani!ale.

. Ambalarea In !od traditional cafeaua verde este a!balata in !od colectiv 9in vederea realizarii transportului si a depozitarii: in saci realizati din !aterial te$til, in special din iuta. "!balarea cafelei in saci a'uta la realizarea tutoror celor 3 functii 9!anipulare, transport si depozitare:.

Cu toate acestea, tendinta actuala consta in trecerea de la saci te$tili la saci realizati din !ateriale plastice, care au rolul de a crea o bariera cu per!eabilitate scazuta, !enita sa stabilizeze !ediul de stocare si sa pastreze substantele volatile din cafea. In aceste !ateriale, produsele pot fi a!balate fie in vid fie in at!osfera !odificata. !. "astrarea astrarea in conditii opti!e a cafelei verzi presupune crearea ur!atoarealor conditii5 O u!iditate reltativa a aerului de 0&8 Ke!peratura ideala pentru depozitarea cafelei verzi este de apro$i!ativ 2-JC 6epozitarea cafelei in depozite ce nu respecta conditiile de u!iditate specificate poate duce la !ucegairea cafelei. Mucegairea cafelei este foarte periculoasa deoarece aceasta deter!ina aparitia unei to$ine foarte periculoase pentru functionarea rinichilor si care are si un puternic efect cancerigen Ochrato$ina ". Indiferent de tipul de a!bala' folosit pentru stocarea cafelei verzi, aceasta este un bun perisabil si trebuie evitata depozitarea ei pentru perioade de ti!p !ai !ari de un an. #. $epozitarea 6epozitarea cafelei verzi trebuie realizata in unitati de depozitare care sa respecte anite conditii pentru a evita conta!inarea si degradarea prin u!ezire a acesteia5 Cafeaua trebuie depozitata in depozite bine ventilate si izolate i!potriva apei sau in silozuri (ste de preferat ca acoperisul depozitelor sa fie izolat 6epozitarea cafelei nu va fi efectuata in depozite incalizte 9este acceptata incalirea !ini!a doar pentru a preveni inghetarea conductelor. In cazul in care in acelasi depozit sunt stocate !ai !ulte tipuri de produse, atunci zona de depoztare a cafelei trebuie sa fie separata de celelalte zone prin ziduri si usi pentru a nu per!ite accesul rozatoarelor, insectelor, sau !irosurilor. 4acii de cafea trebuie sa fie depozitati pe paleti la o distanta de !ini! -& c! fata de sol. Gu este per!is contactul direct intre sacii de cafea si podeaua depozitului. Cafeaua trebuie depozitata la o distanta de !ini! 0& de centi!etrii fata de tavanul depozitului sau fata de orice perete (ste interzisa folosirea in interiorul depozitului de substante i!potriva daunatorilor 9rozatoare, insecte etc.:

1%.&ransportul Kransportul cafelei de la plantatie pana la punctele de procesare poate cuprinde o !ai !ulte etape. e parcursul acestora este absolut vitala respectarea unei serii de reguli pentru a preveni alterarea cafelei sau di!inuarea calitatii acesteia. Transportul din tara de provenienta la portul din care se va face expeditia enru a evita conta!inarea sau u!ezirea cafelei in ti!pul transportului trebuiesc respectate ur!atoarele reguli5 Givelul !a$i! de u!iditate al boabelor de cafea peste care riscul for!arii de Ochrato$ina " creste considerabil este -2./8. "cest nivel al u!iditatii nu trebuie sa fie depasit in nici un !o!ent al transportului +!ezirea poate fi prevenita prin acoperirea sacilor in ti!pul transportului "ceasta etapa a transportului poate fi realizata prin5 a: Camioane 9cafea a!balata in saci:. +r!atoarele reguli trebuiesc respectate pentru !entinerea calitatii cafelei5 Ca!ioanele trebuiesc verificate pentru a descoperi eventualele rupturi ale prelatelor. Ca!ioanele trebuie sa fie curate, uscate si fara !iros. Ca!ioanele nu trebuiesc incarcate cu saci de cafea atunci cand ploua. Gu se va intra cu un ca!ion ud in punctul de incarcare< descarcare al acestuia cu saci de cafea. b: Containere - +r!atoarele reguli trebuiesc respectate pentru !entinerea calitatii cafelei5 Gu vor fi folosite pentru transport containere avariate. Containerele vor fi verificate pentru a nu e$ista puncte de rugina. Containerele nu trebuie sa prezinte !irosuri straine. Containerele nu vor fi incarcate<descarcate daca sunt e$puse la ploaie Containerele ude nu vor fi introduse in zona de incarcare<descarcare 1or fi folosite doar containere uscate, curate si fara !iros. erioadele de transit trebuie sa fie cat !ai scurte si se vor evita stationarile de lunga durata deoarece se creste riscul de cona!inare. Containerele nu vor fi e$puse la soare. "coperisul unui container neacoperit poate a'unge la te!peraturi de peste 2&JC, iar racirea containerului in ti!pul noptii poate genera condens in interiorul acestuia. aletii sau podeaua de le!n a containerelor trebuie sa fie uscata Indiferent daca cafeaua se transporta in saci sau vrac ea nu trebuie sa intre in contact cu acoperisul containerului. Gurile de ventilatie ale containerelor nu trebuiesc acoperite 4acii din container trebuiesc acoperiti cu un !aterial abosrbant pentru a evita u!ezirea in ti!pul transportului.

 7iscul de u!ezire este !ai !are in cazul in care cafeaua este transportat in saci si nu bulk, deoarece contactul sacilor cu partile e$terioare ale containerului, precu! si spatiul dintre acestia per!it for!area condensului. (ste esential sa e$iste o distanta !are intre acoperisul containerului si saci. Transportul maritim pana la portul destinatie ($peri!entele au de!onstrat ca in ti!pul transportului !ariti! nu e$ista variatii !ari ale te!eperaturii si u!iditatii cafelei. 4e va evita totusi a!plasarea containerelor ce contin cafea pe pozitie superioare, de ase!enea acestea nu vor fi a!plasate in apropierea surselor de caldura. (ste de preferat ca daesupra containerelor ce contin cafea sa fie a!plasat un alt container. (ste preferat ca transportul sa fie direct, evitandu,se transferurile. Kransferul pe alte nave, !ai ales in porturi situate in zona nordica creste riscul aparitiei condensului. Transportul de la portul destinatie la facilitatea de procesare/depozit se realizeaza in aceleasi conditii ca si transportul din tara de provenienta la portul din care se face e$peditia. 1or fi respectate aceleasi nor!e pentru !entinerea calitatii produsului. 'zante ()C*&E+,S - Federatia (uropeana a Cafelei reco!anda ca transportul cafelei sa fie realizat in siste! FC" 9Free Carrier:. "cest siste! presupune ca vanzatorul isi indeplineste obligatia de a livra bunurile in !o!entul in care acesta a predat bunurile unui transportator nu!it de cu!parator, intr,un punct prestabilit. 11.$urata medie de viata Cafeaua verde este un bun perisabil, iar durata !edie de viata este influentata profunde de conditiile in care se realizeaza depozitarea, dar si considerentele cli!atologice ale zonei in care se realizeaza depozitarea. In zonele cu u!iditate !are nu se reco!anda pastrarea 9depozitarea: boabelor de cafea verde pentru !ai !ult de 2 sapta!ani. In functie de a!bala'ul folosit dar si de conditiile de depoztare aceasta perioada creste insa nu este reco!andat ca perioada de depozitare inainte de prelucrare sa fie !ai !are de - an. 12.Cadrul normativ privind protectia consumatorilor (ste asigurat prin acte nor!ative cu caracter general in acest !o!ent nee$istand nici un alt ordin sau regula!ent care sa faca referire la e$istenta unor nor!e speciale de asigurare a protectiei consu!atorilor in ceea ce priveste produsul cafea. "ctele nor!ative ce stabilesc cadrul legal privind protectia consu!atorilor in do!eniul produselor si serviciilor ali!entare cuprinde5

 OG nr.2-< -EE2 privind protectia consu!atorilor 9r2:cu !odificarile si co!pletarile ulterioare@ #egea nr. 303< 2&&. privind co!baterea practicilor incorecte ale co!erciantilor in relatia cu consu!atorii Bi ar!onizarea regle!entarilor cu legislatia europeana privind protectia consu!atorilor, cu !odificarile ulterioare@ CG nr.E%.< 2&&& privind !odalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consu!atorilor spre vanzare, republicata@ CG. /3&< 2&&- pentru aprobarea Instructiunilor de !etrologie legala IM# 2,&= rea!balarea unor produse in functie de !asa sau volu!?,republicata@ #ege nr. -/&<2&&% 9r-:privind siguranta ali!entelor Bi a hranei pentru ani!ale@ 7(G+#"M(GK+# 9C(: nr. -.2<2&&2 de stabilire a principiilor si a cerinelor generale ale legislaiei ali!entare, de instituire a "utoritaii (uropene pentru 4igurana "li!entara si de stabilire a procedurilor in do!eniul siguranei produselor ali!entare@ 7(G+#"M(GK+# 9C(: G7. 222<2&&% privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea confor!itatii cu legislatia privind hrana pentru ani!ale Bi produsele ali!entare Bi cu nor!ele de sanatate ani!ala Bi de bunastare a ani!alelor@ O+G nr. E.< 2&&- privind regle!entarea productiei, circulatiei si co!ercializarii ali!entelor, republicata@ Ordonanta nr. %2<-EE/ privind productia de produse ali!entare destinate co!ercializarii, republicata@ Ordin nr. ..2< 2/0< 02< %%2< 2&&/ pentru aprobarea Gor!ei privind 4iste!ul rapid de alerta pentru ali!ente Bi fura'e@ 7egula!entul 9C(: nr. 2/3<2&&% de stabilire a unor nor!e specifice de igiena care se aplica ali!entelor de origine ani!ala@ OG nr. 2<2&&- privind regi!ul 'uridic al contraventiilor, cu !odificarile Bi co!pletarile ulterioare@ 13.Contrafacerea produsului Falsificarea este operatia de i!itare, substituire, reconditionare, reconstruire, transfor!are, denaturare, alterare a caracteristicilor de calitate ale unui produs, in scopul obitinerii unor produse ase!anatoare cu cele originale si in vederea realizarii unor venituri ilicite. Falsificarea !arfurilor ali!entare reprezinta operatia prin care in produsele ali!entare se adauga substante naturale sau sintetice in scopul !ascarii unor defecte, !odificarii co!pozitiei sau conferirii acestora de proprietati pe care nu le 'ustifica prin co!pozitia lor. Modalitatile de falsificare a produselor ali!entare se refera in general la5 L prepararea unui produs ali!entar ase!anator cu un produs cunoscut si apareciat de consu!atori cu scopul de a insela. L Contrafacerea unor produse L prezentarea unor produse altfel decat sunt in realitate

L producerea de denaturari intentionate a unui produs original prin schi!barea ingredientelor sau a unor faze si operatiuni tehnologice L i!itarea in scop de frauda Cafeaua boabe 9fie ea veredea sau pra'ita: poate fi contrafacuta prin ur!atoarele !etode5 L Cafeaua verde poate fi tratata cu apa pentru a deter!ina o crestere in volu! a boabelor, cafeaua fiind astfel incadrata intr,o categorie de calitate superioara. L Cafeaua verde poate fi lustruita sau ii pot fi adaugate diferite substante sau coloranti pentru a,i conferi un aspect si o culoare !ai atragatoare sau pentru a acoperi defectele pe care aceasta le prezinta. Cafeaua poate fi unsa cu uleiuri, gelatine, solutii pe baza de zahar in vederea conferirii unui aspect si a unei culori corespunzatoare cafelei de inalta calitate. L Inlocuirea boabelor naturale cu boabe de la alte specii L Inlocuirea boabelor naturale cu boabe artificiale realizare din aluat sau argila L ($tragere cofeinei L "!estecarea sau inlocuirea unui sorti!ent de cafea superior cu un sorti!ent de cafea inferior. Cafeaua !acinata poate fi contrafacuta prin ur!atoarele !etode5 L "!estecarea cafelei cu diversi pulberi de inlocuitori cu! ar fi nautul, secara, cicoarea, !altul etc. L "!estecarea cafelei cu zat de cafea L "!estecarea unei cafele de calitate superioara cu o cafea de calitate inferioara sau chiar substituirea acestora In cazul cafelei prea!balate falsurile constau fie in vanzarea unei cafele de calitate inferioara ca fiind o cafea de calitate superioara fie prin vanzarea unor cafele inferioare a!balate in a!bala'e falsificate, ce pirateaza !arci cunoscute de cafea. "ceste falsuri pot fi descoperite daca se realizeaza o studiere a a!bala'ului sau daca se evita cu!pararea pachetelor de cafea de la co!ercianti a!bulanti sau din orice alte surse ce nu confera incredere. In acest caz falsurile pot fi descoperite prin studierea ur!atoarelor ele!ente ce tin de a!balarea produsului5 L 1erificarea coloritului a!bala'ului pentru a observa eventualelel variatii de culoare, operatiunea poate fi efectuata si prin co!pararea a!bala'ului cu un a!bala' si!ilar dar care provine dintr,o sursa sigura L 1erificarea claritatii conturilor i!aginilor prezentate pe a!bala' L 4tudierea !ai !ultor pachete pentru a observa daca e$ista diferente in ceea ce priveste for!a sau greutatea L 4e va verifica daca a!bala'ul prezinta toate inscriptiile necesare privind provenienta produsului L 4e va verifica daca e$ista o diferenta de gra!a' considerabila fata de greutate inscriptionata pe pachet.

(fecte asupra econo!iei5 #a nivelul anului 2&&2, se aprecia ca, la nivel !ondial contrafacerea produselor genereaza un profit ilicit de apro$i!ativ 2/& !iliarde de euro, iar vanzarea produselor contrafacute reprezinta /8 din co!ertul efectuat la nivel !ondial. In 7o!ania, e$ista do!enii de activitate in care vanzarea de produse contrafacute reprezinta pana la 0&8 din valoarea pietei. Confor! statisticilor, in 7o!ania cafeaua se situeaza intre pri!ele -& produse care inregistreaza cel !ai !are nivel al contrafacerilor. #a nivelul anului 2&&/ este esti!at ca -/8 din cafeaua vanduta pe teritoriul 7o!aniei era contrafacuta. (fecte asupra sanatatii5 rodusele contrafacute sunt realizate in general din !aterii pri!e de natura indoielnica, care nu respecata nici un standard de calitate, de cele !ai !ulte ori acestea fiind conta!inate. In cadrul procesului de fabricatie al acestora nu sunt respectate nor!e privind igiena sau ur!arirea calitatii pe tot parcursul procesului de productie. "!balarea poate fi efectuata in !ateriale neverificate ce pot contine substante periculoase pentru sanatate. Organizatia Mondiala a 4anatatii, clasifica in cadrul Code$ "li!entarius conta!inantii si poluantii bunurilor ali!entare in ur!atoarele grupe5 pesticide 9insecticide anorganice, uleiuri sau e!ulsii, insecticide vegetale, insecticide organice de sinteza, fungicide Bi bacteriostatice ierbicide, desfoliante, alte pesticide, ne!atocide, rodenticide etc. produse chi!ice industriale 9dio$ine, difenili policlorurati, alte produse chi!ice, recipiente Bi !ateriale de a!bala' i!proprii:. !etale grele Bi alte ele!ente !icoto$ine alti conta!inanti !icrobiologici