REFERAT

La tema: Cauzele ascensiunii si ale decaderii lui Napoleon I Bonaparte

Napoleon Bonaparte (n francez: Napolon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 ai 1!"1, n insu#a $f%nta &#ena', cunoscut ai t%rziu caNapoleon I i iniia# ca Napoleone di Buonaparte, a fost un #ider (o#itic i i#itar a# )ranei, a#e crui aciuni au inf#uenat (uternic (o#itica euro(ean de #a nce(utu# seco#u#ui a# *+*-#ea. ,scut n Corsica i s(ecia#izat (e (rofi#u# de ofier de arti#erie n )rana continenta#, -ona(arte a de.enit cunoscut n ti (u# /ri ei 0e(u1#ici )ranceze i a condus ca (anii reuite (otri.a /ri ei i ce#ei de-a 2oua Coa#iii, care #u(tau (otri.a )ranei. 3n 1799 a organizat o #o.itur de stat i s-a (roc#a at /ri Consu#; cinci ani ai t%rziu s-a ncoronat ca 3 (rat a# francezi#or. 3n (ri a decad a seco#u#ui a# *+*-#ea a o(us ar ate#e + (eriu#ui )rancez (otri.a fiecri (uteri ajore euro(ene i a do inat &uro(a continenta# (rintr-o serie de .ictorii i#itare. A eninut sfera de inf#uen a )ranei (rin constituirea unor a#iane e4tensi.e i (rin nu irea (rieteni#or i e 1ri#or fa i#iei n ca#itate de conductori ai a#tor ri euro(ene su1 for a unor state c#iente#are franceze. Ascensiunea lui Napoleon Bonaparte, imparatul Frantei Ascensiunea #ui ,a(o#eon -ona(arte, i (aratu# )rantei ,ascut in anu# 1769 (e insu#a Corsica, o regiue renu ita (entru saracia si conditii#e de e4istenta (recare, ,a(o#eon -ona(arte, a# doi#ea fiu a# unei (roe inente fa i#ii, a.ea sa de.ina i (aratu# )rantei si ce# ai are so#dat a# erei odene. 5a .arsta de 16 ani este tri is in )ranta #a -rienne, (entru a ur a scoa#a i#itara de aici. +n anu# 17!7 de.ine cadet a# sco#ii i#itare din /aris. 8n an ai tarziu, de.ine ofiter de arti#erie, in ser.iciu# rege#ui. + ediat du(a aceea (#eaca si in ur atorii (atru ani, #a fe# ca si ajoritatea ofiteri#or, (e ti ( de (ace, (etrece ai u#t ti ( de(arte de 1araci, decat in a(ro(ierea #or. Anu# 17!9 arc9eaza ince(utu# re.o#utiei franceze si o data cu e#, se i.este sansa unei cariere i#itare fara #i ite. +n anu# 179:, ,a(o#eon ajunge #a ;ou#on, oras care fusese ocu(at de catre o factiune rega#ista 1ritanica, in o entu# in care co andantu# arti#eriei fusese ranit. $(rijinit de catre Augustine 0o1es(ierre, de(utat in isiune a# ar atei, (#anu# de atac a# #ui ,a(o#eon este ado(tat si (e data de 17 dece 1rie a ace#ui an, ziduri#e e4terioare cad su1 conducerea (ersona#a a aioru#ui -ona(arte. /e data de 19 dec 17!9, a#iatii e.acueaza (ortu# si cate.a zi#e ai tarziu ((e data de "7', ,a(o#eon este (ro o.at #a gradu# de Brigadier general al artileriei.

/e data de 5 octo 1rie 1795, cand si (atizantii rega#isti a enintau su.eranitatea gu.ernu#ui, a fost c9e at (entru a a(ara re.o#utia, 1rigadieru# -ona(arte. Cu cate.a sa#.e de arti#erie, ,a(o#eon o(reste contrare.o#utia, facand a(ro4i ati. 666 de .icti e si intrand astfe# in gratii#e gu.ernu#ui. +n ai (utin de o #una ,a(o#eon este (ro o.at #a rangu# de genera# de di.izie si in #una artie a anu#ui 1797, este dese nat (entru a conduce ar ata care a.ea sa #u(te contra +ta#iei. Ar istitiu# se inc9eie su1 (ro(ria autoritate a #ui ,a(o#eon, acesta (urtand u#te 1ata#ii in nordu# +ta#iei, a#ungandu-i (e austrieci din fosta #or (ro.incie si fortand (acea in regatu# 5o 1ardiei.

+ntors #a /aris, dre(t in.ingator asu(ra Austriei, ,a(o#eon este nu it #a co anda ar atei ce a.ea sa in.adeze Ang#ia.)ranta a1andoneaza (#anu# de in.azie, ,a(o#eon ra anand astfe# genera# fara co anda. ,e aiaste(tand o noua isiune, ,a(o#eon (ro(une o in.azie in &gi(t, (entru a (utea ajunge #a + (eriu# -ritanic. /ro(unerea ii este i ediat a(ro1ata. ,a(o#eon este sustinut de catre (ar#a ent nu doar cu o ar ata ci si cu intreaga <f#ota editeraneana=. 2u(a ce i# e.itase (ractic (e ad ira#u# ,e#son, -ona(arte de1arca in Africa si castiga <1ata#ia (ira ide#or=. > sa(ta ana ai tarziu, ad ira#u# ,e#son ni iceste f#ota franceza, care era ancorata in (ortu# A1ou?ir. Acest dezastru izo#eaza (ractic ar ata franceza, care ra ane fara nici o s(eranta de a fi ajutata de (e continent.

+n ur atoare#e 1" #uni, ,a(o#eon #u(ta si castiga cate.a 1ata#ii, sto(eaza cate.a rascoa#e in &gi(t, re(roiecteaza orasu# Cairo, f#irteaza cu gandu# de a se con.erti #a +s#a si conduce o ca (anie nereusita de a cuceri /a#estina. Cu toate acestea ,a(o#eon (ierde contactu# cu e.eni ente#e (o#itice si i#itare din &uro(a si inf#uenta #ui din cadru# (ar#a entu#ui scade. ,orocu# ii surade #ui ,a(o#eon, des(re care se stie, ca era su(erstitios: anu# 1799 fusese incununat cu insuccese (entru )ranta. 2atorita 1ani#or 1ritanici si a ofensi.ei conduse de taru# /au# in #egatura cu in.azia #ui ,a(o#eon in @a#ta (taru# /au# era ca.a#er de @a#ta', 0usia #i se a#atura + (eriu#ui -ritanic, Austriei si ;urciei (&gi(tu# fusese o (ro.incie turca' in ceea de a doua coalitie impotriva Frantei. 0usia tri ite trei ar ate in .estu# &uro(ei: una in >#anda, o a doua in &#.etia si ceea de a treia, su1 co anda aresa#u#ui $u.aro. ((arinte#e ar atei oderne ruse', in nordu# +ta#iei (entru a ajuta ar ata ruseasca sa isi recucereasca teritorii#e (ierdute. $u1 conducerea #ui $u.aro., ar ata rusa ii in.inge (e rand, (e genera#u# @oreau #a Cassano, (e genera#u# @c 2ona#d #a +re#e1ia si (e genera#u# Aou1ert #a ,o.i. )o#osind aceste e.eni ente (e (ost de (rete4t, ,a(o#eon (araseste >rientu# si i (reuna cu cati.a (rieteni a(ro(oiati se i 1arca (e ": august 1799 (arasind &gi(tu#. /e data de 9 se(te 1rie, ,a(o#eon de1arca in )ranta, unde criza i#itara fusese deja so#utionata. Benera#u# @assena ii in.isese (e rusi in cea de a doua 1ata#i a Curic9u#ui, a(oi i# a#ungase (e genera#u# $ur.aro. din sudu# &#.etiei, cu (ierderea unei ju atati de ar ate rusesti. Acest dezastru, i (reuna cu reactia scanda#oasa a taru#ui, #a af#area .estii ca @a#ta fusese in.adata de catre 1ritanici, au scos 0usia din cea de a doua coa#itie in octo 1rie. Cu toate ca ta#entu# i#itar a# #ui ,a(o#eon nu ai era asa de necesar ca si cu cate.a #uni in ur a, e# este inta (inat ca un sa#.ator a# )rantei de catre un gu.ern ina(t si coru(t. Cetatenii considera dre(t ras(unzator (ar#a entu#, (entru deteriorarea ar atei si (ierderea teritorii#or din nordu# +ta#iei. 5a o #una du(a ce de1arcase in )ranta, ,a(o#eon reuseste sa de.ina unu# dintre cei trei consu#i, care .or conduce un nou gu.ern. A.and o (utere de decizie su(erioara ce#or#a#ti consu#i, ,a(o#eon conduce in #una iunie a anu#ui 1!66 o ar ata care trece A#(ii (e teritoriu# ar atei austriece, (e care o izo#eaza #a A#essandria. /rin aceasta ane.ra <sur #e dernierre= ((e #a s(ate' are ca ur are 1ata#ia de #a @arengo (e data de 17 iunie 1!66, care se inc9eie cu infrangerea decisi.a a ar atei austriece. Aceasta infrangere, i (reuna cu cea din #una dece 1rie a anu#ui 1!66 de #a Do9en#inden duce #a (ra1usirea ce#ei de a doua coa#itii (e continent.

Aceste e.eni ente au si#it Ang#ia sa se neze tratatu# de (ace de #a A iennes ( artie 1!6"'. 2u(a cu era de aste(tat, acest (act nu dureaza u#t, Ang#ia dec#arand )rantei raz1oi du(a doar 17 #uni. +n afara @arii -ritanii a ur at o (ace continenta#a intre anii 1!66 E 1!65. Aceasta (erioada de (ace ii (er ite #ui -ona(arte sa isi conso#ideze (uterea (o#itica sa, rescrie codu# cri ina# si ci.i# (codu# na(o#eonic' si sa (roiecteze nu eroase (roiecte (u1#ice. +n anu# 1!6", ,a(o#eon este nu it consul pe viata.

+n ur a ai u#tor incercari de asasinare, in #una artie a anu#ui 1!67, ,a(o#eon ordona ar atei sa#e sa i# ra(easca (e duce#e de &ng#uen (un si (atizant -our1on si un cons(irator rega#ist' si sa i# aduca in )ranta. +n cate.a sa(ta ani, dF&ng#uen a.ea sa fie conda nat #a oarte si e4ecutat su1 acuzatia de cons(iratie (e ti ( de raz1oi. Acest act defensi., u#uieste onar9ii#e euro(ene. /e data de " dece 1rie 1!67 ,a(o#eon este (roc#a at, sau ai 1ine zis se auto(roc#a eaza imparat al Frantei. @ai arii &uro(ei nu (ot acce(ta insa acest #ucru. 2aca se (utea uto(roc#a a i (arat, insea na ca (utea face ace#asi #ucru si cu a#tii dar ii (utea si destitui in ace#asi ti (. Napoleon devine ast el cu adevarat periculos! ,ascut in anu# 1769 (e insu#a Corsica, o regiue renu ita (entru saracia si conditii#e de e4istenta (recare, ,a(o#eon -ona(arte, a# doi#ea fiu a# unei (roe inente fa i#ii, a.ea sa de.ina i (aratu# )rantei si ce# ai are so#dat a# erei odene. 5a .arsta de 16 ani este tri is in )ranta #a -rienne, (entru a ur a scoa#a i#itara de aici. +n anu# 17!7 de.ine cadet a# sco#ii i#itare din /aris. 8n an ai tarziu, de.ine ofiter de arti#erie, in ser.iciu# rege#ui. + ediat du(a aceea (#eaca si in ur atorii (atru ani, #a fe# ca si ajoritatea ofiteri#or, (e ti ( de (ace, (etrece ai u#t ti ( de(arte de 1araci, decat in a(ro(ierea #or. Anu# 17!9 arc9eaza ince(utu# re.o#utiei franceze si o data cu e#, se i.este sansa unei cariere i#itare fara #i ite. +n anu# 179:, ,a(o#eon ajunge #a ;ou#on, oras care fusese ocu(at de catre o factiune rega#ista 1ritanica, in o entu# in care co andantu# arti#eriei fusese ranit. $(rijinit de catre Augustine 0o1es(ierre, de(utat in isiune a# ar atei, (#anu# de atac a# #ui ,a(o#eoneste ado(tat si (e data de 17 dece 1rie a ace#ui an, ziduri#e e4terioare cad su1 conducerea (ersona#a a aioru#ui -ona(arte. /e data de 19 dec 17!9, a#iatii e.acueaza (ortu# si cate.a zi#e ai tarziu ((e data de "7', ,a(o#eon este (ro o.at #a gradu# de Brigadier general al artileriei. /e data de 5 octo 1rie 1795, cand si (atizantii rega#isti a enintau su.eranitatea gu.ernu#ui, a fost c9e at (entru a a(ara re.o#utia, 1rigadieru# -ona(arte. Cu cate.a sa#.e de arti#erie, ,a(o#eon o(reste contrare.o#utia, facand a(ro4i ati. 666 de .icti e si intrand astfe# in gratii#e gu.ernu#ui. +n ai (utin de o #una ,a(o#eon este (ro o.at #a rangu# de genera# de di.izie si in #una artie a anu#ui 1797, este dese nat (entru a conduce ar ata care a.ea sa #u(te contra +ta#iei. Ar istitiu# se inc9eie su1 (ro(ria autoritate a #ui ,a(o#eon, acesta (urtand u#te 1ata#ii in nordu# +ta#iei, a#ungandu-i (e austrieci din fosta #or (ro.incie si fortand (acea in regatu# 5o 1ardiei.+nce(and sa (regateasca ca (ania din +ta#ia, e# (erfecteaza ace# (#an de ca (anie #a care se gandeste de ai u#t de doi ani, de cand Augustin 0o1es(ierre i-a asigurat co anda arti#eriei ar atei din +ta#ia - ace# (#an conce(ut in artie 1797 si care ii entuzias ase (e re(rezentantu# 0icord si (e frate#e #ui 0o1es(ierre. 2irectoratu# a 9otarat sa duca acest raz1oi Gde di.ersiuneG cu /ie ont-u# si 5o 1ardia dintr-un oti. foarte si (#u si anu e ace#a de a u (#e

casieria tezauru#ui, infiorator de goa#a.+n seara zi#ei de 11 artie1796, -ona(arte este anuntat ca trasura i# astea(ta #a ca(atu# icii a#ei de tei care duce de #a casa #ui #a strada C9antereine. Aunot, ag9iotantu# sau, si C9au.et, ordonatoru# ar atei din +ta#ia, se af#a deja in trasura. > a#ta ca (anie ce#e1ra a fost cea din &gi(t, in anii 179!-1799, inc9eiata cu esec din cauza su(re atiei ariti e a eng#ezi#or, taind #egaturi#e cu )ranta.

-ona(arte, nefiind un suf#et odest, s-a decis sa-si (araseasca ar ata sa si sa se reantoarca cu 1ine in )ranta. +n /aris s-a a#aturat cons(iratiei i (otri.a gu.ernu#ui. +n #o.itura de stat din 9-16 noie 1rie 1799, i (reuna cu co#egii sai au (re#uat (uterea si au sta1i#it un nou regi , Consu#atu#.-ona(arte, (ri u# consu#, a.ea a(roa(e (uteri dictatoria#e. Constitutia a fost refacuta, in 1!6" facandu-# (e ,a(o#eon consu# (e .iata iar in 1!67 facandu-# i (arat. +n 1!66 sia asigurat (uterea tra.ersand A#(ii si in.ingandu-i (e austrieci #a @arenga. 2u(a aceea e# a negociat o (ace genera#a &uro(eana, (ace ce a sta1i#it rau# 0in ca granita de est a )rantei. +n )ranta ad inistratia a fost reorganizata, siste u# de justitie a fost si (#ificat si toate sco#i#e au fost (use su1 contro# centra#izat. 5egea )ranceza a fost standardizata su1 for a Codu#ui ,a(o#eonian sau codu# ci.i# si inca a#te sase coduri.Acestea garantau dre(turi#e de #i1ertate castigate in 0e.o#utie, inc#uzand ega#itatea in fata #egii si #i1ertatea re#igiei.+ncoronat in (rezenta (a(ei /ius H++, e# a s(us cu.inte#e: I+ (eriu# insea na (ace=. +nsa conducerea sa a dus #a un #ung sir de raz1oaie cu Ang#ia si cu onar9ii#e a1so#utiste (0usia, Austria, /rusia' cauzate (rintre a#te#e de: ri.a#itatea dintre 1urg9ezia franceza si cea eng#eza (entru su(re atie econo ica; dorinta onar9i#or euro(eni de-a o(ri accesiunea #ui ,a(o#eon; a 1itia #ui ,a(o#eon de a sta(ani intreaga #u eCu o ar ata are, ,a(o#eon a reusit sa o1tina u#te .ictorii asu(ra Austriei in 1!65, (rin -ata#ia de #a Auster#itzsi asu(ra /rusiei in 1!66. $ingura (utere continenta#a care ii statea in ca#e era 0usia. Cu aceasta a inc9eiat un acord in 1!67 (rin care &uro(a era i (artita intre i (aratu# )rantei si taru# 0usiei, A#e4andru +. +n anu# 1!1", ,a(o#eon face o incercare dezastruasa de a in.ada 0usia, in care este in.ins. Astfe# a ince(ut caderea #ui ,a(o#eon. +n -ata#ia de #a 5ei(zig din 1!1:, ,a(o#eon este infrant de catre ce#e cinci natiuni. ,a(o#eon este o1#igat sa a1dice si este e4i#at in insu#a &#1a, in anu# 1!17.

+ncoronarea #ui ,a(o#eon este este o (anza (ictata de AacJues-5ouis 2a.id in (erioada 1!65-1!67. ;a1#ou# are di ensiuni#e 6"7 4 979 c si se gaseste #a @uzeu# 5ou.re, /aris. I0egii au (arasit-o, eu a ridicato=K - s(une ,a(o#eon des(re coroana conducatoru#ui franci#or, Caro# ce# @are, cand, in du(a-a iaza zi#ei de " dece 1rie 1!67, si-o aseaza (e ca( in catedra#a ,otre-2a e si este uns c9iar de (a(a /ius a# H++-#ea, .enit #a /aris in acest sco(. A(oi i (aratu# isi incoroneaza sotia, (e Aose(9ina. 2a.id a (ri it o co anda din (artea i (aratu#ui (entru un ta1#ou care sa redea incoronarea. /ictoru# .a #ucra #a acest ta1#ou .re e de " ani, ada(tand rea#itatea #a dorinte#e c#ientu#ui sau. Astfe#, s(re e4e (#u, in s(ate, #a tri1una o .ede (e 5etita, a a i (aratu#ui, desi ea nu a (artici(at de#oc #a festi.itate. &4traordinar de riguros este finisaju#: 2a.id nu o ite nici ce# ai ic deta#iu, in ceea ce (ri.este .es inte#e (erec9ii i (eria#e, iar (ortrete#e (ersonaje#or re(rezinta i aginea fide#a a rea#itatii. +ncoronarea #ui ,a(o#eon are in (ri u# rand .a#oarea unei arturii istorice; in sc9i 1 caracteru# static a# co (ozitiei inde(arteaza ta1#ou# de estetica neoc#asicista. 5i(seste aici tensiunea .i1ranta care este caracteristica teatra#itatii neoc#asiciste. $(re deose1ire de $a1ine#e si Aura antu# Doratii#or, 2a.id se ins(ira de data aceasta ai degra1a din traditia ro ana, decat din cea greaca.

)e eia (e care ,a(o#eon a iu1it-o ce# ai u#t, du(a (ro(ria arturisire, este (ri a #ui sotie, Aosefina. Aosefina fusese in trecut casatorita cu A#e4andre -eau9arnais, dar acesta a urit in ti (u# 0e.o#utiei )ranceze. Aosefina era acu .adu.a. ,a(o#eon s-a indragostit de ea si #a scurt ti ( s-au casatorit. 5a ince(ut Aosefina era infide#a sotu#ui, (rintre cei ai cunoscuti a anti ai ei nu arandu-se si ofiteru# Di((o#ite C9ar#es. ,a(o#eon a ince(ut si e# sa ai1a nu eroase a.enturi. +n ti (u# ca (aniei din /o#onia a cunoscut-o (e tanara @aria La#eMs?a, de care s-a indragostit. @aria i-a daruit un co(i#, fai osu#A#e4andru La#e.s?i de ai tarziu. 2in cauza ca Aosefina era steri#a in anu# 1!69, ,a(o#eon a fost ne.oit sa se des(arta de ea. $-a recasatorit cu @aria-5uiza, ar9iducesa de Austria. Au a.ut un singur co(i#, ,a(o#eon C9ar#es Aose(9 )rancois, care a urit fara sa do neasca .reodata. 8#ti e#e cu.inte inte#igi1i#e a#e #ui ,a(o#eon au fost G)runteAr ataG (fr. I;NteAr Oe='. +nf#uenta na(o#eoniana in )ranta inca ai este .izi1i#a si astazi. +n onoarea .ictorii#or sa#e, s-a construit Arcu# de ;riu f in centru# /arisu#ui. Astazi i (actu# Codu#ui ,a(o#eonian este si tit in #egi#e tuturor tari#or &uro(ei. ,a(o#eon a fost un o care ducea totu# #a 1un sfarsit, foarte a 1itios si niciodata satisfacutK. ,a(o#eon a fost un dictatorP si a crezut in conducerea oa eni#or (rin ordineP. /utini sunt aceia care nu recunosc ca a fost un geniu i#itar. -ona(arte a s(us GLater#oo .a sterge e orii#e .ictorii#or e#eGK, dar 1ineinte#es ca se inse#a deoarece este recunoscut ca unu# din cei ai ari genera#i ai #u ii.Contro.erse#e asu(ra ortii i (aratu#ui ,a(o#eon nu se ai ter ina $(ecia#isti in do eniu# edicinei #ega#e, istorici ai .ietii si ortii #ui ,a(o#eon s-au dedicat inca din anu# 1961 cercetari#or cauzei ortii acestui o de stat francez. 8nii s(un ca oartea s-ar datora unei erori edica#e, canceru#ui de sto ac si, in ce#e din ur a, otra.irii acestuia cu arsenic. /ri e#e doua su(ozitii - eroare edica#a sau cancer de sto ac, sunt definiti. res(inse de 2r. /asca# Qintz.8#ti e#e e4(eriente conduse de #G+nstitut de @edicine 5ega#e de $tras1ourg si #G8ni.ersitO de 5u4e 1ourg, de onstreaza in od definiti. ca ,a(o#eon a fost otra.it, fiind .icti a unei into4icatii cronice cu arsenic. +n fiecare an, e4(erti in to4ico#ogia edico-#ega#a se intrunesc in congrese su1 aus(icii#e ;9e +nternationa# Association of )orensic ;o4ico#ogists (;+A);' (entru a sta1i#i cauza e4acta. ;oti oa enii de stiinta care a(artin acestei asociatii acti.eaza in #a1oratoare a#e (o#itiei, s(ita#e, tri1una#e, institute de edicina #ega#a, #a1oratoare s(ecia#izate in di.erse do enii inrudite. 2u(a congrese#e de #a De#sin?i ("666', /raga ("661', /aris ("66"', a ur at congresu# de #a @e#1ourne care a gazduit ce# de-a# 71-#ea $i (ozion internationa# a# asociatiei, intre 17-"" noie 1rie "66:.+n (rezentarea sustinuta #a acest si (ozion 2r. /asca# Qintz a facut cunoscute u#ti e#e rezu#tate o1tinute asu(ra c9estiunii (rezentei arsenicu#ui in su.ite#e de (ar a#e i (aratu#ui. $e entioneaza in di.erse (u1#icatii oficia#e ca Gsu.ite de (ar a(artinand #ui ,a(o#eonG, au fost (astrate cu are grija si gasite #a di.erse (ersoane din anturaju# acestuia. ;o4ico#ogu# francez sustine ca ,a(o#eon a fost otra.it cu arsenic in od #ent. &# a ajuns #a aceasta conc#uzie a(rofundand ana#ize#e nu nu ai asu(ra interioru#ui fire#or de (ar, ci si a in.e#isu#ui ca(i#ar. 2r. Qintz crede ca otra.a a atins adu.a s(inarii, (ornind de #a (ar. >tra.a (ro.enea din a#i ente#e ingerate si a fost i (insa de f#u4u# sanguin./aru# #ui ,a(o#eon (rezenta o concentratie de su1stanta to4ica de 7-:! de ori su(erioara dozei Gad iseG. 2etractorii acestei i(oteze res(ing afir atia, sustinand ca arsenicu# detectat era de origine e4ogena si nu a fost a1sor1ita de i (arat. &i cred ca aceasta co (ozitie to4ica era in od nor a# uti#izata in seco#u# *+* (entru conser.area (aru#ui. A#ti cercetatori e4(#ica (rezenta arsenicu#ui in (aru# #ui ,a(o#eon (rin fo#osirea (rodusu#ui de catre .ierii e(ocii. Acestia s(a#au 1utoaie#e cu arsenic du(a care (uneau strugurii #a fer entat. $i aceasta su(ozitie a fost res(insa, considerandu-se ca o1iceiu# .ieri#or e(ocii de a curata 1utoaie#e cu arsenic, nu era (ericu#os (entru sanatatea o u#ui, cu toate ca ,a(o#eon era un cunoscut ade(t a# .inu#ui.+n anu# "666, scriitoru# -en Leider, are ad irator si

co#ectionar a# unor (iese origina#e care au a(artinut #ui ,a(o#Oon a afir at cu tarie in conferinte#e si inter.iuri#e acordate #a te#e.iziunea canadiana ca G,a(o#eon + -ona(arte a decedat datorita otra.irii #ente cu arsenic, si ca datorita noi#or teste A2,, aceasta enig a ar (utea fi e#ucidataG. -en Leider detine su.ite din (aru# #ui ,a(o#eon si este dis(us sa su(orte toate c9e#tuie#i#e e49u arii. G0a ane doar ca gu.ernu# si istoricii francezi sa-si dea acordu#G. $(ecia#istii +nstitutu#ui edico-#ega# din $tras1ourg confir a teza a.ansata de -en Leider. /urtatoru# de cu.ant a# #ui Leider a dec#arat ca daca indoie#i#e asu(ra ortii #ui ,a(o#eon (ersista, nu ra ane decat sa se treaca #a e49u area i (aratu#ui.

Bibliografie 1. 9tt(:RRMMM.referat.roRreferateRdoMn#oadR,a(o#eonS-ona(arteSSi (aratSfrancezS7566.9t #

2. 9tt(:RRMMM.scrigrou(.co Ristorie-(o#iticaRistorieRAscensiunea-#ui-,a(o#eon-ona(719"7.(9( 3. 9tt(:RRro.Mi?i(edia.orgRMi?iR,a(o#eonS+