Etica n cadrul unei organizaii

Etica conform dicionarului este "tiina care se ocup cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare i cu rolul in viaa social. Termenul etic provine din grecescul ethos si semnific caracterul moral, o icei sau deprindere. !erivaiile acestui cuvant au fost folosite prima oar de filosofii antici care l" au utilizat #n studiile lor referitoare la principiile care ar tre ui s guverneze comportamentul uman. $n manager care #i ghideaz activitatea dup codurile eticii manageriale tre uie s nu uite niciodat c deciziile sale tre uie s se azeze #ntodeauna pe cinste, respectarea legilor, #ncredere, corectitudine, respectarea cuv%ntului dat, responsa ilitatea propriilor acte etc. si toate acestea sunt susinute de cultura organizaional a companiei. &olul eticii este s a'ute oamenii i instituiile s decid ce este mai ine s fac, pe ce criterii s aleag i care le sunt motivaiile morale #n aciunile lor. Etica este #n cutarea suportului raional a unei poziii fa de alta, caut evidente o iective #n legtur cu felul #n care ar tre ui s trim, ce #nseamn o via cu sens, cum tre uie s"i tratm pe semeni. (mplic o minte deschis si moduri de via alternative, cu coduri relativ diferite )familial, comunitar, religios, profesional, politic*. Ce reprezint un cod etic? +odul etic este format din totalitatea documentelor cu caracter de lege interioara, fiind un instrument cu caracter preventiv, care are drept scop asumarea unor reguli de conduita minimale prin care se urmreste respectarea misiunii organizaiei i se puncteaz regulile de az pe care salariaii tre uie s le respecte #n totalitate. $n cod etic sta ilete acele o ligaii care rezult din lege, dar si cele care deriv din raporturile de munc )de e,emplu, completarea si depunerea declaraiei de avere, a celei pentru prevenirea conflictului de interese, al confidenialitii etc.*. Ce trebuie s cuprind un cod etic? o declaraia managerului #n care s se puncteze care sunt principiile dupa care acesta dorete ca organizaia s funcionezeo enumerarea detaliat a principiilor eticeo sta ilirea principiilor si responsa ilitilor pe care le au anga'aiio punctarea standardelor de conduita si a modului de implementare a acestorao sumarul codului etico formularul tip al anga'amentului scris al salariailor prin care acetia se o lig s respecte codul prezentat.

E,istena, dar mai ales respectarea codului etic este important #n toate organizaiile cu pretenii deoarece codul etic are un impact ma'or asupra comportamentelor si deciziilor care se manifest #n cadrul companiilor. +odul etic sta ilete cu claritate ce e rau si ce e ine in institutia respectiva, ce e acceptat, tolerat si ce nu este permis. .une azele unei dezvoltari armonioase a culturii organizaionale, care se dorete una puternic, av%nd la az corectitudinea si responsa ilitatea fa de patronat, anga'ai, clieni si societate. /nga'aii sunt ghidai #n rezolvarea pro lemelor cu care se confrunt. 0i se indic modalitatea acceptat de organizaie de soluionare a conflictelor i li se specific i sanciunile pe care le vor primi in condiiile #nclcrii prevederilor sta ilite de codul etic. /stfel se asigur o funcionare pe aza standardelor morale a organizaiei proprii. +ooptarea eficient si eficace a anga'ailor #n universul etic duce la respectarea principiilor sta ilite de comun acord. 1anagerul care gestioneaz coordonata etic a organizaiei tre uie s includ sau s o in integrarea factorului etic #n toate practicile manageriale. 1anagerul nu tre uie sa 2paralizeze etic compania sau departamentul pe care il conduce. 3amenii nu sunt perfecti si, mai ales, pot invata din greseli. $n sistem e,cesiv poate avea efecte contrare. (ntreaga e,perienta din ultimului secol a evidentiat faptul ca din cauza unei goane accelerate dupa profituri economice rapide si facile, organizatiile se pot confrunta cu consecinte dezastruoase nu numai din punct de vedere umanitar, ci si su aspect economic. !in acest motiv este necesara e,istenta, dar mai ales respectarea unui cod etic care sa asigure reglarea activitatii si comportamentului atat pentru grupul managerial al companiei, cat si pentru salariatii acesteia, in vederea unei une desfasurari a activitatii organizatiei.

Etica in afaceri Etica in afaceri este o disciplina situata la granita dintre filosof4a moralei si management. Ea propune un set de instrumente de decizie utile in sta ilirea strategiilor companiei, in rezolvarea conflictelor dintre grupurile care interactioneaza intr"o afacere5 anga'ati si anga'atori, manageri si actionari, companie si comunitate locala, institutii ale statului etc. +a principii generale de conduita sau coduri etice, etica este aplicata in managementul resurselor umane, in managementul situatiilor de criza, in comunicarea de mar6eting in toate formele ei5 randing, relatii pu lice, pu licitate. .remisa de la care se porneste e aceea ca managementul etic este profita il pe termen mediu si lung. Etica in afaceri se refera la relatia mediului de afaceri cu trei niveluri. 7iecare afacere cauta armonizarea )sau mai ine zis compromisul* dintre aceste trei niveluri, care sunt vazute in mod traditional ca5

" nivelul macro5 ghidul etic la nivel macro face referire la o afacere in conte,t national si international, conte,t care este rezultat, de cele mai multe ori, al mediului politic, cultural si religios. " nivelul institutional5 ghidul etic la acest nivel face referire la etica specifica unei organizatii. (n multe lucrari de specialitate, aceste aspecte etice se refera la responsa ilitatile sociale. 8hidurile etice pot fi vechi, cum este cazul celor redactate de catre fondatorii organizatiilor respective, sau pot fi de data relativ recenta, cum ar fi crezurile etice ale managementului in relatiile cu partenerii de afaceri. /cest nivel este direct influentat de stilul managerial adoptat, precum si de modul de raportare al managementului la normele morale. (n general, organizatiile din &omania sunt la un stadiu incipient in ceea ce priveste redactarea si aplicarea unor ghiduri etice, fiind putine cele care au asa ceva, cu e,ceptia poate a transnationalelor sau a firmelor cu capital privat strain. E,ista eventual in contractele de administrare sau in contractele individuale de munca ale managerilor si anga'atilor, clauze legate de confidentialitate, fidelitate fata de firma si de neconcurenta.

Principii etice n relaiile cu angajaii firmei,cu partenerii de afaceri i cu instituiile publice &esponsa ilitatea social a firmei /ceasta presupune ca deciziile sa fie luate in conformitate cu anumite standarde si sa duca la efecte favora ile asupra celor interesati in activitatea firmei. 9ensi ilitatea sociala a firmei ./cest concept se defineste prin dezvoltarea produselor decizionale care orienteaza practicilefirmei in vederea adoptarii unei conduite corecte din punct de vedere social ) prin deontologiamanagerilor si a cola oratorilor lor*(nglo and si sintetizand etica profesionala, responsa ilitatea si sensi ilitatea sociala, sea'unge lapolitica sociala a firmeicare defineste comportamentul firmei de afacetri e,primat prin5 &elatii si interactiuni care se sta ilesc intre firma si mediul social intern si e,tern, autohtonsi international, care include5 actionarii, anga'atii, clientii, furnizorii, organele de stat,concurentii.ro lemele care rezulta din actiunile firmei sau din interactiunile dintre firma si mediul sauam ient, social. /ceste pro leme variaza, in timp si spatiu, su aspectul valorilor si relatiilor organizatorice, fapt ce implica solutionarea lor pe termen lung:ormele si valorile) criteriile* pentru evaluarea actiunilor firmei" sunt folosite pentru aaprecia , 'udeca si evalua comportamentul firmei vs fiind5etic, responsa il, sensi il, uncorrect, legal, armonios, care nu dauneaza etc-

9copurile sta ilite in conte,tul pro lemei date" au in vedere, pe de o parte, impactulactiunilor asupra firmei, iar pe de alta parte, impactul actiunilor asupra mediului social/doptarea deciziilor" include informarea si sta ilirea o iectivelor si a cailor de actiune caresa conduca la realizarea o iectivelor in conformitate cu criteriile de politica sociala a firmei. (n concluzie, actionand in cadrul unui sistem coerent si modern de gandire, firma deafaceri moderna, contemporana, poate si tre uie sa"si asigure o politica sociala eficace, care sa"ipermita sa fie integrate si agreeata de mediul social in care actioneaza sis a transforme avanta'ele politici sale sociale in efecte de economie dura ile. /ceasta este alternativa care se dovedeste via ila, in comparative cu optiunile unor firme care vor sa castige enrom in timp scurtsi care, prin aceasta, nu pot sa"si consolideze o piata pe termen lung..ractica a dovedit ca afacerile cu caracter speculative nu sunt via ile pe termen lung.Ele dau nastere la tensiuni in relatiile cu mediul social, duc la pierderea clienetelei si chiar la lichidarea afacerilor. 1anagaerii acorda o atentie deose ita semnificatiei morale a actiunilor firmei siconsecint elor acestor actiuni aspra societatii.Etica profesionala are ca element central reflectarea morala , si ca termen de referintapentru comportamentul unei firme sau al persoanelor din cadrul firmei. !avid 1urra;, in lucrarea sa 2+ele < valori esentiale.(11"urile si eneficiarii lor, identifica < valori esentiale pe care o companie ar tre ui sa le ai a in vedere prin managerii i anga'atii si pentru o desfaurare c%t mai etic a activitii sale i anume5 +onsideraie fa de semenii notri /tenie #n pstrarea standardelor etice +reativitate #n economisirea resurselor i #n protecia mediului 9ervirea clienilor c%t mai ine +orectitudine fa de furnizori, eneficiari,personalul anga'at,asociai ,comunitate Transparena eliminarea minciunii #n comunicare cu partenerii,clienii,furnizorii,personalul anga'at (nterdependena fa de comunitatea #n care trim i #n care ne desfurm activitatea =n activitatea lor de afaceri, #ntreprinztorii sunt invitai s acioneze pentru5 realizarea afacerilor #n deplin transparen, asigur%ndu"se #n condiiile legii,accesul la informaii privind produsele i serviciile oferite de firm. Este contrar principiilor eticii utilizarea afacerilor pentru desfurarea de activiti clandestine sau av%nd ca unic scop o inerea de eneficii, facilitai, preferine,su venii sau alocaii de la ugetul statuluiprevenirea oricrei situaii #n care administratorii afacerii i anga'aii acesteiaofer sau cer mit pentru indiferent ce serviciu sau contract. .lile firmei sreprezinte suma convenit i cuvenit pentru serviciul furnizat-

evitarea intrrii #n conflict de interese cu propria firm, prin alte afaceri,realizarea sponsorizrilor #n condiii de transparen i #n strict conformitate culegea#nregistrarea corect a operaiunilor financiare ale firmei #n documenteleconta ile, #n condiii de transparent sta ilite de reglementrile legale #n vigoare-

Comportamentul neetic +auzele comportamentului neetic (n cadrul afacerilor, nu de putine ori, se adopta un comportament neetic. +unoasterea cauzelor comportamentului neetic poate a'uta la prevenirea lui. !intre cauzele comportamentului neetic amintim>?@5 a* +astigul " duce la numeroase tentatii, mai ales atunci cand se anticipeaza un castig consistent si, in general, este de asteptat sa se adopte decizii neetice* +onflictul de roluri " multe dileme etice care apar in organizatii sunt in realitate forme ale conflictului de roluri care a'ung sa fie rezolvate neetic. 3 forma raspandita de conflict al rolurilor care genereaza comportamente neetice apare atunci cand Arolul irocraticA al anga'atului intr"o organizatie, intra in contradictie cu rolul de Amem ru al unui corp profesionalA. !e e,emplu, agentii si ro6erii agentiilor de ro6era' si asigurari au declarat de multe ori ca asupra lor, ca anga'ati, se fac presiuni sa promoveze produse care nu servesc cel mai ine interesele clientilor. c* +ompetitia puternica pentru o tinerea de resurse deficitare poate stimula un comportament neetic, atat prin stimularea 'ocului de afaceri cat si prin acte ilegale reale in care se constata delicte de comert cum ar fi, de e,emplu, fi,area preturilor si incalcarea prevederilor de monopol. 9i in cazul in care practic nu e,ista competitie puternica, e,ista totusi o mare tentatie spre adoptarea deciziilor neetice, pentru ca tentatia unor mari castiguri este foarte mare. d* .ersonalitatea. 3amenii puternic orientati spre valorile economice sunt mai e,pusi la un comportament neetic decat ceilalti. (n plus, in a ordarea chestiunilor morale de catre oameni, e,ista puncte de vedere diferite. (n conditii normale, este rational sa ne asteptam ca oamenii ce sunt mai constienti de pro lemele morale sa fie tentati sa evite deciziile neetice, iar cei cu o mare putere personala )machiavelici* vor fi mai dispusi sa ia decizii neetice, folosindu"si puterea pentru promovarea interesului personal mai degra a decat pentru inele intregii organizatii. Etica este interesata de o ligatiile morale si de notiunea de actiune una )dreapta* Brea, cinstita B necinstita si 'usta B ne'usta. (ndivizii intreprind actiunea si isi asuma, a ia in final, responsa ilitatea actiunilor etice sau neetice. +omportamentul etic tre uie sa inceapa de la varf. .entru im unatatirea climatului etic si pentru reducerea conflictelor, intre etica personala si cerintele organizationale sunt necesare schim ari in doua arii principale5 conceptia manageriala si actiunile manageriale. +hiar daca managerii nu pot uita sau trece cu vederea comportamentul

neetic, ei pot, in realitate, forta pe altii sa puna in aplicare astfel de practici prin presiuni pentru atingerea, indeplinirea unor o iective nerealiste . +u cat climatul este caracterizat de o competitie puternica, cu atat mai mult tinde sa apara, sa se dezvolte sau sa se repete un comportament neetic. !e aceea necesitatea adoptarii unor principii si reguli etice este de dorit.