Oraul posibil

adresat tinerilor profesioniti pn n 35 ani

Caiet documentar Concurs de invenii urbane episodul Galai 2050

CONCURS: 24 februarie - 24 mai 2011 I EXPOZIIE CU VOT PUBLIC: 1-19 iunie 2011, GALAI I SIMPOZION: 18-20 iunie 2011, GALAI

O:

F:
observatorul urban

P:

www.plusminusgalati.wordpress.com

Caiet documentar Concurs invenii urbane: Oraul posibil - episodul Galai 2050 plusminus 2011 Studiu elaborat n cadrul proiectului cultural SOS Galati - Analiza si monitorizare interventii, finanare: Taxa timbrul arhitecturii, Observatorului Urban, Uniunea Arhitecilor din Romnia, 2010 coordonator: ElenaSTOIAN (arh.urb.) echipa: Mirela NIU (arh.urb.), Marius MITRAN (arh.urb.) PR / Violeta Piciorus, traduceri/ Cosmina DIACONEASA, Luminita STOIAN

Concurs de inventii urbane Orasul posibil - episodul Galati 2050

INTRO / 4 DOCUMENTATIE CONCURS / 5 ExremaSE Galati-Braila, Braila-Galati Pod peste Dunare Fond construit, 55ani Industrie silocuire Spatii urbanestrategice Faleza si frontul laapa Faleza.Comportament in spatiul public urban Portul turistic galati, unparadox? Un prim port deambarcatiuni Galatii dealtadata Back to scratch!? La 2 de kmzero Ce se intampla cu centrele de cartier,comerciale? Strada Brailei, centrucivic? Tiglina. Ce s-a intamplat cu spatiuldintre? In fata blocului scenarii Spatiul dintre scenarii Tiglina. Indici deocupare DezvoltareimobiliaraTiglina-Faleza Combinatul Biserica in oras Educatie universitara si preuniversitara PLAN ORAS / 27 REGULAMENT CONCURS / 28 ALTE INFORMATII www.plusminusgalati.wordpress.com

INTRO Cum sa devii un tanar inventator? Pentru noi, un concurs de idei nu este doar un concurs despre imaginea finala. Suntem de parere ca, in Romania, concursul poate deveni mai mult decat o urna 6/49, din care extragem solutii [aparent] castigatoare. In intampinarea acestui gand propunem un altfel de concurs, un instrument de cercetare urbana. Cum cercetarea pare sa nu-si gaseasca un loc in contextul educatiei si practicii, credem ca este nevoie de o provocare, un motiv pentru a cauta. Drept urmare, Orasul Posibil reprezinta o AVENTURA URBANA bazate pe explorarea orasului romanesc in toate cele 3 etape: documentarea, schitarea temei si interventiilor in cadrul general propus de concurs, premierea castigatorilor. Oraul posibil se gsete la grania dintre real i imaginar, ntr-un teritoriu al experimentului, prin testarea de invenii urbane. Oraul posibil lanseaz la nivel naional o platform pentru noi abordri capabile de a structura i modela transformrile urbane actuale, cu metode i soluii diferite de cele practicate pn n prezent. n cadrul acestei platforme oraul Galai a fost ales ca i studiu de caz. Proiectele elaborate n cadrul concursului trebuie s dea un impuls pentru o dezbatere pe tema abordat de fiecare participant i mai puin s ofere propuneri exhaustive. Proiectele pot s mbine elemente concrete i elemente utopice, care vor urmri transformri culturale, sociale, economice, spaiale, structurale pe teritoriul oraului. Accentul va fi pus pe proces prin explicarea mijloacelor i instrumentelor folosite. Chestionnd metodele i abordarea practicii curente de urbanism i raportarea arhitecturii la ora, scopul concursului este de a introduce inovaia i creativitatea ca i alternativ n demersul de lucru cu oraul romnesc. Cum arat oraul viitorului? Concursul este deschis tuturor specialitilor pn n 35 ani (arhiteci, urbaniti, designeri, artiti, sociologi, antropologi, etc.), n mod individual sau n echipe, cu desemnarea unui coordonator de proiect, absolvent de studii superioare. Se ofera astfel tinerilor ocazia sa-si defineasca propria identitate culturala si profesionala. Artist, jurist, ase-ist, arhitect, antropolog sau sociolog, pe scurt, orice tanar cu idei despre oras, insa nascut dupa anul 1975 si stapanit de spiritul de aventura, este incurajat sa participe la acest concurs. Vom numi toti participantii la concurs cu titlul de TINERI INVENTATORI URBANI.

Site-ul concursului

www.plusminusgalati.wordpress.com

DOCUMENTATIE CONCURS ExtremaSE Galatiul este punct de frontier cu Republica Moldova i se afla la o distan de 8km de grania cu Ucraina. Cel mai apropiat ora este Brila, la doar 15km spre sud.
www.wikipedia.org

Situat pe malul nordic al Dunrii, ocup o suprafa de 246,4 km2, la confluena rurilor Siret i Prut, lng Lacul Brate, la circa 80 km de Marea Neagr. Regiunea face parte din rezervatia naturala Prutul de Jos, o continuare a biosferei Deltei. Orasul este situat intr-o zona cu seismicitate ridicata (8,5 grd), pe un relief dezvoltat pe loess si sensibil la fundare. In ciuda avantajelor amplasamentului exista probleme mari de ordin constructiv. Toate constructiile realizate incepand cu anii 60 sunt sustinute de o retea densa de piloti.

Galati-Braila, Braila-Galati La nivel international, dezvoltarea urbana ia in calcul factori precum scaderea si imbatranirea populatiei, parasirea platformelor industriale si imagineaza chiar reducerea suprafetei oraselor. In Romania inca se discuta despre dezvoltarea zonelor periurbane in directia urbanizarii si maririi suprafetei intravilanului oraselor. Sistemul urban Galati-Braila sau Braila-Galati este un subiect mult discutat in studii geografice / planificarea urbana la nivel national. Intradevar cele mai apropiate aglomeratii urbane din tara, orasele par sa fi ramas la viziunea de dezvoltare din perioada comunista*. Extinderea si unirea morfologica a celor doua orase a inceput s prinda contur la nivel de proiect acum foarte multi ani. A fost propusa construirea de cartiere rezidentiale intre cele doua orase, construirea unui aeroport, etc. Declinul economic, evolutia demografica negativa, rivalitatea intre cele doua orase, problemele de constructie datorate solului au impiedicat si impiedica in continuare crearea unui organism functional. Costisitorul cartier Siret, inceput langa Galati, a demonstrat acest lucru.
Judetele patriei, 1980

Totusi, o viitoare zona metropolitana incluzand aceste orase este posibila. Datorita pozitiei periferice, dezvoltarea acesteia ar trebui sa tina cont de o colaborare transfrontaliera. *Dezvoltarea continua a municipiului resedinta de judet va permite apropierea acestuia de orasul vecin, Braila aglomerari urbane ce vor putea fi legate cu o sosea, amplasata pe malul Dunarii, artera cu mai multe benzi, dotata cu trenuri de tramvaie, ce vor permite legatura foarte rapida intre cele doua municipii. Intre ele va putea fi amplasata o viitoare platforma industriala, orase muncitoresti satelit. Prin aceasta legatura se va realize o aglomerare ce va putea atinge in anul 2000 circa un million de locuitori, citadela comparabila cu alte mari orase de pe Dunare * sau http://urbanismul.blogspot.com/2010/05/studiu-privind-dezvoltarea-zonei.html

www.wikimapia.org

fotografie aeriana regiunea Galati - Braila

ROMANIA

MOLDOVA

UCRAINA

Prut

Siret

Galati

Dunarea

Braila

Pod peste Dunare Vrem Pod peste Dunare! este unul din grafitiurile care a tot circulat prin oras. Alaturi de aceasta sintagma discutia daca e mai bine sa se construiasca un pod in Galati sau mai bine in Braila. Se aduc argumente pro si contra. In 1960, cu ocazia constructiei podului peste Dunare de la Giurgeni Vadu Oii, au fost elaborate o serie de studii comparative cu posibile treceri permanente atat in Galati cat si in Braila. Tema a fost reluata cu diverse ocazii pana in 1990. Lucrarea ce reuneste aceste studii* explica cum pentru rezolvarea circulatiei in tranzit spre Constanta, litoralul Marii Negre, delta Dunarii sau legatura cu drumuri europene spre Bulgaria si Turcia, s-a pus problema realizarii unor traversari permanente in Galati, Braila si Calarasi. Totusi, podurile peste Dunare trebuie sa reprezinte mai mult decat legatura intre cele doua maluri ale Dunarii. Acestea trebuie sa asigure dezvoltarea economica si sociala a municipiilor existente si in al doilea rand, imbunatatirea conditiilor de tranzit, care se desfasoara acum prin traversari nepermanente, influentate de conditiile atmosferice si limitate de serviciile de transbordare.

* Podurile Viitorului pe Dunarea de Jos, 2006, ing. Gheoghe Buzuloiu, sc Media Drumuri-Poduri srl

revista Arhitectura, 11/1956

Fond construit, 55ani Galatii este poate orasul care a resimtit cel mai mult distrugerile razboiului; in nici unul din celelate puncte ale tarii noastre aceste distrugeri nu au fost atat de concentrate si nu au avariat in asa masura centrul unui oras. Datorita apropierii de port, vechiul centru al orasului a disparut aproape in intregime in urma bombardamentelor si mai ales in urma minarii strazilor

orasul spre Dunare - tesutul urban ante 1900 / suport planul Manciulescu

Schita de sistematizare care fixa etapele de dezvoltare ale centrului orasului a fost aprobata de catre Consiliul de Ministri in 1955. In acel moment, lucrarea constituia prima de acest fel din tara. Piata centrala si promenada principala catre Dunare au fost conturate in cadrul acestui ansamblu. Intre 1961-65, in zona centrala a orasului au fost construite blocuri noi (3000 apartamente). Tot in aceiasi perioada, in zona de vest a orasului au fost ridicate cartierele Tiglina 1,2,3 (7000 apartamente). Dintre acestea, multe cladiri sunt in prezent in stare proasta, iar altele au fost chiar demolate. Configuratie spatiala initiala este greu recongnscibila.

orasul spre Dunare - tesutul urban actual / suport plan cadastral 1975

Initial, orasul cobora pana la apa. In zona centrului efervescenta activitatilor portuare dadeau o anumit specific frontului la apa. Ulterior WW2 modul de raportare al orasului la apa s-a schimbat: parcelarul a suferit transformari puternice, faleza a fost sistematizata si apoi zona industriala a fost separata de oras. Dupa 1989, o activitate intensa de construcuctie se petrece din ce in ce mai aproape de apa. 8

Industrie silocuire In anii 60 se schimba radical profilul industrial al orasului Galati prin noi unitati industriale in teritoriu, noi ramuri industriale dar in pricipal datorita noului combinat siderurgic. Inceput in 1962 in partea de vest a orasului, CS Gheorghe Gheorghiu Dej, urma sa devina doar dupa cativa ani un simbol al socialismului. 1967: 156.000 de locuitori in oras, 73.000 de angajai la combinat. In anii 80 sectorul siderurgic Galati avea un record de 60% din productia tarii. Orasul se estima sa ajunga in anul 2000 la 500 000 locuitori. Pentru a deservi platforma industriala au fost construite intr-o perioada de aprox. 30 ani toate cartierele de blocuri ale orasului (muncitori Tiglina, Dunarea, Aeroport /specialistii straini adusi in perioada executiei santierului Tiglina 1). Planul initial era prevazut cu o zona de protectie (padure). Acest plan a fost abandonat, suprafeta paltformei marindu-se.

industrie / densitatea locuirii

Cele mai dense zone construite ale orasului aflate in imediata apropierea a zonei industriale / nu exista perdele verzi de protectie / balta Catiusa este folosita pentru deversarea deseurilor / combinatul extinde constant suprafata afectata prin haldele de zgura si alte deseuri /in continuare principalul producator in Europa de Est / plateste zeci de amenzi pentru poluare si nu intentioneaza sa amelioreze situatia / functioneaza partial si nu produce produse de mare calitate / primeste reduceri pentru utilitati dar reduce personalul 2010: 290.000 locuitori, 9.000 de angajati in combinat. 2020, incotro?

directii posibile de dezvoltare a spatiilor urbane

Spaii urbanestrategice O schema a spatiilor publice urbane reprezentative in oras. intre verde si mineral/ intre reprezentativ si comun. verde pe plan

Dintre acestea, 2 spatii semi-naturale strategice ar putea sa influenteze dezvoltarea ulterioara a altor zone si prin urmarea cresterea calitatii vietii in oras: faleza si parcul Rizer*. Nu oricum, ci daca ar trece prin procesul unor concursuri publice, proiecte de calitate si amenajare corespunzatoare. Cele mai importante repere ale oamenilor se refera la spatiile verzi ale orasului (parcuri, gradini, faleza). De ce? Orasul e puternic construit, ne petrecem timpului liber in aceste zone, in oras nu exista dotari socioculturale accesibile publicului larg (ex. cinematograf, sala concerte) si nici alt tip de spatiu urban nu exista amenajat in oras. - faleza. Intregul spatiu al falezei constitue nucleul care prin revitalizare / restructurare va sustine importanta dezvoltarii retelei de spatii urbane din oras. Acest nucleu va iradia in principal in cartierele adiacente, zone cu potential nevalorificat (ex. cartierului Tiglina). Faleza reprezinta singurul reper de spatiu public major al Galatiului. - parcul Rizer. Amplasat intr-un cartier de case si in apropierea Gradinii Publice, acest parc foarte interesant (forma, plantatii, relief), prin amenajare si nu prin construire (muzee, etc), ar putea genera revitalizare urbana in acea parte a orasului. In principal propunem vizarea siturilor industriale, bariere puternice in continuitatea tesutului urban. (roz pe desen) * Toate reperele locale la care ne referim (unele identificate si in urma studiul sociologic pentru noul PUG) se refera la zone cu un important rol in viata orasului in trecut si folosite in prezent in lipsa de altceva.

faleza Dunarii. imagine din turnul de televiziune 2010

10

parcul Rizer 2009

NOTA: Ca indicator de dezvoltare urbana studiile de specialitate releva ca spatiile verzi ar trebui sa acopere circa 30% din suprafata intravilanului unui oras (!) iar distributia acestora sa permita cetatenilor sa aiba acces la ele in aproximativ 15 minute de mers pe jos.

Faleza si frontul laapa. Faleza, in viitor o scena urbana de calitate? Decizia recuperarii frontului la apa si amenajarea spatiilor urbane adiacente reprezinta in viata unui oras momentul in care se pune pret pe simboluri identitare, memorie, etc. Astfel, orasele isi creeaza o imagine prin intermediul spatiilor publice reprezentative si reusesc integrarea de succes a unor zone unice in viata orasului. Zona protejata dendrologic si cu potential peisagistic, faleza nu pare sa faca parte din tendintele recente de dezvoltare ale orasului. Administrator: PMG.

11

Faleza este vazuta ca un parc public si utilizata pe un banal parcurs liniar asfaltat. Dubla promenada faleza superioara si inferioara este accesata de intreaga populatie a orasului (segmentele 2-5). jos 3 benzi dedicate pietonilor, rolelor si carucioarelor. sus si bicicletelor.

Zona majora de dotari (terase, vapoare restaurant) se suprapune peste principalul acces catre apa (segment 3). Supraaglomerarea necontrolata a accesului si a frontului la apa subliniaza starea de nedefinire, lipsa viziunii pentru dezvoltarea spatiului falezei.
distrugerea frontului la apa

Multe buzunare tematice ale falezei sunt abandonate, iar statuile de metal prost intretinute. Totusi noi dotari parazit ocupa peluza: exemplul recent amenajatei piste de role in locul peluzei. Regulament pentru utilizarea pistelor de role: art.2 este interzisa patrunderea in zona pistei a masinilor, biciclistilor, carucioarelor si a persoanelor cu caini sau care nu insotesc copiii! (???) Evident vorbim despre o zona protejata de fluxul pietonal.
utilizari neadaptate

12

comportament in spatiu public

Portul turistic galati, unparadox? Cladirea Palatului Navigatiei din Galati (1912) este una din cladirile proiectate de arhitectul Petre Antonescu. Monumentul constitue reperul major al ultimului segment pietonal al falezei. Zona cu un puternic potential urban duce lipsa de mobilier urban, finisajele sunt degradate si carpite, spatiul verde nu este intretinut si nici utilizat, cladirea este flancata de parcaje. Interventiile din ultimii 20 de ani au o arhitectura discutabila
administratia fluviala administratia portului parcul de soft hotel parter servicii

Avand in vedere functiunile publice ale cladirilor din jur: administratia portuara, hotel, parcul de soft, gara fluviala, politia de frontiera, alte servicii s-ar putea impune un standard al spatiului public urban. Nu exista intentii de parteneriere in aceasta directie, in schimb se aud zvonuri despre intentia de construire a zonei / de amenajrea a unui port turistic. Scenariul: acostarea unor ambarcatiuni, dezvoltarea cartierelor orasului vechi. (?)

politia de frontiera (santier)

13

Uimiti, ne intrebam pentru ce ar veni atatia turisti la Galati? Zona adiacenta portului, Valea Orasului cartierul Badalan, Bad Lands, chiar daca primul cartier al orasului este in prezent acaparat de port, cu un fond construit degradat, fara valoare si lipsit de infrastructura. Orasul nu are zone urbane de calitate sau multe atractii turistice de top. Pentru normalitate est-europeana da. Dar daca orasul ofera mai mult
scenariu optimist

scenariu previzibil

Un scenariu optimist: simplu / amenajarea unui piete urbane. Un scenariu cu tente de scenariu real ar fi tansformarea parcului in parcare. Panoul de santier al sediului politiei de frontiera, in constructie, nu indica existenta unei parcari in cladier si nu prezinta nicio imagine de ansamblu a cladirii. Intuim ca nu va fi vorba de parcari subterane la 10m distanta de malul Dunarii. Scenariul pesimist, construirea totala a zonei. Nu dorim ilustrarea.

14

Un prim port deambarcatiuni In 2004 a fost eleborat de ctre IPTANA un studiu de fezabilitate pentru amplasarea unui port de ambarcaiuni mici n Galai (lungime~6/12m). Amplasat ntr-un buzunar al Dunrii, marina prezenta posibilitatea separrii funcionale fata de zona pietonal a falezei, a branrii la pompe de alimentare, zone de reparaii, etc. Zona este n comntinuare neamenajat, in schimb un ponton pentru ambarcaiuni a fost realizat n 2009 la civa metri distan, ntr-o zona cu acces direct de pe promenad. Realizarea a fost finanata de Ministerul Turismului i Primria Galai.
colaj proiect / realizat

Proiectul nu a vizat amenajarea zonei de mal (acces ctre pasarel, mal paralel cu pontonul) ci doar asigurarea unor locuri de parcare pentru ambarcaiuni. Avnd n vedere nivelul fluctuant al apei se pot imagina cteva soluii de platforme care s avanseze pe suprafaa apei i s fie folosite pentru pescuit sau simpla belvedere i care s ridice nivelul de amenajare a malului la standardele marinei.
posibil?

15

Galatii dealtadata Strada domneasca o zona istorica pastrata, partial intretinuta, partial abandonata, partial restructurata. Cu toate acestea, fiind cel mai plantat bulevard al orasului, ramane cel mai circulat pentru promenada dupa faleza. Din functiunile publice care atrageau altadata publicul, parte s-au inchis (cinema de vara, 2 cinematografe), altele sunt parasite sau transformate in cluburi. Altele sutin in continuare potentialul bulevardului (universitate, teatru, prefectura).
axa istorica

Zona gara-autogara, adiacenta acestu ax, e in plin proces de reorganizare (ANL, noua gara, mall.). Gradina publica si parcul Rizer zone cu un potential extraordinar, necesita amenajare si dotare. In segmentul final al strazii nu s-a mai tinut cont de caracterul istoric al strazii in interventiile recente (praktiker!). Istoria catorva cladiri care sustin coloana vertebrala a zonei istorice si alte informatii: http://galatiidealtadata.volte.ro/.

Back to scratch!? In anul 1954 s-a elaborat schita de sistematizare a centrului orasului Galati. Solutia propunea realizarea unui sistem de piete si esplanade care lega faleza cu cea mai veche strada rezidentiala a orasului (Republicii, azi Domneasca) si zona de vest a orasului cu zona portului. Ce s-a realizat respecta in mare masura aceasta schita. In prezent, la nivel pietonal piata centrala nu este lizibila, spatiul fiind puternic plantat si mobilat. Acest lucru nu constitue o schimbare negativa fata de planul initial, intrucat zona pare o oaza verde in mijlocul orasului, iar mobilierul specific anilor 80 are un farmec aparte. In schimb, in zona hotelurilor centrale amenajarile nu este valorificat potentialul spatiului. Precum in centrele altor orase dezvoltate si amenajate in comunism,

16

accentul a fost pus pe realizarea unor modele decorative din gresie, desen de plan vizibil doar de la etaje superioare ale cladirilor. Dupa unii arhitecti, amenajare recunoscuta si demna de pastrat. Aceste spatii devin foarte aride si neprimitoare vara si prin urmare nefolosite. Mai mult, goana dupa suprafete inchise a adosat acestui hotel cutii de plastic si sticla. Un gand adresat proprietarilor hotelului Dunarea: Privind o imagine de la 1965 mesajul ar fi: ne putem intoarce la zero? Posibil, reversibil.
imagine anii 70. putem reveni?

piata centrala. macheta proiect

17

La 2 de kmzero. Mutatii ale centrului comercial Potcoava de Aur.

rustic / modern. OMG

Ce se intampla cu centrele de cartier,comerciale? In cartierul Tiglina 1 exista 2 complexe construite in anii 55-56 unul abandonat (Francezi), altul partial demolat si incoltit de paraziti (Tiglina).
complexul

Aflat pe artera principala a orasului (! str. Brailei), despartit de aceasta printr-un largo plantat, zona complexului Tiglina si-a pierdut identitatea de-a lungul anilor din cauza modului de ocupare al spatiului. Interventiile brutale si haotice au distrus spatialitatea initiala a ansamblului, au condus
cinematograful

18

la pierderea caracterului specific si in final la conturarea unei imagini dezolante a zonei. NOW&THEN Stare vizibila de degradare a cladirilor cu caracter public / Alterarea spatiilor libere prin densificarea excesiva cu diverse constructii temporare / Supraglomerarea cu autoturisme si trafic pietonal ingreunat / cinematograful transformat in DISCOTECA! / Upgardarea centrului comerical la mall ! /
o piata?!

Amplasat pe una dintre legaturile intre str. Brailei si faleza (strada Regiment 11 Siret), complexul La francezi se deschidea spre Dunare si profita de o piata bine amenajata si insorita in fata. De peste 10 ani cladirea nu mai este folosita, se prabuseste, vederea spre apa este blocata de noi constructii, mobilierul din piata se dezintegreaza, etc. Spatiul, aflat in mijlocul unui cartier locuit si in proximitatea unei scoli, este utilizat de alcoolici (servicul de urgente are zilnic cazuri aici) si de breakdanceri. Spatiul e pe departe cu cel mai mare potential urban din oras.
self-distruct

19

Strada Brailei, centrucivic?

Centru civic (?) si anume cateva istitutii (banci) pe un ax si multe kioskuri. Un spatiu urban uzat fizic si moralunde regasim efecte fenomenului numit turbourbanism: panouri publicitare pe cladiri, in spatii verzi, pavaj neintretinut si peticit (asfalt, piscoturi, gresie sau asfalt vechi inerbat), masini parcate dezordonat, interventii neintegrate, etc. Parterurile blocurilor sunt extinse spre strada cu functiuni comerciale, in anumite zone blocand total permeabilitatea initiala a tesutului. Posibil studiu de caz pentru diversitate si consecventa a arhitecturii parazitare. Pe anumite sectoare, spatiul strazii Brailei este unul interesant la nivel pietonal, cu largouri, trotuare late sau parcuri longitudinale. Totusi, axul ramane un spatiu de reprezentare hibrid. Cladirile participante la spatiu au in principal functiunea de locuire. Gradinile de fatada sunt transformate, mobilarea urbana nu sustine serviciile adosate. Autostrada este tranzitata zilnic de foarte multi oameni, deoarece constitue principala legatura cu centrul si totodata axul din care se merge spre faleza. Amenajata in anii 80, zonei ii lipseste in prezent coerenta si viziunea unei amenajari urbane. Nici legaturile cu faleza Dunarii (o serie de strazi ce iriga tesutul) nu sustin potentialul pietonal al zonei (stationare si tranzit).

20

Tiglina. Ce s-a ntmplat cu spaiuldintre? Cartierul Tiglina 1 este unul din primele mari ansambluri de locuinte realizate in Romania [anii 60] si bazate pe principiile de organizare a unitatilor urbanistice complexe [microraioanele]. Principiile acestei metode de urbanizare [populare a unui teren liber cu constructii] constau in delimitarea unei suprafete de teren, amplasarea dotarilor necesare in functie de numarul viitorilor locuitori, minim de circulatii auto la interior, distante posibil de parcurs pe jos, circulatii majore care delimiteaza aceasta zona, spatii libere verzi. Un alt factor important era respectarea unor reguli de amplasare a dotarilor: - scoala, gradinita, dispensarul orientate spre zone verzi; - centrele de cartier, centrele comerciale, institutii de importanta oraseneasca asezate periferic si orientate catre arterele principale.
cartierele Tiglina 1/2 plan initial / plan actual cu marcarea interventiilor ulterioare. cu rosu, dotari publice

La aceste principii s-a renuntat de-a lungul timpului, odata cu decizia de a eficientiza terenul liber al oraselor. Indesirea cartierelor de acest gen a constituit o practica recurenta in toate tara in perioada ulterioara [amplasarea unor constructii noi intre cele existe, in zonele verzi]. Odata cu cresterea numarului de masini in oras au aparut si garajele in interiorul acestor zone. Tot inlocuind spatiile libere si fragmentandu-le. Cu toate aceste interventii, raportul dintre spatiul construit si spatiul liber [initial verde] este in aceast cartier impresionant. Acest spatiu era destinat zonelor de joaca pentru copii, locurilor de odihna si recreatie pentru adulti si (!) se presupunea ca va trebui mentinut in timp cu plantatii peluze, flori, arbusti si arbori.

21

Comunitatea si autoritatile nu au valorificat de-a lungul anilor potentialul spatiilor din acest tip de cartier. Imaginile de mai jos ilustreaza modul in care societatea contemporana utilizeaza si intelege spatiul dintre: pamant, locuri de parcare oriunde, mobilier urban neintretinut, lipsa de respect pentru spatiile comune, etc. In fata blocului scenarii Worst case scenario. Bataie cu perne printre ciulini. acumulare de energii negative si neintelegere in folosirea spatiilor comune. Best case scenario. Posibil exemplu de amenajare corespunzatoare a spatiului. ingrediente recomandate: pavaj, banci, plantatii atent culese.

Spaiul dintre scenarii Worst case scenario. Gratare, mici si bere. Parc auto innoit. Multi se vor intreba: de ce e in acest capitol? Pentru ca ilustreaza un exemplu de utilizare inadecvata a spatiului! Best case scenario. Peluza multifunctionala. Chiar daca ne bucura lucruri diferite, avem in comun un singur spatiu.

Tiglina. Indici deocupare De ce am inceput critica cu cel mai verde cartier al orasului? In principal pentru ca spatiul sau liber si cu potential (vezi propunerea spatiala initiala) a fost impanzit de cladiri parazit si parcari. Peste 90 ha spatiu public neamenajat! peste 1 500 garaje! Nicio parcare colectiva! Spatiile dintre sunt neintretinute si deloc verzi. Nu exista nicio strategie sau intentie de ameliorare a acestei situatii.

22

suprafata totala cartier aprox.127ha suprafata la sol a cladirilor aprox.23,7ha suprafata libera aprox. 103,3ha in proprietate publica!!! suprafata ocupata de garaje si alte anexe aprox. 4ha (cu negru) suprafata trotuare, alei, strazi aprox. 57ha suprafata zone verzi aprox 42ha (?) (jardiniere, plantatii de aliniament, maidane, gradini, peluze, etc) (cu verde pe desen)

INFO: un garaj ocupa, la sol, in medie 25mp / in zona sunt aprox. 1500 garaje / un loc de parcare exterior are max. 2,5x5m adica 12,5mp / intr-o parcare suprafata ce revine unei masini (loc de parcare si circulatii) este de aprox. 20mp / folosind parcaje colective, supraetajate, suprafata ocupata la sol de o masina se reduce considerabil / INFO: scuterele, bicicletele, trotinetele, rolele sunt mijloace alternative de locomotie. In orase de aceasta talie si in zone de acest tip e indicat a fi folosite!

23

DezvoltareimobiliaraTiglina-Faleza La momentul finalizarii ansamblului Tiglina 1 (1957-1965), in literatura de specialitate se aprecia ca monotona amplasarea a 8 unitati similare perpendicular pe cornisa Dunarii. Incepand cu 1997 s-a remediat greseala.
ecranul opac. solutie contemporana

in continuare verde ?!

24

Combinatul

~1,3 km distanta fata de zona de locuire densa / poluare / peisaj dezolant

Biserica in oras In Romania organizarea administrativa a bisericii ortodoxe romane se prezinta astfel: mitropolii, arhiepiscopii, episcopii. Mai multe informatii pe wikipedia. La Galati - sediul Episcopiei Dunarea de Jos. Ca si in alte orase, de Sf. Ioan Botezatorul tineri curajosi se arunca in apa inghetata sa prinda crucea. Multe scoli sau licee au Sfinti protectori si ii serbeaza cu fast in prezenta episcopului. Din 1994, dupa investirea in functie a episcopului Casian, la Galati au inceput a fi organizate in cadrul unui mare eveniment Sarbatorile Galatiului. Orasul il are protector pe Sf. Andrei. Frig, vant, ploaie, casutzele de lemn invadeaza cateva zone ale orasului.Si concertele cu artistii in voga.

biserica Precista si ... imagine bulevardul central

25

Educatie universitara si preuniversitara Galatiul are un centru universitar ce scolarizeaza in 2011 aproximativ 22.000 studenti. Orasul are aproximativ 290.000 locuitori. Studentii reprezinta una dintre cele mai mari categorii sociale din oras, dar acest lucru la fel de vizibil ca in alte centre universitare. Actuala Universitate Dunarea de Jos a fost infiintata in 1974 si are 16 facultati / aprox. 14.000 studenti in 46 domenii / studii master si scoli doctorale. Universitatea are o pozitie favorabila in Regiunea de dezvoltare Sud-Est, ca centru universitar de traditie aflat ntr-o zon de frontier geo-politic. Extensia universitatii - Facultatea Transfrontalier din Cahul are caracter unic in tara. Pe langa aceasta universitate de stat, mai functioneaza universitatile particulare Danubius (7000 studenti) si Spiru Haret (900 studenti). In oras exista doua tipuri de licee, teoretice si vocationale. Cele teoretice de renume reprezinta pepiniera pentru universitatile din tara, restul pentru cele din oras. Scolile galatene trimit elevi in strainatate, ori cu burse ori la munca. Liceele cu traditie din Galati sunt mereu citate pentru numarul mare de elevi premiati la olimpiade sau participanti la diverse activitati conexe. Totusi orasul nu prezinta o infrastructura speciala adresata acestor elevi (alta decat spatiile scolilor). In Colegiul National Vasile Alecsandri, cel mai vechi liceu din oras, tineretul e pregatit pentru a pleca din oras: 85% pleaca, 15% raman (situatie orientativa).

26

ALTE INFORMATII www.plusminusgalati.wordpress.com

PLAN GALATI fara detaliere in dreptul platformei combinatului

27

REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE Concurs de invenii urbane: Oraul posibil episodul Galai 2050 Are oraul romnesc un viitor? Cum arat oraul viitorului? Lipsa unor politici publice, dezvoltarea urban necontrolat, progeria manifestat la nivelul fondului constuit recent, abandonul instituiilor culturale i sociale, scderea i mbtrnirea populaiei, reducerea activitii zonelor industriale sau iminenta ieire din uz n 2050 a ansamblurilor (complexe) de locuit sunt civa dintre factorii care susin nevoia de reorientare a oraelor postsocialiste romneti. Se contureaz astfel premisele unui nou nceput, al unei alternative n problematica urban. Reevaluarea relaiei dintre spaiu i utilitatea sa i diversificarea formelor de intervenie primeaz n acest context. Oraul posibil se gsete la grania dintre real i imaginar, ntr-un teritoriu al experimentului, prin testarea de invenii urbane. Oraul posibil lanseaz la nivel naional o platform pentru noi abordri capabile de a structura i modela transformrile urbane actuale, cu metode i soluii diferite de cele practicate pn n prezent. n cadrul acestei platforme oraul Galai a fost ales ca i studiu de caz. Situaia actual a Galaiului ofer oportunitatea schirii unor noi viziuni urbane evalund valorile culturale sau modelele de gndire i aciune existente. Aflat n extrema sud-estic a rii, Galaiul i-a cunoscut apogeul n anii 60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. Desemnat n 2008 pol urban de dezvoltare, oraul trece pe o poziie ierarhic inferioar celei anterioare de mare centru economic. Focalizndu-i atentia doar ctre profilul industrial, oraul nu a exploatat contextul natural n care se afl, proximitatea unui alt mare centru urban sau potenialul universitar i de cercetare. Fondul locativ, ce reprezint n proporie mare rezultatul interveniilor comuniste, este ntr-o stare precar i va iei din uz n urmtorii 40 de ani. Efectele dezvoltrii necontrolate i diminuarea puternic a activitilor culturale din ultimii ani au condus ctre degradarea vizibil a calitii vieii la nivelul oraului n asemenea msur nct ideea de aparenen fa de Galai a devenit inadecvat. Proiectele elaborate n cadrul concursului trebuie s dea un impuls pentru o dezbatere pe tema abordat de fiecare participant i mai puin s ofere propuneri exhaustive. Proiectele pot s mbine elemente concrete i elemente utopice, care vor urmri transformri culturale, sociale, economice, spaiale, structurale pe teritoriul oraului. Accentul va fi pus pe proces prin explicarea mijloacelor i instrumentelor folosite. Chestionnd metodele i abordarea practicii curente de urbanism, scopul concursului este de a introduce inovaia i creativitatea ca i alternativ n demersul de lucru cu oraul romnesc. 28

Cum stabilim ce funcioneaz? Exist abordri informale care pot fi considerate modele pozitive de aciune pentru ora? Cum ar putea fi ele diseminate i amplificate? Cum ar putea avea impact asupra dezvoltrii urbane? Cum adaptm existentul? Care vor fi efectele iesirii din uz a ansamblurilor (complexe) de locuit asupra oraului? Dar a mbtrnirii, reducerii populaiei? Cum pot fi spaiile existente adaptate unor noi tipuri de utilizare cu investiii minime? Ce efecte ar avea la nivelul oraului o decizie de mprosptare a populaiei? Ce facem cu motenirea comunist: demolm, reevalum, reorganizm sau imaginm ceva nou? Cum integrm ali factori? Cum schimb/ afecteaz mentalitatea indivizilor sau criza identitar spaiul urban? Cum poate fi influenat pozitiv? Care e rolul mass-media n felul n care este perceput i utilizat oraul? Cum poate fi exploatat comunicarea / PR-ul urban? Cum construim oraul? Ce confer coeren unui ora n afara fondului construit? Cum e gndit infrastructura? Cum e spaiul urban modelat ntr-un ora fr fonduri? Cum e spatiul urban modelat n proprietatea privat? Cum schimbm regulile? Ce alte modele ar putea fi imaginate, de exemplu n legea proprietii? Sau la ce valori sociale s-ar putea face referire? Fr a acoperi toate posibilitile de abordare, acestea sunt cteva direcii orientative de cercetare. Proiectele Proiectele vor fi concepute ca i intervenii n spaii reale ori aplicaii n spaii virtuale (media spaces), intervenii cu impact la nivelul oraului. Scara proiectelor poate varia, putnd fi propuse intervenii punctuale, care prin activare pot genera reele spaiale (prototip) sau abordri de ansamblu. Tipul interventiilor poate fi de asemenea variat, ajungand pn la critici sociale sau utopii politice. Documentaie de concurs Documentaia de concurs este pus la dispoziia concurenilor sub form electronic i se poate descrca de la adresa de internet www. plusminusgalati.wordpress.com. Procedura de concurs Oraul posibil episodul Galai 2050 este un concurs de idei structurat n dou pri. Prima faz presupune colectarea de aplicaii, care trebuie s prezinte un stadiu intermediar al ideilor de proiect, propuse de fiecare participant. n baza aplicaiilor, un juriu va alege 10 proiecte care vor avea oportunitatea de a fi continuate n faza a doua. Odat anunat, grupul de ctigtori* poate beneficia de organizarea unei vizite n Galai**. n cadrul acestei vizite organizatorii concursului se vor angaja s asigure accesul la toate zonele de interes ale oraului (inclusiv port, platforma combinatului). 29

n faza a doua a concursului se vor detalia proiectele selecionate. Odat predate propunerile finale, va fi organizat o expoziie cu vot public, care va asigura implicarea locuitorilor din Galai n proiect. La final, ntr-un interval de 3 zile, finalitii vor avea ocazia s-i prezinte i s discute propunerile n cadrul unui eveniment la care vor fi prezeni i reprezentanii administraiei locale (membri ai Consiliului Local, Consiliului Judeean, city manager, etc.) i n cadrul unor evenimente media (apariii tv i/sau radio). Faza 1 Aplicaia va conine ideea proiectului: - 1 plan format 29,7x84cm, pdf 300dpi (concretizarea grafic a ideii) sau un format multimedia (la alegerea participantului) - 1 pagin A4 (text cu explicitarea temei abordate, scopul interveniei, descrierea i evaluarea ei). Alturi de proiect se va preda declaraia pentru drepturile de autor i folosin a materialului i declaraia de participare. Anonimatul proiectelor va fi asigurat prin marcarea, n partea dreapt sus a documentelor, a unui numr format din 6 caractere. Aplicaiile se trimit pn la data de 8.04.2011,16.00. Predarea pe e-mail. Faza 2 Proiectul va conine ideea de proiect, dezvoltat i prezentat n detaliu pe: - 1 plan format A1 (o imagine reprezentativ); - 1 caiet A5 de maxim 20 pagini (care s explice demersul proiectului); - o prezentare format multimedia max 5min (ppt, film, foto, etc). Planele vor continua sa aib marcat n partea dreapta sus numrul de nregistrare. Proiectele se trimit pn la data de 24 mai 2011. Predarea pe e-mail. Condiii de participare Concursul este deschis tuturor specialitilor pn n 35 ani (arhiteci, urbaniti, designeri, artiti, sociologi, antropologi, etc.), n mod individual sau n echipe, cu desemnarea unui coordonator de proiect, absolvent de studii superioare. Coordonatorii concursului sunt exclui de la competiie. Un proiect se consider nscris n concurs dac este trimis pe e-mail la adresa plusminus.org@gmail.com pn la data limit de predare. Nu este necesar o nscriere prealabil. Calendar concurs - lansarea concursului: 24 februarie 2011 - data limit de trimitere a aplicaiilor pe e-mail: 8 aprilie 2011 - anunarea proiectelor admise pentru faza 2: 11 aprilie 2011 - vizit la Galai**: 14-15 aprilie 2011 - data limit de trimitere a proiectelor pe e-mail: 24 mai 2011 - expoziia proiectelor i vot public: 1-19 iunie 2011 - eveniment pe teme urbane la Galai, festivitate premiere: 18-20iunie 2011

30

Juriul Componena juriului care va analiza soluiile concursului i va decide care dintre ele vor fi premiate i continuate n faza 2 este urmtoarea: - erban Popescu Criveanu, urbanist - Dan Dinoiu, arhitect - Cristian Movil, fotoreporter - Nicu Ciumacnco, viceprimar Galai De asemenea juriul va stabili 3-5 categorii n care se ncadreaz proiectele. Pe baza acestora vom organiza votul public. Ctigul concursului Zbor cu elicopterul deasupra regiunii Galai. Vizitarea unor zone de interes greu accesibile (acesta poate fi efectuate la nceputul celei de-a doua etape a concursului** sau la final). Accesul la Evenimentul de la Galai, prin asigurarea tuturor cheltuielilor de participare. * Grupul de ctigtori reprezint grupul alctuit din coordonatorii celor 10 proiecte. La evenimente pot fi prezeni i ali membri ai echipelor ctigtoare cu asigurarea cheltuielilor. ** Datorit perioadei scurte de desfurare a concursului, aceast vizit se va face la cerere. Drepturi de autor i folosina materialului Toate documentele predate de participani vor fi printate de organizatori i vor rmne n posesia acestora. Drepturile de autor asupra lucrrilor rmn ale autorilor. Autorii consimt, prin participarea la concurs, s cedeze drepturile de publicare asupra materialelor predate ctre organizatori. Autorilor li se va meniona numele, dar nu vor fi acordate alte remuneraii. Organizatorii concursului Concursul este organizat de Asociaia Plusminus n parteneriat cu OAR filiala Dunrea de Jos, prin coordonator proiect: Elena Stoian, asisteni proiect: Mirela Niu, Marius Mitran, Violeta Picioru. Proiect finanat din Taxa Timbrul Arhitecturii, 2010. Asociaia Plusminus, str. Tipografiei nr. 18, 1 I ro 400101 I Cluj-Napoca OAR filiala Dunrea de Jos, str. Portului nr 23, 012 I ro 80025 I Galai

31

GALATI

informeaz-te! exprim-te!
un proiect al asociaiei PLUSMINUS str. Tipografiei 18/1, 400101 Cluj-Napoca plusminus.org@gmail.com

www.plusminusgalati.wordpress.com

32