Universitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea de Arte Specializarea Interpretare Muzicala

Vincenzo Bellini Opera I Capuleti e I Montecchi

Referat Limba Italiana

Vincenzo Bellini Opera I Capuleti e I Montecchi

Referat Limba Italiana Semestrul II

Cuprins
1. Viata compozitorului Vincenzo Bellini 2. Creatia lui Vincenzo Bellini 3. Opera I Capuleti e I Montecchi Istoria operei Tema operei Muzica si stil 4. In loc de incheiere

Viata compozitorului Vincenzo Bellini

armelo Francesco Salvatore !incenzo "ellini s#a nascut pe data de $ %oiembrie &'(&) in orasul atania din insula Sicilia) fiind primul din cei sapte copii ai unei familii de muzicieni* Le+enda spune ca la varsta de optsprezece luni) micul !incenzo putea canta o arie de#a lui !alentino Fioravanti* "ellini incepe studiul teoriei muzicale la varsta de $ ani) iar al pianului la , ani) primele lectii primindu#le de la tatal sau) or+anistul Rosario "ellini* "unicul sau) muzician de profesie si el) ii preda primele lectii de compozitie) astfel incat) !incenzo "ellini a-un+e sa realizeze prima sa creatie muzicala la varsta de . ani* La cativa ani dupa ce a scris Gallus Cantavit) prima sa compozitie) piesele sacre ale lui "ellini puteau fi auzite in biserici) iar arietele si lucrarile lui instrumentale) in saloanele aristocratilor si patricienilor* "ellini isi continua studiile la ole+iul Re+al de Muzica din Santo Sebastiano) unde ataniei ii ofera o bursa onservatorul din %apoli* Aici) el ii are profesori pe olbrani) cole+a sa de studentie) care ii va pro+reseaza foarte repede* In &'&/) autoritatile municipale ale +uvernamentala pentru a studia muzica la directorul

onservatorului) compozitorul %iccolo 0in+arelli si profesorul vocal Girolamo

rescenti* 1ot aici o cunoaste pe soprana Isabella iar in &'$4 este numit primo maestrino*

deveni mai tarziu) sotie* 2entru rezultatele sale e3ceptionale) "ellini primeste titlul de profesor) 2rima sa opera) Adelson e Salvini) scrisa in &'$5) este lucrarea de absolvire a onservatorului* Aceasta opera a avut un succes rasunator) ea fiind repusa in scena de mai multe ori pe parcursul aceluiasi an* La scurt timp dupa debutul primei opere) Domenico "arba-a de la

6pera din San

arlo) i#a oferit un comision pentru un spectacol de opera* Rezultatul acestui

contract a fost opera Bianca e Fernando) a carei premiera a avut loc la %apoli) in &'$.* Acest prim contract a fost urmat de un al doilea) de data aceasta pentru Scala din Milano* 2e data de $7 %oiembrie &'$7) a fost prezentata la Scala opera Il Pirata, opera care i#a adus lui "ellini recunoasterea pe plan international si consacrarea lui ca si compozitor de opera* Succesul de la Scala a condus la o colaborare pe termen lun+ intre "ellini si libretistul Felice Romani) considerat cel mai bun poet al teatrului italian din timpul sau* Acest tandem a reusit sa produca sapte opere in decurs de sase ani* Din &'$7) odata cu lansarea operei Il 2irata) "ellini se stabileste la Milano) unde va ramane pana in &',,* Aici compune cele mai importante opere ale sale si traieste o relatie de dra+oste cu Giuditta ant8) so9ia lui Ferdinando 1urina) un proprietar de p:m;nt <i produc:tor de matase* 2rin reputatia si e3perienta casti+ata cu Il Pirata) "ellini si#a rezervat dreptul de a#si stabili propria metoda de lucru* =l punea accent pe calitate si nu pe cantitate* De accea el a scris mai putine opere) dar a cerut un pret mai mare pentru productiile sale* u toate acestea) nici el nu a fost total imun la presiunile de productie* Spre e3emplu) opera Zaira) scrisa pentru inau+urarea 1eatrului Ducal din 2arma) a fost +rabita* Din acest motiv) opera) prezentata pe &. Mai &'$/) a fost un esec notabil si nu a mai fost niciodata pusa in scena* Dupa esecul cu 0aira) "ellini reuseste sa se reabiliteze cu urmatoarea sa opera) I Capuleti e I Montecchi, prezentata in anul urmator) la !enetia* Anul &',& a adus cel mai mare succes pentru "ellini) intrucat au fost puse in scena doua dintre cele mai bune opere ale sale> La sonnambula si Norma* Desi publicul a primit fara entuziasm opera %orma) multi critici si c?iar "ellini insusi au afirmat ca aceasta este cea mai buna opera a sa* Aria Casta iva din aceasta opera este si astazi una din cele mai frumoase pa+ini ale muzicii vocale universale* Dupa %orma) urmeaza o compozitie mai putin reusita si anume opera Beatrice di !enda) prezentata in martie &',, la !enetia @cu o luna mai tarziu decat a fost pro+ramataA* =secul acestei opere a condus la ruperea colaborarii dintre "ellini si Felice Romani* Din &',,) "ellini se muta la Londra) unde pune in scena patru din operele sale* La Bin+Cs 1?eatre <i DrurD Lane) publicul il primeste pe "ellini cu entuziasm iar partiturile sale sunt publicate si traduse in limba en+leza* Dupa inc?eierea contractelor la Londra) "ellini se muta la 2aris) unde compune ultima sa opera) I Puritani, pentru 1eatrul Italian* Libretul acestei ultime

opere a fost semnat de un poet italian e3ilat) ontele arlo 2epoli* I Puritani s#a bucurat de un adevarat triumf) desi libretul a lasat mult de dorit* 2remiera a avut loc la sfarsitul lui Ianuarie &',5) iar succesul acestei opere i#a adus lui "ellini o faima mult mai mare decat a lui Donizetti* Drept recunoastere pentru valoarea sa) "ellini a primit distinctia de avaler al Le+iunii de 6noare a Frantei* Liderii culturali din vremea sa si anume Franz Liszt) MiE?ail GlinEa) Gioac?ino Rossini) FrFdFric ?opin) Geor+e Sand) Alfred de Musset) !ictor Gu+o <i Ale3andre Dumas tatal) i#au recunoscut calitatile sale e3ceptionale* riticul muzical Geinric? Geine a fost impresionat de lucrarile sale) considerandu#l un +eniu* Dar el a prezis ca datorita +eniului sau ine+alabil) "ellini va muri de timpuriu) asa cum au murit Mozart sau Rafaelo* Intr#adevar) aceasta prezicere s#a implinit* Dupa succesul ultimei opere) "ellini a decis sa se stabileasca in 2aris) unde si#a facut nenumarate planuri pentru viitor) dar in luna au+ust a aceluiasi an se imbolnaveste +rav* Dupa o luna de suferinta) la data de $, septembrie &',5) +enialul compozitor se stin+e din viata* A murit la numai ,4 de ani) in oraselul 2outeau3) de lan+a 2aris* Raportul de deces arata ca a suferit de o inflamatie acuta a intestinului +ros) complicata de un abces al ficatului* Surse moderne arata ca "ellini ar fi murit de peritonita* "ellini a fost inmormantat initial in cimitirul 2Hre # Lac?aise din 2aris @lan+a mormantul lui FrFdFric ?opinA) dar in &'7.) osemintele sale au fost des?umate si mutate in catedrala din orasul sau natal) atania* Astazi) opera din atania poarta numele sau) iar in 2iazza Stesicoro din atania se afla statuia compozitorului) pe al carui soclu sunt reprezentate cele patru opere importante ale lui> I%orma) II 2uritani) ILa Sonnambula <i IIl 2irata* Daca ar fi sa rezumam viata lui !incenzo "ellini in cateva cuvinte) am putea spune ca el si#a dedicat toata viata muzicii) lasand in urma sa o importanta opera) ce a depasit barierele timpului*

Creatia lui Vincenzo Bellini

In scurta sa e3istenta) !incenzo "ellini a scris opera) muzica sacra) simfonii si ariete* reatia lui) insumata) se distribuie astfel> 6pera> && lucrari Muzica sacra> Messe) Ma+nificat) 5 1antum er+o) $ 1e Deum) imne si motete Altele> . simfonii si nenumarate ariete

u toate ca a abordat diverse +enuri muzicale) "ellini s#a remarcat ca un eminent compozitor de opera* =l a reusit sa compuna && opere) cele mai multe repurtand un succes rasunator* In tabelul de mai -os sunt e3puse toate operele sale si datele premierelor*

Titlul Adelson e Salvini

Genul opera semiseria

cte ,

!i"retul Andrea Leone 1ottola

#ata premierei &$ Februarie &'$5

!ocul premierei 1eatrul onservatorul ui San Sebastiano din %apoli 1eatrul San arlo din %apoli

"ianca e Gernando Il 2irata "ianca e Fernando @revizuire la "ianca e GernandoA La Straniera 0aira I apuleti e I Montecc?i La sonnambula %orma "eatrice di 1enda I 2uritani

melodrama

Domenico Gilardoni Felice Romani Felice Romani

,( Mai &'$.

melodrama melodrama

$ $

$7 6ctombrie &'$7 1eatrul Scala din Milano 7 Aprile &'$' 1eatrul arlo Felice din Genova

melodrama tra+edie lirica tra+edie lirica

$ $ $

Felice Romani Felice Romani Felice Romani

&4 Februarie &'$' &. Mai &'$/ && Martie &',(

1eatrul Scala din Milano 1eatrul Ducal din 2arma 1eatrul la Fenice din !enetia 1eatrul arcano din Milano

opera semiseria

Felice Romani

(. Martie &',&

tra+edie lirica tra+edie lirica

$ $

Felice Romani Felice Romani

$. Decembrie &',& 1eatrul Scala din Milano &. Martie &',, =atrul La Fenice din !enetia 1eatrul Italian din 2aris

melodrama seria

arlo 2epoli

$4 Ianuarie &',5

Alaturi de Gioacc?ino Rossini si de Gaetano Donizetti) "ellini este unul dintre creatorii operei de belcanto* Datorita faptului ca acest +en de opera era destinat divertismentului) creatorul sau trebuie sa puna accent pe cantaret si arta interpretativa) iar muzica lui "ellini a reusit sa atra+a) de#a lun+ul timpului) interpreti care aveau) de-a) importante cariere artistice* Unul din acestia a fost Giovanni Battista "ubini) tenorul a carui cariera se identifica cu unele dintre operele lui "ellini* Lucrarile sale cele mai reprezentative sunt operele J%ormaJ @&',&A si J2uritaniiJ @&',5A) aceste doua piese rezumand toate caracteristicile ariilor lui "ellini* ?iar si Ka+ner) care) in +eneral) detesta muzica italiana a apreciat J%ormaJ* Aceasta opera este considerata cea mai reusita opera a lui "ellini) iar cea mai reprezentiva bucata a ei) aria J asta DivaJ) atunci cand este cantata bine) creeaza un impact de neuitat asupra auditoriului* Autorul a compus dezvoltand tehnica coloraturii #le$ibile) dar cu timpul operele sale nu mai au acelasi efect pe care il produceau in secolul al LIL#lea* Genul de cantareti pentru care a fost scris s#a stins* 1oata lumea vibra la romantismul din ariile sale* 6perele lui se remarca prin evidentierea persona%elor #eminine neindreptatite de destin) de aceea) "ellini i<i nume<te lucr:rile Imelodrame sau Itra&edii lirice* 6perele timpurii ale lui "ellini se remarca printr#un lirism de #actura romantica si un inalt &rad de sentimentalism* In scrierea lor el a fost influentat de cantecele populare din Sicilia si %apoli) de stilul profesorului sau) 0in+arelli) dar mai ales de lucrarile lui Rossini* Incepand cu Il Pirata) "ellini include in lucrarile sale si pasa-e de un inalt si vi&uros dramatism* u aceast: oper: "ellini a devenit unul dintre cei mai influen9i compozitori* 6perele lui i#au influentat in creatiile lor pe Donizetti) pe Giovanni 2acini) pe Saverio Mercadante <i pe !erdi* In unele din lucrarile instrumentale ale lui ?opin si Liszt se poate recunoaste usor caracterul muzicii lui "ellini* ?iar si Ka+ner a fost influentat in lucrarile sale de inceput* =senta lucrarilor lui "ellini consta in relatia stransa dintre mu'ica si te$t( =l nu uita sa delimiteze caracterul muzical) dar continutul si starea de spirit a fiecarei scene sunt redate amanuntit) iar pasa-ele muzicale sunt in concordanta cu modul de interpretare a te3tului* Melodicitatea este o alta caracteristica a stilului lui "ellini* Stilul sau melodic este sustinut de armonii pline de culoare si de caracterul misterios al acompaniamentului orc?estral* Melodia lui este cacarterizata printr#o e3traordinara calaritate si o ele+anta luminoasa* elebra arie) asta Diva este un e3emplu perfect pentru ilustrarea acestui lucru* Ritmul este tratat destul de conventional in operele lui "ellini* Mai mult decat oricare alt compozitor) el minimali'ea'a

di#erenta dintre arie si recitativ) introducand foarte multe cuvinte cantabile) iar ariile sunt tratate ca si pasa-ele de recitativ @aria Giuliettei 6?) Muanto volte din opera I apuleti e I Montec?i este unul din e3emplele cele mai relevante pentru acest lucruA* Gama lui e3presiva este diversa) atin+and delicatul) senzualul dar si ele+iacul* In constructia lucrarilor sale muzicale) "ellini a preferat claritatea #ormei) asemeni lui Mozart si GaDdn) nefiind un reformator in acest sens* =l a corectat foarte multe abuzuri ce se faceau in muzica de opera si a subordonat acompaniamentul orc?estral cantaretului vocal) plasand vocii acestuia) responsabilitatea e3presiei dramatice* Muzica lui "ellini a devenit o marca a stilului belcanto, insumand intre+ul ideal al acestui stil in operele sale* =l a le+at strans stilul belcanto#ului de numele celor mai mari cantareti de opera ai zilelor sale* 2entru interpretarea acestui +en de muzica) solistii aveau nevoie de calitati vocale native e3ceptionale si de o capacitate mare de a face a+ilitati* 6pera %orma este considerata si astazi cel mai +reu rol de soprana din toate timpurile) fiind interpretata de cei mai buni profesionisti vocali ca Maria allas si An+ela G?eor+?iu* Aria Casta iva din aceasta opera este cea mai populara piesa din opera lui "ellini) fiind utilizata in coloana sonora a mai multor filme) cum ar fi A Midsummer %i+?tCs Dream @&///A) 1?e Game of t?eir Lives) 1?e "rid+es of Madison ountD @&//5A) Atlantic itD @&/'(A si LorenzoCs 6il @&//$A*

Opera I Capuleti e I Montecchi Istoria operei

Aceasta opera a fost scrisa in &',() pentru carnavalul din acel an al 1eatrului la Fenice din !enetia* Sarcina lui "ellini era foarte +rea) deoarece aceasta opera venea dupa esecul ce l#a avut cu opera 0aira in anul precedent) la 2arma* =l trebuia sa se reabiliteze si sa produca o opera de succes) avand la disposizitie doar o luna si -umatate* 2entru a reusi) "ellini a preluat o mare parte din muzica scrisa pentru opera 0aira @zece melodiiA) prelucrand#o si adaptand#o conte3tului din I apuleti e I Montecc?i* "ellini a e3plicat acest lucru spunand ca )daca Zaira a #ost Libretul acestei opere a fost semnat de Felice Romani* =l rescrie povestea lui Romeo si a Julietei pentru I Capuleti e I Montecchi dupa ce) in prealabil) scrisese libretul pentru opera Giulietta e "omeo a lui %icola !acai @opera ce a fost pentru prima data pusa in scena in anul &'$5A* 2rincipala sursa de inspiratie a lui Romani a fost piesa de teatru Giulietta e "omeo a lui huiduita la Parma, ea va #i ra'bunata la *enetia de I Capuleti e I Montecchi+*

Lui+i Scevola) pusa in scena in anul &'&'* Felice Romani foloseste si alte surse de inspiratie italiene ce datau inca din perioada Renasterii* 1ema era foarte populara in italia) fiind folosita in libretele unor opere ce dateaza cu mult inaintea operelor lui !accai si bellini* Spre e3emplu) libretul lui Luzzi pentru una din operele lui Marescalc?i @&7'5) !enetiaA) libretul lui Foppa pentru o opera a lui 0in+arelli @&7/.) MilanoA) sau libretul lui "uonaiuti pentru opera lui Gu+lielmi @&'&() LondraA* 2rimul libret italian a fost bazat pe piesa de teatru a lui S?aEespeare si ii apartine lui M* M* Marcello) fiind scris pentru Romeo si Julieta lui Filipo Marc?etti @&'.5) 1rieste N la ,5 de ani dupa premiera operei I Capuletti e I MontecchiA* Faptul ca Romani a folosit mai de+raba surse italiane de inspiratie) decat piesa de teatru a lui S?aEespeare) o dovedesc diferentele in desfasurarea scenica si in petrecerea actiunii) ce e3ista intre piesa lui S?aEespeare si operele lui !accai si "ellini* Intre cele doua opere ale lui !accai si "ellini e3ista deosebiri) dar si foarte multe asemanari* De e3emplu) scena mormantului din I apuleti e I Montecc?i @scena finala din actul $A) seamana foarte mult cu scena mormantului din opera lui !accai* 2remiera operei I apuleti e I Montecc?i a avut loc pe && Martie &',() la 1eatrul La Fenice din !enetia) unde "ellini a repurtat un adevarat succes* =secul sau de la 2arma fusese intr#adevar razbunat* Rolul lui 1ebaldo l#a -ucat tenorul Lorenzo "onfi+li) cel al lui Antonio l#a -ucat basul Gaetano Antoldi) iar al Giuliettei N soprana Rosalbina aradori N Allan* Rolul lui Romeo i#a fost atribuit mezzo N sopranei Giuditta Grisi) o soprana care cu +reu cobora sub nota Do) dar ea era sustinuta de conducerea teatrului) o conducere in totalitate masculina si foarte incompetenta* Rolul medicului Lorenzo a fost scris initial pentru un bas N Rainieri 2occ?ini) dar inainte de premiera) partitura a suferit cateva modificari* In actul &) rolul lui Lorenzo a fost transpus la o voce de tenor) iar partitura actului $ e scrisa direct in re+istrul tenorului) iar la premiera se pare ca acest rol a fost cantat de o voce de tenor* In acelasi an) "ellini pre+ateste o versiune a acestei opere) pentru 1eatrul Scala din Milano) spectacolul avand loc pe $. Decembrie &',(* 2entru aceasta reprezentare) "ellini face cateva modificari) transpunand partitura Giuliettei la o voce de mezzo N soprana) deoarece la Scala) acest rol a fost -ucat de mezzo N soprana Amalia Sc?Otz N 6ldosi* Dupa reprezentarea de la Scala) opera a mai suferit cateva modificari> initial) libretul dividea opera in patru acte) dar ulterior) opera a fost restructurata si impartita in doua acte* In &',$) pentru spectacolul de la "olo+na) Maria Malibran @ o vestita mezzo N soprana de ori+ine spaniolaA) inlocuieste ultima partitura cu scena mormantului din opera lui !accai* Aceasta traditie a fost urmata de transpunerea rolului lui Romeo pentru vocea de contralta) scena

din !accai fiind ca un apendice la partitura vocala* Aceasta versiune a fost prezentata la 2aris si Londra) dar) in anul urmator @&',,A)Giuseppina Ronzi de "e+nis reinstaureaza finalul lui "ellini* 6pera a fost -ucata si la Leipzi+ @&',4A si Ma+debur+ @&',5A) unde) in rolul lui Romeo a evoluat Kil?elmina Sc?rPder N Devrient* Aceasta versiune a fost vazuta de tanarul Ka+ner) care a fost profund impresionat de muzica si de evolutia artistei* Dupa acest moment) opera nu a mai fost pusa in scena deoarece noile productii in domeniul operei au avut o mai mare cerere* Abia dupa &(( de ani) odata cu implinirea centenarului de la moartea lui "ellini) opera a fost reinviata si cantata in 2alermo @&/54A* In &/..) laudio Abbado a pre+atit o versiune pentru 1eatrul Scala din Milano) unde rolul lui Romeo a fost cantat de o voce de tenor N Giacomo Ara+all* Distributia i#a mai avut pe soprana Renata Scotto N in rolul Giuliettei si pe Luciano 2avarotti in rolul lui 1ebaldo* Aceasta versiune a mai fost -ucata la Amsterdam) Roma si 2?iladelp?ia in &/.7) precum si la Festivalul din =dinbur+?) dar de atunci nu a mai fost pusa in scena* atania @&/,5A si la

Tema operei 6pera prezinta tra+edia a doi indra+ostiti care sunt invinsi in lupta cu destinul* Actiunea
operei se petrece in secolul LIII* Daca in piesa lui S?aEespeare) cele doua familii erau deopotriva de demne) in I Capuleti e I Montecchi, cele doua familii fac parte din doua factiuni politice diferite @partida Guelfilor si respectiv cea a G?ibelinilorA* apellio este tatal Giuliettei si lider al familiei apuleti* 1ebaldo este lo+odnicul Giuliettei) fiica lui apellio* Aceasta) desi lo+odita cu 1ebaldo) este indra+ostita de Romeo) liderul familiei Montecc?i* Secretul celor doi indra+ostiti il cunoaste doar medicul Lorenzo care este si confidentul Giuliettei* Situatia celor doi este complicata) deoarece Romeo il ucide in lupta pe fiul lui apellio si fratele Giuliettei* 6pera debuteaza cu o scena la palatul lui apellio) unde acesta) impreuna cu 1ebaldo) viitorul sau +inere) isi informeaza adeptii privind oferta de pace ce va veni din partea unui reprezentant al lui Romeo* =i su+ereaza sustinatorilor lor sa respin+a aceasta oferta si sa razbune uciderea fiului lui apellio* Razbunarea e planificata cu prile-ul casatoriei lui 1ebaldo cu Giulietta* apellio doreste ca nunta sa aiba loc imediat) dar medicul Lorenzo se opune) motivand ca Giulietta e bolnava si are febra* In acet conte3t intra Romeo) de+?izat in ?ainele unui sol* =l face o oferta de pace) aducand ca +arantie a respecarii acesteia) casatoria lui Romeo cu Giulietta*

=l e3plica faptul ca Romeo re+reta moartea fiului lui apellio si se ofera sa ia locul acestuia ca un al doilea fiu* apellio respin+e orice idee de pace) motivand ca 1ebaldo a luat de-a locul de al doilea fiu al sau* In cele din urma) Romeo este nevoit sa accepte provocarea de razboi* In acest timp) Giulietta se afla in camera sa) +andindu#se la Romeo* Medicul Lorenzo intra si#l aduce pe Romeo printr#o usa secreta* Are loc o discutie intre cei doi indra+ostiti) in care Romeo incearca sa o convin+a pe Giulietta sa fu+a cu el* =a se opune) spunand ca prefera sa moara decat sa#si pateze onoarea* Intr#o alta parte a palatului) apuletii sarbatoresc viitoarea casatorie* La petrecere se afla si Romeo) care) de+?izat in sol) asteapta spri-in din partea soldatilor sai pentru a impiedica nunta* In tumultul provocat de atacul Montecc?ilor apare si Giulietta) care este vazuta de Romeo* =l o indeamna din nou) fara succes) sa fu+a cu el* apellio si 1ebaldo ii surprind pe cei doi indra+ostiti in timp ce discutau) crezand despre Romeo ca este doar un sol* Giulietta incearca sa#l apere pe Romeo de tatal sau spunand cu mandrie numele lui adevarat* Montec?ii intra sa#l prote-eze pe Romeo si astfel) cei doi indra+ostiti sunt separati de taberele adverse* Actul al II#lea al operei debuteaza cu scena in care Giulietta asteapta intr#o alta aripa a palatului) noutati despre lupta* Medicul Lorenzo ii spune ca Romeo traieste) dar ca ea va fi dusa in curand la palatul lui 1ebaldo* =l o convin+e sa ia un somnifer care sa#i dea aparenta mortii) asi+urand#o ca el si Romeo vor fi prezenti atunci cand se va trezi* apellio) tatal Giuliettei) vine sa vorbeasca cu fiica sa inainte ca aceasta sa plece cu 1ebaldo* Giulietta ii cere iertare tatalui si#i spune ca va muri* apellio intra in panica si#l banuieste de toate acestea pe medicul Lorenzo) propunandu#si sa#l urmareasca* Intre timp) in +radinile palatului) Romeo il asteapta nerabdator pe Lorenzo) care intarzie sa vina* Il locul lui Lorenzo apare 1ebaldo) care il provoaca la duel pe Romeo* Duelul este intrerupt de un convoi mortuar) iar cei doi tineri descopera ca Giulietta este moarta* Ambii sunt cuprinsi de remuscari si#si cer reciproc moartea* Ultima scena a operei se petrece in avoul familiei apuletti) unde este inmormantata Giulietta* Romeo desc?ide mormantul pentru a#si lua ramas bun si bea o sticluta cu otrava* =l este surprins in momentul trezirii Giuliettei) iar aceasta afla ca el nu cunostea planul lui Lorenzo* u mare durere) Romeo ii dezvaluie faptul ca a baut otrava si ca va muri* Giulietta nu accepta sa traiasca fara Romeo si se sinucide* In finalul operei) reprezentantii celor doua familii rivale se intalnesc la cavoul familiei apuleti si#l acuza pe apellio pentru aceasta tra+edie*

Muzica si stil
Desi I Capuleti e I Montecchi este o opera de recuperare) in care materialul scris este adaptat unui nou conte3t) acest lucru este facut cu o e3traordinara maiestrie* Melodicitatea operei are o intensitate ele+iaca) ce e3prima o e3traordinara delicatete) tandrete si blandete* Subiectul plin de incurcaturi prin care trec cei doi iubiti ii ofera lui "ellini ocazia de a folosi mi-loace de e3primare pline de sensibilitate) afectiune) senzualitate si dulceata* =l combina simplitatea vocala cu te?nica melismatica) realizand o sinteza de e3primare si virtuozitate) ce va atin+e perfectiunea in operele sale de maturitate* oncentrarea actiunii pe doua caractere principale a constituit un succes notabil la acea vreme) aceasta opera supravietuind pe tot parcursul secolului LIL ca principala arma de atac pentru solistii vocali) in special pentru Kil?elmina Sc?rPder N Devrient si Jo?anna Ka+ner* Aceasta opera este si ultima in care eroul principal este reprezentantul cavalerilor) care) imbracati in pantaloni bufanti se duelau pentru onoare si pentru dra+ostea lor* Desi ideile pro+resiste despre opera si drama muzicala isi facusera aparitia si unii compozitori cum ar fi Liszt) au respins aceasta opera ca fiind Qintolerabil de moda vec?e) ea a fost si foarte mult apreciata de compozitori ca Ka+ner si "erlioz) care au admirat indeosebi scena finala din actul I) cantata Qunison stretta de cei doi indra+ostiti*

Bi"lio$ra%ie

1.

?elaru) armen) ui i#e frica de istoria muziciiRS) vol* &) =ditura) Artes) Iasi) $((7

2. Gruber) R* I*) Istoria Muzicii Universale) =ditura Muzicala a Uniunii ompozitorilor din R*2* R*) "ucuresti &/.,

3. Site#uri utilizate> TiEipedia*com