Вы находитесь на странице: 1из 2

Limbaj si expresivitate in textul poetic

Prima sacventa poetica (s. I-III) infatiseaza lumea rece a ideilor, lumea lui. Monologul fetei incepe cu reprosul realizat prin adverbuliar, plasat la inceputul poeziei.Tonul adresarii este familiar, intr-un aparent dialog. Termenii populari incalte, nu cata sustin adresarea familiara, iar cele doua aplelative, sufletul vietii melesi iubite, dispuse simetric la inceputul si la sfarsitul primei interventii s fetei, e prima iubirea sincera. !niversul spiritual in care geniul este izolat, se configureaza prin enumeratia simbolurilor eternitatiimortii, in prima strofa"Iar te-ai cufundat in stele# $i in nori si-n ceruri nalte% &spiratia spre cunoasere absoluta este sugerata de metafora rauri in soare%'ramadesti-n a ta gandire si de ascensionala. (omeniul cunoasterii guvernat de timpul infinit prin atributele" misterul genezeiintunecata mare, universul de cultura-campiile &sire si universul creatiei umana proiectat cosmic-Piramidelenvec)ite#!rca-n cer varful lor mare &vertismentul final*u cata in departare#+ericirea ta ,iubite,, desi este rostit pe un ton sagalnic, cuprinde un adevar" implinirea umana se realizeaza doar prin iubire, in lumea terestra. (e asemenea, se impun cele doua categorii antinomice, a departelui- a aproapelui, dezvoltate ulterior in seria de opozitii in poem. Izolarea, singuratatea, aspiratia spre cunoastera absoluta si imposilibitatea fericirii, in poemul terestre sunt atribute ale geniului, sugerate aici pe un ton cald, dar dezvoltate mai tarziu, in poemulsinteza, Luceafarul. & doua secventa poetica (s.a patra) constituie meditatia barbatului asupra sensului profund al unei iubiri rememorate. *otarea unei stari de spirit-u am ras n-am zis nimica se realizeaza prin folosirea marcilor gramaticale ale eului, verbe si pronume la persoana I singular"eu, am ras, n-am zis, si a verbelor la trecut"&),ea spune adevarul. & treia secventapoetica contine strofele .-/II. Monologul fetei continua cu o c)emare la iubire in lumea ei, planul terestru:hai in codrul cu verdeata... 0efacerea cuplului adamic (iubirea paradisiaca) necesita un spatiu protector, paradis terestru si un timp sacru. 1adrul natural se realizeaza prin motive romantice frecvente in erotica eminesciana" codrul, izvoarele, valea, balta, luna etc. *atura de inceput de lume , spatiu nealterat de prezenta umana, cu atributele salbaticiei in viziune romantica, $tanca sta sa se pravale#In prapastia mareata, asociaza imagini vizuale si auditive"!nd-izvoarele plang vale. *atura ocrotitoare a cuplului adamic"&colo in oc)i de padure#...#.om sedea in foi de mure are atributele spatiului sacru, prin sugestia centrului (oc)i de padure, balta cea senina) si componente a iala, cu simbolul trestiei" trestia cea lina

Idealul de iubire se proiecteaza intr-un paradis terestru. &bundenta vegetatiei si regimul diurn se e prima prin sugestia cromatica a verii"verde, rosu, auriu. 1aldura zilei de vara se afla in rezonanta cu pasiunea c)emarii, cu iubirea impartasita"$i de-a soarelui caldura#.oi fi rosie ca marul,# Mi-oi desface de-aur parul# $a-ti astup cu dansul gura. +emeia este o aparitie de basm, sagalnica, senzual-naiva si cu gesturi gingase. 1)emarea la iubire organizeaza secventa poetica gradat, intr-un scenariu#ritual erotic cu etapele" descrierea naturii umanizate, invitatia in peisa2ul rustic si intim, conversatia ludic-erotica, 2ocul erotic# incercarea iubirii pe un fir de romanita, portretul fetei vazute ca o zeitate terestra, gesturile de tendrete, sarutul, imbratisarea, intoarcerea in sat, despartirea. Trecerea de la regimul diurn la cel nocturn sugereaza, in corespondenta iubire- natura, trecerea de la peisa2ul intim- rustic la peisa2ul feeric, cu accentuarea intimitatii(pe carari...#(ulci ca florile ascunse. .orbirea populara (mi-i da, te-oi tinea,nime)limba2ul familiar si tonul sagalnic dau c)emarii impresia de sinceritate si prospetime 2uvenila. .erbele la indicativ viitor(vom sedea, voi cerca, voi fi rosie)sau con2unctiv(sa-ti astup)proiecteaza in viitor visul de iubire, aspiratia spre fericire terestra. Idila este de fapt o reverie. In aceasta poezie femeia este cea care adreseaza c)emarea la iubire3 ea incearca atragerea barbatului in paradisul naturii, ca aspiratie spre refacerea cuplului adamic, a perfectiunii umane primordiale redate de mitul androginului. In sc)imb, fiinta poetica se afla in ipostaza daimonului, investit cu atributul cunoasterii daimonice. !ltima secventa poetica(s /III-/.) este a doua interventie a vocii lirice din strofa a patra, continuare a meditatiei barbatului asupra acestei iubiri trecute pe care o proiecteaza acum in ideal si amintire. 1adrul obiectiv al idilei se inc)eie cu despartirea, iar in plan subiectiv, se accentueaza lirismul. Trairea dionisiaca, simbolizata de ipostaza feminina, este inlocuita de detasarea apolinica (ipostaza masculina) si de asumarea sentimentului de tristete.1ontrastul dintre vis si realitate, ca si incompatibilitatea dintre cele doua lumi, care o clipa s-au intalnit in iubire pentru ca apoi sa se reaseze in limitele lor, sunt sugerate de versul final.....

CARACTERISTICI ALE LI !A"#L#I $%ETIC

Imaginarul poetic se realizeaza cu a2utorul unei diversitati de fi&uri de stil' epitetul prapastie mareata, trestia cea lina, personificarea, comparatia, inversiuni, metafora , simbolul. .erbul este o categorie morfologica valorizata stilistic" verbele la prezentul etern redau lumea eterna a ideilor sau vesnicia naturii3 verbele la viitor proiecteaza aspiratia spre iubire in reverie3 verbele la trecut redau detasarea reflectiei si distantarea temporala (in meditatia barbatului).

Вам также может понравиться