Cad = CURS 16

Cerinte si procedee referitoare la masurarea distantelor

Masurarea distantelor pentru stabilirea dimensiunilor laturilor si suprafetelor este considerata, din cauza simplitatii operatiei in sine, ca fiind si de cea mai mica importanta tehnica. De aceea, minimalizandu-se acuratetea necesara in masurarea acestui element de baza, se fac adesea erori in cuantificarea suprafetelor. Ur entele impuse in e!ecutarea unor masuratori cadastrale si etero enitatea, din punct de "edere profesional, a personalului implicat, au condus adesea la practicarea, fara discernamant, a unor procedee si mi#loace arhaice in masuratorile de parcelare $pasul omenesc, compasul de lemn, roata% si la enorme reutati enerate de refaceri ulterioare. Distantele determinate si utilizate in cadastrul eneral pot fi masurate direct sau indirect. 1. Procedeul masurarii directe &n acest procedeu se pot utiliza urmatoarele instrumente' a. Instrumente de precizie mica: -lantul cu zale -roata -ruleta de panza b. Instrumente de precizie medie: -pan lica de otel -ruleta de otel -firul de otel (ceste instrumente sunt considerate de precizie medie intrucat asi ura o precizie de ) cm la 1**m distanta. c. Instrumente de precizie mare: -firul de in"ar (cest instrument este utilizat, de re ula, pentru masurarea bazelor eodezice. +ehnica masurarii directe o reprezinta crearea aliniamentului care se masoara, asi urarea "izibilitatii intre punctele succesi"e si masurarea corecta a distantei. ,ste esential sa se puna accentul pe respectare ri uroasa a metodolo iei de masurare

corecta a distantelor si conditionarea de admitere la receptie a lucrarilor daca indeplinesc urmatoarele cerinte' - instrumentele de masurare a distantelor au fost etalonate, inainte de utilizare, sau, cel putin, comparate cu un instrument similar "erificat de or anele de metrolo ie-s-au aplicat corectiile de metru etalon si corectiile de temperatura. .ormulele pentru calculul acestor corectii, C e $corectia de metru etalon% respecti" Ct $corectia de temperatura% sunt urmatoarele'
dm ; di

C e = e

dm di in care notatiile au urmatoarele specificatii' C t = +0,6( T0 T )

e -diferenta fata de etalon+ -temperatura mediului ambiant+* -temperatura la care s-a facut radarea instrumentului de masurat $de re ula /0**C%dm -distanta masuratadi -lun imea instrumentului de masurat distante $ruleta, pan lica, fir%. &n anumite situatii se aplica si corectii de tensionare a instrumentului de masurat si anume, atunci cand conditiile din teren impun o intindere cu o tensiune mai mare decat cea aplicata instrumentului in momentul radarii. .ormula de calcul este urmatoarea'
Ci = 1000 d i ( P0 P ) K s

in care' Ci -corectia de tensionare $intindere%di - lun imea instrumentului de masurat distante1 -coeficientul de elasticitate a otelului din care este confectionat instrumentul de masurat distantes -sectiunea instrumentului de masurat distante2* -tensiunea care a fost aplicata in momentul radariiinstrumentului de masurat distante2 -tensiunea $in 3 .% care se aplica, la masuratoare, la capatul instrumentului de masurat distante si citita pe dinamometrul utilizat.

&n raficul de mai #os sunt reprezentate "alori ale abaterilor suprafetelor afectate de temperaturi ale mediului ambiant de )4 *C, respecti" )**C pentru instrumente de masurat distante in lun ime de di = 5*m.

Urmarind raficul, se poate constata ca la + = )4 *C, neintroducerea corectiei Ct duce la erori in calculul suprafetelor de cca. 1m 0 la 1***m0 masurati, ceea ce, in cazul "alorii mari de intrebuintare a imobilului, are o importanta deosebita. (baterile ma!ime admise de tolerante, la masurarea directa a distantelor, pentru laturile masurate dus-intors, in e!tra"ilan, sunt date de relatia'
D T = 0,004 D + 7500

iar in intra"ilan'
T = 0,003 D

in care' + -toleranta in m D -lun imea totala masurata in m. 2entru terenurile care au pante cuprinse intre 5 6 -1*6, toleranta se ma#oreaza cu )57, intre 1*6 -156, toleranta se ma#oreaza cu 8*7, iar la pante de peste 15 6 toleranta se ma#oreaza cu 1**7 $se dubleaza%. Masurarea directa a distantelor poate fi efectuata pe terenuri putin accidentate. 2entru celelalte tipuri de terenuri, lun imile se masoara indirect. 2. Procedeul masurarii indirecte a distantelor

9 distanta determinata indirect se obtine in functie de o baza, de marime fi!a sau "ariabila, pe care o ai la punctul "izat sau in aparat. &nstrumentele de masurat cu baza in punctul "izat formeaza rupa tahimetrelor $0.1.% iar cele cu baza in aparat formeaza rupa telemetrelor $0.0.%. +ahimetrele, la randul lor, sunt stadimetrice si autoreductoare. 2.1.1 Masurarea stadimetrica a distantelor Masuratorile se e!ecuta cu tahimetre si mire radate. 2rincipiul stadimetriei se bazeaza pe asemanarea a doua triun hiuri formate de ocular, mira si firele reticulare stadimetrice. Distanta determinata indirect este data de relatia'
D= d H h

in care' D - distanta intre aparat si mirad - distanta de la ocular la firele reticulareh - distanta dintre firele reticulare stadimetrice: - "aloare citita pe mira la firele stadimetrice. Raportul d;h este fi! si este dat de constructorul aparatului, a"and de re ula "aloarea 1** $constanta stadimetrica%. Distanta cu care se lucreaza este distanta redusa la orizont si este data de relatia' d=1:sin0z, in care' 1 - constanta stadimetrica: - diferenta intre "alorile citite pe mira la firul stadimetric de sus si de #os al aparatuluiz - un hiul zenital $"ertical% citit. 2.1.2 Masurarea paralactica a distantelor Masurarea indirecta a distantelor se realizeaza cu teodolite pe mire de lun ime $baza% fi!a, de re ula 0 m, masurandu-se un hiul la capetele mirei $bazei%. &n aceasta situatie distanta masurata indirect "a fi direct calculata ca distanta redusa la orizont, data de relatia'
d = ctg

unde este un hiul dat de citirile la capetele mirei pentru lun imea mirei de 0 m.

2.2 Masurarea electomagnetica a distantelor Distantele pot fi masurate indirect cu instrumente ce folosesc undele din spectrul electroma netic, ca mi#loc purtator al semnalului de masurare. &n prezent s-au realizat modele care permit masurarea distantelor si directiilor $"alori un hiulare% denumite tahimetre electronice. 2.2.1 Principiul masurarii distantelor prin unde Distanta de masurat are la un capat o unitate electronica dotata cu un emitator de unde, iar la celalalt capat are un reflector care returneaza unda transmisa de emitator. <a receptia in unitatea electronica undele prezinta o intirziere de 0t, care reprezinta timpul necesar parcur erii distantei dus-intors cu "iteza v intr-un mediu omo en, astfel ca D="t. =iteza de rup a undelor electroma netice v se calculeaza cu relatia "=c;r, unde c=0>>8>0,5 3m;s si reprezinta "iteza in "id, iar r este indicele de refractie a undelor in mediul de propa are, influentat de presiunea, temperatura si umiditatea aerului, precum si de lun imea de unda. 2.2.2 Clasificarea instrumentelor de masurare a distantelor prin unde a% dupa milocul purtator al informatiei' - aparate ce utilizeaza radiatii din spectrul "izibil $telemetre electrooptice% ce asi ura o precizie de $1 cm / 01*-6 D%- aparate ce utilizeaza microunde radio $radiotelemetre% care asi ura o precizie de $) cm / 01*-6 D%. - telemetre cu impulsuri prin care se masoara direct timpul de propa are- telemetre fazice care se bazeaza pe masurarea diferentei de faza. c% dupa tipul modulatiei - modulatia de frec"enta - telemetre- modulatia de amplitudine - eodimetre. d% dupa distanta - aparate de tip radar cu microunde sau laser pentru masurarea distantelor cosmice $=. <. ?. &.%- aparate pentru distante eodezice- aparate pentru masurarea distantelor necesare cadastrului- echipamente comple!e cu destinatii speciale. 2.2.3 Instrumente de masurare a distantelor prin unde Dupa functionalitatea si principiile constructi"e, aceste aparate se pot rupa in trei cate orii' instrumente pentru masurarea numai a distantelor, sisteme modulare si tahimetre electronice.

b% dupa metoda de masurare

a) Instrumente pentru masurarea numai a distantelor (ceste modele au o functionalitate unilaterala si sunt folosite la toate tipurile de lucrari. -(parate utilizate in retelele eodezice de ord.& pentru distante de pana la 6* 3m - eodimetre @(SM 0 si (6( 4, care asi ura o precizie de $ 5 cm / 01*-6 D%. -(parate utilizate in cadastru, a"and o raza de actiune de pana la 0 3m -,91, ,9+ sau distomatul D& 1*. -(parate utilizate pentru lucrari speciale, care asi ura precizia firului de in"ar -mecometrul M, )***. (ceste aparate sunt putin folosite in lucrarile curente pentru ca ele furnizeaza un sin ur element eometric -distanta. b) Sisteme modulare ,chipamentul comple! format din teodolit, un dispoziti" de masurare si un carnet de teren electronic reunite in cadrul unui sistem modular, compatibile intre ele, reusesc in final sa dea informatiile necesare cadastrului. -+eodolitele pot fi optice, electronice sau di itale. -Dispoziti"ele de masurare a distantelor, denumite distomate sau telemetre se monteaza de obicei pe luneta, pe furcile alidadei sau in sistem azimutal pe o ambaza speciala. ,le se diferentiaza in special dupa distanta ma!ima pe care o pot masura in conditii obisnuite, pentru distante diferite folosindu-se seturile respecti"e de prisme. -Carnetul electronic de teren este o componenta de baza a sistemului modular, de fapt un terminal pentru achizitionarea, prelucrarea si transferul datelor. Datele receptionate sunt supuse unor corectii precum corectia de prisma, de temperatura, de presiune atmosferica,de curbura si refractie, etc. Uitlizarea carnetului electronic de teren pre"ine pierderea de date in mod accidental, inre istrarea este si ura, fara reseli si se asi ura o economie de timp de apro!. )*7. &esirea datelor este asi urata, printr-o interfata adec"ata, prin transmiterea directa la calculator, imprimanta sau plottere. c) Tahimetre electronice (ceste echipamente sunt denumite si statii totale, reunind in cadrul unei sin ure unitati portabile, de dimensiunile si aspectul unui teodolit optic, componentele necesare masurarii electronice a directiilor $"alori un hiulare% si distantelor din teren, combinate cu pro rame si medii de memorare a datelor. Componenta de baza a statiei totale este sistemul microprocesor cu functii multiple, a"and in structura sa un dispoziti" de comanda care declanseaza rularea si

e!ecutarea instructiunilor separat, un dispoziti" de calcul care e!ecuta operatiunile lo ice si un re istru de lucru $R(M% care permite stocarea datelor si recitirea lor. &n plus, microprocesorul controleaza permanent elementele de deser"ire a aparatului. 2anoul de control cuprinde tastatura cu comenzile de lucru si control inscrise, operatiile de masurare precum si afisa#ul, care este cu cristale lichide. &n acelasi timp instrumentul se poate cupla cu un carnet de teren, care preia toate functiile statiei totale si poate prelucra automat datele masurate dupa pro rame implementate ce asi ura si functia de circulatie bidirectionala a datelor spre sau dinspre calculator. Sin urul element de decizie al operatorului este punctul asupra caruia se fac masuratorile, "izarea corecta a lui si codificarea unica a lui.