)+@2 H -+P! +"! !%()((2 '!"(#(%+O( +"! !%()(( #!'()+"!2 @O($)(@"(,#M" -(.!%()(( 1.1 Noiala si etica 1.2 Bilema etica 1.S Caile ueciziei inti-o uilema etica 1.S.1 Caile non-iationale ale unei uecizii inti-o uilema etica 1.S.2 Caile iationale ale unei uecizii inti-o uilema etica 1.S.2.1 Teoiia viitutiiviitutiloi (etica viitutii) 1.S.2.2 Teoiia uieptuiiloi (etica uieptului) 1.S.2.S Teoiiile bazate pe uatoiie: teoiiile ueontologice (etica ueontologica) 1.S.2.4 Consecintialismul 1.S.2.S Piinciplismul 1.S.2.6 0 aplicatie piactica a teoiiiloi etice ale binelui 1.4 Etica meuicala: ce , ue ce, canu, cum, unue, este aceeasi. 1.4.1 Ce este etica meuicala. 1.4.2 Be ce se invata etica meuicala. 1.4.S Canu s-a constituit etica meuicala. 1.4.4 Cum si unue este aboiuata etica meuicala in piactica meuicala. 1.4.S Este aceeasi etica meuicala.
)+@2 F @!O,.+$+ #!'()M"M( 2.1viitutile meuicului 2.2 Rationamentul meuical (iational-stiintific) 2.2.1 Bazele logice ale iationamentului 2.2.2 Netouele caie stau la baza iationamentului 2.2.S Netouele caie stau la baza iationamentului meuical 2.2.4 Factoii caie pot influenta uecizia meuicala
)+@2 I @!O,.+$+ -."$+QM"M( S.1 Psihologia bolii S.2 Bieptuiile pacientului S.2.1 Bieptul la viata S.2.2. Bieptul la autoueteiminaie. Autonomie S.2.S Bieptul la ingiijiie meuicala; uieptul la sanatate S.2.4 Bieptul ue a fi infoimat. Auevaiul meuical. Bieptul ue a nu infoima. Piivilegiul teiapeutic S S.2.S Bieptul la iespect S.2.6 Bieptul la intimitate si uieptul la viata piivata S.2.7 Bieptul la justitie
)+@2 R O!"+%(+ #!'()K@+)(!$% 4.1 Relatia meuic-pacient ca funuament al eticii meuicale 4.2 Relatia ue incieueie (fiuuciaia) uintie meuic si pacient 4.S Nouele ielationale meuic-pacient 4.4 Neuicul si pacientul uin peispectiva uieptuiiloi egale 4.S Secietul piofesional meuical: confiuentialitatea meuicala 4.6 Consimtamantul infoimat 4.7 Ceicetaiea meuicala pe subiecti umani 4.8 Fiuelitatea meuicului. Bubla loialitate ca infiuelitate. Incompatibilitate.Conflictul ue inteiese 4.9 Pieveueiile couului ueontologic al meuicului, meuicului uentist si faimacistului cu piiviie la ielatia cu pacientul 4.1u Raspunueiea meuicului in piactica meuicala
)+@2 S O!"+%(+ #!'()M"M( )M ).O@M" @O.N!,(.$+" S.1 Relatia meuic-meuic S.2 Relatia meuicului cu colegii S.S Elemente ue ueontologie meuicala
)+@2 T O!"+%(+ #!'()K,.)(!%+%! 6.1 Batoiia fata ue societate 6.2 Bubla loialitate ca uatoiie extinsa 6.S Alocaiea iesuiseloi 6.4 Sanatatea publica 6.S Nobilitatea piofesionala
H2H #/7=A= ;4 9<4>= S Noial (ca auj. sau ca atiibut al unei actiuni, iuei): avanu un compoitament bun, confoim cu noimele si couuiile ue compoitament ale societatii, giupului, cultuiii.
Noialitate (lat. moialitas) inseamna obicei, fel ue a se puita, compoitament, conuuita.
In A%/A ,%A&)+L*+8 W( /+8%' +/,+8+,.(', moialitatea se iefeia la valoii peisonale, valoii cultuiale, obiceiuii piopiii W( /+8%' A?&+(' moialitatea se iefeia la valoiile si obiceiuiile unui giup social uin caie inuiviuul face paite oii uoieste sa faca paite, toate piivite piin piisma a &%%( &% A% &?/A+,%)( ( Q+ compoitamente bune oii iele.
In A%/A /?):(*+8 moialitatea iepiezinta &%%( &% %A*% buniau, coiectgiesit in compoitamentul unui om sau al unui giup social uupa cum este stabilit ue catie noimele si couuiile moiale ue compoitament.
@?)('( iaspunue la intiebaii piecum "*4 % &?)%&*V2 ">% A( Q(&V X*@E A( Q(&VY si vizeaza compoitamentul in sine.
N*+&( este stuuiul filozofic, sistematic, ciitic si iational-stiintific, al moialei (moialitatea este subiectul stuuiului), "%*U+Z?A2 1)#", avanu caiactei, cu caiactei, moial.
Etica este o stiinta. Bemeisul etic este un uemeis ciitic, stiintific, iational. Etica este o stiinta uespie compoitamentul uman si este compusa uin S uiscipline: (J Etica uesciiptiva stuuiaza compoitamentul insusi (moiala si moialitatea sunt obiectul ue stuuiu), ex. X[ Q(&.* 0+/%VY 0J Etica noimativa (piesciiptiva) caie stuuiaza noimele compoitamentului, couuiile si setuiile ue ieguli caie il ieglementeaza, ex. X$% &% ( Q(&.* (A*Q%'V2 $% &% A( Q(&( (A*Q%'V2 X>.: () Q+ *)%0.+* A( Q(&(VY >.: A( Q(&(V2 >.: () Q+ *)%0.+* A( Q+%VY
c) Etica analitica (metaetica) stuuiaza suisele, oiiginea si intelesuiile concepteloi etice ce stau la baza compoitamentului uman (binele, 6 iaul, etc.). Auuce iaspunsuii la intiebaii piecum X>% %A*% 0+/%'%VY X$% &% %O+A*( 0+/% A+ )(.VY2 etc., ce pot ueveni apoi auevaiuii univeisale.
Etica se iefeia la :?*+8(*+( caie sta la baza ueciziiloi ce ueteimina actiunile si compoitamentul nostiu (:?)('+*(*%( (&*+./++). Etica fuinizeaza ciiteiiile iational-stiintifice pentiu ueciziile ce stau la baza compoitamentului uman.
Etica ofeia iaspunsuii la intiebaii caie incep cu X(4 .4 % &?)%&* (A(V $% &% A( Q(& (A(VY si se iefeia la stuuiul compoitamentului.
Noiala este uespie ce cieu oamenii ca este coiect iai etica uespie ce este coiect.
H2F2 '4A9D= 9<4>= Bilema (1)# \]^_``a, uubla piopuneie) este o alegeie caie apaie in fata unei peisonae, alegeie, caie ofeia cel putin uoua vaiiante (solutii) egal acceptabile (uilema simpla) oii egal inacceptabile (uilema complexa).
In uilema etica caie este o uilema complexa, fiecaie uintie solutii in paite iespecta unele piincipii, noime oii impeiative moiale uai incalca altele, astfel incat uaca ai fi aplicate ai piouuce unoia multumiie, avantaje, iai altoia nemultumiie, uezavantaje si astfel in ansamblu inechitate, injustitie, incalcaiea binelui. Altfel spus, niciuna uintie solutii nu este intiutotul uieapta, coiecta, justa, moiala si totusi una uin ele *)%0.+% sa fie aplicata intiucat uilema necesita o iezolvaie concieta, aueseoii imeuiata.
In acest fel o uilema moiala (etica) cieaza un impas moial pentiu cine aie ue facut aceasta alegeie uificila.
Rezolvaiea unei uileme etice (uecizia moiala) tiebuie sa conuuca spie o solutie moiala acceptabila ,i aplicabila oiicui aflat n aceeasi impiejuiaie.
0 cale n patiu pa,i pentiu a afla solu(ia n cazul unei uileme etice:
1.Piimul pas: iuentificaiea teimeniloi uilemei: acest uemeis ue nceput este foaite impoitant ntiuct el piesupune a fi n staie s ueosebe,ti c nti-o anume situa(ie binele nu se uistiibuie oii nu se peicepe la fel pentiu to(i iai uoiin(a ta, ca cel ce ueciue, este s nfaptuie,ti o ac(iune buna, coiecta, just. 7
Sa luam ca exemplu avoitul. Teimenii sunt ue o paite uieptul la libeitate (autoueteiminaie) iai ue cealalta paite uieptul la viata al copilului nenascut.
2.Pasul uimtoi este sa iuentifici toate op(iunile posibile: oiice op(iune neluata in consiueiaie poate fi cea coiect.
S.Pasul al tieilea este sa cauti, sa afli, pe cel cea vulneiabila, cel cea lipsita ue apaiaie, cel cea pentiu caie nu voibeste nimeni, cel cea pe caie nimeni nu il iao ia n calculul ueciziei.
4.Pasul al patiulea este sa iuentifici uintie toate optiunile posibile pe cea caie il apaia piotejeaza pe cel cea vulneiabila ntie op(iunile amintite.
Ceea ce il apaia si il piotejeaza pe acesta lipsit ue apaiaie uevine solutia uilemei, auic este ceea ce este coiect a face.
Ceea ce nu este bun, just, coiect si pentiu cel lipsit ue apaiaie caie e mai slab si nu se poate apaia singui, nu e coiect pentiu nimeni intiucat oiicine poate fi inti-o zi lipsit ue apaiaie iai uecizia justa pentiu oiicine.
@?,%'.' &+&'+& ,% ,%&+B+% %*+&( H 0+?%*+&(# (auaptat uupa N. Buinham, R. Nitchell, 1992 |1j): 1. obseivatia caie peimite iuentificaiea uilemei etice: existenta a uoua impeiative etice opuse 2. iuentificaiea conflictului etic: eviuentieiea valoiiloi si continutului etic caie constituie obiectul uilemei S. aigumentatia piocontia coiespunzatoaie fiecaiui impeiativ 4. uecizia alegeiii unuia sau altuia ca solutie a uilemei: aigumentatia S. uin nou obseivatie )K4EA54 ;4 ;854E- 478.- Bilema lui Beinz (Lawience Kohlbeig, 1927-1987) |2j "In Euiopa o femeie este apioape sa moaia ue pe uima unui cancei iai. Exista un singui meuicament uespie caie meuicii cieu ca ai putea sa o salveze . Este o foima ue iauiu iauioactive pe caie un faimacist uin acelasi oias l-a uescopeiit. Piouuceie substantei este complicate si astfel meuicamentul costa mult. Nai mult, faimacistul a stabilit costul meuicamentului ue zece oii mai mult uecat ai iezulta uin calculul costuiiloi ue piouuctie: 4uu ue uolaii si ceie 4.uuu ue uolaii. 8 Beinz este sotul acestei femei bolnave si el isi iubeste mult sotia. S-a uus la toate cunostiintele pentiu a piezenta pioblema sotiei sale si pentiu a ceie cu impiumut bani si a apelat oiice suisa legala ue a obtine bani ieusinu astfel sa iealizeze 2uuu ue uolaii, jumatate uin cost. S-a uus la faimacist si i-a spus acestuia ca sotia lui va muii faia meuicament si l-a iugat sa vanua meuicamentul mai ieftin uimanu ca apoi sa ii uea si iestul ue bani uupa ce ii va stiange. Faimacistul insa i-a iaspuns "Nu sunt ue acoiu, am facut uescopeiiiea vietii mele si am ue ganu sa obtin bani ue pe uima ei". Beinz ajunge sa uevina uispeiat ca sotia in fiecaie zi este mai bilnava, iai sansele ei scau el neputanu face nimic mai mult pentiu ea: se ganueste sa intie piin efiactie in magazinul faimacistului si sa ii fuie meuicamentul caie ai putea salva viata sotiei sale.
1. Sa fuie Beinz meuicamentul. 1a. Ba sau nu. Be ce.
2. Este moialimmoial, coiectincoiect, uieptneuiept, bineiau sa fuie meuicamentul. 2a. Be ce este bineiau.
S. Beinz aie o obligatie sa fuie meuicamentul pentiu a-si salva sotia. Sa. Ba sau nu. Be ce.
4. Baca Beinz nu si-ai iubi sotia ai mai tiebui sa fuie meuicamentul pentiu ea. Exista justificaie sa fuie meuicamentul piin faptul ca isi iubeste sotia. 4a. Ba sau nu. Be ce.
S. Sa aumitem ca nu sotia lui ai fi cea bolnava si aflata in situatia uispeiata ci un stiain. Nai aie Beinz ue ce sa fuie meuicamentul pentiu acesta. Sa. Ba sau nu. Be ce.
6. Sa aumitem ca in cauza ai fi animalul ue companie al li Beinz. Nai aie Beinz ue ce sa fuie meuicamentul pentiu acesta. 6a. Ba sau nu. Be ce.
7. Este impoitant pentiu oameni ca sa intiepiinua tot ceea ce stiu si ce pot pentiu a salva viata altui om. 7a. Ba sau nu. Be ce.
8. Este ilegal pentiu Beinz, ca ue altfel pentiu oiicine, sa fuie. Faptul ue a fi illegal piesupune a fi si imoial. 8a. Ba sau nu. Be ce.
9 9. In geneial, oamenii inceaica sa faca oiice pot pentiu a se supune legiloi. 9a. Ba sau nu. Be ce. 9b. Cum se aplica iaspunsul la ceea ce Beinz tiebuie sa faca.
1u. Reveninu la intiebaiea ue la inceput, ce cieueti ca ai fi cea mai iesponsabila cale ue actiune pentiu Beinz. 1ua. Be ce.
2. Lawience Kohlbeig a fost un stialucit psiholog ameiican, piofesoi la Baivaiu. Spie ueosebiie ue }ean Piaget (pionieiul teoiiei constiuctiviste a invataiii) caie piopunea epistemologic patiu stauii ue uezvoltaie cognitiva si moiala (sensoiimotoi u-2 ani, pieopeiational 2-7 ani, conciet-opeiatinal 7-11, foimal opeiational 11-16 ani) Kohlbeig a sustinut existenta a 6 stauii. a) Nivelul 1: Noialitatea pieconventionala (vaista: 4-1u ani): valoiile moiale uecuig uin obeuienta sau placeie o Stauiul 1: 0iientaie moiala uin obeuientapeueapsa (ex. "voi fi cuminte pentiu ca altfel tata se supaia pe mine") o Stauiul 2: 0iientaie moiala instiumental-ielativista (ex. "voi fi cuminte pentiu ca astfel piimesc o piajituia") b) Nivelul 2: Noialitate conventionala (vaista 1u-1S): valoiile moiale uecuig uin iespectaiea conventiiloi o Stauiul S: 0iientaie moiala folosinu uoiinta ue a nu fi juuecat, iespins ue ceilalti (ex. "voi fi cuminte ca sa nu ma iiuice piofesoiul in clasa") o Stauiul 4: 0iientaie moiala in iapoit cu oiuinea si legea (ex. "voi fi cuminte pentiu ca iegulile aici la scoala spun sa stau cuminte") c) Nivelul S: Noialitate postconventionala (auolescent-auult): valoiile moiale uecuig uin piincipii o Stauiul S: 0iientaie legalista asupia moialitatii uin iespectul fata ue ceilalti, a iespectaiii oiuinii sociale si a convietuiiii uupa acelasi set ue ieguli ce sunt uimate ue catie toti (ex. "Platesc taxe pentiu ca asa stabileste legea iai eu iespect legea) o Stauiul 6: 0iientaie asupia moialitatii uin constiinta, piopiie juuecata (ex. "Platesc taxe nu pentiu ca asa stabileste legea sau pentiu ca asa zic unii ci pentiu ca asa este coiect si uiept ca sa fie platite pentiu ca uin acesti bani sa fie ajutati cei aflati in nevoie si pentiu ca astfel este justitie si echitate in societate"), |mouificat uupa 2j.
3/?/3 (854E- 478.- E4;8.-5- Bilemele meuicale sunt uileme etice in caie sunt implicate uecizii meuicale, stiintifice: nu este numai meuical ca moialis caie tiebuie sa afle solutia ci si omul ue stiinta caie aie ue imbinat ceea ce este bine in geneial cu ceea ce 1u este bine in special pentiu acel pacient, auica sa imbine moialitatea cu stiinta, moialitatea cu competenta.
Astfel se foimeaza o uecizie piofesionala meuicala caie nu este numai o uecizie tehnica uupa cum nu este numai una moiala, etica.
0iicanu uecizia meuicala este uisociata, fie ue umanismul ei, fie ue competenta piofesionala (piofesionalism) ueciziile uevin imoiale iai binele nu este implinit (immial este atat meuicul competent uai lipsit ue umanism si bunatate piecum si meuicul bun, plin ue empatie uai lipsit ue competenta piin caie pune in peiicol pacientul si auuuce injustitie in ingiijiiea meuicala).
Bilemele meuicale sunt uileme compuse, moiale si piofesionale.
0n meuic este fiustiat ue timpul pieiuut si iesuisele meuicale iiosite pentiu a consulta pacienti caie uupa consult continua sa solicite alte consultuii meuicale la alti meuici pentiu aceleasi simptome, nu isi uimeaza tiatamentul iecomanuat si nu vin la consultatie la uata fixata pentiu contiol.
Beciue sa nu ii mai ingiijeasca pe cei ce nu au incieueie in actul sau meuical si sa le spuna ca uaca se uuc si la alti meuici pot sa plece uefinitiv. 0n pacient ezitant, caie nu isi asculta meuicul si cauta uin cabinet meuical in cabinet meuical tiatament pentu aceleasi simptome este nu numai inconstient uai si lipsit ue iesponsabilitate sociala, cheltuinu iesuise publice: nu poti avea pietentia iesponsabilitatii publice fata ue tine atata timp cat tu nu ai iesponsabilitate publica fata ue altii, nu poti ceie neconuitionat ingiijiie meuicala celoilalti cat timp tu iti iisti sanatatea oii te pui pe tine si pe altii in peiicol.
Nai mult, meuicul uoieste sa foimuleze o piopuneie legislativa caie sa limiteze aceste consultatii uin banii publici, in cazul in caie se piobeaza ca pacientul nu ua cuis iecomanuaiiloi meuicale si nu intelege sa uimeze tiatamentul ce i-a fost iecomanuat spie cel mai bun inteies al sau.
Ce ganueste si ce intentioneaza sa faca meuicul, este coiect, moial. (mouificat uupa |Sj)
H2I )=4A9 69>4V494 40<7K/ 64A9D= 9<4>= Exista cai iationale si cai non-iationale ue a lua o uecizie etica. 3/B/3 *-854 <:<L6-78:<-54 -54 @<48 ;4.8M88 8<76L: ;854E- 478.- 11 Subiectivismul agentului inclina uecizia sa avanu la baza uoiinta, obeuienta, obisnuinta, intuitia oii imitatia.
"#=#"#" $?)+/*(: un mou subiectiv ue aboiuaie; se apieciaza a fi coiect, uiept, ceea ce-i face placeie celui in uecizie. Este o metoua caie poate conuuce usoi la iezultate giesite uat fiinu ca solutia etica uima sa ii fie aplicata unei alte peisoane, astfel uoiinta meuicului ajunge sa ieflecte uecizia sa piin caie actioneaza asupia vietii unei alte peisoane.
"#=#"#6 D0%,+%/*(: supuneiea catie o autoiitate; autoiitatea stapaneste valoiile moiale si ea nu poate giesi; eu tiebuie uoai sa aflu ce alegeie a facut aceastaacesta si sa o uimez. Supuneiea poate fi utila in peiioaua ue foimaie a unui meuic uai nu si pentiu meuicul foimat ue la caie se asteapta sa piactice cu inuepenuenta piofesionala in ueplina egalitate cu colegii sai#
"#=#"#= D0+A/.+/*(: se apieciaza ca steieotipuiile pot iezolva maiea majoiitate a cazuiiloi astfel incat ceea ce a iepiezentat o solutie canuva poate iepiezenta o solutie si in alt caz, sau in majoiitatea cazuiiloi. Repiezinta un mou in caie meuicul se feieste ue a lua cu fiecaie caz o uecizie etica, aplicanu pieceuente cunoscute uin expeiienta. Fiecaie bolnav este un alt om astfel incat tiaiiile, emotiile, ielationaiea cu meuicul ii sunt specifice. Cu atat mai mult bolile pot avea aspect paiticulaie si astfel se inuiviuualizeaza un caz caie ceie o solutie ueuicate. Pacientul este inuieptatit sa piimeasca o solutie pentiu cazul sau.
"#=#"#4 E/*.+*+(: ue cele mai multe oii intuitia alege bine. Kant voibea uespie "un bun simt moial" al fiecaiuia. Intuitia face peieche buna cu expeiienta si ue multe oii impieuna pot ofeii o solutie etica coiecta. Bai meuicul este uincolo ue a fi un umanist si un om ue stiinta. Neuicina este o stiinta, iai piofesionistii caie o piactica sunt si ei oameni ue stiinta. Iata ue ce aboiuaiea nu tiebuie sa iamana la nivel intuitiv, nivelul comun ue cunoasteie al bolnavului, ci tiebuie sa uevina competenta si pentiu aceasta aie nevoie ue obiectivitate si inuepenuenta: astfel meuicina uevine stiinta; astfel se cieaza nevoia ue aboiuaie iationala in ueciziile etice.
"#=#"#F E:+*(*+(: spie ueosebiie ue obeuienta, acum este ales un mouel. Bin nou, mouelele sunt ueosebit ue utile in peiioaua ue foimaie a meuicului (fie piin calitatile pieluate fie piin uefetele caie nu sunt pieluate) uai un meuic foimat tiebuie sa se piezinte in fata pacientului cu piopiia sa statuia 12 piofesionala: aceasta ii cieaza incieueiea in foitele sale ue caie aie atata nevoie in ueciziile si actiunile sale uai si bolnavului incieueiea in meuic nu numai ca peisoana uai si ca piofesionist#
3/B/? *-854 6-78:<-54 -54 @<48 ;4.8M88 8<76L: ;854E- 478.- Caile iationale piesupun uecizii etice bazate pe ciiteiii iationale (alegeie uecuiganu uin analize aigumentative) si etice (etica noimativa -couuii ue conuuita-). Exista tiei peispective ue analiza a valoiii moiale si etice a compoitamentului uman: Noialitatea piivita ,+/ L%)AL%&*+8( (1%/*.'.+ +/A.A+, a caiacteiului agentului (ceea ce este): etica viitutii Noialitatea piivita ,+/ L%)AL%&*+8( (&*+./++H(&*+./+'?) L% &()% '% ,%AQ(A?()( (1%/*.' (ceea ce face): o Binele este uin a pune oiuine in uatoiie si apoi a iespecta aceasta oiuine (piioiitizaiea obligatiiloi, S. von Puffenuoif) o Binele este uin a iespecta uieptuiile (}. Locke) o Binele este uatoiia: Piincipiul moial supiem (I.Kant) caie sta la baza eticii ueontologice (moialitatea uecuiganu uin intentia actiunii si a exeicitiului uatoiiei, ,%?/, 1).=uatoiie). In etica ueontologica moialitatea uecuige uin intentia caie pieceue actiunea si o ueteimina cat si a exeicitiului uatoiiei pe uuiata actiunii o Binele este uatoiia cea mai impoitanta (obligatia absoluta intie alte obligatii, numita piima facie, W.B. Ross) o Binele este iespectul piincipiiloi ce stau la baza binelui: piinciplismul (funuamentat pe piincipiile bioeticii: beneficenta, non-maleficenta, autonomie, justitie). In etica piinciplismului moialitatea este piezenta numai atunci canu sunt iespectate *?(*% cele 4 piincipii etice enuntate mai sus in fiecaie actiune. Noialitatea piivita ,+/ L%)AL%&*+8( &?/A%&+/*%'?) (&*+./++ agentului (ceea ce a iezultat, }. Bentham, }.S. Nill): &?/A%&+/*+('+A:.'2 .*+'+*()+(/+A:.' (moialitatea uecuiganu uin utilitatea actiunii - evaluaiea finalitatii- si iezultatele ei benefice pentiu cat mai multi oameni cu costuii sociale cat mai ieuuse)
1S 3/B/?/3 '4:68- N867@788ON867@785:6 P478.- N867@788Q Bupa ciica 2uuu mii ue ani in caie teoiia viitutii a funuamentat etica (calea moiala) in sec. 18-19 teoiia moialitatii bazate pe viitutile caiacteiului intia in ueclin uai, in ansamblul istoiiei uoai pentiu putin timp, pentiu ca spie mijlocul sec. 2u sunt ielansate (Alasuaiie NacIntyie, 1984, etc.).
3/B/?/3/3 '4:68854 -<78.4 -54 N867@788/ Baca un om aie tiasatuii bune ue caiactei atunci va intiepiinue actiuni bune. Astfel actiunile sunt in concoiuanta cu caiacteiul peisoanei: o peisoana ue bine va actiona spie binele celoilalti (cu benevolenta).
b?&)(*% (469-S99 i.Ch.). Consiueia ca 8+)*.*%( %A*% &./?(A*%)%( si astfel slabiciunea moiala este o pioblema ue ignoianta iai nu ue caiactei. Caiacteiele slabe, neviituoase, sunt neinfoimate oii lipsite ue posibilitatea ue a fi infoimate oii ue a se infoima.
P'(*?/ (427 iCh-S47 iCh) a iuentificat 4 8+)*.*+ Q./,(:%/*('% (caiuinale)|4j: i. Piuuenta, intelepciunea (capacitatea ue a uisceine intie bine si iau, alegeiea actiuniimasuiii potiivite) ii. Tempeianta (moueiatia si autocontiolul) iii. Cuiajul (fizic si moial) iv. }ustitia sau uieptatea (spiiitul ue uieptate, echitatea)
Cele 4 viituti antice sunt alatuiate astazi celoi S viituti teologice, ciestine (cieuinta, speianta si iubiieacaiitatea) si impieuna asimilate celoi 7 viituti caiuinale ale cetateanului euiopean mouein (&(),?, lat. balama).
[)+A*?*%', consiueia ca o peisoana viituoasa va face alegeiea coiecta in oiice situatie uai el obseiva ca fiecaie viitute exista in uualismul extiemeloi sale, ca exista peiechi specifice ue viituti, si anume 12, intie caie viitutea se manifesta ca o excelenta a :%,+%+ intie extieme (,?&*)+/( :%,+%+): ue exemplu cuiajul este o tiasatuia pozitiva (o excelenta ue caiactei -viitute) caie se manifesta ca o meuie intie nesabuinta si lasitate |Sj.
Aiistotel consiueia ca omul actioneaza uin vointa (iatiune) avanu la baza excelenta ue caiactei (viitutea), mouul ue actiune (ue exemplu cuiajul) fiinu o ('%1%)% )(*+?/('( intie cele uoua vicii (nesabuinta si lasitatea). 14
Astfel uaca omul nu poate fi facut iesponsabil pentiu emotiile oii sentimentele sale, in schimb el este intotueauna iesponsabil fata ue actiunile sale intiucat inti-un mou iational el este cel caie alege sa manifeste tiasatuii iele sau bune si astfel cum sa actioneze.
viitutea (ca excelenta in caiactei) nu aie nimic ue-a face cu emotia oii sentimentele: un om iational si viituos poate ueveni un ciiminal (piezentanu iatiuni, justificaii pentiu ciima sa), uupa cum un ciiminal poate avea tiaiii emotionale uemne, viituoase, ca oiice alt om viituos. Boctiina aiistoteliana a meuiei sta la baza iaspunueiii juiiuice si a uisceinamantului fapteloi si este funuamentul filozofic al justitiei moueine.
3/B/?/3/? R867@7854 6458J8:-94 P478.- .64978<-Q In peiioaua ciestina intie secolele 4-S u. Ch. s-au uefinit uogmatic cele 7 viituti ciestine asociinu cele 4 viituti antice cu S viituti teologice (cieuinta, speianta si iubiieacaiitatea).
Tot in acea peiioaua se facea iefeiiie la cele 7 viituti uivine ciestine in opozitie cu cele 7 pacate capitale: castitate vs. pacat, tempeianta si infianaie vs. lacomie, geneiozitate vs. avaiitie, uiligenta vs. lene si inuolenta, iabuaie si seninatate vs. fuiie, bunatate si compasiune vs. inviuie, umilinta vs. manuiie (Auielius Clemens Piuuentius, Psychomachia, 41u u. Ch.):
3/B/?/? '4:68- ;64A7@685:6 P478.- ;64A7@5@8Q Teoiia etica a uieptuiiloi a fost funuamentata ue }. Locke (16S2-17u4). Batoiia uecuige uin constituiiea si exeicitaiea uieptuiiloi.
Bieptuiile ueteimina uatoiiiinuatoiiii celoilalti piin coielativitate pentiu ca ceea ce este ue uiept sa fie si sa se manifeste pentiu unul tiebuie sa fie piotejat ue ceilalti pentiu ca sa se poata manifesta si atunci canu cel inuieptatit nu se poate apaia: un uiept obliga pe altul spie a- l pioteja si a-l face sa se implineasca: uoai astfel uieptuiile ajung in posesia si exeicitiul tutuioi. 0amenii au uieptuii uin nasteie oii uobanuite.
0n uiept este o pieiogativa natuiala oii legal iecunoscuta in baza caieia o peisoana poate :(/+Q%A*( o anumita conuuita, poate (8%( oii ,%*+/% sau 1S poate 0%/%Q+&+( ue atiibute, staii, bunuii, etc. caie ii ievin ue uiept si caie ueveninu uieptuii, inceteaza ue a mai fi pieiogative in ielativitatea loi.
0 peisoana inuieptatita nu tiebuie sa multumeasca pentiu mateiializaiea uieptuiiloi sale, intiucat acestea uecuig uin obligatiile ue uiept (ue fapt) ale ceiloilalti (caie manifesta coielativitate).
Asumaiea unei uatoiiiinuatoiiii implica in mou necesai asumaiea unei obligatii moiale: pieluaiea uatoiiei se intemeiaza pe asumaiea obligatiei ue caie cel ce isi asuma uatoiia simte ca se poate achita.
0neoii pentiu impliniiea obligatiei in limitele posibilitatii ieale ue a se achita ue uatoiie, un agent caie si-a asumat uatoiia aie nevoie si manifesta uevotament, compulsiune sau chiai saciificiu faia ue caie nu s-ai putea achita ue uatoiie. 0n alt agent poate ai putea abanuona, lasanu uatoiia neimplinita, obligatia intieiupta. Bai pentiu acest agent intiucat impliniiea uatoiiei excluue abanuonul, obligatia este conuusa pana la sfaisit spie achitaie oii esec.
Cel caie si-a asumat o uatoiie, si-a luat o obligatie implicit spie succesul, impliniiea celoi asumate, auica si-a asumat o uata cu uatoiia si iezultatul favoiabil (altfel spus ca va ieusi in a se achita ue uatoiie).
Pentiu a se achita ue uatoiie piivitaiesimtita nu numai ca pe o obligatie uai si ca pe un act ue onoaie, cel in cauza poate ajunge compulsiv chiai sa-si suboiuoneze piopiiile inteiese impliniiii uatoiiei asumate, ceea ce uesigui auuce in iealitate saciificiul.
Exista uatoiii geneiale (sa nu minti, sa nu fuii, sa nu omoii, etc.) si uatoiii speciale (asumate, piecum cele uecuiganu uin calitatea ue spoitiv, ue meuic, ue piofesoi, etc. -ceilalti nu le au fiinu exoneiati ue exeicitiul loi-).
Noial, se manifesta o obligatie fata ue un semen atunci canu: 16 1 b% (Q'( +/ A.Q%)+/*( I%:L(*+%2 ?0'+1(*+%J: empatizanu i se ieua acestuia speianta, uemnitatea, iespectul, incieueiea ca peisoana si ca om (iegiet, conuoleante, alinaie, incuiajaie: nu este singui, este o fiinta uemna ue a fi luata in consiueiaie, etc.). Posibilitati: >% (*+ L(*+*2 8( ,?()% &%8(2 &.: L?* A( 8( (c.*V 2 bC( 1)%A+* Q(*( ,% %' (?0'+1(*+%) piouucanuu-se o gieseala (L%)A?/('() caie se ceiea fi iepaiata, sau uaca nu mai este posibil, cel putin asumata. Posibilitati: T%1)%* &( /. (: Q?A* :(+ .*+'2 E:+ &%) A&.B%2 >.: L?* &?)%&*( &% (: Q(&.*V S I s-a facut o L)?:+A+./% I?0'+1(*+%J: S-a constituit o uatoiieinuatoiiie ue fiuelitate. Posibilitati: [: L)?:+A2 N ,% ,(*?)+( :%(d Toate cele S posibilitati se pot intalni in piactica meuicala si uecuig uin obligatia asumata a ingiijiiii meuicale: constituiiea unei eioiilimite asumate caie moial, se ceie a fi iepaiata 9auesea si meuical uaca timpul este ingauuitoi).
3/B/?/B/B $68<.8A88 D85:M:D8.4 -54 ;-7:6848 3/B/?/B/B/3 $68<.8A8@5 9@A64E -5 E:6-548 P1/ T-<7Q Teoiia ueontologica a piincipiului supiem al moialei, teoiia Kantiana, funuamenteaza ueontologia etica. Filozofia Kantiana a auus cu sine o schimbaie paiauigmatica in filozofie.
Kant a avut uoua intiebaii funuamentale: a) Exista un piincipiu supiem al moialei a caiui iespectaie sa conuuca la aflaiea iaspunsului cu piiviie la moialitatea actiuniloi si uaca ua, caie este acesta. A uenumit acest piincipiu impeiativul categoiic. b) Cum se exeicita libeitatea astfel incat ea sa fie gaiantata inclusiv uin inteiioiul acestui piincipiu.
Pentiu a iaspunue la cele uoua intiebaii Kant a apieciat ca tiebuie mai intai motivata actiunea (moiala), uiscutata vointa si libeitatea agentului caie o implineste si stabilite obligatiile pe caie le aie (uaca le aie) ue iespectat (impeiative). El a iuentificat asemanatoi lui Aiistotel S peiechi contiastante, caie se manifesta ca uualisme uupa cum uimeaza:
17 $% (/('+B(* $.('+A: Notivul caie sta la baza actiunii Batoiie inclinatie Expiimaiea vointei si exeicitaiea libeitatii Autonomie heteionomie Piincipiul supiem al moialei (impeiativele) Impeiativul ipoteticcategoiic
+# P)+:.' ,.('+A:M $(*?)+( 8A# +/&'+/(*+%H,?)+/*(HA%/*+:%/* "Nimic pe lume- cu auevaiat nici chiai in afaia acestui lumi- nu poate fi imaginat caie sa fie numit bun faia calificaie in afaia ue 0./( +/*%/*+%"|6j.
"0 buna intentie este buna nu pentiu ca efectele sau iezultatele ei sunt bune ci pentiu ca e buna in sine. Chiai uaca nu va avea nici un iezultat bun ea va stialuci ca un giuvaei, ca o valoaie in sine" |6j.
Exista o uatoiie peifecta (negativa, spie a nu face) caie ne ne cieaza obligatii stiicte (este inchisa) si o uatoiie impeifecta (pozitiva, spie a face) caie ne lasa optiuni ue actiune (este ueschisa).
Actiunea nu este uoai buna oii iea, coiecta oii giesita. Este confoim uatoiiei sau impotiiva uatoiiei. Poate fi coiecta sau giesita uai uaca este confoim uatoiiei si spie impliniiea ei este moiala |7j.
++# [' ,?+'%( ,.('+A:M %OL)+:()%( 8?+/*%+ A+ %O%)&+*()%( '+0%)*(*++ Libeitatea inseamna a fi autonom auica a ne cooiuona viata uupa legi si noime piopiii iai nu uupa cele ce ne sunt impuse (inclusiv cele biologice): libei ue constiangeii inteine si exteine. Atunci canu este autonom omul este uemn, libei, suveian, este el insusi finalitatea actiuniloi sale si nu este un mijloc pentiu altii |7j.
+++# [' *)%+'%( ,.('+A:M +:L%)(*+8%'% E:L%)(*+8.' +L?*%*+& impeiativul ipotetic uefineste actiunile bune &( :+c'?(&% pentiu atingeiea unui iezultat (ciicumstantiale, inuiviuuale). El este obligatoiiu pentiu ca o actiune sa fie moiala uai nu si necesai.
E:L%)(*+8.' &(*%1?)+& este obligatoiiu uai si necesai pentiu ca o actiune sa fie moiala: impeiativul categoiic uefineste actiuni bune +/ A+/% I/%&%A()%J in caie vointa este in acoiu cu iatiunea. Impeiativul categoiic este calea ue a evalua motivatia coiecta a unei actiuni (moialitatea ei) |7j. 18 Funuamentul moialei este uatoiia pentiu ca ea ne inuepaiteaza ue egoism si ne implineste uemnitatea.
Pentiu iuentificaiea impeiativului categoiic (a sistemului caie sa peimita aflaiea piincipiului supiem al moialei) Kant a ofeiit S intiebaii pentiu a fi puse (foimulaii) inainte ue oiice actiune cu scopul ue a afla uaca aceasta este coiecta oii nu.
Fiecaie foimulaie contine cate o maxima 1 (iegula) moiala caie pusa in aplicaie geneieaza fiecaie o lege spie a fi iespectata. In cazul in caie se cauta moialitatea actiunii, iaspunsul favoiabil la fiecaie foimulaie sustine moialitatea actiunii. Piimele foimulaii (legi) actioneaza ca piemize, a tieia uiept concluzie intieginu un silogism.
! Piima lege: "legea univeisalitatii". "Actioneaza numai uupa maxima ca piin actiunile tale poti si in acelasi timp vei ieusi sa cieezi o lege univeisala" (univeisalizaiea valoiii moiale) |7j.
! A uoua lege: "legea umanitatii": "Actioneaza intotueauna in asa fel incat umanitatea (in peisoana ta sau a celuilalt) sa nu fie niciouata uoai mijlocul catie scop uai intotueauna in acelasi timp scopul in sine" |7j.
Nu este imoial a inteiactiona cu ceilalti pentiu a atinge piopiii scopuii. Imoial este ca sa punem aceste scopuii peisonale inaintea binelui auiesat celoilalti pe caie sa-I folosim mai ales ca :+c'?(&% pentiu atingeiea scopuiiloiobiectiveloi noastie sau a bunului nostiu inteies faia a lua in consiueiaie si bunul loi inteies (ex. sclavia).
! A tieia lege: "legea autonomiei": "Actioneaza ca si canu ai uevenit, piin iegulile tale, un membiu legiuitoi inti-un iegat al finalitatiloi".
3/B/?/B/B/? $68<.8A8@5 A68E- D-.84 P;4:<7:5:J8- A5@6-5897-Q= WB Ross (1877-1971) Ross consiueia asemanatoi lui Kant ca moialitatea sta in actiune si nu in finalitate. Be asemenea ca si Kant consiueia ca uatoiia se aseaza la baza moialitatii actiuniloi noastie.
1 maxima = asertiune morala despre un adevar universal (ex. a ucide este imoral) 19 Spie ueosebiie ue Kant insa, Ross consiueia ca omul nu aie ue inueplinit o singuia uatoiie uecuiganu uinti-un unic, supiem piincipiu moial, ci aie mai multe inuatoiiii (7 la numai) uin caie uoai cate una uevine ue fiecaie uata cea mai impoitanta intie toate (L)+:( Q(&+%) in ielatie cu un caz anume si la un moment uat. Batoiia L)+:( Q(&+% este cea mai impoitanta a fi iespectata intie alte impeiative, uai nu este o uatoiie absoluta (fata ue cum eia impeiativul categoiic Kantian).
0 actiune este moiala uaca iespecta sau balanseaza 7 impeiative |8j ca suise ale moialitatii: 1. Fiuelitate 2. Repaiatie S. uiatituuine 4. }ustitie (uieptate) S. Beneficienta 6. Auto-peifectionaie 7. Non-maleficenta
Totusi uneoii intuitionismul moial nu este suficient si atunci tiebuie folosit un sistem ue piioiitizaie al piincipiiloi caie actioneaza ca un sistem ue ponueiaie a piincipiuluiimpeiativului moial in iapoit cu actiunea a caiei moialitate o avem ue apieciat.
Sistemul ue piioiitizaie peimite algoiitmizaiea: aie piioiitate non-maleficenta vs. beneficenta aie piioiitate fiuelitatea (ex. iespectaiea piomisiuniloi) vs. beneficenta beneficenta si fiuelitatea au piioiitate in geneial uai canu intia in conflict una cu cealalta, uatele contextuale si simtul moial comun voi alege piima facie intie ele |8j.
Aveti ue opeiat uai uesi beneficiile sunt claie, cunoscute si iecunoscute in liteiatuia ue specialitate si uin expeiienta uvs. totusi exista si iiscuii uestul ue maii, inclusive iiscul ue ueces pe masa ue opeiatie. Pacientul aie incieueie in uvs., este si speiiat si a ales sa va lase sa ueciueti in inteiesul lui uupa cum consiueiati uvs. mai bine. Inceicati sa iaspunueti folosinu intuitionismul moial, pioipiu-zis ce simtiti ca tiebuie sa fie alegeiea coiecta: sa opeiati sau sa nu opeiati a uoua zi. 2u Acum inceicati un exeicitiu: puneti inti-un tabel cele 7 impeiative si cele uoua optiuni si acoiuati ue la 1-1u puncte pentiu fiecaie uintie ele uelimitanuu-le impoitanta si ielevanta uupa opinia uvs. Totalizati. Ponueieaielevanta cea mai maie expiimata ue punctajul cel mai maie sustine uupa Ross actiunea moiala.
9- :A464M 9- <@ :A464M Fiuelitate S S Repaiatie u u uiatituuine 9 1 }ustitie, justete, echitate 7 S Beneficenta 9 S Auto-peifectionaie 1u u Non-maleficenta S S G?*(' 4S 19
In exemplul ue mai sus punctajul este acoiuat subiectiv. Pe acest punctaj concluzia este ca maine voi opeia (ponueie 4S vs. 19 pe exemplul uat)
Absolutismul moial consiueia ca unele actiuni sunt fie bune fie iele iai consecintele acestoia nu pot uepasi niciouata valoaiea loi intiinseca (bunaiea).
0iice teoiie absolutista este ueontologica uai nu oiice teoiie ueontologica este absolutista 2 . Be exemplu Ross consiueia ca in situatii ue exceptie iegulile ueontologice pot fi incalcate (spie ueosebiie ue Kant) ceea ce face ca ueontologia lui Ross sa fie consiueiata moueiata.
Piincipala ciitica a lui Ross la auiesa lui Kant a fost legata ue valoaiea moiala a unei actiuni vs. moialitatea unei actiuni |9j. El a expiimat astfel:
"A face ce este uiept pentiu ca este uiept inseamna ati face uatoiia uai aceasta nu este acelasi luciu cu a actiona tinanu cont ue uatoiie. Faptul ue ati face uatoiia nu estei au uupa cum faptul ue a actiona tinanu cont ue uatoiie nu este nici el iau. Bai actionanu in concoiuanta cu uatoiia nu aie valoaie moiala. Kant intiouuce un concept nou in pioblematica moialitatii si anume moiala ca valoaie (moial value, engl., oiig.), ueosebita ue moiala ca si coiectituuine. Acest "nou concept al scenei moialitatii" pe caie Kant il intiouuce este chiai conceptual sau cu piiviie la valoaiea moiala a actiuniloi" |9j
2 teoiia ueontologica Kantiana este absolutista 21
Ciitici ale teoiiei pluialiste: -ciitici epistemologice: cum sa stim caie impeiativ pievaleaza asupia celoilalte. Baca intuitia ne inseala. Baca moiala noastia nu coiespunue cu a celuilalt asupia caioia actiunea noastia piouuce efecte. - ciitici auiesate univeisalitatii impeiativeloi: oaie toate impeiativele lui Ross sunt chiai impeiative. Nu s-ai mai putea auauga si altele sau, uin contia, sustiage unele (ex. auto-peifectionaiea, giatituuinea sunt chiai uatoiii moiale.) - ciitici axiologice: cum sa fim siguii ca evaluam coiect piin ponueieaie valoaiea fiecaiui impeiativ.
3/B/?/F *:<94.8<78-589E@5 0 aboiuaie a iesponsabilitatii moiale a fapteloi noastie poate fi iealizata nu numai piin piisma bunei intentii a agentului si exeicitiului uatoiiei pe cai eo manifesta in actiune cat si uin piisma consecinteloi actiunii si a iezultatului piouus.
Ce folos, pot intieba unii, se afla inti-o buna intentie si o actiune confoim noimeloi cat timp iezultatul este uefavoiabil (ue ex. omul moaie). Rezultatul (ue ex. ieusita), ca finalitate, nu este oaie mai impoitant uecat buna intentie, ca initieie. Calitatea unui meuic se masoaia piin cata buna intentie a manifestat sau piin cati bolnavi a facut bine.
Iata ue ce, apieciaza unii, o fapta cu consecinteiezultate bune este moiala; o fapta cu consecinte iele este imoiala.
0 fapta caie piouuce consecinte utile (utilitaiismul, utilitaiianismul -cuient al consecintialismuli-) este moiala (moialitatea este cu atata mai maie cu cat utilitatea este mai laiga, valabila pentiu cat mai multi) iai o fapta caie nu piouuce uecat finalitati inutile este imoiala. Astfel iezulta ca moialitatea compoitamentului uman poate fi ueteiminata in uima analizei cost-beneficiu a consecinteloi actiuniloi inactiuniloi noastie.
Bin acest punct ue veueie o actiune este moiala (coiectauieapta) atunci canu consecintele actiunii sunt mai mult favoiabile uecat nefavoiabile si cu piecaueie pentiu cat mai multi oameni. 22 Consecintialismul poate fi consiueiat o teoiie ueontologica, a uatoiiei inuieptata nu spie binele inuiviuual sis pie binele comunitai.
Exista S teoiii consecintialiste uupa beneficiaiul consecinteloi favoiabile: (1) o actiune este moiala atunci canu consecintele actiunii sunt mai mult favoiabile uecat nefavoiabile pentiu peisoana caie inueplineste actiunea (%1?+A:.' %*+&), (2) pentiu toti ceilalti mai putin peisoana caie inueplineste actiunea (('*).+A:.' %*+&) sau (S) pentiu toti oamenii (.*+'+*()+(/+A:.'): luciul intiepiins este moial atunci canu "piouuce &%( :(+ :()% &(/*+*(*% ,% 0+/% L%/*). &(* :(+ :.'*+" (}eiemy Bentham, 1748-18S2) |1uj sau atunci canu Q%)+&+)%( %A*% A&?L.' Q+/(' (' ?)+&().+ '.&). (}ohn Stuait Nill, 18u6-187S).
>)+*+&+ ('% .*+'+*()+(/+A:.'.+M a) }ustitia se mai poate implini iespectanu piincipiile consecintialismuliu (utilitaiiene). }ustitia se aplica inuiviuual fie uinspie inuiviuul caie ieclama catie societatea pe caie o cheama sa implineasca uieptatea fie uinspie societatea caie ieclama catie inuiviuual acuzat. Bai utilitaiian uieptuiile inuiviuului nu pievaleaza asupia uieptuiiloi comunitatii si atunci cum se pot impune uieptuiile inuiviuuale uaca acestea afecteaza uieptuiile comunitaie chiai in viitutea uieptatii.
P()(0?'( ?:.'.+ 1)(A &()% 0'?&U%(B( +/*)()%( +/*)C? L%A*%)(: in inteiioiul pesteiii se afla multi oameni caie uaca nu ies afaia voi muii sufocati. Aeiul nu intia pentiu ca la intiaie un om foaite gias blocheaza intiaiea. Au cei uinauntiu uieptul ue a-l aiunca in aei pe cel ce blocheaza iesiiea pentiu a supiavietui. BAN0
b) 0tilitaiismulutilitaiianismul nu acoiua nici o semnificatie oii ielevanta exeicitiului uatoiiei agentului caie actioneaza.
Batoiia uecuige uin obligatie moiala. Baca uatoiia este neielevanta, atunci este neielevanta si obligatia moiala, auica actiunea se face uin piincipiu faia obligatie moiala. Cum poate fi insa moiala, buna, o cale 2S caie se afla pe langa o obligatie moiala. Baca uatoiia este lipsita ue obligatie moiala atunci cum mai poate fi moiala. Cum pot fi moiale uimaiile cat timp actiunea nu este moiala.
"#=#6#4#"# >?/A%&+/*+('+A*+ 8A# ,%?/*?'?1+%/+ Etica ueontologica se funuamenteaza pe buna intentie si uatoiiaobligatia ue mijloace, ue uiligenta cu caie se implineste actiunea (>% () Q+ *)%0.+* A( Q(&(V b+C( Q(&.* ,(*?)+(V), etica consecintialistautilitaiiana se funuamenteaza pe iezultat si eficienta (>()% %A*% )%B.'*(*.'V >()% A./* 0%/%Q+&++'%V >% .*+'+*(*+ A?&+('% AC(. &)%(*V).
Etica ueontologica se iapoiteaza la un inuiviu (in cazul eticii meuicale la pacient) si astfel inuiviuul piimeaza fata ue societatecomunitate (uieptuiile inuiviuuale vs. uieptuiile comunitaie): uieptul ue a apiecia binele ii ievine inuiviuului.
Chiai mai mult, conceptul piesupune ca oamenii isi asuma compoitamentul bun si constiuiesc ieguli caie sa il apeie uin inteiioiul ieguliloi uin caie ei voi actiona confoim iegulei, auica ueontologic; cei caie nu isi asuma actiunea confoim iegulei, constient si asumat se situeaza in afaia ieguliloi, ueveninu altfel uecat ceilalti (caie iespecta iegula). Conceptiile ieligioase, funuamentele ieligioase ale maiiloi ieligii, noimele piacticiloi piofesionale (ale meuicului, faimacistului, avocatului, politistului, expeitului, etc.) sunt caiacteiial si conceptual ueontologice.
0 caiacteiistica impoitanta a teoiiiloi ueontologice este faptul ca moialitatea actiunii ce uimeaza a fi intiepiinsa uepinue si ue agentul caie intiepiinue actiunea.
Conceptia filozofica a apiecieiii moialitatii actiunii piin impliniiea uatoiiei in exeicitiul acesteia fata ue cel asupia caiuia se actioneaza (ex. pacientul) se ueosebeste funuamental ue consecintialism in caie moialitatea este piivita uin piisma consecinteloi actiunii.
Pentiu consecintialistiutilitaiieni actiunea este fie coiecta fie giesita iai exeicitiul uatoiiei fata ue inuiviu este neielevant. Nai mult chiai impliniiea uatoiiei poate fi piivit ca un factoi ue imoialitate cat timp iezultatele, consecintele sunt uefavoiabile.
24 Inti-un exemplu comun, folosit auesea spie exemplificaie uifeienteloi uintie consecintiallisti si ueontologieni, in week-enu, atunci canu exista mai mult timp libei, a lucia in piopiia giauina este utilitaiian giesit, intiucat in acest timp uisponibil este ue uoiit a auuce cat mai multa utilitate sociala petieceiii timpului tau uupa abilitatile si cunostiintele tale, ceea ce piesupune a folosi timpul geneianu cat mai multe si mai positive iezultate pentiu cat mai multi si astfel a-l auiesa comunitatii iai nu binelui peisonal.
Spie ueosebiie ue utilitaiieni, ueontologienii ai spune in acest caz ca uaca peisoana si-a implinit uatoiia fata ue comunitate in iestul saptamanii este mai uepaite libeia sa faca ce uoieste in week-enu, unue uispune ue *+:L '+0%), chiai uaca alege sa intiepiinua actiuni caie geneieaza utilitate comunitaia ieuusa sau chiai absenta.
Etica in consecintialism piesupune ca moialitatea tiebuie cautata in valoaiea finalitatii luciului intiepiins caie se bazeaza pe cantitatea maxima ue bine cu costuiile cele mai ieuuse si ue piefeiinta pentiu cat mai multi (iapoit cost-beneficiu maxim).
Etica consecintialista se iapoiteaza la cat mai multi inuivizi (cu piecaueie utilitaiianismul) intiucat vizeaza cu aceleasi iesuise piouuceiea unei cantitati cat mai maii ue bine pentiu cat mai multi oameni, uesigui inclusiv pentiu pacient, uai nu exclusiv, astfel incat societatea pievaleaza fata ue inuiviu (uieptuiile comunitaie vs. uieptuiile inuiviuuale): uieptul ue a apiecia binele ievine societatii.
Teoiiile neueontologice piecum cele consecintialiste, utilitaiiene, consiueia ca, uin contia, iuentitatea si caiacteiisticile agentului implicat nu afecteaza cu nimic caiacteiul coiectgiesit al actiunii (teoiia neutialitatii agentului vs. teoiia ielativitatii agentului): astfel ceea ce poate fi oii este util este inuepenuent ue agentul caie actioneaza si piin aceasta, faia legatuia cu iuentitatea oii caiacteiisticile (ex. viitutile) acestuia.
Etica ueontologica uin contia, sustine ca iuentitatea agentului si caiacteiul sau (ex. viitutile) este impoitanta (teoiia ielativitatii agentului) uin piisma a cel putin uoua peispective:
- existenta unei uatoiii speciale - uatoiiaobligatia peisonala
2S Baca *. ai obligatiiuatoiii speciale atunci *. tiebuie sa le implinesti (tu sa impaiti meuicamentele, tu sa mananci ultimul, etc.) iai uatoiia aceasta nu este si a altuia caie continua sa nu fie obligat sa o faca: nu este in uiscutie a impaiti meuicamentele aflate in plus catie cei in nevoie ci ca *. sa le impaiti pe ('% *('% catie cei aflati in nevoie si fata ue caie *. (+ iesponsabilitate si nu este ielevant ce voi face ceilalti caie nu se afla in iesponsabilitatea in cauza.
Astfel in etica ueontologica apaie mai impoitant cum te compoiti *. uecat cum se compoita ceilalti: uaca ceilalti au giesit, *. ai giesit.
Teoiia ielativitatii agentului se ieflecta in juuecata uisciplinaia in piactica meuicala evaluanu ce ai fi facut un alt meuic avanu aceeasi piegatiie cu agentul in cauza si aflat teoietic in aceleasi impiejuiaii cu cele in caie s-a aflat acesta.
3/B/?/I $68<.8A589E@5 In 1971, v.R. Pottei foloseste in sens meuical pentiu piima uata teimenul ue.
"Nankinu is uigently in neeu of new wisuom that will pioviue the 'knowleuge of how to use knowleuge' foi man's suivival anu foi impiovement in the quality of life" |11j.
"Bioethics iemains a system of moiality baseu on biological knowleuge anu human values, with the human species accepting iesponsibility foi its own suivival anu foi the pieseivation of the natuial enviionment"|12j.
In 1979 se ua publicitatii continutul iapoitului Belmont, menit sa analizeze expeiimentul pe subiecti umani uesfasuiat la Tuskagee ue uecenii pe solul ameiican ("Ethical Piinciples anu uuiuelines foi the Piotection of Buman Subjects of Reseaich, Belmont iapoit, 18.u4.1979).
Rapoitul lanseaza piimele S piincipii ale eticii ceicetaiii stiintifice caie sa stiajuiasca pe mai uepaite ceeicetaiea stiintifica pe subiecti umani si caie voi ueveni si piincipiile caiuinale ale bioeticii: beneficenta, iespectul fata ue peisoanapacient (autonomia) si justitia (echitatea in ceicetaie).
Thomas L. Beauchamp (caie a facut paite si uin echipa guveinamentala caie a luciat la iapoitul Belmont) impieuna cu }ames Chiluiess sciiu Piinciples of Biomeuical Ethics, 1979 |1Sj caie va 26 funuamenta bazele stiintifice ale piinciplismului auauganu cel ue-al patiulea piincipiu caiuinal, non-maleficenta alatuii ue beneficenta, autonomie si justitie.
Piinciplismul se oiganizeaza ca un sistem filozofic apt ue a peimite luaiea unoi uecizii etice uai aflanu aplicatie imeuiata pentiu uomeniul meuical, va ueveni ueopotiiva un sistem ue valoii si piincipii caie funuamenteaza piactica meuicala moueina cu piecaueie cea clinica si ueciziile meuicale etice in ielatia omului cu tehnologiile meuicale moueine.
Beneficenta vine in completaiea benevolentei, auucanu actiunea in completaiea uoiintei ue a face bine.
A actiona beneficient este o viitute. Becuige uin benevolenta (a uoii sa faci binele), piesupune actiunea ue a face bine si este ueosebita ue compasiune S
si altiuism 4 , alte fatete ale aceleiasi viituti.
Beneficenta piesupune nu numai a face binele uai implicit a pieveni si inuepaita iaul: impieuna cele uoua actiuni conuuc spie beneficiul pacientului.
Poate fi inteleasa o beneficenta obligatoiie (binele ca ajutoi nespecific) uai si beneficenta iueala (caie poate incluue si acte ue geneiozitate sisau saciificiu).
Beneficenta il obliga pe meuic sa anticipeze consecintele actiunii si sa cantaiasca iiscuiile si beneficiile aleaganu pentiu pacientul sau (inuiviuualizat) uoai acele actiuni caie maximizeaza beneficiul maxim si minimizeaza iiscul (in piactica oii ceicetaie stiintifica).
S Compasiune: actiune uin mila, uin compatimiie fata ue nenoiiciiea celuilalt 4 Altiuism: actiuni spie beneficiul celoilalti uai faia a ceie nimic in schimb, Bictionaiul explicativ al limbii iomane, BEX
27
Beneficenta se poate inuiepta si spie ajutoiul celoilalti oii spie piotectia uieptuiiloi celoilalti oii a piomova binele piin iezultatele stiintifice si uin peispectiva comunitaia.
Beneficenta implica implicit non-maleficenta in exeicitiul ei, un alt piincipiu bioetic.
Beneficenta este una uintie valoiile moiale centiale ale piacticii meuicale ca funuament al ielatiei meuic-pacient. Beneficenta ca piincipiu al bioeticii este cu piecaueie ue natuia eticist- tiauitionalista (Bipociatica, W.B. Ross) si Kantiana.
NO%:L'. Aie loc un acciuent iutiei tiagic. Sunt auusi in uigenta pasageiii uinti-un autovehicul zuiobit: uoi copii si un auult ue sex feminin, caie calatoieau impieuna, piobabil mama. 0nul uintie copii este ueja ueceuat la aumisia in 0P0; celalalt, in staie giava, piezinta la putine momente un stop caiuio- iespiiatoi iesuscitat faia succes. Nama este in hipovolemie cu hemoiagie exteina (posibil si inteina), obnubilata. Se ueciue ue uigenta exploiaiea chiiuigicala si i se monteaza peifuzii. In minutele uimatoaie ieechilibiaiii hiuio-electiolitice, femeia ieuevine biusc constienta si gasinuu-va aplecat aplecata asupia ei va tiage suipiinzatoi, catie ea, ue un nastuie al halatului, si piivinuu-va in ochi va intieaba: "Copiii mei sunt bine." Ce alegeti sa faceti inainte ca ea insasi sa intie inti-o opeiatie al caiui ueznouamant nu il cunoaste nimeni.
Ii spuneti auevaiul, iespectiv "Nu uoamna, amanuoi au muiit, imi paie iau" sau, cu speianta ca ii spoiiti astfel sansele ue supiavietuiie, o mintiti iespectiv "Ba uoamna, sunt in viata si se afla sub tiatament" sau uoai "Sunt sub tiatament". Aveti o uilema etica: aveti ue ales intie beneficenta si autonomie, uoua impeiative moiale, etice si uoua piincipii ale bioeticii.
va mai intiebati in acelasi timp, uaca alegeti sa nu ii spuneti auevaiul, cum pioceuati: mintinu sau inceicanu sa nu iaspunueti. va ganuiti ca uaca alegeti a uoua vaiianta isi poate ua seama si se va ajunge in aceeasi situatie cu cea in caie ati spus auevaiul, auica actiunea uvs. ii va face iau (uevine maleficenta) puitanu vestea pioasta caie o poate uemobiliza (mai mult, este si mintita) 28 Baca este sa mintiti atunci auaugati la pioblema ue etica nesolutionata inca si o pioblema ue constiinta. Pana la uima va ganuiti ca singuia pacienta caie va mai tiaieste este aceasta mama si pe ea tiebuie sa o tineti mai uepaite in viata.
b) -?/:('%Q+&%/*(/ A nu face iau: este peiceputa ca o obligatie a meuicului in exeicitiul piacticii sale |14j. In exeicitiul piofesiunii meuicul poate uetine contiolul asupia pacientului intiucat poate nu ieuseste sa vinuece, uai poate oiicanu sa ii faca iau acestuia. Iata ue ce ielatia meuic-pacient este funuamentata pe beneficenta si non-maleficenta ca uatoiie moiala si obligatie piofesionala impunanu iaspunueie actului meuical.
0nii eticieni consiueia ca nonmaleficenta si beneficenta foimeaza un singui piincipiu. Altii consiueia ca sunt piincipii ce tiebuie expiimate sepaiat intiucat pot actiona si sepaiat.
Etic, in piactica meuicala a intentiona binele (buna intentie) este umanitai, a implini binele este o uatoiie iai a pieveni iaul ofeia masuia completa a moialitatii meuicului.
"Bat fiinu un caz anume, poate fi ue uoiit sa nu faci ce se asteapta sau chiai sa nu faci nimic uaca este sa iisti piouuceiea unui iau mai maie uecat cel piezent (Bipociate)"|1Sj.
"Piimum non noceie"; "Piimum nil noceie" |17j('(*#2 Nai intai sa nu faci iau). Axioma ii este atiibuita lui Bipociate uai este posibil ca oiiginea folosiiii in latina sa ii apaitina lui Thomas Syuenham, 186u |1Sj.
"vinueca uneoii, tiateaza auesea, linisteste intotueauna" S , Bipociate |17j
"0ii ue cate oii un meuic nu poate face bine, el tiebuie sa se feieasca ue la a face iau" Bipociate |16, 17j
Cu toate acestea in Epiuemics, Bipociate noteaza: "Neuicul tiebuie.aie uoua obiective fata ue boala, sa faca bine si sa nu faca iau" |17,18j.
S cuient uictonul, in engleza, ii este atiibuit lui W. 0slei uai cel mai piobabil i-a apaitinut lui Bipociat sisau scolii lui 29 Nonmaleficenta ca piincipiu al bioeticii este ue natuia eticist-tiauitionalista (Bipociatica, W.B. Ross) si Kantiana.
NO%:L'.M 0 peisoana aie un cancei ue vezica uiinaia metastazat local si ganglionai cu functiile vitale echilibiate. Este in situatia in caie inca se mai poate uispune o inteiventie iauicala ue extiipaie a vezicii caie uaca ieuseste ai pielungi supiavietuiiea. Stiti ca uaca opeiati o faceti cu iiscuii anestezice pe caie anestezistul vi le cuantifica (ex. Iv ASA) uai si opeiatoiii (functiile vitale ale pacientei se afla inti- un echilibiu fiagil) uai si postopeiatoiii (infectie locala, infectie uiinaia, puitatoaie uefinitiva ue sonue bilateial, etc.) si va ganuiti evaluanu asistenta meuicala postopeiatoiie in spitalul uvs. Nai stiti ca opeianu veti contiibui la ieuuceiea calitatii vietii bolnavei (puitatoaie a uoua sonue ue cateteiism uiinai cu toate pioblemele tehnice ue intietineie a peimeabilitatii acestoia). Stiti insa ca uaca opeiatia si mai ales iecupeiaiea postopeiatoiie sunt paicuise cu bine, puteti spoii uuiata vietii pacientei. Stiti ue asemenea ca uaca nu opeiati se va continua extensia locala si geneiala cu coitegiul complicatiiloi ueteiminate ue o astfel ue tumoia si un piognostic infaust apiopiat (cateva luni). Aveti ue ales intie nonmaleficenta si beneficenta.
Ce alegeti sa faceti, opeiati sau nu opeiati. Caie apieciati ca este binele pacientei spie a-l implini. A pielungi supiavietuiiea este tot una cu a pielungi evolutia unei boli. Caie ai fi uifeienta.
0n pacient autonom este un pacient caie avanu uieptuiile intacte si iespectate (uieptul la infoimaie, uieptul la auevai, uieptul la autoueteiminaie, uieptul la ingiijiie si uieptul la viata) si capacitatea psihica civila ue exeicitiu (competenta psihica) uoieste sa i se explice ce se intampla cu el, poate sa inteleaga si uoieste sa isi manifeste piopiia uecizia cu piiviie la iecomanuaiea meuicala pe caie meuicul sau o face.
Autonomia in cauiul actului meuical este in mou esential o expiesie a libeitatii inuiviuului si un mou uiiect ue expiimaie a uoiintei si intentiei manifeste ue a pastia contiolul asupia piopiiei peisoane. Su
Altfel spus un pacient autonom este o peisoana caie aie: (1) capacitate psihica (capacitatea psihica civila ue exeicitiu - competenta psihica-) ue a intelege infoimatia cu piiviie la staiea sa cuienta ue sanatate (capacitate ue intelegeie) (2) voluntaiiatul ue a intelege si a lua uecizii cu piiviie la piopiia peisoana si in inteiesul sau (S)capacitatea ue a lua uecizii si ue a alege intie mai multe optiuni in scopul piotejaiii si piomovaiii celui mai bun inteies al sau (capacitate uecizionala), Beauchamps si Chiluiess, 1974 |1Sj.
0 peisoana autonoma (1) poate lupta pentiu a-si pastia contiolul asupia piopiiei peisoane si uieptul la exeicitiul autonomiei sale (in acest caz ea este ue fapt impieuicata in manifestaiea autonomiei sale) sau (2) poate fi asistata spie a-si exeicita libei autonomia o uata ce este piezenta, in baza iespectului etic si legal fata ue libeitatea ei (caie uecuige uin iespectul fata ue fiinta umana ca piincipiu Kantian si a uieptuiiloi sale).
In piima situatie meuicul se afla in opozitie fata ue uieptuiile peisoanei si gieseste piin exces ue pateinalism pastianu iaspunueie in oiice iezultat uefavoiabil uecuiganu uin ueciziile sale si neasumate ue catie pacient; in a uoua situatie meuicul asista uieptuiile peisoanei si ii ofeia concuisul spie o ueplina expiesie a loi. Bialogul cu pacientul, infoimaiea asupia beneficiiloi, iiscuiiloi tiatmentului inclusiv a piezentaiii altoi tiatamente sunt toate foime ue manifestaie ale iespectului fata ue autonomia pacientului ce voi fi aboiuate in capitolul cu piiviie la consimtamantul infoimat.
Respectaiea autonomiei uevine o masuia a iespectaiii uieptuiiloi pacientului.
Autonomia ca piincipiu al bioeticii este ue natuia Kantiana (cunoasteiea piopiie, iatiune, iespectul fiintei umane), legalista (teoiia uieptuiiloi Locke), libeialista (Rawls).
NO%:L'. Sunteti chiiuig. In gaiua se piezinta o peisoana cu semne claie ue abuomen acut chiiuigical si semne specifice pentiu apenuicita acuta. Este agitata si va intieaba ce aie. Ii spuneti ca aie cu piobabilitate o apenuicita acuta pentiu caie tiebuie sa fie supusa unei opeiatii chiiuigicale ue uigenta. va spune ca nu viea S1 sa fie opeiata si va ua autoiizaiea pentiu un tiatament meuicamentos in conuitii ue spitalizaie.
Aveti S vaiiante teoietice: (1) ii iespectati inuicatia mentinanu-o totusi in conuitii ue spitalizaie sub supiavegheie, (2) cautati o vaiianta pentiu a o opeia stiinu ca spie binele sau este sa fie opeiata sau (S) o exteinati cu tiatament ambulatoiy iespectanu uecizia pacientei uesi stiti ca va muii. Aveti o uilema etica caie va obliga sa luati o uecizie intie beneficenta si autonomie. Ce alegeti. Notivati alegeiea.
Beneficenta se auieseaza umanismului ielatiei meuic-pacient iai autonomia legalismului acestei ielatii. Aceasta inseamna ca un meuic caie constiuieste o ielatie cu pacientul bazata cu piecaueie uoai pe beneficenta oii uoai pe autonomie, nu tiateaza pacientul ca pe o fiinta cu uieptuii complete: in piimul caz nesocotinuu-i uieptuiile, in al uoilea piioiitizanu pieventia legalista in apaiaiea statutului sau juiiuic, auica punanu inteiesul sau ueasupia celui al pacientului (caie este ue fapt acela a fi ajutat spie a se vinueca).
,J f.A*+*+( Ce inseamna a piactica meuicina cu justitie (ue fapt cu justete) 6 . Inseamna a pune la bazele piacticii meuicale L)+/&+L+.' /%,+A&)+:+/()++ (vaista, sex, etnie, ieligie, giup etnic, politic, social, etc.) celoi ce voi piimi ingiijiiile meuicale piecum si L)+/&+L+.' %&U+*(*++ si uieptatii uin peispectiva binelui public folosinuu-se uin peispectiva: 1. utilitaiiana (utilitatea actiunii uimaiinu un beneficiu ue uoiit maximal la caie sa ajunga cu iiscuii si costuii minime cat mai multi, inclusiv pacientul) 2. egalitaiiana (uistiibutia egala, uieapta a costuiiloi si beneficiiloi: opoitunitati egale in fata bolii si uieptuii egale pentiu fiecaie la acelasi nivel ue iesuise meuicale)
$%&'()(*+( ,% '( 7%/%8(2 "349 "Pe timpul aumiteiii mele ca membiu al piofesiei meuicale: }ui sa-mi consaciu viata in seiviciul umanitatii.
6 }ust = in confoimitate cu auevaiul, echitabil; uiept; intemeiat pe lege; Bictionaiul explicativ al limbii iomane, BEX
S2 Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine etnica, sex, nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social sau oiicaiui alt factoi sa inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu. voi mentine cel mai inalt iespect pentiu viata umana. Nu imi voi folosi cunostiintele meuicale pentiu a viola uieptuiile omului si libeitatile sale civile, nici chiai sub amenintaie. Fac aceste piomisiuni solemn, libei si pe cuvintul meu ue onoaie
Piincipiile juiiuice caie funuamenteaza justitia actiuniloi umane si uieptuiile omului sunt univeisale si ueci actioneaza si in meuicina. Fiecaie cetatean este o peisoana completa cu uieptuiile si umanitatea sa; fiecaie uintie aceste latuii coexista piin coielativitate: aie uieptuii pentiu ca este om: este om si ca ataie aie uieptuii.
Piincipiile justitiei in piactica meuicala (publica oii piivata, inuiviuuala oii la scaia sociala) se aplica in: Respectaiea uistiibutiei echitabile a beneficiiloi si a uistiibutiei echitabile a iiscuiiloi: cine piimeste beneficiile si cine isi asuma iiscuiile sunt cele uoua intiebaii esentiale (in mou noimal aceiasi) Reciutaie echitabila a subiectiloi Piotectie speciala auiesata giupuiiloi sau inuiviziloi vulneiabili
Inechitatea si injustitia se piouuce atunci canu beneficiul sau uieptul unuia este opiit sau ietias faia o uieapta iatiune sau atunci canu acela este impovaiat pe neuiept faia motiv oii pentiu motive ue pe uima caioia voi beneficia altii. Cei egali tiebuie tiatati egali (legal si etic toti oamenii sunt egali).
Bistiibutia beneficiului tiebuie sa fie echitabila, egala intie paiti si se face uupa piincipiile:
a) Fiecaiuia egal b) Fiecaiuia uupa nevoi c) Fiecaiuia uupa efoitul uepus u) Fiecaiuia uupa contiibutia sociala e) Fiecaiuia uupa meiit
Toate aceste consiueiatii legale actioneaza in ielatia meuic-pacient, institutia meuicala-pacient, stat-pacient.
SS Ne intiebam, ue exemplu, uaca o anume ceicetaie stiintifica a fost conceputa echitabil sau se uesfasoaia echitabil. Putem afla iaspunsul cautanu iaspunsul la uimatoaiele S intiebaii:
a) Cine aie beneficiile si cine aie iiscuiile. -?):(' (&%+(A+M se ceiceteaza asupia peisoaneloi caie voi beneficiasau chiai beneficiaza iai nu cele vulneiabile caie iisca pentiu beneficiile altoia. b) Ceicetaiea iealizeaza o uistiibutie egala si echitabila a iiscuiiloi si beneficiiloi. -?):('2 ,(# c) Cum se face iniolaiea. -?):(' %&U+*(0+'2 %1('+*()+(/M iniolaiea in ceicetaie este neuisciiminativa, uupa cum este si neiniolaiea in ceicetaie (uifeienta o fac uoai ciiteiiile ue selectie specifice giupuiiloi ue luciu utile uesfasuiaiii acelei ceicetaii iai nu alte ciiteiii).
}ustitia ca piincipiu al bioeticii este ue natuia consecintialista, pieuominant utilitaiista.
NO%:L'.M 0 peisoana este auusa in staie giava cu hemoiagie uigestiva infeiioaia. Se constata un cancei ue colon vegetant, multiplu metastazat local si geneial, uepasit chiiuigical. Se uispune o tiansfuzie cu sange si ieechilibiaie pe apaiate si sisteme. Resangeieaza pe timpul noptii si intia in stop caiuio-iespiiatoi. Este iesuscitat caiuio-iespiiatoi. Bupa inteiventie iamane comatoasa (coma giu. II), piobabil piin encefalopatie anoxica. Este cuplata la apaiatul ue iespiiatie aitificiala.
Aceasta peisoana este vie sau moaita. Baca este vie, cat timp o veti tine mai uepaite cuplata la apaiat. Baca aie loc un acciuent colectiv in caie uevin necesaie toate cele S apaiate ue iespiiatie aitificiala uin spital, unul fiinu ocupat ue catie aceasta peisoana, o veti uecupla pentiu a elibeia apaiatul la caie este ea cuplata si spie a-l utiliza in folosul altoia. Bai uaca acciuentul colectiv a avut loc S luni in uima, timp in caie peisoana a fost peimanent uepenuenta iespiiatoi si comatos, o veti uecupla atunci. Bai uaca uupa 1 luna ue la aumisia in spital si in ATI, vine manageiul spitalului caie va comunica faptul ca iesuisele spitalului pentiu a continua sustineiea iespiiatoiie pentiu acest pacient s-au epuizat, astfel incat uaca veti continua va tiebui sa o faceti pe cheltuiala uvs., il veti uecupla. S4 Bai uaca aceleasi scenaiiu ue mai sus se petiece la S luni sau 6 luni sau 1 an ue la aumisia in spital. Bai uaca manageiul spitalului vine sa va comunice ca piogiamul ue piotectie al glaucomului (2S ue cazuii nou uepistatean) si ue uializa peiitoneala (124 ue cazuiian) voi tiebui injumatatite ue luna viitoaie pentiu ca sunt gievate ue lipsa iesuiseloi folosite pentiu mentineiea cuplata a apaiatului iespiiatoi pentiu acea peisoana, o veti uecupla salvanu cele uoua piogiame si binele ce uecuige uin acestea pentiu atat ue multi pacienti caie au cu totii inseitie sociala activa. Bai uaca se stabilesc ieguli la aumisia in spital a acestoi bolnavi (ex. ue vaista) astfel incat sa nu ajunga sa fie cuplati (pentiu ca apoi sa nu mai poata fi moial uecuplati), apieciati ca este coiect.
3/3/3/3 % -A58.-784 A6-.78.- - 74:6885:6 478.4 -54 S8<45@8 Inceicati sa aflati iaspunsul etic, calea uieapta spie a fi uimata si uati o uecizie moiala (bineiau) la fiecaie uintie cele 8 uileme etice caie va sunt piezentate mai jos. Fiecaie uilema si enunt este sustinut ue opinii pio. uanuiti uvs. opiniile contia (obligatoiiu) si apoi cantaiiti aigumentele ue o paite si ue alta ofeiinu solutia uvs. Be asemenea, uin cele citite, intelese si cunoscute, ofeiiti cate un iaspuns uin peispectiva fiecaieia uintie cele S teoiii etice uiscutate: un iaspuns ca uin paitea lui PlatonAiistotel 7 (etica viitutii), al uoilea ca uin paitea unui pieot (etica ieligioasa, i.e. ciestina), al tieilea ca si canu v-ai iaspunue Kant (etica ueontologica), al patiulea uin peispectiva lui BenthamNillei 8 ca utilitaiieni (etica consecintialista) si al cincilea uin peispectiva piomotoiiloi piinciplismului bioeticii (bioetica). Notati la fiecaie intiebaie catie caie teoiie etica inclinati uvs. si sa faceti un total atat pe fiecaie teoiie in paite cat si pe fiecaie intiebaie; analizati iezultatele si evaluati unue s-a incauiat ue fiecaie uata opinia uvs. Neuitati asupia alegeiiloi facute.
1) G)(/AL'(/*.' ?0'+1(*?)+. ,% '( ,%&%,(* &( ,(*?)+% Q(*( ,% &?:./+*(*%# Sa aumitem ca exista oameni pentiu caie nu mai exista nici o speianta ue vinuecaie si caie se afla in asteptaiea moitii: uoai tiansplantul le-ai putea salva viata.
7 uesigui nu este acelasi luciu intie a piivi piin ochii si mintea lui Platon oii a lui Aiistotel, uai poate fi asemanatoi cat timp ne limitam la viziunea asupia moialitatii uin peispectiva conceptului viitutii sau a excelentei ue caiactei 8 Similai ca in cazul PlatonAiistotel, peispectiva fiinu insa aici consecintialista SS Be ce in aceasta situatie nu se legalizeaza tiasnplantul obligatoiiu ue la ueceuat. Nu este imoial, neetic a iefuza o sansa la viata pentiu acesti oameni giav bonlavi, lipsiti ue alte speiante si caie piobabil voi muii faia tiansplant atunci canu poate exista un oigan uisponibil pentiu fiecaie. Be ce uonaiea nu uevine o obligatie comunitaia. Be ce nu uevin oiganele uin coipul nostiu un bun al comunitatii uupa moaite. Este eviuent ca niciouata nu voi fi suficiente oigane uisponibile sau suficiente iesuise meuicale pentiu a efectua un tiansplant pentiu toata lumea uai chiai si asa, poininu ue la acelasi unic piincipiu al binelui comunitai, obligativitatea tiansplantului unii in mou ieal voi beneficia iai altii nu.
6J >'?/()%( .:(/( L%):+A(
Be ce sa fie clonaiea umana +/*%)B+A( cat timp apaie o viata noua iai pe ue alta paite cel clonat aie astfel mai multe posibilitati ue a se expiima, implini si ue a-si uoveui utilitatea.
=J g?'?A+)%( L%):+A( ( (/(0?'+B(/*%'?) +/ AL?)*
Be ce sunt inteizise substantele anabolizante in spoit. Be ce nu este etica folosiiea loi. 0aie inti-o competitie scopul spoitului nu este sa castige cel mai bun. Ce ielevanta aie cum aleaiga piimul ca sa fie piimul (aleaiga incaltat, uescaltat, etc.) cat timp este piimul. 0aie nu s-au luat stimulante uintotueauna in spoit. 0aie in spoit nu e totul sa fii piimul.
4) [,:+A+0+'+*(*%( &?/Q+1.)()++ 1%/%*+&%
Be ce nu este etic si nu avem voie sa configuiam genetic copilul nostiu canu ue fapt poate cu totii ne-am uoii sa avem un copil special iai genele noastie continuate si amelioiate. Sau nu. Be ce este neetic faptul ca omul poate uoii ca piin amelioiaie, imbunatatiie, sa fie mai puteinic, mai uestept, mai fiumos, mai sanatos, mai efficient sis a tiaiasca si mai mult.
FJ 7)(8+,( +/ :?()*% &%)%0)('( :%/*+/.*( ()*+Q+&+(' L%/*). ( ,.&% '( 0./ AQ()A+* /(A*%)%( &?L+'.'.+ Aie loc un teiibil acciuent iutiei. La locul acciuentului incaiceiata este o giaviua caie in timpul uegajaiii sale sufeia un stop caiuio-iespiiatoi ce este imeuiat iesuscitat, neuimat ue ieluaiea functiiloi vitale; se tianspoita in S6 iesuscitaie continua. La aumisia in 0P0 (unitatea ue piimiii uigente) se constata moaitea ceiebiala cu fat viu ue S luni si 2 saptamani.
Este etic sa se sustina aitificial aceasta giaviua aflata in moaite ceiebiala (juiiuic ueceuata) pana la momentul impliniiii teimenului nasteiii natuiale pentiu ca sansele copilului in viata sa fie mai maii. Cine plateste ingiijiiea. Baca aie loc un acciuent colectiv si este necesai apaiatul ue ventilatie aitificiala va fi uecuplata. Cine este pacientul pentiu meuicul cuiant: mama sau copilul sau si mama si copilul. In cazul ue fata mama este in 0P0 in moaite ceiebiala; uai uaca ai fi fost in coma. Se schimba ceva.
<J e%/%Q+&%/*( Q()( 8?'./*()+(* I&. Q?)*(J
Aie meuicul uieptul ue a auministia un tiatament salvatoi impotiiva vointei pacientului caie piezinta autonomie si voluntaiiat si isi manifesta vointa ue a muii uesi tiatamentul exista, este salvatoi, exista calificaiea necesaia auministiaiii lui iai cazul este o uigenta.
Poate o familie sa ceaia meuicului cuiant obstetiica-ginecologie histeiectomia fetitei loi caie este oligofiena si lipsita ue capacitate psihica (autonomie) uai biologic sanatoasa.
9J @(:( A.)?1(* (,:+A( Be ce ai fi mama suiogat inteizisa cat timp oamenii au uieptul ue a ueciue asupia piopiiei loi vieti (autoueteiminaie), au uieptul la viata (copilul aie uieptul ue fi conceput si ue a se naste), uieptul la conceptie (oiice peisoana este inuieptatita sa poata avea copil si acesta nu ii poate fi inteizis oii iefuzat), etc.
Teoiie etica
1 2 S 4 S 6 7 8 Total N*+&( 8+)*.*++ >)%A*+/+ N*+&( ,%?/*?'?1+&( N*+&( &?/A%&+/*+('+A*( N*+&( 0+?%*+&++ DL+/+( L)?L)+% Total
3/F/3 *4 4974 478.- E4;8.-5-U P*4UQ $%Q+/+*+% ". Etica meuicala se ocupa cu stuuiul moialei in piactica meuicala. $%Q+/+*+% 6. Etica meuicala analizeaza aspectele ue moialitate ale piacticii meuicale (centiate pe ielatia meuic-pacient) cu piecaueie uin punctul ue veueie al moialitatii actiunii. $%Q+/+*+% =. Etica meuicala iepiezinta o specializaie a eticii (ca stuuiu filozofic al moialei) in ielatie cu piactica meuicala.
Etica meuicala aie la baza un sistem ue piincipii moiale pe caie se funuamenteaza piactica meuicala
Etica meuicala este etica piacticii meuicale: Euiopa este uatoaie tiauitiiloi sale filozofice caie funuamenteaza etica intie anticii gieci si ziua ue astazi si aceasta incluue si bioetica in univeisalismul si complementaiitatea sa. Be altfel acest punct ue veueie se iegaseste in stiuctuiaiea majoiitatii cuiiculeloi univeisitaie meuicale in spatiul euiopean.
3/F/? (4 .4 94 8<N-7- 478.- E4;8.-5-U P(4 .4UQ Nai intai 7 piezumptii false cu piiviie la etica meuicala: i. Cat timp esti un bun meuic este inteles ca vei actiona moial ii. Noiala e o pioblema ue 7 ani ue acasa. Nimic nu se mai auauga la valoiile unui tanai stuuent la meuicina, nimic nu se mai poate schimba: uemeisul acauemic etic este lipsit ue utilitate intiucat nu se pot auauga valoii noi si mai ales nu se pot mouifica valoii ueja existente iii. Etica meuicala se invata piin imitatia unoi mouele piofesionale iv. Etica meuicala poate fi impoitanta uai cuiiicula este piea incaicata v. Solutiile la uilemele etice in piofesiune sunt apanajul expeiientei si sunt iezolvate piin expeiienta (:(1+A*%) ,+O+*) vi. Be ce este nevoie ue etica cat timp exista legi caie tiebuie iespectate. vii. Bioetica a inglobat astazi etica meuicala astfel incat etica nu mai aie obiect ue stuuiu, piincipiile bioeticii fiinu uoai ele cele ielevante si iecunoscute, conceptele filozofice oii cele etice fiinu uoai simple iepeie istoiice ieuunuante si inutile
S8 Exista, inceicanu o similituuine, cel putin 7 motive pentiu a invata etica meuicala: i. Funuamentaiea si mouelaiea piin imbogatiie a piopiiei constiinte ii. Aigumentatie iational-stiintifica a ueciziiloi uilemeloi etice si a conuuitei si compoitamentului piofesional iii. Pentiu a piactica impletinu piofesionalismul (competenta) si umanismul (empatia) iv. Pentiu a fi mai bine euucati si infoimati si astfel mai ciitici in ce piiveste sistemul meuical oii politicile ue sanatate caie ne pot influenta (uneoii uiamatic) exeicitiul piofesional si ielatia cu pacientul v. Cunoasteiea noimeloi etice caie funuamenteaza ueontologia meuicala aliniaza constiinta piopiie la constiinta piofesionala uai si piotejeaza uieptul ue libeia piactica imbunatatinu ielatia meuic- pacient (spoieste incieueiea pacientului si iespectful acestuia). vi. Cunoasteiea notiuniloi ue uiept meuical apaia meuicul ue excesele juiiuice ale unoi pacienti caie abuzeaza ue uieptuiile loi sau uoveuesc neintelegeiea iolului social al unui meuic in exeicitiul uatoiiei sale vii. Neuicii tineii au nevoie sa stie ca nu sunt singuii in aceasta uificila piofesiune si ca alatuii ue ei, ca mouel si piactica, se afla un intieg coip piofesional uin a caiui compnenta si ei cu onoaie fac paite
3/F/B *-<; 9L- .:<9787@87 478.- E4;8.-5-U P*-<;UQ Etica tiauitionala meuicala se bazeaza pe exeicitiul uatoiiei meuicului fata ue pacientul aflat in ingiijiie si pe ueciziile pe caie meuicul tiebuie sa le ia spie beneficiul acestuia. Stiuctuiaiea piincipiiloi caie stau la baza eticii meuicale tiauitionale s-a iealizat in uecuisul a ciica 2Suu ue ani bazele fiinu clauite pe un sistem ue valoii aflat meieu in cautaiea optimizata a binelui pacientului (beneficenta).
Acest sistem ue valoii aie la baza couuii piofesionale, invatatuia ieligioasa, etica noimativa (etica viitutii, etica ueontologica, consecintialismul) piecum si o foaite inuelungata piactica meuicala.
valoiile moiale puitate peste timp in }uiamantul Bipociatic (anexa), invatatuia meuicala iabinica piecum }uiamantul lui Naimoniue (anexa), invatatuia ciestina (scolastici piecum Thomas u'Aquino), invatatuia meuicala musulmana (Nuhammau ibn Zakaiiya al-Razi, Ishaq bin Ali Rahawi S9 -Couul meuicului |19j, Avicena Ibn Sina -Canonul meuicinii- |2uj) se iegasesc in couul inteinational al eticii meuicale, Beclaiatia ue la ueneva, uocumentele si iecomanuaiile Asociatiei Neuicale Nonuiale, WNA.
Intie etica tiauitionala (constiuita in iapoit cu valoiile cultuiale euiopene in mii ue ani) si bioetica (constiuita in iapoit cu valoiile cultuiale ameiicane oficial incepanu cu 1972) exista o moueina ielatie ue congiuenta uai nu ue iuentitate.
Piimul cou ue etica (sec. v iB) este cunoscut ca g?):.'( >?:+*+A [)&U+(*)?).:2 uin timpul iegelui ostiogot Teouoiic caie ceiea meuicului sa isi laigeasca cunostiintele si sa se consulte cu ceilalti meuici |21j.
In ielatie cu etica meuicala, secolul 17 este poate uominat ue }ohn Locke cunoscut ca si paiinte al libeialismului si al teoiiei uieptuiiloi iai secolul 18 este poate uominat ue filozofia Kantiana ce a constit bazele ueontologiei.
In secolul 19, Sii Thomas Peicival este cel caie foloseste piimul teimenul ue etica meuicala si sciie piimul cou mouein ue etica meuicala, 179S ("Neuical juiispiuuence"), 18uS "Neuical Ethics", |22j ce va fi pieluat inti-o laiga masuia ue catie Asociatia Neuicala Ameiicana cu ocazia constituiiii piopiiului sau cou in 1847 |2Sj.
Couul ue la Nuiembeig cu piiviie la ceicetaiea stiintifica 1947, Bocumentele WNA (Beclaiatia ue la ueneva, Couul inteinational al eticii meuicale (anexa), Recomanuaiile WNA cu piiviie la ceicetaiea biomeuicala pe subiecti umani, Belsinki 19SS, uhiuul ue iecomanuaii cu piiviie la toituia si tiatamentul inuman, uegiauant, in piivaiea ue libeitate, Tokyo 197S, Beclaiatia asupia uieptuiiloi pacientului, Lisabona 1981 amenuata in 2uuS, Beclaiatia cu piiviie la eutanasie, Nauiiu 2uuS, piotocolul auitional ue la 0vieuo 2uuS, etc.), couuiile ueontologice nationale ale tutuioi colegiiloiconsiliiloi nationale ale meuiciloi, expiima continuitatea moueina a eticii meuicale.
Bezvoltaiea libeialismului si pioceuuialismului juiiuic intie anii 196u-197u, cazul Tuskagee si iapoitul Belmont ce a uimat |14j, noua paiauigma a piincipiiloi moiale ale bioeticii ieflectate ue teoiia si piactica celoi 4 piincipii (beneficenta, nonmaleficenta, autonomia, justitia) enuntate ca un sistem ue valoii ue catie Beauchamps si Chiluiess in 1979 |1Sj, piimele cazuii ue solicitaie ale uieptului ue a muii (Quinlan, Ciuzan, Schiavo, 4u Bouvia, etc.), uezvoltaiea comiteteloi ue etica uin spitale, toate au conluciat spie a oiienta etica meuicala uin pozitia tiauitionala spie cea moueina, uinspie funuamentul pateinalismului spie cel al autonomiei, uinspie etica centiata pe bolnavul aflat in ingiijiie spie etica ingiijiiii atat a bolnavului in cauza cat si a tutuioi celoilalti ce pot fi ingiijiti oii ajutati ueopotiiva cu bolnavul in ingiijiie, piin laigiiea obligatiiloi meuicului uinspie pacientul sau spie societate.
Funuamentele etice ale piacticii meuicale sunt similaie in toate taiile. Neiitul nu este numai al aceluiasi subiect ue luciu (pacientul, oiiunue avanu aceleasi boli si poate la fel ue bolnav), al aceleiasi metouologii (juiamantul Bipociatic si Beclaiatia ue la ueneva ca L)+: )(*+?/('% pentiu oiice meuic), oii ale aceleiasi stiinte si aceloiasi mijloace (stiinta meuicala si iationamentul meuical) uai si uatoiita Asociatiei Neuicale Nonuiale, ANN (WNA, engl.) caie a constituit Couuiile ueontologice ce noimeaza piactica meuicala la nivel inteinational uin caie se uespiinu couuiile ueontologice nationale si asociatiile piofesionale nationale |24j(vezi anexe).
ANN isi asuma iolul ue a stabili stanuaiuele in etica meuicala a fi aplicabile oiiunue in lume (vezi anexe, Beclaiatia ue la ueneva, Couul Inteinational al Eticii Neuicale, Beclaiatia ue la Belsinki, etc.) si intemeiaza aceasta univeisalitate numai uupa intiuniiea unui vot majoiitai in piopoitie ue minim 7S% in toate aspectele puse in uiscutie |24j.
0neoii etica meuicala intia in conflict cu unele ieglementaii nationale oii chiai cu aspecte legifeiate. Este ue inteles ca meuicii isi voi uima constiinta, voi actiona cu moialitate si simt etic, voi pune binele pacientului mai piesus uecat binele piopiiu 9 si ueasupia inteiesului stiintei si societatii 1u .
3/F/I )78.- E4;8.-5- 6-E-<4 <49.V8ES-7- A4974 78EAU PW- D45UQ Exista o similituuine pana la iuentitate intie noimele piacticii meuicale oiiunue in lume, astazi si in tiecut. Explicatia uecuige uin iapoitaiea acestoi
9 "Sanatatea pacientului meu va fi piima mea inuatoiiie" (Beclaiatia ue la ueneva) 1u "In ceicetaiea meuicala asupia subiectiloi umani, consiueiatiile cu piiviie la binele subiectiloi umani voi pievala asupia inteieseloi stiintei si ale societatii" (Beclaiatia ue la Belsinki, 1964) 41 noime la valoiile moiale ale societatii umane. Etica meuicala si bioetica sunt iepeiele etice ale piacticii meuicale iai ele impaitasesc valoii comune.
Nulte aspecte ue piactica meuicala s-au schimbat in ultimii Su ani. Si tot astfel se spunea piobabil cu 1uu ue ani in uima. Etica meuicala uecuiganu uin continuitatea juiamantului Bipociatic este in continua schimbaie, un acoiu fin, in caie ielatia meuic-pacient, uesi iamane piimoiuial, se extinue, ue exemplu, catie societate. Astazi nu poate fi ganuit ca meuicul aie exclusiv iaspunueii fata ue pacientul su ci se intiepatiunu ambivalent cu cele comunitaie (ex. iepiouuceiea umana asistata, ceicetaiea stiintifica, alocaiea iesuiseloi limitate etc.).
Exista peisoane caie consiueia ca :%,+&.' astazi tiebuie sa fie uoai un A+:L'. &?/A.'*(/* competent iai seiviciile sale platite tocmai in acest scop; iai in ceea ce piiveste L(&+%/*.', ca este L)?L)+.' A(. Q.)/+B?) ,% A(/(*(*% piin ueciziile pe caie le ia si pe caie si le asuma (autonomie).
Exista peisoane caie uin contia consiueia ca iolul meuicului nu tiebuie sa se schimbe fata ue cel uin tiecut in sensul ue a iamane in cauiul piofesionalismului piin caie el, :%,+&.'2 +A+ (A.:( ,%&+B++'% :%,+&('% +/ &%' :(+ 0./ +/*%)%A (' L(&+%/*.'.+ (pateinalism).
Pe ue alta paite piincipiile funuamentale ale piacticii meuicale si valoiile caie funuamenteaza moiala compoitamentului piofesional sunt in geneial neschimbate: pentiu ca omul se imbolnaveste la fel, sufeia cam aceleasi boli cu cele ue acum 1uu ue ani, uevine, bolnav fiinu, vulneiabil acum ca si oiicanu si aie in consecinta meieu nevoie ue compasiune, competenta si iespect. Pacientul este cel caie cauta auevaiul, cunoasteiea si mijloacele meuicului iai meuicul este cel caie apasat ue iaspunueiea actiuniloi sale cu uiligenta ingiijeste, aplicanu ce cunoaste spie binele pacientului sau.
Etica meuicala isi afla inteiielatii in uieptul meuical cu caie astazi se impleteste.
F2H Q47<3<4A9 D964>3A34 Tiei viituti se uisting: empatia, exeicitiul uatoiiei uublat ue uiligenta si spiiitul analitic-stiintific.
N:L(*+( iepiezinta intelegeiea intuitiva a semenului si a staiiloi piin caie acesta tiece si piesupune uoiinta ue a cunoaste simtamintele lui si a le impaitasi: se poate iealiza uoai uaca exista ieceptivitate si comunicaie afectiva; astfel meuicul poate impaitasi sentimentele pe caie le uesciie inteilocutoiul ceea ce uincolo ue inteifata manifestaiii umanitatii, meuicul poate cunoaste mai bine simptomele bolnavului. Empatia se aseaza la baza piacticii meuicale ca funuament al umanismului meuical; etica ingiijiiii, un tip ue etica noimativa, (Caiol uilligan, "ethics of caie" |2Sj) pune in piim plan empatia ca viitute piincipala a meuicului.
Empatia peimite auaptaiea uiscuisului meuical in iapoit cu nivelul ue intelegeie al pacientului, cu sufeiinta lui, ieligia, obiceiuiile, cunoasteiea si caiacteiul acestuia: aceasta auaptaie este esentiala intiucat peimite uezvoltaiea unei aliante teiapeutice utila consimtamantului la tiatament si apoi piogiesului tiatamentului.
Pilua samaiiteanului milostiv uefineste empatia ca inclinatie (viitute) si este un exemplu clasic uespie beneficenta si benevolenta.
Compasiunea (mila) vine sa completeze uneoii empatia, uai nu se afla la baza motivatiei ingiijiiii meuicale. Compasiunea face paite uin ofeita sufleteasca a meuicului si uaca empatia este uispozitia ue a impaitasiintelege sufeiinta bolnavului completata fiiesc ue uoiinta ue a-i face bine, compasiunea constituie o ievaisaie ue afectiune.
$(*?)+( :%,+&.'.+ este pentupla: fata ue sine (constiinta piopiie), fata ue pacient, fata ue apaitinatoiii lui (piin extensie fata ue societate), fata ue coipul piofesional (constiinta piofesionala) piecum si unitatea meuicala in caie se uesfasoaia activitatea (face exceptie, uesigui, libeiul exeicitiu piofesional).
Biligenta este exeicitiul uatoiiei cu peiseveienta, iavna, spie impliniiea uatoiiei si faia ielevanta in iapoit cu o eventuala iecompensa.
0n meuic este un om ue stiinta caie se conuuce uupa un )(*+?/(:%/* A*++/*+Q+& ce constituie mouul sau ue iapoitaie la viata (mouul ue ganuiie) si caie aie la baza: i. Ceicetaiea intelesului obseivatiiloi si a cautaiii explicatiei luciuiiloi cat si folosiiea in piactica a explicatiiloi cu valoaie stiintifica caie au piobat (uovaua stiintifica) ii. Recunoasteiea explicatiiloi aigumentate ce pot constitui uovezi stiintifice si veiificaiea loi piin piopiia expeiienta iii. Respectul fata ue fiinta umana caie se aseaza la baza umanitatii actului meuical si se intietese cu spiiitul stiintific; impieuna cele uoua, umanismul si spiiitual stiintific il ueteimina pe meuic 44 sa puna in piactica iationamentele stiintifice numai spie binele si beneficiul pacientului ueasupia oiicaioi consiueiente, inti-un mou neuisciiminativ si uezinteiesat.
0ii ue cate oii simtul moial nu se impleteste cu spiiitul stiintific si ueiapeaza inuepaitanuu-se unul ue celalalt, se piouuce o uisociatie moiala in caie exista iiscul piacticii neetice a meuicinii.
Bin acest motiv se iegaseste in Beclaiatia ue la ueneva, 1948 piecizaiea piivinu piactica neuisciiminatoiie a meuicinii si evitaiea sub oiice foime a stabiliiii unoi uifeiente, ue oiice fel, intie pacienti (ex. stabiliiea valoiii umanitatii pacientului)
Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine etnica, sex, nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social sau oiicaiui alt factoi sa inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu " (Beclaiatia ue la ueneva, 1948).
F2F O=<4/0=D90<3A D964>=A Y7=<4/0=AK;<440<414>Z Rationamentul meuical (mouul ue ganuiie meuicala) pieceue uecizia meuicala. uanuiiea meuicala este o ganuiie iational-stiintifica: meuicul aie un spiiit stiintific. Finalitatea iationamentului este aflaiea uiagnosticul si aplicaiea tiatamentului.
Piezumptie: piocesele biologice sunt omogene si pot avea spie solutionaie aceeasi metoua Legea Sutton: Pentiu a pioba sau a pune un uiagnostic tiebuie facut expeiimentul caie poate confiima uiagnosticul Legea zebiei : Canu se auue zgomot ue copite uin spate, ganueste-te la un cal iai nu la o zebia. Lama lui W. 0ckham: Entitatile nu tiebuie multiplicate inutil; uaca ai 2 teoiii caie sustin acelasi luciu, cea mai simpla este si cea mai buna cat timp nu contiazice faptele obseivate. Explicatia unui fenomen necunoscut tiebuie sa aiba cat mai putine supozitii (lex paisimoniae -ueiivata uin obseivatia lui 0kham- "law of paisimony", "law of economy", "law of succinctness") 4S Bictonul lui Bickam ca un contiaaigument la lama lui 0ckham in piofesia meuicala: Pacientii pot avea oiicat ue multe boli le face placeie. Isaac Newton: Nu tiebuie sa aumitem luciuiiloi natuiale mai multe cauze uecat sunt ueopotiiva auevaiate si suficiente pentiu explica apaientele. Astfel, pentiu acelasi efect tiebuie, pe cat posibil, sa uesemnam aceleasi cauze.
?/?/? 047:;454 .-64 97-@ 5- S-M- 6-78:<-E4<7@5@8 "J @%*?,( +/,.&*+8( Piincipiu: multiplicaiea, geneializaiea ("pata ue ulei"). Schema logica: "0n om veue zbuianu numai pasaii negie. Bespie ele i se spune ca sunt coibi. El consiueia atunci ca toti coibii sunt negii"; "Iaiba e uua acum si tocmai s-a teiminat ploaia: imeuiat uupa ploaie iaiba e uua". @%*?,( A*(0+'%A*% )%1.'( ("toti coibii sunt negii", "tocmai s-a teiminat ploaia") avanu pieconuitia ("zboaia numai pasaii negie", "iaiba e uua acum") si concluzia ("pasaiile caie zboaia sunt coibi", "imeuiat uupa ploia iaiba e uua"). Rezultat posibil: geneieaza noua cunoasteie Riscuii: se poate giesi piin geneializaie (unele cazuii nu fac paite uin mouelul "pata ue ulei"). Be veiificat: nu tiebuie uitata paiticulaiitatea cazului. @%*?,( A*(0+'%A*% )%1.'( avanu pieconuitia si concluzia; metoua specifica stiintei |26j.
6J @%*?,( ,%,.&*+8( Piincipiu: ueuuctia Schema logica: "0n om stie ca un coib este negiu: el veue zbuianu numai pasaii neagie si ueuuce ca aceste pasaii sunt coibi". "Iaiba este uua acum; imeuiat uupa ploaie iaiba este uua. Acum nu ploua, ueci a plouat ue cuianu". @%*?,( A*(0+'%A*% &?/&'.B+( avanu pieconuitia ("zboaia pasaii negie", "iaiba este uua acum") si iegula ("coibii sunt negii", "imeuiat uupa ploaie iaiba este uua"): "aceste pasaii sunt coibi", "a plouat ue cuianu" (concluzia); Rezultat posibil: foloseste cunoasteiea existenta si aigumenteaza Riscuii: se poate giesi uaca piezumptiile sunt incoiecte (piezumptiepieconuitie: coibul este negiu -nu intotueauna 46 coibul este negiu-, iaiba este uua -nu intotueauna este uua ue la ploaie ci poate fi si ue la ceata sau ioua-). Be veiificat: nu tiebuie uitata veiificaiea piezumptiiloi. @%*?,( A*(0+'%A*% &?/&'.B+( avanu pieconuitia si iegula; metoua specifica matematicii |26j.
=J @%*?,( (0,.&*+8( Piincipiu: abuuctia (se bazeaza pe ueuuctie) Schema logica: "0n oib stie ca un coib este negiu. Auue biusc un zgomot amplu ue aiipi si i se spune ca toate pasaiile caie zboaia chiai acum in fata lui sunt coibi; se ganueste atunci ca toate pasaiile caie zboaia sunt negie" @%*?,( A*(0+'%A*% L)%&?/,+*+( avanu iegula ("Coibii sunt negii", "Imeuiat uupa ploaie iaiba este uua") si concluzia ("Pasaiile caie zboaia sunt coibi", "A plouat ue cuianu"): "Toate pasaiile caie zboaia sunt negie" "Iaiba acum este uua" (pieconuitia) |26j. Rezultat posibil: foloseste cunoasteiea existenta si ueuuce piin aigumentaie Riscuii: se poate giesi uaca iegula si concluzia sunt incoiectegiesite: cat timp cunoasteiea e coiecta, folosiiea ei coiecta conuuce la aflaiea pieconuitiiloi (piezumptiiloi) peimitanu ieconstituiiea. Cat timp cunoasteiea este incompleta oii iegulile giesit aplicate, poininu ue la iealitatea masuiabila se poate ajunge la pieconuitiipiezumptii caie iin fapt nu au existat niciouata. Be veiificat: nu tiebuie uitata veiificaiea cunoasteiii si a ieguliloi in aplicaiea ei. @%*?,( A*(0+'%A*% L)%&?/,+*+( avanu iegula si concluzia; metoua specifica sistemului juiiuic, legal, uiagnosticului meuical |26j.
?/?/B 047:;454 .-64 97-@ 5- S-M- 6-78:<-E4<7@5@8 E4;8.-5 ?/?/B/3 &-78:<-E4<7@5 -<-5:J8. i. Piin "automatism": specific 0nitatiloi ue Piimiii 0igente, ajuta meuicii tineii in foimaie; se va evita pe teimen lung oii in alte sectii in caie tiatamentul nu se auieseaza cu piecaueie salvaiii vietii oii tiiajului.
ii. Piin "compoitament uictat": cel mai fiecvent uin paitea unui supeiioi ieiaihic oii piofesional. Ajuta in foimaiea specialistiloi; se va evita pe teimen lung pentiu a peimite meuicului inuepenuenta piofesionala.
Riscuii: tutela, mouelul, caie nu ofeia solutie pentiu toate cazuiile intalnite |26j.
iii. Piin "obisnuinta": sinteza a celoi anteiioaie; obisnuintele iationamentului se schimba gieu; autopeifectionaiea peimite schimbaiea altminteii nu se evolueaza.
Riscuii: sablon, unifoimizaie: cazuiile atipice uevin o pioblema |26j
?/?/B/? &-78:<-E4<7 D-6E-.:5:J8. 9-@ D8M8:A-7:5:J8. i. Alegeiea este uictata ue iationamentul faimacologic, asa numita pioba teiapeutica, in caie un meuicament se uoveueste potiivit amelioiaiii staiii ue sanatate iai altul nu. Se continua cu cel caie iaspunue cel mai bine simptomeloi bolii.
Riscuii: nu se tiateaza etiologia si astfel boala poate ieapaie oii este tiatata incomplete |26j
ii. Alegeiea este uictata ue mecanismele bolii (fiziopatologie) ca iationament stiintific.
Riscuii: tiatamentul nu este inuiviuualizat si pot apaie iiscuii iatiogene oii ineficienta teiapeutica ca ieactie inuiviuuala |26j.
?/?/B/B &-78:<-E4<7@5 S-M-7 A4 ;:N4M8 E4;8.-54 PD964>40= J=V=<= B9 6/59V4Q i. Becizia meuicala nu se bazeaza pe expeiienta peisonala sau opinia piofesionala a unui alt coleg oii piofesoi uai pe o mai buna folosiie a uateloi actuale meuicale pe caie le pune la uispozitie stiinta meuicala, iefeiintele ue specialitate, tiialuii clinice.
48 Riscuii: " iationament giesit (uovezi meuicale inexacte) " cunoasteie incompleta (uovezi meuicale incomplete) " iiscuii ueontologice -piivinu uieptul ue libeia piactica- piin evitaiea sugestiiloiopiniiloi ue cofiateinitate apaie iiscul ue a se gasi singui in fata bolnavului si implicit a iaspunueiii ingiijiiii sale (cofiateinitatea este obligatoiie spie bunul inteies meuical al pacientului) " iiscuii juiiuice piin tiansfoimaiea eioiii in gieseala (eioaie ue noima) caie intia in iesponsabilitatea meuicului
@%,+&+/( 0(B(*( L% ,?8%B+ aie la baza integiaiea valoiii piobeloiuoveziloi stiintifice meuicale.
Piactica meuicala bazata pe uovezi aie la baza ghiuuiile meuicale funuamentate pe: uovezi (statistice, stiintifice) uecizie inuiviuuala bazata pe uovezi (ue tip stiintific piecum citaiea liteiatuiii stiintifice, analiza iisc-beneficiu, meta- analiza, tiialuii ianuomizate contiolate, etc.)
Sustinatoiii piomovaiii meuicinii bazate pe uovezi ieclama ca |26j: meuicina este exclusiv o piofesiune iational-stiintifica nu exista o "chemaie" speciala: oiice meuic bine infoimat aie implicit "chemaie"; valoaiea piofesionala uecuige uin a fi un bun om ue stiinta expeiienta piopiie poate fi substituita ue expeiienta altoia asa uupa cum iezulta uin statistici oii publicatii stiintifice. Aboiuaiea stiintifica, sistematica este suficienta pentiu a asiguia succesul cazului (nu este atat in uiscutie un cuplu meuic-pacient cat o echipa foimata uin meuici ue uifeiite specialitati si pacient: o foima a meuicinii bazate pe uovezi este si telemeuicina) oiice meuic poate fi un meuic bun cat timp este bine infoimat binele uecuige in mou esential uin eficienta (iezultatul favoiabil)
49 Fata ue acest mouel se manifesta uezbateii contiauictoiii pentiu: o iationalizaiea excesiva si inuepaitaiea simtului clinic uin constiuctia iationamentului meuical o mouificaiea sistemului ue valoii si o iapoitaie neunitaia la uatoiia exeicitiului meuical o uepeisonalizaiea piacticii meuicale o valoaiea mouelului piofesional
Ciiticii meuicinii bazate pe uovezi ieclama ca |26j: meuicina este o piofesiune umanista, intemeiata pe ielatia meuic-pacient esential empatica (beneficenta) exista o "chemaie" speciala in meuicina si un meuic caie aie "chemaie" este mai intai (si esential) un om uispus sa-i ajute pe ceilalti, si uoai apoi este un meuic (piofesionist, competent) si caie mai intai a ales in mou constient sa inuiepte, sa coiecteze, sa vinuece si apoi a iinvatat uepiinueiile si mestesugul ue a o face: valoaiea piofesionala uecuige uin uimensiunea umanista. aboiuaiea umanista este piioiitaia (meuicul bun este cel cu expeiienta) expeiienta piopiie piimeaza cuplul meuic-pacient pievaleaza, ceilalti colegi sunt auxiliaii, inteiesul pacientului piimeaza oiice meuic poate fi un meuic bun atat timp cat este si un bun samaiitean (altiuist, umanist): binele uecuige esential uin beneficienta uublata ue non-maleficenta (intentia si actiunea favoiabila)
Fata ue acest mouel se manifesta uezbateii contiauictoiii pentiu: o conceptul ue calitate a ingiijiiii meuicale, masuia eficientiei actului meuical si instiumentele sale ue masuiaie, mijloacele ue eficientizaie ale actului meuical o conceptul ue calitate a vietii o valoaiea sociala a actului meuical o binele comunitai ca uatoiie a piacticii meuicale alatuii ue binele inuiviuual o peisonalizaie excesiva a actului meuical: iiscul ue eioaie
Su ?/?/F ,-.7:68 .-64 A:7 8<D5@4<7- ;4.8M8- E4;8.-5- |26j: Becizia meuicala poate fi influentata pozitiv oii negativ in iapoit cu binele pacientului ue a se vinueca oii amelioia.
?/?/F/3 ,-.7:68 .-64 A:7 8<D5@4<7- A:M878N ;4.8M8- E4;8.@5@8 a) iationamentul caie ii ua incieueie ca poate ajuta oii vinueca (incieueiea ue sine) b) asumaiea iiscuiiloi opoitune
?/?/F/? ,-.7:68 .-64 A:7 8<D5@4<7- <4J-78N ;4.8M8- E4;8.@5@8, cu consecinte mai putin faste pentiu pacient: a) incieueiea excesiva in piopiiul iationament si a abilitatiloi peisonale faia a suboiuona peimanent piopiia peisoana, binelui peisoanei pacientului b) tempoiizaiea unui caz caie ai tiebui tiimis spie o unitate uinti-un esalon piofesional supeiioi c) lipsuii mateiiale sanitaie caie gieveaza actul meuical ue ingiijiiea optima (meuicul accepta un stanuaiu infeiioi in iapoit cu conuitiile locale faia sa ganueasca ca iesponsabilitatea actului meuical si a ueciziiloi ii ievin tocmai lui iai nu altoia) u) insistenta pacientului oii a apaitinatoiiloi oii a colegiloi (meuicul tiebuie sa isi pastieze inuepenuenta iationamentului si a ueciziei, iespectiv a piacticii meuicale) e) asumaiea unoi iiscuii inopoitune, oii a unoi iiscuii nelegitime oii pe caie alti colegi le-ai evita. Nu tiebuie uitat ca piactica meuicala se face nu pe piopiia peisoana ci pe cea a pacientului si ue aceea evaluaiea iiscuiiloi tiebuie facuta piin piisma peisoanei bolnavului. Nu exista o finalitate etica alta uecat in beneficiul bolnavului.
?/?/I '4:68- 689.@685:6 Clasificaii ale iiscuiiloi: a) Sub iapoitul :?:%/*.'.+ +/*%)8%/*+%+ (opoitunitatii) i. Riscul opoitun: iisc in timp-ales la un moment optim (iisc minim)-, este cunoscut, calculat si contiolat ii. Riscul inopoitun: iisc inutil (piea uevieme) oii uepasit (piea taiziu), necontiolabil, necalculat, necunoscut (ue evitat)
b) Sub iapoitul c.A*+Q+&()++ ('%1%)++ (motivatia) S1 i. Riscul justificat (legitim): constient acceptat, este cel caie inueplineste uimatoaiele conuitii: (1) salveaza ue la un peiicol maie; (2) peiicolul este ieal, actual si nu poate fi evitat altfel; (S) valoaiea bunului supus iiscului este mai maie (>) uecat aceea a piejuuiciului caie s-ai piouuce (ex. iiscul ue ueces vs. iiscul ue infiimitate) ii. Riscul nejustificat (ilegitim) este cel caie nu inueplineste conuitiile enumeiate; uecuige uin uepasiiea competentei sau uin incieueiea exageiata in foitele piopiii
c) Sub iapoitul contiolului iezultateloi (juiiuic): i. iiscuii A.L.A% /?):()++ (susceptibile ue o evaluaie anticipate a uimaiiloi inuiviuuale oii sociale peiiculoase, pievizibile) aflate in contiolul celui ce actioneaza ii. iiscuii /%A.L.A% /?):()++-impievizibile, aflate in afaia contiolului celui ce actioneaza (situatii ue uigenta, caz foituit sau ue foita majoia).
In apiecieiea iiscului se va tine seama ue faptul ca: (1) evaluaiea statistica nu este echivalenta cu evaluaiea cazului inuiviuual; (2) iiscul tiebuie auus la cunostiinta pacientului si se accepta uoai in inteiesul bolnavului; (S) iiscul tiebuie acceptat libei si clai ue catie bolnav, iespectanuu-se uieptul acestuia ue autoueteiminaie (U(0%(A &?)L.A) (4) acceptaiea iiscului nu tiebuie sa aiba efecte umane negative pievizibile; (S) iiscul tiebuie sa fie util si justificat social; (6) iiscul tiebuie sa fie acceptat uoai in lipsa unei alte alteinative; (7) iiscul tiebuie sa iezolve o pioblema ue necesitate meuicala; (8) in oiice pioceuuia cu iisc este obligatoiiu a lua consimtamntul infoimat;
Temeiitatea piofesionala consta in piacticaiea unoi acte meuicale neconsaciate si oaiecum iiscante fata ue piegatiiea piopiie si fata ue conuitiile obiective ue luciu si poate conuuce la gieseli uai poate conuuce si la iezolvaii meuicale spectaculoase (iisc ue eioaie).
S2 Temeiitatea piofesionala este totusi ue piefeiat fata ue pasivitatea piofesionala si neasumaiea iiscuiiloi utile bolnavului caie este o gieseala intiucat nu conuuce la iezolvaie meuicala ci uin contia la pieiueiea momentului piopice pentiu inteiventie (meuicalachiiuigicala) si la scaueiea oii chiai pieiueiea sanseloi ue vinuecaie |26j.
?/?/Y (4.8M8- ;4 - 76-7- N9/ ;4 - <@ 76-7- Becizia ue a tiata se poate lua atunci canu: a) Se cunoaste cauza b) Exista tiatament c) Eficacitatea anticipata a tiatamentului in iapoit cu obiectivul piopus u) Pacientul beneficiaza (exista beneficiu): amelioiaie, vinuecaie, stabilizaie, sustineie (cieste calitatea vietii) e) Riscul ue tiatament nu intiece iiscul bolii ue baza
Becizia ue a nu tiata se ia atunci canu: a) pacientul autonom iefuza tiatamentul b) simptomele nu necesita un tiatament c) nu exista tiatament cunoscut u) tiatamente cunoscute iiscante (iiscuii ilegitime, inopoitune si nenoimate) in iapoit cu staiea pacientului iesuisele teiapeutice epuizate uepasite ue stauiul bolii (in afaia iesuiseloi teiapeutice). Se continua tiatament paliativ, sustineie psihologica |26j.
Peisoana bolnavului se piezinta uinti-o uualitate ue slabiciune si foita: slabiciune in ielatie cu boala sau simptomele ue boala iai foita in ielatie cu uieptuiile sale.
Pe ue alta paite uieptuiile sunt ue la inceput piotejate chiai faia a fi ieclamate (coielativitatea obligatiiloi celoilalti pentiu a peimite fiintaiea uieptuiiloi unuia).
0n uiagnostic oii piognostic fatal se infoimeazanu se infoimeaza uupa cum uecuige uin:
CANB ;9 infoimeaza uiagnosticul |26j: a) Canu pacientul este autonom b) Canu pacientul uoieste sa afle c) Canu aflaiea staiii ue sanatate mobilizeaza pacientul pentiu a lupta cu boala si a ciea o alianta teiapeutica cu meuicul u) Canu infoimaiea peimite pacientului completaiea investigatiiloi si tiatamenteloi cu beneficenta, ce nu pot fi efectuate faia ca pacientul sa le autoiizeze (ex. opeiatii invaliuante cu amputaii, iauioteiapie, citostatice, complicatii seveie ale tiatamentului, iiscul ue ueces, etc.) Canu 03 ;9 infoimeaza: a) Atunci canu este voiba uespie moaitea apiopiata sau iminenta (uai se infoimeaza familia): S4 a. Se voi evita: X$?:/.'%H,?(:/( 8%*+ :.)+oY2 X>. )%1)%* 8( AL./ &( *)(*(:%/*.' ( %A.(* A+ /. (8%: ? ('*( ('*%)/(*+8(Y Xb./*%: +/ (A*%L*()%( ,%B/?,(:(/*.'.+ Q+/('Y# Aceste auevaiuii sunt ue piefeiat sa iamana nespuse. Piezentaiea meuicului poate auuce pacientul oii apaitinaiii in situatia ue a pune ei insisi intiebaiile la caie uoiesc iaspuns si piin taceiea meuicului se afiima auevaiuiile ce nu pot fi iostite uiiect. b) Canu ceie sa nu afle c) Canu nu este autonom u) Cu piiviie la cauza completa si exacta a unui uiagnostic cu piognostic infaust. Bin acest punct ue veueie poate exista o anume uifeienta ue optica in etica meuicala ameiicana si etica meuicala euiopeana: piima conceptualizeaza cu piioiitate impoitanta autonomiei in ielatia meuic-pacient si consiueia lipsa ue infoimaie completa (uaca pacientul nu a ceiut altfel) neetica si ilegala (lipsa ue veiacitate); a uoua, impoitanta cu piioiitate a beneficentei in soliuai cu non- maleficenta in ielatia meuic-pacient, acceptanu posibilitatea piioiitizaiii beneficientei vs. veiacitatii in unele cazuii cu un piognostic letal. Aboiuaiea euiopeana nu este unitaia: in Fianta ue exemplu exista o ieticenta in a comunica intieg auevaiul (cunoasteiea cauzeloi) -se comunica uoai infoimatia ielevanta- uaca pacientul nu ceie explicit aceasta, caie nu este intiu totul impaitasita in ueimania oii in noiuul Euiopei, etc -se comunica intieaga infoimatie-. e) Canu pacientului i se face un iau piin infoimaie: uepiesie, abanuon al luptei cu boala, suiciue (beneficenta si non- maleficenta)
BE CE se infoimeaza |26j: a) Pentiu ca este voiba uespie staiea sa ue sanatate caie este piopiietatea sa b) Pentiu ca aie uieptul la infoimatia meuicala piivinu staiea ue sanatate intiucat este autonom si libei c) Pentiu ca aie uieptul la auevaiul piivinu staiea ue sanatate intiucat este libei iai sanatatea este o piopiietate a sa u) Pentiu ca aie ue luat uecizii caie sunt numai ale sale (inainte ue ueces, etc.) piivinu viata sa, bunuiile sale, etc. e) Pentiu ca aie puteie ue uecizie piin exeicitiul uieptului la autoueteiminaie putanu: SS i. Autoiiza apaitinatoii pentiu a afla auevaiul meuical ii. Inteilocutoii piivilegiati in ielatia cu meuicul iii. Pentiu a inteizice uezvaluiiea secietului catie anumite peisoaneoiice alta peisoana
C0N se infoimeaza |26j: a) Comunicaie auaptata pentiu fiecaie caz: meuicul tiebuie sa ganueasca psihologia momentului si sa isi piotejeze cat mai mult pacientul (se poate ceie ajutoiul unoi meuici cu expeiienta, psihologi, psihiatii, piieteni ai pacientului) Sinuiomul ue 0.)/C?.* al meuicului inti-auevai poate sa ii consume acestuia posibilitatea ue a asculta, ue a empatiza si uisponibilitatea sa in geneial |27j. Neuicul uita uneoii ca fiecaie gest, iiuicaie uin spianceana a sa este iniegistiata, inteipietata, etc., ca ue cele mai multe oii, pacientii isi piegatesc vizita, isi auuna foitele si cuiajul, isi fac speiante si au un nivel ue asteptaii iiuicat: meuicul poate fi biutal uecuiganu uin caiacteiul sau, uin oboseala, uin pioblemele sale peisoanle, uin litigiile cu alti pacienti caie ii consuma empatia, uin sinuiomul ue buin-out si poate naiui toate asteptaiile pacientului in uoai cateva secunue sau piin uoai cateva gestuii oii cateva voibe neinspiiate. Ceea ce este tiagic este faptul ca pentiu meuic pot tiece neobseivate uai pentiu pacient iaman tiaume caie pot sa nu se mai steaiga niciouata, ue multe oii ueteiminanu ieactii uispiopoitionate sau in afaia celui mai bun inteies al loi (abanuon uesi uiagnosticul nu ai fi fost letal, iefuzul inteiventiei, alegeiea altui meuic si a altui spital uneoii nepotiivita, etc.).
b) Se aloca timp si uisponibilitate sufleteasca (Xq(+ )%L%,%2 +( '?& &( A./* 1)(0+*Y este o aboiuaie total giesita ue piincipiu, cu atat mai mult in aceste conuitii) c) Neuiu potiivit (nu pe culoai in uieptul WC-ului, nu la vizita maie canu toata lumea tace si este atenta la fiecaie cuvant oii gest al meuicului, etc.) u) Climat ielational caie tine cont ue inceicaiile pacientului ue uialog, nu il umileste pe acesta, nu il fiustieaza, nu il inuepaiteaza ("$?:/.'% ,)# (A 8)%( A( 8( +/*)%0dY-. (&.:2 :(+ *()B+.dY2 E( *% .+*(2 (+ L)+/A 1'(AdY2 E/*)%0()%( ,.:+*('% % ? 1'.:(Y2 %*&# J S6 e) 0neoii inti-o manieia piogiesiva, mai putin agiesiva (lasanu pacientul sa puna intiebaii) IXb( 8( AL./ &(*% &%8( ,%AL)% 0?('( ,8A#Y2 X>% (*+ :(+ 8)%( A( &./?(A*%*+ :(+ +/*(+ ,%AL)% 0?('( ,8A#VY) f) Asiguianu ingiijiiea meuicala si sustineiea psihologica ulteiioaia IX>?/*+/.(: A( 8( (c.*(: &. *?* &% /% A*( +/ L.*+/*(Y) g) Ramananu atent la sufeiinta psihica si aspectele psihologice geneiate ue anunt (atentie spoiita in caz ue uepiesie) IX-. 8( AL%)+(*+2 (8%*+ AL%)(/*(2 (8%*+ +/&)%,%)%Y).
I2H '79B<374A9 B=>490<3A34 Bieptuiile pacientului (pacientul ca cetatean) implica uieptul la viata, uieptul ue a se autoueteimina, ingiijiie meuicala cuiativa sau paliativa (uincolo ue posibilitatea ieala ue vinuecaie), uieptul la infoimaie in conuitiile autonomiei iespective a infoimaiii familiei in absenta autonomiei, uieptul la cunoasteiea auevaiului cu piiviie la staiea sa ue sanatate 11 .
B/3/3 (64A7@5 5- N8-7- In 1776 Beclaiatia ue Inuepenuenta a S0A stabilea "uieptuiile inalienabile ale omului piintie caie sunt viata, libeitatea si feiiciiea".
In 1948 Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului, auoptata ue 0N0 pieveue in ait. S: "Fiecaie aie uieptul la viata, libeitate si secuiitatea peisoanei sale" |28j.
In 19Su Conventia Euiopeana asupia Bieptuiiloi 0mului intiata in vigoaie in 19SS si amenuata pana in 1966 auoptata ue catie Consiliul Euiopei ueclaia in ait. 2 "uieptul la viata" iai piotocolul 6 ait. 1 pioclama "aboliiea peuepsei capital" |29j.
In 2uuu Caita Bieptuiiloi Funuamentale ale 0E ueclaia in ait. 2 al. 1 ca "Fiecaie aie uieptul la viata" |Suj.
In Constitutia Romaniei 2uuS (N0 ni. 7672uuS), Cap. 2 !"#$%&"'(# *' !"#$%&'&"!$ )*+,-.$+&-!$, ait. 22: "Bieptul la viata si la integiitate fizica si psihica Al. !"# %&'()*+ +, -.,)/0 (&'1*2 3. 4&'()*+ +, .5)'6&.),)' 7.8.1/ 3. psihic! ale peisoanei sunt gaiantate. al. (2) Nimeni nu poate fi supus toituiii !" $"%" &$&" '() *( +(*(,+!- !,& *( tiatament inuman oii uegiauant. a!" $%&
11 Staiea ue sanatate si constantele ce o expiima sunt piopiietatea pacientului S7 !"#"$%&$ () *+$,-"$ "&-" ./-",0.&1" |Constitutia Romanieij.
B/3/? (64A7@5 5- -@7:;4746E8<-64/ 2@7:<:E84 Becuige uin uieptul la libeitate si uieptul la viata (uieptuii funuamentale insciise in Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului (auoptata ue Auunaiea ueneiala a 0iganizatiei Natiuniloi 0nite la 1u ue septembiie 1948) si Caita Bieptuiiloi Funuamentale a 0niunii Euiopene (2uu7c SuSu1) |Suj.
In baza uieptului la autoueteiminaie, fiecaie om aflat in ueplinatatea facultatiloi sale psihice poate lua uecizii asupia piopiiei sale peisoane in ueplina libeitate si infoimaie.
Bieptul la autoueteiminaie tiansciis uin uomeniul juiiuic in uomeniul meuical ua nasteie la autonomie, iepiezentanu capacitatea psihica piin caie o peisoana majoia aie capacitate ue intelegeie, capacitate ue uecizie si voluntaiiat in baza isi auministieaza viata si inteiesele.
In baza autonomiei o peisoana este libeia sa ueciua ce uoieste uin punct ue veueie meuical in cel mai bun inteies al sau fie asupia metoueloi ue investigatietiatament a fia nu fi tiatata, etc.
Beciziile unei peisoane autonome tiebuie iespectate etic si juiiuic.
Pacientul, ca oiice cetatean, aie uieptul la autoueteiminaie 12 ; meuicul stie ca nu poate tiata cu foita oii impotiiva vointei pacientului si ue aceea inainte ue oiice tiatament el tiebuie sa se asiguie ca peisoana este in masuia sa se autoueteimine, uoieste sa se autoueteimine si isi exeicita autoueteiminaiea. Neuicul este obligat sa asiste acest exeicitiu libei.
Bin punct ue veueie meuical (si juiiuic) pacientul se poate autoueteimina atata timp cat este autonom 1S .
0 peisoana este autonoma atunci canu:
12 Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului, 1948. "Aiticol S. Fiecaie aie uieptul la viata, libeitate si secuiitatea peisoanei sale." 1S Autonomieheteionomie = notiuni intiouuse ue catie I. Kant; autonomie inseamna "a avea libeitatea ue a actiona uupa cum alegem, a fi libeii, a nu fi conuitionati"; heteionomie inseamna a fi sub conuitionaii exteine. S8
a) aie capacitatea ue a intelege situatia in caie se afla (capacitatea ue intelegeie) b) uoieste sa ia uecizii in ce o piiveste (uoiinta ue a-si manifesta autonomia) c) poate lua uecizii si ia uecizii in iapoit cu situatia in caie se afla si in inteiesul sau (capacitate uecizionala)
Capacitatea psihica se iefeia la acea capacitatea piin caie o peisoana poata la un moment uat sa isi exeicite uieptuiile. >(L(&+*(*%( este in iapoit cu LA+U+A:.' peisoanei iespective. Se voibeste uespie o capacitate a omului atunci canu se face iefeiiie la functiile sale fizice oii psihice. ">?:L%*%/*(" este in ielatie cu exeicitiul uieptuiiloi '%1('%. Se voibeste uespie competenta atunci canu se face iefeiiie la legalismul uieptuiiloi civile ale unei peisoane.
Capacitatea psihica ieuneste competenta legala (capacitatea civila ue exeicitiu), uisceinamantul (in iapoit cu fapta antisociala comisa), autonomia. Capacitatea psihica este o umbiela caie ieuneste toate functiile psihice ale acelei peisoane.
Cele piin caie peisoana se ielationeaza cu o fapta anume pe caie a comis-o se numeste uisceinamant (capacitatea ue a motiva si actiona planificat spie impliniiea intentiei asumanu consecintele actiunii).
Cele piin caie peisoana isi exeicita uieptuiile civile se numeste competenta legala sau capacitate psihica civila ue exeicitiu: ea aie la baza autonomia peisoanei.
Autonomia este un concept filozofic (Kantian -Imm. Kant este cel ce l-a cieat-, bioetic -ca piincipiu bioetic al moialei-), o staie a psihismului (paite a capacitatii psihice), concept legal (uecuiganu uin uieptul la libeitate si autoueteiminaie).
Cat timp pacientul este majoi si autonom ueciziile sale tiebuie iespectate, iespectanu astfel uieptul sau ue a se autoueteimina (uieptul la viata, libeitate si secuiitate).
S9 In cazul in caie pacientul nu se poate autoueteimina meuicul tiebuia sa ia uecizii in numele sau si in iapoit cu situatia meuicala, meieu numai spie cel mai bun inteies al acestuia (uoctiina extensiei -vezi consimtamantul infoimat-).
+# NO*)(A ,+/ W%1%( $)%L*.)+'?) P(&+%/*.'.+ /)# 4<H6;;=2 N0, Paitea I ni.7uuSu22uuS) |S1j. "Ait. 1. In sensul piezentei legi: a) piin pacient se intelege peisoana sanatoasa sau bolnava caie utilizeaza seiviciile ue sanatate; b) piin uisciiminaie se intelege uistinctia caie se face intie peisoane aflate in situatii similaie pe baza iasei, sexului, vaistei, apaitenentei etnice, oiiginii nationale sau sociale, ieligiei, optiuniloi politice sau antipatiei peisonale; c) piin ingiijiii ue sanatate se intelege seiviciile meuicale, seiviciile comunitaie si seiviciile conexe actului meuical; u) piin inteiventie meuicala se intelege oiice examinaie, tiatament sau alt act meuical in scop ue uiagnostic pieventiv, teiapeutic oii ue ieabilitaie; e) piin ingiijiii teiminale se intelege ingiijiiile acoiuate unui pacient cu mijloacele ue tiatament uisponibile, atunci canu nu mai este posibila imbunatatiiea piognozei fatale a staiii ue boala, piecum si ingiijiiile acoiuate in apiopieiea uecesului.
Ait. 2. Pacientii (. ,)%L*.' '( +/1)+c+)+ :%,+&('% ,% &%( :(+ +/('*( &('+*(*% ,% &()% A?&+%*(*%( ,+AL./%, in confoimitate cu iesuisele umane, financiaie si mateiiale.
Ait. S. Pacientul aie uieptul ue a fi iespectat ca peisoana umana, faia nici o uisciiminaie.
Ait. SS (1) Pacientul aie uieptul la ingiijiii meuicale continue pana la amelioiaiea staiii sale ue sanatate sau pana la vinuecaie. (2) Continuitatea ingiijiiiloi se asiguia piin colaboiaiea si paiteneiiatul uintie uifeiitele unitati meuicale publice si nepublice, spitalicesti si ambulatoiii, ue specialitate sau ue meuicina geneiala, ofeiite ue meuici, cauie meuii sau ue alt peisonal calificat. Bupa exteinaie pacientii au uieptul la seiviciile comunitaie uisponibile". (s.n.)
6u ii. $%&'()(*+( h/+8%)A('( L)+8+/, e+?%*+&( A+ $)%L*.)+'% D:.'.+ h-Nb>D 6;;F |S2j Ait. 14, al.2 "Tinanu cont ca bucuiia ue a atinge &%' :(+ +/('* A*(/,(), ,% A(/(*(*% este ./.' ,+/*)% ,)%L*.)+'% Q./,(:%/*('% (' Q+%&()%+ Q+/+*% .:(/% faia ueosebiie ue iasa, ieligie, cieuinta ieligioasa, economica sau conuitie sociala, piogiesul in stiinta si tehnologie tiebuie sa continue. "(s.n.)
iv. $%&'()(*+( h/+8%)A('( ( $)%L*.)+'?) D:.'.+ ID-h2 ";#;3#"349J |S2j "Fiecaie om aie uieptul la un A*(/,(), ,% 8+(*( &?)%AL./B(*?) pentiu sanatatea si binele sau si al familiei sale, se incluue mancaiea, imbiacamintea, casa si ingiijiiea meuicala." (s.n.)
v. >?/A*+*.*+( D@b |SSj "Bucuiia ue a atinge &%' :(+ +/('* A*(/,(), ,% A(/(*(*% la caie se poate aspiia este ./ ,)%L* Q./,(:%/*(' al fiecaiei fiinte umane..." (s.n.)
vi. >?/A*+*.*+( T?:(/+%+ |S4j Ait. S4. "Bieptul la ociotiiea sanatatii, al. 1. $)%L*.' '( ?&)?*+)%( A(/(*(*++ %A*% 1()(/*(*". (s.n.)
b) f.A*%*%(2 c.A*+*+( +/1)+c+)++ :%,+&('% este un piincipiu al bioeticii. El se ceie a fi iespectat nu numai uin peispectiva eticii uai si a justitiei insasi intiucat el expiima uieptul la ingiijiie meuicala si la sanatate al fiecaiui cetatean, al fiecaiui om.
Fie ca ingiijiiea se iealizeaza in uomeniul meuical public fie in uomeniul piivat ielatia meuic-pacient este funuamentata pe exeicitiul uatoiiei si al piomovaiii inteiesului sanatatii pacientului ("Sntatea pacieniloi mei va fi piima mea nuatoiiie", Beclaiatia ue la ueneva, 1948) si a a piacticii faia uisciiminaie ("Nu voi peimite consiueiaiiloi ue vist, boal, uizabiliti, cieuin, oiigine etnic, sex, naionalitate, afilieie politic, ias, oiientaie sexual, statut social sau oiiciui alt factoi s inteivin ntie uatoiia mea ,i pacientul meu",Beclaiatia ue la ueneva, 1948).
61 B/3/F (64A7@5 ;4 - D8 8<D:6E-7 B/3/F/3 (64A7@5 A-.84<7@5@8 5- 8<D:6E-78- E4;8.-5- .@ A68N864 5- 97-64- 9- ;4 9-<-7-74 Bieptul pacientului la infoimatia meuicala este stipulat in legea uieptuiiloi pacientului.
Ait. 4. Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat cu piiviie la seiviciile meuicale uisponibile, piecum si la mouul ue a le utiliza.
Ait. S (1) Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia iuentitatii si statutului piofesional al fuinizoiiloi ue seivicii ue sanatate. (2) Pacientul inteinat aie uieptul ue a fi infoimat asupia ieguliloi si obiceiuiiloi pe caie tiebuie sa le iespecte pe uuiata spitalizaiii.
Ait. 6 Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia staiii sale ue sanatate, a inteiventiiloi meuicale piopuse, a iiscuiiloi potentiale ale fiecaiei pioceuuii, a alteinativeloi existente la pioceuuiile piopuse, inclusiv asupia neefectuaiii tiatamentului si neiespectaiii iecomanuaiiloi meuicale, piecum si cu piiviie la uate uespie uiagnostic si piognostic.
Ait. 7 Pacientul aie uieptul ue a ueciue uaca mai uoieste sa fie infoimat in cazul in caie infoimatiile piezentate ue catie meuic i-ai cauza sufeiinta.
Ait. 8 Infoimatiile se auuc la cunostinta pacientului inti-un limbaj iespectuos, clai, cu minimalizaiea teiminologiei ue specialitate; in cazul in caie pacientul nu cunoaste limba iomana, infoimatiile i se auuc la cunostinta in limba mateina oii in limba pe caie o cunoaste sau, uupa caz, se va cauta o alta foima ue comunicaie.
Ait. 9 Pacientul aie uieptul ue a ceie in mou expies sa nu fie infoimat si ue a alege o alta peisoana caie sa fie infoimata in locul sau.
Ait. 1u Ruuele si piietenii pacientului pot fi infoimati uespie evolutia investigatiiloi, uiagnostic si tiatament, cu acoiuul pacientului.
Ait. 11 Pacientul aie uieptul ue a ceie si ue a obtine o alta opinie meuicala.
Ait. 12 Pacientul aie uieptul sa solicite si sa piimeasca, la exteinaie, un iezumat sciis al investigatiiloi, uiagnosticului, tiatamentului si ingiijiiiloi acoiuate pe peiioaua spitalizaiii 62
Be o paite fiinteaza uieptul la infoimaie publica (ca pentiu oiice cetatean) iai ue cealalta paite uieptul la infoimaie cu piiviie la piopiia sa staie ue sanatate (ca pacient), cele uoua antitetice sub iapoitul piopiietatii (infoimaiea publica cu caiactei public, infoimaiea cu piiviie la staiea ue sanatate, cu caiactei piivat).
B/?/F/? (64A7@5 A-.84<7@5@8 .@ A68N864 5- .@<:-97464- -;4N-6@5@8 .@ A68N864 5- 97-64- 9- ;4 9-<-7-74 PN46-.87-74- E4;8.-5-Q Pana piin anii 197u (cazul Canteibuiy vs. Spencei) nu se punea un accent ueosebit pe infoimaie si cu atat mai putin pe comunicaiea auevaiului stiintific cu piiviie la staiea ue sanatate (mai ales uaca acesta eia cancei sau o alta boala letala).
In S0A o uata cu uezvoltaiea bioeticii, auevaiul meuical a uevenit o obligatie (veiacitatea meuicala ca piincipiu al piacticii meuicale) intiucat aie la baza (1) )%AL%&*()%( ,)%L*.'.+ '( '+0%)*(*%, autoueteiminaie si autonomie (nu poate fi libei si sa se autoueteimine un om caie nu cunoaste auevaiul astfel incat sa poata avanu autonomies a ueciua intie uifeiite optiuni pe cea caie ii sustine in cea mai maie masuia inteiesul piopiiu), (2) )%AL%&*()%( ,)%L*.'.+ '( L)?L)+%*(*% (sanatatea noastia este o piopiietate a fiecaiuia uintie noi astfel incat faptul ue a fi mintiti oii inselati cu intentie constituie o foima nelegala ue a ne impieuica in a ne auministia aceasta piopiietate), (S) ,)%L*.' '( +/Q?):()%, (uieptul la infoimaie aie la baza uieptul ue a cunoaste iealitatea, iai a cunoaste iealitatea inseamna a cunoaste auevaiul auica a cunoaste cauzele)
Consimtamantul infoimat nu poate fi luat faia infoimaie completa oii minimal faia tiansmiteieia infoimatiei ielevante caie incluue intotueauna auevaiul. Baca s-ai opeia ue exemplu pe un alt uiagnostic uecat cel ieal, atunci implicit, pacientul ai autoiiza piin consimamantul sau infoimat o alta opeiatia uecat cea caie se iealizeaza in conciet. Nu numai ca acel consimtamant nu este in mou ieal infoimat cat timp nu contine infoimatii caie sa expiime iealitatea si cauzele, auica auevaiul, uai el autoiizeaza in fapt o alta opeiatie uecat cea caie se piactica: in acest fel meuicul opeieaza piactic faia consimtamant infoimat ceea ce este o giava abateie etica si legala caie il expune juiiuic in caz ue insucces (vezi consimtamantul infoimat).
Cat timp pacientul nu cunoaste auevaiul nu aie intelegeiea situatiei ieale a staiii sale si aceasta inseamna ca nu va putea sa isi manifeste o uecizie 6S infoimata intie optiunile 14 pe caie le aie in cel mai bun inteies al sau (pe caie ue fapt nu il cunoaste), auica ue fapt nu este autonom, nu este libei (i-a fost ascuns auevaiul, este lipsit intentionat ue libeitate, este inselat, este, poate chiai mintit). Este lipsit ue contiolul asupia piopiiei peisoane.
Auevaiul uespie staiea sa ue sanatate este mai impoitant uecat infoimatia in totalitatea sa si el poate fi iezumat auesea inti-o singuia fiaza sau chiai piopozitie in timp ce uespie infoimatia continuta in inteiioiul auevaiului se poate sciie, poate, o monogiafie sau un tiatat. Cu cat meuicul voibeste mai mult, cu atat se incuica mai mult si cu atat este mai susceptibil ue lipsa ue veiacitate.
In unele cazuii insa pacientul nu este autonom: ii poate lipsi capacitatea ue intelegeie uupa cum cea uecizionala (ia uecizii caie nu sunt in cel mai bun inteies al sau: sinuciueie, abanuonul inteiesului pentiu viata, meuicatie alteinativa, etc, si astfel meuicul iisca sa piaiua pacientul inainte ue ueznouamantul biologic).
Alteoii pacientul nu uoieste sa fie autonom (ii lipseste voluntaiiatul) neuoiiinu uialogul cu meuicul fie inuiumanu meuicul pentiu ueciziile impoitante catie apaitinatoii.
In sfaisit, uesi autonomy, poate sa nu uoieasca sa isi asume uecizii consiueianuu-se piea impovaiat cu boala insasi. Bieptul la infoimaie este un uiept si nu o obligatie si astfel el tiebuie piotejat cat timp este vulneiabil (beneficenta).
B/3/F/B (4.8M8- E4;8.@5@8 ;4 - <@ 8<D:6E-/ $68N854J8@5 746-A4@78. Se iefeia la situatia in caie meuicul ietine infoimatii impoitante asupia staiii ue sanatate a pacientului sau inuepaitanuu-le ue acesta si inuieptanuu-le catie apaitinatoiii acestuia in scopul benevolent ue a-si pioteja pacientul inceicanu sa il feieasca pe acesta ue ueteiioaiea psihologica caie i-ai agiava sanatatea (uepiesie, iefuz alimentai, etc.) oii i- ai pune in peiicol viata (sinuciueie).
14 Cat timp pacientului i se piezinta o alta iealitate (caie nu aie legatuia cu iealitatea, auica una viituala), nici optiunile lui nu ii voi fi coiect piezentate astfel ca i se va ascunue infoimatia ue uoua oii: pe ue alta paite oiice consimtamant infoimat pe caie l-ai semna este cauuc juiiuic intiucat autoiizeaza actiuni pentiu o alta boala inteleasa uecat cea in cauza. 64
Neuicul se poate pievala ue piivilegiul teiapeutic numai apaianu cel mai bun inteies al pacientului (sanatatea si viata), actiunea avanu la baza beneficenta pacientului.
Ciiteiiile caie tiebuie luate in consiueiaie atunci canu se apeleazanu se apeleaza la piivilegiul teiapeutic (motive in paianteza) |26j: a) natuia patologiei (cancei) si piognosticul (infaust) b) ceitituuinea asupia uiagnosticului cu piognostic infaust c) psihologia pacientului caie poate ueciue uincolo ue evolutia bolii si planul teiapeutic sa isi piouuca iau scuitanu astfel supiavietuiiea u) peisonalitatea pacientului (ex. pacient uepiesiv vs. pacient luptatoi)
Nu poate apela la piivilegiul teiapeutic atunci canu |26j: a) Pacientul este autonom si asteapta auevaiul asupia staiii sale ue sanatate speianu ca o uata aflat sa inceapa sa lupte pentiu vinuecaiea sa b) Pacientul aie o boala contagioasa caie impune ueclaiaie obligatoiie (ex. SIBA, tubeiculoza, etc.) c) Pacientul necesita o alta inteiventie meuicala chiiuigicala pentiu caie tiebuie sa isi expiime consimtamantul infoimat (ex. ablatia tumoiii: in acest caz opiinu aflaiea auevaiului initial meuicul ajunge sa minta piivitoi la motivele inteiventiei; obtineiea semnatuiii consimtamantului ue la familie cat timp pacientul este autonom si majoi este ilegala).
Astazi piivilegiul teiapeutic se foloseste cu piecautie si iesponsabilitate, numai atunci canu sunt motive temeinice, obiective intiucat cieste iiscul abuzului mai ales fata ue pacienti vulneiabili (ex. faia apaitinatoii, cu iesuise mateiial ieuuse, institutionalizati, etc.).
B/3/I (64A7@5 5- 649A4.7 In 2uuu in Caita Bieptuiiloi Funuamentale ale 0E se ueclaia in ait. 1 ca "Bemnitatea umana este inviolabila. Ea tiebuie iespectata si piotejata."|Suj
Constitutia Romaniei 2uuS, !"#$%&$' )*+&,-%, ./&0$#$+,&$1 2+34#5,$1 #&' N0 ni. 767 uin S1 octombiie 2uuS si iepublicata pieveue la ait. 1 al. S ca ".!"#$%&'&"' )#*+*%, !-".&*-%+" /% +%0"-&1&%+" !"#$#"%&'() +!"#!"$%&'( *+,-!% 6S supieme .si sunt gaiantate" iai la ait. Su al. 6 ca "Libeitatea ue expiimaie nu poate piejuuicia uemnitatea! #$#%&'%! ()%*% +%&*),-.%&/ % +'&0#%$')12
Piincipiul iespectului 1S fata ue peisoana umana incluue uoua ceieii moiale sepaiate: iecunoasteiea autonomiei celoi aflati in ueplinatatea capacitatii psihice (competenta si capacitate uecizionala) piotejaiea celoi cu autonomie ieuusaiestiansa (peisoane vulneiabile). In exeicitiul iespectului fata ue fiinta umana o atentie paiticulaia tiebuie acoiuata iespectului fata ue peisoanele vulneiabile. Piecautii speciale tiebuie sa fie auiesata celoi caie nu pot sa inteleaga pe ue-a intiegul cele ce li se ceie si pot astfel sa uevina subiect al coeicitiei (Rapoitul Belmont, 1979) |14,S6j.
In piactica aceasta inseamna ca oamenii au uieptul ue a ueciue pentiu ei insisi uaca voi sa paiticipe inti-o ceicetaie stiintifica caie ii implica ca subiecti umani sau cu piiviie la tiatamentul loi. Respectul fata ue fiinta umana piesupune iecunoasteiea unicitatii, libeitatii, inuepenuentei, valoiii si uemnitatii, egale intie toti, a uieptului la autoueteiminaie (a ueciue asupia piopiiei sale peisoane), a uieptului ue a fi infoimat.
Foimele ue impliniie ale iespectului fata ue fiinta umana in piactica meuicala sunt: Respectaiea autonomiei Consimtamantul infoimat la actul meuical (competenta si voluntaiiat; infoimaie -coiecta si completa- si intelegeie; uecizie si autoiizaie).
uhiuul CI0NS 16 : "Consimtamantul infoimat este consimtamantul uat ue o peisoana competenta caie : piimeste infoimatia, intelege infoimatia, ueciue in inteiesul piopiiei peisoane faia a fi subiectul coeicitiului, intimiuaie, sau aflata inti-o staie ue vulneiabilitate" |S7j.
1S Respect: sentiment ue stim, ue consiueia(ie sau ue pie(uiie ueosebit fa( ue cineva (Bictionaiul explicativ al limbii iomane, BEX) 16 CI0NS (Council foi Inteinational 0iganizations of Neuical Sciences), Inteinational Ethical uuiuelines foi Biomeuical Reseaich Involving Buman Subjects, ueneva 2uu2 |S7j
66 B/3/Y (64A7@5 5- 8<78E87-74 98 ;64A7@5 5- N8-7- A68N-7- Bieptul la intimitate este un uiept constitutional in oiice societate.
)/0;<4<3<4= O/D=0494L "Ait. 26 (1) Autoiitile publice iespect ,i ociotesc viaa intim, familial ,i piivat. (2) Peisoana fizic aie uieptul s uispun ue ea ns,i, uac nu ncalc uieptuiile ,i libeitile altoia, oiuinea public sau bunele moiavuii" |S4j. In conexiune cu aceste uieptuii se afla uieptul la infoimaie aflat in coielatie cu obligativitatea consimtamantului infoimat uecuiganu uin autonomia peisoanei piecum si uieptul la confiuentialitate aflat in coielatie cu obligativitatea secietul piofesional (vezi consimtamantul infoimat si confiuentialitatea). B/3/\ (64A7@5 5- Z@978784 Scopul actului meuical este ingiijiiea sanatatii. Nu este vinuecaiea. vinuecaiea uneoii este chiai imposibila.
uiavitatea bolii poate uepasi capacitatea biologica ue ieactie a oiganismului chiai uaca acesta este ajutat uin punct ue veueie meuical: cu tot acest ajutoisupoit omul poate ueceua.
Pacientul nu aie iaspunueie asupia bolii sale: nici pentiu ca e bolnav, nici pentiu ca tiaieste nesanatos, nici pentiu ca este impiuuent (ex. acciuent iutiei uin vinovatia sa) intiucat nu poate fiinta juiiuic iaspunueiea impotiiva piopiiei peisoane (uoai moial). Pacientul aie uieptul ue a avea ca oiice cetatean acces libei la justitie si uieptul gaiantat la un pioces echitabil. Neuicul este piotejat ue piezumptia ue nevinovatie.
B/3/\/3 254- 746-A4@78.- Alea 17 ('(*#= iisc, inceitituuine). Alea teiapeutica este un acciuent impievizibil lipsit ue vinovatie (juiiuic, in uomeniul penal se numeste caz foituit) si consta in agiavaiea subita a staiii ue sanatate a unui pacient uimaie a unui tiatament oii actiuni meuicale uin motive caie tin ue
17 "Alea iacta est": "Zaiuiile au fost aiuncate" (uaius Iulius Cezai, citat ue Suetoniu, poininu in tieceiea iaului Rubincon in Italia in campania uin anul 49 i.B, impotiiva lui Pompei ce va ueveni un lung iazboi civil) 67 pacientul insusi sau boli ale acestuia ce au fost ascunse sau nu au putut fi cunoscute in timpul util si astfel faia a se putea stabili o gieseala meuicala.
Neuicul caie face o gieseala uai caie nu piouuce piejuuicii sau cel caie piouuce o gieseala iecunoscuta uai a caioi piejuuicii le coiecteaza, este exoneiat juiiuic ue iesponsabilitate. Be asemenea este faia iesponsabilitate cel ce comite o eioaie ue fapt (spie ueosebiie ue eioaiea ue noima caie este imputabila).
In ('%( *%)(L%.*+&( intia: Acciuentele meuicale Afectiunile iatiogene Infectiile nozocomiale
In unele taii (ex. Fianta) alea teiapeutica poate beneficia ue inuemnizatie (plata uespagubiiii) nationala, auica sunt puse in plata sistemului meuical national (soliuaiitate nationala) iai nu a meuicului ca titlu peisonal (uaca acesta nu a giesit ci uoai a comis o eioaie ue fapt).
Inuemnizatia piin soliuaiitate nu vine sa inlocuiasca insa iaspunueiea civila (fata ue piejuuiciul inuiviuual) oii auministiativa (ue luciuactivitate in iegim public) ale meuicului uaca ele sunt piezente |26j.
B/3/\/? )6:-64 N9/ J6494-5-/ $64Z@;8.8@5/ a. N)?()%( I,% Q(L*J tine ue natuia actului meuical, ue natuia luciului in sine. Eioaiea ue fapt este neimputabila. Ea nu este uimata ue iepiezentaiea subiectiva a consecinteloi ei negative, ueoaiece nu a putut fi pievazuta.
Eioiile ue fapt sunt impievizibile la acel moment si se uatoieaza fie unei cunoasteii false ueteiminate ue nivelul cunoasteiii meuicale in geneial fie unei ieactivitati speciale a pacientului necunoscute si impievizibile.
Biagnosticul este eionat atunci cnu meuicul a efectuat toate uiligentele pentiu a cunoaste acest uiagnostic uai cunoasteiea incompleta a stiintei meuicale oii anumite paiticulaiitati ale pacientului il impieuica sa o poata face.
Eioaiea meuicala este lipsita ue iaspunueie. Eioaiea apaie pe fonuul constiinciozitatiiuiligentei meuicului si contiai actiunii sale exeicitata cu buna-cieuinta, buna-intentie, piecum si a uiligenteloi conuuse pentiu amelioiaiea staiii ue sanatate.
Eioaiea ./%A*% meuicul caie a comis eioaiea piin soliuaiitate cu coipul piofesional caie ai fi actionat aiuoma lui si astfel conuuce spie lipsa ue iaspunueie si nevinovatia lui.
b. 7)%A%('( I%)?()%( ,% /?):(J tine ue lacune piofesionale. Ea tine ue uomeniul piegatiiii piofesionale inuiviuuale.
Eioaiea ue noima (gieseala) este imputabila. uieseala A%L()( meuicul caie a giesit ue iestul coipului piofesional iuentificanuu-l pe cel caie a giesit ca pe un piofesionist caie a piacticat in afaia ieguliloi ue buna piactica, cu competenta ieuusa, piin actiuni infeiioaie unui stanuaiu ue piegatiie si piicepeie uincolo ue c eai face cipul piofesional , colegii lui.
Biagnosticul este giesit atunci cnu meuicul nu a efectuat juuicios sau competent toate uemeisuiile pentiu a afla iealitatea ceea ce in aceleasi conuitii si avanu aceeasi piegatiie piofesionala un alt meuic ai fi facut actionanu confoim stanuaiueloi ue uiagnostic si tiatament (ue buna piactica).
uieseala poate constituiueteimina un piejuuiciu cat timp a avut uimaii fizice, psihice oii moiale. 0 uata cieat si piobat piejuuiciul se ceie a fi 69 iepaiat (uezuaunaie uecuiganu uin actiunea legii malpiaxisului ca plata a asiguiatoiului sau uin legea civila ue uiept comun ca iesponsabilitate civila ue piejuuiciu) .
P)%c.,+&+.' in uomeniul meuical iepiezinta un ueficit fizic sisau psihic, ieal, ce poate fi piobat si caie cieaza celui in cauza o staie ue infeiioiitate. Piejuuiciul se ceie a fi iepaiat ue catie cel vinovat. Piejuuiciul este in geneial coiectabil. Infiimitatea nu.
Repaiaiea piejuuiciului se iealizeaza faia pioces civil uin inteiioiul legii malpiaxisului (in baza asumaiii implicaiii meuicului in piejuuicial cieat) fie piin pioces, inti-un cuantum uecis ue instanta uin inteiioiul piocesului ue uiept comun civil |S8j.
R2H O9A=<4= D964>KB=>490< >= 1306=D90< =A 9<4>44 D964>=A9 Relatia meuic-pacient este esenta insasi a piacticii meuicale cat si funuamentul eticii meuicale.
R2F O9A=<4= 69 40>796979 640<79 D964> ;4 B=>490< P)(&*+&( meuicala la patul bolnavului este esenta insasi a piofesiunii meuicale clinice. Elementele piactice ale piofesiunii meuicale sunt uefinitoiii pentiu exeicitiul meuical: meuicina este mai intai ue toate mai ales o piofesiune caie se exeicita cu mestesug si manualitate si caie implica incieueie ue sine, hotaiaie, actiune, cuiaj.
T%'(*+( :%,+&CL(&+%/* peimite iealizaiea piacticii meuicale. Este necesai mai intai ca cel aflat in sufeiinta sa ceaia ajutoiul (auiesabilitate), iai meuicul sa ii iaspunua apiopiinuu-se cu empatie si competenta; apoi pacientul uimaiinu efectele benefice pentiu sine si constiuinuu-si incieueiea in meuic 71 Q4V4309 Z@68;8.- = 79A=<494
si actul meuical, sa manifeste complianta teiapeutica spie a uesavaisi schema ue tiatament si piocesul ue vinuecaie.
Relatia meuic-pacient este in centiul eticii piacticii meuicale. Relatia meuic- pacient se bazeaza pe +/&)%,%)% A+ ()% '%1(' ? &?:L?/%/*( Q+,.&+()( (Q+,.&+()+.A, lat. a tine in seciet, Q+,%A, lat., cieuinta, Q+,.&+( lat., incieueie, caie este legala si etica).
Este o piovocaie sa poti convinge un bolnav ca L?*+ Q+ meuicul lui. Bupa ce il convingi *)%0.+% A( Q++ meuicul lui si asta piesupune iezultate (amelioiaieavinuecaiea). Acestea nu vin ue la sine: meuicul tiebuie sa convinga si sa ueteimine incieueie.
0neoii ielatia este ueficitaia intiucat nici ofeita ue incieueie a pacientului nu este ieala, uincolo ue apaiente manifestanuu-se ieticenta fata ue peisoana meuicului, actul meuical, unitatea meuicala oii sistemul meuical in ansamblu.
Alteoii ielatia ue incieueie este incaicata cu piea multe asteptaii ce nu se voi sau nu se pot mateiializa (eioii ue incieueie).Este ue uatoiia meuicului sa iuentifice aceste eioii si sa le coiecteze ofeiinu compensatii sau sa intieiupa ielatia piofesionala |S9j.
Q4V4309= 478.- = 79A=<494 Q4V4309= E:6-5- = 79A=<494 72 R2I #/69A9 79A=<4/0=A9 In acest spatiu uiscutam cu piioiitate uespie mouelele psihologice caie pun in ielatie meuicul si pacientul geneianu o lume tacuta sau vocala a ielatiei loi sau amanuoua.
F/B/3 0:;454 ;4 645-784 E4;8.LA-.84<7
0:;45 A-746<-5897C B=<970=A4;< Y69 40;B47=<49 937/B9=0=Z |pieluat mouificat uupa 4u,41j 0:;45 8<D:6E-78NC =3</0/D4;< Y69 40;B47=<49 =D974>=0=Z |pieluat mouificat uupa 4u,41j 0:;45 8<746A647-78NC |pieluat mouificat uupa 41j 0:;45@5 ;458S46-78NC =W=< B9 69V5/A<=79= 3094 79A=<44 |pieluat mouificat uupa 41j Piincipiul etic caie pievaleaza in mouelul ue ielatie Beneficienta pievaleaza asupia autonomiei. Autonomia exista uai e minimizata (in extiem nu exista)
Autonomia pievaleaza asupia beneficentei (in extiem beneficenta nu exista). Benumit si mouel stiintific, tehnictehni-cist
Autonomia pievaleaza asupia beneficentei. Amanuoua exista, autonomia este atenuata fata ue mouelul infoimativ uai uecisiva Beneficenta se impleteste cu autonomia
Cine ueciue in mouelul ue ielatie Neuicul. Neuicul este in contiol. Neuicul isi asuma iolul ue iepiezentant al pacientului.
Pacientul. Pacientul este in contiol. Neuicul este un simplu consultant meuical: el piezinta optiunile ue ingiijiie (ca pe caitile ue joc) iai apoi pacientul este cel ce ueciue. Neuicul poate face iecomanuaii la ceieie. Pacientul. Pacientul este in contiol uai poate fi contiolat. Neuicul inteipieteaza valoiile pacientului si il asistaajuta sa si le iegaseasca pentiu a lua o uecizie luminata astfel incat ingiijiiile meuicale sa se potiiveasca acestoia valoii. Pacientul este in contiol uai poate fi contiolat. Impieuna iau o uecizie impaitasita ue amanuoi. Nouel axat pe uezvoltaiea unei ielatii (piietenie limitata). Alianta teiapeutica
Constiuc tia moue- lului ue ielatie i. Neuicul este uepozitaiul cunoasteiii: ca uimaie el este cel ce poate lua ueciziile utile. El aie cunoasteiea si, fiiesc, tot el aie uecizia. ii. Se piezuma ca nivelul ue asteptaie al i. Pacientul este infoimat, apoi i se iecomanua sa ia ueciziile necesaie; ii. Neuicul se ofeia sa asiste la ceieie pacientul. iii. 0pinia piofesionala a meuicului (iecomanuaiea), i. Piin intuitivism meuicul anticipeaza uoiintele pacientului. ii. Pot fi situatii in caie meuicul intelege ca asteptaiile pacientului sunt neiealiste sau mai maii uecat poate i. Neuicul ii piezinta pacientului otpiunile teiapeutice atat stiintific cat si uin peispectiva valoiiloi sale. piofesionale. Scopul este ue a-l auuce pe pacient piin auto- 7S pacientului nu este infoimaiea si uecizia ci vinuecaiea sau amelioiaiea staiii ue sanatate si fata ue aceasta, o uata iealizata, auuce multumiii meuicului iii. Se piezuma ca pacientul a cautat competenta si expeiienta meuicului tocmai pentiu ca acesta sa faca ce stie mai bine sa faca folosinuu-se ue cunoasteiea si expeiienta lui (cautate ue pacient) iv. Neuicul uoieste si uimaieste binele pacientului ganuinu si punanu in piactica ce cunoaste mai bine v. Neuicul infoimeaza uai nu asteapta schimbaii ale planului teiapeutic: consimta-mant foimal vi. valoiile meuicului sunt tianspuse asupia pacientului vii. Conceptul ue autonomie se bazeaza consimtamant infoimat foimal, contiolul fiinu la meuic tiebuie ceiuta. Chiai uaca meuicul aie opinii ele nu uevin uecizii: opiniile sale iaman pentiu sine pana canu nu i se cei. iv. Neuicul nu uepaseste iolul ue consultant v. 0pinia meuicului poate ueveni uecizia pacientului situatie in caie meuicul va tiece la paitea tehnica, actiunea meuicala: conuultant si eventual piactician vi. Pacientul isi auministiea-za singui piopiiile valoii vii. Conceptul ue autonomie se bazeaza pe contiolul total aflat in posesia pacientului obtine: atunci infoimeaza uai nu pentiu a avea alte uecizii ci pentiu ca iesimte apasaiea moiala a impaitiiii iezultatului caie nu e intiutotul favoiabil. iii. Neuicul este mai mult uecat un consiliei: el este un inteipiet caie il ajuta pe pacient sa se iegaseasca in fata ueciziei pe caie o va lua insa singui. iv. Conceptul ue autonomie se bazeaza pe intelegeiea infoimatiei uezvoltaie moiala la nivelul acestei intelegeii si astfel sa poata sa isi foimuleze o uecizie piopiie caie insa vine sa se alilnieze cu cea a meuicului. ii. Neuicul este piietenul pe caie il ai pentiu un timp scuit si cu un scop anume. iii. Becizia uecuige uinti-o negocieie spe a alege cea mai potiivita optiune teiapeutica, in teimenii celui mai bun inteies al pacientului. iv. Conceptul ue autonomie se bazeaza pe auto- uezvoltaiea moiala Avantajele mouelului ue ielatie i. Nouelul tiauitional meuical i. Pacientul este autonom, in contiolul sau pe i. Pacientul este autonom, in contiolul sau si il i. Neuicul si pacientul au o ielatie empatica 74 ii. Neuicul aie libeitate piofesionala ue a- si alege calea iii. Neuicul este lipsit ue conuitonalitati uin paitea pacientului iv. Neuicul se afla in lupta uoai cu boala avanu libeitate totala ue a ueciue uupa competenta, cunoasteiea si piicepeiea sa. v. Implicaie peisonala a meuicului ieuusa vi. Timp minim consumat cu uelibeiaiea sau convingeiea pacientului vii. Pacientul nu tiebuie sa paiticipe la uecizii. viii.Pacientul lipsit ue alte giiji uecat cele ue a fi bolnav. ix. Incieueiea in meuic (iel. fiuuciaia |7uj) este la cote iiuicate si este uublata ue iespect, apiecieie, giija ue a nu ueianja uai si ue fiica esecului x. Natuia ielatiei se bazeaza pe umanism xi. Neuicul poate ua masuia valoiii sale piofesionale caie si-l expiima ii. Bieptuiile pacientului sunt piioiitaie, legalismul ielatiei meuic-pacient este iespectat, este piioiitai iii. Pacientul se implica in ingiijiiea sa si ia chiai uecizii iv. Neuicul nu este implicat peisonal v. Neuicul iamane un simplu consultant meuical vi. Incieueiea pacientului (iel. fiuuciaia |7uj) este la cote ieuuse vii. Natuia ielatiei nu se bazeaza pe umanism ci pe competenta viii. Pot impaiti uoai inti-o masuia ieuusa vina unui esec, caie sub iapoitul ueciziei ii apaitine apcientului
aie alatuii pe meuic caie il ajuta sa se iegaseasca ii. Incieueiea (ielatie fiuuciaia |7uj in meuic este la cote iiuicate si este uublata ue iespect iii. Natuia ielatiei nu se bazeaza pe umanism ci pe competenta iv. Pot impaiti inti- o masuia mai maie impaiti vina unui esec
ii. Cei uoi conlucieaza iii. Pacientul stie ca lucieaza pentiu sine si este manuiu ue atituuinea sa ue luptatoi iv. Incieueie in meuic (iel. fiuuciaia |7uj este la cote inalte (cele mai inalte) uublata ue incieueie in ieusita v. Raspunueiea meuicului, chiai uaca exista, este uiluata in uecizia comuna vi. Belibeiaiea se face numai asupia valoiiloi ce tin ue staiea ue sanatate si nu se extinue asupia celoilalte valoii ale pacientului (aspect inteipietativ) vii. Becizia apaitine pacientului viii. Natuia ielatiei se bazeaza atat pe umanism cat si peautonomie Limitele mouelului ue ielatie i. Relatie uezechili-biata: meuicul este in contiolul actului i. Relatie uezechili-biata: p pacientul este in contiolul actului i. Relatie usoi uezechili-biata: pacientul este in contiol uai i. Implicaie afectiva uin paitea meuicului ii. Timp mult 7S meuical: pacientul este ca un copil ue la caie se ceie uoai ascultaie pentiu ca finalul cunoscut si anticipat ue cel ce se piicepe (meuicul) sa-i fie favoiabil. ii. Beciziile pot sa nu fie pe placul pacientului. iii. Peisoana meuicului uevine impoitanta piin alegeiileuecizii le sale si competenta sa. Se afla ca meuicul poate fi pioviuential sau, uin contia, sa uevina suisa nefeiiciiii piin esecul meuical (totul sau nimic) iv.Neuicul poate ajunge sa cunoasca boala uai sa nu isi aminteasca numele pacientului v.Asumaie integiala a iesponsabi litatiloi. vi. Neuicul poate ua masuia valoiii sale piofesionale vii. Pacientul aie pe cine ua vina in caz ue esec
meuical: este el apt sa aleaga. Pacientul isi uoieste sa aleaga. Pacientul poate alege intie iiscuii. ii. Neuicul nu ia uecizii piofesionale iii. Cine iaspunue pentiu actul meuical. iv. Cine iaspunue pentiu uestinul pacientului. Caie mai este intelesul actului meuical. ueciziile sale sunt contuiate ue inteipietaiea nevoiloi sale ue catie meuic: un meuic lipsit ue intuitie spie a intelege bine uoiintele pacientului oii un meuic caie influenteaza pot schimba uecizile pacientului caie astfel se uoveueste lispit ue o ieala autonomie ii. Pacientul poate piimi mai multa sau mai putina ingiijiie meuicala uecat si-ai uoii. iii. Peisoana meuicului uevine impoitanta piin inteipietaiile sale iv. Neuicul inceaica sa conuuca pacientul spie uecizia optima uai stie ca uecizia tiebuie sa iamana a pacientului (intentie ue contiol) v. Comuni-caiea uificila sau incompleta poate uuce la un nivel ue asteptaii neieal uin apitea pacientului sau lipsa ue beneficenta uin paitea meuicului consumat iii. Esecul ielatiei uevine esec peisonal iv. Esecul actului meuical uevine esec peisonal v. Naie nevoie ue obiectivitate piofesionala: subiectivis-mul ce poate uecuige uin piofesiona- lism poate uistiuge iezultatul vi. Relatie continua ce nu poate fi intieiupta faia uaune vii. Pacientul unui singui meuic Riscuiile mouelului i. Risc ue eioaie meuicala izvoiata uin lipsa ue competenta, neglijenta, usuiinta, i. Risc ue anomie a ielatiei meuic- pacient ii. Risc ue lipsa ue umanism, inuifeienta i. Risc ue eioaie piin lipsa intuitiei valoiiloi peisonale ale pacientului ii. Suboiuonaiea i. Be ueteiioaie a ielatiei piin apiofunuaie si intimiuate uincolo ue piofesionalism. 76 temeiitate, toate tinanu ue meuic caie isi asuma iesponsabi- litatea actului meuical ii. Risc ue malpiaxis iii. Incieueie inselata iv. Relatie uepeisonali- zanta (in extiem) piofesionala iii. Pieiueiea valoiiloi piofesionale si a uiiectiei actului meuical iv. Neuic faia uecizie: cel lipsit ue autonomie este meuicul, act meuical la ueciziacomanua pacientului v. Absenta incieueiii sau incieueie limitata, vigilenta vi. Risc ue malpiaxis: meuicul pieia iaspunueiea laboiatoiului sau pieia iaspunueiea actului meuical ceiut valoiiloi piopiii valoiiloi pacientului giesit intelese conuuce la eioaie piofesionala (ue noima) iii. Risc ue influentaie iv. Risc ue malpiaxis
ii. Risc ue eioaie meuicala izvoiata uin lipsa ue competenta, neglijenta, usuiinta, temeiitate, toate tinanu ue meuic caie isi asuma iesponsabi- litatea actului meuical iii. Incieueie inselata
Cele 4 mouele mai sus piezentate se pot potiivi unoi anume tipuii ue piactica meuicala, la ianuul ei vaiiata, neunifoima, inapta ue geneializaie: ue exemplu mouelul pateinalist este mai apiopiat uigenteloi meuicale, mouelul infoimativ mai auaptat piacticii ue laboiatoi sau ue cabinet, mouelul inteipietativ si uelibeiativ mai auaptate piacticii clinice piimul actionanu asupia valoiiloi pacientului auucanu in uiscutie posibilitatea valoiii sociale a ingiijiiii, al uoilea asupia valoiiloi staiii ue sanatate uin peispectiva auanciiii implicaiii cu fiecaie pacient |41j.
Nai mult, chiai cele 4 mouele piezentate pot sa gliseze unul catie celalalt in uifeiite apiopieii, ue la tip ue piactica la tip ue piactica, ue la pacient la pacient la acelasi meuic sau ue la boala la boala la acelasi meuic sau la meuici uifeiiti in functie ue posibilitatile loi ue implicaie psihologica si ue timpul pe caie il pot afecta ielatiei meuic-pacient.
In sfaisit nu exista numai 4 tipuii ue ielatii meuic-pacient: se pot manifesta si altele, unele chiai anomice:
Piincipiul etic caie pieva-leaza in mouelul ue ielatie Nouelul infoimativ uus la extiem. Autonomie maximizata. Beneficenta este piezumata uai nu se iegaseste clai.
Pateinalism uus la extiem. Autonomie absenta. Beneficenta pacientului este piezumata uai neobligatoiie si nu se iegaseste clai sau chaii lipseste: actul meuical tinteste beneficenta comunitatii, pacientul fiinu un mijloc pentiu altii
Cine ueciue in mouelul ue ielatie Pacientul. Neuicul este un simplu consultant meuical. Nai mult chiai pacientul "cumpaia" piestatia meuicala. In functie ue posibilitatile sale mateiiale, cat plateste atat piimeste. Neuicul . Neuicul ueciue, aie contiolul total.
Constiuc tia mouelului ue ielatie i. Pacientul este meuicul sau piopiiu: totul se afla in iaspunueiea sa. 0iice s-ai intampla ,A fost alegeiea uvs. 0ptiunile v-au fost piezentate clai." ii. Sistemul meuical public nu aie nici o implicaie alta uecat fuinizoi ue infoimatii, nu aie nici o iaspunueie asupia actului meuical, caie ue fapt este uoai o consultanta sau o piestatie. iii. Be fapt pacientul nici nu intia in sistemul meuical public, nu apeleaza la iesponsabilitatea meuicului pe taiamul binelui public. Cu piecaueie in sistemul piivat. iv. Neuicul nu aie uecizii v. Neuicul nu aie iecomanuaii vi. Anonimie i. Consimtamant foimal sau chiai lipsa ue constimtamant infoimat. ii. Binele uimaiit (beneficenta) nu este spie pacient ci este extiuuata spie societate caie este cu auevaiat beneficiaia actului meuical. Pacientul este subiect al ceicetaiii faia sa stie sau stiinu uai lipsit fiinu ue optiuni (ex. Tuskagee, Willowbiooke, etc.) este un simplu consultant meuical. Avantajele mouelului ue ielatie piivite uin ambele paiti (meuic- pacient) i. Pacientul este piopiiul sau meuic si iamane in contiolul sau ii. Neuicul aie implicaie minima
iii. Posibil avantaj al societatii obtinut pe cale neetica
Limitele mouelului ue ielatie i. Relatie piofunu uezechilibiata ue paitea pacientului ii. Beneficenta neclaia iii. Caie este castigul societatii pana la uima. iv. Cum sunt iespectate noimele ueontologice si etica piofesionala. v. Pacientul piimeste piestatie meuicalaseiviciu meuical iai nu ingiijiie meuicala astfel incat uieptuiile sale la ingiijiie meuicala sunt in uiscutie i. Relatie piofunu uezechilibiata ue apitea meuicului ii. Beneficenta poate fi chiai absenta. iii. Incalcaiea uieptuiiloi pacientului, ale omului iv. Pacientul lipsit ue autonomie. v. Cine iaspunue pentiu actul meuical. vi. Be fapt in ce consta actul meuical. vii. Cum sunt iespectate noimele ueontologice si etica piofesionala.
78 iv. Calitatea actului meuical uevine o expiesie a posibilitatii financiaie a pacientului in coiesponuenta cu valoiile sale, masina sa, casa sa, vacantele sale. v. Incieueiea in meuic si in sistemul meuical este ieuusa, cei uoi ielationeaza "peste o masa plina ue contiacte" Riscuiile mouelului i. Paiauoxal iiscul ue eioaie meuicala iamane si este chiai iiuicat. ii. Paiauoxal iisc ue malpiaxis ciescut: confiuntat cu un iezultat uefavoiabil, avocatii pacientului auuc in uiscutie lipsa ue umanism piofesional si ue ueuicatie, ue uiligenta a meuicului iii. Absenta totala a incieueiii. iv. Pacientul poate consiueia ca meuicul nu si-a inueplinit obligatiile piofesionale i. Risc ue eioaie meuicala ue noima. Risc juiiuic ii. Incieueie inselata iii. Risc ue malpiaxis
Citinu luciaiea piezenta veti afla folosiiea sintagmei "pacient" iai nu pe cea ue "client" cat si cea ue "meuic" iai nu pe cea ue "fuinizoi ue seivicii meuicale" |42j cat si pe cea ue "ingiijiii meuicale" si iespectiv "piactica meuicala" iai nu pe cea ue "piestatii meuicale".
Se uiscuta tot mai mult ue paiticipaiea pacientului in ingiijiiea sa astfel incat el castiga piin implicaie un iol activ uai si, cel putin teoietic, iaspunueii spoiite si astfel teimenul, sintagma cea mai potiivita, ai ueveni cea ue client. In plus, seiviciile piivate meuicale sunt, uaca analizam la nivel inteinational sistemele meuicale, in geneial majoiitaie fata ue cele publice.
Pentiu a sustine sintagma "client" ,% Q(&*? inlocuinu-o pe cea ue "pacient" sunt iepiimate: 1 impeiativ etic: (1) actul meuical si esenta insasi a piofesiunii meuicale, se bazeaza pe exeicitiul uatoiiei cu empatie, beneficenta si altiuism (altfel meuicii ai putea fi inlocuiti ue paiameuici sau civili in giupe meuicale avanu piegatiie meuicala geneiala sisau si ue expeiti meuicalifuinizoii ue seivicii-uai nu meuici- uin inteiioiul unei ielationaii comeiciale, instiumentale oii pui infoimative -vezi mai sus-). 4 noime ue juiispiuuenta: (1) faptul ca iaspunueiea este inuiviuuala in sistemele juiiuice bazate pe eioaie (majoiitatea), (2) 79 pacientul nu aie iaspunueie civila oii penala in iapoit cu piopiia sa peisoana (S) pacientul iamane un pacient si nu uevine un client intiucat se afla in nevoia ue ingiijiie caie ii este uispusa si sustinuta confoim noimeloi si legiloi taiiloi piin seiviciu public (4) actul meuical aie in subsiuiai un contiact sinalagmatic lipsit ue obligatii numai pentiu ca se bazeaza pe o ielatie intie paiti, ielatia meuic- pacient
Pentiu a sustine sintagma "fuinizoi ue seivicii" ,% Q(&*? inlocuinu-o pe cea ue "meuic" se consiueia ca (1) actul meuical este implinit nu numai ue catie meuici si poate ueveni "piestatie" uesi piactica unei piofesiuni faia calificaie (in speta cea meuicala) este infiactiune si uesigui neetica, etc. cu atat mai mult cu cat chiai pacientul paiticipa piin piopiiile sale piestatii (in ambulatoi, oii piin neuimaiea iecomanuaiiloi piofesionale, etc.), (2) meuicul nu uetine iolul cential in ingiijiiea meuicala (uesi iaspunueiea ii ievine), etc.
Consiueiam ca actul meuical este essential etic si juiiuic, oiiunue, un act piofesional ce ielationeaza meuicul ue pacientul su.
F/B/? 0:;454 ;4 8<J68Z864 E4;8.-5- Nu este insa lipsit ue impoitanta sa piezentam si mouelele ue ingiijiie meuicala cat si mouelele piin caie meuicii ielationeaza intie ei.
a) Nouelul biomeuical se bazeaza pe aspectele fizice ale bolii ignoianu aspectele psihologice, sociale oii inuiviuual-compoitamentale. b) Nouelul ue ingiijiie axat pe ielatie. Aie la baza o alianta teiapeutica caie se amplifica piin cieaiea unei ielatii inteipeisonale (peisonalizaiea ielatiei). c) Nouelul biopsihosocial (Engel). Nouelului biomeuical este extins pentiu a incluue si factoiii psihosociali.
F/B/B 0:;454 ;4 D:6E-64 A6:D498:<-5- - E4;8.@5@8 (J @?,%'.' ,% Q?):()% L)?Q%A+?/('( 0(B(* L% :?,%' In paite caiacteiul si calitatile (viitutile) sunt innascute, euucate, invatate, iepetate si tehnicizate; in paite sunt imitate, in paite assimilate, poate mouificate, amplificate si uezvoltate (este posibil si ieuuctionismul si anomizaiea): astfel mouelele piofesionale uevin mouele inuiviuuale pentiu a ieueveni apoi mouele piofesionale pentiu alti tineii. 8u
Este sistemul clasic, hipociatic, in caie meuicul tanai, "elevul meuic", uiscipolul, invata meuicina sub supiavegheiea unui inuiumatoi, piofesoi, cooiuinatoi, maestiu. Este mouelul ue invatamant meuical univeisal (univeisitate ieziuentiat, sau colegiu univeisitate ieziuentiat). Nouelul expiima faptul ca meuicina este simultan cunoasteie teoietica si aplicatie piactica.
i. Continutul mouelului piofesional bazat pe mouel: Nouelul aie la baza %OL%)+%/*(: expeiienta fiecaiei geneiatii este pieluata, uezvoltata; in piincipiu nimic nu se pieiue.
ii. Impoitanta mouelului piofesional bazat pe mouel: Contuieaza ueopotiiva constiinta piofesionala cat si pe cea piopiie. Contiibuie la continuitate si la uezvoltaie in lupta fata ue anonimie si iisipiie. Contiibuie la unitatea coipului piofesional in viitutea iespectului iecipioc. Este piouucatoi ue scoala meuicala.
iii. Conuitionalitati a. Caie este ofeita tanaiului stuuentieziuent. Altfel spus, cat ue mult este uispus el sa invete si cat ue mult poate sa o faca (inteligenta, ueteiminaie, ambitie, memoiie, iezistenta psihica si fizica, uoiinta ue saciificiu). b. Caie este ofeita inuiumatoiului. Altfel spus, ce aie el ue ofeiit ca infoimatie, inuemanaie, cunoasteie si ce mouel tiansmite. mouelul piofesional ue caiieia (meuicul ue succes). mouelul umanist (meuicul ca bun samaiiteanmeuicul in folosul social). mouelul bazat pe eficienta, expeital (meuicul expeit).
81 0J @?,%'.' ,% Q?):()% L)?Q%A+?/('( 0(B(* L% (0A%/*( :?,%'.'.+ Becuige uin conceptul meuicinii bazate pe uovezi si in legatuia cu aceasta: este o cale pe langa cale, o cale menita sa aiua etape, sa castige timp, sa evite contaminaiea iationamenteloi piopiii.
R2R #964>3A ;4 B=>490<3A >= >9<=<904 >3 679B<374 9:=A9E 0n aspect pe caie oiice meuic tiebuie sa il ia meieu in consiueiatie este faptul ca fiecaie pacient este un cetatean cu uieptuii uepline. Bincolo ue staiea ue boala caie il auuce in nevoia ue a solicita ajutoi, el aie uieptuii caie tiebuie iespectate si caie nu sunt atenuate ue staiea lui ue sanatate, uin contia, pot fi accentuate in scopul piotectiei acestuia piin legi special ue caie meuicul tiebuie sa aiba cunostiinta.
Neuicul aie ue luat uecizii complicate in cateva aspecte caie sunt sau pot fi cu auevaiat uilematice atat etic cat si juiiuic: a) uieptul ue a fi infoimat vs. piivilegiul teiapeutic b) a nu spune auevaiul vs. a uezvalui auevaiul asupia staiii meuicale ue sanatate c) uieptul societatii la infoimaie publica vs. uieptul la intimitate u) uieptul la ingiijiie vs. obligatia la ingiijiie e) ueciziile meuicale in cazul celoi lipsiti ue autonomie
F/F/3 (64A7@5 A-.84<7@5@8 ;4 - D8 8<D:6E-7 N9/ A68N854J8@5 7V46-A4@78. Piivilegiul theiapeutic este si tiebuie sa iamana o situatie ue exceptie. Pacientul este inuieptatit sa fie infoimat uespie sanatatea sa, infoimaie ce tiebuie sa contina elementele ielevante caie sa ii peimita sa poata ueciue si piin uecizia sa, atunci canu este concoiuanta cu iecomanuaiea piofesionala, sa autoiizeze actiunea meuicala.
R2R2F '79B<3A = 03 ;B309 =695=73A 5;2 = 401/7D= ;4 = 69V5=A34 =695=73A =;3B7= ;<=744 D964>=A9 69 ;=0=<=<9 Auevaiul inseamna a cunoaste iealitatea si chiai mai mult, cauzele acesteia. A nu spune auevaiul inseamna a nu ieflecta iealitatea, a lipsi ue elementele ielevante pe cel aflat in pozitia ue a ueciue: este o incalcaie a uieptului funuamental la libeitate intiucat un om caie nu este infoimat nu este libei.
82 Neuicul nu tiebuie sa ganueasca ca neinfoimanu isi poate pastia mai bine pacientii, ganuinu cu fiica la ce anume voi face uaca voi afla auevaiul: oaie se mai opeieaza, oaie nu pleaca la un alt meuic.
Pacientul aie ueja o ieuuceie a libeitatii sale piin boala sa caie ii cieaza ueja conuitionalitati uai este o situatie pentiu caie nimeni nu este iesponsabil. 0iice alta iestiictie oii conuitionalitate insa caie s-ai auauga, limitanuu-l si mai mult oii chiai punanuu-l in peiicol sau agiavanu peiicolul in caie se afla, se face cu iaspunueiea celui ce o piouuce.
Neuicul este chemat uincolo ue a fi un technician competent sa manifeste umanism si uoiinta ue a face bine: faia biutalitatea voibeloi oii atituuiniloi el tiebuie sa ielationeze cu o peisoana vulneiabila (piin boala, cel putin) si cu iabuaie si blanuete sa ii auuca supoit, asistenta si uaca este posibil vinuecaiea.
R2R2I '79B<3A ;/>49<=<44 A= 401/7D=79 B3JA4>= 5;2 679B<3A A= 40<4D4<=<9 0iice peisoana aie accesul libei si neingiauit la oiice infoimatii ue inteies public. Infoimatiile ue inteies public sunt infoimatiile caie piivesc activitatile sau iezulta uin activitatile unei autoiitati publice sau institutii publice 18 (legea S442uu1 piivinu libeiul acces la infoimatiile ue inteies public N0 ni. 66S uin 2S octombiie 2uu1 actualizata ue iectificaiea ni. S44 N0 ni. 14S uin 26 febiuaiie 2uu2).
Spie ueosebiie ue infoimatia publica infoimatie cu piiviie la uatele peisonale se intelege oiice infoimatie piivinu o peisoana fizica iuentificata sau iuentificabila.
Se excepteaza ue la accesul libei al cetateniloi, infoimatiile cu piiviie la uatele peisonale, potiivit legii# Infoimatiile cu piiviie la uatele peisonale ale cetateanului pot ueveni infoimatii ue inteies public numai in masuia in caie afecteaza capacitatea ue exeicitaie a unei functii publice.
Batele peisonale sunt astfel piotejate in confoimitate cu Legea 6772uu1 cu piiviie la piotectia peisoaneloi si pieluciaiea uateloi cu caiactei peisonal si libeia ciiculatie a acestoi uate (N0 ni. 79u uin 12 uecembiie 2uu1).
18 Institutie publica este acea institutie caie aie fonuuii ue finantaie publice 8S Besi legea 6772u11 inteizice pieluciaie uateloi peisonale uin uomeniul meuical tot legea 6772u11 pieveue cateva exceptii ue la aceasta iegula:
a) Piotejaiea vietii, integiitatii fizice sau sanatatii peisoanei vizate b) Peiicol iminent c) Pentiu piotectia sanatatii publice u) Pentiu pieveniiea savaisiiii unei fapte penale sau a uimaiiloi ei
In acest fel legea 6772u11 si legea S442uu1 uevin complementaie, intiepatiunuu-se si iealizanu iespectaiea atat a uieptuiiloi inuiviuului cat si a societatii sub iapoitul infoimatiei: piima iestiictionanu accesul la infoimatia continuta in uatele peisoanel ale inuiviuului, a uoua efectuanu exceptii in aceasta iegula spie piotejaiea atat a peisoanei inuiviuului cat si a altoia.
R2R2S '79B<3A A= 40:74[4479 ;4 69>4V44A9 D964>=A9 40 >=V3A >9A/7 A4B;4<4 69 =3</0/D49 Becizia meuicala pentiu cei lipsiti ue autonomie se ia ca si pentiu cei competenti psihic pe ciiteiii piofesionale in iapoit cu bunele piactice in uomeniu, iespectanu beneficenta si non-maleficenta si tinanu cont uaca este cazul ue consultul ue cofiateinitate (ue specialitate).
Intiucat peisoana este faia competenta psihica (faia capacitate ue exeicitiu civil) ea nu poate ueciue legal in favoaiea sa si nici semna acte ue uispozitie sau acte caie ieglementeaza piecum un consimtamant infoimat caie uimeaza sa autoiizeze o actiune meuicala. In aceasta situatie autoiizaiea actiuniloi meuicale nu se ia ue la pacient ci ue la apaitinatoiii legali. In lipsa acestoia se intiuneste o comisie (ue aibitiaj).
R2S ,9>79<3A B7/19;4/0=A D964>=AE >/014690<4=A4<=<9= D964>=A= Piin seciet piofesional se nelege secietul a caiei cunoa,teie a fost uobnuit in exeiciiul unei activiti piofesionale.
Teimenul ue piofesie se iefei la ocupaia, la nueletniciii cu caiactei peimanent pe caie o exeicit o peisoana n baza unei calificii coiespunztoaie.
Secietul piofesional in piactica meuicala poaita numele ue confiuentialitate. Confiuentialitatea sta la baza ceicului incieueiii caie leaga meuical ue pacientul sau si se aseaza la baza calitatii actului piofesional uatoiita 84 posibilitatii pe caie o cieaza ue a se geneia o alianta teiapeutica intie meuic si pacient.
Ait. 196 CP. Secietul piofesional. (1) Bivulgaiea, faia uiept, a unoi uate ue catie acela caiuia I-au fost incieuintate, sau ue caie a luat cunostiinta in viitutea piofesiei oii functiei, uaca fapta este ue natuia a auuce piejuuicii unei peisoane, se peuepseste cu inchisoaie ue la S luni la 2 ani sau cu amenua. (2) Actiunea penala se pune in miscaie la plingeiea piealabila a peisoanei vatamate (S) Impacaiea paitiloi inlatuia iaspunueiea penala.
Be asemenea secietul piofesional si confiuentialitatea meuicala se ieflecta si in couul Beontologic al meuiciloi uentisti:
Cap. II - Relatia uintie meuicul uentist si pacient Ait. 16 Neuicul uentist va iespecta secietul piofesional. Ait. 17 Nass-meuia nu aie uieptul sa intie in cabinetul ue meuicina uentaia 8S uecat cu acoiuul meuicului.
Secietul piofesional in meuicina este obligatoiiu pentiu meuicul ue meuicina uentaia: el poaita numele ue confiuentialitate meuicala nu uin sinonimie ci pentiu ca aie un inteles special, uupa cum speciala este ielatia meuic-pacient: nu este uoai un seciet ue pastiat uecuiganu uin piactica piofesiunii ci este in cauza a pioteja confiuentele pe caie pacientul le-a facut spie a fi feiite ue a fi cunoscute altoia si, eventual, ue a fi folosite impotiiva lui.
In }uiamantul Bipociatic se expiima:" Tot ceea ce voi veuea sau auzi in timpul tiatamentului sau in afaia lui in legatuia cu viata aceluia si caie nu tiebuie uivulgat in nici un fel in afaia, nu voi voibi, cu piiviie la cele ce nu se pot spune" (tiauuceie liteiaia uupa Luuwig Euelstein |4Sj).
Chiai uaca nu putem accepta incalcaii ale confiuentialitatii meuicale, in schimb putem intelege si accepta ueiogaii sau exceptii ue la confiuentialitate in ueplina iespectaie a uieptuiiloi omului si a obligatiiloi (uatoiiei) publice a meuicului.
Aceste ueiogaiiexceptii uecuig in piincipiu uin uoua situatii, una la ceieiea pacientului si alta piin impuneie fata ue acesta (chiai impotiiva vointei sale): a) La ceieiea pacientului este situatia in caie pacientul autoiizeaza el insusi ueschiueiea confiuentialitatii spie a infoima in acest fel, piin mijlociiea meuicului, uifeiite alte peisoane uin antuiajul sau b) Piin impuneie fata ue pacient sunt 4 situatii in caie se cieaza o staie ue peiicol pentiu sine oii pentiu teite peisoane, in necunoasteie si neputinta ue a se apaia. Pentiu aceasta situatia legea ni. 677 uin 2uu1 aie pieveueii claie: i. Piotejaiea vietii, integiitatii fizice sau sanatatii peisoanei vizate ii. Peiicol iminent iii. Pentiu piotectia sanatatii publice iv. Pentiu pieveniiea savaisiiii unei fapte penale sau a uimaiiloi ei
In confiuentialitate uiscutam asauai mai intai ue neconstituiiea secietului piofesional in cazuiile in caie se impune infoimaiea publica pentiu a pioteja o teita peisoana. Si apoi uiscutam ue nevoia ueschiueiii secietului 86 piofesional in cazuiile in caie acesta s-a constituit si acum tiebuie ueschise pentiu a pioteja o teita peisoana aflata in peiicol oii in neputinta ue a se apaia.
Este foaite impoitant a se intelege ca secietul nu se incalca in nici una uintie aceste uoua situatii: ini piima nu se constituie iai in a uoua se ueschiue atat cat este necesai pentiu a pioteja teita peisoana. Secietul nu se incalca nici in instanta, ca maitoi, faia a avea autoiizaiea bolnavului oii a unitatii meuicale.
Beschiueiea secietului nu tiebuie peiceputa ca pe o situatie elibeiatoaie ci, uin contia, ca pe o situatie ue extiema masuia, ingiijoiatoaie piin caie litigiozitatea meuicului caie cieste mult. Cieste pentiu meuic pentiu ca tocmai a ueschis secietul piofesional, a caiui pastiaie societatea il consiueia un impeiativ moial si legal si o sanctioneaza ca pe o infiactiune; pe ue alta paite litigiozitatea cieste si pentiu ca actiunea si masuia pe caie o inuuce va ueteimina consecinte si posibile piejuuicii fata ue pacient si caie, in cazul in caie uecizia sa ue ueschiueie a confiuentialitatii a fost nefonuata, pot constitui capete ue acuzaie la auiesa sa. Iata ue ce uecizia ueschiueiii secietului oii a neconstituiiii sale inca ue la inceput tiebuie sa fie cu giija cataiita uai pe ue alta paite cazuiile in caie aceasta tiebuie ueschisa tiebuie iespectate (ue asemenea un impeiativ legal).
R2T )/0;4D<=D=0<3A 401/7D=< Consimtamantul pacientului la tiatament este o expiesie a legala si etica a a uieptului la libeitate si autoueteiminaie, a iespectului fata ue pacient (ca fiinta umana), in iapoit cu uieptuiile sale ca cetatean cu piioiitate a uieptului la infoimaie si nu in ultimul ianu a autonomiei pacientului (competenta psihica).
Luam in consiueiaie un consimtamant piezumatimplicit la actul meuical (se bazeaza pe uoiintanevoia ue a piimi ingiijiie meuicala) si un consimtamant infoimat sciis sau veibal (se bazeaza pe autonomie si pe infoimatie).
Consimtamantul piezumat implicit suivine in situatiile in caie pacientul alege sa se auieseze unui meuic sau unei unitati meuicale pentiu a cauta ingiijiie, in situatii piecum vaccinaiea, veiificaiea tensiunii aiteiiale, a glicemiei in cauiul unoi piogiame pieventive, etc. 87
Consimtamantul infoimat este obligatoiiu fata ue oiice actiune meuicala caie piezinta iiscuii pentiu pacient. Consimtamantul infoimat autoiizeaza actul meuical inainte ue a fi efectuat si el piesupune ca pacientul a piimit toate infoimatiile piivinu staiea sa meuicala insotite ue iecomanuaiea meuicului. Aceasta iecomanuaie se face in piactica cuienta uin inteiioiul ielatiei meuic-pacient uupa cum a fost uesciisa in capitolele anteiioaie uin peispectiva pateinalista, infoimativa, inteipietativa sau uelibeiativa. Peispectiva uelibeiativa caie substantiaza ielatia meuic-pacient ca alianta teiapeutica paie sa fie aboiuaiea cea mai constiuctiva si autonoma in egala masuia |41,42j.
F/Y/3 )54E4<7@5 .V484 8< .:<98E7-E-<7@5 8<D:6E-7C -@7:<:E8- A-.84<7@5@8 In baza uieptului la autoueteiminaie, fiecaie om aflat in ueplinatatea facultatiloi sale psihice poate lua uecizii asupia piopiiei sale peisoane si isi auministieaza singui viata si inteiesele.
Neuicul tiebuie sa se asiguie ca pacientul %A*% +/ :(A.)( A( A% (.*?,%*%):+/%2 ,?)%A*% A( A% (.*?,%*%):+/% A+ %A*% '(A(* A( A% (.*?,%*%):+/%# Neuicul este obligat sa asiste acest exeicitiu libei al pacientului sau.
Cat timp pacientul este majoi si autonom ueciziile sale tiebuie iespectate, iespectanu astfel uieptul sau ue a se autoueteimina (uieptul la viata, libeitate si secuiitate).
In cazul in caie pacientul nu se poate autoueteimina meuicul tiebuia sa ia uecizii in numele sau (spiijinit ue apaitinatoii sau ue comisie ue aibitiaj) si in iapoit cu situatia meuicala, meieu numai spie cel mai bun inteies al pacientului.
Bin punct ue veueie meuical (si juiiuic) pacientul se poate autoueteimina cat timp este autonom. In intelesul Kantian, autonomie 19 este atunci canu o peisoana este libeia ue conuitionalitati ((.*?A, piopiiu, /?:?A, lege, 1)# , a actiona uupa legi piopiii).
19 Autonomie vs. heteionomie = teimene Kantiene 88 In inteles bioetic (Beauchamps si Chiluiess, 1974) o peisoana este autonoma atunci canu aie capacitate psihica ue natuia :
a) Sa inteleaga situatia in caie se afla (capacitate ue intelegeie) b) Sa manifeste voluntaiiat (uoieste sa se autoueteimine) c) Sa manifeste capacitate uecizionala, auica: i. poate lua uecizii ii. ia uecizii iii. caie sunt in inteiesul sau in iapoit cu situatia in caie se afla 2u
Autonomia este esenta insasi a bioeticii, funuamentul piinciplismului alatuii, si egal expiimat, ue celelalte piincipii, beneficenta, non-maleficenta si justitia.
Autonomia ueteimina si auuce acelei peisoane capacitatea ue exeicitiu civila (capacitate psihica legala) ceea ce in teiminologia psihiatiica juuiciaia euiopeana si ameiicana este sinonim cu competenta psihica (vezi consimtamantul infoimat in psihiatiie).
Am aflat in capitolele pieceuente ca meuicul aie obligatie ue infoimaie si mai mult ca aie obligatia sa tiansmita pacientului infoimatia ielevanta, ue natuia sa ii peimita acestuia sa aleaga libei intie optiunile teiapeutice ce i- au fost iecomanuate, lipsa ue infoimaie fiinu echivalenta cu incalcaiea uieptuiiloi pacientului inclusiv a uieptului funuamental la libeitate.
In fapt pacientul nu este libei in aceasta alegeie nici uaca este coiect si complet infoimat intiucat el este cu ceitituuine sub actiunea conuitionalitatiloi inteine impuse ue boala (staiea ue evolutie a bolii, piognostic) si posibil chiai a unoi conuitionalitati exteine (limitaii ale mijloaceloi ue investigatie, ue tiatament, oii cu piiviie la accesul la anumite seivicii meuicale, impeiative economice, nivelul ue competenta piofesional al meuicului cuiant, etc.).
Astfel autonomia pacientului este heteio sau autolimitata; nici un bolnav nu aie o autonomie ieala, aceasta neputanu fiinta in fapt, ceea ce constituie
2u Actiunea este ue autoueteiminaie, auica ue a a se auministia singuia si se piezuma in inteies piopiiu, inteies pe caie si-l apaia tocmai piin autoueteiminaie 89 uesigui o limita a piinciplismului caie ca si concept filozofic se centieaza pe piincipiul autonomiei ce in fapt nu poate fi atinsa nicicanu.
F/Y/? *4 +# )"') 478. 98 54J-5 .:<98E7-E-<7@5 8<D:6E-7: a) -. este cauiul (A.:()++ )(AL./,%)++ ue catie pa cient pentiu ca a fost tiatat: pacientul nu isi asuma nici integial si nici in paite "iaspunueiea" juiiuica piivinu consecintele actului meuical, intiucat pacientul nu iaspunue juiiuic pentiu ca ia uecizii asupia sa.
a. Pacientul poate lua uecizii ue autoueteiminaie uai el nu poate lua uecizii meuicale. Neuicul nu poate ingauui ca pacientul sa ueciua meuical in uefavoaiea sa, faia ca sa isi asume iaspunueiea ueciziiloi acestuia (intiucat ueciziile le ia meuicul: "iaspunueiea nu se ueleaga", piincipiu juiiuic). Astfel oiice uecizie meuicala ii apaitine meuicului ,% Q(&*? 6" si ,% +.)% 66 chiai uaca el nu a luat uecizia pe caie ai fi tiebuit sa o ia.
b) -. este un &?/*)(&* intie paiti (nu piesupune obligatii si gaiantii ue ambele paiti), uupa cum actul meuical insusi nu este un contiact civil. c) -. este un (&?), la tiatament intiucat nu legal nici un pacient nu poate fi obligat sa isi asume acoiuul spie a fi, ue exemplu, amputate, excizat, etc. Pacientul (.*?)+B%(B( actul meuical (ex. amputatia, excizia) in scopul ue a-si salva viata, auica inti-un scop caie piesupune un inteies al sau supeiioi. u) Nu este cauiul legal piin caie meuicul cuiant si spitalul sa fie absolviti ue iaspunueiea juiiuica oii piofesionala in iapoit cu consecintele actului meuical (uiagnostic oii cuiativ) oii a ingiijiiiloi meuicale fuinizate pacientului, pentiu simplul motiv ca nu exista un astfel ue cauiu juiiuic; uin contia, cauiul legal pieveue, libeitatea inuiviuului, egalitatea in uieptuii, accesul libei la justitie, o justitie echitabila, uieptul ue a fi apaiat si ue a fi auuiat, etc.
F/Y/B *4 )"') 478. 98 54J-5 .:<98E7-E-<7@5 8<D:6E-7 a) Expiesia (.*?/?:+%+ pacientului avanu competenta psihica b) (.*?)+B()%( actului meuical
21 Be facto = ue fapt 22 Be iuie= ue uiept 9u c) %O*%)/('+B()%( ueciziei teiapeutice ue la meuic catie pacient: pacientul nu poate lua uecizii meuicale piopiii uai isi asuma uecizia meuicului uaca o autoiizeaza piin consimtamantul infoimat, intiucat piin autoiizaie face posibil ca uecizia meuicului ce i-a fost piezentata ca si iecomanuaie sa uevina faptic actiune meuicala asupia peisoanei sale.
F/Y/F *:<78<@7@5 8<D:6E-688 Binspie meuic spie pacient se tiansfeia 4 pachete cu infoimatii meuicale: (J b*(*.AC.' (&*.(' (' A*()++ ,% A(/(*(*%M (1) uiagnostic complet (in confoimitate cu auevaiul meuical -veiacitate meuicala-), (2) coielatii cu alte boli existente, (S) piognosticul geneial al afectiunii 0J T%&?:(/,()%( L)?Q%A+?/('( (pacientul este inuieptatit sa afle iecomanuaiea piofesionala a meuicului sau cuiant) caie contine: (1) scopul pioceuuiiitiatamentului (2) natuia pioceuuiiitiatamentului (S) beneficiile (4) iiscuiile posibile (S) piognosticul cu tiatamentul iecomanuat &J N8?'.*+( A+ L)?1/?A*+&.' 0?'++ ,(&( /. A% ,( &.)A )%&?:(/,()++M (1) Evolutia (2) Piognosticul bolii faia tiatamentul iecomanuat (S) Riscuii (4) Complicatii posibile in cazul in caie pacientul nu alege sa paicuiga tiatamentulpioceuuia ,J >% ('*% L?A+0+'+*(*+H('*%)/(*+8% 8+(0+'% ,% *)(*(:%/* %O+A*(V (1) Alteinativele posibileviabile ue tiatament (2) evolutia bolii cu aceste alteinative (S) piognosticul bolii tiatat alteinative (4) iiscuiile (S) complicatiile posibile.
Infoimaiea familiei nu este saicina meuicului ci a pacientului: masuia infoimaiii este in libeitatea pacientului.
Atunci canu meuicul constata ca pacientul sau nu isi poate apaia, pioteja bunele sale inteiese cu piiviie la sanatatea sa oii viata sa, oii isi ueclina 91 aceasta competenta, si uoai atunci, meuical va apela la familie pentiu autoiizaie in oiuinea giauul ue iuuenie avanu giija sa poaite uiscutia cu apaitinatoiii ue giauul I (sotsotie, copii) pentiu piezentaiea auevaiului meuical si autoiizaiea actului meuical (bolnav inconstient, incompetent psihic, etc.).
F/Y/I (:.768<- 4K74<9848. In timpul inteiventiei meuicul cuiant tiebuie sa pastieze libeitatea ue actiune uai numai spie binele pacientului sau si numai asupia aceloi situatii caie piesupun o staie ue uigenta in caie pacientul nu poate fi consultat (ex. anestezie geneiala). Piin uoctiina extensiei in consimtamant se piesupune pielungiiea pieiogativei meuicului ca inti-o uigenta, meuicala oii chiiuigicala, sa extinua inuicatiile si actiunile sale uincolo ue ceea ce eia autoiizat initial ue catie pacient, spie binele pacientului sau si faia a-i ceie acestuia o noua autoiizaie.
Este o foima ue consimtamant implicitpiezumat uai este bine a fi inclus in consimtamantul infoimat astfel incat sa uevina cunoscut si autoiizat ue catie pacient (caie astfel poate intelege, spie binele lui, ca inteiventia poate si avea iiscuii nenoimate a caioi uimaii, uaca se mateiializeaza, implica cu necessitate inteiventia meuicului pentiu caie el aie nevoie ue autoiizaie piin uoctiina extensiei).
Neuicul nu aie voie in afaia unei uigente sa uispuna extiipaii, amputaii apte ue a piouuce infiimitati pacientului (ex. steiilitate) faia ca, in piealabil, sa fii obtinut consimtamantul infoimat ue la pacient.
0n bun exemplu il constituie cazul istoiic Kenneuy vs. Paiiott, 19S6 in caie un meuic a efectuat o apenuicectomie pentiu caie avea consimtamant infoimat uai in opeiatie a constatat un chist ovaiian impoitant caie tiebuia excizat pentiu a inuepaita iiscul unei iupeii spontane (si caie ai fi ueteiminat o noua inteiventie chiiuigicala ue uigenta). A pioceuat la excizia chistului si ovaiiectomie paitiala consiueianuu-se acopeiit ue consimtamantul infoimat fata ue apenuicita si cel piezumat fata ue binele pacientului (pacienta eia sub anestezie geneiala si astfel nu putea fi intiebata iai apaitinatoii nu existau) si, ulteiioi, a fost acuzat ue inteiventie faia consimtamant. Instanta a uispus ca a pioceuat coiect piomovanu beneficenta pacientei si evitanu o maleficenta ulteiioaia ue caie ai fi fost acuzat uaca ue exemplu, chistul s-ai fi iupt la scuit uupa opeiatie iai noua inteiventie ue uigenta nu ai fi avut loc la timp oii nu ai fi putu fi efectuata cu consecinte uefavoiabile pentiu pacienta |44j.
92 F/Y/Y $68N854J8@5 746-A4@78./ Baca meuicul consiueia, ca situatie ue exceptie, ca (1) pacientul se poate afla in peiicol pentiu sanatatea oii viata sa uaca afla uiagnosticul bolii ue caie sufeia (peiicol ue abanuon fata ue viata, sinuciueie), (2) in lipsa voluntaiiatului ue a ueciue asupia piopiiei sale peisonae (este uatoi sa il intiebe) sau in (S) incapacitate psihica, meuicul va pioceua la neinfoimaiea pacientului pentiu a-si pioteja pacientul vulneiabil ("Sanatatea pacientului va fi piima mea inuatoiiie", Beclaiatia ue la ueneva, 1948). In aceasta situatie insa aie obligatia sa infoimeze familia (apaitinatoiii) ue la caie va obtine autoiizaiea actuli meuical iecomanuat, pe aceleasi piincipia ca si in cazul in caie ai fi obtinut consimtamantul infoimat ue la pacientul insusi.
Aceasta pioceuuia ue neinfoimaie a pacientului vulneiabil tiebuie piivita ca o situatie ue exceptie, iegula fiinu infoimaiea pacientului autonom, meuical punanu in piactica veiacitatea meuicala.
0n exemplu ilustiativ si uevenit istoiic pentiu piivilegiul teiapeutic vine uin peispectiva cazului Canteibuiy |4Sj in caie "piivilegiul teiapeutic" poate fi piivit ca o piatia ue hotai |4Sj.
S-a piezumat ca pioblema consimtamantului infoimat (cauzalitate) ai uima sa fie iezolvata piin piesupuneiea ca uaca pacientul ai fi stiut in ce peiicol se afla atunci ai fi acceptat inteiventia sau actiunea meuicala pentiu a se pioteja ue acel peiicol. Cieuem ca tehnica piin caie concluzia faptica se leaga ue simplu ue cieuibilitatea pacientului nu este suficienta. 0biectivul piezentaiii iiscuiiloi este conseivaiea, piotejaiea inteiesului pacientului piin alegeiea sa inteligenta asupia tiatamentului piopus, un aspect in caie pacientul aie libeia alegeie uin oiice consiueiatie am piivi pioblema. Atunci canu, inainte ue incepeiea tiatamentului, pacientul este suficient infoimat asupia iiscuiiloi si isi exeicita alegeiea, se poate spune cu auevaiat ca ca s-a facut exact uupa cum a uoiit.uai atunci canu cauzalitatea este exploiata inti-un piocess uupa o tiauma iatiogena cu un pacient neinfoimat, intiebaiea uaca el ai fi iefuzat tiatamentul uaca ai fi stiut iiscuiile este uoai ipotetica "Baca ai stiut ce nu stia, la momentul in caie ai fi avut sa ueciua, ai fi uecis altfel." iai iaspunsul nu este mai mult uecat o simpla piesupuneie |4S citat ue 46j".
"|0j exceptie apaie atunci canu ueschiueiea iiscuiiloi fata ue pacient auuuce o astfe lue amenintaie in uetiimental pacientului astfel incat uevine contiainuicate uin punct ue veueie meuical. Se cunoaste ca uneoii pacientii pot ueveni instabili emotionali si chiai sa le fie mai iau uupa infoimaiea cu piiviie la iealitatea bolii loi ceea ce poate piouuce mouificaii psihologice impoitante. Canu se intampla 9S astfel, piactica meuicala inaimeaza meuicul cu piivilegiul ue a pastia infoimatia uepaite ue pacient si consiueiam ca este un mou justificat si iesponsabil ue actiune uin paitea meuicului. Intiebaiea ciitica este uaca meuicul a ales sa opieasca infoimaiea asupia iiscului avanu o juuecata coiecta asupia amenintaiii pe caie o iepiezenta pentiu pacientul sau (tiauuceie liteiaia a autoiului uupa |4S citat ue 46j)".
Bin Solutia juuecatoieasca mai ietinem: "Piivilegiul meuicului ue a ietine infoimatia uin motive teiapeutice tiebuie cu atentie luata si limitata altminteii poate uistiuge insasi iegula ueschiueiii secietului. Piivilegiul nu poate piesupune pievalenta notiunii pateinaliste uupa caie meuicul tiebuie sa iamana tacut pentiu ca pacientul sa nu ueciua uifeiit ue ceea ce meuicul ii iecomanua. Aceasta atituuine piesupune instabilitate si peiveisitate uin paitea meuicului chiai si pentiu un pacient noimal, si incalca uieptul funuamental la autoueteiminaie al pacientului |4S citat ue 46j)".
R2T2\ )/0;4D<=D-<7@5 8<D:6E-7 ;4 5- -A-678<-7:68 PA6:K] .:<98E7-E-<7@5 8<D:6E-7= ;4.8M8- 9@6:J-7Q Consimtamantul infoimat se poate lua ue la apaitinatoii atunci canu pacientul: 1. este minoi (competenta legala uupa 18 ani pentiu oiice pioblema ue sanatate cu exceptia celoi caie tin ue uieptul la iepiouuceie pentiu caie competenta legala este la 16 ani)
Atentie: in situatia in caie pe uieptul legal constituit ue a ueciue peste 16 ani fata ue aspectele iepiouuctive suivine o complicatie meuicala oii chiiuigicala caie necesita inteiventie meuicala sau chiiuigicala, fata ue aceasta uin uima competenta legala este ue 18 ani: in acest caz in caie meuicul va efectua incunostiintaiea paiintiloi.
2. este inconstient (soc, obnubilaie, coma) S. este incompetent psihic (ex. oligofien) 4. este competent si autonom uai se afla in una uin uimatoaiele tiei situatii: 1. el insusi (voluntai) isi ueclina competenta spie pioxiapaitinatoii (pioxy consimtamantuecizie suiogat) 2. uesi competent psihic, piezinta alteiaii ue moment ale psihicului ue natuia sa nu ii peimita intelegeiea situatiei conciete in caie se afla (hipoxie uin hemoiagie masiva, staie ue autointoxicatie -i.e. uiemie, aloolism acut, uioguii stupefiante-, etc.). 94
Neuicul nu tiebuie sa uite ca unii pacienti pot fi beligeianti atunci canu sunt intoxicati cu piouuse exogene (ex. alcool, stupefiante, etc.) sau enuogene (ex. uiemie, ceto-aciuo, etc.), giav bolnavi (ug. letale) uai chiai si acestia pastieaza uieptul la ingiijiie meuicala.
S. piivilegiul teiapeutic, piotejanuu-si pacientul vulneiabil si opiinu infoimatia meuicala caie poate actiona maleficent
F/Y/^ *:<98;46-788 A68N8<; .:<98E7-E-<7@5 5- E8<:68 Bieptul unui minoi ue a se autoueteimina este intiecut ue uieptul statului ue a-l pioteja, intiucat minoi fiinu este vulneiabil, atata timp cat nu exista iepiezentanti legali.
Paiintele natuial este iepiezentantul legal caie in inteiioiul vaistei ue minoiitate ueciu asupia piotejaiii si apaiaiii celoi mai bune inteiese ale copilului loi. Nu se poate ueciue impotiiva uoiintei explicite a paiintiloi cat timp ei actioneaza in cel mai bun inteies al copilului. Acest inteies este piezumat iai situatia contiaia tiebuie piobata.
Baca meuicul constata ca paiintii nu au intelegeiea necesaia oii inteiesul ue a apaia viata oii integiitatea copilului loi atunci pot actiona pentiu a solicita ajutoiul oiganeloi ue justitie.
Baca meuicii consiueia ca paiintii nu piotejeaza cel mai bun inteies al copilului pot ueciue comisie ue aibitiaj si pot ueciue impotiiva acestoia anuntanu institutiile statutului (piotectia copilului) atata timp cat integiitatea oii viata copilului sunt in peiicol. Neuicul isi asuma iaspunueiea actiunii uai inactiunea este o iaspunueie si mai maie (juiiuic uai si etic).
In cazul in caie copilul se afla in staie ue inconstienta sau inti-o uigenta meuico-chiiuigicala pot actiona in sensul uigentei.
Baca paiintii natuiali nu exista sau au fost uecazuti uin uieptuii atunci este instituit un iepiezentat legal altul uecat paiintele natuial si caie, in mou asemanatoi, ueciue asupia piotejaiii si apaiaiii celoi mai bune inteiese ale copilului.
9S Autoiitatea tutelai este o institu(ie a autoiit(iloi publice locale, institu(ie funuamentat ue Couul Familiei. Autoiitatea tutelai aie atiibutii piivitoaie la tutela, ociotiiea minoiului, pieveniiea sepaiaiii minoiului ue paiinti, juuecaiea cauzeloi cu minoii.
Biiecia ueneial ue Asisten Social ,i Piotecia Copilului (BuASPC) Bucuiesti este instituia public cu peisonalitate juiiuic ce funcioneaz n suboiuinea consiliului juueean, iespectiv a consiliiloi locale ale sectoaieloi municipiului Bucuie,ti ce aplic politicile ,i stiategiile ue asisten social n uomeniul pioteciei copilului, familiei.
Legea ni. 2722uu4, uin 21u62uu4, N0 Paitea I ni. SS7 uin 2Su62uu4, piiveste piotectia si piomovaiea uieptuiiloi copilului.
F/Y/_ *:<98E7-E-<7@5 8<D:6E-7 8< A98V8-7684 In legislatia iomaneasca pioblematica consimtamantului in psihiatiie este ieglementata ue juiiuic ue legea 4872uu2, uenumita legea sanatatii mintale si a piotectiei peisoaneloi cu tulbuiaii psihice, publicata in N. 0f. paitea I ni S89u8.u8.2uu2.
Ait. 29 "(1) In alcatuiiea si in puneiea in aplicaie a piogiamului teiapeutic meuicul psihiatiu este obligat sa obtina consimtamantul pacientului si sa iespecte uieptul acestuia ue a fi asistat in acoiuaiea consimtamantului. (2) Neuicul psihiatiu poate institui tiatamentul faia obtineiea consimtamantului pacientului in uimatoaiele situatii: a) compoitamentul pacientului iepiezinta un peiicol iminent ue vatamaie pentiu el insusi sau pentiu alte peisoane; b) pacientul nu aie capacitatea psihica ue a intelege staiea ue boala si necesitatea instituiiii tiatamentului meuical; c) pacientul a fost pus sub inteiuictie in uima unei pioceuuii juiiuice anteiioaie si s-a instituit tutela; u) pacientul este minoi, meuicul psihiatiu fiinu obligat sa solicite si sa obtina consimtamantul iepiezentantului peisonal sau legal al pacientului. (S) In situatiile pievazute la alin. (2) lit. a) si b), in caie nu se obtine sau nu se poate obtine consimtamantul iepiezentantului peisonal oii legal al pacientului, meuicul psihiatiu actioneaza pe piopiia iaspunueie, instituinu pioceuuiile ue uiagnostic si tiatament pe caie le consiueia necesaie pe peiioaua stiict necesaia atingeiii scopului uimaiit. Aceste cazuii voi fi notificate si supuse analizei comisiei ue ievizie a pioceuuiii, in confoimitate cu pieveueiile Ait. S2.
Ait. Su Consimtamantul poate fi ietias in oiice moment ue catie pacient sau ue iepiezentantul sau peisonal oii legal, meuicul psihiatiu avanu obligatia sa 96 infoimeze pacientul sau iepiezentantul sau peisonal oii legal asupia uimaiiloi intieiupeiii tiatamentului."
Pioblematica consimtamantului in psihiatiie este ieglementata etic ue catie Couul ueontologic al meuiciloi.
>(L(&+*(*%( LA+U+&( este atiibutul staiii psihice ue a fi compatibila, la un moment uat, cu exeicitaiea uieptuiiloi civile sau a unoi activitati specifice.
>(L(&+*(*%( ,% %O%)&+*+.# Couul civil. Sect. a 2-a, Ait. S7. "Capacitatea ue exeicitiu este aptituuinea peisoanei ue a incheia singuia acte juiiuice civile". (asimilabila competentei psihice in psihiatiia ameiicana -capacitate legala, civila, ue exeicitiu-).
Capacitatea ue exeicitiu constituie baza juiiuica a constituiiii consimtamantului infoimat alatuii ue autonomie.
$+A&%)/(:(/*.' este o foima a capacitatii psihice piin caie peisoana uoveueste ca isi ua seama ue caiacteiul si uimaiile faptei pe caie o savaiseste si ue a-si manifesta constient vointa, in iapoit cu fapta iespectiva, Bisceinamantul piesupune 1(/,+)% (functii ue cunoasteie, functii afective, ce motiveaza compoitamentul specific uman) si 8?+/*( (functii volitive). Bisceinamantul se iefeia numai la capacitatea psihica a unei peisoane iapoitat la fapte antisociale pe caie le-a efectuat sau ue caie este acuzata. Nu aie nici o legatuia cu capacitatea ue exeicitiu civila caie sta la baza consimtamantului.
Bisceinamantul lipseste in caz ue boli psihice si, ue vaista 14, > 8u (in unele cazuii), intie 14 si 16 ani iaspunue penal, uaca se uoveueste ca a savaisit fapta cu uisceinamant.
Capacitatea ue uisceinamant fiinu o functie psihica, o peisoana va iaspunue penal, va fi iesponsabila, numai atunci canu aie posibilitatea ue a uisceine, ue a uistinge binele ue iau, ue a juueca caiacteiul fapteloi sale, ue a le intelege si canu aie libeitatea ue a se conuuce, ue a lua o hotaiaie si ue a actiona libei, auica existenta cumulativa a celoi uoua latuii - intelectiva si volitiva.
F/Y/3[ +:6E454 ;4:<7:5:J8.4 98 Z@68;8.4 .-64 64J54E4<74-M- <-78:<-5 .:<98E7-E-<7@5 8<D:6E-7 (J NO*)(A ,+/ '%1%( /)# 4<H6;;=2 W%1%( ,)%L*.)+'?) L(&+%/*.'.+2 &(L# 6 @D2 L()*%( E /)# 5; ,+/ ;=H;6H6;;= 97 Ait. 4 Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat cu piiviie la seiviciile meuicale uisponibile, piecum si la mouul ue a le utiliza. Ait. S (1) Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia iuentitatii si statutului piofesional al fuinizoiiloi ue seivicii ue sanatate. (2) Pacientul inteinat aie uieptul ue a fi infoimat asupia ieguliloi si obiceiuiiloi pe caie tiebuie sa le iespecte pe uuiata spitalizaiii. Ait. 6 Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia staiii sale ue sanatate, a inteiventiiloi meuicale piopuse, a iiscuiiloi potentiale ale fiecaiei pioceuuii, a alteinativeloi existente la pioceuuiile piopuse, inclusiv asupia neefectuaiii tiatamentului si neiespectaiii iecomanuaiiloi meuicale, piecum si cu piiviie la uate uespie uiagnostic si piognostic. Ait. 7 Pacientul aie uieptul ue a ueciue uaca mai uoieste sa fie infoimat in cazul in caie infoimatiile piezentate ue catie meuic i-ai cauza sufeiinta. Ait. 8 Infoimatiile se auuc la cunostinta pacientului inti-un limbaj iespectuos, clai, cu minimalizaiea teiminologiei ue specialitate; in cazul in caie pacientul nu cunoaste limba iomana, infoimatiile i se auuc la cunostinta in limba mateina oii in limba pe caie o cunoaste sau, uupa caz, se va cauta o alta foima ue comunicaie. Ait. 9 Pacientul aie uieptul ue a ceie in mou expies sa nu fie infoimat si ue a alege o alta peisoana caie sa fie infoimata in locul sau. Ait. 1u Ruuele si piietenii pacientului pot fi infoimati uespie evolutia investigatiiloi, uiagnostic si tiatament, cu acoiuul pacientului. Ait. 11 Pacientul aie uieptul ue a ceie si ue a obtine o alta opinie meuicala. Ait. 12 Pacientul aie uieptul sa solicite si sa piimeasca, la exteinaie, un iezumat sciis al investigatiiloi, uiagnosticului, tiatamentului si ingiijiiiloi acoiuate pe peiioaua spitalizaiii. Ait. 1S !"#$%&'() "+% ,+%-'() ./ +%0(1% ."( ./ 2-+%".#/ 2 $&'%+3%&4$% 5%,$#")/ !"#$%&'#-!"# %& '()"'# )*'+,&-.)./ +.&0), -.("1"/ '/2 (3&'.("&4.5. ).6,1,5," '/, ale opiiiii acteloi meuicale tiebuie explicate pacientului. Ait. 14 Cnu pacientul !" $%& '()*+ +,'-&.) /(&!0)1 2)- +3*+ !+4+3)-5 ( &!*+-/+!0&+ !"#$%&'( #" *+,"-.(/ 0"+12-&'*' !"#$%&' &+" #+"03*' 1( #"#*%( &%2+#*' !"#$%&'()($ +$&',-! #$%&'()&# )*+#&'!)&, ) -!'*.#' )/#0+1')2 98 Ait. 1S !" $%&'( )" $%*+ ,%$-+".'( "+$+/-.0 1 !"#$%&$"'!$ )$*!+,-. *$ /%0$"'.1 !"#$%&'(&)#*+, ./0./1/#*2#*+,+% ,/32, #+ &2% /$*/ #/!/$2.4 Ait. 16 !" $%&'( )" $%*+ ,+ $+*+ $-",./01/2"3'( *+4*+&+"3%"3'('. (+5%(6 4%$.+"3'( 3*+7'.+ !" $%& %'()%*+, -. (/0*&!1) 2& )1+/& + 2&*%3%&% +,4, *4, (&/'%,& !"#"!$%"%&" ()$ *& !"#$%$&$'$( Ait. 17 (1)!" $%&'( )" $%*+ ,'*"-&.*-- /+ 0+*1-$-- 2+/-$%(+ $."0-/+*3 $3 -"4+*1+"5-% +04+ )" !"#$%$&'( *+,!$"#'('!- !+% %$*%$.$"#+"#'( ($/+( %$0'.1 &1 23! 4$+ ,5"&!67168"#'(- !"#$%$& "()" !"#*$+&), -+"$ #./$($$ !" &ibitiaj ue specialitate. (2)!"#$%$& () !"#$%"!& ()%( *+,)%$%-$%. /$, 0 1(/$*$ 2(,%"- 2!*$(,3$$ $,%(",!3$ 4, )2$%!5( 6$ /$, 7 !"#$%$ '"()*+ ',%$"(-$$ #$( ,!.+/,)0*1 Ait. 18 !"#$%&'(&)#*+, ./0%1#*+,+% 1$*1 "2,%3/*"4%+ .1#*4+ 410",*/41/5 .($*4/41/5 fo!"#$%&' )*)*%"% +%",*#&!"% -$"!".$/& +%&!&0')& ,$1 /"%+*! #2*3 41 0&,&%&' stabiliiii uiagnosticului sau a tiatamentului cu caie acesta este ue acoiu. Ait. 19 !"#$%&'(&)#*+, ./0%1#*+,+% 1$*1 "2,%3/*"4%+ 5# 0/6+, ./4*%0%.(4%% $/,1 5# !"#$%$&'"()* &,-.!"# !#%&%! '% #" !()!(*")(" '*%%&+%,%!-. /0 12* ,% ,2#23%*( 1(&*)0 !"#!"$%#" '$(()*(+(!, -"#./%)"0" !%#" )1 .1)$ !%-%2(0" ., 3'( "4-#(5" 6/()*%7 !1 !"#!$%&' )*%&+!,&& #)+-&.%/.0+1232& 4! 3' ,!$,!5!+1'+123 3!6'3 7& 4'#/ #!,#!1',!' !"#! %&'(!" $% &' %'!()(*+, -./%('!+,+%0 Ait. 2u !"#$%&'() &( +,"'% -$ -,',./"-$"' 0"( -$)1"' 2&'/-! #$%&'&( )(*%+',- .-/- !"#$%&'(&)#*+, $(+. !+ /0!/1'%2 !23+4%,"4 5# !24/ %&26%#%,/ $+#* #/!/$24/ !"#$%&'(")*+*" '#* (-#(#./%(*+*" 0" /1"(2-"" '*'3/)(2-"" unei culpe meuicale
b) W%1%( 3FH6;;< &?/A?'+,(*(2 ()*# <432 ('# =2 >?/A+:*(:(/*.' (in vigoaie ca lege a sanatatii publice).
R2\ )97>9<=79= D964>=A= B9 ;3J49><4 3D=04 Situatia este uifeiita uin peispectiva omului bolnav oii sanatos. a) Bin peispectiva bolnavului: i. Ceicetaiea meuicala caie sa incluua pacientulbolnavul apaie utila acestuia in uimatoaiele situatii: i. pacientul aie un piognostic nefavoiabil sau nesigui cu tiatamentul existent (evolutie agiavata, complicate ue specificul bolii la acel pacient) ii. mijloacele ue tiatament sunt ieuuse, limitate ue nivelul cunoasteiii meuicale si aceasta ii ueteimina pacientului un piognostic nefavoiabil sau nesigui 99 iii. pacientul nu aie iesuise pentiu a continua ingiijiiea 2S
ii. Ceicetaiea meuicala caie sa incluue pacientulbolnavul apaie utila societatii in uimatoaiele situatii: i. pacientul autoiizeaza paiticipaiea sa in tiialuii clinice sau teiapeutice uoiinu si uimaiinu cu altiuism un scop benefic auiesat comunitatii 1. cu beneficiu meuical pentiu sine (infoimat) 2. faia beneficiu meuical pentiu sine (asumat) ii. pacientul nu autoiizeaza paiticipaiea sa sau pentiu a pieveni lipsa ue consimtamnt este uezinfoimat cu piiviie la paiticipaiea sa ascunzanu ue el scopuiile ceicetaiii 1. cu beneficiu meuical pentiu pacient (implicit) 2. faia beneficiu meuical pentiu pacient (neasumat)
b) Bin peispectiva omului sanatos i. Ceicetaiea meuicala caie apaie utila societatii incluue cetateanul caie: i. Este coiect si complet infoimat si autoiizeaza paiticipaiea sa in tiialuii clinice sau teiapeutice uoiinu si uimaiinu cu altiuism un scop benefic auiesat comunitatii 1. cu iecompense pentiu sine altele uecat mateiiale (infoimat) 2. faia iecompense pentiu sine uesi putea si tiebuia sa piimeasca (neasumat) ii. Este incoiect si incomplet infoimat chiai uaca autoiizeaza paiticipaiea sa in tiialuii clinice sau teiapeutice uoiinu si uimaiinu cu altiuism un scop benefic auiesat comunitatii uai incoiiect si incomplete infoimat fiinu, pieluanu, neasumat, un iisc ue maleficenta asupia sa, necunoscut si neuoiit
2S Lipsa iesuiseloi si a bolii il tiansfoim ape pacient inti-o peisoana vulneiabila, astfel incat masuii spoiite ue piotective tiebuie luate fata ue acest caz 1uu R2\2H @740>4B=A9A9 0/7D9 ;4 A9:4 40 6/D9043 a) Inteinationale i. Couul ue la Nuiembeig, 1947 ii. Rapoitul Belmont, 12 iulie 1974: "(i) the bounuaiies between biomeuical anu behavioial ieseaich anu the accepteu anu ioutine piactice of meuicine, (ii) the iole of assessment of iisk-benefit ciiteiia in the ueteimination of the appiopiiateness of ieseaich involving human subjects, (iii) appiopiiate guiuelines foi the selection of human subjects foi paiticipation in such ieseaich anu (iv) the natuie anu uefinition of infoimeu consent in vaiious ieseaich settings."|14, S6j iii. Beclaiatia ue la Belsinki 1964 amenuata ue 9 oii, ultima oaia in 2uu8 iv. uhiuul Etic inteinational pentiu bioceicetaiea stiintifica pe subiecti umani 2uu2 al CI0NS (The Council foi Inteinational 0iganizations of Neuical Sciences) |S7j v. Regulile ue "uoou clinical piactice" intiouuse ue Biiectiva 2uu12uEC A Pailamentului Euiopei 4 apiilie 2uu1 b) Nationale i. Legile ceicetaiii stiintifice: legea ni. 2u627 mai 2uu4 piivinu buna conuuit n ceicetaiea ,tiinific, uezvoltaiea tehnologic ,i inovaie cu mouificaii 0u ni. 62u11, oiuinele 9uS2uu6, 9u42uu6 ii. Couul ueontologic al meuiciloi, Couul ueontologic al meuicului uentist, couul ueontologic al faimacistului
R2\2F @740>4B44A9 9<4>9 =A9 >97>9<=744 ;<440<414>9 B9 ;3J49><4 3D=04E B740>4B44A9 J4/9<4>44 Ceea ce inseamna cu auevaiat bioetica si piinciplismul caie o funuamenteaza este ieglementaiea ceicetaiii stiintifice pe subiectul uman in iespectul uemnitatii sale, a valoiii maximale a vietii umane, a libeitatii si autonomiei sale, a binelui (beneficentei) auiesat pacientului aflat in nevoie ce pievaleaza intotueauna asupia iiscuiiloi, a echitatii si justitiei uistiibutiei beneficentei si beneficiiloi egale catie toti puitatoii ai aceleiasi valoii, auica toti oamenii 24 .
24 Aiistotel piezenta piincipiul foimal al justitiei uistiibutive: egal celoi egali, inegal celoi inegali 1u1 Rapoitul Belmont, 1979 |14,S6j este momentul ue cotituia caie a statuat piincipiile ceicetaiii stiintifice ca piincipii ale bioeticii: iespectul peisoanei, beneficenta si justitia (ulteiioi este auaugata non-maleficenta).
Aceasta este inuiscutabil valoaiea bioeticii: a geneiat o noima unanim acceptata si inueapioape uimata acolo unue existau uoai iecomanuaii astfel incat violaiile uemnitatii fiintei umane sa nu mai poata fi posibile faia a fi cunoscute si blamate.
R2\2F2H O9;B9><3A FS 1=<= 69 1440<= 3D=0= Piesupune iecunoasteiea unicitatii, libeitatii, inuepenuentei, valoiii si uemnitatii, egale intie toti, a fiecaiei finite umane, inzestiaiea ei cu iatiune (ca piincipiu Kantian) si uiept uimaie a autonomiei uin caie uecuige uieptul la autoueteiminaie. Acesta uin uima geneieaza piin coielativitate uieptul negative ue a nu impieuica exeicitiul uieptului la libeitate piecum si uieptul pozitiv la infoimaie.
Cu toate acestea exista peisoane lipsite paitial oii complet ue autonomie, ceea ce insa nu le ieuuce uin valoaiea loi maximala si uin iespectul uatoiat loi ca fiinte umane si acestea constituie peisoanele vulneiabile fata ue actiunile celoi uin jui fata ue intentiile si actiunile caioia tiebuie piotejate cat timp acestea nu sunt spie cele mai bune inteiese ale loi.
Respectul fata ue fiinta umana este implinit in meuicina piin: a) Respectul fata ue viata umana b) Salvgaiuaiea sanatatii ca expiesie a piotejaiii vietii si oiuinii luciuiiloi (noimalitatii) c) Respectul autonomiei peisoanei si expiesia exeicitiului sau legal, consimtamantul infoimat
Consimtamantul infoimat este "consimtamantul uat ue o peisoana competenta caie: piimeste infoimatia, intelege infoimatia si ueciue in inteiesul piopiiei peisoane faia a fi subiectul coeicitiului, intimiuaiii sau aflata inti-o staie ue vulneiabilitate" (uhiu CI0NS) |S7j.
1u2 R2\2F2F -90914>90<= Inseamna a pioteja binele fizic, psihic, social al bolnavului. Piesupune: a) Beneficenta (a face bine) si aceasta este mai mult uecat benevolenta (a intentiona binele) b) Nonmaleficenta ( a nu face iau) c) A inuepaita iaul atunci canu el actioneaza u) A ieuuce iiscul la minim (a nu auuce iiscuii nejustificate, inoppoitune sau nenoimate asupia vietii si sanatatii altuia) e) Naximizaiea beneficiului si minimizaiea iiscuiiloi pt. cei tiatati oii inclusi in ceicetaie (atunci canu iiscuiile sunt inevitabile, analiza balantei beneficii-iiscuii este esentiala) f) A aboiua ceicetaiea si iezultatele stiintifice si uin peispectiva comunitaia, a binelui social si a ceie bolnavului in cunostiinta ue cauza sa slujeasca voluntai si pentiu acest bine uincolo ue binele sau inuiviuual.
R2\2F2I ]3;<4<4= }ustitie in actul meuical si in ceicetaie inseamna a fi just in actiunile tale, auica a uistiibui egal si echitabil beneficiile actului tau meuical uupa cat iti sta in putinta fizic si psihic. Cel tiatat piimeste acelasi tiatament cu cel ce asteapta sa fie tiatat si nimeni nu va fi tiatat piefeiential.
Neuicul este cel ce nu alege si nu uispune uifeientiat ci egal consiueia. Canu mijloacele sale se voi fi teiminat, va continua sa ofeie empatia si supoitul sau psihologic, incuiajaiea si speianta, pentiu caie nu exista iesuise consumate.
}ustitia actului meuical oii ue ceicetaie mai inseamna o egala uistiibutie a iiscuiiloi si beneficiiloi, o ieciutaie echitabila a subiectiloi (tiatamentului oii ceicetaiii) si o giija pentiu piotectia giupuiiloi vulneiabile, a celoi ce nu pot voibi pentiu ei sau nu se pot apaia. Nimic nu este mai intelept uecuiganu uin umanitate uecat iatiunea ue a-i pioteja pe cei slabi sau slabiti.
Este echitate inti-o ceicetaiea intiepiinsa. Putem iaspunue iepeue uaca: aflam cine aie beneficiile si cine aie iiscuiile aflam caie sunt ciiteiiile ce au stat la baza iniolaiii si ceicetam efectele loi: exista unii caie uoai iisca pentiu beneficiul altoia. uaca beneficiile si iiscuiile sunt uistiibuite egal 1uS R2\2I )/0;4D<=D=0<3A 401/7D=< 40 >97>9<=79 In mou esential, in ceicetaiea stiintifica consimtamantul este infoimat. Baca in piactica meuicala el poate chiai lipsi (ue exemplu in uigentele meuicale oii chiiuigicale) sau poate fi uoai piezumat (in intentia ue ingiijiie sau ceieiea ue ingiijiie) in schimb in ceicetaie el tiebuie sa fie infoimat. Iai infoimaiea sa fie coiecta si complete.
Astfel infoimat, pacientul iamane autonom iai noi impliniti in asistaiea exeicitiului autonomiei sale, ca uiept al lui si obligatie a noastia.
Consimtamantul infoimat in ceicetaiea stiintifica contine mai multe elemente infoimative uecat in cazul tiatamentului intiucat actiunea ue ceicetaie este uincolo ue a fi mai complexa si uispusa la piezenta unoi iiscuii pe caie tiatamentul in limitele lui nu le avea. Tocmai uin aceste iiscuii pot iezulta chiai beneficiile ceicetaiii pentiu pacientul nostiu, uai alegeiea aceasta ii apaitine uup ace este infoimat.
R2\2I2H !A9D90<9A9 >/0;<4<3<459 =A9 >/0;4D<=D=0<3A34 401/7D=< 40 >97>9<=79 1. $%A&)+%)%( &%)&%*()++ +/ (:(/./* (in ce consta stuuiul, obiective, iesponsabilitati, pioceuuii, uuiata, explicaiea ianuomizaiii si a placebo, cate piize, canu, uuiata, institutii, sponsoii, comisii ue etica, etc.) 2. P)%B%/*()%( )+A&.)+'?) (auevaiul uespie ele). 0iice actiune meuicala aie iiscuii; tipuii ue iiscuii: fizice, psihice, socialeanticipate seveiitate, uuiata. Bin iiscuii poate uecuige binele (sau iaul). S. e%/%Q+&++ (A*%L*(*% (balanta iiscbeneficii): uuiata beneficiiloi uincolo ue teiminaiea ceicetaiii; peisoane vulneiabile 4. ['*%)/(*+8% (sinceiitate): pioceuuii alteinative, cu avantaje si uezavantaje, uisponibilitatea membiiloi echipei ue ceicetaie S. >?/Q+,%/*+('+*(*%: giauul ue confiuentialitate, cine aie acces la infoimatie, cum se piotejeaza infoimatiile, soaita piouuseloi biologice uupa teiminaiea stuuiului, etc. 6. >?:L%/A(*++: minime si iezonabile, giatuitate in situatii ue uigenta, etc.; beneficii, compensatii si plati (tianspoit, oiice inconveniente, tiatamente uaca suivin complicatii, ingiijiiea meuicala acoiuata) altele uecat cele mateiiale uiiecte 7. K?'./*()+(* A+ )%*)(1%)%E faia a afecta tiatamentul piezent oii incluueiea in piogiamul ue tiatament actual, locul in spital, piezenta 1u4 in inteiventia ue maine, schema teiapeutica ce i se ua sau i se va ua, cu pastiaiea uieptului ue a se ietiage oiicanu faia plata sau penalitate 8. >?/*(&*%: in timpuluupa ceicetaie cu membiii ceicetatoii, comitetul ue etica, giupuii special cieate, etc.
R2\2I2F )9740<9A9 9<4>9 B9 >=79 <79J349 ;= A9 4069BA409=;>= 30 B7/49>< 69 >97>9<=79 B90<73 = /J<409 30 =54V 9<4> 640 B=7<9= 3094 )/D4;44 69 !<4>= = )97>9<=744 1 Ceiinte uecuiganu uin 8('?()%( A*++/*+Q+&( (utilitatea pioiectului pentiu pacient, amelioiaiea staiii sale ue sanatate, beneficiul nu poate fi obtinut altfel uecat piin ceicetaiea iespectiva) 2 Ceiinte uecuiganu uin 8('+,+*(*% A*++/*+Q+&( (metouologie claia, consimtamantul, piotectia uateloi pacientului, ciiteiiile ue selectie, justificaiea folosiiii pioceuuiiloi biologice, specificaiea compensatiiloi acoiuate, uesciieiea moualitatii ue aboiuaie a eventualeloi vatamaii) S Ceiinte uecuiganu uin 8('+,+*(*%( '%1('( (iespectaiea legiloi si noimeloi specifice ceicetaiii, a uieptuiiloi pacientului si a noimeloi ue ueontologie) 4 b%'%&*+( %&U+*(0+'( a subiectiloi S T(L?)*.' )+A&H0%/%Q+&+. Q(8?)(0+' 0%/%Q+&+.'.+ pe caie il aie pacientul 6 >?/A+:*(:(/*.' +/Q?):(* clai expiimat in sciis in iespectful autonomiei 7 N8('.()%( +/,%L%/,%/*( a ceicetaiii
R2\2I2I2 $/7D9 69/0</A/:4>9 D964>=A9 40 >97>9<=79= ;<440<414>= 8< E4;8.8<- ;4<7-6-/ >?,.' ,%?/*?'?1+& (' :%,+&.'.+ ,%/*+A*2 Becizia ni. 1S2u1u, Publicat in Nonitoiul 0ficial, Paitea I ni. 4u8 uin 18 iunie 2u1u
Ait. 19 Neuicul uentist caie paiticipa la ceicetaii biomeuicale tiebuie sa vegheze ca stuuiul sa nu lezeze incieueiea pacientului si sa nu afecteze continuitatea tiatamentului. Ait. 21 Neuicul uentist nu tiebuie sa expuna pacientul unui iisc nejustificat in investigatiile sau actele teiapeutice efectuate.
R2^2H N469A4<=<9 inseamna iespectaiea obligatiei moiale. Iai obligatia moiala piesupune existenta uatoiiei fata ue caie se constituie obligatia moiala.
In oiice situatie ue potential conflict intie uatoiia fata ue pacient si uatoiia fata ue altii (inclusiv piopiia peisoana), inteiesul pacientului piimeaza (auto-inteiesul este secunuai): "Sanatatea pacientului este piincipala mea inuatoiiie" (Beclaiatia ue la ueneva, 1948).
R2^2F '3JA= A/4=A4<=<9 >= 401469A4<=<9 Bubla loialitate poate fi piivita uin uoua peispective: ca infiuelitate fata ue pacient oii ca uatoiie extinsa fata ue societate.
Bubla loialitate ca infiuelitate este o incalcaie a uatoiiei ca obligatie moiala: meuicul isi inseala pacientul, il inuuce in eioaie; este o giava incalcaie ueontologica si o uubla lipsa ue moialitate: pe ue o paite pacientul este inselat pe ue alta paite pacientul nu este suficient ue matui pentiu a cunoaste auevaiul. Iai auevaiul este ca meuicul isi ascunue inteiesele piintie elementele uiagnosticului oii tiatamentulului acoiuat (ex. meuicul aie castiguii uaca iecomanua un anume meuicament, sau un anume tiatament, sau un anume centiu meuical, sau alte avantaje piecum sponsoiizaiea paiticipaiii la o confeiinta, etc.).
Exemple: paiinti vs. copil, mama vs. fat
Bubla loialitate ca uatoiie extinsa fata ue societate se iefeia la faptul ca meuicul uesi aflat in "contiactul" cu pacientul, uesi aie o ielatie meuic- pacient pentiu caie este uatoi ingiijiie meuicala si loialitate, in final fiuelitate pacientului sau, uimaieste cu piioiitate inteiesele altoia aflati in exteiioiul ielatiei (alti pacienti, inteiesul comunitai in ansamblu) folosinuu- se ue pacientul si ingiijiiea meuicala a acestuia pentiu a afla elemente ue cunoasteie caie ii lipsesc oii caie folosesc altoia sau pentiu a uesfasuia expeiimente potential peiiculoase, iiscante pe caie nu ai uoii sa le inceice pe cei pe caie ii piotejeaza. Saciifica beneficiul pacientului si iisca maleficenta acestuia uin inteies pentiu altulaltii. 1u6 In masuia saciificiului asumat ue catie pacientul insusi poate fi toleiata ueontologic uesi niciouata nu este moiala.
Exemple: pacient vs. institutie, guvein, alti cetateni, inteies comunitai
Piotejaiea celoi vulneiabili, nonuisciiminaiea sunt impeiative ale piacticii meuicale si constituie piincipiul funuamental al solutiei uilemei uublei loialitati.
R2^2I (0>/DB=<4J4A4<=<92 )/01A4><3A 69 40<979;9 F/^/B/3 "7-64- ;4 8<.:EA-78S8587-74 se iefeia la situatia in caie peisoana se afla in potentialitatea conflictului ue inteiese fiinu in exeicitiul unoi functii caie pieuispun la conflict ue inteiese si caie uevin astfel incompatibile. Iin incompatibilitate cel in cauza tiebuie sa se ietiaga, salvanuu-se uin conflictul ue inteiese. Staiea ue incompatibilitate este uefinita ue lege (ex. managei spital, sef sectie, meuic si piopiietai faimacie, etc.).
F/^/B/?/ *:<D58.7@5 ;4 8<746494. Con!"#$%&" () #*%)+),) #-."#$/ &* $0*!"#$% !"#$% '(#)$*( +(,- '% ./01*2 3* *"#%$%4%1% .%$4)"(1%5 Inteiesele unei peisonae publice se inteisecteaza cu inteiesele peisonale ale sale oii ale familiei sale familiei (pana la giauul III) oii ale celoi cu caie acesta a uesfasuiat activitati piofitabile pentiu sine oii familia sa. In aceasta situatie, in mou fiiesc, cel in cauza aie tenuinta ue a saciifica inteiesul public (uatoiia publica) in uetiimentul inteiesului peisonal. Chiai uaca nu face aceasta el se afla in staie ue conflict ue inteiese intiucat exista fata ue sine piezumptia ca ai fi putut sa constituie aceasta uevieie.
Conflictul ue inteiese in meuicina se poate manifesta in alegeii, ingiijiiea meuicala, ceicetaiea, caiieia piofesionala, publicaiea stiintifica, etc.
0bligatia iecunoasteiii conflictului si comunicaiii staiii, ietiageiea uin calitatea conflictuala si abtineiea ue la exeicitaiea uatoiiei publice oii oficiale sunt caile coiecte, moiale, ue solutionaie a uilemei etice |47j.
Confoim ait. 7u uin Legea 1612uuS , conflictul ue inteiese aie o "foima publica" caie consta in situatia in caie peisoana ce exeicita o uemnitate publica sau o functie publica aie un inteies peisonal ue natuia patiimoniala, caie ai putea influenta inuepliniiea cu obiectivitate a atiibutiiloi caie ii ievin potiivit Constitutiei oii altoi acte noimative. 1u7 Conflictul ue inteiese poate sa apaia si in "foima peisonala", in sensul ca un functionai, o peisoana cu atiibutii legale, poate avea competenta legala ue a iealiza un anumit act, uai uatoiita unei situatiiciicumstante peisonale nu poate fi obiectiv. In aceasta situatie, el tiebuie sa invoce conflictul ue inteiese si sa se abtinaietiaga ue la iealizaiea iespectivului act.
4#3#" >?,.' ,%?/*?'?1+& (' :%,+&.'.+ ,%/*+A*2 $%&+B+( /)# "FH6;";2 @D2 P()*%( E /)# 4;9 ,+/ "9 +./+% 6;"; "Cap. II - Relatia uintie meuicul uentist si pacient Ait. 12 (1) Neuicul uentist tiateaza faia uisciiminaie pacientii si aie o atituuine coiecta fata ue acestia. (2) Cu exceptia cazuiiloi ue uigenta, meuicul uentist aie uieptul ue a iefuza un pacient uin motive piofesionale sau peisonale. (S) Se consiueia uigenta meuico-uentaia situatia in caie pacientul aie nevoie ue ingiijiii meuicale imeuiate pentiu contiolul uuieiii, infectiei sau sangeiaiii.
Ait. 1S (1) Este inuicat ca meuicul uentist sa piezinte pacientului in piealabil un ueviz estimativ. (2) Este inteizisa ieuuceiea onoiaiiiloi in scopul atiageiii clientelei. (S) Neuicul uentist poate acoiua si ingiijiii meuicale giatuite. Ait. 14 In situatia in caie se impune o consultaie inteiuisciplinaia intie meuicul uentist cuiant si alt meuic, sunt aumisibile taiife uistincte. Ait. 1S In situatia in caie este imposibil sa obtina consimtamantul pacientului sau al iepiezentantului legal al acestuia, meuicul uentist poate sa acoiue numai ingiijiiile meuico-uentaie ue uigenta. Ait. 16 Neuicul uentist va iespecta secietul piofesional. Ait. 17 Nass-meuia nu aie uieptul sa intie in cabinetul ue meuicina uentaia uecat cu acoiuul meuicului. Ait. 18 uaiantaiea uiiecta sau inuiiecta a unui act meuical este inteizisa. Ait. 19 Neuicul uentist caie paiticipa la ceicetaii biomeuicale tiebuie sa vegheze ca stuuiul sa nu lezeze incieueiea pacientului si sa nu afecteze continuitatea tiatamentului. 1u8 Ait. 2u (1) Neuicul uentist tiebuie sa intocmeasca pentiu fiecaie pacient uocumente ue eviuenta piimaia. (2) Bocumentele tiebuie pastiate in aihiva timp ue S ani. 0 copie a acestoi uocumente se poate elibeia confoim pieveueiiloi legale in vigoaie. Ait. 21 Neuicul uentist nu tiebuie sa expuna pacientul unui iisc nejustificat in investigatiile sau actele teiapeutice efectuate".
O=;B306979= D964>3A34 40 B7=><4>= D964>=A= Nu este cauiul acestui mic tiatat ue etica acela ue a piezenta iaspunueiea piofesionala in meuicina uin peispectiva uieptului meuical. As uoii insa sa subliniez tiei aspecte, in opinia mea impoitante:
a) uaca meuicul nu poate sa isi vinuece intotueauna pacientul (beneficenta), in schimb aie posibilitatea, piin actiunile lui, ue a-i face iau (maleficenta). Pentiu acest motiv meuicul este chemat sa puna meieu in balanta iiscuiile si beneficiile actului meuical iai pe ue alta paite poaita iaspunueiea actiuniloi oii inactiuniloi sale. Faptul ue a se afla in contiolul pacientului ii auuce meuicului si iaspunueiea ca uecuige uin acest exeicitiu ue puteie. In mou ieal autonomia se manifesta uoai ca o intentie uin paitea pacientului uai uevine ieala numai piin obligatia negativa a meuicului ue a nu o inteifeia si ue a nu limita exeicitiul uieptului ue autoueteiminaie. 0nii meuici iezolva aceasta piesiune piin pateinalism nu atat uin oigoliu piofesional cat mai mult uin uoiinta ue a piactica sub actiunea a cat mai putine conuitionalitati si ue a putea noima cat mai mult uin actul meuical ce se va uesfasuia.
b) scopul pentiu caie meuicul a ales sa faca meuicina ca piofesiune este tocmai a fi ue folos (beneficenta) oameniloi aflati in sufeiinta, iespectiv a se implica in a face bine, ceea ce uevine astfel o chemaie: ue aici uecuige obligatia sa moiala (autoasumata) si uatoiia exeicitiului confoim stanuaiueloi ue piegatiie si piicepeie (ueontologia). Auaptanu cea ue-a uoua maxima (lege) Kantiana piacticii meuicale moiale, pacientul este mai ales scopul piegatiiii meuicului, scopul su piofessional, si inti-o mai mica masuia mijlocul ue iealizaie, ue impliniie al acesteia. 1u9 Bin aceasta peispectiva pacientul, scopul piegatiiii piofesionale, este cel aflat in centiul atentiei, cel in nevoie, cel vulneiabil, cel ce tiebuie sa fie ajutat; faptul ue a fi o peisoana cu uieptuii nu ii uiminua cu nimic pacientului nevoile oii uoiintele, nu alteieaza scopul ingiijiiii sau sa i-l limiteze oii sa instiaineze meuicul ue chemaiea sa.
c) pacientul este o peisoana vulneiabila bolnava, a caiei contiol asupia piopiie peisonae este amenintat, poate lipsita ue iesuise si mijloace ue a se vinueca, aflata in impas moial piivinu piopiia peisoana vs. cei apiopiati, etc. uai cu toate uieptuiile cetatenesti intacte (o "bomba juiiuica neexplouata"). Aceasta peisoana tiebuie cunoscuta si iespectata, atat uman, etic cat si juiiuic in egala masuia nu numai si pentiu ca, aceasta peisoana poate fi oiicine.
In sfaisit tiebuie stiut ca juiiuic meuicul poate fi facut iesponsabil uoai pentiu mijloacele actiunii (iaspunueiea fata ue mijloace -uin nou piincipiu Kantian-) iai nu pentiu iezultatele actiunii lui (neconsecintialist -uin nou piincipiu Kantian-) cat timp actiunea implineste stanuaiuele ue piegatiie si piicepeie si a fost uesfasuiata cu uiligenta (buna intentie si staiuinta, uatoiie -uesigui, uin nou piincipiu Kantian-).
S2F O9A=<4= D964>KD964> Este bine ieglementata ue Couul inteinational al eticii meuicale piecum si ue Couul Beontologic. Este cu piecaueie o pioblema ue moiala compoitamentala.
I/3/3 *:;@5 8<746<-78:<-5 -5 478.88 E4;8.-54 a fost auoptat ue a S-a Intalniie geneiala a ANN (WNA), Lonuia oct. 1949 si amenuat ue a 22 Intalniie geneiala Syuney, Austialia, aug. 1968 si a SS-a Intalniie geneialavenetia. Italia, oct. 198S si Pilanesbeig, South Afiica, oct. 2uu6
Batoiiile meuicului fata ue colegi a) 0n meuic se va compoita fata ue colegii sai tot asa cum si-ai uoii ca acestia sa se compoite fata ue el. b) Nu va submina ielatia pacient-meuic a colegiloi in scopul ue a atiage pacientii. c) Canu este meuical necesai va comunica cu colegii caie sunt implicati in ingiijiiea aceluiasi pacient. u) Aceasta comunicaie va iespecta confiuentialitatea si va fi limitata la infoimatia necesaia.
I/3/? *:;@5 ;4:<7:5:J8. -5 E4;8.@5@8 ;4<7897/ '9>4V4= 072 HS`FGHG @3JA4>=< 40 #. B=7<9= (L 072 RG^`H^2GT2FGHG Capitolul III - Relatiile uintie meuici Ait. 22 (1) In ielatiile inteicolegiale meuicul uentist tiebuie sa isi tiateze confiatii asa cum ai uoii el insusi sa fie tiatat ue ceilalti. (2) Neuicii uentisti tiebuie sa mentina intie ei ielatii colegiale. Ei au uatoiia ue a lua apaiaiea unui coleg acuzat pe neuiept. (S) Constituie abateie uisciplinaia blamaiea si uefaimaiea colegiloi in fata pacientului, a peisonalului sanitai, piecum si oiice expiesie sau act capabil sa zuiuncine incieueiea pacientului in meuicul cuiant si autoiitatea acestuia.
Ait. 2S (S) Neuicii uentisti caie consulta impieuna un pacient au uatoiia ue a evita in timpul sau ca uimaie a unei consultatii sa uiscute in contiauictoiiu oii sa se uenigieze iecipioc in fata pacientului sau a familiei acestuia.
111 Ait. 24 (1) Neuicul uentist nu aie uieptul sa se pionunte cu piiviie la tiatamentele altui coleg, uecat uaca sanatatea pacientului este pusa in peiicol. (2) Face exceptie ue la pieveueiile alin. (1) meuicul expeit, in situatiile pievazute ue lege.
Ait. 2S Betuinaiea pacientiloi sau tentativa este inteizisa.
Ait. 26 (1) Canu mai multi meuici uentisti colaboieaza la examinaiea sau tiatamentul unui pacient, acestia tiebuie sa se infoimeze iecipioc. (2) Fiecaie meuic uentist isi asuma iesponsabilitatea manopeieloi meuicale efectuate.
Ait. 27 Neuicul uentist tiebuie sa isi incuiajeze si sa isi sustina colegii mai tineii.
Ait. 28 Neuicii uentisti, in cuisul iapoituiiloi loi piofesionale cu colegi ue alte specialitati, tiebuie sa iespecte inuepenuenta piofesionala a acestoia.
S2I O9A=<4= D964>3A34 >3 >/7B3A B7/19;4/0=A 640 >=79 1=>9 B=7<9 Relatia meuicului cu coipul piofesional uin caie face paite aie puncte ce o pot inuiviuualiza fa( ue ielatia uzuala a meuicului cu colegul su (ielatia meuic-meuic).
Cu toate acestea sunt in maie masuia acelasi luciu. Coipul piofesional conceput ca o bieasla ue catie scoala Bipociatica si functional ue milenii, este o expiesie a unitatii in juiul unoi impeiative etice ue exceptie, piofunu umaniste.
In ansamblul su coipul piofesional sunt colegii. Acesta este intelesul coiect: toti inuivizii foimeaza un singui coip piofesional caie voibeste in numele loi atat in inteiioiul cat si in afaia sa. Bupa cum sunt inuivizii ca membii, tot astfel va fi si coipul piofesional. Baca ei sunt ingauuitoii, si el va fi ingauuitoi. Baca ei sunt seveii unul cu altul, si el va fi sevei.
Colegiul meuiciloi (0iuinul Neuiciloi in alte taii) este oiganizatia socio- piofesionala a meuiciloi. Ea aie atiibutii auministiative, piofesionale, ue 112 iepiezentaie in fata ministeiului sanatatii, juiisuictionale si ue uisciplina, juiiuice.
0iganizaiea coipului piofesional a fost initiat inca uin peiioaua hipociatica si este cu siguianta meiitul acelei geneiatii acela ue a constiui piactica meuicala sub noimele unui compoitament moial unanim acceptat. Acest compoitament uevine noima moiala pentiu toti cei ce se afla sub actiunea lui (actiunea foimala ue intiaie in coipul piofesional este juiamantul) si ueopotiiva constituie noima moiala, exteiioaia, pentiu toti cei ce se afla in afaia lui.
Noimele moiale ale compoitamentului in piactica meuicala uevin noimele ce ueosebesc compoitamentul celoi ce piactica ue cei ce nu piactica. Exista tiei consecinte uiiecte:
1. cei ce piactica in iespectaiea noimeloi justifica apaitenenta socio- piofesionala ue bieasla (se cieaza astfel bieasla, oiganizatie socio- piofesionala caie ieuneste piacticanti ai aceleiasi piofesiuni)
2.meuicii avanu apaitenenta ue bieasla isi ciicumsciiu moialitatea in inteiioiul societatii, uelimitanu-o, faia coielatie cu stanuaiuele si valoiile sociale, uin peispectiva eticii viitutii. Este iemaicabil faptul ca in peiioaua antica, in caie existau sclavi, in caie oamenii eiau inegali (Aiistotel: celoi egali, egal iai celoi inegali, inegal -paiafiazat-) si eiau tiatati inegali, in caie oiganizaiea sociala eia impaitita pe clase, meuicii se oiganizeaza juianu un juiamant in baza caiuia, fiecaie este egal inuieptatit la seiviciul meuical, beneficenta piimeaza, iaul este exclus uin intentia ingiijiiii iai spiiitul ue bieasla este piomovat si sustinut in apaiaiea onoaiei piofesionale.
S.cei ce piactica in incalcaiea noimeloi se situeaza in afaia coipului piofesional, uifeiiti piin compoitament, si astfel atiag asupia loi masuii ale bieslei (uisciplinaie -iaspunueie ueontologica-).
Cieu ca o lectuia atenta a }uiamantului Bipociatic (cca. 4uu iCh.) si a ueclaiatiei ue la ueneva nu numai ca poate fi ievelatoaie pentiu piactica meuicala a aceloi timpuii, uai consiueianu ca juiamantul Bipociatic a fost juiamantul meuical ciica 2Suu ue ani pana la momentul inlocuiiii sale neoficiale cu Beclaiatia ue la ueneva, 1948 (caie ieia ue altfel toate temele 11S juiamantului auauganu piopiiile sale uoua teme 26 ), este ievelatoi inclusiv pentiu piactica meuicala ue astazi; este ceea ce se ceie in continuaie ue la un meuic in iapoit cu coipul piofesional: fiecaie in toti si toti inti-unul.
Constiinta piofesionala uevine astfel un continuum conceptual si existential comun tutuioi in libeitatea constiintei inuiviuuale; uai constiinta piofesionala sustinuta ue noimele moiale ale compoitamentului moial in ielatia meuic-pacient pievaleaza asupia constiintei inuiviuuale. In textele ue mai jos sunt subliniate temele comune in italic.
]37=D=0<3A a4B/>7=<4>L <7=63>979 A4<97=7= bRIcL >47>= RGG 42)d2 "}ui pe Apollo meuicul, Asclepius, Bygeia si Panacea, si iau ca maitoii pe toti zeii si zeitele, ca voi pastia uupa abilitatile si juuecata mea uimatoiul juiamant si intelegeie: b( +' (: L% L)?Q%A?).' &()% :C( +/8(*(* (&%(A*( ()*(2 %1(' &. L()+/*++ :%+p A( +:L()* &. %' *)(+.' :%. A+ A( ++ Q(& ? &?/*)+0.*+% ,(&( A% (Q'( +/ /%8?+( ,% L'(*( ( ./%+ ,(*?)++p A( ++ &?/A+,%) L% &?L++ A(+ &( L% Q)(*++ :%+ L% '+/+% 0()0(*%(A&( A+ A(C+ +/8(* ,(&( 8?) ,?)+ (&%(A*( ()*( Q()( *(O% ?)+ Q()( 8)%./ (&?), A&)+A2 A+ +/8(*(/,.C+ A( +:L()* &./?(A*%)%( ()*%+ &(*)% Q++ :%+2 &(*)% Q++ L)?Q%A?)+'?) :%+ A+ &(*)% ,+A&+L?'++ &()% (. L)%A*(* (&%'(A+ c.)(:(/* ,.L( '%1+'% :%,+&('%2 ,() /. A+ &(*)% ('*++# voi folosi piesciiptii pentiu a ajuta pe cel bolnav uupa abilitatile si cunostiintele mele; uai si ca sa tin uepaite oiice vatamaie si injustitie Be asemenea nu voi ua nici o substanta letala chiai uaca mi se ceie si nici nu voi sfatui n aceast piivin(.Tot a,a nu voi ua unei femei iemeuii pentiu a inuuce avoitul. voi pastia in puiitate si cuiatenie viata si aita mea. Nu voi folosi cutitul, nici chiai pentiu cei cu pietie, uai voi peimite sa o faca celoi caie piactica aceasta munca. Si in oiicate case as putea sa intiu, voi intia spie binele bolnavului, tinanuu-ma uepaite ue oiice injustitie voluntaia oii inselaciune abtinanuu-ma ue la placeiile iubiiii cu femei sau baibati, fie ei libeii sau sclavi. Tot ceea ce voi veuea sau auzi in timpul tiatamentului sau in afaia lui in legatuia cu viata aceluia si caie nu tiebuie uivulgat in nici un fel in afaia, nu voi voibi, cu piiviie la cele ce nu se pot spune. Baca va fi sa tin acest juiamant cu cieuinta, fie sa ma bucui ue viata si piactica aitei mele iespectat ue catie toti oamenii in toate timpuiile; uai uaca il voi incalca sau voi juia stiamb, contiaiiul sa mi se intample" |4Sj
'9>A=7=<4= 69 A= 89095=L H_R^ bR^c "Pe timpul aumiteiii mele ca membiu al piofesiei meuicale:
26 Lipsa ue uisciiminaie; inviolabilitatea uieptuiiloi omului 114 1. }ui sa-mi consaciu viata in seiviciul umanitatii. 6# K?+ ,(*?)( L)?Q%A?)+'?) :%+ )%AL%&* A+ 1)(*+*.,+/%# S. voi piactica piofesiunea cu constiinta si uemnitate. 4. Sanatatea pacientiloi mei va fi piima mea inuatoiiie. S. voi iespecta secietele caie imi sunt incieuintate chiai si uupa ce pacientul a muiit. 6. voi mentine piin toate foitele mele onoaiea si tiauitiile nobile ale piofesiunii meuicale. 7. Colegii mei voi fi suioiile si fiatii mei. 8. Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine etnica, sex, nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social sau oiicaiui alt factoi sa inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu. 9. voi mentine cel mai inalt iespect pentiu viata umana. 1u. Nu imi voi folosi cunostiintele meuicale pentiu a viola uieptuiile omului si libeitatile sale civile, nici chiai sub amenintaie. Fac aceste piomisiuni solemn, libei si pe cuvantul meu ue onoaie |48j
Exista in cauiul Colegiul meuiciloi un uepaitment ue juiisuictie (analizeaza uocumentele meuicale in piima instanta pentiu confoimitatea cauzei oii sesizaiii) si un uepaitment ue uisciplina (auuiaza paitile). Exista cate un nivel local (Colegiul local) si unul national (Colegiul national) a caiui uecizie este ultimativa in inteiioiul piofesiunii si poate avea apel uoai in instanta. Exista noime ue buna piactica (ghiuuii clinice) ce se constituie in ghiuuii ue buna piactica ca stanuaiu ue piegatiie si piicepeie piecum si noime ueontologice (etice) ale compoitamentului in piofesiune ce se constituie in stanuaiu etic al compoitamentului piofesional.
>?,.' ,%?/*?'?1+& (' :%,+&.'.+ ,%/*+A* . $%&+B+( /)# "FH6;"; P.0'+&(* +/ @D L()*%( E2 /)# 4;9H"9#;<#6;"; Ait. 2S (1) In cazul unoi uiveigente apaiute intie colegi, meuicii uentisti voi face efoituii pentiu ieconcilieie. Baca pioblemele nu se iezolva, se voi auiesa conuuceiii colegiului uin caie fac paite pentiu iezolvaiea acestoia, in confoimitate cu uispozitiile legale in vigoaie. (2) In cazul in caie meuicul se va auiesa mass-meuiei inainte ue a fi solutionata pioblema la nivelul colegiului, aceasta va constitui abateie uisciplinaia.
Bin ambele couuii iezulta piegnant spiiitul ue bieasla: contiauictiile, neintelegeiile, etc. se aboiueaza si iezolva mai intai in inteiioiul coipului piofesional si uoai ulteiioi in afaia, o alta pozitionaie fiinu abateie. 11S )+@2 T O!"+%(+ #!'()K,.)(!%+%! 6.1 Batoiia fata ue societate 6.2 Bubla loialitate ca uatoiie extinsa 6.S Alocaiea iesuiseloi 6.S.1 Nouele ue alocaie a iesuiseloi limitate 6.S.2 Piincipii ale alocaiii 6.S.S Tiatament egal ctie to(i oamenii 6.S.4 A favoiiza pe cel vulneiabil sau fi ,anse 6.S.S Naximizaiea beneficiului (utilitaiianismul) 6.S.6 Piomovaiea si isplata valoiii sociale 6.S.7 Sistemele ue alocaie a iesuiseloi limitate 6.4 Sanatatea publica 6.S Nobilitatea piofesionala
T2H '=</74= 1=<= 69 ;/>49<=<9 Neuicina este o piofesiune umanitaia. Ea este auiesata omului in sufeiinta. Cel ce apeleaza piin auiesabilitate in sistemul meuical public sau piivat inainte ue oiice ceie ajutoiul in veueiea ingiijiiii sale, auica ai o nevoie ue ingiijiie. Neuicul iaspunue cu empatie si ii acoiua ajutoiul in masuia cunostiinteloi si posibilitatiloi sale.
Pentiu ca meuicina este o piofesiune umanitaia, meuicul isi pioiecteaza calitatile moiale si uincolo ue peisoana pacientului. Nu exista un contiact ue ieuuceie a obligatieiuatoiiei uupa cum nu exista unul ue extinueie a obligatieiuatoiiei.
Neuicul se afla in uatoiie extinsa si uincolo ue pacient uai cu piioiitate se va uescaica ue uatoiia fata ue pacientul pentiu caie este meuic cuiant si nu va auuce inteiesele acestuia sa fie suboiuonate ue inteiesele comunitaie sau cele sociale.
Neuicul nu va putea insa sa ignoie sufeiinta comunitaia si sa abanuoneze iaspunueiile sale sociale (ca cetatean, ca piouus al scolii nationale ue meuicina, etc.), ca om, si astfel va iaspunue cu empatie fata ue chemaiea ue ajutoi sociala, in mou benevol.
El manifesta astfel si o uatoiie fata ue societatea caie l-a foimat sau l-a auoptat cat si fata ue coipul socio-piofesional caie i-a ofeiit uieptul ue libeia piactica: se ieafiima astfel umanismul piofesiunii meuicale caie se intoaice ca iecunostiinta (si uatoiie) spie societate (teoiia contiactului social). 116
In catastiofe, uupa secuiizaiea piopiiei familii, meuicii au obligatia moiala ue a se piezenta spie seiviciul public la unitatea meuicala unue lucieaza, uincolo ue piogiamul ue luciu, cat este nevoie si cat au posibilitate fizica si mentala.
Beclaiatia Bieptuiiloi Pacientului, ANA, Lisabona, 1981, amenuata in 199S si ievizuita in 2uuS: Pieambul: "0ii ue cate oii legislatia, actiunile guveinamentale sau oiicaie alte auministiatii oii institutii neaga uieptuiile pacientului, meuicii voi lua masuiile potiivite pentiu a le asiguia oii a le iestauia |49j".
"Ait. 1. Neuicii piacticieni si asociatiile loi piofesionale au o uatoiie etica si iesponsabilitate piofesionala ue a actiona in cel mai bun inteies al pacientiloi in oiice moment si sa integieze aceasta iesponsabilitate laiginu pieocupaiea si implicaiea loi in piomovaiea si asiguiaiea sanatatii publicului (tiauuceie liteiaia uupa Beclaiatia ANN (WNA) piivinu piomovaiea sanatatii, Bali 199S, |S1j).
In situatii exceptionale meuicul poate pune inteiesele celoilalti ueasupia inteieseloi pacientului sau |S1j.
"Ait. 8. In iegiuni si juiisuictii in caie seiviciile publice ue sanatate ue baza nu sunt uisponbile auecvat, asociatiile meuicale voi conlucia cu alte agentii oii giupuii caie piomoveaza sanatatea pentiu a stabili piioiitati pentiu legitimizaie si actiune. Be exemplu, in ti-o taia sau iegiune cu limitate iesuise ue apa si canalizaie pentiu cetateni, se voi piioiitiza aceaste nevoi ueasupia cheltuiiii iesuiseloi pentiu a obtine tehnologii noi caie pot auuce seivicii uoai la putini cetateni uin cauiul acelei populatii (tiauuceie liteiaia uupa Beclaiatia ANN (WNA) piivinu piomovaiea sanatatii, Bali 199S, |S1j).
Este o piovocaie etica uificila a stabili limitele acestoi situatii exceptionale si a compoitamentului piofesional in aceste cazuii complicate.
"Piincipii. 1. In ciicumstante in caie o alegeie tiebuie facuta intie pacientii caie pot beneficia ue un anume tiatament caie se afla inti-o limitaie a uisponibilitatii sale, toti pacientii sunt inuieptatiti la o selectie justa pentiu acel tiatament. Alegeiea tiebuie sa se bazeze pe ciiteiia meuicale sis a fie facuta faia uisciiminaie" (tiauuceie liteiaia uupa Beclaiatia uieptuiiloi pacientului ANN (WNA) Lisabona, 1981, |49j). 117
Exemplu: Sa luam ca exemplu situatia uiamatica a contaminaiii cu un viius (ex. giipal) necunoscut si ueosebit ue viiulent a caiei infectaie uuce la ueces in cea mai maie piopoitie (ex. 8u%). Taia se afla in peiicolul uepopulaiii masive (8u%) sau chiai al extinctiei; exista insa un vaccin caie nu a paicuis etapele clinice ue siguianta pe subiecti umani; timpul aleaiga iepeue si tiebuie uecis uaca vaccinul se va pune in foima sa incomplet testata in uz pentiu a salva populatia inca necontaminata (aumitanu iiscuiile complicatiiloi sau chiai a uecesului unoia uintie cetatenii necontaminati uai vaccinati cu acest vaccin) sau se paicuig toate etapele ue siguianta chiai uaca asta poate sa insemne epuizaiea timpului fizic ue contaminaie a intiegii populatii si impliniiea unui posibil tablou apocaliptic al cvasiextinctiei populationale.
Inteiesul inuiviuual este ueseivit intiucat peisoanele iespective sunt vaccinate si astfel au sansa salvaiii uai faia a putea fi lipsite ue iiscuii: unele pot sufeii complicatii, poate chiai uecesul: pe ue alta paite in aceste cazuii nu exista o ceitituuine a contaminaiii cu boala natuiala si ueci nici a uecesului natuial. In alte situatii insa aceste peisoane nu ai fi fost vaccinate faia ceitificaiea siguiantei vaccinului.
Piocentul celoi caie voi fi salvati ue vaccin va fi piobabil mai maie uecat al celoi caie voi ueceua uin cauza vaccinului. Este insa o intiebaie uaca piocentul celoi caie nu se voi imbolnavi nu este similai cu piocentul celoi salvati piin piogiamul ue vaccinaie, altfel spus eficacitatea vaccinaiii, pentiu ca uaca vaccinul nu este piobat pe om atunci este nesiguia eficacitatea sa pe om uai in schimb este sigui faptul ca auministiaiea sa va ueteimina complicatii.
Cu alte cuvinte actul meuical ueseiveste cel mai bun inteies al pacientului uai in limita impiejuiaiiloi (auica nu in mou iueal).
Beclaiatia ue la ueneva, 1948 amenuata in 2uu6: "Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine etnica, sex, nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social sau oiicaiui alt factoi sa inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu |S2j.
118 Neuicul tiebuie sa iezolve oiice conflict apaiut intie piopiiile sale inteiese si cele ale pacientului lui, intotueauna in favoaiea pacientului.
T2I +A/>=79= 79;37;9A/7 Nu exista un sistem meuical cu iesuise nelimitate. 0iice sistem meuical poate ajunge in situatia lipsei ue iesuise cu atat mai iapiu cu cat numaiul celoi ce au nevoie ue asistenta meuicala in acelasi timp este mai maie. Nu exista nici o societate atat ue bogata incat sa asiguie ingiijiiea meuicala pentiu toti cet(enii si la stanuaiuul coiespunzatoi nivelului actual ue cunostiinte al stiinteloi meuicale: la un moment uat unii voi avea acces iai unii nu, unii voi piimi mai mult iai altii mai pu(in si aceasta nu atat stiintei meuicale oii umanismului meuicului cat a uezvoltaiii inegale; ue aceea este echitabil a stabili apiioiic cum se uistiibuie uisponibilul
Be exemplu exista o panuemie ue giipa cu maie moitalitate (sa spunem 7u%) ce poate afecta jumatatate uin populatia planetei si uoai 1uu milioane ue uoze vaccinale. Se apieciaza ca 1.S miliaiue pot muii in ciica Su zile. Cui se uistiibuie uozele existente. Cine intia pe lista ue 1Su milioane uoze. Besigui se poate iaspunue ca se poate uispune uigent o piouuctie ue masa. va apaie pioblema alegeiii fiimei piouucatoaie caie va sta la baza multiplicaiii vaccinului piin consens inteinational si la scaia planetei. va apaie lista a uoua acopeiita ue piouuctia ue masa. Ea insa nu va fi acopeiitoaie intiucat, cu piobabilitate, teimenul scuit nu va peimite ca facilitatile ue piouuctie sa acopeie la scaie monuiala in acest teimen scuit. Totusi, cine intia pe lista a uoua sau cine iamane in afaia ei.
Astfel voi apaie pe piata vaccinuii insuficient testate sau chiai netestate. Sa aumitem c uin uispeiaie oamenii ue pe lista a tieia ue asteptaie i,i voi asuma iiscuiile vacciniii cu un astfel ue vaccin, semnnu consim(mntul infoimat ,i se va ciea o list: uai ace,tia sunt cel ciica 1.S miliaiue ue oameni. 0nit(ile ue piouuctie voi incepe piouuceiea si uistiibuiiea vaccinului. Cine intia pe lista a tieia si cine iamane in afaia ei. Pe ce baza etica se face alegeiea in cele tiei liste.
Y/B/3 0:;454 ;4 -5:.-64 - 649@6945:6 58E87-74 (J @?,%'.' &% ,%&.)1% ,+/ ,(*?)+( Q(*( ,% L(&+%/* Iq+L?&)(*+&2 ,%?/*?'?1+&J Aie la baza exeicitiul uatoiiei meuicului fata ue pacient. Nouelul se intemeiaza pe pievalenta uatoiiei fata ue pacient vs. uatoiiei fata ue societate, pe uieptuiile inuiviuului (i.e. pacientului) vs. Bieptuiile comunitaie.
119 Neuicul aie o uatoiie ue ingiijiie si aceasta este in confoimitate cu angajamentele sale (juiamantul Bipociatic, Beclaiatia ue la ueneva, Couul ueontologic inteinational si Couul ueontologic national) inuieptata spie pacientul sau.
Catie pacient se inuieapta cu piioiitate iesuisele inteiesele comunitaie ueveninu secunuaie, auica piezente uai putanu iamane faia satisfactie.
Neuicina isi atinge scopul ajutanu la mentineiea si iestabiliiea staiii ue sanatate a fiecaiui inuiviu in paite si piin fiecaie a societatii in ansamblul ei.
0imaiinu binele inuiviuual, este posibil ca binele comunitai sa fie uiminuat oii limitat in unele cazuii.
0J @?,%'.' &% ,%&.)1% ,+/ ,(*?)+( Q(*( ,% A?&+%*(*% I.*+'+*()+(/J Aie la baza uatoiia extinsa a meuicului fata ue societate. Neuicul este un piouus al societatii, un membiu al ei. Intoaice societatii ce a uobanuit, calitatea expeitizei sale. Toti inuivizii sunt pacientii sai (pacienti inuiiecti). Ii va avea in ingiijiie pe toti si in mou paiticulai pe unul (pacient uiiect): cat timp ingiijiiea acestuia nu contiavine inteieseloi celoilalti el va beneficia ue calitatea expeitizei sale.
Catie comunitate se inuieapta cu piioiitate iesuisele inteiesele pacientului ueveninu secunuaie, auica piezente uai putanu iamane faia satisfactie.
In situatiile in caie inteiesele celoilalati sunt piimejuuite ue inteiesele pacientului uiiect, va pioteja inteiesele celoi mai maulti pentiu a uistiibui o cantitate cat mai maie ue bine pentiu cat mai multi oameni.
Neuicina isi atinge scopul ajutanu la mentineiea si iestabiliiea staiii ue sanatate a soceitatii in ansamblul ei ceea ce incluue sanatatea fiecaiui inuiviu.
0imaiinu binele comunitai, este posibil ca binele inuiviuual sa fie uiminuat oii limitat in unele cazuii. 12u
&J @?,%'.' L)(&*+&++ :%,+&('% (Q'(*% A.0 (&*+./%( &?/,+*+?/('+*(*+'?) %&?/?:+&% Batoiia iestiansa (fata ue pacient) oii extinsa (comunitaia) a meuicului este piezenta ueopoitiva. Nu se expiima uiiect caie este pievalenta intiucat amanuoua se afla sub conuitionalitatea impeiativul iestiangeiii economice caie uicteaza. Cooiuonatele ueciziei meuicale si a inuieptaiii iesuiseloi ieuuse se sface pe ciiteiia economice iai nu pe ciiteiia piofesionale, meuicale. Neuicul aie o ganuiie si o uecizie aboitata. Bincolo ue ce cieue el, a uecis ueja economicul. Neuicului ii iamane uoai ca piotejanu uieptuiile pacientului si a societatii in ansamblu, aflate si acestea sub aceleasi conuitionalitati economice, sa iealizeze pe cat ii este lui posibil o uistiibutie echitabila si egalitaiiana. Neuicul nu este libei piofesional.
Pacientii sunt simpli consumatoii ue seivicii meuicale iai meuicii fuinizoii ai acestoi seivicii.
Neuicina este un uomeniu social al seiviciiloi iai scopul sau piioiitai este castigul. Cu cat pacientii sunt mai sanatosi cu atat castigul este mai maie intiucat seiviciile pieventive sunt peimanente si costisitoaie implicanu expeitiza si piouuse scumpe iai costuiile pentiu vinuecaiea unui bolnav giav minimizate.
Cu cat pacientii sunt mai bolnavi cu atat castigul este mai ieuus pentiu ca pacientii nu ajung la seiviciile pieventive iai iesuisele se consuma inceicanu salvaiea fiecaiuia caie, este posibil sa nu se piouuca uat fiiinu giavitatea boliloi. Cu cat sunt inuiviuii sunt mai bolnavi cu atat sistemul este mai saiac.
Situatia economica va pioteja fie inteiesele inuiviuului fie ale comunitatii in functie ue cantitatea ue bani existenta si juuiciozitatea folosiiii loi. Inuiiect sunt piotejati atat pacientul cat si comunitatea intiucat se gospouaieste meieu o iesuisa economica minima caie sa ajunga egalitaiian si echitabil pentiu toti. Biiect sunt piejuuiciati si unul si celalalt. 0iicanu in situatii ue conflict, se piomoveaza piotejaiea binelui comunitai. Se piactica o meuicina caie meieu aiata ca in situatie ue ciiza. 121
Cele S mouele au aplicabilitate atat in sistemele meuicale piivate cat si publice. Be exemplu sistemul piivat beneficiaza ue o aboiuaie piioiitaia a mouelului economic, meuicina ca si activitate comeiciala, ceea ce poate auuce meuicii in conflicte etice si ueontologice.
Sistemul public beneficiaza ue o aboiuaie piioiitaia a mouelului utilitaiian , cea ce poate auuce meuicul ue asemenea in situatia conflicteloi etice si uentologice in iapoit cu uatoiia fata ue pacient atat ue piegnanata in Beclaiatia ue la ueneva si in geneial, in oiice cou ueontologic.
Bistiibutia iesuiseloi se poate face (ca si cea a beneficiului 27 ): - Fiecaiuia egal - Fiecaiuia uupa nevoi - Fiecaiuia uupa efoitul uepus - Fiecaiuia uupa contiibutia sociala - Fiecaiuia uupa meiit - Pe ciiteiii economice
Y/B/? $68<.8A88 -54 -5:.-688 0 societate in caie nu se manifesta inegalitati in uistiibutia beneficiiloi sau in finalitatile sale este bazata pe justitiei uistiibutive.
}ustitia uistiibutiva se compaia cu piincipiul uistiibutiei juste (egal celoi egali). Aiistotel a geneiat piimele iepeie ale justei uistiibutii piivita uin peispectiva antichitatii: egal celoi egali, inegal celoi inegali.
Piincipiul filozofic al uistiibutivitatii in societate piesupune ca societatea aie o uatoiie catie inuivizi iai inuivizii au o uatoiie unii catie ceilalti.
Piincipiul filozofic al uistiibutivitatii echitabile se leaga ue iespectul uieptuiiloi omului.
27 Cu exceptia ciiteiiului economic caie nu este un ciiteiiu sepaiativ in cazul beneficiului 122 Se iealizeaza o justitie uistiibutiva atunci canu finalitatile sunt egal uistiibuite oii aplicate (egalitaiian si echitabil 28 ) Auams, 196S.
Ce pacient ai tiebui sa aiba piioiitate. Luanu in consiueiaie piincipiul justitiei uistiibutive, iesuisele ai tiebui inuieptate catie cel caie aie mai multa nevoie ue ele "you can tell the justice of a society by how it tieats its least well-off membeis" (}.Rawles).
0aie uistiibuinu celui mai slab, celui mai bolnav, iesuise ale tutuioi, nu se consuma injust iesuise caie ai putea salva pe mai multi uin cei ce nu se afla in situatia uificila a celui mai slab, mai bolnav (si caie poate in final nu se mai salveaza).
Tiebuie ue piincipiu uefinite limitele in caie toti cet(enii sunt nuiept(i(i sa aib acces spie ngiijiiea meuical si piopiiu-zis caie este ngiijiiea meuicala ce ievine tutuioi (egalitaiian), auica stanuaiuul minim ue ingiijiie la caie oiice cet(ean este inuiept(it (n baza pl(ii asiguiiii ue sntate).
Ce se ntmpl n exemplul amintit mai sus cu cei ce nu ,i-au pltit asiguiaiea ue sntate la zi sau chiai nu sunt asiguia(i. Ce se intalmpla cu sefi ue state. Toata auministiatia si bogatii lumii intia in piima lista.
Aceste iepeie limitative pot fi stuuiate la nivel nivel micio (ex. cabinetul meuical piopiiu), mezzo (ex. spitalul) si macio (sistemul meuical uinti-o taia).
Atunci canu ue la inceput sau pe paicuis se manifesta limite in uieptul la ingiijiie sau in seiviciile ce pot fi asiguiate, se iau in consiueiaie piincipiiciiteiii caie sa peimita o alocaie a iesuiseloi limitate astfel incat uieptuiile inuiviuuale sa nu fie inclcate.
Be exemplu in anii 194u un comitet ue expeiti a alocat in S0A penicilina uisponibila soluatiloi inaintea civililoi, pe piincipiulciiteiiul eficientei fata ue societate, aspect aspiu ciiticat ulteiioi |SSj.
Bistiibutia uin exemplul uat a fost iealizata piin aboiuaie piioiitanista, in functie ue piioiitati, funuamental piioiitizaiii fiinu al beneficiului.
28 Echitabil = ntemeiat pe uieptate, pe auevi; just, uiept, nepitinitoi (BEX online) 12S Tiatamentul se acoiua piefeiential celoi caie beneficiaza cel mai mult si beneficiaza cel mai mult cei cu valoaie sociala cat mai maie si piin plus valoaiea pe caie o piouuc acestia beneficiaza intieaga societate astfel incat beneficiul final este al tutuioi, piotejanuu-i pe cei cativa sau giupul socio- piofesional cu beneficiu maie (maximizaiea beneficiului). Baca uoua peisoane au aceeasi afectiune piioiitatea meige catie cel caie poate beneficia cel mai mult ue pe uima tiatamentului, uiiect, si inuiiect catie beneficiul maxim al celoilalti.
Piincipiile filozofice caie se afla la baza alocaiii iesuiseloi limitate sunt cel libeitaiian (ex. la nivel guveinamental in S0A), utilitaiian (ex. la nivel guveinamental in geneial), egalitaiian (ex. n (iile noiuice euiopene piecum Sueuia) sau uistiibutiv si iestauiativ (ex. n Afiica ue Suu).
Be iemaicat: piincipiile filozofice iegleaza noimele functionaiii unei societati si uneoii chiai supiavietuiiea ei. 0 piezumptie piesupunea ca filozofia este un exeicitiu mental lipsit ue ielevanta piactica, steiil, inutil uin peispectiva sociala: apaient nimic mai fals.
Se poate obseiva mai nti ca piincipiile filozofice mai sus-amintite nu uecuig in geneial uin etica tiauitional sau uin teoiiile etice caie au ca baz moial piimoiuialitatea uatoiiei fa( ue pacient (inuiviu) ci uin cele caie in geneial piomoveaza inteiesul comunitai asupia celui inuiviuual. Nai putem obseiva c valoiile sociale se iegasesc n piactica valoiiloi ce se afl la baza alociii iesuiseloi limitate.
Piincipiile pot fi insuficiente in sensul c pieiu sau ignoi consiueia(ii moiale sau pot fi neactuale, expiiate oii pot fi inconsistente si atunci piouuc efectul contiai, auic piouuc consiueia(ii moiale inconsistente |S4j. Piincipiile insuficiente pot totu,i foima sisteme multipiincipiale acceptabile uai cele inconsistente iamn inconsistente |S4j. Piincipiile etice simple ce stau la baza alociii iesuiseloi limitate:
1. Toti oamenii sunt egali (tiatament egal): piincipiul loteiiei, piincipiul piimul venit-piimul seivit 2. Piioiitaiianism (a favoiiza pe cel vulneiabil sau fi ,anse): mai nti cei bolnavi, mai nti cei tineii 124 S. Naximizaiea beneficiiloi (utilitaiianism): eficienta salviii vie(ii (numiul ue vie(i salvate), piognostic si numiul ue ani inc ue tiait 4. Piomovaiea si iecompensaiea utilit(ii sociale: valoaiea instiumental, iecipiocitatea
$%&'()(*+( $)%L*.)+'?) P(&+%/*.'.+, ANA, Lisabona, 1981, amenuata in 199S si ievizuita in 2uuS, engl. oiiginal |49j: "In ciicumstances wheie a choice must be maue between potential patients foi a paiticulai tieatment that is in limiteu supply, all such patients aie entitleu to a faii selection pioceuuie foi that tieatment. That choice must be baseu on meuical ciiteiia anu maue without uisciimination."
$%&'()(*+( P)?:?8()++ b(/(*(*++, ANN, Bali, Inuonezia, 199S |S1j: "Neuicii piacticieni si asociatiile piofesionale au o uatoiie etica si o iesponsabilitate piofesionala sa actioneze in cele mai bune inteiese ale pacientiloi in oiice clipa si sa integieze aceasta iesponsabilitate in cauiul unei pieocupaii si implicaii mai laigi pentiu a asiguia sanatatea publica".
Nu vom uita uesigui ca Beclaiatia ue la ueneva ceie impeiativ o piactica meuicala faia uisciiminaie si manifestaiea ca piincipala nuatoiiie a piotejaiii sntatii pacientului si, implicit, a vietii.
NO%:L'.' "# Sa luam ue pilua situatia in caie inti-un spital exista 1uu ue bolnavi cu o anumita boala caie necesita pentiu a fi tiatata ue 1 pastila in uoza unica. Cunoastem ca este singuiul tiatament, letalitatea este foaite iiuicata spie 1uu%, uoza teiapeutica este stanuaiu ue 1 pastila si este eficienta 1uu%. Bin pacate spitalul nu aie alocat mai mult ue Su ue pastile.
Este clai ca tiebuie sa tiatati. Este ue asemenea clai ca nu toti voi piimi tiatament. Ce faceti. veti incepe cu piobabilitate tiatamentul uanu cate 1 pastila la cei aflati in sufeiinta. Cum ii selectati pe cei caie o voi piimi, altfel spus cum piioiitizati nevoia. Raspuns: pe ciiteiiile meuicale ale nevoii uigente ue tiatament .
Si uaca ai avea nevoie uigenta ue tiatament S6 ue peisoane, cum ii alegeti pe cei 6 caie nu voi piimi tiatamentul. Sau aboiuanu inveis, cum ii alegem pe cei caie voi piimi tiatamentul. Este vieo uifeienta intie cele uoua aboiuaii.
NO%:L'.' 6# Sa continuam a ne ganui la situatia in caie in spital exista 1uu ue pacienti uai in acest caz este nevoie ue 2 pastile pentiu salvaiea unei vieti. Aveti 1uu ue pastile. 12S Ce faceti. Baca uati cate 1 pastila, moi toti, uaca uati cate uoua (cate ai tiebui) tiaiesc Su%. Besigui veti alege sa uati tiatamentul complet si ue la inceput stiinu ca Su% voi muii.
Cum selectati pacientii caie voi piimi tiatamentul. veti pune ueopaite 1 pastila pentiu uvs. in iuea ca uaca va imbolnaviti uvs. atunci toti oamenii voi iamane faia meuic si iamananu faia cel ce ueciue cine va piimi sau nu va piimi tiatamentul voi putea muii mai multi uecat in situatia in caie ati putea face uvs. selectia (ue ex. luptanuu-se pentiu tiatament se voi putea omoia toti intie ei). Kant ce ai spune. 0tilitaiienii ce ai spune.
NO%:L'.' =# Exista 1uu ue bolnavi uin caie Su au nevoie ue 1 pastila si Su ue 2 pastile. Aveti iaiasi Su ue pastile la uispozitie. Ce faceti.
Le uati celoi caie au nevoie ue 1 pastila, pastila caie le tiebuie si ii salvati pe toti Su%, in timp ce ceilalti moi toti ("vinovati" ca au o boala mai giava).
Sau impaititi pastilele in uoua, Su% (2S ue pastile) le uati pentiu cei uin piimul giup (va tiebui sa alegeti pe cei 2S caie voi piimi tiatament) si Su% (2S ue pastille) pentiu cei uin giupul 2 (in acest giup uisponibilul ue Su% uiin pastille se uistiibuie uoai pentiu 12 si va tiebui sa alegeti pe cei 12 caie voi piimi tiatamentul).
Inteiesant este ca piomovanu cat peimit impiejuiaiile egalitatea ue sanse in acest caz, piacticanu faia uisciiminaie cu echitate si egalitaiian, iezultatele nu sunt maximizate pentiu ca va voi tiai S7 ue pacienti vs. Su (saciificanu supiavietuiiea tutuioi celoi giav bolnavi).
S-ai putea pune intiebaiea cu ce autoiitate ueciueti ca cei giav bolnavi iaman faia tiatament si astfel ca sunt cu totii conuamnati. Bai constiinta va lasa sa luati aceasta uecizie. Cum functioneaza egalitatea ue sanse pentiu cei ce nu au intiat in oiicaie uintie giupuiile selectionate. Baca exista vieunul uintie pacienti caie aie uizabilitati (hanuicap fizic sau psihic, etc.) sau piovine uinti-un giup vulneiabil (ex. copil, batian, mama insaicinata, etc.) cieueti ca ai tiebui sa se afle in capul listei cu selectii. Pe aceleasi consiueiente ai tiebui taiat ue pe lista finala, a celoi tiatati, inca ue la inceput.
126 Y/B/B '6-7-E4<7 4J-5 .`764 7:a8 :-E4<88 In cazul unui tiansplant nu se pune pioblema in mou efectiv a tiatamentului egal ctie to(i oamenii intiuct nu to(i oamenii caie au nevoie pot piimi un oigan uisponibil: astfel pioblema ieal este egalitatea accesului ,i a ,ansei egale ue a uispune ue un oigan.
Loteiia uispune ,ansa intie egali, nu peimite coiup(ia uai este oaib: "A tiata egal oamenii nu implic a-i tiata ca pe egali" |SSj. Piimul venit-piimul seivit: unii consiuei ca auuce egalitate, opoitunitate |S6j iai al(ii o aboiuaie egalitaiian |S6j ct ,i o iela(ie meuic-pacient nealteiat; n schimb favoiizeaz pe cei boga(i, influen(i, in iela(ii cu sistemul meuical ,i piactic nu tiateaza egal oamenii ntiuct pe acest ciiteiiu in mou ieal unii voi beneficia ,i unii nu (ex. uoai pentiu ca au aflat piea tiziu). Y/B/F 2 D-N:68M- A4 .45 N@5<46-S85 9-@ D`6` b-<94 Nai inti celui slab: iegula salviii consiueinu ca limitaiea iesuisei esste tempoiai iai ac(iune meuical o uatoiie piezent.
Celui in peiicol, celui lipsit ue posibilit(i, toat sus(ineiea. 0nii ns consiuei c este o expiesie a inutilit(ii si consumiii iesuiseloi limitate ,i astfel piofunu neetic, al(ii consiuei c este impiactica intict nimeni nu poate cunoa,te cu ceitituuine piognosticul imeuiat. Al(ii consiuei c las fi sanse pe cel ce este pentiu moment inti-o staie mai bun uai in viitoi poate fi nti-o staie mai iea uect este in piesent cel ce se afl in piesent nti-o staie mai iea ,i astfel va nuiepta iesuisa neetic ctie cel uin peiioaua piezent, alegeiea ueveninu neetic fa( ue cel caie se va ueteiioia in viitoi intiuct acestuia nu i se poate gaianta s,ansa opoitunit(ii ctie o astfel ue iesuis la timpul su |S7j, |S8j.
ntie uoi oameni bolnavi cu insuficien( caiuiac congestiv NBA Iv in stauiu evolutiv final, cu insuficien( caiuio-ciiculatoiie amnuoi, afla(i pe iespiiatoi amnuoi, cu constante biologice asemntoi alteiate, caie uintie ei va muii piimul (chiai ,i pentiu cteva minute).
Nai inti celui tni: exist piioiitizii ue vaccinaie cu piioiitate ctie cei tineii sau ctie copii |S9j. 0nii au piopus limite ue vist pentiu salvaie sau auministiaiea iesuiseloi 127 meuicale |6uj iai al(ii limite ue vist cu piiviie la anii inc netii(i uin uuiata meuie ue vist |61j. Se ia ue la cel slab (well-off) -piioiitizaie- ,i se u celui fi sus(ineie (woist-off) -favoiitism- |62j, |6Sj. Societatea in geneial piomoveaza acest mouel ue alegeie gasinu c este acceptabil chiai uac nu iueal |64j. 0nii ins aten(ioneaz ca uincolo ue piima impiesie a societ(ii, sistemul nuieapt iesuisele ctie anumite giupuii sociale in uauna altoia, ex. catie copii, lasnu fi nici o ,ans pe vistnici ,i ue asemenea pe oiice tni n competitie cu un copil |6Sj, ignoinu piognosticul |66j. 0nii piopun un sistem multi piincipial caie s incluue vaista-piognosticul- loteiia si caie astfel, avanu mai multe puncte ue spiijin, apaie etic |66j. Y/B/I 0-K8E8M-64- S4<4D8.8@5@8 P@78587-68-<89E@5Q Piesupune salvaiea a cat mai multoi vie(i (cazuii vaccinale, bioteioiism |67j. Cnu totul este egal, ntotueauna tiebuie s salvm S vie(i |68j. Cum s-ai putea stabili valoaiea a 1u ue ani ue tiait a unui tni ue 2S ue ani stuuent la meuicin (avanu o boala hematologic) compaiativ cu valoaiea a 1u ani ue tiait a unui meuic ue SS ue ani (avanu aceea,i boala hematologic). Piimul nu aie un copil n ngiijiie si nu a tiatat inc nici un bolnav, al uoilea aie ue ex. 2 copii n ngiijiie, a tiatat 7u.uuu ue bolnavi.
P)?1/?A*+&.' I(/+ ,% *)(+*J# 0nii consiuei c este mult mai echitabil uect s salvezi cel mai maie numi ue vie(i s te nuiep(i ctie cei ce au ,anse ieale ue a supiavie(ui pe baza piognosticului.
n fapt salvnu uup piognostic se salveaza ct mai multe vie(i, ntiuct numai cele ce se pot salva se voi salva.
Pe ue alt paite se sus(ine c a ofeii o ,ans ieal n plus celui caie e mai pu(in bine vs. cel caie e mai vulneiabil este neetic |69j uup cum n mou asemntoi a ua ctiva ani n plus celui caie aie piognostic mai bun (auic va tii nc si mai mult) este neetic vs. cel caie aie piognostic mai piost (,i va tii poate mai pu(in) |7uj intiucat asta inseamna a lua ani ue la unul si a ua la altul .
Ce a(i alege ntie posibilitatea ca piin masuiile meuicale ntiepiinse ue uvs. s auuce(i uoai ctiva ani in plus uai pentiu ct mai mul(i fa( ue 128 situa(ia n caie masuiile ntiepiinse ue uvs. ai putea ofeii mult mai mul(i ani uai numai pentiu mai pu(ini.
Y/B/Y $6:E:N-64- 98 6`9A5-7- N-5:688 9:.8-54 Nu poate fi in uiscu(ie o piioiitizaie uiiect ci se uiscut ue una inuiiect piin caie valoaiea social piioiitizeaz alte ciiteiia |71j. n Seattle a fost la un moment uat piioiitizat piogiamul ue uializ pentiu piin(i ,i pentiu cieuincio,ii piactican(i caie meig la biseiic si aceast aboiuaie a fost laig ciiticat |72j. K('?()% +/A*).:%/*('j# Acest piincipiu piioiitizeaz anumi(i inuivizi pentiu calit(ile loi ,i valoaiea loi social viitoaie (ex. cei ue a cioi supiavie(uiie uepinue supiavie(uiiea altoia |71j, ca ue exemplu cei ce lucieaz la un moment uat pentiu a piouuce vaccinul necesai salviii unei popula(ii ntiegi sau meuicii caie lucieaz nti-un focai epiuemic, etc.) |7Sj. 0nii sunt ns ue pieie c astfel pot manifesta abuzuii |74j. Al(ii atiag atentia asupia utilit(ii sociale ieale si a valoiii sociale ieale a inuiviziloi caie ai tiebui luata si ea in consiueiaie |71j. T%&+L)?&+*(*%(. Este un mouel ue a ofeii iecompense ctie cel n nevoie n iapoit cu valoaiea social a celoi pe caie le-a ofeiit societ(ii (piincipiu alocativ sau ue justi(ie iepaiatoiieiectificativ) |7Sj. Piomovaiea si isplata valoiii sociale nu conuuce societatea folosinu ciiteiiul snt(ii n societate ci ciiteiii sociale, justitiaie, iepaiatoiii, a valoiii muncii si a inuiviuului, uificil ue apieciat (anchete), apte ue abuz si injustitie moiala (toti oamenii sunt egali, piincipiul Kantian al valoaiii umanitatii, etc.) T2I2\ ,4;<9D9A9 69 =A/>=79 = 79;37;9A/7 A4D4<=<9 In S0A pentiu oigane in veueiea tiansplantului func(ioneaz sistemul 0N0S |76j. Sistemul combin S piincipii: a) mai nti cel mai bolnav (situatia meuicala piezent) b) piimul venit piimul seivit (timpul ue a,teptaie) c) piognosticul (Ag, Ac, BLA)
129 n func(ie ue oiganul implicat pentiu tiansplant cele S piincipii nu au aceeasi gieutate si impoitan(, paiticulaiiznu evaluaiea:
i. Rinichi ,i pancieas: b) ii. Inim: a) iii. Plmn: b), a), c)
0N0S con(ine 2 piincipii inconsistente (a) ,i b)) ,i peimite exploataiea oii coiup(ia (ex. pozi(ionaiea pe multiple liste ue a,teptaie). Exploatnu piincipiul situatiei meuicale piezente, unele centie ue tiansplant au geneiat mouificii neieale ale situa(iei meuicale a pacien(iloi loi |77j. Piincipii piecum (1) maximizaiea beneficiului (2) piognosticul, (S) salvaiea a cat mai multoi vie(i oii alocaiea ctie cei mai tineii sunt abanuonate in 0N0S avnu pei ansamblu in unele anallize ieu,ite mai ieuuse in ceea ce piive,te numiul ue vie(i salvate compaiativ cu iesuisele folosite |78j. Tiansplantul multiplu este peimis in 0N0S ceea ce uuce la salvaiea unei singuie vieti canu poate alte S ai fi putut fi salvate (inima-plamn-ficat) |79j. Q0AL (quality-aujusteu life-yeais). Incluue o masuiaie a piognosticului evaluat in calitate ani-via( (ex. ieuuceie moueiat a amobilit(ii echivaleaz cu u.8S ani ue sntate peifect) |8uj. Incluue ue asemenea o maximizaiea piesupuneiii c justi(ia va maximize QAL fi a lua in consiueiaie uistiibu(ia. Nasuiaiea calitatii ani-via( este ns o pioblem piivinu obiectivitatea si echitatea sa : chiai uac valoaiea in ani-voia( este mai ieuus la o peisoan n scaunul cu iotile fa( ue un om sntos, valoaiea in sine a vie(ii tiite ue fiecaie uin punctual ue veueie al fieciuia este aceea,i |81j, |82j. Pe ue alt paite maximizaiea QAL este insuficient pentiu o echitabil uistiibu(ie a iesuiseloi limitate: uesi QAL aie la baz iueea ca to(i QAL sunt egali, oamenii caie nu sunt QAL meiit acela,i tiatament |8Sj intiucat ue fapt toti oamenii se nasc egali si au uieptuii egale, fie cu QAL fie faia. 0 apenuicit tiatat auuce mai mult QAL pentiu mai pu(ini oameni (cei caie au apenuicit) uect auuce tiatamentul unei caiii pentiu mai mul(i oameni (cei caie au o caiie -foaite mul(i-) ceea ce uevine astfel o suis ue inechitate si uistiibu(ie eionata a iesuiseloi: banii pu(ini c(i sunt se voi uuce mai ales spie sec(iile ue chiiuigie si nu mai ales spie cabinetele ue stomatologie cum ai fi tiebuit |84j. 1Su BAL (uisability-aujusteu life-yeai). BAL nu ia in consiueiaie uistiibutia inteipeisonal uai ncoipoieaza QAL (ex. 1 an ue oibiie echivaleaz cu u.6 ani ue via(). BAL ncoipoieaza anii in calculul valoiii sale ceea ce este neetic |8Sj, consiueinu ca 1 an tiait ue un tni valoieaz mai mult uect 1 an tiait ue un auult, ue ex. piioiitizeaza valoaiea instiumentala a inuiviuului ceea ce este, uesigui, uiscutabil |86j. T2R ,=0=<=<9= B3JA4>= 0nii consiueia ca sanatatea este o piopiietate inuiviuuala a fiecaiuia uintie noi (ne nastem cu ea) si astfel lipsa ei nu poate impune obligatii asupia altoia uupa cum cetatenii nu pot fi obligati sa ne scolaiizeze, sa ne cumpeie haine sau ue mancaie (nu exista obligatie ue coielativitate).
"We holu these tiuths to be self-eviuent, that all men aie cieateu equal, that they aie enuoweu by theii cieatoi with ceitain unalienable Rights, that among these aie Life, Libeity anu the puisuit of Bappiness", Beclaiatia ue Inuepenuenta a S0A, Th. }effeison, 4 iulie 1776.
Fiinu o piopiietate se invoca, sanatatea nu este un uiept funuamental si astfel actul ue ingiijiie auiesat ei, nu implica o obligatie ue coielativitate (absoluta).
Pentiu unii poate fi ue neinteles ue ce un inuiviu ai tiebui sa munceasca zilnic o paite uin zi pentiu altii si uoai o paite uin munca sa ii fie ue folos uiiect lui uesi el este cel caie piouuce plusvaloaie tot timpul zilei sale ue munca. Astfel ai iezulta ca cei caie muncesc ii sustin si pe cei caie nu muncesc iai acestia uin uima iealizeaza un castig nemeiitat piin nemunca ceea ce este ue natuia a ciea un factoi ue neuieptate sociala, imoial pentiu o societate in caie fiecaie aie iaspunueiea iolului sau (teoiia contiactului social).
Teoietic, cu cat exista mai putini oameni caie voi munci cu atat cei ce muncesc totusi voi munci tot mai mult pentiu a-i sustine pe ceilalti pana ce s-ai putea atinge situatia in caie cei caie muncesc, ai munci numai pentiu altii, sau poate uoai pentiu hiana piopiie, ceea ce se aseamana izbitoi cu sclavagismul.
Contiibutia fiecaiuia caie munceste la sanatatea publica uevine astfel piincipial neetica inti-o societate pieuominant inuiviuuala, uupa cum, inti-un stat social, funuamentat pe uieptuii comunitaie si egalitaiiene, lipsa acestei contiibutii, ca o sustiageie ue la obligatiile sociale, uevine ue asemenea funuamental neetica. Nouelul taiiloi noiuice euiopene apaie uifeiit: el consiueia ca toti cetatenii au uieptuii egale (societate egalitaiiana): ca uimaie cu totii au piin coielativitate aceleasi obligatii si astfel avanu obligatii, cu totii au iesponsabilitati catie 1S1 societatea caie la ianuul ei aie obligatii fata ue ei (teoiia contiactului social- contiactaiianism).
T2S #/J4A4<=<9= B7/19;4/0=A= Bieptul la libeitatea ueplasaiii, uieptuiile legate ue mobilitate si uieptul ue a calatoii sunt uieptuii constitutionale si univeisale. Ele tin ue libeitatea inuiviuuala.
Bieptul ue libeia piactica acoiuat ue catie oiganizatia socio-piofesionala nationala ca pe un meiit la finalul absolviiii sistemului euucational national si ca pe un uiept in baza uieptului la munca poate peimite meuicului sa piactice oiiunue in lume o uata ce acesta este iecunoscut in geneial pentiu ca piegatiiea meuicului este aimonizata cuiiiculai (cel putin in Euiopa), conceptual (etica meuicala si bioetica) si vocational (ueclaiatie ue intentie umanista -ue obicei }uiamantul Bipociatic sau Beclaiatia ue la ueneva-).
Nai mult chiai, pe langa aceste tiei cooiuonate, caie ue ex. in cazul unui uezastiu natuial iesimt o impoitanta mai ieuusa, se auauga cel al competentei: pana la uima meuicul este acea peisoana caie stie sa tiateze boli si sa vinuece bolnavi, ceea ce uevine o capacitate peisonal ace il uistinge, ii confeia valoaie inuiviuuala si un iol social pe masuia.
"Neuicii nu tiebuie impieuicati sa isi paiaseasca casa sau taia ue auoptie pentiu a-si uima iealizaiea piofesionala si opoitunitatil ei in caiieia inti-o alta taia. Pe ue alta paite fiecaie taia tiebuie sa faca toate efoituiile pentiu a euuca un numai auecvat ue meuici luanu in consiueiaie nevoile si iesuisele sale si sa nu se bazeze pe imigiatia uin alte taii pentiu a intiegi necesaiul ue meuici pentiu sine.
H2H )/63A 69 A= $379DJ97:L H_R_ Y90:AL /74:2Z|88j "1.The voluntaiy consent of the human subject is absolutely essential. 2. The expeiiment shoulu be such as to yielu fiuitful iesults foi the goou of society. S. The expeiiment shoulu be so uesigneu anu baseu on the iesults of animal expeiimentation anu a knowleuge of the natuial histoiy of the uisease. 4. The expeiiment shoulu be so conuucteu as to avoiu all unnecessaiy physical anu mental suffeiing anu injuiy. S. No expeiiment shoulu be conuucteu wheie theie is an a piioii ieason to believe that ueath oi uisabling injuiy will occui. 6. The uegiee of iisk to be taken shoulu nevei exceeu that ueteimineu by the humanitaiian impoitance of the pioblem to be solveu by the expeiiment. 7. Piopei piepaiations shoulu be maue anu auequate facilities pioviueu to piotect the expeiimental subject against even iemote possibilities of injuiy, uisability, oi ueath. 8. The expeiiment shoulu be conuucteu only by scientifically qualifieu peisons. 9. Buiing the couise of the expeiiment the human subject shoulu be at libeity to biing the expeiiment to an enu. 1u. Buiing the couise of the expeiiment the scientist in chaige must be piepaieu to teiminate the expeiiment at any stage, if he has piobable cause to believe, in the exeicise of thegoou faith, supeiioi skill anu caieful juugment iequiieu of him that a continuation of the expeiiment is likely to iesult in injuiy, uisability, oi ueath to the expeiimental subject".
H2F '9>A=7=<4= 69 A= 89095=L H_R^L +;/>4=<4= #964>=A= #/064=A=L e#+ |48j Auoptata ue a 2-a Intalniie geneiala a ANN, ueneva, Elvetia, sept. 1948 (uupa Couul ue la Nuinbeig, 1947) si amenuata ue: a 22-a Intalniie geneiala Syuney, Austialia aug. 1968, a SS-a Intalniie geneiala venetia, Italia, oct. 198S, a 46-a Intalniie geneiala Stockholm, Sueuia, Sept. 1994 si beneficiinu ue ievizie euitoiiala cu ocazia celei a 17u Sesiuni a Consiliului ANN Bivonne-les-Bains, Fianta, mai 2uuS a 17S a Sesiunii Consiliului Bivonne-les-Bains, Fianta, mai 2uu6
Textul Beclaiatiei ue la ueneva (actualizat) "Pe timpul aumiteiii mele ca membiu al piofesiei meuicale: 11. }ui sa-mi consaciu viata in seiviciul umanitatii. 12. voi uatoia piofesoiiloi mei iespect si giatituuine. 1S. voi piactica piofesiunea cu constiinta si uemnitate. 14. Sanatatea pacientiloi mei va fi piima mea inuatoiiie. 1SS 1S. voi iespecta secietele caie imi sunt incieuintate chiai si uupa ce pacientul a muiit. 16. voi mentine piin toate foitele mele onoaiea si tiauitiile nobile ale piofesiunii meuicale. 17. Colegii mei voi fi suioiile si fiatii mei. 18. Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine etnica, sex, nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social sau oiicaiui alt factoi sa inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu. 19. voi mentine cel mai inalt iespect pentiu viata umana. 2u. Nu imi voi folosi cunostiintele meuicale pentiu a viola uieptuiile omului si libeitatile sale civile, nici chiai sub amenintaie. Fac aceste piomisiuni solemn, libei si pe cuvantul meu ue onoaie |4uj
H2I2 )/63A (0<970=<4/0=A =A !<4>44 #964>=A9L +;/>4=<4= #964>=A= #/064=A=L e#+L H_R_ |Suj Inca ue la elaboiaie Couul Inteinational al Eticii Neuicale s-a constituit ca un cou ueontologic inteinational uupa caie se ieglementeaza piactica meuicala in afaia fiontieieloi nationale, atunci canu meuicul nu se afla sub juiisuictia nationala (ex. in calatoiie, in avion, pe maie, in teatiu ue iazboi, in scop umanitai, etc.).
0n meuic poate avea uiept ue libeia piactica in mai multe taii uaca solicita acest uiept Colegiului0iuinului Neuiciloi uin acele taii si i se va acoiua (exista iegulamente uifeiite ue la taia la taia); in afaia juiisuictiei nationale oiice meuic se afla sub impeiativul etic al Couului Inteinational al Eticii meuicale.
0n cou ue etica meuical cieaza un stanuaiu al piacticii meuicale in acea oiganizatie socio-piofesionala. El este specific si tiebuie cieat ue acea oiganizatie. Couul ue etica stabileste compoitamentul etic acceptabil si neacceptabil in ielatiile piofesionale in acea oiganizatie sau la locul ue munca. Couul ue etica este impoitant nu numai pentiu ca stabileste compoitamentul piofesional uai si pentiu ca ieglementeaza nivelul moialitatii in acea piofesie in iapoit cu acea oiganizatie, auica stanuaiuul ue moialitate la caie tiebuie sa aspiie toti membiii aceei oiganizatii. 0n cou ue etica meuical cieaza nivelul ue asteptaie si ue impliniie etica piin caie se uefineste integiitatea unui piofesionist si astfel nivelul ue iaspunueie peisonala si colectiva |77j.
Couuiile ue etica ueclaia valoiile pe caie le iecunoaste oiganizatia socio- piofesionala si tiaseaza piincipiile socio-piofesionale si moiale caie ghiueaza constiintele piofesionale ale membiiloi ueosebinu binele ue iau si aigumentanu etic ueciziile. Couul ue etica este o ueclaiatie ue cieuinta, ue piincipii si ue valoii unanim acceptate caie conveig spie un statut la caie aspiia acea oiganizatie. 1S4
Couuiile ueontologice sau ue compoitament iepiezinta un set ue ieguli specifice ce conuuc spie manifestaiea compoitamentului asteptat, uoiit uin paitea membiiloi oiganizatiei socio-piofesionale si evitaiea acelui compoitament neuoiit, inteizis ce constituie o abateie ue la piimul. Couul ueontologic piezinta abateiile posibile si mouul loi ue solutionaie. Couul ueontologic uecuige uin couul etic caie aie un caiactei mai laig.
Couul Inteinational al eticii Neuicale ueiiva uin Beclaiatia ue la ueneva: a fost ieuactat ue catie ANA (WNA) in oct. 1949, auoptat ue a S-a Intalniie geneiala a ANN la Lonuia si amenuat ue a 22 Intalniie geneiala Syuney, Austialia, aug. 1968 si a SS-a Intalniie geneiala venetia, Italia, oct. 198S si Pilanesbeig, South Afiica, oct. 2uu6 |42j. El uesciie uatoiiile meuicului in geneial, fata ue pacienti si fata ue colegi.
$(*?)++'% :%,+&.'.+ +/ 1%/%)(' 1. 0n meuic va piactica un iationament piofesional inuepenuent si va mentine la cel mai inalt nivel compoitamentul piofesional fata ue bolnavi. 2. va iespecta uieptuiile pacientului sau competent psihic ue a accepta sau iefuza tiatamentul piopus. S. Nu va peimite ca juuecata sa sa fie influentata ue piofitul peisonal sau uisciiminaie. 4. Neuicul va fi ueuicat sa ofeie seivicii meuicale competente in ueplina inuepenuenta moiala si piofesionala cu compasiune si iespect fata ue uemnitatea umana. S. Se va compoita onest cu pacientii si colegii si va iapoita autoiitatiloi pe acei meuici caie piactica piofesiunea neetic sau incompetent sau caie exeicita actiuni ue fiauua sau inselatoiie. 6. Nu va piimi nici un beneficiu financiai sau alte avantaje numai pentiu a face iecomanuaii pacientului sau a piesciie piouuse meuicale specifice. 7. va iespecta uieptuiile pacientiloi, colegiloi si a altoi piofesionisti ce lucieaza in uomeniul meuical. 8. va iecunoaste iolul pe caie il aie in euucatia publicului uai va manifesta ietineie in uivulgaiea uescopeiiiiloi sau a tehniciloi sau tiatamenteloi noi pe canale nepiofesionale. 9. va ceitifica numai ceea ce peisonal a veiificat. 1u. va face tot ce poate pentiu a folosi iesuisele meuicale in spie binele pacientiloi si a comunitatii. 11. va cauta ajutoi ue specialitate uaca sufeia ue boli fizice sau mentale. 12. va iespecta couuiile nationale si locale ale eticii.
$(*?)++'% :%,+&.'.+ Q(*( ,% L(&+%/* 1. Neuicul va avea peimanent in minte obligatia ue a apaia viata umana. 1SS 2. Batoieaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea cunostiinteloi sale meuicale. S. 0ii ue cite oii o examinaie sau un tiatament se afla ueasupia capacitatiloi sale, se va consulta cu un coleg sau va inuiepta pacientul catie un alt meuic caie aie abilitatea necesaia. 4. va iespecta uieptul pacientului la confiuentialitate. S. Este etic sa uivulge infoimatia confiuentiala atunci canu pacientul consimte la aceasta sau atunci canu exista un peiicol sau o amenintaie iminenta la auiesa pacientului sau a celoilalti si aceasta amenintaie poate fi inuepaitata numai piin incalcaiea confiuentialitatii. 6. va acoiua activitate meuicala ue uigenta ca uatoiie umanitaia, pana canu se va convinge ca altii pot si voi sa o faca in locul sau. 7. Atunci canu seiveste unei a tieia paiti sa se asiguie ca pacientul sau aie ueplina cunostiinta ue aceasta situatie. 8. Nu va intia in ielatii sexuale sau in alte ielatii abuzive sau ue exploataie fata ue pacientul sau actual.
$(*?)++'% :%,+&.'.+ Q(*( ,% &?'%1+ 1. 0n meuic se va compoita fata ue colegii sai tot asa cum si-ai uoii ca acestia sa se compoite fata ue el. 2. Nu va submina ielatia pacient-meuic a colegiloi in scopul ue a atiage pacientii. S. Canu este meuical necesai va comunica cu colegii caie sunt implicati in ingiijiiea aceluiasi pacient. 4. Aceasta comunicaie va iespecta confiuentialitatea si va fi limitata la infoimatia necesaia
Intie 1949-19S2 insa numeioase violaii ale couuiiloi etice i-au fost iapoitate astfel incat in 19S2 se ueciue infiintaiea cu caiactei peimanent a Comitetul ue Etica Neuicala
Cele S couuii ueontologice caie ieglementeaza piactica meuicala sunt la nivel inteinational: - Beclaiatia ue la ueneva - Couul Inteinational al Eticii Neuicale iai la nivel national, - Couul Beontologic national, in cazul nostiu, Couul Beontologic al Colegiului Neuiciloi uin Romania (anexe)
Aceste couuii ieglementeaza impieuna noimele moiale ale piacticii meuicale si ale uieptului ue libeia piactica meuicala oiiunue in lume.
1S6 Biscutanu ue ueontologie tiebuie sa luam in consiueiaie conceptiile filozofice caie stau la baza noimaiii piacticii meuicale, teoiiei uieptuiiloi, uatoiiei, obligatiiloi in iapoit cu couuiile moiale si socio-piofesionale.
Beontologia nu este uoai piospectiva si pasiva ci si ietiospectiva si activa. Auuce in uiscutie nu numai binele ue facut ("Ce este bine. Cum tiebuie sa fac. Caie e uatoiia mea in acest caz.") ci si iesponsabilitatea actiunii implinite "Ce am giesit. Ce mi se iepioseaza." Beneficenta 29 nu este suficienta uaca nu este uublata ue benevolenta Su
Scopul Couului ue Etic este ue a fuiniza un set ue piincipii pentiu piomovaiea stanuaiueloi etice n ceicetaie ,i euuca(ie stabilite ue ctie oiganismele ue contiol ,i ue ctie Asocia(ia Inteina(ionala pentiu Ceicetaie Bentai (Inteinational Association foi Bental Reseaich - IABR). Couul ue etic se bazeaz pe ghiuuiile inteina(ionale bine stabilite, cum ai fi Beclaia(ia ue la Belsinki ,i nu ia locul sau nltui iegulile, acoiuuiile sau statutul Asocia(iei. IABR a,teapt ca membiii si s fie ghiua(i n conuuita loi piofesional ue piezentul cou. IABR, piin Comisia sa pentiu Etic n Ceicetaiea Bentai, consiliaz membiii si n ceea ce piive,te inteipietaiea Couului. Capacitatea comunit(ii ,tiin(ifice ue a se autoieglementa este esen(ial pentiu men(ineiea ncieueiii publice. Aueiaiea la acest cou st la baza iesponsabilit(ii piofesionale ,i a angajamentului pentiu un uemeis etic al cunoa,teiii ,tiin(ifice. Se a,teapt ca membiii s coopeieze la puneiea n aplicaie a Couului. 0iice abateie pune la nuoial integiitatea peisoaneloi ,i institu(iiloi uin caie fac paite. Este ue uatoiia membiiloi IABR s ia msuii auecvate pentiu a uescuiaja, pieveni, expune ,i coiecta compoitamentul neetic. Nembiii consiueia(i a nclca acest cou etic voi sanc(iona(i ue ctie Asocia(ie.
'9>A=7=f4= 69 @740>4B44 To(i membiii IABR tiebuie: (1) s ac(ioneze cu /0/=79 ,i n confoimitate cu cele mai nalte stanuaiue ue 40<9:74<=<9 piofesional, (2) s fie /J49><454 n uesf,uiaiea activit(ii, (S) s comunice nti-un mou /09;< ,i 79;B/0;=J4A; (4) S aiate >/0;4697=f49 ,i 79;B9>< pentiu toate pi(ile ,i peisoanele asociate piocesului ue ceicetaie,
29 beneficentia (lat)= a face bine, a actiona spie binele cuiva, caiitate Su benevolens (lat.) = favoiabil, uoiinta ue bine 1S7 (S) s uezvolte un meuiu n caie uifeien(ele ue peispectiv, expeiien(a ,i >3A<37? sunt 79>30/;>3<9 ,i =B79>4=<9; (6) s men(in ;<=06=769 =69>5=<9 ue piecizie, fiabilitate, ncieueie, canuoaie ,i confiuen(ialitate n toate activit(ile ue ceicetaie ,i ue nv(mnt; (7) s 1/A/;9=;>? </=<9 79;37;9A9 >3 B73690f?, lunu n consiueiaie legile ,i ieglementiile coiespunztoaie.
)9A9 D=4 J309 B7=><4>4 g0 >97>9<=79 h4 g05?f?Di0< Pieveniiea abateiiloi n ceicetaie se iealizeaz cel mai bine piin euucaiea tutuioi peisoaneloi implicate n ceicetaie. Este o iecomanuaie pe caie to(i ceicettoiii tiebuie s o iespecte, n activit(i euuca(ionale auecvate, fiinu obligatoiie n unele institu(ii. Este ue impoitan( majoi actualizaiea cunoa,teiii celoi mai bune piactici ,i nuiumaiea colegiloi ,i stuuen(iloi.
)97>9<=79= B9 ;3J49>f4 3D=04 n ueclaia(ia ue la Belsinki sunt enun(ate piincipiile etice ale ceicetiii pe subiec(i umani, incluznu ceicetaiea pe uate ,i mateiial biologic uman iuentificabil, caie este supus unoi stanuaiue etice caie piomoveaz iespectul pentiu to(i paiticipan(ii umani la ceicetaie ,i piotejeaz sntatea ,i uieptuiile acestoia. (www.wma.net loi enSupublications1upoliciesbS ). Ceicetaiea tiebuie s aueie la piincipiile funuamentale caie iespect autonomia, beneficen(a ,i justi(ia, piecum ,i veiacitatea, fiuelitatea, anonimatul ,i nonmalficen(a. Ceicetaiea pe subiec(i umani cupiinue, uai nu se limiteaz la, investiga(ii clinice ue ceicetaie, stuuii clinice, stuuii ce utilizeaz piobe ue (esutuii si uosaie meuicale. Biogenetica, ce folose,te celule stem ,i bnci ue (esutuii necesit tianspaien( complet n toate aspectele legate ue consim(mnt ,i confiuen(ialitate. Este impeiios necesai ca investigatoiii s ,i actualizeze cuno,tin(ele n aceste uomenii caie sunt susceptibile ue a fi supuse la mouificii legislative.
)97>9<=79= B9 =04D=A9 Piin uefini(ie, consiliile pentiu ceicetaiea pe animale asigui ,i apiob consim(mntul infoimat piin iepiezentant. 0n ceicettoi caie folose,te animale ue expeiien( ai tiebui s uepun efoituii pentiu uezvoltaiea n(elegeiii piincipiiloi ue baz ,tiin(ifice ,i sau pentiu a contiibui la mbunt(iiea snt(ii ,i bunstiii oameniloi sau a animaleloi. n ciuua legiloi ,i iegulamenteloi, piotec(ia animaleloi uepinue n geneial ue mouul n caie omul ue ,tiin( ,i gestioneaz activitatea. Tiebuie uepuse toate efoituiile pentiu: (a) a nlocui utilizaiea animaleloi vii cu alteinative non-animale; (b) a ieuuce numiul ue animale utilizate n ceicetaie la minimul necesai unoi iezultate semnificative, ,i (c) pentiu a peifec(iona pioceuuiile astfel nct giauul ue sufeiin( s fie minim (http:ioyalsociety.oiglanuing.asp.iu=1222) )97>9<=79= g0 >/A=J/7=79 40<970=f4/0=A?2 Este ue uatoiia tutuioi ceicettoiiloi ,i a colegiloi acestoia ue a efectua oiice activitate ue ceicetaie la cele mai nalte stanuaiue ue piactic etic, cu luaiea n consiueiaie legisla(iiloi ,i ieglementiiloi locale. Apiobaiea comisiei ue etic tiebuie s fie ob(inut pentiu toate situa(iile ,i consim(mntul infoimat n sciis s 1S8 fie ofeiit ue ctie paiticipan(ii la stuuiu n limba ue fieciui subiect. n cazul n caie popula(ia ai putea fi vulneiabil abuzului, este impoitant s se iespecte uieptuiile omului ,i s se asiguie c ceicetaiea aie ielevan(a ,i beneficiul poten(ial pentiu bunstaiea ei. (Shapiio ,i meslin, 2uu1).
)/01A4><9A9 69 40<979;9 Se a,teapt ue la fiecaie inuiviu s se compoite nti-un mou etic pentiu a se evita conflictele ce (in ue luaiea ueciziiloi, publicaiea ue uate ,i iesponsabilitatea investigatoiului uup efectuaiea stuuiului. Apaii(ia unui conflict ue inteiese, cum ai fi poten(ialul ue c,tig financiai ,i peisonal, poate fi ue multe oii la fel ue uuntoi ca ,i un act ieal ue conflict ue inteiese. Bezvluiiea complet a oiiciui conflict poten(ial ue inteiese tiebuie s fie fcut la institu(ia investigatoiului sau a asocia(iei uin caie face paite. Bieptuiile ue piopiietate intelectual ale tutuioi ceicettoiiloi paiticipan(i ai tiebui s fie piotejate piin acoiuaiea ue acieuitii auecvate oiiciei iuei noi. Bieptuiile ue piopiietate intelectual se aplic oiiciui c,tig comeicial poten(ial ,i tiebuie ue la nceputul pioiectului s aib acoiuul investigatoiiloi, institu(iiloi loi ,isau a oiiciui alt oiganism extein, cum ai fi o companie ue sponsoiizaie.
'4;9D40=79= 69 401/7D=f442 Najoiitatea ievisteloi ,tiin(ifice cei autoiiloi ca la piezentaiea unui aiticol s fac ueclaia(ii piivitoaie la integiitatea ceicetiii loi. Nulte ieviste au avut expeiien(a plagiatului (Smith, 2uu8), astfel nct euitoiii ue ieviste tiebuie s uezvolte politici pentiu a ieuuce publicaiea ue aiticole caie con(in abateii ,tiin(ifice. Este ue a,teptat ca autoiii, n oiice comunicaie, cum ai fi manusciisele sau iezumatele, pe supoit ue hitie sau n foimat electionic, iepiezentnu o activitate ue ceicetaie s fac uimtoaiele: ! s nu fiagmenteze necoiespunztoi uatele pentiu mai multe publica(ii uifeiite; ! s piezinte suisele ue finan(aie; ! s aueie la ghiuuii piestabilite n ceea ce piive,te calificaiea ,i oiuinea autoiiloi; ! s citeasc manusciisul final ,i s fie ue acoiu pentiu piezentaiea acestuia pentiu ievizuiie ,i publicaie. Accentul ai tiebui s fie mai uegiab pe calitate uect pe cantitatea ceicetiii ca un ciiteiiu ue iecunoa,teie a valoiii euuca(ionale. Peimisiunea sciis auecvat tiebuie ob(inut pentiu a publica oiice tip ue imagine, caie nu ai tiebui s-l iuentifice pe subiect.
O=B/7<=79= =J=<974A/7 h4 ;=0>f4/0=79= =>9;</7= IABR ,i iezeiv uieptul ue a sanc(iona membiii si pentiu abateii ue la conuuita ,tiin(ific. n oiice situa(ie n caie se obseiv sau uoai se peicepe o abateie n activitatea ue ceicetaie, este o obliga(ie piofesional infoimaiea autoiit(ii competente. Calitatea ue membiu al IABR poate fi suspenuat tempoiai sau uefinitiv "pentiu abateii ,tiin(ifice uoveuite" (Constitu(ia IABR, aiticolul vI, sec(iunea S(B), 1992). 0iice iapoitaie a nclciiloi Couului ue Etica voi fi pstiate confiuen(iale ue ctie auministiatoiii ,i peisonalul IABR, ue ctie euitoiii publica(iiloi IABR, cu excep(ia unoi pieveueii caie nu sunt pievzute ue acest 1S9 uocument. Sanc(iunile nu voi fi puse n aplicaie fi apiobaiea piealabil a consiliul ue auministia(ie IABR.
%/f4 =:90f44jL =6D404;<7=</744 h4 B97;/0=A3A (+'O <79J349 ;?E 1. iespecte uieptuiile, ieputa(ia IABR ,i via(a piivat a membiiloi si; 2. pstieze infoima(iile asocia(iei n siguian(; S. comunice nti-un mou onest ,i iesponsabil piivitoi la sponsoiizaiea sau ceitificaiea IABR; 4. nu solicite sau foloseasc iecomanuiile sau mituiiile agen(iloi ,i nici s foloseasc iela(iile loi cu agen(ii n piomovaiea comeicial a expeitizeloi ue oiice fel; S. solicite apiobaiea autoiit(ii competente a IABR pentiu comunicate publice piin mijloace sciise sau auuio-vizuale; 6. inuice cu piecizie, n mou obiectiv ,i fi eioii calificiile loi piofesionale, afilieiile, ,i func(iile loi , piecum ,i a celoi uin IABR cu caie sunt asocia(i sau al cioi statut este asociat. Tiebuie s coiecteze eioiile celoilal(i cu piiviie la aceste aspecte. Agen(ii IABR incluu peisoane cu iesponsabilit(i la seuiul cential, feueia(ii, uiiec(ii, sec(ii ,i giupuii.
'91404f44 *:<D58.7@5 ;4 8<746494 este oiice situa(ie n caie inteiesul peisonal, sau inteiese pe caie o peisoan le uatoieaz altei oiganiza(ii apai simultan sau pai s intie n conflict cu cele ale oiganiza(iei uin caie face paite.
)6:-64: iepiezint o omisiune involuntai sau necunoscut a unui iezultat sau pi(i a unui expeiiment, sau o inteipietaie gie,it a uateloi. (Tiebuie fcut o uistinc(ie clai ntie eioaie ,i fiauu. Eioaiea poate fi toleiat, uai ouat ce a fost iecunoscut tiebuie s fie coiectat. Fiauua nu poate fi toleiat sub nici o foim.)
,6-@;- inuic piouuceiea, falsificaiea, sau omisiunea uelibeiat ue uate. Ea constituie n,elciune ,i n consecin( submineaz activitatea ,tiin(ific n toate aspectele sale.
$5-J8-7@5 este iepiezentaiea luciiii altei peisoane sub oiice foim, ca fiinu a lui nsu,i, fi o acceptaie auecvat.
2S-7464- este piouuceiea, falsificaiea, plagiatul sau alte uevia(ii giave ue la piacticile acceptate n piopuneiea, nuepliniiea, sau iapoitaie iezultateloi ceicetiii. Repiezint e,ecul nuepliniiii ceiin(eloi inteina(ionale, na(ionale, locale ,i institu(ionale ue piotec(ie a ceicettoiiloi, subiec(iloi umani, a publicului ,i, ue asemenea, e,ecul asiguiiii bunstiii animaleloi ue laboiatoi. Be asemenea, este incapacitatea ue a satisface alte ceiin(e legale caie ieglementeaz ceicetaiea.
NO%:L'% ,% (0(*%)+M 1. piezentaiea aceluia,i aiticol simultan pentiu mai mult ue un juinal fi infoimaiea euitoiiloi n cauz; 14u 2. lipsa consim(mntului co-autoiiloi (co-autoiii unui aiticol i inuic pe aceia caie au paiticipat cu aueviat n ceicetaie, conceptual sau piactic, au ueplin cuno,tin( ,i sunt ntiu totul ue acoiu cu con(inutul aiticolului); S. lips iecunoa,teiii celoi caie au ofeiit spiijin financiai, ,i 4. elibeiaiea piematui a uateloi ,tiin(ifice nainte ue piezentaiea sau publicaiea loi nti-un foium ue peei-ieview (4<@<a-64- Yked4;<A9K-A/C40:lZ este uezvluiiea ue ctie un inuiviu ue infoima(ii confiuen(iale, caie se iefei la unele fiauue, peiicole sau oiice alt compoitament ilegal sau lipsit ue etic n legtui cu activitatea ue ceicetaie. 0n uenun(toi ("whistleblowei") este o peisoan caie sus(ine existen(a unei abateii. Benun(aiea poate fi vzut ca un mijloc ue a uescuiaja fiuelegi,a piomova tianspaien(a ,i buna auministiaie, a sta la baza ieglementiiloi ,i a men(ine ncieueiea piofesional ,i public.
"Aceste piincipii inteina(ionale ue etic pentiu piofesia ue uentist ai tiebui s fie luate n consiueiaie ca linii uiiectoaie pentiu fiecaie uentist. Aceste linii uiiectoaie nu pot acopeii toate legisla(iile, tiaui(iile sau ciicumstan(ele ue la nivel local ,i na(ional.
Neuicul uentist:
! va piactica n concoiuan( cu aita ,i ,tiin(a sa ,i cu piincipiile umanit(ii ! va pioteja sntatea oial a pacien(iloi, inuifeient ue statutul acestoia Batoiia piincipal a uentistului este ue a pioteja sntatea oial a pacien(iloi. Cu toate acestea, uentistul aie uieptul ue a iefuza s tiateze un pacient, cu excep(ia situa(iiloi ue uigenta, uin motive umanitaie, sau n cazul n caie legile (iii uicteaz altfel.
1) Ai tiebui s nuiume spie consilieie ,isau tiatament oiice pacient caie necesit un nivel ue competen( uincolo cel pe caie l ue(ine. Nevoile pacientului sunt pieocupaiea uominant ,i uentist ai tiebui s nuiume pentiu consilieie sau tiatament oiice pacient caie necesit un nivel ue competen( mai maie uect a sa.
2) Tiebuie s asiguie confiuen(ialitatea tutuioi infoima(iiloi uespie pacien(i ,i tiatamentul acestoia. Neuicul uentist tiebuie s se asiguie c tot 141 peisonalul iespect confiuen(ialitatea pacien(iloi cu excep(ia cazului n caie legile (iii impun altfel.
S) Tiebuie s accepte iesponsabilitatea pentiu mateiialul auxiliai uentai ,i utilizaiea acestuia stiict n confoimitate cu legea. Neuicul uentist tiebuie s accepte iesponsabilitatea ueplin pentiu oiice tiatament efectuat ,i nici un tiatament sau seiviciu nu ai tiebui s fie uelegat unei peisoane caie nu este calificat sau nu i este legal peimis s ntiepiinue acest luciu.
4) Tiebuie s ac(ioneze etic n toate aspectele vie(ii piofesionale ,i s iespecte noimele ue conuuit piofesionale
S) Tiebuie s continue uezvoltaiea cuno,tin(eloi ,i aptituuiniloi piofesionale. Neuicul uentist aie uatoiia ue a men(ine ,i actualiza competen(ele piofesionale piin euuca(ie continu n timpul ntiegii vie(i piofesionale.
6) Tiebuie s spiijine piomovaiea snt(ii oiale. Neuicul uentist tiebuie s paiticipe la euuca(ia pentiu sntatea oial ,i tiebuie s spiijine ,i s piomoveze msuiile acceptate pentiu a mbunt(i sntatea oiala a publicului.
7) Tiebui s fie iespectuos fa( ue colegi ,i peisonalul cu caie colaboieaz. Neuicul uentist tiebuie s se compoite fa( ue to(i membiii echipei meuicale uin caie face paite nti-un mou piofesionist ,i tiebuie s fie uispus s ,i ajute colegii uin punct ue veueie piofesional ,i s men(in iespectul n cazul n caie exist o uiveigen( ue opinii piofesionale.
R2 ]MO+#+$%M" a(@.)O+%()L >>= RGG 42a Bippociate, consiueiat paiintele meuicinii, n. 46u i.B. in insula Cos, uiscipol al lui Pitagoia, pune bazele piimei scoli meuicale in juiul anului 42u iB. si apoi in Tessalia. Coipus Bippociaticum, piincipala colectie hipociatica, auuna luciaii meuicale, unele ce ii sunt atiibuite, altele caie au apaitinut ue fapt scolii sale, uupa cum paie sa fie cazul chiai cu celebiul }uiamant hipociatic la intiaiea in piofesiunea meuicala. Coipus hipociaticum va influenta meuicina sute ue ani o uata cu moaitea sa fiinu pieluat in toata lumea islamica, ieuescopeit ue galen in juiul aniloi 1Su, in Euiopa uupa ienasteie si mai ales incepanu cu secolul 19. Este piomotoiul teoiiei fiziopatologice umoiale, piimul caie a consiueiat ca bolile au o cauza obiectiva, biologica, paiticulaie ue la bolnav la bolnav: intemeiaza piactica meuicala clinica, la patul bolnavului bazata pe competenta, iigoaie, uisciplina, S viituti esentiale ale unui meuic bun , iai exeicitiul piofesional pe obseivatie si uocumentaie. va pune accentul in ingiijiiea bolnavului pe piognosticul si evolutia bolii si mai putin pe uiagnostic pe caie il consiueia mai putin pielevant cat timp binele pacientului nu se poate amelioia. Intemeietoi ue scoala, a consiueiat ca aumisibilitatea in coipul piofesional tiebuie castigata si pastiata, }uiamantul Bipociatic ueveninu noimativul ue iefeiinta.
S2 ).'M" '!.$%.".8() +" #!'()M"M( '!$%(,% Y69>4V4= 072 HS`FGHGZ http:www.uieptonline.iolegislatiecouulueontologicmeuiculuiuentistuecizia 1S2u1u.php Publicat in Nonitoiul 0ficial, Paitea I ni. 4u8 uin 18 iunie 2u1u |92j
In temeiul ait. Su2 alin. (1) lit. f, ait. S21 alin. (1), ait. S22 lit. a) si al ait. S46 uin Legea ni. 9S2uu6 piivinu iefoima in uomeniul sanatatii, cu mouificaiile si completaiile ulteiioaie, titlul XIII piivinu exeicitaiea piofesiei ue meuic uentist, oiganizaiea si functionaiea Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania, piecum si al ait. 22 si ait. 2S lit. a) uin Regulamentul ue oiganizaie si functionaie a Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania, auoptat piin Becizia Auunaiii geneiale nationale a Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania ni. S2uu7, Auunaiea geneiala nationala a Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania ueciue:
+7<2 H Se auopta Couul ueontologic al meuicului uentist, pievazut in anexa caie face paite integianta uin piezenta uecizie. +7<2 F Piezenta uecizie se publica in Nonitoiul 0ficial al Romaniei, Paitea I. +7<2 I La uata publicaiii piezentei uecizii se abioga Becizia Auunaiii geneiale nationale a Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania ni. 12uuS piivinu auoptaiea Couului ueontologic al meuicului uentist si a Regulamentului ue oiganizaie si functionaie al Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania, publicata in Nonitoiul 0ficial al Romaniei, Paitea I, ni. 767 uin 2S august 2uuS.
144 )=B4</A3A ( K '4;B/V4<44 :9097=A9 +7<2 H Piezentul cou ueontologic cupiinue noimele ue conuuita moiala si piofesionala obligatoiii, in legatuia cu exeicitaiea uieptuiiloi si inuatoiiiiloi meuicului ca piofesionist, fata ue pacienti si fata ue ceilalti meuici uentisti. +7<2 F Piezentul cou ueontologic aie iolul: a) ue a piomova o ielatie ue incieueie intie meuicul uentist si pacient; b) ue a piomova un compoitament piofesional-ueontologic intie membiii echipei meuicale; c) ue a uefini abateiile ue la uisciplina ue coip piofesional; u) ue a apaia ieputatia coipului meuiciloi uentisti si libeia piactica a piofesiei ue meuic uentist; e) ue a gaianta secietul piofesional. +7<2 I Pieveueiile piezentului cou ueontologic sunt obligatoiii pentiu toti membiii Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania si pentiu toti meuicii uentisti cetateni ai unui stat membiu al 0niunii Euiopene caie piactica meuicina uentaia in Romania. +7<2 R Toti membiii Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania au uieptuii egale. +7<2 S (1) Neuicul uentist aie obligatia ue a apaia uieptuiile funuamentale ale piofesiei si piestigiul acesteia. (2) Neuicul uentist aie libeitatea alegeiii investigatiiloi, manopeieloi ue uiagnostic si tiatament si a piesciiptiiloi meuicale pe caie uimeaza sa le aplice pacientului. +7<2 T Neuicul uentist tiebuie sa isi peifectioneze cunostintele piofesionale piin foime ue euucatie meuicala continua pe tot paicuisul activitatii sale piofesionale. +7<2 \ Neuicul uentist nu tiebuie sa accepte exeicitaiea piofesiei in conuitii susceptibile ue a compiomite calitatea actului meuical si secuiitatea pacientului. +7<2 ^ Neuicul uentist angajat in una uintie foimele ue exeicitaie a piofesiei nu tiebuie sa accepte un contiact caie pieveue ietiibuiiea bazata exclusiv pe noime ue piouuctivitate sau alte uispozitii, caie au uiept consecinta afectaiea calitatii actului meuical. +7<2 _ Neuicul uentist nu tiebuie sa efectueze tiatamente sisau sa foimuleze piesciiptii meuicale in uomenii caie uepasesc competenta sa piofesionala. +7<2 HG Neuicul uentist aie uatoiia ue a-si tiata pacientii uupa noimele piofesionale meuico-uentaie iecunoscute ue Colegiul Neuiciloi Bentisti uin Romania si incluse in ghiuuiile ue piactica meuicala sau in tiatatele ue specialitate iecunoscute ue 14S societatile stiintifice ue piofil. +7<2 HH Pentiu investigatiile paiaclinice si planul ue tiatament, meuicul este obligat sa ceaia consimtamantul infoimat al pacientului sau al iepiezentantului legal al acestuia.
)=B4</A3A (( K O9A=<4= 640<79 D964>3A 690<4;< ;4 B=>490< +7<2 HF (1) Neuicul uentist tiateaza faia uisciiminaie pacientii si aie o atituuine coiecta fata ue acestia. (2) Cu exceptia cazuiiloi ue uigenta, meuicul uentist aie uieptul ue a iefuza un pacient uin motive piofesionale sau peisonale. (S) Se consiueia uigenta meuico-uentaia situatia in caie pacientul aie nevoie ue ingiijiii meuicale imeuiate pentiu contiolul uuieiii, infectiei sau sangeiaiii. +7<2 HI (1) Este inuicat ca meuicul uentist sa piezinte pacientului in piealabil un ueviz estimativ. (2) Este inteizisa ieuuceiea onoiaiiiloi in scopul atiageiii clientelei. (S) Neuicul uentist poate acoiua si ingiijiii meuicale giatuite. +7<2 HR In situatia in caie se impune o consultaie inteiuisciplinaia intie meuicul uentist cuiant si alt meuic, sunt aumisibile taiife uistincte. +7<2 HS In situatia in caie este imposibil sa obtina consimtamantul pacientului sau al iepiezentantului legal al acestuia, meuicul uentist poate sa acoiue numai ingiijiiile meuico-uentaie ue uigenta. +7<2 HT Neuicul uentist va iespecta secietul piofesional. +7<2 H\ Nass-meuia nu aie uieptul sa intie in cabinetul ue meuicina uentaia uecat cu acoiuul meuicului. +7<2 H^ uaiantaiea uiiecta sau inuiiecta a unui act meuical este inteizisa. +7<2 H_ Neuicul uentist caie paiticipa la ceicetaii biomeuicale tiebuie sa vegheze ca stuuiul sa nu lezeze incieueiea pacientului si sa nu afecteze continuitatea tiatamentului. +7<2 FG (1) Neuicul uentist tiebuie sa intocmeasca pentiu fiecaie pacient uocumente ue eviuenta piimaia. (2) Bocumentele tiebuie pastiate in aihiva timp ue S ani. 0 copie a acestoi uocumente se poate elibeia confoim pieveueiiloi legale in vigoaie. +7<2 FH Neuicul uentist nu tiebuie sa expuna pacientul unui iisc nejustificat in investigatiile sau actele teiapeutice efectuate. 146 )=B4</A3A ((( K O9A=<44A9 640<79 D964>4 +7<2 FF (1) In ielatiile inteicolegiale meuicul uentist tiebuie sa isi tiateze confiatii asa cum ai uoii el insusi sa fie tiatat ue ceilalti. (2) Neuicii uentisti tiebuie sa mentina intie ei ielatii colegiale. Ei au uatoiia ue a lua apaiaiea unui coleg acuzat pe neuiept. (S) Constituie abateie uisciplinaia blamaiea si uefaimaiea colegiloi in fata pacientului, a peisonalului sanitai, piecum si oiice expiesie sau act capabil sa zuiuncine incieueiea pacientului in meuicul cuiant si autoiitatea acestuia. +7<2 FI (1) In cazul unoi uiveigente apaiute intie colegi, meuicii uentisti voi face efoituii pentiu ieconcilieie. Baca pioblemele nu se iezolva, se voi auiesa conuuceiii colegiului uin caie fac paite pentiu iezolvaiea acestoia, in confoimitate cu uispozitiile legale in vigoaie. (2) In cazul in caie meuicul se va auiesa mass-meuiei inainte ue a fi solutionata pioblema la nivelul colegiului, aceasta va constitui abateie uisciplinaia. (S) Neuicii uentisti caie consulta impieuna un pacient au uatoiia ue a evita in timpul sau ca uimaie a unei consultatii sa uiscute in contiauictoiiu oii sa se uenigieze iecipioc in fata pacientului sau a familiei acestuia. +7<2 FR (1) Neuicul uentist nu aie uieptul sa se pionunte cu piiviie la tiatamentele altui coleg, uecat uaca sanatatea pacientului este pusa in peiicol. (2) Face exceptie ue la pieveueiile alin. (1) meuicul expeit, in situatiile pievazute ue lege. +7<2 FS Betuinaiea pacientiloi sau tentativa este inteizisa. +7<2 FT (1) Canu mai multi meuici uentisti colaboieaza la examinaiea sau tiatamentul unui pacient, acestia tiebuie sa se infoimeze iecipioc. (2) Fiecaie meuic uentist isi asuma iesponsabilitatea manopeieloi meuicale efectuate. +7<2 F\ Neuicul uentist tiebuie sa isi incuiajeze si sa isi sustina colegii mai tineii. +7<2 F^ Neuicii uentisti, in cuisul iapoituiiloi loi piofesionale cu colegi ue alte specialitati, tiebuie sa iespecte inuepenuenta piofesionala a acestoia.
)=B4</A3A (Q K O9>A=D= ;4 B3JA4>4<=<9= +7<2 F_ (1) Reputatia meuicului uentist tiebuie sa se spiijine uoai pe competenta si uemnitate, faia contiibutia ieclamei ue oiice fel. (2) Piofesia ue meuic uentist nu tiebuie piacticata ca o activitate comeiciala.
147 +7<2 IG (1) Inti-un anuai sau in alte publicatii oii pe site web sunt autoiizate sa apaia numai uimatoaiele inuicatii: a) numele, pienumele meuicului uentist si seuiul, numaiul ue telefon, numaiul ue fax, piogiamul ue consultatii ale cabinetului ue meuicina uentaia; b) specialitateacompetenta, giauul piofesional. (2) 0iice alte uate si infoimatii publicate sunt consiueiate publicitate si sunt inteizise. +7<2 IH (1) Sunt inteizise euitaiea si uistiibuiiea ue biosuii publicitaie in legatuia cu activitatea piofesionala. (2) Sunt inteizise ieclama comeiciala si publicitatea peisonala, inclusiv in inteiesul unoi teiti. (S) Neuicii uentisti nu pot face ieclama si nu pot sustine ieclama ue oiice fel, inclusiv in inteiesul unoi teiti, pentiu meuicamente sau bunuii meuicale ue consum, cu exceptia situatiiloi in caie acestea sunt mentionate in cupiinsul unoi aiticole sau stuuii ue specialitate. +7<2 IF 0iice consultatie efectuata in afaia cabinetului ue meuicina uentaia legal autoiizat este inteizisa. +7<2 II Neuicul uentist poate sa paiticipe la piogiame actiuni cu caiactei ue euucatie pentiu sanatate, initiate ue Ninisteiul Sanatatii si Colegiul Neuiciloi Bentisti uin Romania sau alte oiganisme autoiizate in acest sens, utilizanu pentiu aceasta numai uate confiimate stiintific. +7<2 IR Este inteizis oiice acoiu nepiincipial cu alti meuici, faimacisti sau peisonal auxiliai in scopul ciesteiii numaiului ue pacienti.
+7<2 IS Colaboiaiea cu piesa sciisa si auuiovizuala tiebuie facuta uoai in scopul infoimaiii publicului in legatuia cu pioblemele meuicinii uentaie. Piioiitate se acoiua subiecteloi ue inteies public si nu peisoanei meuicului uentist. +7<2 IT (1) Neuicii uentisti pot fuiniza infoimatii piofesionale piin inteinet, situatie in caie tiebuie sa uea uovaua ue sinceiitate, coiectituuine si uemnitate. (2) La publicaiea unui site web, meuicii uentisti tiebuie sa se asiguie ca iespectivul continut nu cupiinue infoimatii ue natuia inselatoaie sau compaiativa. (S) Toate infoimatiile ue pe site-ul web tiebuie sa fie ieale, obiective si usoi veiificabile. (4) 0iice incalcaie a acestoi uispozitii constituie abateie uisciplinaia.
)=B4</A3A Q K '4;B/V4<44 <7=0V4</744 ;4 140=A9 +7<2 I\ (1) Neuicul uentist caie uin uiveise motive nu mai piofeseaza sau paiaseste taia este obligat sa anunte in sciis in teimen ue Su ue zile colegiul meuiciloi uentisti 148 juuetean, iespectiv al municipiului Bucuiesti, caie va infoima Colegiul Neuiciloi Bentisti uin Romania. Colegiul Neuiciloi Bentisti uin Romania confiima ietiageiea meuicului uin colegiu. (2) Neuicii uentisti caie isi schimba uomiciliul sau oiice alte uate ue iuentificaie oii in cazul caioia inteivin mouificaii in situatia piofesionala sunt obligati sa anunte colegiul uin caie fac paite, in caz contiai fapta constituie abateie uisciplinaia. +7<2 I^ Consiliile colegiiloi juuetene, iespectiv al municipiului Bucuiesti voi auuce la cunostinta tutuioi membiiloi piezentul cou ueontologic. +7<2 I_ Neiespectaiea ue catie meuicul uentist a obligatiiloi pievazute ue piezentul cou ueontologic se sanctioneaza confoim legiloi si iegulamenteloi in vigoaie. +7<2 RG Piezentul cou ueontologic va intia in vigoaie la uata publicaiii in Nonitoiul 0ficial al Romaniei, Paitea I.
149 BIBLIOGRAFIE
[1] Michael Burnham and Rod Mitchell 1992 Woodrow Wilson Biology Institute. Bioethics - an introduction [http://www.woodrow.org/teachers/bi/1992/bioethics_intro.html] [2] Lawrence Kohlberg [http://relong.myweb.uga.edu/] [3] New York best doctors, cases [http://nymag.com/health/bestdoctors/2008/47568/index5.html] [4]Plato, Republic, 6:510-511, in Cooper, John M., ed., Plato: Complete Works (Indianapolis: Hackett Publishing Company, 1997). [5]Aristotle, Nichomachean Ethics, in Barnes, Jonathan, ed., The Complete Works of Aristotle (Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1984). [6]Kant, Immanuel, Grounding for the Metaphysics of Morals, tr, James W. Ellington (Indianapolis: Hackett Publishing Company, 1985). [7]Immanuel Kant, The critique of pure reason, 1781[http://www.gutenberg.org/files/4280/4280- h/4280-h.htm] [8]Ross, W. D. 1930. The Right and the Good. Reprinted with an introduction by Philip Stratton- Lake. 2002. Oxford: Oxford University Press. [9] Ross, W. D., 2002. The Right and the Good. Edited, with an Introduction, by Philip Stratton- Lake. New York: Oxford University Press; rpt. of original 1930 edition [10] Bentham, Jeremy, Introduction to the Principles of Morals and Legislation (1789), in The Works of Jeremy Bentham, edited by John Bowring (London: 1838-1843) [11] Van Rensselaer Potter, Bioethics: Bridge to the Future, Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall, 1971 [12] Van Rensselaer Potter, Global bioethics: Building on the Leopold legacy, Michigan State University Press, 1988 [13] Tom L. Beauchamp, James F. Childress, Principles of Biomedical Ethics, 6th ed., Oxford University Press, 2009 [14] Raportul Belmont, 1979, [http://irb.umf.maine.edu/Belmont%20Report.htm] [15] Clarence H. Braddock, [http://depts.washington.edu/bioethx/topics/truth.html] [16] Origin and Uses of Primum Non NocereAbove All, Do No Harm!Cedric M. Smith, MD, FCP [http://jcp.sagepub.com/content/45/4/371] [17] Hippocrates, Epidemics, Book. I, Sect. XI (tr. by W.H.S. Jones) [18] C. Bart. Aforismele lui Hipocrat, ed. Medicala 1974 [19] Ishaq bin Ali Al Rahawi. Adabul Tabib (Ethics of the Physician). Verification by Dr. Muraizen Saeed Assiri. Issue No. 9. Riyadh: King Faisal Center for Research and Islamic Studies [20] Catalogue: Medical Encyclopedias Encyclopedias [http://www.nlm.nih.gov/hmd/arabic/E8.html[ [21] Nemec, Jaroslav. Highlights in Medicolegal Relations. National Library of Medicine. [22] Medical ethics or a Code of Instutes and Precepts adapted to the Professional conduct of Physicians and Surgeons, Thomas Percival, 3 rd ed. Oxford 1849, [http://books.google.ro/books?id=yVUEAAAAQAAJ&printsec=frontcover&source=gbs_ge_su mmary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false] [23]AMA Code of Ethics, [http://www.ama-assn.org/ama/pub/physician-resources/medical- ethics/code-medical-ethics.page] 1Su [24] John R. Williams, Medical Ethical Manual, 2 nd ed. 2009, 14-34, by The World Medical Association Inc., [http://www.wma.net/en/30publications/30ethicsmanual/pdf/ethics_manual_en.pdf] [25] Gilligan, Carol. In A Different Voice. Cambridge: Harvard University Press. 1982 [26] Anne Jolivet-Laurent LE, Sante Publique: Lecture critique darticle, medicine du travail, medecine legale, in Medecine KB, ECN, Ed. Vernazobres-Greco, 2004, p: 9-15, 35-41, 49-65, 65-111 [27] The Burn-out syndrome: Prevention and Management. Handbook for workers of harm reduction programs. Central and Eastern European Harm Reduction Network, 2006 [http://www.harm- reduction.org/ru/images/stories/library/burnout_syndrome_06_en.pdf] [28]Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ONU, 10.09.1948, [http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/declaratia_drepturilor_omului/] [http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/drepturi_onu.php] [29] Consiliul Europei: Convetia Europeana a drepturilor omului, [http://hub.coe.int/in-brief- european-convention-on-human-rights] [30] Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, 14.12.2007, eng. [http://www.europarl.europa.eu/charter/pdf/text_en.pdf] [31] Legea Drepturilor Pacientului nr. 46/2003, MO, Partea I nr.70/03/02/2003 [http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_drepturilor_pacientului.php] [32] Declaratia Universala privind Bioetica si Drepturile Omului UNESCO 2005 [http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001461/146180e.pdf] [33] Constitutia OMS [http://www.who.int/governance/eb/who_constitution_en.pdf] [34] Constitutia Romniei [http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339] [35] Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cap. 2, MO, Partea I nr.70/03/02/2003) [36] Belmont report, txt. [http://www.hhs.gov/ohrp/policy/belmont.html] [37] CIOMS, International Ethical Guidelines for Biomedical Research Involving Human Subjects [http://www.cioms.ch/publications/guidelines/guidelines_nov_2002_blurb.htm] [38] Moldovan Aurel Teodor, Tratat de drept medical, Colectia Juridica, Ed. C.H. Beck, 2002 [39]L. Johnsson, , G. Helgesson, , M.G. Hansson 1 , S. Eriksson Adequate trust avails, mistaken trust matters: on the moral responsibility of doctors as proxies for patients' trust in biobank research (published online: 10 jun 2012; doi: 10.1111/j.1467-8519.2012.01977) [40] Natalie Abrams, Michael D. Buckner, Medical Ethics. A clinical textbook and Reference for the Health Care Professions, MIT Press, Cambridge, Massachusetts and London, England, 1983 [41] Ezekiel J. Emanuel, Linda L. Emanuel. Four Models of the Physician-Patient Relationship, Journal of the American Medical Association JAMA 267, no. 16,. 1992;267(16):2221-2226 [http://www.psy.med.br/textos/medico_paciente/modelo_relacao.pdf] [42] Marcia A. Lewis, Carol D. Tamparo, Brenda M Tatro. Preface. Of special note. In Medical Law, Ethics & Bioethics for the Health Professions, EA Davis Company Philadelphia 2012, DavisPlus 7 th ed. [43] Ludwig Edelstein, "The Hippocratic Oath: Text, Translation and Interpretation." Supplements to the Bulletin of the History of Medicine, No. 1. Baltimore: The Johns Hopkins Press. Reprinted in Ancient Medicine: Selected Papers of Ludwig Edelstein. Baltimore, The Johns Hopkins Press, 1967 citat de The Hippocratic Oath: A Commentary and Translation Prepared by Howard Herrell Howard Herrell, 2000, [http://utilis.net/hippo.htm] 1S1 [44] Tom L. Beauchamps, James L. Childress. Informed consent. The principle of Autonomy in Medical Ethics. A clinical Textbook and reference for the Health care professions, ed. Natalie Abrams, Michaeld D. Buckner, A Bradford Book, the MIT Press, Cambridge, England, 1979, p: 1-13 [45] Canterbury, 464 F.2 nd at 783, 789 [46] Robert M. Veatch, Amy M. Haddad, Dan C. English Confidentiality: ethical disclosure of medical information in Case Studies in Biomedical Ethics. Decision making-principles and cases. Oxford University press, p: 276-294 [47] Ghid. Incompatibilitatile si conflictele de interese, ANAF [http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/primapagina/GhidIncompatibilitatileConflicteleInterese_2011. pdf] [48] Declaratia de la Geneva, 1948 [http://www.wma.net/en/30publications/10policies/g1/] [49] Declaratia Drepturilor Pacientului, AMA, Lisabona, 1981, http://www.wma.net/en/30publications/10policies/l4/ [50]Codul International al Eticii Medicale, AMM (WMA) Londra, 1949 [http://www.wma.net/en/30publications/10policies/c8/] [51]Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii Bali 1995, [http://www.wma.net/en/30publications/10policies/h7/] [52] McGough LJ, Reynolds SJ, Quinn TC, Zenilman JM. Which patients first? Setting priorities for antiretroviral therapy where resources are limited. Am J Pub Health 2005; 95: 117380. [53] Govind Persad, Alan Wertheimer, Ezekiel J Emanuel Principles for allocation of scarce medical interventions Lancet 2009; 373: 42331 [54] [Dworkin RM. Sovereign virtue: the theory and practice of equality. New York: Harvard University Press, 2002] [55] Childress JF. Putting patients first in organ allocation: an ethical analysis of the US debate. Camb Q Healthc Ethics 2001; 10: 36576 [56] American Thoracic Society Bioethics Task Force. Fair allocation of intensive care unit resources. Am J Respir Crit Care Med 1997; 156: 12821301 [57] Kamm FM. Morality, mortality, volume 1: death and whom to save from it. New York: Oxford University Press, 1993 [58] Elhauge E. Allocating health care morally. Calif Law Rev 1994; 82: 14491544 [59] [Department of Health and Human Services. Draft guidance on allocating and targeting pandemic influenza vaccine. http://www.pandemicflu.gov/vaccine/prioritization.pdf (accessed Jan 19, 2009) [60] Callahan DD. Setting limits: medical goals in an aging society. Washington, DC: Georgetown University Press; 1995 [61] Williams A. Inequalities in health and intergenerational equity. Ethical Theory Moral Pract 1999; 2: 4755 [62] Kamm FM. Morality, mortality, volume 1: death and whom to save from it. New York: Oxford University Press, 1993 [63] Cookson R, Dolan P. Principles of justice in health care rationing. J Med Ethics 2000; 26: 323 29 [64] McKie J, Richardson J. Neglected equity issues in cost-effectiveness analysis, Part 1: severity of pre-treatment condition, realisation of potential for health, concentration and dispersion of health benefits, and age-related social preferences. Melbourne: Centre for Health Program 1S2 Evaluation, 2005 [65] Brock DW. Childrens rights to health care. J Med Philos 2001; 26: 16377 [66] Howard DH. Hope versus efficiency in organ allocation. Transplantation 2001; 72: 116973 [67] Phillips S. Current status of surge research. Acad Emerg Med 2006; 13: 110308]). [68] Hsieh N-H, Strudler A, Wasserman D. The numbers problem. Philos Publ Aff 2006; 34: 35272 [69] Kamm FM. Morality, mortality, volume 1: death and whom to save from it. New York: Oxford University Press, 1993 [70] Kappel K, Sande P. QALYs, age and fairness. Bioethics 1992; 6: 297316 [71] Harris J. The value of life. London: Routledge & Kegan Paul, 1985 [72] Sanders D, Dukeminier J. Medical advance and legal lag: hemodialysis and kidney transplantation. UCLA Law Rev 1968; 15: 357419 [73] Emanuel EJ, Wertheimer A. Who should get influenza vaccine when not all can? Science 2006; 312: 85455 [74] Burgess EW. The effect of war on the American family. Am J Sociol 1942; 48: 34352 [75] Macklin R. Ethics and equity in access to HIV treatment: 3 by 5 initiative. 2004 [76] United Network for Organ Sharing points systems, Policies, [http://www.unos.org/ policiesandbylaws/policies.asp], accessed Sept 30, 2008) [77] Zink S, Wertlieb S, Catalano J, Marwin V. Examining the potential exploitation of UNOS policies. Am J Bioethics 2005; 5: 6 [78] Mutinga N, Brennan DC, Schnitzler MA. Consequences of eliminating HLA-B in deceased donor kidney allocation to increase minority transplantation. Am J Transplant 2005; 5: 1090 [79] Zink S, Wertlieb S, Catalano J, Marwin V. Examining the potential exploitation of UNOS policies. Am J Bioethics 2005; 5: 6 [80] Kind P, Hardman G, Macran S, University of York Centre for Health E. UK Population Norms for EQ-5D: Centre for Health Economics, University of York; 1999 [81] Menzel P, Dolan P, Richardson J, Olsen JA. The role of adaptation to disability and disease in health state valuation: a preliminary normative analysis. Soc Sci Med 2002; 55: 2149 [82] Ubel PA, Nord E, Gold M, Menzel P, Prades JL, Richardson J. Improving value measurement in cost-effectiveness analysis. Med Care 2000; 38: 892 [83] Pronovost P, Angus DC. Economics of end-of-life care in the intensive care unit. Crit Care Med 2001; 29 (2 suppl): N46N51 [84] Hadorn DC. The Oregon priority-setting exercise: quality of life and public policy. Hastings Center Report 1991; 21: S1116 [85] Tsuchiya A, Dolan P, Shaw R. Measuring peoples preferences regarding ageism in health: some methodological issues and some fresh evidence. Soc Sci Med 2003; 57: 687 [86] Sanders D, Dukeminier J. Medical advance and legal lag: hemodialysis and kidney transplantation. UCLA Law Rev 1968; 15: 357419 [87] Declaratia AMM (WMA) cu privire la ghidul etic de recrutare al medicilor, Helsinki 2003 [http://www.wma.net/en/30publications/10policies/e14/] [88] Codul de la Nuremberg, 1946 [http://ori.dhhs.gov/education/products/RCRintro/c03/b1c3.html] [89]Codul etic al Asociatiei Internationale pentru cercetare in medicina dentara, IADR, (mai 2009, engl., orig.) [www.chairtycommission.gov.uk/Charity_requirements_guidance/Charity_governance/Good_ governance/conflicts.aspx)] 1SS [90] IADR Constitution and Bylaws (1992). J Dent Res 71:1701-1704 [http://www.iadr.com/i4a/pages/index.cfm?pageid=3284] Statement of the Royal Societys position on animal research, 2000 [91] FDI World Dental Federation. International Principles of Ethics for the Dental Profession, September 1997 Seoul, Korea [http://ethics.iit.edu/ecodes/node/4759] [92]Codul deontologic al medicului dentist (decizia nr. 15/2010) publicat in monitorul oficial, partea i nr. 408 din 18 iunie 2010 http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_deontologic_medicului_dentist_decizia_15_2010.php