LOGISTICA INTEGRATA

Obtinerea unei eficiente de ansamblu a activitatilor logistice nu poate fi obtinuta decat prin integrarea tuturor activitatilor logistice, prin practicarea unei logistici integrate !rima dintre functiile logisticii " anume proiectarea sistemului logistic " vi#ea#a deci tocmai obtinerea unui efect de sinergie prin abordarea integrata a celorlalte patru functii Alaturi de proiectarea infrastructurii logistice, logistica in timp real, structura si ar$itectura canalului logistic sunt elemente care asigura eficienta de ansamblu a activitatilor logistice si pe aceasta cale obtinerea avanta%ului competitiv

& ' !ROIECTAREA IN(RASTR)CT)RII LOGISTICII

Are rolul de a asigura infrastructura necesara desfasurarii activitatilor si operatiilor logistice Intr"un sens larg infrastructura logisticii desemnea#a toate locatiile la care are loc depo#itarea sau prelucrarea flu*urilor de materiale si produse finite !rin urmare infrastructura logisticii include punctele de comerciali#are a marfurilor, punctele de productie precum si spatiile de depo#itare folosite Cele mai frecvente deci#ii privesc insa locali#area si numarul spatiilor de depo#itare
& ' ' Teoria locatiei productiei

!roblematica importantei locatiei consta in+ a, b, importanta locali#arii unitatilor de productie in vecinatatea surselor de materii prime importanta transporturilor in logistica marfurilor

Obiectivul avut in vedere in alegerea amplasamentului productiei il repre#inta minimi#area costurilor combinate de prod -.-e/0f uctie, transport, comunicatii si a celor cau#ate de factorii de mediu In figura nr - sunt repre#entati principalii factori care trebuie luati in considerare intr"un demers strategic de amplasare a unei unitati de productie+

Figura nr. 5. Principalii factori in amplasarea intreprinderilor

Materii

Legislatie

Utilitati

Intretinere

Comunicatii

Transport

In amplasarea unei unitati productive se vor lua in considerare in primul rand aspecte legate de materiile prime 1aca materia prima este voluminoasa, grea si se utili#ea#a la obtinerea mai multor produse, deci#ia de amplasare va lua in considerare cu prioritate o #ona geografica in pro*imitatea firmei furni#oare de materia prima In ca#ul proceselor productive sintetice, caracteristice asamblarii diferitelor piese ac$i#itionate de la mai multi furni#ori situati in #one geografice diferite, unitatile productive vor fi amplasate intr"o #ona mai apropiata de piata de desfacere, obtinandu"se avanta%e concurentiale certe pentru viitoarele afaceri

In alegerea plasamentului unitatii productive trebuie urmarita minimi#area c$eltuielilor cu transportul materiilor prime de la furni#ori si cu distributia produselor finite Regula triung$iului repre#inta o metoda simpla de a determina amplasamentul cel mai favorabil pornind de la premisele+

materiile prime se ac$i#itionea#a din localitatea 2, in cantitatea 3*+ materialele au*iliare se ac$i#itionea#a din localitatea 4, in cantitatea 356 produsele finite se ac$i#itionea#a din localitatea 7, in cantitatea 3#

Cantitatile 3*, 35, 3# se e*prima in aceeasi unitate de masura si ele caracteri#ea#a procesul productiv pentru aceeasi perioada de timp Cele trei localitati formea#a un triung$i 8 fig nr 9 ,, numit triung$iul amplasarilor, in varfurile acestuia situandu"se cele trei loocalitati sus mentionate 2, 4, 7

Figura nr. 6. Triunghiul amplasarilor

z * ctz

y * cty

x * ctx Se notea#a cu *,5,# distantele dintre cele trei localitati si ele repre#inta laturile opuse varfurilor mentionate mai sus, iar ct*, ct5, ct# repre#inta costurile transporturilor pe :ilometru a unei unitati din produs Intreprinderea se poate construi pe oricare dinamplasamentele 2,4,7, iar pentru fiecare se poate calcula costul total al transporturilor+ Cx = Qy * z * ctz + Qz * y * cty Cy = Qx * z * ctz + Qz * x * ctx Cz = Qx * y *cty + Qy * x * ctx

Amplasarea va fi reali#ata in functie de costul total minim re#ultat din formulele pre#entate sau intr"o localitate care se gaseste in interiorul triung$iului A;C si niciodata in afara acestuia & ' . !roiectarea necesarului de spatii de depo#itare 1eci#iile privind amplasamentul spatiilor de depo#itare urmaresc asta#i minimi#area costurilor logistice inregistrate de firma, c$iar daca inca mai sunt influentate de o anumita perceptie a avanta%ului pre#entei pe piata 1eci#ia folosirii unui spatiu de depo#itare trebuie luata in considerare doar daca aduce avanta%e din perspectiva serviciilor oferite sau a economiilor reali#ate Numarul spatiilor de depo#itare este determinat de specificul pietei ca si al marfurilor ce urmea#a a fi depo#itate Optiunile strategice avute in vedere la proiectarea infrastructurii logistice si mai precis a spatiilor de depo#itare au un impact ma%or asupra eficientei de ansamblu a activitatilor logistice 3.1.2.1. inimizarea costurilor logistice

!rincipala %ustificare a folosirii unui depo#it este data de economiile cu transportul marfurilor )n producator isi vinde produsele unor clienti dispersati geografic In ca#ul in care volumul comen#ilor clientilor este mic, economiile din consolidarea transporturilor pot %ustifica folosirea unui depo#it 1epo#itele nu servesc e*clusiv la depo#itarea marfurilor, unele dintre ele fiind folosite ca si puncte de tran#it al marfurilor <arfurile sosesc la un terminal de unde sunt sortate potrivit comen#ilor clientilor si directionate spre alt terminal, unde vor fi incarcate si e*pediate clientilor In acest ca# c$eltuielile cu manipularea marfurilor vor fi mult mai mici decat daca marfurile ar fi depo#itate efectiv 1eci#ia de folosire a unui depo#it este %ustificata si din perspectiva minimi#arii c$eltuielilor de depo#itare Astfel trebuie avut in vedere ca deci#ia de a folosi mai multe depo#ite va creste nivelul stocurilor de siguranta necesare 1e asemenea, prin deci#ia de a folosi mai multe depo#ite, dimensiunea pietei deservite de un singur depo#it va scade, fara insa a antrena o reducere a incertitudinii cererii Nu in ultimul rand, deci#ia de a folosi mai multe depo#ite va reduce stocurile in tran#it ale furni#orilor 1in perspectiva furni#orilor, marfurile aflate in spatiile de depo#itare se afla =in tran#it= pana la momentul incasarii contravalorii acestora, odata ce sunt vandute clientilor [1] Stocurile =in tran#it= nu trebuie confundate cu alte categorii de stocuri ale intreprinderii Reducerea stocurilor =in tran#it= este urmarita de intreprindere deoarece furni#orul va urmari sa isi

incase#e banii cat mai repede iar marfurile aflate =in tran#it= antrenea#a c$eltuieli direct proportionale cu durata tran#itului acestora " prin urmare reducerea perioadei de tran#it este favorabila si din perspectiva costurilor mai mici inregistrate de furni#or !rin folosirea mai multor depo#ite se va reduce timpul necesar aprovi#ionarii pietelor de desfacere, ceea ce va determina perioade de reaprovi#ionare mai scurte si reducerea stocurilor =in tran#it= 3.1.2.2. aximizarea ni!elului de ser!ire a clientilor 1oi factori influentea#a nivelul de servire a clientilor+ a, b, nivelul stocului de siguranta amplasarea depo#itelor in teritoriu

"i!elul stocului de siguranta# un obiectiv re#onabil in aceasta privinta este un grad de deservire a clientilor egal cu media pe sector Gradul de deservire sau nivelul de serviciu repre#inta gradul de satisfacere de catre furni#or a comen#ilor, calculat prin raportarea cantitatii livrate efectiv la cantitatea comandata $mplasarea depozitelor in teritoriu# vite#a de onorare a unei comen#i este o coordonata ma%ora a nivelului de servire a clientilor Cu cat depo#itele sunt mai apropiate de piata pe care o deservesc, timpul necesar satisfacerii unei comen#i va fi mai scurt Nivelul de servire a clientilor presupune deci un obiectiv privind nivelul de serviciu 8 de e*emplu >-? ,, si un obiectiv privind vite#a de/ livrare a marfurilor pe piata 8 de e*emplu /@ de ore de la primirea comen#ii , Odata stabilit obiectivul logistic privind vite#a de livrare a marfurilor pe piata, trebuie alese acele solutii " in conditiile folosirii unui anumit numar de depo#ite " care sa minimi#e#e c$eltuielile logistice Solutiile avute in vedere privesc stabilirea depo#itului din care va fi aprovi#ionat fiecare client In proiectarea infrastructurii logistice, optiunea pentru strategia celor mai mici costuri nu va implica un nivel coborat de servire a clientilor Aceasta deoarece ma%oritatea cererii este concentrata in #one relativ restranse 8 marile orase ,, fiind astfel posibila servirea clientilor in timp scurt si cu costuri de transport coborate (irma poate avea insa in vedere o imbunatatire a nivelului de servire a clientilor prin modificarea numarului de depo#ite folosite, modificarea vite#ei de servire a clientilor precum si prin modificarea stocului de siguranta Impactul numarului de depo#ite din sistem asupra nivelului de servire a clientilor este comple* Astfel, adaugarea unui depo#it la reteaua de servire a clientilor va duce la cresterea nivelului de servire, dar cu rate descrescande Totodata, un nivel de servire redus permite acoperirea unei mari parti a cererii, utili#and un numar mic de depo#ite Nu in ultimul rand, in ca#ul introducerii unui

depo#it suplimentar in retea, c$eltuielile logistice implicate trebuie sa fie acoperite din beneficiile re#ultate <odificarea vite#ei de servire a clientilor repre#inta a doua alternativa de imbunatatire a nivelului de servire a clientilor In unele ca#uri perioadele de aprovi#ionare a clientilor pot fi prea lungi !entru reducerea acestora, o firma poate opta pentru moderni#area sistemului informational logistic Inregistrarea si procesarea electronica a comen#ilor va reduce timpul necesar pentru satisfacerea acestora O a doua solutie ar fi utili#area unor mi%loace de transport =premium=, mai rapide, dar mult mai scumpe Cresterea nivelului stocului de siguranta este cea de a treia cale de imbunatatire a nivelului de servire a clientilor " dar trebuie insa sa %ustifice cresterea re#ultata a c$eltuielilor cu stocurile )n sistem logistic proiectat pentru a ma*imi#a nivelul de servire a clientilor livrea#a marfurile la domiciliul clientilor in ."/ ore O astfel de strategie este dificil de implementat In proiectarea unui sistem logistic capabil de astfel de performante accentul se va muta de pe minimi#area costurilor pe reducerea timpului de livrare Initial va fi ales acel mi* de transport care va fi capabil sa livre#e marfurile in cel mai scurt timp, indiferent de volumul acestora 3.1.2.3. aximizarea profitului

Este o strategie des folosita la proiectarea sistemelor logistice In ca#ul acestei strategii, importanta este impartirea pietei intre depo#itele e*istente+ fiecare #ona va include doar clientii pentru care c$eltuielile logistice ale firmei permit obtinerea unei rate de profitabilitate scontate !rofiturile firmei sunt determinate de c$eltuielile logistice ale firmei Acestea sunt cu atat mai mari cu cat clientii sunt mai indepartati de depo#itele sale Intr"al doilea rand, c$eltuielile logistice ale firmei cresc nu doar datorita distantei ci si datorita densitatii mai sca#ute a clientilor de la periferia unei anumite #one de deservire 7ona de deservire se va e*tinde doar pana acolo unde firma is poate desfasura activitatea cu o anumita profitabilitate 3.1.2.%. aximizarea a!anta&ului competiti!

Cadrul proiectarii unei astfel de strategii este oferit de <odelul lui !orter !otrivit acestuia avanta%ul competitiv se poate obtine prin doua cai+ prin costuri minime si prin diferentiere Intelegand prin avanta% competitiv in fond obtinerea profitabilitatii, !orter evidentia#a posibilitatile diferite de obtinere a avanta%ului competitiv pe care le au firmele,in functie de dimensiunile acestora Astfel, firmele mari, datorita economiilor de scara reali#ate, au posibilitatea sa obtina costuri unitare sca#ute, deci sa practice preturi sca#ute, ceea ce le aduce un avanta% competitiv, adica profitabilitate In ca#ul firmelor mici economiile de scara

sunt imposibile 1eci practicarea unor preturi mici este imposibila (irmelor mici le ramane posibilitatea diferentierii ofertei de oferta concurentilor (irmelor intermediare nu le ramane nici o posibilitate de obtinere a avanta%ului competitiv+ ele sunt prea mic pentru a obtine economii de scara si prea mari pentru a se adresa unei nise de piata <odelul lui !orter evidentia#a ca firma se poate angrena intr"o competitie generali#ata, asumandu"si o sarcina e*tinsa, fie se poate adresa unei anumite categorii de consumatori, asdumandu"si o sarcina mai restransa Cel mai evident criteriu de diferentiere a sarcinii strategice este #ona geografica in care se propune scopul concurential si se obtine avanta%ul competitiv [2] Re#ulta trei optiuni strategice+ strategia celor mai mici costuri, strategia diferenterii si strategia concentrarii (irmele care nu vor aplica o strategie bine definita vor avea de pierdut 1iferentierea serviciilor oferite clientilor este optiunea cea mai accesibila managerilor logisticieni In plus firmele constata ca aplicarea celei mai eficiente strategii presupune adeseori gasirea unor parteneri strategici & . LOGISTICA IN TI<! REAL !roiectarea infrastructurii logistice si in special a necesarului de spatii de depo#itare asigura caracterul integrator al logisticii firmei Cu toate acestea infrastructura logisticii este doar unul dintre elementele care asigura eficienta de ansamblu a logisticii firmei Astfel, progresele inregistrate in te$nologia informationala au determinat aparitia conceptului logisticii =in timp real= <anagerii invata in pre#ent cum sa e*ploate#e noile te$nologii informationale pentru a creste atat vite#a de desfasurare a activitatilor logistice cat si eficienta acestora Importanta unei logistici in timp real este evidenta (irmele cauta sa creasca vite#a de desfasurare a activitatilor logistice pentru a permite reducerea resurselor financiare necesare ;eneficiul direct al unei astfel de strategii ar fi reducerea nivelului stocurilor si a c$eltuielilor cu acestea In mod traditional, operatiile si activitatile logistice anticipau tran#actii viitoare Logistica in timp real este o strategie menita sa reduca riscurile unei anticipari a cererii Amanarea cat mai mult posibil a derularii operatiilor si a activitatilor logistice " ideal ar fi ca ele sa fie amanate pana la primirea unei comen#i ferme " determina o reducere proportionala a riscurilor unei dimensionari gresite a productiei sau stocurilor & . ' Amanarea operatiilor de productie

!racticile traditionale de productie sunt vec$i de un secol, fiind introduse de pionierul managementului stiintific, (rederic: Ta5lor Ele nu mai sunt de actualitate, fiind necesara inlocuirea lor cu practici si te$nici fle*ibile, specifice unei logistici in timp real, ba#ate pe conceptul amanarii desfasurarii operatiilor de productie Noua filo#ofie accentuea#a necesitatea derularii =la comanda= a operatiilor de productie+ in mod ideal, nici o operatie de productie, fie ea pregatitoare 8 aprovi#ionarea cu materii prime sau materiale , ori de productie propriu"#isa, nu va fi demarata decat la momentul primirii unei comen#i ferme Conceptul unei productii =la comanda= nu este nou Recente sunt insa incercarile de operationali#are a lui Este de asemenea evident ca amanarea operatiilor de productie nu permite obtinerea unor economii de scara, caracteristicile unui volum ridicat aAl productiei In practica deci intreprinderea trebuie sa evalue#e costurile de oportunitate ale fiecarei variante, punand in balanta reducerea riscurilor asociate unei progno#e gresite cu pierderile din renuntarea la economiile de scara, pe care le antrenea#a logistica in timp real In mod traditional aprovi#ionarea si productia erau orientate de de#ideratul unor costuri operationale minime Obiectivul logisticii integrate este insa atingerea unui anumit nivel de servire a clientilor cu cele mai mici costuri posibile Operationali#area acestui de#iderat se reali#ea#a prin productia unui produs sau sortiment de ba#a " intr"un volum care sa permita obtinerea economiilor de scara " si amanarea finali#arii productiei acestuia pana la primirea unei comen#i ferme In acest fel se permite satisfacerea unor nevoi diverse cu o gama restransa de produse, reali#and atat eficienta operationala cat si o e*punere mai redusa la incertitudinea cererii Conceptul amanarii operatiilor de productie are insa si un alt avanta%+ facilitarea unei mai bune cooperari intre membrii canalului logistic Aceasta cooperare vi#ea#a deplasarea unor operatii finale de la producator in avalul canalului logistic, cat mai aproape de consumatorul final & . . Amanarea operatiilor logistice Esenta acestui concept vi#ea#a formarea unui stoc de ba#a la un depo#it central amplasat strategic Odata primita o comanda, livrarea marfurilor se va face in cel mai scurt timp posibil Operationali#area strategiei de amanare a operatiilor logistice este posibila datorita aplicatiilor noilor te$nologii informationale intre care cele mai importante sunt sc$imbur-ile electronice de date si codurile cu bare Amanarea productiei si logisticii unui produs sunt solutii pentru diminuarea riscurilor asociate cu incertitudinea cererii <ecanismul lor este insa diferit+ amanarea productiei presupune deplasarea anumitor operatii de productie cat mai aproape de consumator, producerea unei game de produse restranse,

urmand ca diversificarea acesteia sa se faca in verigile canalului logistic aflate in aval de producator Amanarea logisticii produsului urmareste scaderea c$eltuielilor cu stocurile, printr"o livrare rapida a marfurilor, odata ce este primita o comanda ferma & . & Consolidarea !reocuparile pentru obtinerea eficientei operationale prin consolidarea transporturilor repre#inta o alta fateta a logisticii desfasurate in timp util )na dintre solutiile identificate este combinarea unor transporturi mici destinate satisfacerii clientilor dintr"o anumita #ona geografica Comen#ile clientilor dintr"o anumita #ona, desi mici considerate separat, permit consolidarea transportului si obtinerea pe aceasta cale a economiilor de scara In practica insa lucrurile sunt mai complicate Bolumul mic al comen#ilor impune solutii de compromis Este posibil ca marfurile sa fie e*pediate initial la un depo#it central !roducatorul are posibilitatea sa obtina economii de scara prin e*pedierea unui volum mare de marfuri Odata a%unse la depo#it, marfurile vor fi sortate potrivit nevoilor clientilor <arfurile vor fi incarcate in mi%loacele de transport mai mici si e*pediate clientilor potrivit comen#ilor acestora O alta solutie este stabilirea unui calendar pentru derularea unor operatiuni de transport consolidate 1e e*emplu, se poate decide e*pedierea marfurilor pentru o anumita #ona odata pe saptamana, ceea ce ar permite acumularea unui volum suficient de mare de comen#i A treia solutie este apelarea la firme de transport speciali#ate6 in acest ca# producatorul plasea#a problema unei alte firme Aceasta preferinta este dictata de numeroasele dificultati pe care le implica logistica in timp real Astfel, o dificultate ma%ora este ca logistica in timp real impune cooperarea tuturor membrilor canalului logistic <ulti manageri gasesc prea complicata de#voltarea unor relatii de cooperare In masura in care poti, este mai usor sa dicte#i celorlalti propriile conditii, decat sa incerci gasirea unor solutii mai bune pentru toata lumea Intr"al doilea rand firmele trebuie sa isi faca cunoscute obiectivele financiare trimestrial, ca parte a unei strategii mai largi, de atragere de investitori 1ificultatile amintite nu trebuie insa sa descura%e#e preocuparile managerilor pentru gasirea unor solutii intermediare care sa valorifice atat avanta%ele unei abordari traditionale cat si avanta%ele logisticii desfasurate in timp real In conceperea unor alternative strategic integratoare se va avea in vedere ca nu e*ista solutii universale, aplicabile tuturor clientilor (iecare client are nevoi specifice Optiunea este mai departe complicata de faptul ca nevoile clientilor nu sunt constante,
modificandu"se in timp !entru a face fata comple*itatii situatiei, e*ista posibilitatea speciali#arii structurale

& & S!ECIALI7AREA STR)CT)RALA

Speciali#area structurala isi aduce la randul ei contributia la asigurarea caracterului integrator al activitatilor logistice Ideea de ba#a a speciali#arii structurale este ca firmele care reali#ea#a distributia produsului nu pot fi eficiente si din punctul de vedere al mar:etingului si din cel al logisticii Eficienta operationala logistica si eficienta de mar:eting sunt deseori opuse+ factorii care determina eficienta logisticii influentea#a si eficienta mar:etingului, deseori nu in sensul dorit Intr"un canal de mar:eting , se pune accentul pe cumpararea"van#area produselor <ar:etingul are ca si obiective specifice negocierea, contractarea si administrarea continua a tran#actiilor !articipantii in cadrul unui canal de mar:eting sunt speciali#ati in derularea tran#actiilor de van#are"cumparare, precum detailistii, angrosistii, comisionarii, bro:erii sau unitatile speciali#ate ale intreprinderii+ Conceptul speciali#arii structurale este pre#entat in figura nr 0 (igura ilustrea#a clar legatura intre conceptele =canal logistic= si =canal de mar:eting= Intr"un canal logistic are loc deplasarea flu*urilor materiale de la o locatie la alta in cadrul aceleiasi firme sau de la o firma la alta Intr"un canal de mar:eting marfurile sunt tran#actionate Fig. nr. '. (pecializarea structurala

)anal logistic

)anal de mar*eting

(irma speciali#ata van#area la domiciliu

1etailist

Consumator

In e*emplul din figura nr 0 logistica produsului incepe cu depo#itarea acestuia la un depo#it al intreprinderii 1e acolo, produsul este transportat cu camioanele intreprinderii la un depo#it regional Logistica produsului este preluata de aici de

catre firme speciali#ate O firma de transport speciali#ata preia produsul si il transporta la un depo#it public 1e acolo produsul va fi preluat de catre o firma speciali#ata care va livra produsul direct la domiciliul consumatorului !e acelasi e*emplu, activitatile desfasurate de catre firmele dintr"un canal de mar:eting urmaresc gasirea unei piete pentru desfacerea marfurilor Compartimentul de desfacere coordonea#a activitatea agentilor de van#are din teritoriu !e ba#a van#arilor estimate la nivel #onal, departamentul de desfacere dispune livrarea marfurilor la depo#itele regionale (ortele de van#are din teritoriu au sarcina gasirii unor distribuitori #onali Acestia pot fi agenti de intermediere sau angrosisti In ca#ul de fata distribuitorul alege sa depo#ite#e produsele la un depo#it public 1istribuitorii vor cauta sa vanda produsele unor detailisti Acestia vor cauta sa reduca la minimum c$eltuielile cu stocurile Stocurile lor se vor limita la marfurile e*puse plus un minimum de stoc de siguranta Contrar asteptarilor, detailistii nu vor avea pe stoc un nivel sortimental bogat Ei se vor limita la aprovi#ionarea cu modele de ba#a Clientul consulta un catalog si optea#a pentru un anumit stil, o anumita culoare etc Tran#actia se inc$eie in maga#in dar livrare are loc a doua #i, folosindu"se serviciile unei firme locale de distributie la domiciliu, care preia produsul din depo#itul public si il livrea#a la domiciliul clientului & / ARCITECT)RA )N)I CANAL LOGISTIC <ultiplele dimensiuni ale eficientei logistice fac din proiectarea canalului logistic un lucru comple* Trebuie aleasa acea ar$itectura care ofera un ec$ilibru intre performante, costuri si fle*ibilitate In pre#ent e*ista numeroase structuri posibile, cu doua tipuri principale+ structuri directe si structuri indirecte & / ' Structuri indirecte Sunt acele structuri in care flu*ul marfurilor trece succesiv pe la membrii canalului logistic, pana la consumatorul final 1epo#itele de dispersie a parti#ilor mari de marfuri privesc volume mari de marfuri de la diferiti producatori, le sortea#a potrivit comen#ilor si le e*pedia#a catre beneficiari 1epo#itele de consolidare sunt opusul celor de dispersie Ele sunt folosite de firmele producatoare care au unitati operative dispersate geografic Ele sunt utili#ate pentru depo#itarea materialelor sau a marfurilor provenite de la diferitele unitati operative ale producatorului Consolidarea priveste deci formarea unor parti#i mari de marfuri, intr"un sortiment bogat, potrivit comen#ilor clientilor Structurile indirecte folosesc deci depo#ite centrale al caror rol este de a forma sortimentul de marfuri potrivit nevoilor clientilor E*istenta unor astfel de depo#ite este %ustificata din perspectiva costurilor logistice+ consolidarea transporturilor este esentiala in reducerea c$eltuielilor logistice ale firmei & / . Structuri directe

In contrast cu structurile indirecte, structurile directe sunt folosite pentru livrarea marfurilor direct catre beneficiari 8 figura @ , In ca#ul unor structuri directe nu mai sunt folosite depo#ite de consolidare sau de dispersie a unui volum mare de marfuri Structurile directe folosesc aplicatiile te$nologiilor informationale moderne pentru procesarea rapida a comen#ilor clientilor si e*pedierea marfurilor in cel mai scurt timp Ele sunt folosite in general pentru logistica interna a materiilor prime si materialelor, deoarece volumul acestora permite desfasurarea eficienta a operatiilor de aprovi#ionare Structurile directe sunt preferate celor traditionale ori de cate ori volumul marfurilor transportate permite desfasurarea operatiilor logistice in conditii de eficienta Avanta%ele structurilor directe constau in eliminarea intermediarilor si reducerea c$eltuielilor cu stocurile Figura nr. +. )anale logistice indirecte si directe )anal direct logistic indirect )anal logistic

& / & Structuri logistice fle*ibile

Consumator

O structura logistica ideala va combina avanta%ele celor doua tipuri de structuri pre#entate anterior Ea va fi proiectata in conformitate cu principiul amanarii operatiilor logistice+ operationali#area acestui principiu se va face prin plasarea marfurilor cu o rotatie rapida in depo#itele #onale in timp ce marfurile cu o rotatie lenta vor fi plasate in depo#itele centrale ale producatorului, pentru livrarea lor urmand sa se utili#e#e canale logistice directe (olosirea unor canale logistice fle*ibile este dictata de necesitatea satisfacerii nevoilor de consum (iecare intreprindere se confrunta cu nevoi distincte ale clientilor si va opta pentru formule logistice specifice (le*ibilitatea structurilor logistice poate fi obtinuta prin planificarea unor proceduri fle*ibile, a unor modalitati alternative de servire a clientilor Bolumul comen#ilor este un prim element ce trebuie considerat )n volum ridicat al marfurilor va permite intreprinderii sa utili#e#e canale logistice directe, folosind mi%loace de transport proprii pentru e*pedierea marfurilor la sediul clientilor )n volum mic al comen#ilor impune folosirea unor canale logistice indirecte, urmarind reali#area eficientei operationale prin folosirea unor depo#ite de consolidare+ intr"al doilea rand, trebuie considerata natura produselor Bite#a de rotatie a produselor va determina optiunea folosirii unor depo#ite centrale sau a unora #onale )nitatile de desfacere cu amanuntul vor mentine un stoc limitat la bunurile e*puse spre van#are plus un stoc minim de siguranta Clientii vor putea opta pentru un anumit model, o anumita culoare sau anumite dotari optionale pe ba#a unui catalog, marfurile fiind livrate la domiciliul clientilor a doua #i de catre o firma speciali#ata in livrarea la domiciliu & / / Structuri logistice fle*ibile de urgenta Intreprinderea trebuie sa dispuna de strategii logistice menite sa faca fata unor situatii e*ceptionale Se poate intampla ca un depo#it #onal sa ramana fara marfa pe stoc, fiind in imposibilitatea satisfacerii unei comen#i In acest ca# intreprinderea trebuie sa gaseasca solutii alternative pentru satisfacerea comen#ii respective Se impune deci e*istenta unor proceduri de urgenta, menite sa faca fata unor situatii e*ceptionale Optiunea folosirii lor este conditionata insa de importanta clientului+ intreprinderea nu poate risca pierderea unui client care contribuie semnificativ la van#arile intreprinderii !ierderea unui astfel de client ec$ivalea#a cu pierderea unei mari parti din piata intreprinderii, motiv pentru care trebuie facute toate eforturile pentru o servire corespun#atoare a acestuia 1esigur, folosirea unor proceduri e*ceptionale nu este %ustificata in ca#ul unui client minor, oca#ional Costurile inregistrate de intreprindere in acest ca# nu ar fi %ustificate de beneficiile obtinute

& - <I2)L ACTIBITATII LOGISTICE Realizarea functiei logistice de a asigura bunurile si serviciile cerute la locul si momentul potrivit in conditii de eficienta economica presupune desfasurarea unui ansamblu de operatiuni interdependente intercorelate operatiuni ce constituie mi!ul activitatii logistice" Un asemenea mi! este format din doua categorii de activitati# de baza si de sustinere" $unt incluse in categoria activitatilor de baza acele operatiuni c%eie ce se desfasoara aproape in toate canalele logistice cele mai semnificative fiind# asigurarea nivelului de servire gestiunea stocurilor prelucrarea comenzilor etc" $pre deosebire de activitatile de baza cele de sustinere se realizeaza in functie de conditiile specifice ale firmelor ele contribuind la realizarea misiunii logisticii" &in randul activitatilor de sustinere cele mai importante se refera la depozitare manipularea produselor ambalare activitati legate de flu!urile informationale logistice etc" In cele ce urmeaza vom face o prezentare succinta a ambelor categorii de activitati incepand cu cele de baza" a' (lementul de referinta pentru functionarea oricarui sistem logistic il reprezinta realizarea unui anumit nivel de servire" Un asemenea nivel de servire impune o serie de cerinte de natura logistica cerinte stabilite la randul lor in functie de asteptarile clientilor" Intr)un asemenea conte!t principalele activitati desfasurate in vederea asigurarii nivelului de servire logistica se refera la# " cercetarea nevoilor si cerintelor clientilor in ceea ce priveste nivelul cerintelor logisticii* " stabilirea nivelului de servire logistica a clientilor ce urmeaza sa fie oferit de catre firma furnizoare sau diferentierea nivelului de servire in functie de cerintele segmentelor de piata vizate* " evaluarea perceptiilor clientilor in ceea ce priveste nivelul de servire oferit a decala+ului dintre ceea ce au asteptat clientii si ceea ce au primit efectiv acestia* " a+ustarea nivelului de servire logistica in functie de evolutia cerintelor clientilor" b' Cumpararea prezinta o importanta covarsitoare in crearea de valoare in cadrul lantului logistic" Intr)un asemenea conte!t reconsiderarea importantei cumpararii ) care aparent poate fi privita doar ca un set de activitati de sustinere ) este determinata si de perspectiva integratoare asupra lantului de aprovizionare)livrare" ,entru acest domeniu -al cumpararii' activitatile reprezentative se refera la stabilirea necesitatilor de aprovizionare alegerea surselor de aprovizionare stabilirea modului de realizare in timp a aprovizionarii -ritmul aprovizionarii' evaluarea periodica a performantei furnizarilor determinarea cantitatii economice a comenzii"

c' Transportul +oaca un rol esential in buna functionare a sistemului logistic el asigurand utilitatea de timp in cadrul activitatii desfasurate" In esenta transportul presupune derularea urmatoarelor activitati# alegerea modalitatilor adecvate de transport -rutier feroviar aerian maritim prin conducte' evaluarea si selectia furnizorilor de servicii de transport consolidarea transporturilor stabilirea rutelor de transport si programarea transporturilor" d' . alta componenta de baza a sistemului logistic o constituie gestiunea stocurilor aceasta oferind utilitatea de timp asteptata de client" ,rintre activitatile principale pe care le presupune gestionarea stocurilor trebuie enumerate# elaborarea politicilor privind stocurile de materii prime materiale si produse finite stabilirea produselor din stoc si mai ales a mi!a+ului acestora in functie de contributia diverselor articole la desfacerile sau la profitul firmei determinarea stocului de siguranta si a nivelului de reaprovizionare aplicarea strategiei /+ust)in)time/" e' Ultima activitate de baza a lantului logistic pe care o analizam este prelucrarea comenzilor care prezinta un impact deosebit asupra performantei logistice materializat in marimea intervalului de timp de la transmiterea comenzii de catre client si pana la primirea efectiva a produsului dorit precum si in declansarea operatiunilor de livrare a marfurilor si oferire a serviciilor" 0ac parte din acest domeniu activitati precum# determinarea procedurilor de primire a comenzilor stabilirea metodelor de transmitere a informatiilor referitoare la comenzi definirea ordinii de prioritate in prelucrarea comenzilor alegerea variantei de onorare a comenzii numai din stocul disponibil si1sau de productie -in cazul unei rupturi de stoc'" In ceea ce priveste activitatile de sustinere asa cum am mai mentionat ele se refera in principal la# a' &epozitarea marfurilor desi dupa importanta ei in lantul logistic ar putea fi considerata drept activitate de baza -vezi de e!emplu costurile depozitarii in totalul costurilor logistice' in conditiile in care ea nu este prezenta totusi in sistemele logistice ale tuturor firmelor este considerata a fi o componenta -activitate' de sustinere" ,rincipalele activitati legate de depozitarea marfurilor se refera la# stabilirea necesarului de spatii de depozitare alegerea amplasamentului depozitelor determinarea numarului de depozite necesare stabilirea configuratiei depozitului amplasarea marfurilor in cadrul depozitului etc" b' La randul ei manipularea produselor are o pondere deosebita in costurile logistice prezentand totodata un anumit impact asupra duratei ciclului comenzii si de aici asupra nivelului de servire" Ca activitati de baza in acest domeniu vom aminti alegerea ec%ipamentului de manipulare -mecanizat manual etc"' unitizarea incarcaturilor -consolidarea unor ambala+e de dimensiuni reduse intr)o incarcatura de dimensiuni mai mari' prin paletizare si containerizare introducerea1preluarea materialelor in1din spatiul de depozitare etc"

c' 2mbalarea permite a+ungerea marfurilor la clienti prote+ate in conditiile dorite de catre acestia" &esigur ambalarea de protectie nu are in vedere ambala+ele individuale ale bunurilor de consum care au in principal rolul de promovare a acestora" &intre activitatile legate de ambalarea de protectie care sustin din punct de vedere logistic marfa se pot enumera# proiectarea unor ambala+e care sa raspunda cerintelor proceselor de manipulare realizarea efectiva de ambala+e care sa asigure integritatea produselor pe durata transportului si depozitarii asigurarea de ambala+e care sa prote+eze produsele contra pierderilor si deteriorarilor etc" d' In ceea ce priveste flu!urile informationale acestea se constituie in parte integranta a sistemului logistic ele facilitand derularea tuturor activitatilor fie ele de baza fie de sustinere" Informatia logistica face posibila desfasurarea operatiunilor de planificare si control contribuind la cresterea eficientei deciziilor strategice si operationale" Ca activitati legate de functionarea corespunzatoare a sistemului informational logistic trebuie incluse# culegerea si prelucrarea datelor analiza informatiilor elaborarea rapoartelor si situatiilor necesare stabilirea unor proceduri de stocare a datelor controlul flu!ului de informatii etc" &esigur apartenenta unei activitati la categoria celor de baza respectiv de sustinere nu este una stricta" In domeniul logistic activitatile au un caracter dinamic o activitate de sustinere poate sa devina in orice moment activitate de baza si reciproca fiind adevarata in functie mai ales de modificarile ce au loc la nivelul fiecarei unitati strategice de afaceri" In acelasi timp este de mentionat si faptul ca incadrarea unei activitati intr)o categorie poate sa difere de la o firma la alta in functie de o serie de factori cel mai important ramanand insa obiectul de activitate" In ceea ce priveste importanta dar si continutul efectiv al mi!ului activitatilor logistice vom preciza ca acestea sunt determinate de o multitudine de factori unii interni firmei altii e!terni acesteia" Cei mai importanti asemenea factori au in vedere obiectul de activitate al firmei gradul de implicare in activitati logistice sortimentul tipul si gama de marfuri oferite aria teritoriala vizata mediul on)line sau off)line etc" Cateva lucruri despre fiecare dintre acesti factori" a' .biectul de activitate al firmei in sensul ca de e!emplu in cazul firmelor producatoare mi!ul logistic este in cele mai multe cazuri mai comple! in comparatie cu cel specific firmelor de distributie in privinta activitatilor de sustinere a productiei1operatiunilor" b' 3radul de implicare in activitati logistice" In acest sens este de mentionat faptul ca in sectorul distributiei cu ridicata de e!emplu e!ista comercianti angrosisti cu functii complete ei indeplinind o gama larga de functii tranzactionale logistice sau de facilitare" $pre deosebire de acestia bro4erii au un singur rol acela de a facilita tranzactiile dintre furnizori si clientii potentiali ei neparticipand la flu!ul fizic al marfurilor si implicit nu detin stocuri de marfuri" &e mentionat si faptul ca e!ista firme si nu putine care se

concentreaza numai pe activitati de baza pentru care detin resursele si e!perienta necesare preferand ca pentru activitatile logistice sa apeleze la agenti economici specializati" 2sa face de regula o firma de productie care pentru transport de e!emplu apeleaza la altii -transportori'" c' Tipul si gama de marfuri oferite" 2stfel de e!emplu activitatile logistice sunt mai restranse in domeniul serviciilor spre deosebire de cel al bunurilor de consum sau industriale" &e asemenea agentii economici care au un obiect de activitate comple! cu un portofoliu diversificat de produse si servicii trebuie sa isi adapteze sistemul logistic la particularitatile fiecarui tip de produs" Un e!emplu concludent il prezinta astfel conditiile de depozitare ambalare manipulare si transport" d, Aria teritoriala vi#ata este un alt factor important ce determina continutul importanta mi*ului logisti